MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 174 (XVIII) - Nr. 559         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 28 iunie 2006

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

248. – Lege pentru aderarea României la Conventia asupra protectiei si promovării diversitătii expresiilor culturale, adoptată la Paris la 20 octombrie 2005

 

Conventie asupra protectiei si promovării diversitătii expresiilor culturale

 

859. – Decret privind promulgarea Legii pentru aderarea României la Conventia asupra protectiei si promovării diversitătii expresiilor culturale, adoptată la Paris la 20 octombrie 2005

 

255. – Lege privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 24/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 186/2003 privind promovarea culturii scrise

 

868. – Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 24/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 186/2003 privind promovarea culturii scrise

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 457 din 30 mai 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, ale Hotărârii Guvernului nr. 270/1999 privind stabilirea conditiilor de acordare a asistentei medicale, medicamentelor, concediilor medicale si scutirilor medicale cadrelor militare în activitate si ale Hotărârii Guvernului nr. 677/2003 privind conditiile de acordare în mod gratuit a asistentei medicale si psihologice, a medicamentelor si protezelor pentru politisti

 

Decizia nr. 467 din 6 iunie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 27 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

16. – Ordin al presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei privind modificarea Regulamentului pentru atestarea agentilor economici care proiectează, execută, verifică si exploatează instalatii electrice din sistemul electroenergetic, aprobat prin Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 54/2005

 

751. – Ordin al ministrului sănătătii publice privind abrogarea Ordinului ministrului sănătătii nr. 1.180/2004 pentru aprobarea documentatiei necesare pentru sustinerea cererii de evaluare în regim de urgentă pentru medicamentele care reprezintă primul generic pentru care se solicită autorizarea de punere pe piată în România după medicamentul original si a Ordinului ministrului sănătătii nr. 1.181/2004 pentru aprobarea documentatiei necesare sustinerii cererii de autorizare de punere pe piată pentru medicamentele care reprezintă primul generic pentru care se solicită autorizarea de punere pe piată în România după medicamentul original

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aderarea României la Conventia asupra protectiei si promovării diversitătii expresiilor culturale, adoptată la Paris la 20 octombrie 2005

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. 1. – România aderă la Conventia asupra protectiei si promovării diversitătii expresiilor culturale, adoptată la Paris la 20 octombrie 2005, în cadrul celei de-a 33-a sesiuni a Conferintei Generale a Organizatiei Natiunilor Unite pentru Educatie, Stiintă si Cultură (3–21 octombrie 2005).

Art. 2. – Cu ocazia depunerii instrumentului de aderare, se va formula următoarea declaratie:

“În conformitate cu prevederile art. 9 paragraful b) si ale art. 28 din Conventie, România desemnează Ministerul Culturii si Cultelor ca punct de contact responsabil cu comunicarea informatiilor aflate în legătură cu Conventia.“

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

BOGDAN OLTEANU

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

Bucuresti, 22 iunie 2006.

Nr. 248.

 

CONVENTIE

asupra protectiei si promovării diversitătii expresiilor culturale*)

 


*) Traducere.

 

20 octombrie 2005, Paris

Conferinta Generală a Organizatiei Natiunilor Unite pentru Educatie, Stiintă si Cultură, întrunită la Paris în cea de-a 33-a sesiune a sa, între 3 si 21 octombrie 2005,

afirmând că diversitatea culturală este o caracteristică definitorie a umanitătii,

constientă că diversitatea culturală constituie un patrimoniu comun al umanitătii si trebuie ocrotită si păstrată în beneficiul tuturor,

fiind constientă că diversitatea culturală creează o lume variată si diversă care măreste numărul optiunilor si îmbogăteste capacitătile si valorile umane si, prin urmare, este principalul resort al dezvoltării durabile a comunitătilor, popoarelor si natiunilor,

reamintind că diversitatea culturală, înfloritoare în cadrul democratiei, tolerantei, justitiei sociale si respectului reciproc dintre popoare si culturi, este indispensabilă pentru pace si securitate la nivel local, national si international,

celebrând importanta diversitătii culturale pentru deplina înfăptuire a drepturilor omului si a libertătilor fundamentale proclamate prin Declaratia Universală a Drepturilor Omului si prin alte instrumente universal recunoscute,

subliniind nevoia de a încorpora cultura ca element strategic al politicilor de dezvoltare nationale si internationale, precum si al cooperării internationale pentru dezvoltare si luând, de asemenea, în considerare Declaratia Mileniului a Natiunilor Unite (2000), care pune accent, în special, asupra eradicării sărăciei,

luând în considerare că în timp si în spatiu cultura ia forme diverse si că această diversitate este întruchipată de unicitatea si pluralitatea identitătilor si expresiilor culturale ale popoarelor si societătilor care formează umanitatea,

recunoscând importanta cunostintelor traditionale ca sursă de bogătie materială si intangibilă si, în special, a sistemelor de cunostinte ale popoarelor indigene, contributia pozitivă a acestora la dezvoltarea durabilă, precum si nevoia de protejare si promovare adecvată a acestora,

recunoscând nevoia de a lua măsuri pentru protejarea diversitătii expresiilor culturale, inclusiv a continutului acestora, în special în situatiile în care expresiile culturale pot fi amenintate de posibilitatea unei grave prejudicieri sau a disparitiei,

subliniind importanta culturii pentru coeziune socială în general si, în particular, potentialul său de întărire a statutului si rolului femeii în societate,

fiind constientă că diversitatea culturală este consolidată de libera circulatie a ideilor si este alimentată de schimburile si interactiunile constante dintre culturi,

reafirmând că libertatea de gândire, exprimare si informare, precum si diversitatea media permit expresiilor culturale să înflorească în interiorul societătilor, recunoscând că diversitatea expresiilor culturale, incluzând expresiile culturale traditionale, este un factor important care permite indivizilor si popoarelor să îsi exprime si să îsi împărtăsească ideile si valorile,

reamintind că diversitatea lingvistică este un element fundamental al diversitătii culturale si subliniind rolul fundamental pe care îl joacă educatia în protejarea si promovarea expresiilor culturale,

cunoscând importanta vitalitătii culturilor, inclusiv pentru persoanele apartinând minoritătilor si popoarelor indigene,

astfel cum se manifestă în libertatea lor de a-si crea, disemina si distribui expresiile culturale traditionale si de a avea acces la acestea, pentru a beneficia de acestea pentru propria lor dezvoltare,

evidentiind rolul vital al interactiunii si creativitătii culturale, care îmbogătesc si reînnoiesc expresiile culturale si întăresc rolul jucat de cei implicati în dezvoltarea culturii pentru progresul societătii în general,

recunoscând importanta drepturilor de proprietate intelectuală în sustinerea celor implicati în creatia culturală,

fiind convinsă că activitătile, bunurile si serviciile culturale au atât un caracter economic, cât si un caracter cultural, deoarece propagă identităti, valori si semnificatii si de aceea nu trebuie tratate ca având exclusiv valoare comercială,

luând în considerare că procesele de globalizare, care au fost facilitate de dezvoltarea rapidă a tehnologiilor informatiei si comunicatiei, permit conditii fără precedent pentru întărirea legăturilor dintre culturi, ele reprezentând, de asemenea, o provocare pentru diversitatea culturală, în special din punctul de vedere al riscurilor de aparitie a dezechilibrelor dintre tările bogate si cele sărace,

constientă că mandatul specific al UNESCO de a asigura respectul pentru diversitatea culturilor si de a recomanda acele acorduri internationale care pot fi necesare pentru a promova libera circulatie a ideilor prin cuvinte si imagini,

referindu-se la prevederile instrumentelor internationale adoptate de UNESCO în legătură cu diversitatea culturală si exercitarea drepturilor culturale si, în special, la Declaratia Universală a Diversitătii Culturale din anul 2001, adoptă prezenta conventie la data de 20 octombrie 2005.

 

I. OBIECTIVE SI PRINCIPII DIRECTOARE

 

ARTICOLUL 1

Obiective

 

Obiectivele prezentei conventii sunt:

a) să protejeze si să promoveze diversitatea expresiilor culturale;

b) să creeze conditiile pentru îmbogătirea culturilor si interactiunea liberă a acestora într-o manieră reciproc benefică;

c) să încurajeze dialogul dintre culturi pentru a asigura în lume schimburi culturale mai largi si echilibrate, în favoarea respectului intercultural si a unei culturi a păcii;

d) să cultive interculturalitatea pentru a dezvolta interactiunea culturală în spiritul construirii de punti între popoare;

e) să promoveze respectul pentru diversitatea expresiilor culturale si să cultive întelegerea valorii acesteia la nivel local, national si international;

f) să reafirme importanta legăturii dintre cultură si dezvoltare pentru toate tările, în special pentru tările în curs de dezvoltare, si să sprijine actiunile întreprinse la nivel national si international pentru a asigura recunoasterea adevăratei valori a acestei legături;

g) să acorde recunoastere naturii distincte a activitătilor, bunurilor si serviciilor culturale ca vehicule ale identitătii, valorilor si semnificatiilor;

h) să reafirme drepturile suverane ale statelor în ceea ce priveste păstrarea, adoptarea si implementarea politicilor si măsurilor pe care le consideră potrivite pentru a proteja si a promova diversitatea expresiilor culturale pe teritoriile proprii;

i) să întărească cooperarea si solidaritatea internatională în spiritul parteneriatului, în special în vederea întăririi capacitătii statelor în curs de dezvoltare pentru a proteja si a promova diversitatea expresiilor culturale.

 

ARTICOLUL 2

Principii directoare

 

1. Principiul respectului pentru drepturile omului si libertătile fundamentale

Diversitatea culturală poate fi protejată si promovată numai dacă sunt garantate drepturile omului si libertătile fundamentale, cum ar fi libertatea de exprimare, informare si comunicare, precum si abilitatea persoanelor de a alege expresiile culturale. Nimeni nu poate invoca prevederile prezentei conventii pentru a încălca drepturile omului si libertătile fundamentale consfintite în Declaratia Universală a Drepturilor Omului sau garantate de dreptul international ori pentru a limita sfera de aplicare a acestora.

2. Principiul suveranitătii

În conformitate cu Carta Natiunilor Unite si cu principiile dreptului international, statele au dreptul suveran de a adopta măsuri si politici pentru protejarea si promovarea diversitătii expresiilor culturale pe teritoriile proprii.

3. Principiul demnitătii egale si al respectului pentru toate culturile

Protejarea si promovarea diversitătii expresiilor culturale presupun recunoasterea demnitătii egale si a respectului pentru toate culturile, inclusiv pentru culturile persoanelor apartinând minoritătilor si popoarelor indigene.

4. Principiul solidaritătii si cooperării internationale

Cooperarea si solidaritatea internatională trebuie să aibă drept scop acordarea posibilitătii ca tările, în special tările în curs de dezvoltare, să îsi creeze si să îsi întărească propriile mijloace de expresie culturală, inclusiv propriile industrii culturale, indiferent dacă acestea sunt în curs de aparitie sau există deja la nivel local, national si international.

5. Principiul complementaritătii aspectelor economice si culturale ale dezvoltării

Întrucât cultura este unul dintre principalele resorturi ale dezvoltării, aspectele culturale ale dezvoltării sunt la fel de importante ca si aspectele economice, la care indivizii si popoarele au dreptul fundamental să participe si de care să se bucure.

6. Principiul dezvoltării durabile

Diversitatea culturală este un beneficiu important al indivizilor si societătilor. Protejarea, promovarea si păstrarea diversitătii culturale reprezintă cerinte esentiale pentru dezvoltarea durabilă în beneficiul generatiilor prezente si viitoare.

7. Principiul accesului echitabil

Accesul echitabil la o gamă largă si diversificată de expresii culturale din toată lumea si accesul culturilor la mijloacele de expresie si diseminare constituie elemente importante pentru îmbogătirea diversitătii culturale si încurajarea întelegerii reciproce.

8. Principiul deschiderii si al echilibrului

Când statele adoptă măsuri pentru a sprijini diversitatea expresiilor culturale, trebuie să caute să promoveze, prin modalităti adecvate, deschiderea către alte culturi ale lumii si să se asigure că aceste măsuri sunt adecvate obiectivelor urmărite prin prezenta conventie.

 

II. SFERA DE APLICARE

 

ARTICOLUL 3

Sfera de aplicare

 

Prezenta conventie se aplică politicilor si măsurilor adoptate de părti în legătură cu protejarea si promovarea diversitătii expresiilor culturale.

 

III. DEFINIfiII

 

ARTICOLUL 4

Definitii

 

În scopul prezentei conventii, definitiile de mai jos au următoarele semnificatii:

1. Diversitatea culturală

Diversitatea culturală se referă la multiplele moduri în care se exprimă culturile grupurilor si societătilor. Aceste expresii sunt transmise în cadrul si între grupuri si societăti.

Diversitatea culturală se manifestă nu numai prin căi variate de exprimare, sporire si transmitere a patrimoniului cultural prin intermediul varietătii expresiilor culturale, ci si prin diverse moduri de creatie, productie, diseminare, distribuire si utilizare artistică, indiferent de tehnologiile si de mijloacele folosite pentru acestea.

2. Continut cultural

Continutul cultural se referă la întelesul simbolic, dimensiunea artistică si valorile culturale care au originea în sau exprimă identităti culturale.

3. Expresii culturale

Expresiile culturale sunt acele expresii care rezultă din creativitatea persoanelor, grupurilor si societătilor si care au continut cultural.

4. Activităti, bunuri si servicii culturale

Activitătile, bunurile si serviciile culturale se referă la acele activităti, bunuri si servicii care, în momentul în care sunt considerate drept atribute, utilizări sau finalităti specifice, întruchipează ori transmit expresii culturale, indiferent de valoarea comercială pe care o pot avea. Activitătile culturale pot fi un scop în sine sau pot contribui la realizarea bunurilor si serviciilor culturale.

5. Industrii culturale

Industriile culturale se referă la industriile ce produc si distribuie bunuri sau servicii culturale, astfel cum sunt definite la pct. 4 de mai sus.

6. Măsuri si politici culturale

Măsurile si politicile culturale se referă la acele măsuri si politici ce privesc cultura, la nivel local, national, regional sau international, care sunt fie concentrate asupra culturii ca atare, fie create pentru a avea un efect direct asupra expresiilor culturale ale persoanelor, grupurilor sau societătilor, inclusiv asupra creării, producerii, diseminării, distribuirii si accesului la activitătile, bunurile si serviciile culturale.

7. Protejare

Protejarea înseamnă adoptarea măsurilor menite să păstreze, să ocrotească si să sporească diversitatea expresiilor culturale.

A proteja înseamnă a adopta astfel de măsuri.

8. Interculturalitate

Interculturalitatea se referă la existenta si interactiunea echitabilă a diverselor culturi si la posibilitatea generării de expresii culturale distribuite prin dialog si respect reciproc.

 

IV. DREPTURI SI OBLIGAfiII ALE PĂRfiILOR

 

ARTICOLUL 5

Reguli generale referitoare la drepturi si obligatii

 

1. Părtile, în conformitate cu Carta Natiunilor Unite, cu principiile dreptului international si cu instrumentele universal recunoscute, referitoare la drepturile omului, îsi reafirmă dreptul suveran de a formula si a implementa politici culturale proprii si de a adopta măsuri pentru protejarea si promovarea diversitătii expresiilor culturale si de a întări cooperarea internatională pentru realizarea scopurilor prezentei conventii.

2. Atunci când o parte implementează politici si ia măsuri pentru a proteja si a promova diversitatea expresiilor culturale pe teritoriile proprii, politicile si măsurile părtii respective trebuie să respecte prevederile prezentei conventii.

 

ARTICOLUL 6

Drepturile părtilor la nivel national

 

1. În interiorul cadrului propriilor măsuri si politici culturale, astfel cum sunt definite la art. 4 pct. 6 si luând în considerare nevoile si circumstantele particulare proprii, fiecare parte poate adopta măsuri care să urmărească protejarea si promovarea diversitătii expresiilor culturale în interiorul teritoriului său.

2. Aceste măsuri pot include:

a) măsuri de reglementare menite să protejeze si să promoveze diversitatea expresiilor culturale;

b) măsuri care, într-o manieră adecvată, oferă oportunităti pentru activitătile, bunurile si serviciile culturale nationale, printre toate celelalte disponibile pe teritoriul national, pentru a crea, produce, disemina, distribui si utiliza astfel de activităti, bunuri si servicii nationale, inclusiv prevederi referitoare la limba utilizată pentru astfel de activităti, bunuri si servicii;

c) măsuri menite să ofere un acces efectiv industriilor si activitătilor culturale nationale independente la mijloacele de productie, diseminare si distribuire a activitătilor, bunurilor si serviciilor culturale;

d) măsuri menite să ofere asistentă financiară publică;

e) măsuri menite să încurajeze organizatiile nonprofit, precum si institutiile publice si private, artistii si alti profesionisti din cultură, să dezvolte si să promoveze liberul schimb si circulatia ideilor, expresiilor culturale si activitătilor, bunurilor si serviciilor culturale si să stimuleze atât spiritul creativ, cât si pe cel antreprenorial în cadrul activitătilor acestora;

f) măsuri menite să înfiinteze si să sprijine institutii publice, după caz;

g) măsuri menite să ocrotească si să sprijine artistii si alte persoane implicate în crearea de expresii culturale;

h) măsuri menite să intensifice diversitatea media, inclusiv prin servicii publice de radiodifuziune.

 

ARTICOLUL 7

Măsuri de promovare a expresiilor culturale

 

1. Părtile depun eforturi să creeze pe teritoriile proprii un mediu care să încurajeze indivizii si grupurile sociale:

a) să creeze, să producă, să disemineze si să aibă acces la propriile expresii culturale, acordând atentia cuvenită circumstantelor si nevoilor speciale ale femeilor, precum si ale diferitelor grupuri sociale, inclusiv ale persoanelor apartinând minoritătilor si popoarelor indigene;

b) să aibă acces la diverse expresii culturale din teritoriile proprii si din alte tări ale lumii.

2. De asemenea, părtile depun eforturi să recunoască importanta contributiei artistilor, a altor persoane implicate în procesul creativ, a comunitătilor culturale si a organizatiilor care sprijină munca acestora, precum si rolul lor central în cresterea diversitătii expresiilor culturale.

 

ARTICOLUL 8

Măsuri de protejare a expresiilor culturale

 

1. Fără a aduce atingere prevederilor art. 5 si 6, o parte poate stabili existenta unor situatii speciale în care expresiile culturale pe teritoriul său sunt supuse riscului de a dispărea, sunt grav amenintate sau se află într-o altă situatie care necesită o protectie urgentă.

2. Părtile pot lua toate măsurile adecvate pentru a proteja si a păstra expresiile culturale aflate în situatiile prevăzute la alin. 1 într-o manieră conformă cu prevederile prezentei conventii.

3. Părtile raportează Comitetului Interguvernamental prevăzut la art. 23 toate măsurile luate pentru a face fată exigentelor situatiei, iar acesta va face recomandările cuvenite.

 

ARTICOLUL 9

Transparenta si comunicarea informatiilor

 

Părtile:

a) oferă informatii adecvate în rapoartele lor către UNESCO la fiecare 4 ani asupra măsurilor luate pentru protejarea si promovarea diversitătii expresiilor culturale pe propriile teritorii si la nivel international;

b) desemnează un punct de contact responsabil cu comunicarea informatiilor aflate în legătură cu prezenta conventie;

c) comunică si schimbă informatii referitoare la protejarea si promovarea diversitătii expresiilor culturale.

 

ARTICOLUL 10

Educatie si sensibilizare a publicului

 

Părtile:

a) încurajează si promovează întelegerea importantei protejării si promovării diversitătii expresiilor culturale, inter alia, prin programe educationale si de sensibilizare intensă a publicului;

b) cooperează cu celelalte părti si organizatii internationale si regionale pentru atingerea obiectivului prezentului articol;

c) depun eforturi să încurajeze creativitatea si să consolideze capacitătile de productie prin organizarea de programe educationale, de instruire si schimb în domeniul industriilor culturale. Aceste măsuri trebuie implementate într-o manieră care să nu aibă un impact negativ asupra formelor traditionale de productie.

 

ARTICOLUL 11

Participarea societătii civile

 

Părtile recunosc rolul fundamental al societătii civile în protejarea si promovarea diversitătii expresiilor culturale. Părtile încurajează participarea activă a societătii civile la eforturile lor de atingere a obiectivelor prezentei conventii.

 

ARTICOLUL 12

Promovarea cooperării internationale

 

Părtile depun eforturi să consolideze cooperarea lor bilaterală, regională si internatională pentru a crea conditiile favorabile promovării diversitătii expresiilor culturale, acordând o atentie specială situatiilor prevăzute la art. 8 si 17, în special pentru:

a) a facilita dialogul părtilor cu privire la politica culturală;

b) a întări capacitătile de management si strategice ale sectorului public în cadrul institutiilor culturale din sectorul public, prin intermediul schimburilor culturale profesionale si internationale si prin împărtăsirea celor mai bune practici;

c) a reîntări parteneriatele cu si între societatea civilă, organizatiile nonguvernamentale si sectorul privat în scopul dezvoltării si promovării diversitătii expresiilor culturale;

d) a promova folosirea noilor tehnologii, a încuraja parteneriatele în vederea intensificării întelegerii culturale si comunicării informatiilor, precum si a dezvoltării diversitătii expresiilor culturale;

e) a încuraja încheierea acordurilor de coproductie si codistributie.

 

ARTICOLUL 13

Integrarea culturii în dezvoltarea durabilă

 

Părtile depun eforturi să integreze cultura în politicile lor de dezvoltare la toate nivelurile pentru a crea conditiile favorabile unei dezvoltări durabile si, în acest cadru, să dezvolte aspectele referitoare la protejarea si promovarea diversitătii expresiilor culturale.

 

ARTICOLUL 14

Cooperare pentru dezvoltare

 

Părtile depun eforturi să sprijine cooperarea pentru o dezvoltare durabilă si pentru a reduce sărăcia, în special în ceea ce priveste nevoile specifice ale tărilor în curs de dezvoltare, în scopul favorizării emergentei unui sector cultural dinamic, inter alia, prin următoarele măsuri:

a) consolidarea industriilor culturale în tările în curs de dezvoltare prin:

(i) crearea si întărirea capacitătilor de productie si distributie a culturii din tările în curs de dezvoltare;

(ii) facilitarea accesului mai larg la piata globală si la retelele internationale de distributie pentru activitătile, bunurile si serviciile culturale proprii;

(iii) permiterea aparitiei unor piete locale si regionale viabile;

(iv) adoptarea, acolo unde este posibil, de măsuri adecvate în tările dezvoltate în vederea facilitării accesului pe teritoriul lor pentru activitătile, bunurile si serviciile culturale din tările în curs de dezvoltare;

(v) acordarea de sprijin pentru munca de creatie si facilitarea mobilitătii, în limita posibilitătilor, a artistilor din tările în curs de dezvoltare;

(vi) încurajarea colaborării corespunzătoare dintre tările dezvoltate si cele în curs de dezvoltare în domenii precum, inter alia, muzica si filmul;

b) crearea capacitătilor prin schimbul de informatii, experientă si expertiză, ca si prin instruirea resurselor umane din tările în curs de dezvoltare din sectoarele public si privat, în legătură cu, inter alia, capacitătile strategice si de management, dezvoltarea si implementarea de politici, promovarea si distribuirea expresiilor culturale, dezvoltarea microîntreprinderilor si a celor mici si mijlocii, utilizarea tehnologiei, precum si transferul si dezvoltarea de abilităti;

c) transferul de tehnologie prin introducerea de măsuri stimulative adecvate pentru transferul de tehnologie si know-how, în special în domeniile întreprinderilor si industriilor culturale;

d) sprijin financiar prin:

(i) înfiintarea unui fond international pentru diversitate culturală, după cum este prevăzut la art. 18;

(ii) oferirea de asistentă de dezvoltare în mod oficial, după caz, inclusiv asistentă tehnică, pentru a stimula si a sprijini creativitatea;

(iii) alte forme de asistentă financiară, cum ar fi: împrumuturi cu dobândă mică, subventii si alte mecanisme de finantare.

 

ARTICOLUL 15

Aranjamente de colaborare

 

Părtile încurajează dezvoltarea de parteneriate între si în cadrul sectorului public si privat si organizatiile nonprofit, pentru a coopera cu tările în curs de dezvoltare în vederea întăririi capacitătii lor de protejare si promovare a diversitătii expresiilor culturale. Aceste parteneriate inovatoare vor pune accentul, în concordantă cu nevoile practice ale tărilor în curs de dezvoltare, pe dezvoltarea continuă a infrastructurii, a resurselor umane si a politicilor, precum si a schimbului de activităti, bunuri si servicii culturale.

 

ARTICOLUL 16

Tratament preferential pentru tările în curs de dezvoltare

 

Tările dezvoltate facilitează schimburile culturale cu tările în curs de dezvoltare prin acordarea unui tratament preferential artistilor si altor profesionisti si practicieni din cultură, precum si bunurilor si serviciilor culturale provenite din tările în curs de dezvoltare, prin intermediul unui cadru legal si institutional adecvat.

 

ARTICOLUL 17

Cooperarea internatională în situatii de amenintare gravă la adresa expresiilor culturale

 

Părtile vor coopera în oferirea de asistentă în mod reciproc si, în special, tărilor în curs de dezvoltare, în situatiile prevăzute la art. 8.

 

ARTICOLUL 18

Fondul international pentru diversitate culturală

 

1. Prin prezenta conventie este înfiintat un fond international pentru diversitate culturală, denumit în continuare Fondul.

2. Fondul este constituit ca fond de depozit, în conformitate cu regulamentele financiare ale UNESCO.

3. Resursele Fondului constau în:

a) contributii voluntare efectuate de părti;

b) fonduri alocate în acest scop de Conferinta Generală a UNESCO;

c) contributii, daruri sau donatii din partea altor state, organizatii si programe din sistemul Natiunilor Unite, din partea altor organizatii regionale ori internationale, precum si din partea unor persoane fizice sau organisme publice ori private;

d) orice dobândă aferentă resurselor Fondului;

e) fonduri strânse prin colecte si încasări în cadrul evenimentelor organizate în beneficiul Fondului;

f) orice altă resursă autorizată de regulamentele Fondului.

4. Utilizarea resurselor Fondului se decide de către un comitet interguvernamental, pe baza directivelor stabilite de Conferinta părtilor prevăzută la art. 22.

5. Comitetul Interguvernamental poate accepta contributii si alte forme de asistentă în scopuri generale si speciale în legătură cu proiecte specifice, dacă aceste proiecte au fost aprobate de comitetul respectiv.

6. Contributiile aduse la Fond nu pot fi însotite de nici o conditie politică, economică sau de altă natură, care este incompatibilă cu obiectivele prezentei conventii.

7. Părtile depun eforturi să ofere regulat contributii voluntare în scopul implementării prezentei conventii.

 

ARTICOLUL 19

Schimbul, analiza si diseminarea informatiilor

 

1. Părtile consimt să schimbe informatii si să pună în comun expertiza referitoare la colectarea datelor si statisticile despre diversitatea expresiilor culturale, precum si despre cele mai bune practici referitoare la protejarea si promovarea acestora.

2. UNESCO va facilita colectarea, analizarea si diseminarea tuturor informatiilor, statisticilor si celor mai bune practici prin folosirea mecanismelor existente în cadrul secretariatului.

3. De asemenea, UNESCO va înfiinta si va actualiza o bază de date despre diferite sectoare si organizatii guvernamentale, private si nonprofit, implicate în domeniul expresiilor culturale.

4. Pentru a facilita colectarea datelor, UNESCO va acorda o atentie specială creării capacitătii si îmbunătătirii expertizei pentru părtile care înaintează o cerere pentru o astfel de asistentă.

5. Colectarea informatiilor identificate în prezentul articol va completa informatiile colectate în conformitate cu prevederile art. 9.

 

V. RAPORTURI CU ALTE INSTRUMENTE

 

ARTICOLUL 20

Raportul cu alte tratate: sprijin reciproc, complementaritate si nesubordonare

 

1. Părtile recunosc că îsi vor îndeplini cu bună-credintă obligatiile care le revin potrivit prezentei conventii si tuturor celorlalte tratate la care sunt părti. Prin urmare, fără a subordona prezenta conventie oricărui alt tratat,

a) părtile vor dezvolta sprijinul reciproc dintre prezenta conventie si celelalte tratate la care sunt părti; si

b) atunci când interpretează si aplică alte tratate la care sunt părti sau atunci când îsi asumă alte obligatii internationale, părtile vor lua în considerare prevederile relevante din prezenta conventie.

2. Nicio prevedere din prezenta conventie nu va fi interpretată în sensul modificării drepturilor si obligatiilor părtilor pe care acestea le au în cadrul oricăror alte tratate la care sunt părti.

 

ARTICOLUL 21

Consultare si coordonare internatională

 

Părtile se angajează să promoveze obiectivele si principiile prezentei conventii în alte forumuri internationale.

În acest scop, părtile se vor consulta reciproc, după caz, având în vedere aceste obiective si principii.

 

VI. ORGANELE CONVENTIEI

 

ARTICOLUL 22

Conferinta părtilor

 

1. Va fi înfiintată o conferintă a părtilor. Conferinta părtilor va fi organul plenar si suprem al prezentei conventii.

2. Conferinta părtilor se va întruni în sesiuni ordinare la fiecare 2 ani, în limita posibilitătilor, în cadrul Conferintei Generale a UNESCO. Aceasta se poate întâlni în sesiune extraordinară, dacă se decide astfel, sau în cazul în care Comitetul Interguvernamental primeste o cerere în acest sens din partea a cel putin unei treimi din numărul părtilor.

3. Conferinta părtilor îsi adoptă propriile reguli de procedură.

4. Functiunile Conferintei părtilor sunt, inter alia:

a) alegerea membrilor Comitetului Interguvernamental;

b) primirea si examinarea rapoartelor părtilor la prezenta conventie, transmise de Comitetul Interguvernamental;

c) aprobarea directivelor operationale pregătite la cererea sa de către Comitetul Interguvernamental;

d) luarea oricăror alte măsuri pe care le consideră necesare pentru îndeplinirea obiectivelor prezentei conventii.

 

ARTICOLUL 23

Comitetul Interguvernamental

 

1. În cadrul UNESCO se înfiintează un comitet interguvernamental pentru protejarea si promovarea diversitătii expresiilor culturale, denumit în continuare Comitet Interguvernamental. Acesta este compus din reprezentantii a 18 state părti la Conventie, alesi pentru un mandat de 4 ani de către Conferinta părtilor la data intrării în vigoare a prezentei conventii, potrivit art. 29.

2. Comitetul Interguvernamental se Ontruneste anual.

3. Comitetul Interguvernamental functionează sub autoritatea si îndrumarea Conferintei părtilor si va răspunde în fata acesteia.

4. Numărul membrilor Comitetului Interguvernamental va creste la 24 din momentul în care numărul părtilor la Conventie va ajunge la 50.

5. Alegerea membrilor Comitetului Interguvernamental se va face pe baza principiului reprezentării geografice echitabile si pe baza principiului rotatiei.

6. Fără a aduce atingere altor responsabilităti conferite de prezenta conventie, functiile Comitetului Interguvernamental sunt:

a) să promoveze obiectivele prezentei conventii si să încurajeze si să monitorizeze implementarea acestora;

b) să întocmească si să înainteze spre aprobare Conferintei părtilor, la cererea acesteia, directivele operationale pentru implementarea si aplicarea prevederilor Conventiei;

c) să transmită Conferintei părtilor rapoartele părtilor la Conventie, împreună cu propriile comentarii si cu un rezumat al continutului acestora;

d) să facă recomandări adecvate pentru a fi avute în vedere în situatiile supuse atentiei sale de către părtile la Conventie, în conformitate cu prevederile relevante ale acesteia, în special cu art. 8;

e) să creeze proceduri si alte mecanisme de consultare menite să promoveze obiectivele si principiile prezentei conventii în cadrul altor forumuri internationale;

f) să îndeplinească orice altă sarcină, la cererea Conferintei părtilor.

7. Comitetul Interguvernamental, în conformitate cu propriile reguli de procedură, poate invita în orice moment organizatii private sau publice ori persoane fizice în vederea participării la întrunirile sale pentru a fi consultate asupra unor aspecte specifice.

8. Comitetul Interguvernamental va pregăti si va înainta Conferintei părtilor, spre aprobare, propriile reguli de procedură.

 

ARTICOLUL 24

Secretariatul UNESCO

 

1. Organele Conventiei sunt asistate de Secretariatul UNESCO.

2. Secretariatul UNESCO întocmeste documentatia Conferintei părtilor si a Comitetului Interguvernamental, precum si agenda întrunirilor acestora, sprijină implementarea deciziilor luate de către acestea si raportează cu privire la respectiva implementare.

 

VII. CLAUZE FINALE

 

ARTICOLUL 25

Solutionarea diferendelor

 

1. În cazul unui diferend între părtile la prezenta conventie cu privire la interpretarea sau aplicarea acesteia, părtile caută să solutioneze divergenta respectivă prin negociere.

2. Dacă părtile implicate nu pot să ajungă la un acord prin negociere, acestea, împreună, pot căuta bunele oficii ale unei terte părti sau pot solicita medierea diferendului de către o tertă parte.

3. Dacă bunele oficii sau medierea nu sunt angajate ori dacă divergenta nu este solutionată prin negociere, bune oficii ori mediere, o parte poate apela la conciliere în conformitate cu procedura descrisă în anexa la prezenta conventie. Părtile vor lua în considerare cu bună-credintă propunerea făcută de Comisia de conciliere în vederea solutionării diferendului.

4. Fiecare parte poate, în momentul ratificării, acceptării, aprobării sau aderării, să declare că nu recunoaste procedura concilierii descrisă mai sus. Orice parte care a făcut o astfel de declaratie o poate retrage în orice moment prin notificarea adresată directorului general al UNESCO.

 

ARTICOLUL 26

Ratificarea, acceptarea, aprobarea sau aderarea statelor membre

 

1. Prezenta conventie face obiectul ratificării, acceptării, aprobării sau aderării statelor membre ale UNESCO în concordantă cu procedurile lor constitutionale respective.

2. Instrumentele de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare vor fi depuse la directorul general al UNESCO.

 

ARTICOLUL 27

Aderarea

 

1. Prezenta conventie este deschisă aderării tuturor statelor care nu sunt membre ale UNESCO, dar sunt membre ale Organizatiei Natiunilor Unite sau ale oricăreia dintre agentiile lor specializate, care sunt invitate de Conferinta generală a UNESCO să adere la aceasta.

2. Prezenta conventie va fi, de asemenea, deschisă aderării teritoriilor care se bucură de o autoguvernare internă deplină, recunoscută ca atare de către Organizatia Natiunilor Unite, dar care nu au obtinut independenta deplină în concordantă cu Rezolutia Adunării Generale 1514 (XV) si care au competente în domeniile guvernate de prezenta conventie, inclusiv competente de a deveni parte la tratate în ceea ce priveste astfel de domenii.

3. Următoarele prevederi se aplică organizatiilor de integrare economică regională:

a) prezenta conventie va fi deschisă, de asemenea, aderării oricărei organizatii de integrare economică regională, care, cu exceptiile prevăzute mai jos, va fi obligată pe deplin de prevederile Conventiei în acelasi mod ca si statele părti;

b) în cazul în care unul sau mai multe state membre ale unei asemenea organizatii este, de asemenea, parte la prezenta conventie, organizatia si acest stat membru sau aceste state membre va/vor decide asupra responsabilitătii lui/lor cu privire la îndeplinirea obligatiilor care îi/le revin potrivit prezentei conventii. O astfel de partajare de responsabilităti va începe să producă efecte după îndeplinirea procedurii de notificare descrise la subparagraful c). Organizatia si statele membre nu pot să exercite concomitent drepturile acordate prin prezenta conventie. În plus, organizatiile de integrare economică regională, în ceea ce priveste chestiunile din sfera lor de competentă, îsi exercită dreptul de a vota cu un număr de voturi egal cu numărul statelor lor membre care sunt părti la prezenta conventie. O astfel de organizatie nu îsi va putea exercita dreptul de vot dacă oricare dintre statele sale membre îsi exercită acest drept si viceversa;

c) o organizatie de integrare economică regională si statul sau statele sale membre care au convenit asupra partajării responsabilitătilor în conformitate cu subparagraful b) va informa părtile cu privire la orice propunere de partajare de responsabilităti în următorul mod:

(i) în instrumentul său de aderare, o astfel de organizatie declară în detaliu partajarea responsabilitătilor proprii în ceea ce priveste domeniile guvernate de prezenta conventie;

(ii) în cazul oricărei modificări ulterioare a respectivelor responsabilităti, organizatia de integrare economică regională informează depozitarul cu privire la orice astfel de propunere de modificare a respectivelor responsabilităti; depozitarul informează, la rândul său, părtile cu privire la o astfel de modificare;

d) se prezumă că statele membre ale unei organizatii de integrare economică regională care devin părti la prezenta conventie îsi păstrează competentele asupra tuturor domeniilor în legătură cu care depozitarul nu a fost informat sau nu s-a depus o declaratie expresă privind transferul de competentă către organizatie;

e) organizatie de integrare economică regională înseamnă o organizatie constituită de state suverane, membre ale Organizatiei Natiunilor Unite sau ale oricărei agentii specializate a acesteia, către care aceste state au transferat competentele referitoare la domeniile guvernate de prezenta conventie si care a fost pe deplin autorizată, potrivit procedurilor interne proprii, să devină parte la Conventie.

4. Instrumentele de aderare se depozitează la directorul general al UNESCO.

 

ARTICOLUL 28

Punct de contact

 

La data la care devine parte la prezenta conventie, fiecare parte va desemna un punct de contact în conformitate cu art. 9.

 

ARTICOLUL 29

Intrarea în vigoare

 

1. Prezenta conventie va intra în vigoare la 3 luni după data depunerii celui de-al treizecilea instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, dar numai în ceea ce priveste acele state ori organizatii de integrare economică regională care au depus instrumentele proprii de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare la acea dată sau înainte de aceasta. Conventia va intra în vigoare în ceea ce priveste orice altă parte la 3 luni după ce aceasta îsi depune propriul instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare.

2. În scopul prezentului articol, orice instrument depus de o organizatie regională integrată economic nu va fi luat în considerare în plus fată de cele depuse de statele membre ale organizatiei.

 

ARTICOLUL 30

Regimuri constitutionale federale sau neunitare

 

Recunoscând că acordurile internationale obligă în mod egal părtile, indiferent de sistemele lor constitutionale, următoarele prevederi se aplică părtilor care au regimuri constitutionale federale sau neunitare:

a) în ceea ce priveste prevederile prezentei conventii, a căror implementare se supune jurisdictiei legale a puterii legislative federale sau centrale, obligatiile guvernului federal sau central vor fi aceleasi ca si în cazul părtilor care nu sunt state federale;

b) în ceea ce priveste prevederile Conventiei, a căror implementare se supune jurisdictiei unor unităti constituente individuale precum statele, judetele, provinciile sau cantoanele, care nu sunt obligate de sistemul constitutional al federatiei să ia măsuri legislative, guvernul federal va informa, după caz, autoritătile competente ale unitătilor constituente precum statele, judetele, provinciile sau cantoanele cu privire la prevederile mentionate, cu recomandarea sa pentru adoptarea acestora.

 

ARTICOLUL 31

Denuntare

 

1. Orice parte la prezenta conventie poate denunta prezenta conventie.

2. Denuntarea va fi notificată prin orice instrument scris depus la directorul general al UNESCO.

3. Denuntarea va produce efecte după 12 luni de la primirea instrumentului de denuntare. Denuntarea nu va modifica cu nimic obligatiile financiare ale părtii care denuntă Conventia până la data la care retragerea produce efecte.

 

ARTICOLUL 32

Functiunile depozitarului

 

Directorul general al UNESCO, în calitate de depozitar al prezentei conventii, va informa statele membre ale Organizatiei, statele care nu sunt membre ale acesteia si organizatiile de integrare economică regională precizate la art. 27, precum si Organizatia Natiunilor Unite cu privire la depunerea tuturor instrumentelor de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare prevăzute în art. 26 si 27, precum si cu privire la denuntările prevăzute la art. 31.

 

ARTICOLUL 33

Amendamente

 

1. O parte la prezenta conventie poate propune amendamente la prezenta conventie prin comunicare scrisă adresată directorului general al UNESCO. Directorul general al UNESCO va transmite această comunicare către toate părtile. Dacă, în termen de 6 luni de la data distribuirii comunicării, cel putin jumătate din numărul părtilor răspunde favorabil solicitării, directorul general al UNESCO va prezenta o astfel de propunere următoarei sesiuni a Conferintei părtilor spre dezbatere si eventuală adoptare.

2. Amendamentele se adoptă cu o majoritate de două treimi din numărul părtilor prezente si participante la vot.

3. Odată adoptate, amendamentele la prezenta conventie sunt transmise părtilor spre ratificare, acceptare, aprobare sau aderare.

4. Amendamentele la prezenta conventie vor intra în vigoare pentru părtile care le-au ratificat, acceptat, aprobat sau aderat după 3 luni de la depunerea instrumentelor prevăzute în alin. 3 al prezentului articol, de către două treimi din numărul părtilor. Ulterior, un amendament va intra în vigoare pentru părtile care ratifică, acceptă, aprobă sau aderă la amendamentul mentionat după 3 luni de la depunerea de către parte a instrumentelor sale de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare.

5. Procedura descrisă la alin. 3 si 4 nu se aplică amendamentelor la art. 23 referitoare la numărul membrilor Comitetului Interguvernamental. Aceste amendamente vor intra în vigoare în momentul adoptării acestora.

6. Statul sau organizatia de integrare economică regională la care se face referire la art. 27, care devine parte la prezenta conventie după intrarea în vigoare a amendamentelor în conformitate cu alin. 4 al prezentului articol, în lipsa exprimării unei intentii diferite, va fi considerat/considerată:

a) parte la prezenta conventie astfel cum a fost amendată; si

b) parte la Conventia nemodificată, în raport cu orice parte care nu este obligată prin amendamente.

 

ARTICOLUL 34

Texte oficiale

 

Prezenta conventie a fost întocmită în limbile arabă, chineză, engleză, franceză, rusă si spaniolă, toate cele 6 texte fiind egal autentice.

 

ARTICOLUL 35

Înregistrare

 

În conformitate cu art. 102 din Carta Natiunilor Unite, prezenta conventie va fi înregistrată la Secretariatul Organizatiei Natiunilor Unite, la solicitarea directorului general al UNESCO.

 

ANEXĂ

 

PROCEDURA DE CONCILIERE

 

ARTICOLUL 1

Comisia de conciliere

 

La cererea uneia dintre părtile aflate într-o divergentă este creată o comisie de conciliere. Dacă părtile nu convin altfel, Comisia de conciliere va fi alcătuită din 5 membri, câte 2 numiti de fiecare parte implicată si un presedinte ales în solidar de acesti membri.

 

ARTICOLUL 2

Membrii Comisiei de conciliere

 

În divergentele dintre mai mult de două părti, părtile cu interese comune îsi vor desemna membrii în Comisia de conciliere în solidar, prin acordul acestora. Atunci când două sau mai multe părti au interese diferite ori dacă există un dezacord, chiar dacă acestea au acelasi interes, părtile îsi vor desemna membrii separat.

 

ARTICOLUL 3

Întâlniri

 

Dacă, în termen de două luni de la data solicitării de creare a Comisiei de conciliere, nu are loc nici o întâlnire a părtilor, directorul general al UNESCO, în cazul în care I se cere acest lucru de către partea care a formulat solicitarea, va fixa aceste întâlniri într-un termen suplimentar de două luni.

 

ARTICOLUL 4

Presedintele Comisiei de conciliere

 

Dacă nu a fost ales un presedinte al Comisiei de conciliere în termen de două luni de la data numirii ultimului membru al acesteia, directorul general al UNESCO, dacă i se cere aceasta de către o parte, va

desemna un presedinte în cadrul unui termen suplimentar de două luni.

 

ARTICOLUL 5

Decizii

 

Comisia de conciliere va lua deciziile prin votul majoritătii membrilor săi. Comisia îsi va stabili propria procedură, dacă părtile la diferent nu agreează altfel.

Comisia de conciliere va oferi o propunere de solutionare a divergentei pe care părtile o vor considera de bună-credintă.

 

ARTICOLUL 6

Dezacord

 

Comisia de conciliere va decide asupra dezacordului cu privire la competenta sa.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aderarea României la Conventia asupra protectiei si promovării diversitătii expresiilor culturale, adoptată la Paris la 20 octombrie 2005

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. – Se promulgă Legea pentru aderarea României la Conventia asupra protectiei si promovării diversitătii expresiilor culturale, adoptată la Paris la 20 octombrie 2005, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 20 iunie 2006.

Nr. 859.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 24/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 186/2003 privind promovarea culturii scrise

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. – Se aprobă Ordonanta Guvernului nr. 24/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 186/2003 privind promovarea culturii scrise, adoptată în temeiul art. 1 pct. VII.5 din Legea nr. 404/2005 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 30 ianuarie 2006, cu următoarele modificări si completări:

1. La articolul I punctul 19, alineatul (2) al articolului 131 va avea următorul cuprins:

“(2) Ministerul Culturii si Cultelor si, după caz, Institutul Cultural Român pot încredinta, în conditiile legii, organizarea manifestărilor prevăzute la alin. (1) în tară, respectiv în străinătate, unor organizatii profesionale ale editorilor si difuzorilor, precum si uniunilor de creatori recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, acordând în acest scop sprijinul financiar necesar.“

2. La articolul I, după punctul 30 se introduce punctul 301 cu următorul cuprins:

“301. Alineatele (3) si (4) ale articolului 28 vor avea următorul cuprins:

«(3) Contraventiilor prevăzute la alin. (1) li se aplică regimul general prevăzut de Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările ulterioare.

(4) Sumele încasate se constituie ca venit la bugetul Fondului Cultural National pentru finantarea nerambursabilă a editării de lucrări din categoria celor prevăzute la alin. (2) al art. 1.»“

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

BOGDAN OLTEANU

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

Bucuresti, 23 iunie 2006.

Nr. 255.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 24/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 186/2003 privind promovarea culturii scrise

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. – Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 24/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 186/2003 privind promovarea culturii scrise si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 22 iunie 2006.

Nr. 868.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 457

din 30 mai 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, ale Hotărârii Guvernului nr. 270/1999 privind stabilirea conditiilor de acordare a asistentei medicale, medicamentelor, concediilor medicale si scutirilor medicale cadrelor militare în activitate si ale Hotărârii Guvernului nr. 677/2003 privind conditiile de acordare în mod gratuit a asistentei medicale si psihologice, a medicamentelor si protezelor pentru politisti

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Ion Tiucă – procuror

Patricia Marilena Ionea – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, ale Hotărârii Guvernului nr. 270/1999 privind stabilirea conditiilor de acordare a asistentei medicale, medicamentelor, concediilor medicale si scutirilor medicale cadrelor militare în activitate si ale Hotărârii Guvernului nr. 677/2003 privind conditiile de acordare în mod gratuit a asistentei medicale si psihologice, a medicamentelor si protezelor pentru politisti, exceptie ridicată de Claudiu Ioan Onofrei, Gheorghe Tudor, Dumitru Drăgan, Claudiu Adrian Gheorghe, Ilie Vasile, Ciprian Valentin Vulpasu, Zoltan Berei, Nicolae Spînu, Nelu Chiru, Costel Baracă, Maereanu Ionut Daniel si Marian Mihalache în Dosarul nr. 1.824/C/2005 al Tribunalului Călărasi.

Dezbaterile au avut loc în sedinta publică din 16 mai 2006 si au fost consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronuntarea la data de 30 mai 2006.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 24 februarie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 1.824/C/2005, Tribunalul Călărasi a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, ale Hotărârii Guvernului nr. 270/1999 privind stabilirea conditiilor de acordare a asistentei medicale, medicamentelor, concediilor medicale si scutirilor medicale cadrelor militare în activitate si ale Hotărârii Guvernului nr. 677/2003 privind conditiile de acordare în mod gratuit a asistentei medicale si psihologice, a medicamentelor si protezelor pentru politisti. Exceptia a fost ridicată de Claudiu Ioan Onofrei, Gheorghe Tudor, Dumitru Drăgan, Claudiu Adrian Gheorghe, Ilie Vasile, Ciprian Valentin Vulpasu, Zoltan Berei, Nicolae Spînu, Nelu Chiru, Costel Baracă, Maereanu Ionut Daniel si Marian Mihalache cu prilejul solutionării unei actiuni civile al cărei obiect priveste plata contributiei la fondul asigurărilor sociale de sănătate.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că actele normative criticate sunt neconstitutionale, deoarece modifică Legea asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997. Or, în opinia acestora, “o lege organică emisă de Parlamentul României nu poate fi modificată prin acte normative succesive cu o fortă juridică inferioară, fie hotărâri de Guvern, ordonante de Guvern sau ordonante de urgentă emise de Guvern“.

Tribunalul Călărasi apreciază că exceptia nu este întemeiată, întrucât actele normative criticate nu modifică Legea nr. 145/1997, ci au fost emise în aplicarea ei, fără a cuprinde dispozitiile contrare acesteia.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Hotărârii Guvernului nr. 270/1999 si ale Hotărârii Guvernului nr. 677/2003 este inadmisibilă, întrucât instanta de contencios constitutional nu este competentă să se pronunte asupra constitutionalitătii hotărârilor de Guvern.

În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 150/2002, arată că legile si ordonantele, simple sau de urgentă, sunt acte normative cu aceeasi fortă juridică.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibilă, întrucât hotărârile Guvernului criticate de autorii exceptiei nu pot face obiectul controlului de constitutionalitate exercitat de Curtea Constitutională, iar în privinta Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 150/2002 exceptia ridicată nu este motivată, neindicându-se nicio dispozitie constitutională încălcată.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutia României, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 20 noiembrie 2002, ale Hotărârii Guvernului nr. 270/1999 privind stabilirea conditiilor de acordare a asistentei medicale, medicamentelor, concediilor medicale si scutirilor medicale cadrelor militare în activitate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 19 aprilie 1999 si ale Hotărârii Guvernului nr. 677/2003 privind conditiile de acordare în mod gratuit a asistentei medicale si psihologice, a medicamentelor si protezelor pentru politisti, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 432 din 19 iunie 2003.

Desi autorii exceptiei nu au invocat în mod expres vreo dispozitie constitutională, din motivare rezultă că au avut în vedere prevederile art. 108 referitor la actele Guvernului, art. 115 privind ordonantele emise de Guvern si art. 73 alin. (3) care consacră domeniile de reglementare ale legilor organice.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că, ulterior sesizării sale, Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 150/2002 a fost abrogată prin dispozitiile art. 317 alin. (3) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006. Potrivit dispozitiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, “Curtea Constitutională decide asupra exceptiilor ridicate în fata instantelor judecătoresti sau de arbitraj comercial privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonantă în vigoare [...]“.

Prin urmare, Curtea urmează să respingă exceptia de neconstitutionalitate ca devenită inadmisibilă. În ceea ce priveste dispozitiile Hotărârii Guvernului nr. 270/1999 si ale Hotărârii Guvernului nr. 677/2003, Curtea constată că, potrivit acelorasi dispozitii ale art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, instanta de contencios constitutional nu este competentă să se pronunte asupra constitutionalitătii hotărârilor de Guvern, astfel că exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibilă.

De altfel, acest aspect trebuia observat si de instanta judecătorească, care, în temeiul dispozitiilor art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, putea să respingă exceptia de neconstitutionalitate a Hotărârii Guvernului nr. 270/1999 si a Hotărârii Guvernului nr. 677/2003 printr-o încheiere motivată, fără a mai sesiza Curtea Constitutională cu privire la aceste acte normative.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca devenită inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, exceptie ridicată de Claudiu Ioan Onofrei, Gheorghe Tudor, Dumitru Drăgan, Claudiu Adrian Gheorghe, Ilie Vasile, Ciprian Valentin Vulpasu, Zoltan Berei, Nicolae Spînu, Nelu Chiru, Costel Baracă, Maereanu Ionut Daniel si Marian Mihalache în Dosarul nr. 1.824/C/2005 al Tribunalului Călărasi.

2. Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Hotărârii Guvernului nr. 270/1999 privind stabilirea conditiilor de acordare a asistentei medicale, medicamentelor, concediilor medicale si scutirilor medicale cadrelor militare în activitate si ale Hotărârii Guvernului nr. 677/2003 privind conditiile de acordare în mod gratuit a asistentei medicale si psihologice, a medicamentelor si protezelor pentru politisti, exceptie ridicată de aceiasi autori în acelasi dosar al Tribunalului Călărasi.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 30 mai 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 467

din 6 iunie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 27 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Mihaela Cîrstea – procuror

Valentina Bărbăteanu – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 27 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Enache Red“ – S.R.L. din Iasi în Dosarul nr. 8.821/2005 al Tribunalului Iasi – Sectia comercială si de contencios administrativ.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza aflându-se în stare de judecată, Curtea acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate. Arată că, din motivarea exceptiei, se desprinde concluzia că autorul exceptiei critică o omisiune legislativă a textului art. 27 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001. Or, completarea cuprinsului unei reglementări legale nu reprezintă atributul Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 14 februarie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 8.821/2005, Tribunalul Iasi – Sectia comercială si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 27 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de Societatea Comercială “Enache Red“ – S.R.L. din Iasi într-o cauză civilă având ca obiect solutionarea recursului formulat împotriva sentintei prin care Judecătoria Iasi a respins plângerea împotriva procesului-verbal de constatare si sanctionare a unei contraventii, întocmit de un agent constatator al Corpului Gardienilor Publici.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că dispozitiile de lege criticate nesocotesc dreptul de liber acces la justitie, garantat constitutional. În acest sens precizează că termenul de contestare a procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei începe să curgă de la data afisării lui la sediul contravenientului. Or, actul sanctionator afisat poate fi cu usurintă rupt, distrus sau sustras, astfel încât agentul economic nu mai poate lua cunostintă de existenta sa.

Arată că, din acest motiv, nu are posibilitatea de a formula apărările care ar putea conduce la anularea măsurii prevăzute în actul sanctionator comunicat.

Tribunalul Iasi – Sectia comercială si de contencios administrativ apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Consideră că legiuitorul poate reglementa modalitatea de comunicare a procesului-verbal prin legi speciale, fără a face distinctie între contravenientul persoană fizică si cel persoană juridică, atât timp cât operatiunea de comunicare prin afisare se concretizează într-un proces-verbal semnat de cel putin un martor. În continuare, arată că dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 se completează cu cele ale Codului de procedură civilă, respectiv cu cele ale art. 47 din acesta, care se referă la comunicarea, după învestirea instantei cu solutionarea plângerii împotriva procesului-verbal, a citatiei sau a altor acte de procedură.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate nu este întemeiată. În acest sens arată că în jurisprudenta constantă a Curtii Constitutionale s-a statuat că stabilirea regulilor de desfăsurare a procesului în fata instantelor judecătoresti reprezintă o problemă de competenta exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedură.

Precizează că accesul liber la justitie si dreptul la apărare sunt asigurate prin respectarea cerintelor procedurale specifice, precum si prin reglementarea căilor de atac exercitate, potrivit art. 129 din Constitutie, în conditiile legii.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constitutionale. Precizează că accesul liber la justitie are semnificatia faptului că legiuitorul nu poate exclude de la exercitiul drepturilor procesuale pe care le-a instituit nicio categorie sau niciun grup social, el presupunând, totodată, accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuieste justitia. De asemenea, consideră că dispozitiile art. 27 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 sunt conforme si prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea fundamentală, întrucât dreptul la apărare este consacrat de Constitutie în sfera activitătii judiciare, or, comunicarea procesului-verbal si a înstiintării de plată ca urmare a săvârsirii unei contraventii nu se înscrie în acest cadru. În continuare, observă că autorul exceptiei critică o omisiune legislativă, or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, “Curtea Constitutională se pronuntă numai asupra constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitu- tionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 27 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2002, care au următorul cuprins: “Comunicarea procesului-verbal si a înstiintării de plată se face prin postă, cu aviz de primire, sau prin afisare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operatiunea de afisare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel putin un martor.“

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, textul de lege criticat contravine dispozitiilor constitutionale ale art. 21 alin. (1), care prevede că orice persoană se poate adresa justitiei pentru apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor sale legitime, si celor ale art. 24, care garantează dreptul la apărare.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate si motivele invocate în sustinerea ei, Curtea retine următoarele:

În ceea ce priveste comunicarea procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor, precum si a înstiintării de plată a amenzii corespunzătoare, regula generală este prevăzută de art. 26 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 si constă în înmânarea lor direct contravenientului. Textul de lege dedus controlului de constitutionalitate instituie o exceptie de la această regulă, exceptie aplicabilă situatiei în care contravenientul lipseste de la domiciliul sau, după caz, de la sediul său ori, desi prezent, refuză să semneze procesul-verbal.

Nu se poate retine critica de neconstitutionalitate privind pretinsa încălcare a prevederilor art. 21 si 24 din Legea fundamentală, întrucât dispozitiile art. 27 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, referitoare la afisarea procesuluiverbal, nu constituie, prin ele însele, o nesocotire a dreptului de acces liber la justitie. Autorul exceptiei pleacă de la premisa că, în practică, există riscul să nu ia cunostintă de existenta actului sanctionator. Aceasta e însă doar o supozitie ce se întemeiază pe o simplă temere ipotetică potrivit căreia instrumentum probationis ar putea fi distrus sau furat.

În realitate, afisarea, ca modalitate de comunicare a procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, satisface pe deplin cerintele procedurale care să asigure contravenientului exercitarea atât a dreptului de acces liber la justitie, cât si a dreptului de apărare.

Mai mult, din modul în care a fost formulată exceptia de neconstitutionalitate, se desprinde concluzia că autorul acesteia nu critică textul de lege supus controlului pentru continutul său, ci pentru ceea ce, în opinia sa, lipseste acestui text, problemă ce tine de procesul de legiferare, excedând sfera de competentă a Curtii Constitutionale.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 27 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Enache Red“ – S.R.L. din Iasi în Dosarul nr. 8.821/2005 al Tribunalului Iasi – Sectia comercială si de contencios administrativ.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 6 iunie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăteanu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

AUTORITATEA NATIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

privind modificarea Regulamentului pentru atestarea agentilor economici care proiectează, execută, verifică si exploatează instalatii electrice din sistemul electroenergetic, aprobat prin Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 54/2005

 

În temeiul art. 9 alin. (2), (6) si (7), al art. 11 alin. (1) si alin. (2) lit. a) si n) din Legea energiei electrice nr. 318/2003,

având în vedere referatul de aprobare întocmit de Departamentul acces la retea si autorizare,

în conformitate cu prevederile Procesului-verbal al sedintei Comitetului de reglementare al Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei din data de 26 mai 2006,

presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următorul ordin:

Art. I. – Alineatul (2) al articolului 4 din Regulamentul pentru atestarea agentilor economici care proiectează, execută, verifică si exploatează instalatii electrice din sistemul electroenergetic, aprobat prin Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 54/2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 5 din 4 ianuarie 2006, se modifică si va avea următorul cuprins:

“(2) Operatorul economic care solicită atestat trebuie să fie persoană juridică, română sau străină, înregistrată la oficiul registrului comertului competent, potrivit legii.“

Art. II. – Operatorii economici care proiectează, execută, verifică si exploatează instalatii electrice din sistemul electroenergetic vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. – Departamentele de specialitate din Autoritatea Natională de Reglementare în Domeniul Energiei vor urmări respectarea de către operatorii economici a prevederilor cuprinse în Regulamentul pentru atestarea agentilor economici care proiectează, execută, verifică si exploatează instalatii electrice din sistemul electroenergetic.

Art. IV. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Nicolae Opris

 

Bucuresti, 21 iunie 2006.

Nr. 16.

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII PUBLICE

 

ORDIN

privind abrogarea Ordinului ministrului sănătătii nr. 1.180/2004 pentru aprobarea documentatiei necesare pentru sustinerea cererii de evaluare în regim de urgentă pentru medicamentele care reprezintă primul generic pentru care se solicită autorizarea de punere pe piată în România după medicamentul original si a Ordinului ministrului sănătătii nr. 1.181/2004 pentru aprobarea documentatiei necesare sustinerii cererii de autorizare de punere pe piată pentru medicamentele care reprezintă primul generic pentru care se solicită autorizarea de punere pe piată în România după medicamentul original

 

Având în vedere prevederile art. 861 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii,

în temeiul art. 62 alin. (4) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 168/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii, cu modificările si completările ulterioare,

văzând Referatul de aprobare nr. E.N. 816/2006 al Directiei generale farmaceutice si aparatură medicală,

ministrul sănătătii publice emite următorul ordin:

Art. 1. – Se abrogă Ordinul ministrului sănătătii nr. 1.180/2004 pentru aprobarea documentatiei necesare pentru sustinerea cererii de evaluare în regim de urgentă pentru medicamentele care reprezintă primul generic pentru care se solicită autorizarea de punere pe piată în România după medicamentul original, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 870 din 23 septembrie 2004, si Ordinul ministrului sănătătii nr. 1.181/2004 pentru aprobarea documentatiei necesare sustinerii cererii de autorizare de punere pe piată pentru medicamentele care reprezintă primul generic pentru care se solicită autorizarea de punere pe piată în România după medicamentul original, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 870 din 23 septembrie 2004.

Art. 2. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătătii publice,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

 

Bucuresti, 23 iunie 2006.

Nr. 751.