MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 174 (XVIII) - Nr. 455         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 25 mai 2006

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

206. – Lege pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 17/2006 privind trecerea Muzeului National “George Enescu“ din Bucuresti în subordinea Ministerului Culturii si Cultelor

 

761. – Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 17/2006 privind trecerea Muzeului National “George Enescu“ din Bucuresti în subordinea Ministerului Culturii si Cultelor

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 351 din 2 mai 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3041 si art. 305 din Codul de procedură civilă Decizia nr. 352 din 2 mai 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 306 alin. 1 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 374 din 4 mai 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 24 corelat cu art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945–22 decembrie 1989

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

414. – Ordin al ministrului sănătătii pentru aprobarea reglementărilor contabile specifice domeniului sanitar

 

525/214. – Ordin al ministrului sănătătii si al presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate privind modificarea si completarea Ordinului ministrului sănătătii si al presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate nr. 56/45/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind conditiile acordării asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2005, cu modificările si completările ulterioare

 

1.311. – Ordin al ministrului administratiei si internelor privind anularea titlului de parc industrial acordat Societătii Comerciale “PISA – Parcul Industrial Sebes–Alba“ – S.A.

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 17/2006 privind trecerea Muzeului National “George Enescu“ din Bucuresti în subordinea Ministerului Culturii si Cultelor

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. – Se aprobă Ordonanta Guvernului nr. 17 din 26 ianuarie 2006 privind trecerea Muzeului National “George Enescu“ din Bucuresti în subordinea Ministerului Culturii si Cultelor, adoptată în temeiul art. 1 pct. VII.8 din Legea nr. 404/2005 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 83 din 30 ianuarie 2006, cu următoarea completare:

La articolul 5, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:

“(2) Cu numărul de posturi preluate de Ministerul Culturii si Cultelor prin protocolul prevăzut la art. 4 se majorează numărul maxim de posturi stabilit prin nota de la pct. II «Organe de specialitate ale administratiei publice centrale si institutii publice finantate din venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat» din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 78/2005, cu modificările si completările ulterioare.“

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

MIRON TUDOR MITREA

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Bucuresti, 23 mai 2006.

Nr. 206.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 17/2006 privind trecerea Muzeului National “George Enescu“ din Bucuresti în subordinea Ministerului Culturii si Cultelor

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. – Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 17/2006 privind trecerea Muzeului National “George Enescu“ din Bucuresti în subordinea Ministerului Culturii si Cultelor si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 22 mai 2006.

Nr. 761.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 351

din 2 mai 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3041 si art. 305 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Ion Tiucă – procuror

Mădălina Stefania Diaconu – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3041 si 305 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Marin Stanciu si Gabriela Stanciu în Dosarul nr. 965/Cv/2005 al Tribunalului Arges – Sectia civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 29 noiembrie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 965/Cv/2005, Tribunalul Arges – Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3041 si 305 din Codul de procedură civilă. Exceptia a fost ridicată de Marin Stanciu si Gabriela Stanciu cu prilejul solutionării unui recurs civil.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin, în esentă, că “restrângerea, pe care o apreciem nefirească, a posibilitătii părtii de a solicita si obtine administrarea de probatorii în recurs, spre deosebire de calea de atac a apelului, contravine dispozitiilor art. 16 alin. (1) si art. 24 alin. (1) din Constitutie“. Cu privire la art. 3041 din Codul de procedură civilă, care prevede că recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel nu este limitat la motivele de casare prevăzute în art. 304, iar instanta poate să examineze cauza sub toate aspectele, consideră că acesta încalcă Legea fundamentală deoarece nu instituie o obligatie, ci o facultate pentru instantele de judecată de a cerceta pricina si sub aspectul temeiniciei.

Tribunalul Arges – Sectia civilă apreciază că exceptia de neconstitutionalitate nu este întemeiată. În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Avocatul Poporului apreciază că textele legale criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 3041 si 305 din Codul de procedură civilă.

Art. 305 a fost modificat prin Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea si completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 26 mai 2004. Dispozitiile legale criticate au următoarea redactare:

– art. 3041: “Recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel nu este limitat la motivele de casare prevăzute în art. 304, instanta putând să examineze cauza sub toate aspectele.“;

art. 305: “În instanta de recurs nu se pot produce probe noi, cu exceptia înscrisurilor, care pot fi depuse până la închiderea dezbaterilor.“

În sustinerea neconstitutionalitătii acestor texte de lege autorii exceptiei invocă încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) si ale art. 24 din Constitutie, referitoare la egalitatea în fata legii si la dreptul la apărare.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că, în ceea ce priveste constitutionalitatea art. 305 din Codul de procedură civilă, s-a mai pronuntat, spre exemplu, prin Decizia nr. 396 din 12 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 795 din 1 septembrie 2005, prin care a respins criticile formulate împotriva acestui text legal, arătând că, în urma modificărilor si completărilor aduse Codului de procedură civilă prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 138/2000, recursul a devenit o cale extraordinară de atac, ceea ce justifică deosebirea fată de apel în ceea ce priveste inadmisibilitatea probelor noi, cu exceptia înscrisurilor.

Referitor la art. 3041 din Codul de procedură civilă, recursul constituie în această ipoteză o cale de atac cu caracter devolutiv, în care, ca si în cazul apelului, instanta de recurs judecă însăsi cauza, atât sub aspectul legalitătii, cât si sub acela al temeiniciei, nelimitându-se să examineze doar hotărârea pronuntată de prima instantă, exclusiv pentru motivele de casare prevăzute în art. 304 din Codul de procedură civilă.

Justificarea acestei reglementări derogatorii de la regula generală a caracterului nedevolutiv al recursului tine de deosebirile esentiale existente între cele două situatii avute în vedere de legiuitor. Astfel, în situatia în care s-a putut exercita calea de atac a apelului, cauza a fost, integral si sub toate aspectele legalitătii si temeiniciei solutiei pronuntate de prima instantă, examinată de o instantă de control judiciar, la un grad de jurisdictie superior, iar recursul va putea fi exercitat pentru motive concret si limitativ determinate, care vizează legalitatea deciziei pronuntate în apel. În situatia în care părtilor nu le este deschisă calea de atac a apelului, apare firesc ca instanta să poată cerceta sub toate aspectele cauza dedusă judecătii.

Această posibilitate, coroborată cu principiul rolului activ al judecătorului, conform căruia instanta are îndatorirea să stăruie prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greseală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronuntării unei hotărâri temeinice si legale, este menită să asigure părtilor o judecată echitabilă si să conducă instanta la cercetarea si aprecierea tuturor aspectelor relevante pentru pronuntarea unei solutii.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3041 si 305 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Marin Stanciu si Gabriela Stanciu în Dosarul nr. 965/Cv/2005 al Tribunalului Arges – Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 2 mai 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mădălina Stefania Diaconu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 352

din 2 mai 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 306 alin. 1 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Ion Tiucă – procuror

Mădălina Stefania Diaconu – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 306 alin. 1 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Maria Micu în Dosarul nr. 2.888/2005 al Tribunalului Teleorman – Sectia civilă

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 6 ianuarie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 2.888/2005, Tribunalul Teleorman – Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 306 alin. 1 din Codul de procedură civilă. Exceptia a fost ridicată de Maria Micu cu prilejul solutionării unui recurs civil.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că dispozitiile legale criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 21 privind dreptul la un proces echitabil, precum si ale art. 24 care consacră dreptul la apărare. În acest sens arată că, în cazul hotărârilor judecătoresti pronuntate de prima instantă, care nu pot fi atacate cu apel, recursul reprezintă al doilea grad de jurisdictie. Prin urmare, pentru desfăsurarea unui proces echitabil si respectarea dreptului constitutional la apărare, ar trebui să se aplice în mod similar dispozitiile art. 287 alin. 2 din Codul de procedură civilă referitoare la apel, în sensul că motivarea de fapt si de drept, precum si dovezile invocate să poată fi împlinite până cel mai târziu la prima zi de înfătisare.

Tribunalul Teleorman – Sectia civilă apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Avocatul Poporului apreciază că textele legale criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 306 alin. 1 din Codul de procedură civilă, dispozitii potrivit cărora: “Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu exceptia cazurilor prevăzute în alin. 2.“

În sustinerea neconstitutionalitătii acestor texte de lege autorul exceptiei invocă încălcarea prevederilor constitutionale ale art. 21 si 24, referitoare la accesul liber la justitie si la dreptul la apărare.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că acest text de lege a mai fost supus controlului de constitutionalitate, prin raportare la aceleasi dispozitii din Legea fundamentală, iar prin Decizia nr. 475 din 22 septembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 958 din 28 octombrie 2005, au fost respinse criticile de neconstitutionalitate, arătându-se că solutia astfel adoptată se înscrie în cadrul competentei conferite legiuitorului prin art. 126 alin. (2) din Constitutie de a reglementa procedura de judecată, inclusiv căile de atac împotriva hotărârilor pronuntate de instante.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudentei în materie a Curtii Constitutionale, argumentarea si solutia retinute în deciziile de mai sus îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 306 alin. 1 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Maria Micu în Dosarul nr. 2.888/2005 al Tribunalului Teleorman – Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 2 mai 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mădălina Stefania Diaconu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 374

din 4 mai 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 24 corelat cu art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Petre Ninosu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Ion Predescu – judecător

Ion Tiucă – procuror

Irina Loredana Lăpădat – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 24 corelat cu art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Becze Maria în Dosarul nr. 4.559/2005 al Tribunalului Harghita.

La apelul nominal lipsesc părtile. Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă Curtii că autoarea exceptiei a depus la dosarul cauzei o cerere prin care solicită judecarea în lipsă.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca neîntemeiată, arătând că dispozitiile legale criticate sunt în deplină conformitate cu dispozitiile constitutionale invocate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea nr. 2 din 8 februarie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 4.559/2005, Tribunalul Harghita a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 24 corelat cu art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Becze Maria.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că dispozitiile art. 24 din Legea nr. 10/2001, introduse prin Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente, nu sunt corelate cu dispozitiile art. 22 alin. (5) din acelasi act normativ, fapt ce contravine dispozitiilor art. 21 alin. (2) si ale art. 78 din Constitutie. Astfel, se arată că, desi noul text de lege instituie prezumtia existentei dreptului de proprietate al persoanei îndreptătite la restituirea imobilului, astfel cum a fost recunoscută în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus măsura preluării abuzive, totusi aceasta nu se poate prevala de dispozitia legală mentionată, deoarece, în temeiul art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001, a pierdut dreptul de a solicita în justitie măsurile reparatorii prevăzute de lege, prin nerespectarea termenului de 6 luni prevăzut pentru trimiterea notificării, termen ce nu a fost prelungit prin Legea nr. 247/2005.

Tribunalul Harghita apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorulraportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl reprezintă prevederile art. 24 corelat cu art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, cu următorul cuprins:

– Art. 22 alin. (5): “Nerespectarea termenului de 6 luni prevăzut pentru trimiterea notificării atrage pierderea dreptului de a solicita în justitie măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent.“

– Art. 24: “(1) În absenta unor probe contrare, existenta si, după caz, întinderea dreptului de proprietate, se prezumă a fi cea recunoscută în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus măsura preluării abuzive sau s-a pus în executare măsura preluării abuzive.

(2) În aplicarea prevederilor alin. (1) si în absenta unor probe contrare, persoana individualizată în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus sau, după caz, s-a pus în executare măsura preluării abuzive este presupusă că detine imobilul sub nume de proprietar.“

Prevederile legale criticate sunt considerate a fi contrare dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 21 alin. (2) referitor la neîngrădirea prin lege a dreptului de acces la justitie si în art. 78 privind intrarea în vigoare a legii.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate invocată, Curtea retine următoarele:

Autoarea exceptiei sustine că, desi dispozitiile art. 24 din Legea nr. 10/2001, introdus prin Legea nr. 247/2005, prezumă existenta dreptului de proprietate al persoanei îndreptătite la restituirea imobilului, totusi aceasta nu se poate prevala de dispozitia legală mentionată, deoarece, în temeiul art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001, a pierdut dreptul de a solicita în justitie măsurile reparatorii prevăzute de lege, prin nerespectarea termenului de 6 luni prevăzut pentru trimiterea notificării, termen ce nu a fost prelungit prin Legea nr. 247/2005, fapt ce contravine dispozitiilor art. 21 alin. (2) si ale art. 78 din Constitutie.

Curtea constată că aceste sustineri nu pot fi retinute, pentru următoarele considerente:

Împrejurarea că legiuitorul nu a înteles să repună în termen persoanele care nu au depus notificări pentru restituirea imobilelor ce intră sub incidenta Legii nr. 10/2001 sau ale căror notificări au fost respinse, din cauza imposibilitătii de a face dovada dreptului de proprietate, a cărui existentă nu era prezumată în forma anterioară a legii, nu constituie o problemă de constitutionalitate, ci una de succesiune în timp a legii.

Astfel, prevederile art. 24 din Legea nr. 10/2001, introduse prin Legea nr. 247/2005, sunt aplicabile de îndată tuturor efectelor viitoare ale unor situatii juridice constituite sub imperiul reglementării anterioare, respectiv cererilor de restituire formulate cu respectarea dispozitiilor art. 22 alin. (5) din acelasi act normativ. În spetă, autoarea exceptiei a pierdut dreptul de a solicita în justitie măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent, prin nerespectarea termenului de 6 luni, pentru trimiterea notificării, prevăzut de art. 22 alin. (5) din lege. Prin urmare, neîndeplinirea conditiilor legii în vigoare nu poate fi invocată drept un motiv de îngrădire a dreptului de acces liber la justitie, garantat prin dispozitiile art. 21 alin. (1) si (2) din Constitutie. Referitor la invocarea încălcării dispozitiilor art. 78 din Constitutie, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, deoarece atât Legea nr. 10/2001, cât si Legea nr. 247/2005 au fost adoptate cu respectarea dispozitiilor referitoare la intrarea în vigoare a legii.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 24 corelat cu art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945–22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Becze Maria în Dosarul nr. 4.559/2005 al Tribunalului Harghita.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 4 mai 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Irina Loredana Lăpădat

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII

 

ORDIN

pentru aprobarea reglementărilor contabile specifice domeniului sanitar

 

În temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 168/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii, cu modificările si completările ulterioare, ale Ordinului ministrului finantelor publice nr. 1.954/2005 pentru aprobarea Clasificatiei indicatorilor privind finantele publice, ale Ordinului ministrului finantelor publice nr. 1.917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea si conducerea contabilitătii institutiilor publice, Planul de conturi pentru institutiile publice si instructiunile de aplicare a acestuia, cu modificările si completările ulterioare,

văzând Referatul de aprobare al Directiei generale buget si credite externe nr. E.N.9.507/2006,

ministrul sănătătii emite următorul ordin:

Art. 1. – (1) Se aprobă reglementările contabile specifice domeniului sanitar, cu următoarele componente: a) Planul de conturi – anexa nr. I;

b) Transpunerea de către institutiile publice a soldurilor conturilor sintetice cuprinse în balanta de verificare definitivă încheiată la finele anului 2005 în conturile corespunzătoare din noul plan de conturi, care se aplică începând cu anul 2006 – anexa nr. II;

c) Corespondenta subdiviziunilor clasificatiei economice a cheltuielilor bugetare cu conturile contabile privind cheltuielile efective din contabilitatea institutiilor publice – anexa nr. III;

d) Corespondenta surselor de venituri pe capitolele si subcapitolele din clasificatia institutiilor publice finantate integral sau partial din venituri proprii si conturile contabile din planul de conturi, în vigoare de la 1 ianuarie 2006 – anexa nr. IV;

e) Monografia privind înregistrarea în contabilitate a principalelor operatiuni – anexa nr. V;

f) Îndrumar privind încadrarea principalelor categorii de cheltuieli pe titluri, articole si alineatele Clasificatiei indicatorilor privind finantele publice – cheltuielile – clasificatia economică – anexa nr. VI;

g) Macheta bugetului de venituri si cheltuieli – anexa nr. VII.

(2) Anexele nr. I–VII*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. – Prezentul ordin se aplică de institutiile publice din sectorul sanitar.

Art. 3. – Directiile de specialitate din Ministerul Sănătătii, precum si ordonatorii de credite vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. – Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, precum si pe pagina de Internet a Ministerului Sănătătii.

 

Ministrul sănătătii,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

 

Bucuresti, 17 aprilie 2006.

Nr. 414.


*) Anexele nr. I–VII se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 455 bis în afara abonamentului, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome “Monitorul Oficial“, Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII

Nr. 525 din 16 mai 2006

CASA NATIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

Nr. 214 din 9 mai 2006

 

ORDIN

privind modificarea si completarea Ordinului ministrului sănătătii si al presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate nr. 56/45/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind conditiile acordării asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2005, cu modificările si completările ulterioare

 

În temeiul prevederilor:

– Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, cu modificările si completările ulterioare;

– Hotărârii Guvernului nr. 168/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii, cu modificările si completările ulterioare;

– Hotărârii Guvernului nr. 52/2005 pentru aprobarea Contractului-cadru privind conditiile acordării asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2005, cu modificările si completările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Guvernului nr. 235/2005 privind aprobarea pentru anul 2005 a listei cuprinzând denumirile comune internationale ale medicamentelor din Nomenclatorul medicamentelor de uz uman, de care beneficiază asiguratii în tratamentul ambulatoriu, cu sau fără contributie personală, pe bază de prescriptie medicală, cu modificările si completările ulterioare, si referatele de aprobare nr. 10.283 din 16 mai 2006 al secretarului general al Ministerului Sănătătii si nr. 1.533 din 8 mai 2006 al directorului general al Casei Nationale de Asigurări de Sănătate,

ministrul sănătătii si presedintele Casei Nationale de Asigurări de Sănătate emit următorul ordin:

Art. I. – Ordinul ministrului sănătătii si al presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate nr. 56/45/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind conditiile acordării asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 134 si 134 bis din 14 februarie 2005, cu modificările si completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. În anexa nr. 30 la articolul 17, punctul 2 va avea următorul cuprins:

“2. Eliberarea medicamentelor prescrise pentru tratamentul următoarelor boli cronice: stări posttransplant – G25*), hepatită cronică de etiologie virală cu HVB si HCV – G5*), ciroză hepatică – G8*), poliartrită reumatoidă si artropatia psoriazică – G19*), spondilită anchilozantă – G20*), bolile psihice – G16*), demente – G17*), bolnavi cu proceduri interventionale percutante numai după implantarea unei proteze endovasculare – stent – G3*), boala Gaucher – G30*), leucemii, limfoame, aplazie medulară, gamapatii monoclonale maligne, mieloproliferări cronice si tumori maligne – G11*) se face prin acele farmacii aflate în relatii contractuale cu casele de asigurări de sănătate si selectionate ca urmare a negocierii adaosului comercial pentru medicamentele necesare în tratamentul acestor boli, prin majorarea valorii de contract obtinute de aceste farmacii conform pct. 1, printr-un act aditional. Negocierea adaosului comercial se face în sedintă deschisă, la care participă toti reprezentantii legali ai farmaciilor care doresc să elibereze medicamente gratuite pentru bolile cronice mentionate mai sus. La nivelul Casei de Asigurări de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritătii Judecătoresti si al Casei de Asigurări de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, eliberarea medicamentelor pentru tratamentul bolilor cronice prevăzute mai sus se va face prin farmaciile selectionate în urma depunerii la sediul acestor case de asigurări de sănătate a ofertelor scrise privind nivelul adaosului comercial.

Deschiderea ofertelor se face în prezenta reprezentantilor legali ai Colegiului Farmacistilor din România. Adaosul comercial care se va negocia va porni de la pretul cu amănuntul maximal stabilit de Ministerul Sănătătii până la valoarea pretului cu ridicata (adaos comercial stabilit de Ministerul Sănătătii).

În procesul de selectie a acestor farmacii, casele de asigurări de sănătate vor avea în vedere respectarea principiului proportionalitătii în ceea ce priveste acoperirea morbiditătii. Sumele suplimentare pentru acoperirea morbiditătii cauzate de bolile cronice mentionate mai sus pot fi contractate de un furnizor de servicii farmaceutice pentru un număr de maximum două farmacii.

Farmaciile pot participa la negocierea adaosului comercial la medicamentele necesare pentru una sau mai multe dintre cele 10 boli cronice.“

2. În anexa nr. 30 la articolul 171 alineatul (3) litera a), punctul 2 al paragrafului 2 va avea următorul cuprins:

“La stabilirea procentului de depăsire a valorii lunare de contract nu se ia în calcul valoarea actului/actelor aditional/aditionale încheiat/încheiate între farmaciile selectionate si casele de asigurări de sănătate pentru eliberarea medicamentelor prescrise pentru tratamentul următoarelor boli cronice: stări posttransplant, hepatită cronică de etiologie virală cu HVB si HCV, ciroză hepatică, poliartrită reumatoidă si artropatia psoriazică, spondilită anchilozantă, bolile psihice, demente, bolnavi cu proceduri interventionale percutante numai după implantarea unei proteze endovasculare – stent, boala Gaucher, leucemii, limfoame, aplazie medulară, gamapatii monoclonale maligne, mieloproliferări cronice si tumori maligne.“

3. În anexa nr. 30 la articolul 22, partea introductivă a alineatului (3) si literele a), c) si i) ale acestuia vor avea următorul cuprins:

“(3) În vederea încadrării în fondul destinat eliberării medicamentelor fără contributie personală pentru cele 10 boli cronice mentionate la art. 17 pct. 2 si a utilizării eficiente a acestuia, casele de asigurări de sănătate si directiile de sănătate publică vor desemna un medic coordonator pentru fiecare dintre cele 10 boli cronice.

Casele de asigurări de sănătate împreună cu medicii coordonatori vor lua măsuri pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor mentionate mai sus, conform următoarei metodologii:

a) casele de asigurări de sănătate si directiile de sănătate publică desemnează un medic coordonator pentru fiecare dintre următoarele boli cronice: stări posttransplant, hepatită cronică de etiologie virală cu HVB si HCV, ciroză hepatică, poliartrită reumatoidă si artropatia psoriazică, spondilită anchilozantă, bolile psihice, demente, bolnavi cu proceduri interventionale percutante numai după implantarea unei proteze endovasculare – stent, boala Gaucher, leucemii, limfoame, aplazie medulară, gamapatii monoclonale maligne, mieloproliferări cronice si tumori maligne;

............................................................................................

c) casele de asigurări de sănătate aduc la cunostinta medicilor prescriptori pentru cele 10 boli cronice, cu care se află în relatii contractuale, numele si prenumele medicului coordonator, precum si prezenta metodologie;

............................................................................................

i) casa de asigurări de sănătate analizează bilunar modul de utilizare a fondului destinat eliberării de medicamente fără contributie personală pentru fiecare dintre cele 10 boli cronice si, împreună cu medicul coordonator, ia măsuri pentru utilizarea eficientă a fondului destinat eliberării de medicamente fără contributie personală pentru cele 10 boli cronice.“

Art. II. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătătii,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

Presedintele Casei Nationale de Asigurări de Sănătate,

Cristian Vlădescu

 

*) Grupe de boli stabilite potrivit Hotărârii Guvernului nr. 235/2005 privind aprobarea pentru anul 2005 a listei cuprinzând denumirile comune internationale ale medicamentelor din Nomenclatorul medicamentelor de uz uman, de care beneficiază asiguratii în tratamentul ambulatoriu, cu sau fără contributie personală, pe bază de prescriptie medicală, cu modificările si completările ulterioare.

 

MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR

 

ORDIN

privind anularea titlului de parc industrial acordat Societătii Comerciale “PISA – Parcul Industrial Sebes–Alba“ – S.A.

 

Având în vedere prevederile art. 5 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înfiintarea, organizarea, reorganizarea sau functionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administratiei publice centrale si a unor institutii publice, aprobată si modificată prin Legea nr. 194/2004, cu modificările si completările ulterioare, ale art. 10 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 65/2001 privind constituirea si functionarea parcurilor industriale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 490/2002, precum si ale art. 8 din Instructiunile de acordare si anulare a titlului de parc industrial, aprobate prin Ordinul ministrului dezvoltării si prognozei nr. 264/2002,

în temeiul prevederilor art. 9 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 63/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Administratiei si Internelor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 604/2003, cu modificările ulterioare,

ministrul administratiei si internelor emite următorul ordin:

Articol unic. – (1) Se anulează titlul de parc industrial acordat Societătii Comerciale “PISA – Parcul Industrial Sebes–Alba“ – S.A. prin Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 607/2003, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 6 ianuarie 2004.

(2) Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

 

Bucuresti, 22 mai 2006.

Nr. 1.311.