MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 174 (XVIII) - Nr. 547         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 26 iunie 2006

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 459 din 1 iunie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 coroborat cu art. 3 lit. m) si art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, ale art. 14 din Legea nr. 333/2001 privind unele măsuri pentru diminuarea consecintelor încetării răscumpărării de unităti de fond de către Fondul National de Investitii, ale art. 7201 din Codul de procedură civilă si ale art. 1662 si art. 1663 din Codul civil

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

781. – Hotărâre pentru modificarea Normelor metodologice privind organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 400/2003

 

795. – Hotărâre pentru modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.359/2001 privind atestarea domeniului public al judetului Prahova, precum si al municipiilor, oraselor si comunelor din judetul Prahova

 

796. – Hotărâre privind transmiterea unor imobile din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Administratiei si Internelor în domeniul public al judetului Hunedoara si în administrarea Consiliului Judetean Hunedoara

 

797. – Hotărâre privind transmiterea unor imobile din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Administratiei si Internelor în domeniul public al municipiului Baia Mare si în administrarea Consiliului Local al Municipiului Baia Mare, judetul Maramures

 

799. – Hotărâre pentru modificarea art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 487/2005 privind transmiterea unui imobil, aflat în domeniul public al statului, din administrarea Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Statului în administrarea Ministerului Administratiei si Internelor

 

800. – Hotărâre privind redobândirea cetăteniei române de către unele persoane

 

802. – Hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnicoeconomici ai obiectivului de investitii “Reabilitarea lucrărilor de apărare împotriva inundatiilor la Dunăre, incinta Oltenita–Surlari–Dorobantu, km 422–426“, judetul Călărasi

 

803. – Hotărâre privind deschiderea temporară a unui punct de trecere a frontierei de stat în zona poligonului Capu Midia

 

804. – Hotărâre privind aprobarea înfiintării pe lângă Ministerul Apărării Nationale a unei activităti finantate integral din venituri proprii

 

807. – Hotărâre privind recunoasterea Asociatiei Academia de Stiinte Tehnice din România ca fiind de utilitate publică

 

808. – Hotărâre privind aprobarea unei licente de concesiune a activitătii miniere de exploatare, încheiată între Agentia Natională pentru Resurse Minerale si Societatea Comercială “Balneoclimaterica Sovata“ – S.A.

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

73. – Decizie pentru numirea domnului Matei Dumitru în functia de secretar de stat la Ministerul Educatiei si Cercetării

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 459

din 1 iunie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 coroborat cu art. 3 lit. m) si art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, ale art. 14 din Legea nr. 333/2001 privind unele măsuri pentru diminuarea consecintelor încetării răscumpărării de unităti de fond de către Fondul National de Investitii, ale art. 7201 din Codul de procedură civilă si ale art. 1662 si art. 1663 din Codul civil

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Ion Tiucă – procuror

Claudia Margareta Nită – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 coroborat cu art. 3 lit. m) si art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, ale art. 14 din Legea nr. 333/2001 privind unele măsuri pentru diminuarea consecintelor încetării răscumpărării de unităti de fond de către Fondul National de Investitii, ale art. 7201 din Codul de procedură civilă si ale art. 1662 si art. 1663 din Codul civil, exceptie ridicată de Marcela Frătilă, Ioan Florin Frătilă si Cabinetul Individual de Avocati “Florin Frătilă“ în Dosarul nr. 37.448/3/2005 (5.466/2005) al Tribunalului Bucuresti – Sectia a VI-a comercială.

La apelul nominal răspund autorii exceptiei, Ioan Florin Frătilă, atât în nume personal, cât si în calitate de reprezentant al Cabinetului Individual de Avocati “Florin Frătilă“, precum si Marcela Frătilă. Lipsesc celelalte părti, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă faptul că partea Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. – S.A. a depus la dosar note scrise prin care solicită respingerea exceptiei.

Cauza fiind în stare de judecată, partea Ioan Florin Frătilă solicită admiterea exceptiei, sustinând, în esentă, următoarele:

Dispozitiile art. 2 coroborat cu art. 3 lit. m) si art. 17 din Legea nr. 146/1997 sunt discriminatorii în sensul că cererile si actiunile formulate de anumite autorităti ale statului, enumerate la art. 17 din lege, sunt scutite de taxa judiciară de timbru când au ca obiect venituri publice, în timp ce orice actiune judecătorească îndreptată împotriva acestor institutii nu este taxată la o sumă fixă, ci la un nivel proportional cu valoarea pretentiilor si fără a fi limitată superior, cum se întâmplă în cazul atacării actelor administrative, potrivit art. 3 lit. m) din aceeasi lege. Autorul subliniază faptul că prin invocarea exceptiei nu urmăreste scutirea de la plata taxei de timbru, a cărei ratiune nu o contestă, ci evocă doar modul inechitabil de stabilire a acestei taxe în cazul actiunii formulate împotriva Casei de Economii si Consemnatiuni – S.A., institutie publică ce ar

fi însă scutită de la plata taxei judiciare de timbru în cazul în care ar formula o actiune judecătorească împotriva autorului exceptiei.

Dispozitiile art. 14 din Legea nr. 333/2001 au ca efect atingerea dreptului de proprietate al creditorilor, întrucât, fără acordul acestora, dispun înlocuirea Casei de Economii si Consemnatiuni cu Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, această institutie subrogându-se în toate drepturile si obligatiile Casei de Economii si Consemnatiuni C.E.C. – S.A. rezultate din actele juridice încheiate de aceasta cu Fondul National de Investitii si/sau cu Societatea Comercială SOV INVEST – S.A., fără a prezenta însă aceleasi garantii ca si debitorul initial.

Art. 7201 din Codul de procedură civilă împiedică accesul direct la instantă, deoarece obligă reclamantul la parcurgerea procedurii prealabile de conciliere, chiar dacă opozitia părtii pârâte în ceea ce priveste recunoasterea pretentiilor ce i se impută este de notorietate.

Având cuvântul, autoarea exceptiei Marcela Frătilă solicită admiterea acesteia, pentru aceleasi motive prezentate de celălalt autor.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, deoarece dispozitiile legale supuse controlului de constitutionalitate nu contravin normelor invocate din Legea fundamentală.

Astfel, arată că dispozitiile art. 2 si 3 din Legea nr. 146/1997 se aplică în mod unitar tuturor celor aflati în ipoteza normei, fără privilegii si fără discriminări. Pe de altă parte, critica de neconstitutionalitate se raportează la alte texte din lege prin care legiuitorul a instituit scutiri de la taxa judiciară de timbru, si nu la norme ale Constitutiei, astfel că nu poate fi primită. Dispozitiile art. 14 din Legea nr. 333/2001 prevăd subrogarea totală a Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Statului în drepturile si obligatiile Casei de Economii si Consemnatiuni C.E.C. – S.A., în toate procesele si cererile aflate pe rolul instantelor judecătoresti, indiferent dacă este vorba de faza de judecată sau de executare silită, astfel că drepturile creditorilor nu sunt în nici un mod afectate. Cât priveste art. 7201 din Codul de procedură civilă, se arată că, după parcurgerea procedurii de conciliere directă si obligatorie, părtile se pot adresa instantei de judecată, valorificându-si pe această cale toate drepturile procesuale si subiective.

De asemenea, nici critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1662 si 1663 din Codul civil nu poate fi retinută, deoarece beneficiul de discutie si cel de diviziune decurg din caracterul accesoriu si subsidiar al contractului de fidejusiune si nu sunt de natură a contraveni dreptului de acces liber la instantă, dreptului la apărare sau dreptului de proprietate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 6 ianuarie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 37.448/3/2005 (5.466/2005), Tribunalul Bucuresti – Sectia a VI-a comercială a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor îart. 2 si art. 3 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, ale art. 14 din Legea nr. 333/2001 privind unele măsuri pentru diminuarea consecintelor încetării răscumpărării de unităti de fond de către Fondul National de Investitii, ale art. 7201 din Codul de procedură civilă, precum si ale art. 1662 si art. 1663 din Codul civil“. Exceptia a fost ridicată de Marcela Frătilă, Ioan Florin Frătilă si Cabinetul Individual de Avocati “Florin Frătilă“ – într-o cauză comercială având ca obiect pretentii.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii sustin următoarele:

Dispozitiile art. 2 din Legea nr. 146/1997, coroborate cu cele ale art. 3 lit. m) si art. 17 din aceasta, contravin prevederilor constitutionale ale art. 21, 52 si ale art. 56 alin. (2), întrucât stabilesc taxe de timbru proportionale cu valoarea pretentiilor, fără ca acestea să fie însă limitate superior. Autorii consideră că, asa cum art. 3 lit. m) prevede o limită maximă a taxei de timbru, stabilită la o valoare modică de aproximativ 12% din venitul mediu brut pe economia natională (342.000 lei), sau cum art. 17 scuteste institutiile statului de la plata taxei de timbru când cererile au ca obiect venituri publice, tot la fel ar trebui să se calculeze si valoarea taxei judiciare de timbru corespunzătoare actiunilor si cererilor prevăzute la art. 2 din Legea nr. 146/1997, cu atât mai mult cu cât, potrivit Constitutiei, jurisdictiile administrative sunt gratuite.

Art. 14 din Legea nr. 333/2001, care prevede înlocuirea debitorului initial – Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. – S.A. – cu Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, fără acordul creditorului, deci contrar normelor Codului civil, încalcă, în opinia autorilor exceptiei, art. 16, 21, 44, 53, 135 si 136 din Constitutie. Noua societate debitoare are un grad de solvabilitate inferior celei initiale, astfel că este afectat dreptul de proprietate al creditorilor, în special în conditiile în care, potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligatiilor de plată ale institutiilor publice, stabilite prin titluri executorii, recuperarea sumelor de bani reprezentând titluri de creantă este, practic, imposibilă, atât timp cât aceste sume nu sunt, de regulă, prevăzute în bugetul de stat. Mai mult, Guvernul poate decide oricând desfiintarea Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Statului, aflată sub conducerea sa, în considerarea faptului că procesul de privatizare s-a încheiat, ceea ce pune în pericol însăsi existenta proprietătii private a creditorilor. Capitalul este unul dintre cei mai importanti factori de productie, iar prin modificarea legislativă operată de art. 14, statul nu si-a respectat obligatia consacrată de art. 135 alin. (2) lit. a) din Constitutie de a asigura crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie.

Pe de altă parte, liberul acces la justitie este îngrădit prin aceea că “există o retinere a unora dintre instantele de judecată de a da câstig de cauză persoanelor fizice în confruntarea cu statul, motivată de presiunile care se fac de formatiunile politice la putere“.

Cât priveste dispozitiile art. 7201 din Codul de procedură civilă, se sustine că încalcă prevederile art. 16, 21, 24, 44, 53, 135 si 136 din Constitutie. Obligativitatea îndeplinirii procedurii prealabile de conciliere reprezintă un obstacol împotriva accesului liber la justitie si exercitării dreptului la apărare si restrânge proprietatea privată, toate acestea în afara conditiilor prevăzute de art. 53 din Constitutie. Pe de altă parte, dispozitiile de lege criticate operează o discriminare bazată pe avere si pe calitatea persoanei, comerciant sau nu, si împiedică, totodată, exercitarea comertului datorită procedurii “birocratice“ care impune un timp îndelungat de conciliere între părtile litigante, chiar dacă refuzul pârâtului de a da curs pretentiilor reclamantului (cum este cazul de fată) este un fapt notoriu, arhicunoscut.

Referitor la neconstitutionalitatea art. 1662 si 1663 din Codul civil, se arată că acestea încalcă art. 21, 24 si 44 din Constitutie, deoarece beneficiul de diviziune si discutiune reprezintă, în opinia autorilor exceptiei, o “eschivă“ a fidejusorului de a nu-si îndeplini obligatiile.

Tribunalul Bucuresti – Sectia a VI-a comercială apreciază că dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale. Astfel, art. 2 si 3 din Legea nr. 146/1997 nu contravin art. 21 din Constitutie, deoarece accesul liber la justitie nu presupune si gratuitatea acestui serviciu public, iar valoarea taxei de timbru este inclusă în contravaloarea cheltuielilor de judecată ce revin părtii căzute în pretentii. Pe de altă parte, părtile, persoane fizice sau juridice, care se adresează justitiei pentru realizarea unor interese proprii, individuale în cadrul unor litigii împotriva autoritătilor publice, nu sunt în aceeasi situatie ca si acestea din urmă.

Dispozitiile art. 14 din Legea nr. 333/2001 nu contravin prevederilor constitutionale pretins încălcate, actul normativ criticat reglementând preluarea de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a drepturilor si obligatiilor Casei de Economii si Consemnatiuni C.E.C. – S.A., în acest scop fiind instituite norme pentru protejarea, în situatii de criză, a drepturilor creditorilor.

Art. 7201 din Codul de procedură civilă respectă exigentele dreptului la apărare, ale dreptului de proprietate si ale liberului acces la justitie, nu operează nici o discriminare si dă expresie, totodată, principiului celeritătii, specific dreptului comercial.

Cât priveste art. 1662 si 1663 din Codul civil, instanta de judecată arată că exceptiile referitoare la beneficiul de discutie si de diviziune decurg din caracterul accesoriu, subsidiar al obligatiei fidejusorului, raportată la obligatia principală, si nu sunt de natură a încălca dreptul la apărare sau dreptul de proprietate.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Avându-se în vedere motivarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 si 3 din Legea nr. 146/1997, coroborat cu art. 17 din aceasta, se observă că autorul nu contestă obligatia plătii unor taxe de timbru, ci doar modul de stabilire a acestora. Legat de acest aspect, se arată că atât modul de interpretare si de aplicare a legii, cât si stabilirea modalitătii de plată a taxelor de timbru, precum si cuantumul lor nu reprezintă probleme de constitutionalitate, nefiind, asadar, de competenta Curtii Constitutionale. Cât priveste aspectele de fond ale motivării exceptiei, se arată că, în jurisprudenta sa, Curtea Constitutională a stabilit în mod constant că textele de lege criticate si în prezenta cauză nu încalcă art. 21, 52 si art. 56 alin. (1) si (2) din Constitutie.

În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 14 din Legea nr. 333/2001, raportat la art. 16, 21, 44, 53, 135 si 136 din Constitutie, se consideră că este neîntemeiată. Invocându-se deciziile nr. 335/2001 si nr. 28/2002 ale Curtii Constitutionale, se sustine că prevederile legale criticate urmăresc o diminuare a consecintelor create la Fondul National de Investitii, în sensul stabilirii unor măsuri pe care statul le consideră necesare pentru sprijinirea categoriilor defavorizate.

Înlocuirea fidejusorului Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. – S.A. cu Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului este o astfel de măsură, întrucât în locul unei societăti comerciale cu un patrimoniu limitat s-a subrogat o institutie de specialitate a administratiei publice centrale, care poate recurge la venituri bugetare pentru executarea eventualelor obligatii.

Dispozitiile art. 7201 din Codul de procedură civilă, criticate ca fiind neconstitutionale fată de art. 16, 21, 24, 44, 53, 135 si 136 din Legea fundamentală, oferă părtilor, în mod egal si fără nici o discriminare, posibilitatea solutionării conflictului în mod amiabil, tocmai în considerarea principiului celeritătii, mai pregnant în materie comercială. Odată parcursă această procedură prealabilă a concilierii, părtile au posibilitatea de a se adresa ulterior instantelor de judecată, urmând ca, în cursul procesului, acestea să îsi exercite toate drepturile si garantiile procesuale specifice unui proces echitabil. Totodată, se apreciază că prevederile art. 44, 135 si 136 din Constitutie, invocate în motivarea exceptiei, nu au incidentă în cauză.

Cât priveste dispozitiile art. 1662 si 1663 din Codul civil, se arată că prin reglementarea celor două exceptii – beneficiul de diviziune si de discutie – s-a urmărit protejarea dreptului de proprietate al fidejusorului, în conditiile în care contractul de fidejusiune are un caracter accesoriu fată de contractul principal dintre creditor si debitor si are drept scop tocmai garantarea executării obligatiei acestuia din urmă. Mai mult, se prezumă că, la încheierea contractului de fidejusiune, părtile contractante, în special creditorii, au cunoscut reglementările legale aplicabile în materie, astfel că acestia nu pot sustine încălcarea dreptului de acces la justitie sau a dreptului la apărare.

Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constitutionale.

În esentă, se sustine că dispozitiile art. 2 si 3 din Legea nr. 146/1997 nu contravin art. 16, 21 si art. 56 alin. (2) din Legea fundamentală, în acest sens pronuntându-se si Curtea Constitutională prin Decizia nr. 101/2006. De asemenea, nici prevederile art. 14 din Legea nr. 333/2001, ale art. 7201 din Codul de procedură civilă, precum si cele ale art. 1662 si 1663 din Codul civil nu nesocotesc normele constitutionale pretins a fi încălcate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile autorilor exceptiei, concluziile procurorului si dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 2 coroborat cu art. 3 lit. m) si art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, ale art. 14 din Legea nr. 333/2001 privind unele măsuri pentru diminuarea consecintelor încetării răscumpărării de unităti de fond de către Fondul National de Investitii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 360 din 4 iulie 2001, ale art. 7201 din Codul de procedură civilă, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 24 februarie 1948, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 1662 si 1663 din Codul civil.

Dispozitiile de lege criticate din Legea nr. 146/1997 au următorul continut:

– Art. 2: “(1) Actiunile si cererile evaluabile în bani, introduse la instantele judecătoresti, se taxează astfel: [... ]

(2) În cazul contestatiei la executarea silită, taxa se calculează la valoarea bunurilor a căror urmărire se contestă sau la valoarea debitului urmărit, când acest debit este mai mic decât valoarea bunurilor urmărite. Taxa aferentă acestei contestatii nu poate depăsi suma de 1.830.000 lei (194 lei – pentru anul 2006), indiferent de valoarea contestată.

(3) Valoarea la care se calculează taxa de timbru este cea declarată în actiune sau în cerere. Dacă această valoare este contestată sau apreciată de instantă ca derizorie, evaluarea se va face potrivit normelor metodologice prevăzute la art. 28 alin. (2) din prezenta lege.

Dispozitiile art. 3 lit. m) din Legea nr. 146/1997, la care autorii exceptiei fac referire, reglementează nivelul taxei de timbru pentru actiunile si cererile neevaluabile în bani, respectiv pentru cererile introduse de cei vătămati în drepturile lor printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autorităti administrative de a le rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege. Art. 17 prevede scutirea de la plata taxei de timbru a institutiilor statului aici enumerate, atunci când cererile au ca obiect venituri publice.

Dispozitiile art. 14 din Legea nr. 333/2001 privind unele măsuri pentru diminuarea consecintelor încetării răscumpărării de unităti de fond de către Fondul National de Investitii au următorul cuprins: “(1) Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului preia fără plată toate drepturile si obligatiile Casei de Economii si Consemnatiuni C.E.C. – S.A., rezultate din actele juridice încheiate de aceasta cu Fondul National de Investitii si/sau cu Societatea Comercială SOV INVEST – S.A., prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.

(2) Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului se subrogă în toate drepturile si obligatiile procesuale ale Casei de Economii si Consemnatiuni C.E.C. – S.A. si dobândeste calitatea procesuală pe care aceasta o are, la data intrării în vigoare a prezentei legi, în toate procesele si cererile aflate pe rolul instantelor judecătoresti, indiferent dacă este vorba de faza de judecată sau de executare silită.

Dispozitiile art. 7201 din Codul de procedură civilă prevăd următoarele: “În procesele si cererile în materie comercială evaluabile în bani, înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, reclamantul va încerca solutionarea litigiului prin conciliere directă cu cealaltă parte.

În scopul arătat la alin. 1, reclamantul va convoca partea adversă, comunicându-i în scris pretentiile sale si temeiul lor legal, precum si toate actele doveditoare pe care se sprijină acestea. Convocarea se va face prin scrisoare recomandată cu dovadă de primire, prin telegramă, telex, fax sau orice alt mijloc de comunicare care asigură transmiterea textului actului si confirmarea primirii acestuia. Convocarea se poate face si prin înmânarea înscrisurilor sub semnătură de primire.

Data convocării pentru conciliere nu se va fixa mai devreme de 15 zile de la data primirii actelor comunicate potrivit alin. 2.

Rezultatul concilierii se va consemna într-un înscris cu arătarea pretentiilor reciproce referitoare la obiectul litigiului si a punctului de vedere al fiecărei părti.

Înscrisul despre rezultatul concilierii ori, în cazul în care pârâtul nu a dat curs convocării prevăzute la alin. 2, dovada că de la data primirii acestei convocări au trecut 30 de zile se anexează la cererea de chemare în judecată.“

Prevederile art. 1662 si 1663 din Codul civil dispun următoarele:

– Art. 1662: “Fidejusorul nu este tinut a plăti creditorului, decât când nu se poate îndestula de la debitorul principal asupra averii căruia trebuie mai întâi să se facă discutie, afară numai când însusi a renuntat la acest beneficiu, sau s-a obligat solidar cu datornicul. În cazul din urmă, efectul obligatiei sale se regulează după principiile statornicite în privinta datoriilor solidare.“;

– Art. 1663: “Creditorul nu este îndatorat să discute averea debitorului principal, dacă garantul nu o cere de la cele dintâi lucrări îndreptate contra sa.

Autorul exceptiei consideră că textele de lege mentionate încalcă următoarele prevederi constitutionale: art. 16 “Egalitatea în drepturi“, art. 21 “Accesul liber la justitie“, art. 24 “Dreptul la apărare“, art. 44 “Dreptul de proprietate privată“, art. 52 “Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică“, art. 53 “Restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti“, art. 56 alin. (2), potrivit căruia “Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure asezarea justă a sarcinilor fiscale“, art. 135 “Economia“ si art. 136 “Proprietatea“.

Examinând textele de lege criticate, raportate la prevederile din Legea fundamentală invocate, Curtea Constitutională constată următoarele:

Dispozitiile art. 2 din Legea nr. 146/1997 au mai fost supuse controlului de constitutionalitate. Prin Decizia nr. 101 din 9 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 9 martie 2006, Curtea, pentru argumentele acolo expuse, a retinut că acestea nu încalcă art. 21 din Constitutie privind accesul liber la justitie si nici art. 56 privind contributiile financiare.

De asemenea, prin Decizia nr. 164 din 22 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 30 iunie 2005, Curtea Constitutională a respins exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 lit. m) din Legea nr. 146/1997, retinând că acestea nu contravin art. 21 din Constitutie, invocat si în cauza de fată.

În plus, autorii prezentei exceptii sustin nerespectarea art. 52 din Legea fundamentală privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, prevederi care însă nu au incidentă în cauză.

Cât priveste referirile autorilor exceptiei la prevederile art. 17 din Legea nr. 146/1997, Curtea constată că acestea nu au legătură cu solutionarea cauzei si nu sunt, practic, vizate de critica de neconstitutionalitate, decât ca element de comparatie cu normele juridice cuprinse în art. 2 din lege; or, controlul de constitutionalitate exercitat de Curtea Constitutională se efectuează numai prin raportarea la texte din Legea fundamentală sau conventii si tratate la care România este parte, si nu fată de alte texte legale. În acest sens este jurisprudenta constantă a Curtii, concretizată, de exemplu, prin Decizia nr. 67 din 27 aprilie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 30 iunie 1999, sau Decizia nr. 151 din 12 octombrie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 7 ianuarie 2000. Asa fiind, aceste sustineri urmează să fie respinse.

Cât priveste dispozitiile art. 14 din Legea nr. 333/2001 privind unele măsuri pentru diminuarea consecintelor încetării răscumpărării de unităti de fond de către Fondul National de Investitii, Curtea constată că exceptii cu acelasi obiect au fost respinse, de exemplu, prin deciziile nr. 335 din 28 noiembrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 67 din 30 ianuarie 2002, sau nr. 28 din 30 ianuarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 1 martie 2002. Cu aceste prilejuri Curtea a retinut, în esentă, că textul de lege criticat nu contravine principiului egalitătii în drepturi, accesului liber la justitie si nici dreptului de proprietate, drepturi fundamentale pretins a fi încălcate si în prezenta cauză. Subrogarea prevăzută la art. 14 din Legea nr. 333/2001 are ca efect preluarea de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a tuturor drepturilor si obligatiilor Casei de Economii si Consemnatiuni C.E.C. – S.A. rezultate din actele juridice prevăzute în anexa la lege, deci inclusiv din Contractul de fidejusiune/cautiune nr. 2.205 din 16 decembrie 1999, preluarea acestor obligatii implicând, în mod necesar, executarea lor silită, în eventualitatea pronuntării unei hotărâri judecătoresti definitive împotriva Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Statului. Astfel, nu se poate sustine că prin schimbarea debitorului Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. – S.A. a fost creată o situatie nefavorabilă pentru investitori, fiind afectat gajul general al acestora asupra patrimoniului fidejusorului, deoarece în locul unei societăti comerciale, cu un patrimoniu limitat, s-a subrogat o institutie de specialitate a administratiei publice centrale, care poate recurge la venituri bugetare pentru executarea eventualelor obligatii.

Referitor la dispozitiile art. 7201 din Codul de procedură civilă, Curtea constată, de asemenea, că prin Decizia nr. 136 din 21 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 9 martie 2006, aceasta a retinut că “rolul normei procedurale criticate este acela de a reglementa o procedură extrajudiciară care să ofere părtilor posibilitatea de a se întelege asupra eventualelor pretentii ale reclamantului, fără implicarea autoritătii judecătoresti competente. Fată de aceste ratiuni majore, conditionarea sesizării instantei de parcurgerea procedurii de conciliere cu partea potrivnică nu poate fi calificată ca o îngrădire a accesului liber la justitie, în acceptiunea prohibită de prevederile constitutionale de referintă, atâta vreme cât partea interesată poate sesiza instanta judecătorească cu cererea de chemare în judecată.“

Având în vedere cele arătate, Curtea observă că nu se poate retine nici contrarietatea textului de lege mentionat fată de art. 16, 44, 53, 135 sau 136 din Constitutie, invocate în plus în cauza de fată.

În ceea ce priveste dispozitiile art. 1662 si 1663 din Codul civil, Curtea Constitutională retine că autorii exceptiei sustin neconstitutionalitatea acestora fată de art. 21, 24 si 44 din Constitutie, arătând că, prin invocarea celor două exceptii caracteristice contractului de fidejusiune, respectiv beneficiul de discutie si beneficiul de diviziune, reglementate de textele de lege indicate, este posibil ca fidejusorul să nu îsi îndeplinească obligatiile contractuale fată de creditor, patrimoniul acestuia din urmă fiind, astfel, afectat.

Contractul de fidejusiune are un caracter accesoriu fată de obligatia principală a debitorului si are drept scop major îndestularea creditorului pentru situatia în care debitorul nu îsi va executa obligatia fată de acesta. Ca atare, sub acest aspect, nu se poate sustine atingerea dreptului de proprietate al creditorilor prin riscul neexecutării obligatiei debitorului. Totodată însă, obligatia fidejusorului fiind una accesorie si subsidiară, acesta poate invoca beneficiul de discutiune si beneficiul de diviziune. Cele două exceptii, care au menirea de a proteja bunurile fidejusorului, în sensul că nu pot fi urmărite decât după ce creditorul s-a îndreptat mai întâi împotriva bunurilor debitorului, pot fi invocate în anumite conditii, prevăzute de textele de lege indicate – art. 1662 si 1663 din Codul civil –, precum si cu respectarea clauzelor contractuale dintre fidejusor si creditor. Având în vedere acest mecanism juridic de garantare a dreptului de creantă al creditorilor, dar si de protejare subsecventă a bunurilor fidejusorului, nu se poate retine că cele două posibilităti legale ale fidejusorului, exercitate potrivit legii, afectează în vreun fel accesul liber la justitie, dreptul la apărare sau dreptul de proprietate al creditorului.

De altfel, Curtea Constitutională, prin Decizia nr. 42 din 3 februarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 3 martie 2004, a respins exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1662 teza a doua din Codul civil, retinând că textul de lege nu contravine art. 44 si 136 din Constitutie.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi în ceea ce priveste dispozitiile art. 14 din Legea nr. 333/2001 privind unele măsuri pentru diminuarea consecintelor încetării răscumpărării de unităti de fond de către Fondul National de Investitii,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 coroborat cu art. 3 lit. m) si art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, ale art. 14 din Legea nr. 333/2001 privind unele măsuri pentru diminuarea consecintelor încetării răscumpărării de unităti de fond de către Fondul National de Investitii, ale art. 7201 din Codul de procedură civilă si ale art. 1662 si art. 1663 din Codul civil, exceptie ridicată de Marcela Frătilă, Ioan Florin Frătilă si Cabinetul Individual de Avocati “Florin Frătilă“ în Dosarul nr. 37.448/3/2005 (5.466/2005) al Tribunalului Bucuresti – Sectia a VI-a comercială.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 1 iunie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Claudia Margareta Nită

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Normelor metodologice privind organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 400/2003

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. – Normele metodologice privind organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 400/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 8 mai 2003, cu modificările si completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 61 va avea următorul cuprins:

“Art.61. – În vederea evaluării persoanelor care solicită atestarea calitătii de administrator, consiliile locale constituie prin hotărâre comisii de atestare.“

2. La alineatul (3) al articolului 67, litera e) se abrogă.

3. Alineatul (1) al articolului 71 va avea următorul cuprins:

“Art.71. – (1) Atestatul de administrator de imobil se eliberează pentru o perioadă nedeterminată.“

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

Ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei,

Gheorghe Barbu

 

Bucuresti, 14 iunie 2006.

Nr. 781.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.359/2001 privind atestarea domeniului public al judetului Prahova, precum si al municipiilor, oraselor si comunelor din judetul Prahova

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 21 alin. (3) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. – Hotărârea Guvernului nr. 1.359/2001 privind atestarea domeniului public al judetului Prahova, precum si al municipiilor, oraselor si comunelor din judetul Prahova, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 128 si nr. 128 bis din 18 februarie 2002, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La anexa nr. 33 “Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Bucov“, la sectiunea I “Bunuri imobile“ se introduce o nouă pozitie, pozitia nr. 86, conform anexei.

2. La anexa nr. 66 “Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Măneciu“, la sectiunea I “Bunuri imobile“ pozitia nr. 137 se abrogă.

Art. II. – Anexa face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

p. Ministrul finantelor publice,

Doina-Elena Dascălu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 21 iunie 2006.

Nr. 795.

 

ANEXĂ

 

JUDETUL PRAHOVA

 

COMPLETARE

la Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Bucov

 

SECTIUNEA I – Bunuri imobile

 

Nr.

crt.

Codul

de clasificare

Denumirea bunului

Elementele de identificare

Anul

dobândirii

sau, după

caz, al dării

în folosintă

Valoarea

de inventar

– lei –

Situatia juridică actuală

0

1

2

3

4

5

6

86

 

Teren extravilan

Satul Bucov

Suprafata = 9.000 m2

Tarlaua nr. 99

Parcela nr. 4.113

2006

 

Hotărârea Consiliului

Local nr. 27/2006

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind transmiterea unor imobile din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Administratiei si Internelor în domeniul public al judetului Hunedoara si în administrarea Consiliului Judetean Hunedoara

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 9 alin. (1) si al art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. – Se aprobă transmiterea unor imobile, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Administratiei si Internelor în domeniul public al judetului Hunedoara si în administrarea Consiliului Judetean Hunedoara, în vederea amenajării unor locuinte sociale pentru populatia din zonă, a unor spatii de lucru pentru functionarea în conditii corespunzătoare a Regiei Autonome a Apei Valea Jiului Petrosani, precum si a unor institutii publice sau organizatii neguvernamentale.

Art. 2. – Predarea-preluarea imobilelor transmise potrivit prevederilor art. 1 se va face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,

Radu Mircea Berceanu

Ministrul delegat pentru lucrări publice

si amenajarea teritoriului,

László Borbély

p. Ministrul finantelor publice,

Doina-Elena Dascălu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 21 iunie 2006.

Nr. 796.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a imobilelor care se transmit din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Administratiei si Internelor în domeniul public al judetului Hunedoara si în administrarea Consiliului Judetean Hunedoara

 

Adresa imobilelor

care se transmit

Persoana juridică

de la care se

transmit imobilele

Persoana juridică

la care se

transmit imobilele

Caracteristicile tehnice

ale imobilelor

Valoarea

contabilă

Numărul

de înregistrare

al imobilelor

depus la M.F.P.

Municipiul Petrosani,

str. Tudor Vladimirescu nr. 16,

judetul Hunedoara

Statul român, din administrarea

Ministerului Administratiei

si Internelor

Judetul Hunedoara,

în administrarea

Consiliului Judetean

Hunedoara

Suprafata terenului = 64.553 m2

Suprafata construită – total = 6.033 m2

Suprafata desfăsurată – total = 16.632 m2

– Pavilion D1 – administrativ: parter + 4 etaje;

suprafata construită = 868 m2;

suprafata desfăsurată = 4.340 m2

– Pavilion D3 – administrativ: parter + 4 etaje;

suprafata construită = 1.361 m2;

suprafata desfăsurată = 6.806 m2

– Pavilion B – magazie: parter + 2 etaje;

suprafata construită = 460 m2;

suprafata desfăsurată = 1.380 m2

– Pavilion C – bloc alimentar: parter + 1 etaj;

suprafata construită = 762 m2;

suprafata desfăsurată = 1.524 m2

– Pavilion E – centrală termică:

suprafata construită = suprafata desfăsurată = 358 m2

– Pavilion F – atelier mecanic:

suprafata construită = suprafata desfăsurată = 130 m2

– Pavilion G – magazie:

suprafata construită = suprafata desfăsurată = 320 m2

– Pavilion H – grajd:

suprafata construită = suprafata desfăsurată = 486 m2

– Pavilion I – punct control tehnic:

suprafata construită = suprafata desfăsurată = 30 m2

– Pavilion J – magazie:

suprafata construită = suprafata desfăsurată = 16 m2

– Pavilion K – magazie:

suprafata construită = suprafata desfăsurată = 68 m2

– Pavilion L – sopron:

suprafata construită = suprafata desfăsurată = 428 m2

– Pavilion M – sopron:

suprafata construită = suprafata desfăsurată = 159 m2

– Pavilion N – statie hidrofor:

suprafata construită = suprafata desfăsurată = 122 m2

– Pavilion O – panou PSI:

suprafata construită = suprafata desfăsurată = 23 m2

– Pavilion P – sopron CL:

suprafata construită = suprafata desfăsurată = 335 m2

– Pavilion R – sopron CL:

suprafata construită = suprafata desfăsurată = 107 m2

11.406.380,76 lei (RON)

101.231  (partial)

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind transmiterea unor imobile din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Administratiei si Internelor în domeniul public al municipiului Baia Mare si în administrarea Consiliului Local al Municipiului Baia Mare, judetul Maramures

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 9 alin. (1) si al art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. – Se aprobă transmiterea unor imobile situate în municipiul Baia Mare, judetul Maramures, identificate potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Administratiei si Internelor în domeniul public al municipiului Baia Mare si în administrarea Consiliului Local al Municipiului Baia Mare, judetul Maramures.

Art. 2. – Predarea-preluarea imobilelor prevăzute la art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 3. – După finalizarea blocului situat în municipiul Baia Mare, Str. Jandarmeriei nr. 1, judetul Maramures, la darea în folosintă a acestuia, în baza unui nou protocol, Inspectoratului Judetean de Jandarmi Maramures i se vor repartiza 4 apartamente, în contul lucrărilor de investitii efectuate de această institutie la acest imobil.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,

Radu Mircea Berceanu

Ministrul delegat pentru lucrări publice si amenajarea

teritoriului,

László Borbély

p. Ministrul finantelor publice,

Doina-Elena Dascălu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 21 iunie 2006.

Nr. 797.

 

ANEXĂ*)

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a imobilelor care se transmit din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Administratiei si Internelor în domeniul public al municipiului Baia Mare si în administrarea Consiliului Local al Municipiului Baia Mare, judetul Maramures

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 487/2005 privind transmiterea unui imobil, aflat în domeniul public al statului, din administrarea Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Statului în administrarea Ministerului Administratiei si Internelor

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. – Articolul 3 din Hotărârea Guvernului nr. 487/2005 privind transmiterea unui imobil, aflat în domeniul public al statului, din administrarea Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Statului în administrarea Ministerului Administratiei si Internelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 3 iunie 2005, se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art.3. – După preluarea spatiilor, Ministerul Administratiei si Internelor va asigura, cu titlu gratuit, pe bază de contracte de comodat, folosirea de către Ministerul Afacerilor Externe, Consiliul Superior al Magistraturii si Autoritatea Natională pentru Restituirea Proprietătilor a unor spatii, repartizate prin protocol perfectat la nivelul conducerilor celor patru institutii.“

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

p. Ministrul afacerilor externe,

Anton Niculescu,

secretar de stat

p. Ministrul finantelor publice,

Doina-Elena Dascălu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 21 iunie 2006.

Nr. 799.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind redobândirea cetăteniei române de către unele persoane

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 11 din Legea cetăteniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. – Se acordă cetătenia română persoanelor prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, care au avut această cetătenie si au solicitat redobândirea ei, cu stabilirea domiciliului în România.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul justitiei,

Monica Luisa Macovei

p. Ministrul afacerilor externe,

Anton Niculescu,

secretar de stat

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

 

Bucuresti, 21 iunie 2006.

Nr. 800.

 

ANEXĂ

 

LISTA

persoanelor care au solicitat redobândirea cetăteniei române în temeiul art. 10 alin. 1 din Legea cetăteniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare

 

1. Căldăras Dumitru, fiul lui Căldăras Traian si Ghizela, născut la data de 10 ianuarie 1955 în localitatea Lugoj, judetul Timis, România, apatrid, cu domiciliul actual în Lugoj, str. Episcop Dr. Ioan Bălan nr. 1, ap. 2, judetul Timis. (1.467/2005)

2. Ciobanu Carmen-Georgeta, fiica lui Marcu Adrian si Elena, născută la data de 25 septembrie 1971 în localitatea Constanta, judetul Constanta, România, cetătean suedez, cu domiciliul actual în Suedia, 145 50 Norsborg, Vardshusvagen 8. (5.936/2004). Copii minori: Ciobanu Christina Cathrine, născută la data de 12 decembrie 1995, Ciobanu Ann Stephanie, născută la data de 22 octombrie 1996.

3. Clapon Victoria, fiica lui Gheorghe si Elena, născută la data de 2 decembrie 1947 în localitatea Ibănesti, judetul Botosani, România, cetătean american, cu domiciliul actual în S.U.A. 33426 Florida, Desford Lane 46, Boynton Bch. (228/2005)

4. Dulberg Antonio, fiul lui Maier si Lili, născut la data de 16 martie 1938 în localitatea Galati, judetul Galati, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Tel-Aviv, str. Yehuda Halevy 139. (259/2005)

5. Iordache Gianina, fiica lui Nicolae si Marinela, născută la data de 23 februarie 1981 în localitatea Arad, judetul Arad, România, apatrid, cu domiciliul actual în Arad, str. Biserica Sârbească nr. 2, judetul Arad. (917/2005)

6. Minzberg Edith, fiica lui Foni David Hers si Foni Margueritte, născută la data de 5 februarie 1955 în localitatea Iasi, judetul Iasi, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Haifa. (1.991/2005)

7. Mussulis Mihai-Eugeniu, fiul lui Dinu si Constanta-Niculina, născut la data de 21 aprilie 1970 în localitatea Bucuresti, România, cetătean englez, cu domiciliul actual în Anglia, Flat B, 15, Torridon Road, Catford, London, SE 61 AQ. (16.935/2003)

8. Regev Magdalena Ecaterina Devora, fiica lui Maximilian si Viorica, născută la data de 11 septembrie 1934 în localitatea Hălmagiu, judetul Arad, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ramat-Hasharon, str. Hasharon nr. 19. (227/2005)

9. Stanca Betian, fiul lui Stanca Petrisor si Rozalia, născut la data de 15 februarie 1979 în localitatea Timisoara, judetul Timis, România, apatrid, cu domiciliul actual în localitatea Timisoara, Str. Behelei nr. 1, judetul Timis. (5.981/2004)

10. Trif-Cociu Corina, fiica lui Fagarasan Ionel si Fagarasan Rodica, născută la data de 15 martie 1964 în localitatea Turda, judetul Cluj, România, apatrid, cu domiciliul actual în municipiul Cluj-Napoca, Str. Observatorului nr. 19, ap. 24, judetul Cluj. (1.461/2005)

11. Tripon Vasile, fiul lui Gavril si Maria, născut la data de 24 septembrie 1945 în localitatea Bălan, judetul Sălaj, România, cetătean german, cu domiciliul actual în Germania, 35708 Haiger, Auf der Bolze 7. (235/2005)

12. Vincze Floarea, fiica lui Puscas George si One Floarea, născută la data de 7 august 1923 în localitatea Somcuta Mare, judetul Maramures, România, cetătean maghiar, cu domiciliul actual în Ungaria, Budapesta, Gyori Ut. nr. 14. (5.933/2004).

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii “Reabilitarea lucrărilor de apărare împotriva inundatiilor la Dunăre, incinta Oltenita–Surlari–Dorobantu, km 422–426“, judetul Călărasi

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. – Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investitii “Reabilitarea lucrărilor de apărare împotriva inundatiilor la Dunăre, incinta Oltenita–Surlari–Dorobantu, km 422–426“, judetul Călărasi, cuprinsi în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. – Finantarea obiectivului de investitii prevăzut la art. 1 se face de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, în limita sumelor aprobate cu această destinatie, si din alte surse legal constituite.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale,

Nicolae Flaviu Lazin,

secretar de stat

p. Ministrul finantelor publice,

Doina-Elena Dascălu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 21 iunie 2006.

Nr. 802.


*) Anexa nu se publică, fiind clasificată potrivit legii.

 

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind deschiderea temporară a unui punct de trecere a frontierei de stat în zona poligonului Capu Midia

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 9 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, aprobată cu modificări prin Legea nr. 243/2002, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. – (1) Se aprobă deschiderea unui punct de trecere a frontierei de stat în zona poligonului Capu Midia, pentru executarea, cu aeronave/elicoptere militare străine, a activitătilor de transport aerian de militari străini.

(2) Punctul de trecere a frontierei de stat prevăzut la alin. (1) este deschis numai transporturilor coordonate sau executate de către Ministerul Apărării Nationale.

(3) Punctul de trecere a frontierei de stat prevăzut la alin. (1) functionează temporar, în perioada 15–26 iulie 2006, numai în intervalele de timp prevăzute în solicitările Ministerului Apărării Nationale, formulate si transmise structurilor Politiei de Frontieră Române, respectiv structurilor Autoritătii Nationale a Vămilor, cu cel putin 24 de ore înainte de sosirea sau plecarea aeronavelor/elicopterelor.

Art. 2. – Spatiile si utilitătile necesare pentru desfăsurarea activitătii de control pentru trecerea frontierei de stat si pentru activitatea vamală se asigură de către Ministerul Apărării Nationale, conform anexei nr. 1.

Art. 3. – Necesarul de personal pentru desfăsurarea activitătii de control pentru trecerea frontierei de stat va fi asigurat în cadrul numărului de posturi aprobat pentru Ministerul Administratiei si Internelor si Autoritătii Nationale a Vămilor.

Art. 4. – (1) Controlul la trecerea frontierei de stat se asigură de către Politia de Frontieră Română prin structurile prevăzute în anexa nr. 2.

(2) La solicitarea Ministerului Apărării Nationale, biroul vamal cel mai apropiat de punctul de trecere a frontierei de stat va asigura un reprezentant care să efectueze controlul vamal necesar.

(3) Deplasarea personalului prevăzut la alin. (1) si (2) la/de la punctul de trecere a frontierei de stat se asigură de Ministerul Apărării Nationale cu mijloace de transport proprii.

Art. 5. – Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul apărării nationale,

Teodor Atanasiu

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

p. Ministrul finantelor publice,

Doina-Elena Dascălu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 21 iunie 2006.

Nr. 803.

 

ANEXA Nr. 1

 

SPATIILE SI UTILITĂTILE

necesare Politiei de Frontieră Române în punctul de trecere a frontierei de stat deschis în zona poligonului Capu Midia

 

a) Săli pentru efectuarea controlului de frontieră pentru un singur flux, folosit alternativ la plecări sau sosiri, prevăzute cu grup sanitar, cu următoarele dotări:

– 1 calculator;

– 1 post de lucru prevăzut cu racord la reteaua electrică de 220 V.

b) Încăpere pentru personalul politiei de frontieră, cu următoarele dotări:

– 2 mese tip birou si 4 scaune;

– 1 dulap metalic, tip fichet;

– 1 telefon/fax cuplat la reteaua publică;

– 1 telefon cuplat la reteaua interurbană de cooperare I.C.

 

SPATIILE SI UTILITĂTILE

necesare Autoritătii Nationale a Vămilor în punctul de trecere a frontierei de stat deschis în zona poligonului Capu Midia

 

a) o încăpere pentru personalul Autoritătii Nationale a Vămilor;

b) o încăpere pentru bunuri retinute sau confiscate;

c) 1 calculator;

d) 1 telefon/fax cuplat la reteaua publică;

e) 1 telefon cuplat la reteaua interurbană de cooperare I.C.;

f) mese si scaune pentru încăperi.

 

ANEXA Nr. 2

 

STRUCTURILE POLITIEI DE FRONTIERĂ ROMÂNE

care asigură personal pentru controlul de frontieră în punctul de trecere a frontierei de stat deschis în zona poligonului Capu Midia

 

Punct de trecere a frontierei de stat

Structura Politiei de Frontieră Române care asigură personal

pentru controlul de frontieră

Zona poligonului Capu Midia

Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontieră Constanta

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea înfiintării pe lângă Ministerul Apărării Nationale a unei activităti finantate integral din venituri proprii

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 67 din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. – Se aprobă înfiintarea pe lângă Ministerul Apărării Nationale a unei activităti finantate integral din venituri proprii, efectuată de către Directia hidrografică maritimă, constând în semnalizare maritimă prin faruri.

Art. 2. – Veniturile proprii din care se finantează activitatea prevăzută la art. 1 provin din încasarea contravalorii serviciului de semnalizare maritimă prin faruri.

Art. 3. – Veniturile realizate conform prevederilor art. 2 rămân la dispozitia Ministerului Apărării Nationale si se utilizează în conditiile prezentei hotărâri pentru cheltuieli curente si de capital.

Art. 4. – (1) Bugetul de venituri si cheltuieli pentru activitatea finantată integral din venituri proprii, prevăzută la art. 1, se întocmeste si se aprobă odată cu bugetul Ministerului Apărării Nationale, conform Legii nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările ulterioare.

(2) Excedentul anual rezultat din executia bugetului de venituri si cheltuieli al activitătii finantate integral din veniturile proprii se reportează în anul următor si va fi folosit cu aceeasi destinatie.

(3) Executia de casă a bugetului de venituri si cheltuieli al activitătii respective se realizează prin Trezoreria Statului.

(4) Raportarea executiei de casă a bugetului de venituri si cheltuieli al activitătii prevăzute la art. 1 se efectuează în conformitate cu instructiunile emise de Ministerul Finantelor Publice.

Art. 5. – În relatiile contractuale, activitatea finantată integral din venituri proprii prevăzută la art. 1 este reprezentată de persoanele autorizate ale structurii care o organizează.

Art. 6. – Sumele rezultate din contractele aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, care au ca obiect actiuni ce se desfăsoară în cadrul activitătii prevăzute la art. 1, se vor folosi în continuare în conditiile prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul apărării nationale,

Teodor Atanasiu

p. Ministrul finantelor publice,

Doina-Elena Dascălu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 21 iunie 2006.

Nr. 804.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind recunoasterea Asociatiei Academia de Stiinte Tehnice din România ca fiind de utilitate publică

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 39 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 246/2005,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. – Se recunoaste Asociatia Academia de Stiinte Tehnice din România, persoană juridică română de drept privat, fără scop patrimonial, cu sediul în municipiul Bucuresti, bd. Dacia nr. 26, sectorul 1, ca fiind de utilitate publică.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul educatiei si cercetării,

Anton Anton,

secretar de stat

p. Ministrul finantelor publice,

Doina-Elena Dascălu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 21 iunie 2006.

Nr. 807.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea unei licente de concesiune a activitătii miniere de exploatare, încheiată între Agentia Natională pentru Resurse Minerale si Societatea Comercială “Balneoclimaterica Sovata“ – S.A.

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 13 si al art. 21 alin. (1) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. – Se aprobă licenta de concesiune a activitătii miniere de exploatare a nămolului sapropelic, încheiată între Agentia Natională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, si Societatea Comercială “Balneoclimaterica Sovata“ – S.A., cu sediul în localitatea Sovata-Băi, Str. Trandafirilor nr. 82, judetul Mures, în calitate de concesionar, în perimetrul Sovata – Lacul Ursu din localitatea Sovata, judetul Mures, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. – Licenta de concesiune a activitătii miniere de exploatare, prevăzută la art. 1, intră în vigoare la data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale,

Gheorghe Buliga

p. Ministrul economiei si comertului,

Eugen fiapu-Nazare,

secretar de stat

p. Ministrul finantelor publice,

Doina-Elena Dascălu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 21 iunie 2006.

Nr. 808.


*) Anexa nu se publică, fiind clasificată potrivit legii.

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

pentru numirea domnului Matei Dumitru în functia de secretar de stat la Ministerul Educatiei si Cercetării

 

În temeiul art. 15 lit. d) si al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. – Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Matei Dumitru se numeste în functia de secretar de stat la Ministerul Educatiei si Cercetării.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Aleodor Marian Frâncu

 

Bucuresti, 23 iunie 2006.

Nr. 73.