MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 174 (XVIII) - Nr. 200         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 3 martie 2006

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

33. – Lege privind băncile de credit ipotecar

 

221. – Decret pentru promulgarea Legii privind băncile de credit ipotecar

 

34. – Lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investitii imobiliare

 

222. – Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investitii imobiliare

 

36. – Lege pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 135/2005 privind modificarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spălării banilor, precum si pentru instituirea unor măsuri de prevenire si combatere a finantării actelor de terorism

 

224. – Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 135/2005 privind modificarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spălării banilor, precum si pentru instituirea unor măsuri de prevenire si combatere a finantării actelor de terorism

 

37. – Lege privind reorganizarea activitătii de protectie a plantelor si carantină fitosanitară

 

225. – Decret pentru promulgarea Legii privind reorganizarea activitătii de protectie a plantelor si carantină fitosanitară

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 81 din 7 februarie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 36 alin. 1 pct. 1 din Legea cadastrului si a publicitătii imobiliare nr. 7/1996

 

Decizia nr. 110 din 16 februarie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

171. – Ordin al ministrului sănătătii privind modificarea si completarea Ordinului ministrului sănătătii nr. 721/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind acordarea sporurilor la salariile de bază în conformitate cu prevederile art. 13 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 115/2004, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 125/2005

 

Rectificări la:

 - Hotărârea Guvernului nr. 50/2005

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind băncile de credit ipotecar

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. 1. – Prezenta lege reglementează constituirea, organizarea, autorizarea si functionarea băncilor de credit ipotecar ca institutii de credit în întelesul Legii nr. 58/1998 privind activitatea bancară, republicată.

Art. 2. – (1) Băncile de credit ipotecar se constituie sub forma juridică de societate comercială pe actiuni, cu aprobarea Băncii Nationale a României, si îsi desfăsoară activitatea pe baza autorizatiei de functionare emise de Banca Natională a României în acest scop.

(2) Societătile de credit ipotecar care doresc să îsi desfăsoare activitatea ca bănci de credit ipotecar vor urma procedura de autorizare pentru bănci prevăzută de normele Băncii Nationale a României. Până la data solutionării cererii de autorizare, precum si în cazul respingerii cererii, societătile de credit ipotecar îsi pot desfăsura activitatea în conformitate cu prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 200/2002 privind societătile de credit ipotecar, aprobată prin Legea nr. 330/2003.

Art. 3. – Se interzice oricărei persoane care nu are autorizatie emisă de Banca Natională a României să utilizeze denumirea de bancă de credit ipotecar sau derivatele acestei denumiri în legătură cu o activitate, un produs ori un serviciu, cu exceptia cazului în care această utilizare este stabilită sau recunoscută printr-un acord international.

Art. 4. – (1) Principalul obiect de activitate al băncilor de credit ipotecar îl constituie desfăsurarea cu titlu profesional a activitătii de acordare de credite ipotecare pentru investitii imobiliare si atragerea de fonduri rambursabile de la public prin emisiune de obligatiuni ipotecare.

(2) Cu exceptia activitătii de atragere de depozite, băncile de credit ipotecar pot desfăsura, în limita autorizatiei acordate, activitătile prevăzute la art. 11 din Legea nr. 58/1998, republicată, în conditiile în care acestea sustin activitatea de acordare de credite ipotecare si emisiune de obligatiuni ipotecare.

(3) Bunurile mobile si imobile dobândite de o bancă de credit ipotecar ca urmare a executării silite a creantelor băncii si care nu sunt utilizate în conditiile art. 13 din Legea nr. 58/1998, republicată, vor fi vândute în termen de 24 de luni de la data dobândirii. Pentru motive justificate, termenul poate fi prelungit cu aprobarea Băncii Nationale a României.

Art. 5. – Intră sub incidenta prevederilor cap. XII din Legea nr. 58/1998, republicată, faptele de încălcare de către băncile de credit ipotecar a prevederilor prezentei legi, în baza căreia îsi desfăsoară activitatea, în măsura în care acele legi speciale nu includ dispozitiile de sanctionare a faptelor respective.

Art. 6. – Prezenta lege se completează cu prevederile Legii nr. 58/1998, republicată, în măsura în care nu contravin dispozitiilor prezentei legi.

Art. 7. – Banca Natională a României va elabora norme de aplicare a prezentei legi în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a acesteia.

Art. 8. – Prezenta lege intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ADRIAN NĂSTASE

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

TEODOR VIOREL MELESCANU

 

Bucuresti, 1 martie 2006.

Nr. 33.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind băncile de credit ipotecar

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. – Se promulgă Legea privind băncile de credit ipotecar si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 28 februarie 2006.

Nr. 221.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea si completarea Legii nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investitii imobiliare

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. – Legea nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investitii imobiliare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 14 decembrie 1999, cu modificările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. Capitolul I va avea următorul cuprins:

“CAPITOLUL I

Creditul ipotecar pentru investitii imobiliare. Definitii

Art. 1. – (1) Prezenta lege reglementează regimul juridic al creditului ipotecar pentru investitii imobiliare.

(2) Creditul ipotecar pentru investitii imobiliare poate fi acordat exclusiv de către institutiile autorizate, cu respectarea conditiilor prezentei legi si a legilor speciale de constituire si functionare a acestora.

Art. 2. – În întelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au următoarele semnificatii:

a) cesiune de creante ipotecare – operatiunea de investitii financiare care poate avea ca obiect transferul de creante ipotecare individuale sau de portofolii de creante ipotecare;

b) creante ipotecare – drepturile de creantă rezultând din contracte de credit ipotecar pentru investitii imobiliare;

c) credit ipotecar pentru investitii imobiliare – creditul acordat cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor conditii:

1. este acordat în scopul efectuării de investitii imobiliare cu destinatie locativă sau cu altă destinatie decât cea locativă ori în scopul rambursării unui credit ipotecar pentru investitii imobiliare contractat anterior;

2. acordarea creditului este garantată cel putin cu ipoteca asupra imobilului care face obiectul investitiei imobiliare pentru finantarea căreia se acordă creditul, respectiv cu ipoteca asupra imobilului obiect al investitiei

imobiliare pentru finantarea căreia a fost anterior acordat un credit ipotecar pentru investitii imobiliare, a cărui rambursare urmează a fi astfel finantată;

d) creditor ipotecar – titularul creantelor ipotecare;

e) imobil – constructia si/sau terenul pe care se află sau urmează să se ridice o constructie, care fac obiectul unei investitii imobiliare;

f) institutii autorizate – băncile universale si băncile de credit ipotecar, Agentia Natională pentru Locuinte, societătile de credit ipotecar si orice alte entităti reglementate prin legi speciale să acorde credite ipotecare pentru investitii imobiliare;

g) investitii imobiliare – investitiile având ca obiect dobândirea dreptului de proprietate asupra unui imobil prin acte juridice cu titlu oneros, amenajarea unui imobil, viabilizarea, reabilitarea, consolidarea sau extinderea acestuia, dar fără a se limita la acestea.“

2. După capitolul I se introduce un nou capitol, capitolul I1, cu următorul cuprins:

“CAPITOLUL I1

Garantarea creditului ipotecar pentru investitii imobiliare

Art. 3. – (1) Ipoteca constituită pentru garantarea creditului ipotecar pentru investitii imobiliare durează până la rambursarea integrală a tuturor sumelor datorate în temeiul respectivului contract, dispozitiile art. 1785 si 1786 din Codul civil nefiind aplicabile.

(2) În cazul în care părtile convin astfel, prin act în formă autentică ipoteca va putea fi transferată asupra unui alt imobil. Ipoteca asupra imobilului initial încetează de drept la data înscrierii noii ipoteci.

(3) În cazul prevăzut la alin. (2), rangul ipotecii transferate asupra noului imobil va fi determinat de data înscrierii noii ipoteci în cartea funciară.

(4) Dispozitiile prezentei legi rămân aplicabile ipotecii transferate în conditiile alin. (2), precum si creditului garantat cu această ipotecă.

Art. 31. – (1) Prevederile art. 1775 din Codul civil nu se aplică ipotecilor constituite pentru garantarea creditelor ipotecare pentru investitii imobiliare acordate în conditiile prezentei legi.

(2) Ipoteca constituită în conditiile prezentei legi asupra unui bun viitor se intabulează în cartea funciară dacă, în prealabil, a fost notată autorizatia de constructie.

(3) Rangul unei ipoteci asupra unei constructii viitoare va fi determinat de momentul înscrierii sale în cartea funciară.

(4) Dacă ipoteca se constituie doar asupra constructiei, iar nu si asupra terenului aferent acesteia, în conditiile existentei unui drept de superficie legal constituit, obiectul ipotecii îl constituie respectivul drept de superficie, respectiv dreptul de proprietate asupra constructiei, precum si dreptul de folosintă asupra terenului pe care se află constructia.

(5) Obiectul ipotecii cuprinde si servitutile existente asupra imobilului ipotecat.

Art. 4. – Dispozitiile art. 1722 din Codul civil se aplică numai în cazul în care formalitătile de publicitate prevăzute de lege au fost îndeplinite înainte de înscrierea ipotecii constituite în conditiile prezentei legi.

Art. 5. – (1) Până la rambursarea integrală a creditului ipotecar pentru investitii imobiliare, imobilul ipotecat va putea fi înstrăinat numai cu acordul prealabil, în scris, al creditorului ipotecar. Acest acord va fi necesar în legătură cu fiecare înstrăinare determinată.

(2) Actele încheiate cu nerespectarea dispozitiilor alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută.

(3) La înscrierea ipotecii aferente unui credit ipotecar pentru investitii imobiliare, Biroul de carte funciară are obligatia de a nota din oficiu interdictia de înstrăinare prevăzută la alin. (1).“

3. Capitolul II, cuprinzând articolele 6 si 7, se abrogă.

4. Capitolul III va avea următorul cuprins:

“CAPITOLUL III

Contractul de credit ipotecar pentru investitii imobiliare si contractul de asigurare

SECTIUNEA 1

Contractul de credit ipotecar pentru investitii imobiliare – clauze obligatorii pentru protectia împrumutatilor

Art. 8. – Înainte de semnarea contractului de credit ipotecar pentru investitii imobiliare, institutia autorizată va pune la dispozitie împrumutatului o ofertă scrisă, care va cuprinde toate conditiile contractului si termenul de valabilitate a acesteia, care nu va fi mai mic de 10 zile de la momentul primirii ofertei de către potentialul debitor.

Art. 9. – Contractul de credit ipotecar pentru investitii imobiliare nu va putea fi modificat decât în scris de către părti, cu respectarea prevederilor prezentei legi.

Art. 10. – (1) Suma creditului acordat poate fi exprimată în contractul de credit ipotecar pentru investitii imobiliare în lei sau în valută convertibilă si va fi pusă la dispozitie împrumutatului esalonat ori integral.

(2) În cazul în care lucrările pentru care s-a acordat creditul ipotecar pentru investitii imobiliare vor fi efectuate în regie proprie de către împrumutati, sumele de bani se vor disponibiliza acestora conform unui plan de finantare stabilit prin contract.

Art. 11. – Este interzisă acordarea de credite ipotecare pentru investitii imobiliare conditionată de acceptarea de către client a altor servicii care nu au legătură cu operatiunea de creditare respectivă sau de vânzarea ori cumpărarea de valori mobiliare emise de institutia autorizată care acordă creditul.

Art. 12. – Clauzele de exigibilitate înainte de termen, precum si cazurile în care urmează să fie aplicabile aceste clauze trebuie prevăzute în contractul de credit ipotecar pentru investitii imobiliare într-un articol distinct.

Art. 13. – (1) Împrumutatii au dreptul de a rambursa anticipat creditul primit, în conditiile stabilite de părti prin contractul de credit ipotecar pentru investitii imobiliare.

(2) În caz de faliment, lichidare voluntară a creditorului ipotecar sau în alte cazuri de lichidare prevăzute de lege, împrumutatii au dreptul de a rambursa anticipat creditul ipotecar primit pentru investitii imobiliare.

Art. 14. – În cazul în care prin contractul de credit ipotecar pentru investitii imobiliare s-a stabilit ca rata dobânzii să fie variabilă se vor aplica următoarele reguli:

a) variatia ratei dobânzii trebuie să fie legată de fluctuatiile unui indice de referintă mentionat în contract;

b) contractul poate să prevadă că rata dobânzii nu variază decât atunci când modificarea în sens crescător sau descrescător înregistrează, fată de rata initială a dobânzii, o diferentă minimală determinată;

c) modificarea ratei dobânzii trebuie comunicată împrumutatului cel mai târziu la data aplicării noii rate, cu exceptia situatiei reglementate la lit. a).

Art. 15. – În sarcina împrumutatului vor fi puse numai cheltuielile aferente întocmirii documentatiei de credit si constituirii ipotecii si altor garantii, după caz.

SECTIUNEA a 2-a

Contractele de asigurare obligatorii

Art. 16. – (1) În cazul ipotecării unei constructii, împrumutatul va încheia un contract de asigurare acoperind toate riscurile aferente acesteia. Contractul de asigurare va fi încheiat si reînnoit astfel încât să acopere întreaga durată de valabilitate a creditului.

(2) Drepturile asiguratului derivând din contractul de asigurare prevăzut la alin. (1) vor fi cesionate în favoarea creditorului ipotecar pe toată perioada de valabilitate a contractului de credit ipotecar pentru investitii imobiliare.

(3) Opozabilitatea cesiunii fată de terti, cu exceptia asigurătorului, se face prin înscrierea acesteia la Arhiva Electronică de Garantii Reale Mobiliare, pe cheltuiala asiguratului.

(4) Opozabilitatea cesiunii fată de asigurător se realizează prin notificarea acestuia prin scrisoare cu confirmare de primire sau prin intermediul executorilor bancari ori judecătoresti.

(5) Despăgubirile încasate de creditorul ipotecar vor duce la stingerea creantei în următoarea ordine: dobânzile scadente si neachitate aferente capitalului împrumutat, suma ratelor de credit rămase de achitat, alte sume datorate de împrumutat creditorului ipotecar la data primirii despăgubirii, în baza contractului de credit.

(6) Primele de asigurare vor fi achitate de împrumutat, urmând ca acesta să prezinte creditorului ipotecar dovada plătii acestora, la datele convenite în contractul de credit ipotecar pentru investitii imobiliare.

Art. 17. – În cazul în care prin creditul ipotecar pentru investitii imobiliare se finantează constructia, reabilitarea, consolidarea, extinderea unor imobile, creditorul ipotecar poate solicita împrumutatului să încheie un contract de asigurare pentru riscul nefinalizării investitiilor imobiliare pentru care s-a acordat creditul. Drepturile asiguratului derivând din contractul de asigurare prevăzut mai sus vor fi cesionate în favoarea creditorului ipotecar.

Art. 18. – Contractele de asigurare prevăzute la art. 16 si 17 se vor încheia cu o societate de asigurări, iar împrumutătorul nu va avea dreptul să impună împrumutatului un anumit asigurător.“

5. Capitolul IV va avea următorul cuprins:

“CAPITOLUL IV

Executarea creantelor institutiilor care acordă credite ipotecare pentru investitii imobiliare

Art. 19. – (1) În cazul întârzierii la plată, creditorul ipotecar va trimite împrumutatului, la ultima adresă comunicată de acesta, o notificare prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau prin executor judecătoresc ori bancar, prevenindu-l asupra consecintelor încălcării contractului de credit ipotecar pentru investitii imobiliare.

(2) În cazul notificării prin scrisoare recomandată, aceasta se consideră primită la data postei mentionată pe confirmarea de primire.

Art. 20. – În cazul în care, în termen de 30 de zile de la data primirii notificării prevăzute la art. 19, împrumutatul nu execută obligatiile asupra cărora a fost notificat, contractul de credit ipotecar pentru investitii imobiliare se consideră reziliat de plin drept si întreaga sumă a creditului, cu dobânzile aferente la data operării rezilierii, devine exigibilă.

Art. 21. – Contractul de credit ipotecar pentru investitii imobiliare, precum si garantiile reale si personale subsecvente constituie titluri executorii, urmând să fie învestite cu formulă executorie de către instanta locului unde este situat imobilul.

Art. 22. – (1) Executarea silită a obligatiilor de plată ale împrumutatilor se va face fără conditionarea de atribuire a unui alt spatiu de locuit.

(2) În situatii exceptionale motivate ca atare, instanta de la locul executării va putea acorda un termen de maximum 90 de zile în care debitorul îsi va putea căuta o altă locuintă. Această prevedere se aplică numai împrumutatilor persoane fizice.

Art. 23. – Executarea creantelor ipotecare se va face de către executorii proprii ai institutiilor autorizate sau de către executorii judecătoresti, după caz, în conditiile legii.

Art. 231. – Art. 19 si 20 nu se aplică în cazul în care creanta ipotecară devine exigibilă potrivit art. 12 în cazuri de exigibilitate înainte de termen, provocate de alte cauze decât întârzierea la plată.“

6. Capitolul V va avea următorul cuprins:

“CAPITOLUL V

Cesiunea creantelor ipotecare

Art. 24. – (1) Creantele ipotecare, care fac parte din portofoliul unei institutii autorizate prin lege, pot fi cesionate unei alte institutii de acelasi tip ori altor entităti autorizate si reglementate în acest sens prin legi speciale.

(2) Cesionarul dobândeste, pe lângă dreptul de ipotecă aferent creditului ipotecar pentru investitii imobiliare, drepturile decurgând din contractul de asigurare pentru bunul care face obiectul acestei ipoteci, precum si celelalte garantii care însotesc creanta ipotecară transmisă.

Art. 25. – (1) Cesiunea unei creante ipotecare, precum si a unui portofoliu de creante ipotecare devine opozabilă fată de tertii care nu au cunoscut-o pe altă cale, cu exceptia debitorului cedat, prin înscrierea cesiunii la Arhiva Electronică de Garantii Reale Mobiliare.

(2) În cazul cesiunii unui portofoliu de creante ipotecare, opozabilitatea se poate realiza si prin înscrierea la Arhiva Electronică de Garantii Reale Mobiliare a unui aviz global de cesiune, prin care să se descrie creantele care intră în componenta portofoliului cedat. Descrierea creantelor poate fi realizată, după caz, prin utilizarea unei formule generice pentru întregul portofoliu sau pentru o parte a acestuia, respectiv prin descrierea fiecărei creante în parte.

(3) În cazul cesiunii unei creante ipotecare sau a unui portofoliu de creante ipotecare, opozabilitatea fată de terti a fiecărei transmiteri a dreptului de ipotecă aferent unei creante cesionate se realizează prin înscrierea acestei transmiteri la Arhiva Electronică de Garantii Reale Mobiliare, precum si prin notarea ei în cartea funciară a imobilului respectiv.

Art. 26. – (1) Cesiunea unei creante ipotecare, individuală sau în cadrul unui portofoliu de creante ipotecare, devine opozabilă debitorului cedat prin notificarea adresată acestuia de către una dintre părtile contractului de cesiune.

(2) Dacă cedentul si cesionarul nu au convenit altfel, cesiunea se notifică de către cedent debitorului cedat, în termen de 10 zile de la încheierea contractului de cesiune, prin scrisoare recomandată.

(3) Notificarea va mentiona institutia financiară care va încasa de la debitor sumele pentru rambursarea creditului după cesiune.

Art. 27. – În cazul în care cedentul si cesionarul nu convin altfel, rambursarea creditelor ipotecare pentru investitii imobiliare va fi efectuată către cedent, care actionează ca mandatar al cesionarului. Cedentul va transmite cesionarului sumele astfel obtinute, iar cheltuielile generate de încasarea si transmiterea sumelor vor fi suportate de cesionar în limita sumelor stabilite prin contractul de cesiune a creantelor ipotecare.

Art. 28. – În cazul în care cedentul va continua să primească sumele rambursate si dacă părtile nu au convenit altfel, executarea ipotecilor si a celorlalte garantii va fi făcută de către acesta în numele si pe seama cesionarului, pe cheltuiala acestuia din urmă.

Art. 281. – În cazurile prevăzute la art. 27 si 28, cedentul nu poate renunta la mandat.“

7. Capitolul VI, cuprinzând articolele 29–32, se abrogă.

8. Capitolul VII va avea următorul cuprins:

“CAPITOLUL VII

Dispozitii finale

Art. 33. – Institutiile autorizate sunt supuse supravegherii prudentiale si controlului institutiilor abilitate prin lege.

Art. 34. – Prevederile prezentei legi se completează cu prevederile Legii nr. 58/1998 privind activitatea bancară, republicată.“

Art. II. – Legea nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investitii imobiliare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 14 decembrie 1999, cu modificările ulterioare, precum si cu modificările si completările aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ADRIAN NĂSTASE

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

TEODOR VIOREL MELESCANU

 

Bucuresti, 1 martie 2006.

Nr. 34.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investitii imobiliare

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. – Se promulgă Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investitii imobiliare si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 28 februarie 2006.

Nr. 222.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 135/2005 privind modificarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spălării banilor, precum si pentru instituirea unor măsuri de prevenire si combatere a finantării actelor de terorism

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. – Se aprobă Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 135 din 29 septembrie 2005 privind modificarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spălării banilor, precum si pentru instituirea unor măsuri de prevenire si combatere a finantării actelor de terorism, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 897 din 7 octombrie 2005, cu următoarele modificări si completări:

1. La articolul I, după punctul 1 se introduce un nou punct, punctul 11, cu următorul cuprins:

“11. La articolul 5, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

«Art. 5. – (1) Oficiul poate cere persoanelor mentionate la art. 8, precum si institutiilor competente datele si informatiile necesare îndeplinirii atributiilor stabilite de lege.

Informatiile în legătură cu sesizările primite potrivit art. 3 si 4 sunt prelucrate si utilizate în cadrul Oficiului în regim de confidentialitate.»“

2. La articolul I, după punctul 4 se introduc trei noi puncte, punctele 41, 42 si 43, cu următorul cuprins:

“41. La articolul 14, alineatul (11) va avea următorul cuprins:

«(11) Conducerea executivă a persoanelor juridice prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. a)–d), f), g) si i) dezvoltă politici interne si proceduri pentru combaterea spălării banilor si finantării terorismului, inclusiv pentru asigurarea de standarde ridicate la angajarea personalului si desfăsurarea de programe de pregătire profesională continuă a angajatilor. Persoanele juridice prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. a)–d), f), g) si i) desemnează un ofiter de conformitate, subordonat conducerii executive, care implementează procedurile de control pentru testarea sistemului.»

42. La articolul 17, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

«Art. 17. – (1) Modul de aplicare a prevederilor prezentei legi se verifică si se controlează, în cadrul atributiilor de serviciu, de următoarele autorităti sau structuri:

a) autoritătile cu atributii de control financiar, conform legii;

b) autoritătile de supraveghere prudentială, pentru persoanele prevăzute la art. 8 supuse acestei supravegheri potrivit legii. Pentru persoanele care nu sunt supuse, potrivit reglementărilor în vigoare, supravegherii prudentiale a unor autorităti, atributiile de supraveghere, verificare si control se îndeplinesc de Oficiu;

c) structurile de conducere ale profesiilor juridice liberale, pentru persoanele prevăzute la art. (8) alin. (1) lit. e1).»

43. La articolul 17, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

«(11) Când din datele obtinute rezultă suspiciuni de spălare a banilor, de finantare a actelor de terorism sau alte încălcări ale dispozitiilor prezentei legi, autoritătile si structurile prevăzute la alin. (1) vor informa de îndată Oficiul.»“

3. La articolul I, după punctul 5 se introduc două noi puncte, punctele 51 si 52, cu următorul cuprins:

“51. La articolul 22, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (31), cu următorul cuprins:

«(31) Pe lângă sanctiunea prevăzută la alin. (3), persoanei juridice i se poate aplica una sau mai multe dintre următoarele sanctiuni contraventionale complementare:

a) confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contraventie;

b) suspendarea avizului, acordului sau a autorizatiei de exercitare a unei activităti ori, după caz, suspendarea activitătii agentului economic, pe o durată de la o lună la 6 luni;

c) retragerea licentei sau a avizului pentru anumite operatiuni ori pentru activităti de comert exterior, pe o durată de la o lună la 6 luni sau definitiv;

d) blocarea contului bancar pe o durată de la 10 zile la o lună;

e) anularea avizului, acordului sau a autorizatiei de exercitare a unei activităti;

f) închiderea unitătii.»

52. La articolul 22, alineatul (4) va avea următorul cuprins:

«(4) Contraventiile se constată si sanctiunile se aplică, după caz, de personalul desemnat din cadrul Oficiului, al autoritătilor sau al structurilor prevăzute la art. 17.»“

Art. II. – Prezenta lege intră în vigoare la 10 zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicată.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

DAN RADU RUSANU

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Bucuresti, 1 martie 2006.

Nr. 36.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 135/2005 privind modificarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spălării banilor, precum si pentru instituirea unor măsuri de prevenire si combatere a finantării actelor de terorism

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. – Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 135/2005 privind modificarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spălării banilor, precum si pentru instituirea unor măsuri de prevenire si combatere a finantării actelor de terorism si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 28 februarie 2006.

Nr. 224.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind reorganizarea activitătii de protectie a plantelor si carantină fitosanitară

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. 1. – Protectia plantelor cultivate, a pădurilor, păsunilor si fânetelor naturale si a altor forme de vegetatie utilă, precum si a produselor vegetale depozitate împotriva bolilor, dăunătorilor si buruienilor este o problemă de interes national si constituie o obligatie pentru autoritătile publice, producătorii agricoli si pentru toti cetătenii României.

Art. 2. – (1) Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale este autoritatea de reglementare în domeniul protectiei plantelor, carantinei fitosanitare si al produselor de uz fitosanitar, care coordonează si controlează aplicarea prevederilor legale specifice prin Agentia Natională Fitosanitară.

(2) Agentia Natională Fitosanitară se înfiintează în subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, cu rang de directie, prin reorganizarea Directiei fitosanitare si pentru selectie vegetală, care se desfiintează, cu un număr total de 20 de posturi.

(3) Structura organizatorică si regulamentul de organizare si functionare ale Agentiei Nationale Fitosanitare se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale.

Art. 3. – Agentia Natională Fitosanitară are următoarele atributii:

1. organizarea activitătii de protectie a plantelor si de carantină fitosanitară pe întregul teritoriu al tării după o conceptie unitară, care să asigure sănătatea plantelor cultivate, a pădurilor, păsunilor si fânetelor naturale si a altor forme de vegetatie utilă si a produselor agricole depozitate;

2. coordonarea, îndrumarea tehnică si controlul activitătii în domeniul fitosanitar si al omologării si utilizării produselor de uz fitosanitar;

3. stabilirea normelor fitosanitare, unice si obligatorii pentru toate persoanele fizice sau juridice detinătoare de culturi agricole si alte forme de vegetatie utilă, precum si pentru cei care depozitează, transportă si valorifică plante si produse vegetale;

4. elaborarea strategiei fitosanitare privind apărarea sănătătii plantelor, prevenirea introducerii si diseminării pe teritoriul tării a organismelor de carantină si în domeniul produselor de uz fitosanitar, în concordantă cu normele Uniunii Europene, urmărind implementarea acesteia;

5. elaborarea proiectelor de lege, a hotărârilor, a ordinelor si a altor acte normative care privesc activitatea de protectie a plantelor si carantină fitosanitară si regimul produselor de uz fitosanitar, armonizată cu directivele Uniunii Europene, în scopul îmbunătătirii si perfectionării legislatiei nationale, organizării, dotării si functionării serviciilor nationale fitosanitare;

6. elaborarea sau, după caz, reactualizarea regulamentului de organizare si functionare a unitătilor fitosanitare judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, precum si a altor regulamente care privesc activitatea de protectie a plantelor, carantină fitosanitară si produsele de uz fitosanitar;

7. controlul aplicării si respectării tuturor dispozitiilor legale, normelor tehnice în domeniul fitosanitar si al produselor de uz fitosanitar;

8. organizarea si urmărirea asigurării dotării tehnice si materiale a unitătilor fitosanitare judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, Laboratorului Central pentru Carantină Fitosanitară, Laboratorului Central pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide din Plante si Produse Vegetale si a inspectoratelor de control fitosanitar vamal;

9. organizarea unui sistem informational unic pentru monitorizarea plantelor vegetale si produselor vegetale care se exportă, se importă sau tranzitează România;

10. stabilirea necesarului de personal si elaborarea, în conditiile legii si ale normativelor în vigoare, a criteriilor tehnice privind încadrarea si asigurarea personalului de specialitate pentru unitătile fitosanitare judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, Laboratorul Central pentru Carantină Fitosanitară, Laboratorul Central pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide din Plante si Produse Vegetale si pentru inspectoratele de control fitosanitar vamal;

11. promovarea, implementarea si mentinerea sistemului de asigurare a calitătii în concordantă cu normele în vigoare pentru toate unitătile aflate în coordonare tehnică;

12. coordonarea tuturor activitătilor privind evaluarea dosarelor produselor de uz fitosanitar în vederea omologării;

13. evaluarea dosarelor produselor pentru protectia plantelor în vederea omologării, sectiunea reziduuri si evaluarea riscului pentru consumatori;

14. asigurarea controlului oficial al reziduurilor de pesticide din plante si produse vegetale, în cadrul sigurantei alimentare, prin Laboratorul Central pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide din Plante si Produse Vegetale;

15. asigurarea coordonării eliberării pasaportului fitosanitar, înregistrării producătorilor, importatorilor, centrelor de expediere si depozitelor colective de plante si produse vegetale, gestionarea filierelor de risc pe sectoare de productie;

16. gestionarea aparitiei organismelor de carantină;

17. asigurarea controlului postomologare al calitătii produselor pentru protectia plantelor prin laboratoarele specializate si controlul utilizării acestor produse prin unitătile fitosanitare;

18. asigurarea instruirii personalului de specialitate de la nivel teritorial si vamal;

19. organizarea sistemului national de omologare a produselor de uz fitosanitar, conform standardelor Uniunii Europene, si participă la elaborarea periodică a Codexului produselor pentru protectia plantelor omologate pentru a fi utilizate în România;

20. organizarea la nivel national a politiei fitosanitare;

21. participarea la organizarea concursurilor pentru obtinerea gradelor profesionale;

22. abilitarea agentilor economici pentru importul mostrelor de produse de uz fitosanitar, în conditiile legii;

23. fundamentarea si elaborarea de propuneri, anual, privind necesarul de fonduri pentru actiunile de protectie a plantelor si carantină fitosanitară finantate de la bugetul de stat;

24. reprezentarea României la următoarele organisme internationale: Organizatia Europeană si Mediteraneeană de Protectia Plantelor, Organizatia pentru Alimentatie si Agricultură, Organizatia Mondială a Sănătătii, Uniunea Internatională pentru Chimie Pură si Aplicată, Unitatea pentru Asistentă Tehnică si Schimb de Informatii, Comisia Europeană pentru Prezervare si Acces, Autoritatea Europeană pentru siguranta Alimentară si Organizatia Europeană pentru Coordonarea Pesticidelor si altele asemenea;

25. colaborarea cu universitătile de profil, Societatea Natională pentru Protectia Plantelor si Academia de Stiinte Agricole si Silvice, în elaborarea strategiilor de protectie a plantelor;

26. stabilirea si organizarea de întâlniri si vizite reciproce cu autoritătile fitosanitare si organizatiile profesionale din alte tări;

27. asigurarea relatiei cu Comisia Uniunii Europene;

28. asigurarea relatiei cu asociatiile profesionale;

29. organizarea de consfătuiri, simpozioane, instruiri si dezbateri pe teme profesionale;

30. initierea, elaborarea si urmărirea implementării următoarelor proiecte: instrumente de preaderare finantate de Uniunea Europeană pentru a sprijini tările candidate din Europa Centrală si de Est în vederea aderării la Uniunea Europeană (PHARE), Organizatia pentru Alimentatie si Agricultură (FAO), Programul Special de Preaderare pentru Agricultură si Dezvoltare Rurală (SAPARD), Banca Mondială, în domeniul fitosanitar;

31. coordonarea si asigurarea functionării programelor informatice din domeniul fitosanitar: FITÎXPERT, PESTEXPERT si SINPP.

Art. 4. – (1) Agentia Natională Fitosanitară coordonează din punct de vedere tehnic următoarele institutii publice:

a) Laboratorul Central pentru Carantină Fitosanitară;

b) unitătile fitosanitare judetene, respectiv a municipiului Bucuresti;

c) Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Plantelor;

d) Laboratorul Central pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide din Plante si Produse Vegetale.

(2) Unitătile fitosanitare judetene si a municipiului Bucuresti se reorganizează si vor desfăsura activităti suplimentare privind controlul si monitorizarea organismelor de carantină pentru producătorii agricoli si prestatorii de servicii cu plante si produse vegetale. Numărul de posturi aferent unitătilor fitosanitare se suplimentează cu 126 de posturi.

Art. 5. – Unitătile fitosanitare judetene si a municipiului Bucuresti efectuează următoarele activităti:

a) diagnoza si prognoza agentilor de dăunare si avertizare a producătorilor agricoli, persoane fizice sau juridice, privind aparitia si evolutia acestora;

b) controlul fitosanitar al plantelor si produselor vegetale importate si exportate, care circulă însotite de pasaport fitosanitar;

c) organizarea la nivel de judet a retelei de centre pentru protectia plantelor;

d) depistarea bolilor, a dăunătorilor si buruienilor de carantină;

e) testarea actiunii biologice a produselor de uz fitosanitar, în vederea omologării în conditii de productie;

f) abilitarea agentilor economici pentru import, comercializare si prestare de servicii cu produse de uz fitosanitar, în conditiile legii;

g) prelevarea probelor pentru controlul oficial al calitătii produselor pentru protectia plantelor, prin laboratorul central si prin laboratoarele regionale specializate;

h) prelevarea probelor pentru controlul oficial al reziduurilor de pesticide din plante si produse vegetale din productia internă si din import;

i) asigurarea la nivelul judetului a controlului, monitorizării generale si monitorizărilor specifice pentru organismele de carantină, în conformitate cu planurile anuale de monitorizare fitosanitară;

j) coordonarea, elaborarea si urmărirea aplicării tehnologiilor din domeniul protectiei plantelor;

k) activitatea de politie fitosanitară;

l) urmărirea respectării legislatiei în vigoare în domeniu;

m) eliberarea pasapoartelor fitosanitare, a certificatelor fitosanitare si a altor documente prevăzute de lege;

n) dezvoltarea sistemului de asigurare a calitătii;

o) participarea la implementarea programelor cu finantare externă, si anume: Instrumentul de preaderare finantat de Uniunea Europeană pentru a sprijini tările candidate din Europa Centrală si de Est în vederea aderării la Uniunea Europeană (PHARE), Organizatia pentru Alimentatie si Agricultură (FAO), Programul Special de Preaderare pentru Agricultură si Dezvoltare Rurală (SAPARD) si Banca Mondială, în domeniul fitosanitar;

p) actualizarea bazei de date a Sistemului Informatic National pentru Protectia Plantelor;

r) asigurarea implementării reglementărilor specifice, armonizate cu reglementările comunitare în domeniu; s) participarea la misiunile de evaluare tehnică organizate de Comisia Europeană TAIEX;

s) fac, anual, propuneri Agentiei Nationale Fitosanitare privind necesarul de fonduri pentru combaterea agentilor de dăunare subventionati de la bugetul de stat;

t) urmărirea modului de utilizare a fondurilor bugetare destinate protectiei plantelor;

t) organizarea simpozioanelor si instruirilor pe probleme specifice pentru producătorii agricoli si prestatorii de servicii de la nivelul judetului;

u) controlul utilizării, depozitării si etichetării produselor pentru protectia plantelor;

v) participarea la activitătile si întâlnirile organizate în cadrul sistemului de sigurantă alimentară.

Art. 6. – Serviciile publice de protectie a plantelor, aflate în subordinea consiliilor judetene, se privatizează.

Art. 7. – (1) În situatia aparitiei agentilor de dăunare, care prin atacul lor pun în pericol productia agricolă, atât din punct de vedere calitativ, cât si cantitativ, Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale alocă fonduri de la buget pentru actiunea de combatere a acestora, în scopul achizitionării produselor de uz fitosanitar si achitării contravalorii lucrărilor de combatere a agentilor dăunători.

(2) Agentii de dăunare se nominalizează prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale.

Art. 8. – La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 71/1999 privind reorganizarea activitătii de protectie a plantelor si carantină fitosanitară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 742 din 11 octombrie 2002, si orice alte dispozitii contrare.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

LUCIAN AUGUSTIN BOLCAS

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Bucuresti, 1 martie 2006.

Nr. 37.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind reorganizarea activitătii de protectie a plantelor si carantină fitosanitară

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. – Se promulgă Legea privind reorganizarea activitătii de protectie a plantelor si carantină fitosanitară si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 28 februarie 2006.

Nr. 225.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 81

din 7 februarie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 36 alin. 1 pct. 1 din Legea cadastrului si a publicitătii imobiliare nr. 7/1996

 

Ioan Vida – presedinte

Aspazia Cojocaru – judecător

Nicolae Cochinescu – judecător

Constantin Doldur – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Ion Tiucă – procuror

Maria Bratu – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 36 alin. 1 pct. 1 din Legea cadastrului si a publicitătii imobiliare nr. 7/1996, exceptie ridicată de Florin Cosmin Butiu si Maria Minerva Butiu în Dosarul nr. 187/2005 al Judecătoriei Târgu Mures.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca neîntemeiată, arătând că textele legale criticate nu contravin dispozitiilor constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 31 mai 2005, pronuntată în Dosarul nr. 187/2005, Judecătoria Târgu Mures a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 36 alin. 1 pct. 1 din Legea cadastrului si a publicitătii imobiliare nr. 7/1996, exceptie ridicată de Florin Cosmin Butiu si Maria Minerva Butiu.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că prevederile art. 36 alin. 1 pct. 1 din Legea nr. 7/1996, potrivit cărora orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară, dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă si irevocabilă s-a constatat că înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu este valabil, contravin dispozitiilor constitutionale referitoare la garantarea proprietătii, desi, în cazul său, această înscriere a fost făcută cu respectarea conditiilor prevăzute de art. 34 din aceeasi lege.

Instanta de judecată apreciază că textele legale criticate sunt constitutionale.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul consideră că exceptia este neîntemeiată, arătând că textul legal criticat are în vedere tocmai protectia dreptului de proprietate, prin acordarea posibilitătii oricărei persoane interesate de a cere efectuarea unei rectificări în cazul în care înscrierile în cartea funciară sunt de natură a le produce un prejudiciu.

Avocatul Poporului arată că prevederile legale criticate nu vin în contradictie cu art. 44 alin. (2) teza întâi din Constitutie.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 36 alin. 1 pct. 1 din Legea cadastrului si a publicitătii imobiliare nr. 7/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61 din 26 martie 1996.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observă, că ulterior sesizării sale, Legea nr. 7/1996 a fost completată si modificată prin titlul XII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005. Aceste completări si modificări nu privesc prevederile legale criticate în prezenta cauză.

Textul de lege criticat are următoarea redactare: “Orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară, dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă si irevocabilă s-a constatat că:

1. înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil; “.

Textul constitutional pretins a fi încălcat este cel al art. 44 alin. (2) teza întâi, referitor la garantarea si ocrotirea proprietătii în mod egal de lege, indiferent de titular.

Analizând criticile de neconstitutionalitate si argumentele aduse în sustinerea acestora, Curtea constată că acestea sunt neîntemeiate.

Textul art. 36 alin. 1 pct. 1 din Legea nr. 7/1996 prevede posibilitatea rectificării înscrierilor din cartea funciară, dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă si irevocabilă s-a constatat că actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu este valabil, această rectificare putând fi cerută de orice persoană interesată.

Autorul exceptiei consideră că această posibilitate de rectificare contravine dispozitiilor art. 44 alin. (2) teza întâi, întrucât anulează înscrierea făcută în cartea funciară, desi aceasta a fost făcută cu respectarea conditiilor prevăzute de art. 34 din lege, potrivit căruia cuprinsul cărtilor funciare se consideră exact în folosul acelei persoane care a dobândit cu bună-credintă, printr-un act juridic, un drept real. Acest text prevede că dobânditorul se consideră a fi de bună-credintă, dacă la data înregistrării în folosul său nu a fost notată nici o actiune prin care se contestă cuprinsul cărtii funciare sau dacă din titlul transmitătorului si din cuprinsul cărtii funciare nu reiese vreo neconcordantă între acesta si situatia juridică reală.

În speta de fată s-a solicitat rectificarea înscrierii în cartea funciară a unui contract de vânzare-cumpărare pe numele autorilor exceptiei, ca urmare a constatării nulitătii acestui contract, printr-o hotărâre judecătorească definitivă si irevocabilă.

Rectificarea înscrierilor făcute în cartea funciară, la care se referă articolul criticat, nu este decât o operatie prin care se consemnează acte si fapte juridice extrinseci. În spetă, este vorba de stingerea dreptului ce face obiectul intabulării, ca urmare a faptului că această operatiune sau actul în temeiul căruia s-a făcut nu a fost valabil.

Rectificările au asadar caracterul unor înregistrări, iar notarea acestora are în vedere exclusiv publicitatea drepturilor reale imobiliare, deci opozabilitatea lor în raport cu tertii.

De aceea, având în vedere importanta drepturilor reale ce fac obiectul unor acte juridice civile, posibilitatea rectificării unor asemenea intabulări care nu erau valabile reprezintă o măsură de protectie a dreptului de proprietate si de asigurare a securitătii circuitului civil.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 36 alin. 1 pct. 1 din Legea cadastrului si a publicitătii imobiliare nr. 7/1996, exceptie ridicată de Florin Cosmin Butiu si Maria Minerva Butiu în Dosarul nr. 187/2005 al Judecătoriei Târgu Mures.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 7 februarie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Maria Bratu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 110

din 16 februarie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Constantin Doldur – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Iuliana Nedelcu – procuror

Florentina Geangu – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 din Legea nr. 78/2000, exceptie ridicată de Victor Apostol si Daniela Apostol în Dosarul nr. 11.689/2005 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti.

La apelul nominal se prezintă, personal, Victor Apostol, precum si apărătorul autorilor exceptiei. Procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, se dă cuvântul reprezentantului autorilor exceptiei, care reiterează argumentele expuse în fata instantei de judecată care a sesizat Curtea Constitutională, solicitând, în final, admiterea exceptiei de neconstitutionalitate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca neîntemeiată, invocând jurisprudenta Curtii Constitutionale în această materie si apreciind că dispozitiile legale criticate nu contravin prevederilor constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 8 septembrie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 11.689/2005, Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, cu modificările si completările ulterioare, exceptie ridicată de Victor Apostol si Daniela Apostol în dosarul mentionat.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, în esentă, că instituirea unor complete specializate intră în contradictie cu prevederile Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, întrucât această lege organică prevede doar posibilitatea instituirii unor tribunale specializate, iar nu a unor complete specializate. Totodată, se sustine că prevederile de lege criticate, prin care se instituie complete specializate, sunt derogatorii, neregăsindu-se în nici o lege organică si nici în prevederile constitutionale. Astfel, se apreciază că se încalcă principiul egalitătii cetătenilor în fata legii, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constitutie, precum si prevederile art. 124 alin. (2) din Constitutie, întrucât prin dispozitiile legale criticate se creează o dublă inegalitate, în fata legii si în fata justitiei. De asemenea, autorii exceptiei arată că instituirea de complete specializate echivalează cu înfiintarea de instante extraordinare, ceea ce contravine art. 126 alin. (5) din Constitutie.

Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul apreciază că exceptia ridicată este neîntemeiată. Faptul că la judecarea în primă instantă compunerea completelor de judecată este diferentiată în functie de includerea infractiunilor în categoria celor de coruptie nu reprezintă, în opinia Guvernului, o încălcare a principiului egalitătii în drepturi a cetătenilor, întrucât legiuitorul poate să instituie, în anumite materii, reguli speciale, inclusiv în ceea ce priveste constituirea instantei.

De asemenea, faptul că infractiunile de coruptie sunt judecate în fond de către complete specializate formate din doi judecători anume desemnati nu echivalează cu instituirea unei instante extraordinare.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile legale criticate nu aduc atingere prevederilor art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, deoarece acestea sunt aplicabile învinuitului sau inculpatului, fără a face discriminări pe considerente arbitrare în cadrul acestei categorii. Se arată, totodată, că constituirea unor complete specializate care să judece în primă instantă infractiunile prevăzute de Legea nr. 78/2000 este în concordantă si cu dispozitiile constitutionale potrivit cărora justitia este unică, impartială si egală pentru toti. În plus, apreciază că textul de lege criticat nu face referire la instante extraordinare, ci la complete specializate, a căror înfiintare este reglementată si în Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată. În concluzie, Avocatul Poporului consideră că exceptia este neîntemeiată.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 29 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitătilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, potrivit cărora: “(1) Pentru judecarea în primă instantă a infractiunilor prevăzute în prezenta lege, se constituie complete specializate.

(2) La judecătorii, tribunale si curtile de apel, completele specializate sunt formate din 2 judecători.“

În sustinerea neconstitutionalitătii acestor dispozitii legale, autorii exceptiei invocă încălcarea prevederilor constitutionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetătenilor în fata legii, ale art. 124 alin. (2) referitoare la unicitatea si impartialitatea justitiei si ale art. 126 alin. (5) teza întâi privind interzicerea înfiintării de instante extraordinare.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că textul de lege criticat nu încalcă dispozitiile constitutionale invocate în cauză.

De altfel, prevederile legale criticate au mai format obiect al controlului exercitat de Curtea Constitutională.

Astfel, prin Decizia nr. 402 din 14 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 6 septembrie 2005, Curtea a retinut că textul de lege criticat nu încălcă principiul egalitătii, câtă vreme acesta se aplică în mod nediferentiat tuturor persoanelor aflate în ipoteza sa, respectiv tuturor celor care au săvârsit infractiuni de coruptie. Asa fiind, cu privire la încălcarea art. 16 alin. (1) din Constitutie, Curtea constată că persoanele care au săvârsit infractiuni de coruptie se află într-o situatie juridică diferită de cea a persoanelor care au săvârsit alte infractiuni, astfel încât este justificată distinctia făcută de legiuitor. Pe cale de consecintă, critica autorilor exceptiei cu un atare obiect nu este întemeiată.

Tot cu acea ocazie, Curtea a retinut că, în temeiul dispozitiilor art. 126 alin. (2) din Constitutie, potrivit cărora “Competenta instantelor judecătoresti si procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, legiuitorului îi revine obligatia constitutională de a reglementa procedura de judecată si, în acest cadru, compunerea completelor ce judecă diferitele categorii de infractiuni. În exercitarea acestei competente exclusive conferite de Legea fundamentală, legiuitorul poate institui, în considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedură, cum este si cazul normelor criticate, prin care s-a stabilit ca pentru judecarea în primă instantă a unei anumite categorii de infractiuni – infractiunile de coruptie – să se instituie complete specializate, scopul vădit al acestor dispozitii legale fiind perfectionarea actului de justitie.

Constituirea unor astfel de complete nu are semnificatia instituirii unor instante extraordinare, asa cum eronat sustin autorii exceptiei, întrucât, potrivit art. 126 alin. (1) din Constitutie, “Justitia se realizează prin Înalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecătoresti stabilite de lege“, iar judecătorii care compun completele specializate fac parte din instantele judecătoresti prevăzute de lege, îndeplinind cerintele de independentă si impartialitate impuse de prevederile constitutionale [art. 124 alin. (2) si (3)]. De altfel, nici un text constitutional nu interzice specializarea completelor de judecată, ci, dimpotrivă, Legea fundamentală permite chiar înfiintarea de instante specializate în anumite materii [art. 126 alin. (5) teza a doua din Constitutie].

Solutia adoptată si considerentele deciziei citate sunt valabile si în prezenta cauză, întrucât nu au apărut elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale.

Fată de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, exceptie ridicată de Victor Apostol si Daniela Apostol în Dosarul nr. 11.689/2005 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 16 februarie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Florentina Geangu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII

 

ORDIN

privind modificarea si completarea Ordinului ministrului sănătătii nr. 721/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind acordarea sporurilor la salariile de bază în conformitate cu prevederile art. 13 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 115/2004, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 125/2005

 

Având în vedere:

– referatele de aprobare ale Directiei generale asistentă medicală, structuri sanitare si salarizare nr. E.N. 4.921 din 6 decembrie 2005 si nr. E.N. 6.835/2006;

– Avizul favorabil al Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei nr. 6.687 G.B. din 20 ianuarie 2006 si al Ministerului Finantelor Publice nr. 3.283 din 13 februarie 2006, obtinut conform prevederilor art. 13 alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 115/2004 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului contractual din unitătile sanitare publice din sectorul sanitar, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 125/2005,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 168/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul sănătătii emite următorul ordin:

Art. I. – Anexa la Ordinul ministrului sănătătii nr. 721/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind acordarea sporurilor la salariile de bază în conformitate cu prevederile art. 13 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 115/2004, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 125/2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 668 din 27 iulie 2005, se modifică si se completează după cum urmează:

1. În anexa nr. 1 la regulament, capitolul II “Spor pentru conditii periculoase sau vătămătoare“, punctul II.1 “Spor pentru conditii periculoase“, litera A “Spor de până la 15% din salariul de bază“ se completează cu două noi puncte, punctele 11 si 12, cu următorul cuprins:

“11. personalul care efectuează lucrări de vidanjare si cel care efectuează lucrări de curătare canale ape uzate; 12. personalul din compartimentele de transfuzii sanguine.“

2. În anexa nr. 1 la regulament, capitolul II “Spor pentru conditii periculoase sau vătămătoare“, punctul II.1 “Spor pentru conditii periculoase“, punctele 3 si 5 de la litera B “Spor de până la 10% din salariul de bază“ vor avea următorul cuprins:

3. personalul care deserveste crescătoriile si depozitele de animale de experientă si personalul care deserveste rampa de gunoi;

..............................................................................................

5. personalul de specialitate medico-sanitar si auxiliar sanitar din sectii si compartimente de neuropsihomotori, recuperare neuropsihomotorie, neurologie si recuperare neurologică.“

3. În anexa nr. 1 la regulament, capitolul II “Spor pentru conditii periculoase sau vătămătoare“, punctul II.1 “Spor pentru conditii periculoase“, litera C “Spor de până la 7% din salariul de bază“ se completează cu un nou punct, punctul 5, cu următorul cuprins:

“5. personalul care lucrează în laboratoare si compartimente de prevenire si combatere a bolilor transmisibile.“

4. În anexa nr. 1 la regulament, capitolul II “Spor pentru conditii periculoase sau vătămătoare“, punctul II.2 “Spor pentru conditii vătămătoare“, litera B “Spor de până la 7% din salariul de bază“ se completează cu un nou punct, punctul 8, cu următorul cuprins:

“8. personalul de specialitate medico-sanitar din sectii, laboratoare sau compartimente de medicina muncii, care lucrează peste 50% din timpul normal de lucru în unităti sau sectoare industriale cu conditii deosebite.“

5. În anexa nr. 1 la regulament, capitolul II “Spor pentru conditii periculoase sau vătămătoare“, punctul II.2 “Spor pentru conditii vătămătoare“, litera C “Spor de până la 5% din salariul de bază“, punctul 5 va avea următorul cuprins:

“5. personalul muncitor care lucrează la exploatarea centralelor termice cu cărbune, păcură, combustibil lichid usor, gaze naturale si alti combustibili;“.

6. În anexa nr. 2 la regulament, litera A “Spor de 50–100% din salariul de bază“, punctul 4 va avea următorul cuprins:

“4. personalul care lucrează în unităti de pneumoftiziologie (spitale si sanatorii), Institutul de Pneumoftiziologie «Marius Nasta» Bucuresti, Spitalul Clinic de Ortopedie, Traumatologie si TBC Osteoarticular «Foisor» Bucuresti, personalul de specialitate medico-sanitar, de specialitate din compartimentele paraclinice si auxiliar sanitar din sectii si compartimente cu paturi de TBC, TBC osteoarticular, TBC genital, TBC ganglionar, din laboratoarele sau compartimentele care deservesc aceste paturi, din cabinetele de consultatii TBC si dispensarele medicale de pneumoftiziologie (TBC).“

7. În anexa nr. 3 la regulament, litera B “Spor de până la 15% din salariul de bază“ se modifică si se completează după cum urmează:

a) Punctul 1 va avea următorul cuprins:

“1. personalul de specialitate medico-sanitar si auxiliar sanitar din unităti, sectii si compartimente cu paturi din specialitătile: neurochirurgie, traumatologie vertebro-medulară si neuromotorie, chirurgie cardiovasculară, chirurgie cardiacă si a vaselor mari, chirurgie vasculară, cardiologie interventională, chirurgie toracică, ortopedie si traumatologie, arsi, chirurgie plastică – microchirurgie reconstructivă, oncologie medicală, chirurgie si ortopedie pediatrică, transplant de organe, radioterapie, hematologie, unităti de urgentă neurovasculară;“;

b) După punctul 7 se introduc două noi puncte, punctele 8 si 9, cu următorul cuprins:

“8. personalul care în realizarea sarcinilor de serviciu lucrează pe calculator cel putin 75% din programul normal de lucru;

9. personalul din spitale de boli cronice.“

8. În anexa nr. 3 la regulament, litera C “Spor de până la 10% din salariul de bază“ se modifică si se completează după cum urmează:

a) Punctul 1 va avea următorul cuprins:

“1. personalul de specialitate medico-sanitar si auxiliar sanitar din unităti, sectii si compartimente cu paturi de pediatrie, neonatologie, obstetrică-ginecologie si neuropsihomotori;“.

b) După punctul 2 se introduce un nou punct, punctul 3, cu următorul cuprins:

“3. personalul mediu sanitar si auxiliar sanitar din sala de nasteri.“

9. În anexa nr. 3 la regulament, litera D “Spor de până la 5% din salariul de bază“, punctul 3 va avea următorul cuprins:

“3. personalul de specialitate medico-sanitar si auxiliar sanitar din structurile ambulatorii de specialitate care acordă servicii medicale în specialitătile: pediatrie, neonatologie, hematologie, obstetrică-ginecologie si ocrotire.“

10. În anexa nr. 4 la regulament, litera A “Spor de până la 15% din salariul de bază“ se completează cu un nou punct, punctul 7, cu următorul cuprins:

“7. structura de asistentă medicală a Serviciului de Informatii Externe“.

11. În anexa nr. 4 la regulament, litera B “Spor de până la 10% din salariul de bază“, după punctul 7 se introduc 8 noi puncte, punctele 8–15, cu următorul cuprins:

“8. Spitalul Clinic de Urgentă Militar Central «Dr. Carol Davila»;

9. Centrul Medical de Diagnostic, Tratament Ambulator si Medicină Preventivă;

10. Centrul Medical de Diagnostic si Tratament Ambulator «Academician Stefan Milcu»;

11. Centrul de Medicină Preventivă al Ministerului Apărării Nationale;

12. Centrul de Hematologie Transfuzională al Ministerului Apărării Nationale;

13. Centrul Clinic de Urgentă de Boli Cardiovasculare «Dr. Constantin Zamfir»;

14. Centrul de Medicină Navală;

15. Institutul National de Medicină Aeronautică si Spatială «General doctor aviator Victor Anastasiu».“

12. În anexa nr. 6 la regulament, capitolul I “Criterii de clasificare a localitătilor cu conditii deosebite de muncă sau unde atragerea personalului se face cu greutate, în care functionează unităti sanitare publice“, litera A “Spor de până la 20% din salariul de bază“ se completează cu un nou punct, punctul 6, cu următorul cuprins:

“6. localităti în care numărul de medici din unitătile sanitare publice este sub 50% din cel normat, iar medicii existenti preiau si o parte din sarcinile ce revin posturilor vacante.“

Art. II. – Directiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătătii, directiile de sănătate publică si unitătile sanitare cu personalitate juridică vor duce la îndeplinire dispozitiile prezentului ordin.

Art. III. – Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătătii,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

 

Bucuresti, 28 februarie 2006.

Nr. 171.

 

RECTIFICĂRI

 

În anexa la Hotărârea Guvernului nr. 50/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea si prezentarea proiectelor de acte normative spre adoptare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 20 ianuarie 2005, se face următoarea rectificare (care apartine Redactiei “Monitorul Oficial“, Partea I):

– la art. 19 alin. (7) lit. b), în loc de : “dacă sunt problemele actelor...“ se va citi: “care sunt problemele actelor...“.