MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 174 (XVIII) - Nr. 403         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 10 mai 2006

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

118. – Lege privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 6/2006 pentru prorogarea termenului prevăzut de art. 19 alin. (5) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calitătii educatiei

 

618. – Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 6/2006 pentru prorogarea termenului prevăzut de art. 19 alin. (5) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calitătii educatiei

 

120. – Legea monumentelor de for public

 

620. – Decret pentru promulgarea Legii monumentelor de for public

 

121. – Lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 365/2002 privind comertul electronic

 

621. – Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 365/2002 privind comertul electronic

 

124. – Lege privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 205/2005 pentru modificarea Legii educatiei fizice si sportului nr. 69/2000

 

624. – Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 205/2005 pentru modificarea Legii educatiei fizice si sportului nr. 69/2000

 

610. – Decret privind înaintarea în gradul următor a unui general în rezervă din Ministerul Apărării Nationale

 

611. – Decret pentru supunerea spre aprobare Parlamentului a aderării României la Conventia asupra protectiei si promovării diversitătii expresiilor culturale, adoptată la Paris la 20 octombrie 2005

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 327 din 18 aprilie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 1 din Codul de procedură penală

 

Decizia nr. 328 din 18 aprilie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a Ordonantei Guvernului nr. 15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a retelei de drumuri nationale din România, în ansamblul său, si a dispozitiilor art. 8 din aceasta, în special

 

Decizia nr. 342 din 18 aprilie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 283 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

530. – Hotărâre pentru aprobarea plătii contributiei României la bugetul Task Force for International Cooperation on Holocaust Education, Remembrance and Research

 

560. – Hotărâre pentru modificarea alin. (4) al art. 50 din Regulamentul de organizare si functionare a Corpului National al Politistilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.305/2002

 

583. – Hotărâre privind schimbarea denumirii Centrului Regional pentru Managementul Resurselor de Apărare din subordinea Universitătii Nationale de Apărare “Carol I” în Departamentul Regional de Studii pentru Managementul Resurselor de Apărare

 

584. – Hotărâre pentru modificarea alin. (2) al art. 85 din Hotărârea Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piată a produselor biocide

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

9. – Circulară privind nivelul ratei dobânzii de referintă a Băncii Nationale a României valabil în luna mai 2006

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 6/2006 pentru prorogarea termenului prevăzut de art. 19 alin. (5) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calitătii educatiei

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. – Se aprobă Ordonanta Guvernului nr. 6 din 19 ianuarie 2006 pentru prorogarea termenului prevăzut de art. 19 alin. (5) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calitătii educatiei, adoptată în temeiul art. 1 pct. XI din Legea nr. 404/2005 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 27 ianuarie 2006.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

BOGDAN OLTEANU

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Bucuresti, 4 mai 2006.

Nr. 118.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 6/2006 pentru prorogarea termenului prevăzut de art. 19 alin. (5) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calitătii educatiei

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. – Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 6/2006 pentru prorogarea termenului prevăzut de art. 19 alin. (5) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calitătii educatiei si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 3 mai 2006.

Nr. 618.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGEA

monumentelor de for public

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. 1. – Prezenta lege reglementează cadrul juridic general al realizării, amplasării si administrării monumentelor de for public.

Art. 2. – (1) În sensul prezentei legi, monumentele de for public sunt bunuri imobile, lucrări de artă plastică, artă monumentală, constructii sau amenajări neutilitare, având caracter decorativ, comemorativ si de semnal, amplasate în spatii publice, într-o zonă de protectie, pe terenuri aflate în domeniul public sau privat al statului ori al unitătilor administrativ-teritoriale.

(2) Monumentele de for public pot fi clasate ca monumente istorice, urmând regimul juridic general stabilit pentru acestea.

Art. 3. – În conditiile prezentei legi, sunt sau dobândesc statutul de monumente de for public, după caz, bunurile imobile enumerate la art. 2 alin. (1), aflate, la data intrării în vigoare a prezentei legi, în spatii publice, pe terenuri apartinând domeniului public sau privat al statului ori al unitătilor administrativ-teritoriale, dacă îndeplinesc una dintre următoarele conditii:

a) amplasarea acestora s-a realizat în baza unei autorizatii de construire emise cu respectarea reglementărilor legale în vigoare la data amplasării;

b) existenta acestora este consemnată sau atestată ca notorie, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin publicatii stiintifice, ghiduri turistice sau alte tipărituri având caracter de informare publică ori prin evidentele autoritătilor, institutiilor si serviciilor publice.

Art. 4. – Monumentele de for public se pot realiza după cum urmează:

a) ca obiectiv de investitie prevăzut în bugetele autoritătilor, institutiilor si serviciilor publice;

b) în cadrul unor programe si proiecte culturale finantate din fonduri alocate de la bugetul de stat si/sau de la bugetele locale, potrivit prevederilor legale în vigoare;

c) în cadrul unor parteneriate constituite între autorităti si/sau institutii publice subordonate acestora si persoane fizice sau juridice de drept privat, având drept scop sustinerea unor programe sau proiecte de artă plastică ori artă monumentală;

d) în cadrul unor programe sau proiecte culturale promovate si sustinute exclusiv din fonduri private, de persoane fizice sau juridice de drept privat, cu acordul autoritătilor administratiei publice locale competente teritorial.

Art. 5. – Amplasarea monumentelor de for public se va realiza cu respectarea tuturor prevederilor legale în vigoare privind urbanismul si autorizarea executării lucrărilor de constructii, precum si cu avizul privind conceptia artistică a monumentului de for public, emis de Ministerul Culturii si Cultelor sau, după caz, de serviciile deconcentrate ale acestuia, în baza analizei realizate de Comisia Natională pentru Monumentele de For Public, respectiv de comisiile zonale pentru monumentele de for public.

Art. 6. – (1) Se constituie si functionează Comisia Natională pentru Monumentele de For Public, ca organism de specialitate al Ministerului Culturii si Cultelor, în domeniul monumentelor de for public.

(2) Comisia Natională pentru Monumentele de For Public este formată din 11 membri, artisti, arhitecti, urbanisti ori specialisti din domeniul artelor vizuale si/sau critici de artă recunoscuti pentru competenta profesională si probitatea morală.

(3) În vederea evitării conflictului de interese, fiecare membru al Comisiei Nationale pentru Monumentele de For Public va semna o declaratie de impartialitate, conform anexei la prezenta lege.

(4) Numirea membrilor Comisiei Nationale pentru Monumentele de For Public se face la propunerea Academiei Române, a asociatiilor profesionale de specialitate, a institutiilor de învătământ superior de specialitate si a institutiilor publice de specialitate, prin ordin al ministrului culturii si cultelor, pentru un mandat de 3 ani, care poate fi reînnoit, consecutiv, o singură dată.

(5) Comisia Natională pentru Monumentele de For Public este condusă de un presedinte, ales dintre membrii acesteia cu votul majoritătii lor.

(6) Principalele atributii ale Comisiei Nationale pentru Monumentele de For Public sunt următoarele:

a) propune Ministerului Culturii si Cultelor aprobarea strategiei privind monumentele de for public;

b) analizează proiectele de monumente de for public supuse avizării si propune, după caz:

1. avizarea proiectelor;

2. revizuirea proiectelor, cu recomandări, în vederea unei analize ulterioare;

3. respingerea proiectelor;

c) stabileste zona de protectie pentru monumentele de for public avizate.

(7) Alte atributii ale Comisiei Nationale pentru Monumentele de For Public se stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare a acestui organism, aprobat prin ordin al ministrului culturii si cultelor.

(8) Secretariatul Comisiei Nationale pentru Monumentele de For Public este asigurat de către un functionar public din cadrul compartimentului de specialitate din Ministerul Culturii si Cultelor, numit prin ordin al ministrului culturii si cultelor.

(9) Membrii Comisiei Nationale pentru Monumentele de For Public primesc o indemnizatie lunară, pentru lunile în care comisia se Ontruneste, reprezentând 20% din indemnizatia lunară a unui secretar de stat, la care se adaugă decontarea cheltuielilor de participare la lucrările comisiei.

Art. 7. – (1) La propunerea Comisiei Nationale pentru Monumentele de For Public, ministrul culturii si cultelor înfiintează, prin ordin, până la 15 comisii zonale pentru monumentele de for public, care vor exercita, pentru localitătile rurale din teritoriul de competentă, atributiile delegate de Comisia Natională pentru Monumentele de For Public.

(2) Teritoriul de competentă al unei comisii zonale poate fi de cel putin două judete si de cel mult 4 judete, în functie de numărul si de suprafata ocupată de localitătile rurale din judetele respective, precum si de specificul cultural al fiecărei zone, astfel încât să se asigure un echilibru al teritoriilor de competentă pentru fiecare comisie zonală, în raport cu celelalte comisii zonale.

(3) Fiecare comisie zonală este formată din 11 membri, artisti, arhitecti, urbanisti ori specialisti din domeniul artelor vizuale si/sau critici de artă, recunoscuti pentru competentă profesională si probitate morală, care sunt reprezentativi pentru zona respectivă.

(4) În vederea evitării conflictului de interese, fiecare membru al comisiei zonale pentru monumentele de for public va semna o declaratie de impartialitate, conform anexei.

(5) Membrii comisiilor zonale sunt numiti de ministrul culturii si cultelor, prin ordin, pentru un mandat de 3 ani, ce poate fi reînnoit, consecutiv, o singură dată.

(6) Secretariatul fiecărei comisii zonale este asigurat de către un functionar public din cadrul serviciului deconcentrat al Ministerului Culturii si Cultelor, numit prin ordin al ministrului culturii si cultelor.

(7) Pentru teritoriul de competentă al comisiilor zonale, avizul privind conceptia artistică a monumentului de for public se eliberează, în numele Ministerului Culturii si Cultelor, de serviciul deconcentrat al acestuia, care asigură functionarea comisiei zonale.

(8) Membrii comisiilor zonale pentru monumentele de for public primesc o indemnizatie lunară, pentru lunile în care comisia se Ontruneste, reprezentând 20% din indemnizatia lunară a unui secretar de stat, la care se adaugă decontarea cheltuielilor de participare la lucrările comisiei.

Art. 8. – (1) În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, autoritătile publice si institutiile sau serviciile publice subordonate acestora, după caz, vor transmite serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii si Cultelor situatia monumentelor de for public aflate în administrare si care întrunesc conditiile prevăzute la art. 3.

(2) În termenul prevăzut la alin. (1), autoritătile administratiei publice locale ori institutiile sau serviciile publice subordonate acestora vor identifica constructiile sau amenajările având caracteristicile monumentelor de for public, dar care nu întrunesc conditiile prevăzute la art. 3.

(3) Constatările, potrivit alin. (2), se vor comunica serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii si Cultelor, urmând ca acestea să analizeze situatiile existente si să propună măsuri de intrare în legalitate, după caz.

Art. 9. – (1) Nerespectarea dispozitiilor art. 5 constituie contraventie, dacă fapta nu a fost săvârsită astfel încât să constituie infractiune, conform legii penale, si se sanctionează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei.

(2) Prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.

(3) Constatarea contraventiilor prevăzute la alin. (1) si aplicarea sanctiunilor se efectuează de către împuterniciti ai Ministerului Culturii si Cultelor si/sau ai serviciilor publice deconcentrate ale acestuia, după caz.

Art. 10. – (1) Autoritătile administratiei publice au obligatia să asigure protejarea si punerea în valoare a monumentelor de for public aflate în administrarea lor.

(2) Distrugerea sau degradarea monumentelor de for public se sanctionează potrivit prevederilor Codului penal.

Art. 11. – Anexa cuprinzând textul declaratiei de impartialitate face parte integrantă din prezenta lege.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

MIRON TUDOR MITREA

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Bucuresti, 4 mai 2006.

Nr. 120.

 

ANEXĂ

 

DECLARATIE DE IMPARTIALITATE

 

Subsemnatul/Subsemnata ....................................................................., în calitate de membru al Comisiei Nationale pentru Monumentele de For Public/Comisiei Zonale ................., declar pe propria răspundere că nici eu, nici rudele ori afinii mei până la gradul al II-lea inclusiv nu avem nici un interes patrimonial sau nepatrimonial în legătură cu acordarea unei subventii pentru realizarea unui monument de for public avizat de comisie.

Confirm că în situatia în care descopăr, în cursul actiunii de avizare, că mă aflu în această situatie, voi declara imediat acest lucru si mă voi retrage.

Sub sanctiunea aplicabilă infractiunii de fals în declaratii, declar că am verificat datele din prezenta declaratie si, în conformitate cu informatiile furnizate, o declar completă si corectă.

 

Semnătura ...............................................

Data .................................

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii monumentelor de for public

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. – Se promulgă Legea monumentelor de for public si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 3 mai 2006.

Nr. 620.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea si completarea Legii nr. 365/2002 privind comertul electronic

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. – Legea nr. 365/2002 privind comertul electronic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 483 din 5 iulie 2002, cu modificările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 1, punctele 1 si 8 vor avea următorul cuprins:

“1. serviciu al societătii informationale – orice serviciu care se efectuează utilizându-se mijloace electronice si prezintă următoarele caracteristici:

a) este efectuat în considerarea unui folos patrimonial, procurat ofertantului în mod obisnuit de către destinatar;

b) nu este necesar ca ofertantul si destinatarul să fie fizic prezenti simultan în acelasi loc;

c) este efectuat prin transmiterea informatiei la cererea individuală a destinatarului;

...............................................................................................

8. comunicare comercială – orice formă de comunicare destinată să promoveze, direct sau indirect, produsele, serviciile, imaginea, numele ori denumirea, firma sau emblema unui comerciant ori membru al unei profesii reglementate;

nu constituie prin ele însele comunicări comerciale următoarele: informatiile permitând accesul direct la activitatea unei persoane fizice sau juridice, în special pe nume de domeniu sau o adresă de postă electronică, comunicările legate de produsele, serviciile, imaginea, numele ori mărcile unei persoane fizice sau juridice, efectuate de un tert independent fată de persoana în cauză, mai ales atunci când sunt realizate cu titlu gratuit;“.

2. La articolul 1, după punctul 9 se introduce un nou punct, punctul 91, cu următorul cuprins:

“91. Nu constituie obiect al legislatiei coordonate:

a) cerintele aplicabile bunurilor ca atare si livrării acestora;

b) cerintele aplicabile serviciilor care nu sunt prestate prin mijloace electronice;“.

3. La articolul 1, după punctul 14 se introduce un nou punct, punctul 15, cu următorul cuprins:

“15. activitate profesională reglementată – activitatea profesională pentru care accesul sau exercitarea în România este conditionată, direct ori indirect, în conformitate cu legislatia română în vigoare, de detinerea unui document care să ateste nivelul de formare profesională.“

4. La articolul 2, literele a) si c) ale alineatului (4) si alineatul (5) vor avea următorul cuprins:

“a) dispozitiile legale în materie fiscală;

................................................................................................

c) prevederile Legii concurentei nr. 21/1996, republicată.

(5) În măsura în care nu contine dispozitii derogatorii, prezenta lege se completează cu dispozitiile legale privind încheierea, validitatea si efectele actelor juridice, cu celelalte prevederi legale care au ca scop protectia consumatorilor si a sănătătii publice.“

5. La articolul 3, literele h) si i) ale alineatului (4) se abrogă.

6. La articolul 4, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

“(3) Furnizarea de servicii ale societătii informationale de către furnizorii de servicii stabiliti în statele membre ale Uniunii Europene se face, până la momentul aderării României la Uniunea Europeană, în conditiile prevăzute în Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, si Comunitătile Europene si statele membre ale acestora, pe de altă parte.“

7. La articolul 5, litera g) a alineatului (1) va avea următorul cuprins:

“g) titlul profesional si statul în care a fost acordat, corpul profesional sau orice alt organism similar din care face parte, indicarea reglementărilor aplicabile profesiei respective în statul în care furnizorul de servicii este stabilit, precum si a mijloacelor de acces la acestea, în cazul în care furnizorul de servicii desfăsoară o activitate profesională reglementată;“.

8. La articolul 6, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

“(3) Comunicările comerciale care constituie un serviciu al societătii informationale sau o parte a acestuia, atunci când acest serviciu este furnizat de un membru al unei profesii reglementate, sunt permise sub conditia respectării dispozitiilor legale si a reglementărilor aplicabile profesiei respective, care privesc, în special, independenta, demnitatea si onoarea profesiei, secretul profesional si corectitudinea fată de clienti si fată de ceilalti membri ai profesiei.“

9. La articolul 9, litera a) a alineatului (3) va avea următorul cuprins:

“a) trimiterea unei dovezi de primire prin postă electronică sau printr-un alt mijloc de comunicare individuală echivalent, la adresa indicată de către destinatar, fără întârziere;“.

10. La articolul 14, alineatul (2) se abrogă.

11. La articolul 14, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

“(4) Prevederile acestui articol nu vor afecta posibilitatea autoritătii judiciare sau administrative de a cere furnizorului de servicii să înceteze ori să prevină violarea datelor si, de asemenea, nu pot să afecteze posibilitatea stabilirii unor proceduri guvernamentale de limitare sau întrerupere a accesului la informatii.“

12. La articolul 16, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

“(3) Furnizorii de servicii sunt obligati să întrerupă, temporar sau permanent, transmiterea într-o retea de comunicatii ori stocarea informatiei furnizate de un destinatar al serviciului respectiv, în special prin eliminarea informatiei sau blocarea accesului la aceasta, accesul la o retea de comunicatii ori prestarea oricărui alt serviciu al societătii informationale, dacă aceste măsuri au fost dispuse de autoritatea publică definită la art. 17 alin. (2); această autoritate publică poate actiona din oficiu sau ca urmare a plângerii ori sesizării unei persoane interesate.“

13. La articolul 18, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

“Art.18. – (1) Asociatiile si organizatiile neguvernamentale cu caracter profesional ori comercial sau cele constituite în scopul protectiei consumatorilor, a minorilor ori a persoanelor cu handicap îsi pot elabora propriile coduri de conduită sau coduri comune cu Autoritatea si Ministerul Justitiei, în vederea aplicării corespunzătoare a prevederilor prezentei legi.“

Art. II. – Legea nr. 365/2002 privind comertul electronic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 483 din 5 iulie 2002, cu modificările ulterioare, precum si cu modificările si completările aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

Prezenta lege transpune Directiva 2000/31/CE referitoare la anumite aspecte juridice privind serviciile societătii informationale, în special comertul electronic în piata internă, publicată în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene nr. L 178/2000.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

BOGDAN OLTEANU

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

TEODOR VIOREL MELESCANU

 

Bucuresti, 4 mai 2006.

Nr. 121.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 365/2002 privind comertul electronic

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. – Se promulgă Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 365/2002 privind comertul electronic si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 3 mai 2006.

Nr. 621.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 205/2005 pentru modificarea Legii educatiei fizice si sportului nr. 69/2000

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. – Se aprobă Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 205 din 22 decembrie 2005 pentru modificarea Legii educatiei fizice si sportului nr. 69/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.191 din 29 decembrie 2005, cu următoarea modificare:

La articolul I, alineatele (2) si (3) ale articolului 14 vor avea următorul cuprins:

“(2) Sportivul profesionist este cel care pentru practicarea sportului respectiv îndeplineste următoarele conditii:

a) are licenta de sportiv profesionist;

b) încheie cu o structură sportivă, în formă scrisă, un contract individual de muncă sau o conventie civilă în conditiile legii.

(3) Sportivului profesionist, care a încheiat cu o structură sportivă o conventie civilă, i se asigură, la cerere, participarea si plata contributiei la un sistem de pensii, public si/sau privat, în conditiile legii.“

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

BOGDAN OLTEANU

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Bucuresti, 4 mai 2006.

Nr. 124.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 205/2005 pentru modificarea Legii educatiei fizice si sportului nr. 69/2000

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. – Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 205/2005 pentru modificarea Legii educatiei fizice si sportului nr. 69/2000 si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 3 mai 2006.

Nr. 624.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind înaintarea în gradul următor a unui general în rezervă din Ministerul Apărării Nationale

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, ale Legii nr. 415/2002 privind organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Apărare a Tării, ale Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale Hotărârii Consiliului Suprem de Apărare a Tării nr. 52 din 13 aprilie 2006,

având în vedere propunerea ministrului apărării nationale,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. – Domnul general de brigadă cu o stea în rezervă, Pivariu Niculae Corneliu, se înaintează în gradul de general maior cu două stele în rezervă.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din

Constitutia României, republicată,

contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucuresti, 3 mai 2006.

Nr. 610.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru supunerea spre aprobare Parlamentului a aderării României la Conventia asupra protectiei si promovării diversitătii expresiilor culturale, adoptată la Paris

la 20 octombrie 2005

 

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (1) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, precum si ale art. 19 alin. (1) lit. a) si ale art. 21 alin. (1) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

la propunerea Guvernului, potrivit Hotărârii nr. E 99 din 29 martie 2006,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. – Se supune spre aprobare Parlamentului aderarea României la Conventia asupra protectiei si promovării diversitătii expresiilor culturale, adoptată la Paris la 20 octombrie 2005, si se dispune publicarea prezentului decret în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din

Constitutia României, republicată,

contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucuresti, 3 mai 2006.

Nr. 611.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 327

din 18 aprilie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 1 din Codul de procedură penală

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Marinela Mincă – procuror

Marieta Safta – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 262, 263 si art. 275–2781 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de David Alexandru Pop în Dosarul nr. 2.876/2005 al Tribunalului Sălaj – Sectia penală.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, arătând că textele de lege criticate nu încalcă prevederile constitutionale invocate de autorul exceptiei.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 21 decembrie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 2.876/2005, Tribunalul Sălaj – Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 262, 263 si art. 275–2781 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de David Alexandru Pop în dosarul mentionat.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că textele de lege criticate încalcă accesul liber la justitie, întrucât, în situatia în care urmărirea penală se efectuează fată de mai multi inculpati, iar prin acelasi rechizitoriu se dispune trimiterea în judecată numai pentru o parte dintre ei, iar pentru altii nu, partea interesată este lipsită de posibilitatea de a ataca în fata instantei de judecată această din urmă solutie a procurorului. Se mai arată că, în conformitate cu dispozitiile art. 2781 din Codul de procedură penală, rechizitoriul nu este inclus în sfera actelor procurorului împotriva cărora se poate face plângere în justitie, asa încât împotriva solutiei de netrimitere în judecată dispusă prin acest act cel interesat nu poate să se adreseze cu plângere instantei judecătoresti.

Tribunalul Sălaj – Sectia penală apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Se arată că prevederile legale criticate nu îngrădesc accesul la justitie, întrucât împotriva solutiilor procurorului se poate face plângere la instanta judecătorească, în temeiul art. 2781 din Codul de procedură penală.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitu- tionalitate.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Astfel, critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 275–278 din Codul de procedură penală nu poate fi retinută, întrucât stabilirea unor reguli speciale de procedură în cazul judecării plângerii împotriva măsurilor si actelor de urmărire penală este realizată de legiuitor în exercitarea competentelor sale constitutionale, nefiind de natură să încalce liberul acces la justitie, care presupune posibilitatea neîngrădită a celor interesati de a utiliza aceste proceduri, în formele si în modalitătile instituite de lege. Apreciază că art. 2781 alin. 1 din Codul de procedură penală nu îngrădeste liberul acces la justitie, ci asigură realizarea acestui drept în conformitate cu art. 21 din Constitutie.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorulraportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2) si ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Potrivit încheierii de sesizare a Curtii, obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 262, 263 si art. 275–2781 din Codul de procedură penală. Din examinarea sustinerilor autorului exceptiei se constată însă că, în realitate, acesta critică numai prevederile alin. 1 al art. 2781 din Codul de procedură penală, fiind nemultumit de faptul că în sfera actelor împotriva cărora partea poate face plângere în temeiul acestui text legal nu este inclus si rechizitoriul.

Asa fiind, Curtea urmează să se pronunte asupra exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 1 din Codul de procedură penală, potrivit cărora, “După respingerea plângerii făcute conform art. 275–278 împotriva rezolutiei de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonantei ori, după caz, a rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată, precum si orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 si 278, la instanta căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenta să judece cauza în primă instantă.“

Prevederile din Legea fundamentală pretins încălcate sunt cuprinse în art. 21 care consacră accesul liber la justitie.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că s-a mai pronuntat în jurisprudenta sa asupra constitutionalitătii art. 2781 alin. 1 din Codul de procedură penală, în raport de aceleasi critici si cu aceeasi motivare.

În acest sens este, de exemplu, Decizia nr. 452 din 28 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.043 din 11 noiembrie 2004. În considerentele acestei decizii, Curtea a retinut că dispozitiile alin. 1 al art. 2781 din Codul de procedură penală, care reglementează tocmai posibilitatea formulării plângerii la instanta de judecată împotriva actelor prin care procurorul solutionează cauza penală fără ca aceasta să mai ajungă în fata instantei, nu îngrădesc liberul acces la justitie, ci, dimpotrivă, asigură realizarea acestui drept în conformitate cu prevederile art. 21 din Constitutie, respectiv cu prevederile art. 6 paragraful 1 si ale art. 13 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Faptul că în sfera actelor împotriva cărora partea poate face plângere în temeiul art. 2781 din Codul de procedură penală nu este inclus si rechizitoriul nu este de natură să aducă atingere dreptului de acces liber la justitie, câtă vreme rechizitoriul constituie, potrivit dispozitiilor art. 264 alin. 1 din Codul de procedură penală, chiar actul de sesizare a instantei de judecată, singura autoritate prin care se realizează justitia, în conformitate cu dispozitiile art. 126 alin. (1) din Constitutie.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudentei Curtii, atât solutia pronuntată de Curte prin decizia mentionată, cât si considerentele care au fundamentat-o sunt valabile si în prezenta cauză.

Pentru cele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 1 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de David Alexandru Pop în Dosarul nr. 2.876/2005 al Tribunalului Sălaj – Sectia penală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 18 aprilie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Marieta Safta

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 328

din 18 aprilie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a Ordonantei Guvernului nr. 15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a retelei de drumuri nationale din România, în ansamblul său, si a dispozitiilor art. 8 din aceasta, în special

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Mihaela Cârstea – procuror

Claudia Margareta Nită – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a Ordonantei Guvernului nr. 15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a retelei de drumuri nationale din România, în ansamblul său, si a dispozitiilor art. 8 din aceasta, în special, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Open World“ – S.R.L. din Miercurea-Ciuc în Dosarul nr. 1.561/2005 al Judecătoriei Miercurea-Ciuc.

La apelul nominal răspunde partea Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România – S.A., prin consilier juridic Laura Lupu, cu delegatie depusă la dosar, lipsind autorul exceptiei, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită. Reprezentantul părtii prezente solicită respingerea exceptiei ca neîntemeiată, arătând, în esentă, că dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 15/2002 corespund prevederilor art. 148 alin. (2) din Constitutie, având drept scop transpunerea în legislatia internă a normelor europene privind politica în domeniul transporturilor.

Reprezentantul Ministerului Public arată că autorul exceptiei nu formulează o reală critică de neconstitutionalitate, sustinerile sale având natura unor motive de nemultumire privind obligatia legală a plătii tarifului pentru utilizarea retelei de drumuri nationale. Mai mult, acesta nu indică nici un text din Constitutie pretins a fi încălcat, astfel că, în temeiul art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, solicită respingerea ca inadmisibilă a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 8 decembrie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 1.561/2005, Judecătoria Miercurea-Ciuc a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor “art. 8 din Ordonanta Guvernului nr. 15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a retelei de drumuri nationale din România“.

Exceptia a fost ridicată de Societatea Comercială “Open World“ – S.R.L. din Miercurea-Ciuc într-o cauză civilă având ca obiect o contestatie a unui proces-verbal de constatare a unei contraventii.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arată că “Ordonanta Guvernului nr. 15/2002 este neconstitu tională“ deoarece reglementează taxa de utilizare a infrastructurii de transport rutier “pentru vehiculele grele de marfă“, precum si amenzile corespunzătoare, fără însă ca statul român să justifice perceperea acestor sume de bani prin crearea unei retele de drumuri publice adecvate, conforme cu cerintele normelor europene în materie.

Autorul nu indică în motivarea exceptiei textele din Constitutie considerate a fi încălcate; ulterior sesizării Curtii Constitutionale cu solutionarea exceptiei, acesta a transmis Curtii note scrise prin care precizează contrarietatea ordonantei criticate fată de art. 16, 35, art. 41 alin. (1) si art. 139 alin. (3) din Constitutie.

Judecătoria Miercurea-Ciuc apreciază că “dispozitiile art. 8“ din Ordonanta Guvernului nr. 15/2002 au legătură cu solutionarea cauzei, fără a-si exprima opinia asupra constitutionalitătii acestora.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile Ordonantei Guvernului nr. 15/2002 sunt constitutionale, în lipsa unui text din Legea fundamentală pe care autorul exceptiei ar fi trebuit să îl indice ca fiind încălcat.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, sustinerile părtii prezente, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2) si ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulat în încheierea de sesizare, îl constituie dispozitiile “art. 8 din Ordonanta Guvernului nr. 15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a retelei de drumuri nationale din România“, iar potrivit notelor scrise ale autorului exceptiei, obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl formează Ordonanta Guvernului nr. 15/2002 în integralitatea sa. În consecintă, Curtea se va pronunta atât asupra ordonantei, în ansamblul său, cât si asupra dispozitiilor art. 8 din aceasta, în special. Ordonanta Guvernului nr. 15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a retelei de drumuri nationale din România a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2002, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 424/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 1 iulie 2002, modificată si completată ulterior prin Ordonanta Guvernului nr. 51/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 680 din 28 iulie 2004, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 415/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.002 din 1 noiembrie 2004.

Dispozitiile art. 8 din ordonantă, indicate de către instanta de judecată în încheierea de sesizare, au fost modificate prin prevederile pct. 6 al articolului unic din Legea nr. 415/2004, astfel că, în prezent, au următorul cuprins:

“(1) Fapta de a circula fără a detine rovinietă valabilă constituie contraventie si se sanctionează cu amendă.

(2) Cuantumul amenzilor contraventionale prevăzute la alin. (1) este prevăzut în anexa nr. 3.

(3) Sumele încasate în urma aplicării amenzilor se fac venit la bugetul de stat în proportie de 75 %, diferenta de 25 % revenind, ca venituri extrabugetare, Companiei Nationale de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România – S.A. sau Ministerului Administratiei si Internelor, după caz.

(4) Contravenientii au obligatia ca în termen de 72 de ore de la aplicarea amenzii contraventionale să achite tariful de utilizare.

(5) Conducătorilor vehiculelor înmatriculate în alte state li se vor aplica amenzi contraventionale numai în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat, la iesirea din România.

(6) O dată cu aplicarea amenzii contraventionale, conducătorilor vehiculelor înmatriculate în România, care circulă fără a avea rovinietă valabilă, li se retine certificatul de înmatriculare a vehiculului până la prezentarea dovezii de achitare a tarifului de utilizare.

(7) Depăsirea termenului de valabilitate a rovinietei pentru un utilizator străin poate fi motivată în cazul blocării fortuite a unui vehicul din cauza unor calamităti naturale, a unui accident sau a retinerii conducătorului vehiculului de către autoritătile în drept. În aceste cazuri utilizatorul străin va prezenta reprezentantilor Companiei Nationale de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România – S.A. din agentiile din punctele de control al trecerii frontierei, la iesirea din tară, documente justificative încheiate de organele politiei rutiere, organele judecătoresti si, în plus, dacă este cazul, dovada reparării vehiculului într-un atelier de reparatie atestat de Regia Autonomă «Registrul Auto Român». Dovada blocării fortuite a vehiculului sau a retinerii conducătorului vehiculului nu scuteste utilizatorul străin de plata tarifului de utilizare a infrastructurii de transport rutier pe întreaga perioadă cuprinsă între data intrării si data iesirii din România, ci justifică neaplicarea amenzii contraventionale.“

Prin notele scrise transmise Curtii Constitutionale la o dată ulterioară sesizării sale cu solutionarea exceptiei, autorul precizează că dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 15/2002 contravin prevederilor constitutionale ale art. 16 – “Egalitatea în drepturi“, art. 35 – “Dreptul la mediu sănătos“, art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă si art. 139 alin. (3) referitor la folosirea sumelor de bani reprezentând contributiile la constituirea unor fonduri numai potrivit destinatiei acestora.

Analizând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea Constitutională retine următoarele: în motivarea exceptiei, autorul acesteia nu invocă încălcarea nici unui principiu sau drept fundamental prevăzut în Constitutie. Argumentele prezentate de acesta în sustinerea exceptiei nu se constituie într-o reală critică de neconstitutionalitate, ci reprezintă de fapt motive de nemultumire fată de instituirea, prin Ordonanta Guvernului nr. 15/2002, a unui tarif pentru utilizarea retelei de drumuri nationale din România (rovinieta), precum si a amenzilor corespunzătoare contraventiilor aici definite.

Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, “sesizările trebuie făcute în formă scrisă si motivate“. De asemenea, în jurisprudenta sa în materie, de exemplu Decizia nr. 386 din 16 octombrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 841 din 26 noiembrie 2003, Curtea a statuat în mod constant că “instanta de contencios constitutional nu este în măsură să se substituie părtii cu privire la invocarea unor motive de neconstitutionalitate, deoarece ar exercita astfel un control de constitutionalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu prevederile art. 144 lit. c) din Constitutie si cu cele cuprinse în Legea nr. 47/1992“. Chiar dacă, în cazul de fată, autorul exceptiei a transmis Curtii Constitutionale note scrise prin care precizează contrarietatea actului normativ criticat fată de art. 16, 35, art. 41 alin. (1) si art. 139 alin. (3) din Constitutie, acestea nu pot fi retinute deoarece, potrivit art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, “sesizarea Curtii Constitutionale se dispune de către instanta în fata căreia s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părtilor, opinia instantei asupra exceptiei, si va fi însotită de dovezile depuse de părti.“ Prin urmare, întrucât autorul exceptiei nu a indicat în motivarea acesteia, astfel cum a fost sustinută în fata instantei de judecată, nici un text constitutional pretins a fi încălcat prin actul normativ criticat si având în vedere cele arătate, exceptia de neconstitutionalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a Ordonantei Guvernului nr. 15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a retelei de drumuri nationale din România, în ansamblul său, si a dispozitiilor art. 8 din aceasta, în special, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Open World“ – S.R.L. din Miercurea-Ciuc în Dosarul nr. 1.561/2005 al Judecătoriei Miercurea-Ciuc.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 18 aprilie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Claudia Margareta Nită

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 342

din 18 aprilie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 283 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Mihaela Cîrstea – procuror

Patricia Marilena Ionea – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 283 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Mittal Steel Hunedoara“ – S.A. din Hunedoara în Dosarul nr. 2.929/2005 al Tribunalului Hunedoara – Sectia civilă.

La apelul nominal se prezintă autorul exceptiei, prin avocat Ioana Hrisafi-Josan, si presedintele Asociatiei civice “Dreptatea“, Tiberiu Galambos. Lipseste partea Cristian Dorin Lemnaru, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Avocatul autorului exceptiei solicită admiterea acesteia, pentru motivele invocate în fata Tribunalului Hunedoara – Sectia civilă.

Reprezentantul Asociatiei civice “Dreptatea“ solicită respingerea exceptiei, sens în care arată că termenul de 3 ani prevăzut de textul de lege criticat corespunde termenului general de prescriptie prevăzut de Decretul nr. 167/1958 si actionează în mod nediscriminatoriu atât pentru salariati, cât si pentru angajatori. De asemenea, arată că termenele prevăzute de art. 283 alin. (1) din Codul muncii sunt justificate de interesul salariatilor de a contesta într-un termen cât mai scurt măsurile dispuse de angajator în executarea contractelor de muncă si de a restabili legalitatea în exercitarea raporturilor de muncă, astfel că nu se creează o discriminare în raport cu salariatii prevăzuti în alin. (2) al aceluiasi articol. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca neîntemeiată. În acest sens, arată că dispozitiile legale criticate reprezintă o normă de procedură de competenta exclusivă a legiuitorului. Instituirea unor termene diferite în cuprinsul art. 283 din Codul muncii este justificată de scopul restabilirii într-un termen rezonabil a drepturilor încălcate. Nimic nu îl împiedică pe legiuitor să instituie termene diferite având în vedere situatiile obiectiv diferite pe care le reglementează.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 31 ianuarie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 2.929/2005, Tribunalul Hunedoara – Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 283 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Mittal Steel Hunedoara“ – S.A. din Hunedoara într-o cauză civilă având ca obiect un conflict privind drepturi salariale.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că prevederile art. 283 alin. (2) din Codul muncii sunt discriminatorii, contravenind astfel dispozitiilor art. 16 alin. (1) si (2) din Constitutie. În acest sens, arată că termenul de 3 ani prevăzut de textul de lege criticat este mai lung decât termenele de 30 de zile prevăzute de alin. (1) lit. a) si b) al aceluiasi articol. Astfel, primul alineat al art. 283 creează o situatie mai putin favorabilă salariatului ale cărui drepturi sunt afectate mai grav printr-o decizie a angajatorului în raport cu salariatul care revendică alte drepturi a căror încălcare nu are efecte atât de grave. De asemenea, arată că angajatorul chemat în judecată pentru emiterea unei decizii care afectează semnificativ drepturile salariatului are o situatie mai favorabilă decât cel chemat în judecată de către salariatul care urmăreste satisfacerea unor drepturi mai putin importante.

Tribunalul Hunedoara – Sectia civilă apreciază că exceptia ridicată nu este întemeiată, sens în care arată că stabilirea unor termene diferite, în care pot fi introduse cererile pentru solutionarea conflictelor de muncă, este determinată de natura obiectului cererilor si de gravitatea încălcării drepturilor subiective. Astfel, termenul de 3 ani, prevăzut de textul de lege criticat, corespunde termenului general de prescriptie reglementat de Decretul nr. 167/1958 pentru actiunile patrimoniale, în timp ce termenele mai scurte prevăzute de art. 283 alin. (1) din Codul muncii sunt justificate de efectele deciziilor ce se vor pronunta si de urgenta restabilirii situatiilor anterioare în vederea ocrotirii intereselor părtilor în derularea raporturilor de muncă.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile art. 283 alin. (2) din Codul muncii sunt constitutionale, întrucât termenul prevăzut pentru introducerea cererii în vederea solutionării conflictului de muncă se aplică în mod egal tuturor celor vizati de ipoteza normei juridice, fără nici o discriminare pe considerente arbitrare.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorulraportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutia României, ale art. 1 alin. (2) si ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 283 alin. (2) din Legea nr. 53/2003Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, dispozitii potrivit cărora “În toate situatiile, altele decât cele prevăzute la alin. (1), termenul este de 3 ani de la data nasterii dreptului“. În opinia autorului exceptiei, art. 283 alin. (2) din Codul muncii contravine dispozitiilor art. 16 alin. (1) si (2) din Constitutie, care consacră egalitatea în drepturi, deoarece termenul de 3 ani prevăzut de acest text de lege este discriminatoriu în raport cu termenele de 30 de zile prevăzute în alin. (1) lit. a) si b) al aceluiasi articol.

Consideră că discriminarea se creează atât între salariati, cât si între angajatori.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că aceasta a fost ridicată în cadrul unui conflict având ca obiect pretentii formulate pentru plata unor drepturi salariale. Termenul pentru introducerea unei asemenea actiuni este prevăzut în art. 283 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, fiind de 3 ani, si este identic cu cel prevăzut de acelasi alineat, în care angajatorul poate cere stabilirea răspunderii patrimoniale a salariatilor.

Termenele de 30 de zile prevăzute de art. 283 alin. (1) lit. a) si b) din Codul muncii se aplică atunci când obiectul conflictului de muncă este legat de decizia unilaterală a angajatorului referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă, respectiv de decizia de sanctionare disciplinară. Aceste situatii comportă urgentă în solutionarea litigiului.

Termenul de 3 ani, prevăzut de textul de lege criticat, se aplică în alte situatii decât cele reglementate de art. 283 alin. (1) din Codul muncii.

Exercitarea dreptului de acces liber la justitie poate fi supusă unor conditionări legale, cum sunt si termenele stabilite pentru introducerea cererilor, menite să asigure restabilirea în termen rezonabil a drepturilor încălcate, precum si stabilitatea raporturilor juridice. Legiuitorul are dreptul, potrivit dispozitiilor art. 126 alin. (2) din Constitutie, de a opta pentru instituirea unor termene diferite în considerarea deosebirilor ce există între natura si obiectul diferitelor litigii. Aceasta nu contravine principiului constitutional al egalitătii în drepturi, întrucât, asa cum a statuat în mod constant Curtea în jurisprudenta sa, acest principiu nu presupune uniformitate, astfel că situatii obiectiv diferite justifică instituirea unui tratament juridic diferentiat.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 283 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Mittal Steel Hunedoara“ – S.A. din Hunedoara în Dosarul nr. 2.929/2005 al Tribunalului Hunedoara – Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 18 aprilie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea plătii contributiei României la bugetul Task Force for International Cooperation on Holocaust Education, Remembrance and Research

 

În temeiul prevederilor art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. – Se aprobă plata contributiei României pe anul 2005, în valoare de 25.000 dolari S.U.A., la bugetul Task Force for International Cooperation on Holocaust Education, Remembrance and Research (ITF), din bugetul aprobat Ministerului Afacerilor Externe pe anul 2006.

Art. 2. – Începând cu anul 2006, plata contributiei României la bugetul Task Force for International Cooperation on Holocaust Education, Remembrance and Research se va efectua din bugetul Ministerului Afacerilor Externe, aprobat prin legea bugetară anuală.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul afacerilor externe,

Lucian Leustean,

secretar de stat

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 19 aprilie 2006.

Nr. 530.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea alin. (4) al art. 50 din Regulamentul de organizare si functionare a Corpului National al Politistilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.305/2002

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. – Alineatul (4) al articolului 50 din Regulamentul de organizare si functionare a Corpului National al Politistilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.305/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 5 decembrie 2002, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si va avea următorul cuprins:

“(4) Membrii Corpului aflati în activitate, încadrati în functii conform alin. (1) si (2), îsi păstrează calitatea de politist si beneficiază de drepturile, îndatoririle si obligatiile specifice prevăzute în Statutul politistului, cu următoarele particularităti:

a) drepturile salariale stabilite prin legislatia privind salarizarea politistilor se vor suporta de către Corp, potrivit bugetului de venituri si cheltuieli al acestuia;

b) celelalte drepturi cuvenite politistilor, potrivit actelor normative în vigoare, se acordă prin structurile de specialitate din cadrul aparatului central, respectiv al unitătilor de unde au fost detasati, la solicitarea presedintelui Corpului;

c) modul de exercitare a autoritătii publice de către politistii încadrati în functii conform alin. (1) si (2), pe durata mandatului în care au fost alesi, se stabileste prin ordin al ministrului administratiei si internelor, la propunerea presedintelui Corpului;

d) politistii care candidează pentru functiile prevăzute la alin. (1) si (2) completează si prezintă, conform prevederilor legale, declaratia de avere si declaratia privind conflictul de interese, la depunerea candidaturii si la încheierea mandatului“.

Art. II. – Aplicarea prevederilor prezentei hotărâri se face în limita bugetului aprobat Ministerului Administratiei si Internelor.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul administratiei si internelor,

Paul Victor Dobre,

secretar de stat

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 26 aprilie 2006.

Nr. 560.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind schimbarea denumirii Centrului Regional pentru Managementul Resurselor de Apărare din subordinea Universitătii Nationale de Apărare “Carol I“ în Departamentul Regional de Studii pentru Managementul Resurselor de Apărare

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. – (1) Centrul Regional pentru Managementul Resurselor de Apărare din subordinea Universitătii Nationale de Apărare “Carol I“, cu sediul în municipiul Brasov, str. Mihai Viteazul nr. 160, judetul Brasov, îsi schimbă denumirea în Departamentul Regional de Studii pentru Managementul Resurselor de Apărare.

(2) În cuprinsul Hotărârii Guvernului nr. 466/1999 privind înfiintarea Centrului Regional pentru Managementul Resurselor de Apărare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 289 din 23 iunie 1999, cu modificările ulterioare, denumirea “Centrul Regional pentru Managementul Resurselor de Apărare“ se înlocuieste cu denumirea “Departamentul Regional de Studii pentru Managementul Resurselor de Apărare“.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul apărării nationale,

Marius Bălu,

secretar de stat

p. Ministrul educatiei si cercetării,

Anton Anton,

secretar de stat

 

Bucuresti, 3 mai 2006.

Nr. 583.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea alin. (2) al art. 85 din Hotărârea Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piată a produselor biocide

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. – Alineatul (2) al articolului 85 din Hotărârea Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piată a produselor biocide, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 21 septembrie 2005, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si va avea următorul cuprins:

“(2) Fiecare persoană juridică producător si importator are obligatia să notifice în scris Secretariatul tehnic al Comisiei Nationale pentru Produse Biocide, până la data de 31 mai 2006, cu privire la produsele biocide pe care le produce sau le comercializează. Formularul de notificare cuprinzând informatiile necesare pentru întocmirea Registrului national al produselor biocide este prevăzut în anexa nr. 5.“

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul sănătătii,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

p. Ministrul mediului si gospodăririi apelor,

Constantin Popescu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 3 mai 2006.

Nr. 584.

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

 

CIRCULARĂ

privind nivelul ratei dobânzii de referintă a Băncii Nationale a României valabil în luna mai 2006

 

Având în vedere prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Nationale a României si tinând seama de evolutiile macroeconomice si monetare recente,

Banca Natională a României hotărăste:

Pentru luna mai 2006, nivelul ratei dobânzii de referintă a Băncii Nationale a României este de 8,5% pe an.

 

Presedintele Consiliului de administratie al Băncii Nationale a României,

Mugur Constantin Isărescu

 

Bucuresti, 2 mai 2006.

Nr. 9.