MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 174 (XVIII) - Nr. 193         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 1 martie 2006

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 90 din 7 februarie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. II din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedură civilă

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

237.– Hotărâre privind unele măsuri referitoare la finantarea si executia lucrărilor la monumentele istorice cuprinse în programul “Sibiu – Capitală culturală europeană 2007“

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

407/2005. – Ordin al presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul Activitătilor Nucleare pentru aprobarea Normelor privind autorizarea executării constructiilor cu specific nuclear

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 90

din 7 februarie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. II din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedură civilă

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Constantin Doldur – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Ion Tiucă – procuror

Ingrid Alina Tudora – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. II din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedură civilă, exceptie ridicată de Ana Ionescu, Adrian Iancu si Doina Valentina Botez în Dosarul nr. 8.429/C/2005 al Curtii de Apel Timisoara – Sectia civilă, de Gheorghe Fesnic în Dosarul nr. 4.608/C/2005 al aceleiasi instante, de Michael Marzell si Ana Marzell în Dosarul nr. 959/R/2005 al Curtii de Apel Brasov – Sectia civilă, de Constanta Lăzărescu în Dosarul nr. 938/R/2005 al aceleiasi instante, de Ioana Toma în Dosarul nr. 7.928/2005 al Curtii de Apel Ploiesti – Sectia civilă si de Marie-Nicole Manu în Dosarul nr. 3.192/2004 al Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a III-a civilă si pentru cauze cu minori si de familie.

La apelul nominal se prezintă autorii exceptiei Marie-Nicole Manu si Ion Corbinet Manu, reprezentati prin avocat Ileana Figioiu, precum si părtile Stefan Dirius si Anisoara Dirius, personal si asistate de avocat Corneliu-Emilian Stan.

Lipsesc celelalte părti, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Având în vedere exceptiile de neconstitutionalitate ridicate în dosarele nr. 825D/2005, nr. 829D/2005, nr. 843D/2005, nr. 893D/2005, nr. 906D/2005 si nr. 933D/2005, Curtea pune în discutie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Apărătorii părtilor prezente si reprezentantul Ministerului Public arată că sunt de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 829D/2005, nr. 843D/2005, nr. 893D/2005, nr. 906D/2005 si nr. 933D/2005 la Dosarul nr. 825D/2005, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, avocatul Ileana Figioiu solicită admiterea exceptiei de neconstitutionalitate, apreciind că textul de lege criticat este neconstitutional, întrucât prin trimiterea pe cale administrativă a dosarelor la instanta devenită competentă se încalcă dreptul la apărare al părtilor, iar împrejurarea că partea interesată nu poate contesta această măsură contravine si art. 124 din Constitutie, referitor la înfăptuirea justitiei.

De asemenea, sustine că sunt încălcate si prevederile art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, prin faptul că atât apelul, cât si recursul sunt solutionate în aceeasi cauză de aceeasi instantă, respectiv de Curtea de Apel Bucuresti.

Avocatul Corneliu-Emilian Stan solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate arătând că solutia legislativă consacrată prin reglementarea criticată a mai fost analizată în numeroase rânduri de instanta de contencios constitutional, prilejuri cu care a respins ca neîntemeiate exceptiile cu un atare obiect. În acest sens, invocă Decizia Curtii Constitutionale nr. 546/2005 si depune note scrise la dosar.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că trimiterea pe cale administrativă a dosarelor nu tine de judecată si nu implică dezbateri contradictorii, astfel încât nu poate fi vorba de încălcarea dreptului la apărare. Totodată, arată că dispozitiile criticate reglementează anumite situatii procesuale tranzitorii, fără a îngrădi însă accesul liber la justitie. Astfel, desi, în fapt, căile de atac se judecă de aceeasi instantă cu cea care a pronuntat hotărârea atacată, acestea se solutionează de complete diferite, asigurându-se astfel respectarea tuturor drepturilor si garantiilor procesuale ale părtilor.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 14 octombrie 2005 si 24 octombrie 2005, pronuntate în dosarele nr. 4.608/C/2005 si nr. 8.429/C/2005, Curtea de Apel Timisoara – Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. II din Legea nr. 219/2005, exceptie ridicată de Gheorghe Fesnic si, respectiv, de Ana Ionescu, Adrian Iancu si Doina Valentina Botez.

Prin încheierile din 18 octombrie 2005 si 9 noiembrie 2005, pronuntate în dosarele nr. 959/R/2005 si nr. 938/R/2005, Curtea de Apel Brasov – Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. II alin. (3) din Legea nr. 219/2005, respectiv cu cele ale art. II alin. (3) si (4) din acelasi act normativ, exceptie ridicată de Michael Marzell, Ana Marzell si Constanta Lăzărescu.

Prin Încheierea din 18 octombrie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 7.928/2005, Curtea de Apel Ploiesti – Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. II alin. (2) si (3) din Legea nr. 219/2005, exceptie ridicată de Ioana Toma.

Prin Încheierea din 10 noiembrie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 3.192/2004, Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a III-a civilă si pentru cauze cu minori si de familie a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. II alin. (4) din Legea nr. 219/2005, exceptie ridicată de Marie-Nicole Manu.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că dispozitiile legale criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (1)–(3), art. 24, art. 53, art. 115 alin. (4), (5) si (6), art. 124 alin. (2) si ale art. 126 si 129.

În acest sens, arată că pentru procesele aflate în curs de derulare se aplică noile dispozitii procedurale referitoare la competenta instantelor de judecată, ceea ce presupune nu numai tergiversarea judecătii, ci si încălcarea principiului neretroactivitătii legii. De asemenea, apreciază că este încălcat principiul egalitătii în fata legii si al accesului liber la justitie, de vreme ce părtile din cauzele care vor fi trimise pe cale administrativă la aceleasi instante de judecată ce au pronuntat hotărârea supusă unei căi de atac nu vor beneficia de un control judiciar real, exercitat de către o instantă de judecată superioară, în conditiile în care impartialitatea, parte esentială a unui adevărat act de justitie, este grav lezată prin solutionarea căii de atac de către aceeasi instantă de judecată care a pronuntat hotărârea supusă căii de atac.

Totodată, acestia apreciază că dispozitiile legale criticate le lezează dreptul la apărare, prin privarea de posibilitatea exercitării unui grad de jurisdictie, ceea ce, în opinia autorilor exceptiei, contravine si art. 53 din Constitutie, întrucât dreptul de a exercita calea de atac a recursului este evident si nejustificat restrâns. Referitor la încălcarea art. 115 alin. (4), (5) si (6) din Constitutie, se arată că Legea nr. 219/2005 a fost adoptată după mai bine de 4 ani de la adoptarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 138/2000, când presupusa situatie extraordinară existentă la data intrării în vigoare a ordonantei a încetat să mai existe. În aceeasi ordine de idei, se arată că Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 138/2000 nu contine motivarea situatiei extraordinare care să justifice adoptarea ei, fiind prin urmare ea însăsi neconstitutională.

Pe de altă parte, din cuprinsul Legii nr. 219/2005 nu rezultă dacă aceasta a fost adoptată cu votul majoritătii membrilor fiecărei Camere, conform cerintelor art. 115 alin. (5) teza finală din Constitutie. În sfârsit, autorii exceptiei sustin că prin art. II din Legea nr. 219/2005 se introduce un factor puternic de discriminare si de partialitate în actul de justitie, prin schimbarea intempestivă a competentei instantelor de judecată si încălcarea principiului controlului judiciar ierarhic.

Curtea de Apel Timisoara Sectia civilă apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, întrucât norma de competentă materială criticată nu contravine prevederilor constitutionale invocate de autorii exceptiei, ea având caracterul unei măsuri adoptate în materia administrării actului de justitie.

Curtea de Apel Brasov Sectia civilă consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, întrucât din dispozitiile legale criticate nu rezultă competenta exclusivă a Înaltei Curti de Casatiei si Justitie în solutionarea recursurilor, legiuitorul reglementând o situatie tranzitorie ce respectă dreptul părtilor la un proces echitabil, tinând cont totodată de dispozitiile ce reglementează incompatibilitatea judecătorilor, precum si de exercitarea efectivă a căilor de atac.

Curtea de Apel Ploiesti Sectia civilă apreciază exceptia de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată, arătând că textele legale criticate nu limitează drepturile si libertătile cetătenilor sub aspectul exercitării căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoresti si nici nu înfrâng principiul neretroactivitătii legii în timp.

Curtea de Apel Bucuresti Sectia a III-a civilă si pentru cauze cu minori si de familie apreciază exceptia de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost communicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că, potrivit abilitării constitutionale conferite de art. 126 alin. (2), legiuitorul a considerat că trimiterea dosarelor de la Înalta Curte de Casatie si Justitie la curtile de apel nu reprezintă o activitate jurisdictională, ci una administrativă, astfel încât a reglementat si a permis structurilor administrative ale instantei supreme să trimită dosarele cauzelor instantelor competente, stabilite prin noile reglementări legale. Aceasta nu îngrădeste însă accesul la un proces echitabil, întrucât căile de atac respective, apel si recurs, se solutionează de complete diferite, cu respectarea tuturor drepturilor si garantiilor procesuale ale părtilor, care beneficiază de un acces real la toate căile de atac, ordinare sau extraordinare. De asemenea, dispozitiile legale criticate nu încalcă prevederile art. 15 alin. (2) din Constitutie si nici nu aduc atingere posibilitătii exercitării căilor de atac, reglementată prin art. 129 din Legea fundamentală. Invocând jurisprudenta Curtii Constitutionale, în deplin acord cu aceea a Curtii Europene a Drepturilor Omului, Guvernul arată că nu sunt încălcate prevederile constitutionale ale art. 16, întrucât principiul egalitătii nu poate conduce la uniformitate, la negarea dreptului la diferentă de tratament juridic în cazul unor situatii diferite.

În final, arată că prin toate dispozitiile Legii nr. 219/2005 au fost avute în vedere o serie de recomandări ale Comitetului de Ministri al Consiliului Europei, cum ar fi, de exemplu, Recomandarea Consiliului Europei nr. 5/1984 privind principiile procedurii civile, recomandări destinate ameliorării functionării justitiei.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că dispozitiile legale criticate sunt de imediată aplicare si produc efecte pentru viitor, aplicându-se tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei legale, fără nici o discriminare pe criterii arbitrare. De asemenea, apreciază că stabilirea prin textul de lege dedus controlului a unor reguli privind competenta instantelor judecătoresti nu contravine dreptului părtilor de a se adresa instantelor judecătoresti. Mai mult, dispozitiile art. II din Legea nr. 219/2005 reprezintă norme de procedură a căror reglementare este de competenta exclusivă a legiuitorului, în deplină conformitate cu art. 126 alin. (2) si art. 129 din Constitutie.

În ceea ce priveste celelalte texte constitutionale invocate de autorii exceptiei, Avocatul Poporului apreciază că acestea nu au incidentă în spetă.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele întocmite în cauză de judecătorii-raportori, notele scrise depuse la dosar, sustinerile părtilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2) si ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. II din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedură civilă, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005.

Dispozitiile legale criticate au următorul continut:

– Art. II: “(1) Procesele în curs de judecată în primă instantă la data schimbării competentei instantelor legal învestite, precum si căile de atac se judecă de instantele competente, potrivit legii.

(2) Apelurile aflate pe rolul curtilor de apel la data intrării în vigoare a prezentei legi si care, potrivit prezentei legi, sunt de competenta tribunalului se trimit la tribunale.

(3) Recursurile aflate pe rolul Înaltei Curti de Casatie si Justitie la data intrării în vigoare a prezentei legi si care, potrivit prezentei legi, sunt de competenta curtilor de apel se trimit la curtile de apel.

(4) În cazurile prevăzute la alin. (1)–(3), trimiterea dosarelor se va face, pe cale administrativă, instantelor devenite competente să le judece.“

Autorii exceptiei sustin că dispozitiile legale criticate contravin art. 15 alin. (2), privind neretroactivitatea legii, art. 16 alin. (1), care consacră egalitatea cetătenilor în fata legii, art. 21 alin. (1), (2) si (3), referitor la accesul liber la justitie, art. 24, privind dreptul la apărare, art. 53, privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti, art. 115 alin. (4), (5) si (6), privind delegarea legislativă, art. 124 alin. (2), referitor la înfăptuirea justitiei, art. 126, privind instantele judecătoresti si art. 129, privind folosirea căilor de atac.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că reglementarea criticată a fost adoptată de legiuitor în cadrul competentei sale constitutionale, astfel cum este consacrată prin art. 126 alin. (2) si art. 129 din Constitutie, potrivit cărora “Competenta instantelor judecătoresti si procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, iar “Împotriva hotărârilor judecătoresti, părtile interesate si Ministerul Public pot exercita căile de atac, în conditiile legii“.

Potrivit art. II din Legea nr. 219/2005, apelurile aflate pe rolul curtilor de apel la data intrării în vigoare a legii si care, potrivit acesteia, sunt de competenta tribunalului se trimit la tribunale, iar, în mod similar, recursurile aflate pe rolul Înaltei Curti de Casatie si Justitie la data intrării în vigoare a legii si care, potrivit acesteia, sunt de competenta curtilor de apel se trimit la curtile de apel. În toate aceste cazuri, trimiterea dosarelor la instantele competente, potrivit legii noi, se face pe cale administrativă, fără a se mai pronunta o hotărâre de declinare a competentei.

Reglementarea criticată de autorii exceptiei are menirea să înlăture o gravă disfunctie în sistemul judiciar, cauzată de supraîncărcarea Înaltei Curti de Casatiei si Justitie cu sarcini privind judecarea unor căi de atac, consecinta fiind prelungirea duratei proceselor dincolo de limitele rezonabile cerute de art. 21 alin. (3) din Constitutie si de tratatele internationale.

Asa fiind, solutia trimiterii pe cale administrativă a dosarelor s-a impus pentru a se evita pe cât posibil tergiversarea solutionării cauzelor.

Curtea constată că nu poate fi primită critica privind retroactivitatea legii, dat fiind că dispozitiile criticate sunt norme de procedură, de imediată aplicare, cu efecte pentru viitor si nu pentru trecut.

Chiar dacă prin efectul aplicării imediate a noii reglementări referitoare la competenta materială, aceeasi instantă urmează să solutioneze o cale de atac împotriva propriei sale hotărâri, solutia legislativă adoptată nu relevă nici un fine de neconstitutionalitate. Astfel, dincolo de faptul că ne aflăm în prezenta unei reglementări cu caracter tranzitoriu, solutionarea apartine unor complete cu o compunere diferită, iar părtile beneficiază de toate drepturile si garantiile procesuale menite să le asigure dreptul la apărare, dreptul la un proces echitabil si la solutionarea acestuia într-un termen rezonabil. Mai mult, noua solutie legislativă nu instituie nici o discriminare si, ca atare, nu contravine nici principiului egalitătii de tratament între subiectele de drept.

Referitor la critica autorilor exceptiei privind încălcarea art. 115 alin. (4), (5) si (6) din Constitutie, datorită împrejurării că Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 138/2000 nu contine motivarea situatiei extraordinare care să justifice adoptarea ei, Curtea retine că acest act normativ a fost emis în baza art. 114 alin. (4) din

Constitutia României, înainte de revizuirea acesteia prin Legea nr. 429/2003. Asa fiind, procedura legislativă de adoptare a acestei ordonante de urgentă a fost supusă reglementărilor constitutionale în vigoare la acea dată, când Legea fundamentală nu consacra obligatia Guvernului de a motiva urgenta în cuprinsul ordonantelor de urgentă. În ceea ce priveste sustinerea autorilor exceptiei potrivit căreia Legea nr. 219/2005 a fost adoptată după mai bine de 4 ani de la adoptarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 138/2000, când presupusa situatie extraordinară existentă la data intrării în vigoare a acestei ordonante a încetat să mai existe, Curtea constată că, la data adoptării acestei ordonante de urgentă, Constitutia nu prevedea un termen expres în care să fie aprobate sau respinse aceste acte normative, astfel încât, chiar dacă în prezent în Constitutia revizuită există o astfel de prevedere, ea nu poate fi aplicată în cazul situatiilor existente anterior, întrucât aceasta ar însemna o aplicare retroactivă a legii, ceea ce contravine principiului constitutional al neretroactivitătii, consacrat în art. 15 alin. (2).

În sfârsit, Curtea constată că nu poate fi primită nici critica privind încălcarea principiului controlului judiciar ierarhic, întrucât Constitutia nu consacră un asemenea principiu, ci, potrivit art. 129, numai folosirea căilor de atac prevăzute de lege. Având în vedere si prevederile constitutionale ale art. 126 alin. (2), Curtea retine că legiuitorul are competenta de a stabili atât căile de atac împotriva hotărârilor judecătoresti, cât si procedura de exercitare a acestora. Astfel, atunci când calea de atac implică un control judiciar, ca în cazul recursului, nimic nu împiedică efectuarea acestui control de către alti judecători de la instanta care a pronuntat hotărârea atacată.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d), precum si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a art. II din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedură civilă, exceptie ridicată de Ana Ionescu, Adrian Iancu si Doina Valentina Botez în Dosarul nr. 8.429/C/2005 al Curtii de Apel Timisoara – Sectia civilă, de Gheorghe Fesnic în Dosarul nr. 4.608/C/2005 al aceleiasi instante, de Michael Marzell si Ana Marzell în Dosarul nr. 959/R/2005 al Curtii de Apel Brasov – Sectia civilă, de Constanta Lăzărescu în Dosarul nr. 938/R/2005 al aceleiasi instante, de Ioana Toma în Dosarul nr. 7.928/2005 al Curtii de Apel Ploiesti – Sectia civilă si de Marie-Nicole Manu în Dosarul nr. 3.192/2004 al Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a III-a civilă si pentru cauze cu minori si de familie.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 7 februarie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind unele măsuri referitoare la finantarea si executia lucrărilor la monumentele istorice cuprinse în programul “Sibiu – Capitală culturală europeană 2007“

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. – (1) Prezenta hotărâre reglementează finantarea si executia lucrărilor de proiectare, expertizare, conservare, reparare, consolidare, restaurare si punere în valoare a monumentelor istorice situate în localitătile din judetul Sibiu cuprinse în programul “Sibiu – Capitală culturală europeană 2007“, denumit în continuare program.

(2) Lista localitătilor din judetul Sibiu cuprinse în program este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. – (1) Sunt cuprinse în program imobilele monumente istorice – constructii religioase, laice, civile sau militare, structuri constructive ori spatii urbane si rurale construite sau amenajate, străzi, alei, piete ori parcuri – proprietate publică sau privată, aflate în municipiul Sibiu ori în alte localităti din judetul Sibiu, în care sau în vecinătatea cărora se desfăsoară proiectele culturale ale programului.

(2) În scopul realizării programului, întretinerea, punerea în valoare prin facilitarea accesului, iluminat sau inscriptionare, precum si repararea, renovarea ori, după caz, consolidarea sau restaurarea imobilelor monumente istorice prevăzute la alin. (1) sunt în sarcina proprietarilor si titularilor dreptului de administrare sau ai altor drepturi reale asupra monumentelor istorice, care si-au dat acordul pentru participarea la program.

(3) Lista imobilelor monumente istorice pentru care se aplică prevederile prezentei hotărâri se aprobă prin ordin al ministrului culturii si cultelor, după consultarea primarului municipiului Sibiu si a presedintelui Consiliului Judetean Sibiu, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

(4) Sprijinul tehnic si/sau financiar al autoritătilor administratiei publice centrale sau locale poate fi acordat la cererea proprietarilor ori a titularilor dreptului de administrare sau ai altor drepturi reale asupra monumentelor istorice, după caz, pentru realizarea lucrărilor prevăzute la alin. (2), în conditiile legii, ori din oficiu, prin alocarea de fonduri si contractarea realizării acestor lucrări, cu acordul scris al proprietarilor sau al titularilor dreptului de administrare ori ai altor drepturi reale asupra monumentelor istorice, după caz.

Art. 3. – (1) Întocmirea studiilor si documentatiilor tehnice de arhitectură si urbanism ori de expertizare, aferente lucrărilor de conservare, reparare, consolidare, restaurare si punere în valoare a monumentelor istorice în care sau în vecinătatea cărora se desfăsoară proiectele culturale ale programului, se poate finanta de Ministerul Culturii si Cultelor si de autoritătile administratiei publice locale sau în parteneriat, inclusiv cu proprietarii ori titularii dreptului de administrare sau ai altor drepturi reale asupra monumentelor istorice, în conditiile legii.

(2) Lucrările de conservare, reparare, consolidare, restaurare si punere în valoare a monumentelor istorice în care sau în vecinătatea cărora se desfăsoară proiectele culturale ale programului se pot finanta, în conditiile legii, de Ministerul Culturii si Cultelor si de autoritătile administratiei publice locale sau în parteneriat, inclusiv cu proprietarii ori cu titularii dreptului de administrare sau ai altor drepturi reale asupra monumentelor istorice, indiferent de proprietarul acestora, si, după caz, de către Inspectoratul de Stat în Constructii, pentru monumentele istorice aflate în proprietate publică.

(3) Pentru acordarea finantării prevăzute la alin. (1) si (2) nu sunt aplicabile prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.430/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind situatiile în care Ministerul Culturii si Cultelor, respectiv autoritătile administratiei publice locale, contribuie la acoperirea costurilor lucrărilor de protejare si de interventie asupra monumentelor istorice, proportia contributiei, procedurile, precum si conditiile pe care trebuie să le îndeplinească proprietarul, altul decât statul, municipiul, orasul sau comuna. Dispozitiile normelor metodologice care nu se referă la acordarea finantării prevăzute la alin. (1) si (2) rămân aplicabile, în măsura în care nu derogă de la prezenta hotărâre.

Art. 4. – (1) Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului cofinantează executarea unor lucrări de interventie de primă urgentă – consolidări – la constructiile monumente istorice proprietate publică din municipiului Sibiu, în baza unui program comun de actiuni stabilit cu Ministerul Culturii si Cultelor.

(2) Finantarea executiei lucrărilor de interventie prevăzute la alin. (1) se asigură din veniturile proprii ale Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, în conformitate cu prevederile art. 40 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în constructii, cu modificările ulterioare, în limita fondurilor alocate cu această destinatie pentru anul 2006.

Art. 5. – (1) Sumele alocate de la bugetul de stat pentru finantarea studiilor, documentatiilor si a lucrărilor la monumentele istorice, potrivit art. 3, nu se cuprind în cota de 30% prevăzută la art. 30 din Normele metodologice privind situatiile în care Ministerul Culturii si Cultelor, respectiv autoritătile administratiei publice locale, contribuie la acoperirea costurilor lucrărilor de protejare si de interventie asupra monumentelor istorice, proportia contributiei, procedurile, precum si conditiile pe care trebuie să le îndeplinească proprietarul, altul decât statul, municipiul, orasul sau comuna.

(2) Finantarea studiilor, documentatiilor si a lucrărilor la monumente istorice se asigură cu prioritate din fondurile alocate de la bugetul de stat sau prevăzute în bugetele locale, în conditiile legii.

Art. 6. – (1) Finantarea lucrărilor la monumentele istorice potrivit art. 3 si 4 se realizează ulterior obtinerii, prin grija autoritătilor administratiei publice locale competente, a autorizatiei de construire, cu acordul scris al proprietarilor sau al detinătorilor imobilelor.

(2) Lucrările prevăzute la art. 3, care se efectuează la pavimentul sau finisajul curtilor interioare, se finantează potrivit art. 3 si 4 numai dacă proprietarii sau titularii dreptului de administrare ori ai altor drepturi reale asupra imobilului îsi exprimă în prealabil acordul scris de permitere a accesului publicului vizitator în spatiile curtii interioare, pe o perioadă de minimum 5 ani de la data finalizării lucrărilor.

(3) Programul de acces al publicului, precum si spatiile unde este permis accesul se stabilesc prin contract încheiat între proprietarul sau detinătorul imobilului si primăria locală.

Art. 7. – Prevederile prezentei hotărâri se aplică si pentru finantarea lucrărilor la monumentele istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial, în măsura în care Ordonanta Guvernului nr. 47/2000 privind stabilirea unor măsuri de protectie a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 564/2001, nu dispune altfel.

Art. 8. – Santierele lucrărilor prevăzute la art. 3 vor purta în mod obligatoriu titulatura si sigla “Sibiu – Capitală culturală europeană 2007“ pe un panou cu dimensiunile 70 x 100 cm, dispus vertical, alăturat celui de identificare a investitiei, conform modelului aprobat prin ordin al ministrului culturii si cultelor, la propunerea comisarului pentru programul “Sibiu – Capitală culturală europeană 2007“.

Art. 9. – (1) Conditiile-cadru de utilizare a monumentelor istorice pentru care au fost acordate finantări conform prevederilor prezentei hotărâri, precum si obligatiile specifice care revin proprietarilor sau titularilor dreptului de administrare ori ai altor drepturi reale asupra acestora, legate de desfăsurarea programului “Sibiu – Capitală cultural europeană 2007“, se stabilesc, în limitele legii, prin ordin al ministrului culturii si cultelor, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, la propunerea comisarului pentru programul “Sibiu – Capitală culturală europeană 2007“.

(2) Ordinul prevăzut la alin. (1) se comunică persoanelor interesate, la cerere, de către Ministerul Culturii si Cultelor, prin grija Directiei pentru Cultură, Culte si Patrimoniul Cultural National al Judetului Sibiu, de Primăria Municipiului Sibiu sau de Consiliul Judetean Sibiu, după caz.

Art. 10. – (1) Ministerul Culturii si Cultelor, Directia pentru Cultură, Culte si Patrimoniul Cultural National a Judetului Sibiu, autoritătile administratiei publice locale din judetul Sibiu, comisarul pentru programul “Sibiu – Capitală culturală europeană 2007“, precum si alte persoane împuternicite de acestea verifică dacă utilizarea sumelor provenite din contributia financiară acordată potrivit prezentei hotărâri s-a realizat în conformitate cu prevederile legale si dacă sunt respectate obligatiile asumate, conform legii, de către proprietarii si titularii dreptului de administrare sau ai altor drepturi reale asupra monumentelor istorice.

(2) Pentru exercitarea atributiilor ce le revin, comisarul pentru programul “Sibiu – Capitală culturală europeană 2007“, Ministerul Culturii si Cultelor, Directia pentru Cultură, Culte si Patrimoniul Cultural National a Judetului Sibiu si autoritătile administratiei publice locale din judetul Sibiu sunt abilitate să solicite si să primească informatii si date de la autoritătile administratiei publice, de la institutii publice si de la persoane juridice de drept privat cu activitate în domeniile lor de competentă, în conditiile legii.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul culturii si cultelor,

Adrian Iorgulescu

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,

Gheorghe Dobre

Ministrul delegat pentru lucrări publice

si amenajarea teritoriului,

László Borbely

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Aleodor Marian Frâncu

p. Ministrul finantelor publice,

Doina-Elena Dascălu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 16 februarie 2006.

Nr. 237.

 

ANEXĂ

 

LISTA

localitătilor din judetul Sibiu cuprinse în programul “Sibiu – Capitală culturală europeană 2007“

 

1. Agnita

2. Apoldu de Jos

3. Altina

4. Atel

5. Avrig

6. Axente Sever

7. Biertan

8. Bârghis

9. Brădeni

10. Brateiu

11. Bruiu

12. Cârta

13. Cisnădie

14. Chirpăr

15. Copsa Mică

16. Cristian

17. Dârlos

18. Gura Râului

19. Iacobeni

20. Loamnes

21. Marpod

22. Medias

23. Merghindeal

24. Miercurea Sibiului

25. Mihăileni

26. Mosna

27. Nocrich

28. Ocna Sibiului

29. Orlat

30. Poiana Sibiului

31. Poplaca

32. Porumbacu de Jos

33. Răsinari

34. Rosia

35. Săliste

36. Sibiu

37. Slimnic

38. Seica Mare

39. Selimbăr

40. Sura Mică

41. Sura Mare

42. Tălmaciu

43. Tilisca

44. Valea Viilor

45. Vurpăr

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

COMISIA NATIONALĂ PENTRU CONTROLUL ACTIVITĂTILOR NUCLEARE

 

ORDIN

pentru aprobarea Normelor privind autorizarea executării constructiilor cu specific nuclear

 

În conformitate cu prevederile Legii nr. 111/1996 privind desfăsurarea în sigurantă a activitătilor nucleare, republicată, cu modificările si completările ulterioare, si ale Hotărârii Guvernului nr. 1.627/2003 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Comisiei Nationale pentru Controlul Activitătilor Nucleare, cu modificările ulterioare,

presedintele Comisiei Nationale pentru Controlul Activitătilor Nucleare emite următorul ordin:

Art. 1. – Se aprobă Normele privind autorizarea executării constructiilor cu specific nuclear, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. – Normele prevăzute la art. 1 intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 4. – Directia controlul calitătii va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

 

p. Presedintele Comisiei Nationale pentru Controlul Activitătilor Nucleare,

Lucian Goicea

 

Bucuresti, 21 decembrie 2005.

Nr. 407.

 

ANEXĂ

 

NORME

privind autorizarea executării constructiilor cu specific nuclear

 

CAPITOLUL I

Scop

 

Art. 1. – (1) Prezentele norme sunt emise în conformitate cu prevederile art. 35 lit. o) din Legea nr. 111/1996 privind desfăsurarea în sigurantă a activitătilor nucleare, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

(2) Prezentele norme stabilesc:

a) procedura de autorizare a executării lucrărilor de constructii cu specific nuclear;

b) cerintele privind acordarea avizului de principiu necesar obtinerii autorizatiei de construire pentru lucrări de executie a constructiilor civile sau industriale ce se află în interiorul zonei de excludere apartinând instalatiilor nucleare.

(3) Prezentele norme fac parte din reglementările privind autorizarea constructiilor cu specific nuclear si controlul de stat asupra calitătii constructiilor din cadrul instalatiilor nucleare.

 

CAPITOLUL II

Domeniu de aplicare

 

Art. 2. – (1) Prezentele norme se aplică în procesul de autorizare a lucrărilor de constructii care:

a) adăpostesc sau sustin echipamentele proceselor tehnologice ale instalatiilor nucleare;

b) sunt destinate adăpostirii materialelor nucleare;

c) prin structura si configuratia lor sau prin echipamentele pe care le adăpostesc, sustin sau deservesc procesele tehnologice ale instalatiilor nucleare si îndeplinesc functii de securitate nucleară, de protectie a personalului expus profesional, a populatiei, a mediului si a proprietătii.

(2) Procesul de autorizare descris în prezentele norme se referă la activitătile de construire si desfiintare a constructiilor cu specific nuclear.

(3) Constructiile cu specific nuclear prevăzute la alin. (1) se încadrează în categoria constructiilor de importantă exceptională, în conformitate cu prevederile reglementărilor specifice. Încadrarea constructiei în altă categorie se poate face cu acordul CNCAN.

(4) Organizatia răspunde pentru asigurarea încadrării constructiilor în categoriile prezentate la alin. (3). Încadrarea astfel stabilită se supune aprobării CNCAN.

 

CAPITOLUL III

Definitii si abrevieri

 

SECTIUNEA 1

Definitii

 

Art. 3. – (1) Definitiile cuprinse în Legea nr. 111/1996, republicată, cu modificările si completările ulterioare, se aplică si prezentelor norme.

(2) Se definesc următorii termeni specifici prezentelor norme:

a) desfiintarea constructiei – demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea partială sau totală a constructiei;

b) lucrări de constructii – activităti de construire si de desfiintare a constructiilor;

c) organizatie – persoana juridică sau unitatea fără personalitate juridică, constituită conform legii, nominalizată în anexa nr. 4 la Legea nr. 111/1996, republicată, cu modificările si completările ulterioare, care investeste în proiecte pentru construirea/desfiintarea instalatiilor nucleare sau care detine instalatii nucleare;

d) zona de excludere – zona strict delimitată în imediata vecinătate a unei instalatii nucleare, care este supusă unui regim special din punct de vedere al amplasării si lucrărilor de constructii, în conformitate cu reglementări specifice pentru domeniul nuclear.

 

SECTIUNEA a 2-a

Abrevieri

 

Art. 4. – În prezentele norme se utilizează următoarele abrevieri:

a) CNCAN – Comisia Natională pentru Controlul Activitătilor Nucleare;

b) CUT – coeficientul de utilizare a terenului;

c) PAC – proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor de construire;

d) PAD – proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor de desfiintare;

e) POT – procentul de ocupare a terenului.

 

CAPITOLUL IV

Cerinte de autorizare

 

Art. 5. – (1) Autorizatiile pentru executarea lucrărilor de constructii cu specific nuclear se eliberează de CNCAN organizatiilor care îndeplinesc cerintele cuprinse în prezentele norme.

(2) Autorizatia prevăzută la alin. (1) este valabilă numai în conditiile detinerii de către organizatie a autorizatiei de securitate nucleară valabile pentru faza de constructie si/sau montaj al instalatiei nucleare sau pentru faza de dezafectare a acesteia, eliberată de CNCAN în temeiul Legii nr. 111/1996, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

(3) Organizatia trebuie să detină autorizatie emisă de CNCAN pentru sistemul de management al calitătii, corespunzătoare activitătii pe care o desfăsoară, în conformitate cu normele CNCAN specifice.

(4) Autorizatia de construire/desfiintare pentru lucrările de interventie de primă necesitate în cazuri de avarii, accidente tehnice, calamităti ori alte evenimente cu caracter exceptional se emite de CNCAN, pe baza unei proceduri specifice elaborate de organizatie si aprobate de CNCAN.

Art. 6. – (1) În vederea eliberării autorizatiei de construire/desfiintare, organizatia trebuie să prezinte la CNCAN următoarele documente:

a) cerere de autorizare-tip, conform anexei care face parte integrantă din prezentele norme;

b) certificatul de urbanism corespunzător constructiei, eliberat în conformitate cu prevederile legale, însotit de copii ale avizelor si acordurilor obtinute pentru sustinerea acestuia; vor fi incluse fisele tehnice cuprinzând  elementele de aviz în conformitate cu prevederile legale;

c) planul de situatie, vizat de oficiul de cadastru;

d) copie legalizată a actului doveditor al titlului asupra constructiei existente, dacă este cazul, si asupra terenului, care să îi confere solicitantului dreptul de executie a lucrărilor de constructii;

e) proiectul tehnic elaborat pentru executia lucrărilor – partea scrisă si desenată, în două exemplare, pentru aprobare de CNCAN si avizare cu stampila “PROIECT APROBAT, INTERZISĂ MODIFICAREA“;

f) copie a acordului de mediu eliberat de autoritatea centrală pentru protectia mediului, potrivit legii;

g) copie a autorizatiei de securitate nucleară, eliberată de CNCAN, pentru faza de constructie si/sau montaj al instalatiei nucleare sau pentru faza de dezafectare a acesteia, după caz;

h) copie a autorizatiei eliberate de CNCAN, valabilă pentru faza de amplasare a instalatiei nucleare, la care se referă constructia;

i) copie a avizelor si acordurilor obtinute de solicitant, stabilite prin certificatul de urbanism;

j) copii ale avizelor si/sau ale acordurilor specifice ale autoritătilor care au instituit zone cu regim de protectie în planurile urbanistice si în planurile de amenajare a teritoriului, potrivit legii, altele decât ale CNCAN;

k) copie a avizului favorabil al primarului unitătii administrativ-teritoriale în al cărei teritoriu este situată constructia în cauză; pentru municipiul Bucuresti, copie a avizului eliberat în conformitate cu prevederile legale;

l) avizul structurii de specialitate din cadrul consiliului judetean, în situatiile în care constructia este situată în intravilanul localitătilor componente sau dacă în cadrul primăriilor nu sunt constituite structuri de specialitate proprii;

m) copii ale autorizatiilor de construire/desfiintare si/sau de constructie-montaj initiale, dacă este cazul;

n) declaratie pe propria răspundere privind inexistenta unor litigii asupra constructiilor existente si asupra terenului;

o) copie a ordinelor de plată de achitare a taxei si tarifului prevăzute de Legea nr. 111/1996, republicată, cu modificările si completările ulterioare, pentru autorizarea în domeniul solicitat, în conformitate cu Regulamentul de taxe si tarife pentru autorizarea si controlul activitătilor nucleare.

(2) Proiectul tehnic pentru executia lucrărilor trebuie elaborat de către un agent economic care detine autorizatie eliberată de CNCAN pentru sistemul de management al calitătii în activitatea de proiectare. Proiectul tehnic trebuie avizat de un expert atestat de CNCAN în vederea aprobării. Proiectul tehnic trebuie însotit de referatele de verificare si, după caz, de referatul de expertiză tehnică, semnate si stampilate, în original.

(3) CNCAN poate solicita avize/acorduri suplimentare celor prevăzute la alin. (1), după caz.

(4) La solicitarea CNCAN, organizatia va furniza elemente suplimentare necesare autorizării.

(5) Desfiintarea constructiilor prevăzute la art. 2 se poate executa numai pe baza unei autorizatii emise în aceleasi conditii ca pentru autorizatia de construire mentionată în prezentele norme.

(6) În cazul demolării, dezafectării ori al dezmembrării partiale a constructiilor este obligatorie expertiza tehnică a constructiilor învecinate.

(7) Lucrările de constructii, altele decât cele definite la art. 2, dar care sunt în interiorul zonei de excludere sau adiacent acesteia, pot fi efectuate, în conditiile reglementărilor în vigoare, numai după obtinerea avizului de principiu al CNCAN.

Art. 7. – Prin exceptare de la prevederile art. 6 alin. (1), se pot emite autorizatii de construire si fără documentatii de amenajare a teritoriului si de urbanism aprobate, prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. b)–d) si h)–l), pentru:

a) lucrări de modificare, de reparare, de protejare, de restaurare si de conservare a clădirilor de orice fel, cu conditia mentinerii aceleiasi functiuni, a suprafetei construite la sol si a volumetriei acestora;

b) lucrări de reparare privind căi de comunicatie, dotări tehnico-edilitare si altele asemenea, fără modificarea traseului si, după caz, a functionalitătii acestora;

c) lucrări de cercetare si de prospectare a terenurilor – foraje si excavări –, necesare în vederea efectuării studiilor geotehnice.

 

CAPITOLUL V

Eliberarea autorizatiei de construire/desfiintare

 

Art. 8. – Autorizatia pentru executarea lucrărilor de constructii cu specific nuclear va fi eliberată de CNCAN numai dacă:

a) documentele prevăzute la art. 6 sunt complete;

b) avizele, acordurile, autorizatiile si certificatele prevăzute la art. 6 corespund cerintelor proiectului tehnic;

c) proiectul tehnic corespunde cerintelor reglementărilor si standardelor stabilite de CNCAN;

d) sunt îndeplinite cerintele de autorizare prevăzute în prezentele norme;

e) organizatia, agentii economici si personalul implicat detin autorizatiile si atestatele prevăzute în prezentele norme;

f) analizele independente si controalele efectuate de CNCAN, după caz, confirmă îndeplinirea cerintelor prevăzute la lit. b)–e);

g) ca urmare a evaluării CNCAN se constată că organizatia are capabilitatea de a executa lucrările de constructii pentru care se solicită autorizatia.

Art. 9. – (1) Autorizatia de construire/desfiintare se eliberează de CNCAN pentru lucrările de constructii indicate în cerere:

a) cu referire la limitele si la conditiile de autorizare stabilite de CNCAN în autorizatie;

b) în conditiile si în limitele prevăzute în avizele si în acordurile obtinute de organizatie;

c) cu respectarea standardelor si a reglementărilor impuse de CNCAN;

d) cu precizări privind obligatiile care decurg din caracterul provizoriu si durata de existentă limitată a constructiilor cu caracter provizoriu;

e) pentru o perioadă determinată pentru durata de executie a lucrărilor.

(2) Autorizatia de construire/desfiintare trebuie să contină precizările mentionate la alin. (1).

Art. 10. – La eliberarea autorizatiei de construire/desfiintare, CNCAN aplică stampila “PROIECT APROBAT, INTERZISĂ MODIFICAREA“ pe cele două exemplare ale proiectului tehnic prevăzut la art. 6 alin. (1) lit. e), pe toate piesele scrise si desenate componente. Un exemplar al proiectului tehnic stampilat se returnează organizatiei.

Art. 11. – Organizatia are obligatia de a prezenta administratiei publice judetene, municipale sau orăsenesti, după caz, copia autorizatiei de construire/desfiintare eliberate de CNCAN.

Art. 12. – (1) Dreptul dobândit prin autorizatia de construire/desfiintare nu poate fi transmis altei organizatii, extins pentru executarea altor lucrări de construire/desfiintare sau prelungit fără acordul CNCAN.

(2) Documentatia necesară pentru reautorizarea, prelungirea valabilitătii autorizatiei de construire/desfiintare, extinderea domeniului lucrărilor sau transferul autorizatiei de construire/desfiintare de la o organizatie la alta se stabileste de CNCAN, după caz.

Art. 13. – În situatia în care valabilitatea autorizatiei de construire/desfiintare a expirat, pentru emiterea unei noi autorizatii de construire/desfiintare, în vederea finalizării lucrărilor rămase de executat, valabilitatea certificatului de urbanism, precum si a avizelor si acordurilor emise la prima autorizatie se mentine, cu conditia realizării lucrărilor de constructie în conformitate cu prevederile autorizatiei initiale.

Art. 14. – (1) Lista autorizatiilor de construire/desfiintare are caracter public si se afisează de către CNCAN prin mijloace specifice.

(2) Documentatiile cu caracter tehnic, documentatiile de urbanism si de amenajare a teritoriului, precum si celelalte reglementări urbanistice care au stat la baza emiterii autorizatiilor de construire/desfiintare vor putea fi consultate exclusiv la sediul CNCAN si numai de către cei care pot face dovada că sunt direct interesati sau potential afectati de prevederile acestora.

 

CAPITOLUL VI

Lucrările de construire/desfiintare

 

Art. 15. – Lucrările de construire/desfiintare autorizate de CNCAN se pot executa numai după obtinerea de către organizatie a autorizatiei prevăzute la art. 5, în următoarele conditii:

a) organizatia transmite la CNCAN:

(i) proiectul de organizare a executiei lucrărilor, piese scrise si desenate, precum si avizele specifice (aviz de circulatie, aviz pentru ocuparea temporară a domeniului public, aviz sanitar, aviz/contract cu societatea de salubritate etc.), în două exemplare;

(ii) studiile cerute prin certificatul de urbanism, inclusiv avizele obtinute pentru acestea, în două exemplare;

b) lucrările de constructii sunt executate de organizatii care detin autorizatie emisă de CNCAN pentru sistemul de management al calitătii pentru activităti de constructiimontaj, în conformitate cu normele CNCAN specifice.

Art. 16. – Construirea/desfiintarea constructiilor se poate efectua numai în baza si cu respectarea prevederilor autorizatiei de construire/desfiintare emise în conformitate cu prevederile prezentelor norme.

Art. 17. – Pe perioada lucrărilor de construire/desfiintare, organizatia trebuie să respecte cerintele prevăzute de CNCAN în reglementările specifice.

 

CAPITOLUL VII

Conditii privind păstrarea autorizatiei de construire/desfiintare si retragerea acesteia

 

Art. 18. – Pentru mentinerea autorizatiei de construire/desfiintare, organizatia detinătoare a autorizatiei de construire/desfiintare eliberate în conformitate cu prevederile prezentelor norme are următoarele obligatii si responsabilităti:

a) să execute lucrări numai în limitele si în conditiile prevăzute de autorizatia de construire/desfiintare;

b) să respecte prevederile proiectului tehnic stampilat de CNCAN în conditiile prezentelor norme;

c) să respecte, în fazele ulterioare emiterii autorizatiei de construire/desfiintare, normele specifice emise de CNCAN;

d) să informeze CNCAN despre orice modificare apărută în documentele prevăzute la art. 6 alin. (1), exceptând lit. e);

e) să supună avizării CNCAN orice modificare în documentele prezentate la art. 6 alin. (1) lit. e), înainte de punere în operă;

f) să informeze de îndată CNCAN despre modul în care au fost îndeplinite în termen dispozitiile prevăzute în autorizatia de construire/desfiintare;

g) să asigure accesul împuternicitilor CNCAN la toate informatiile, datele tehnice si contractuale, sub orice formă, necesare pentru îndeplinirea controlului privind lucrările de constructie autorizate;

h) să asigure mijlocirea extinderii controlului împuternicitilor CNCAN la participanti sau contractori, inclusiv la subfurnizorii acestora, după caz;

i) să achite taxele si tarifele legale reprezentând contravaloarea cheltuielilor de expertizare tehnică, examinare, control si aprobare, prevăzute în Regulamentul de taxe si tarife pentru autorizarea si controlul activitătilor nucleare.

 

CAPITOLUL VIII

Modificările constructiilor

 

Art. 19. – Lucrările de constructii pentru remedierea deficientelor constatate ca urmare a efectuării receptiei la terminarea lucrărilor se pot executa fără a fi necesară emiterea unei autorizatii de construire, cu conditia ca prin acestea să nu se aducă modificări constructiei, de natură a contraveni prevederilor autorizatiei de construire/desfiintare, respectându-se prevederile art. 21 alin. (2).

Art. 20. – (1) Se pot admite modificări locale ale solutiilor tehnice din proiectele aprobate, fără emiterea unei noi autorizatii de construire/desfiintare, după caz, prin dispozitie de santier dată de proiectantul lucrărilor si cu acordul scris al organizatiei, numai dacă prin acestea nu se modifică conditiile de amplasament, alcătuirea structurală de ansamblu ori aspectul constructiei sau dacă nu sunt periclitate rezistenta, stabilitatea si securitatea nucleară a obiectivului si nu este afectată integritatea clădirilor învecinate.

(2) Se încadrează în prevederile alin. (1) lucrările care se execută la constructii existente, în cazuri speciale determinate de luarea în considerare a unor situatii imprevizibile la faza de proiectare.

Art. 21. – (1) Modificările efectuate la constructiile existente, care nu necesită autorizatie de construire/desfiintare sau modificarea autorizatiei existente, se pot efectua de către organizatie numai în conformitate cu proceduri specifice, emise de organizatie si aprobate de CNCAN.

(2) În situatiile prevăzute la alin. (1) responsabilitatea privind corectitudinea tehnică a solutiei de modificare apartine proiectantului si nu poate fi luată în considerare fără acordul organizatiei. Titularul autorizatiei de construire/desfiintare are obligatia de a depune la CNCAN, înainte de începerea lucrărilor, în două exemplare, documentele specificate la art. 20 alin. (1), avizate de un expert atestat de CNCAN, cu rol de martor, în vederea aprobării/stampilării acestora.

 

CAPITOLUL IX

Dispozitii tranzitorii si finale

 

Art. 22. – Prezentele norme intră în vigoare la data publicării lor în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 23. – Orice prevederi legale care contravin prevederilor art. 35 lit. o) din Legea nr. 111/1996, republicată, cu modificările si completările ulterioare, si prezentelor norme se anulează. Orice conflict rezultat din aceste contradictii se rezolvă cu acordul CNCAN.

Art. 24. – Lucrările de constructie cu specific nuclear neîncepute sau începute, dar nefinalizate la data intrării în vigoare a prezentelor norme, necesită obtinerea în termen de 60 de zile a autorizatiei pentru executarea lucrărilor de construire/desfiintare emise de CNCAN. Autorizatia este emisă de CNCAN în baza documentelor prevăzute la art. 6 alin. (1), în urma analizării avizelor, aprobărilor si autorizatiilor obtinute anterior si a controalelor si analizei stadiului lucrărilor executate. În acest caz, continutul documentelor de sustinere pentru eliberarea autorizatiei de construire/desfiintare se stabileste de către CNCAN în mod corespunzător.

 

ANEXĂ*)

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

Pagina a 4-a

Pagina a 5-a