MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 174 (XVIII) - Nr. 269         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 24 martie 2006

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

 

11. – Hotărâre privind validarea unui magistrat în calitate de membru al Consiliului Superior al Magistraturii

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 167 din 28 februarie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989

 

Decizia nr. 168 din 28 februarie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 94 alin. 3 din Codul familiei

 

Decizia nr. 199 din 2 martie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

 

ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

21. – Ordonantă de urgentă pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

29. – Decizie privind eliberarea domnului Virgil Popa din functia de vicepresedinte al Inspectoratului General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei

 

30. – Decizie privind numirea domnului Gabriel-Dan Mocanu în functia de vicepresedinte al Inspectoratului General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei

 

31. – Decizie pentru numirea doamnei Rodica Pârvu în functia de director general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor

 

32. – Decizie pentru numirea domnului Eugen Vasiliu în functia de director general adjunct al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

privind validarea unui magistrat în calitate de membru al Consiliului Superior al Magistraturii

 

În temeiul prevederilor art. 133 alin. (2) lit. a) si alin. (4) din Constitutia României, republicată, precum si ale art. 18 alin. (4) si ale art. 55 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. – Până la alegerea unui nou membru, Senatul validează, în calitate de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, pe domnul Pop Cerneanu Mihai, care asigură interimatul pentru locul rămas vacant ca urmare a încetării calitătii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii a doamnei Maria Huza.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în sedinta din data de 22 martie 2006, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Bucuresti, 22 martie 2006.

Nr. 11.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 167

din 28 februarie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Antonia Constantin – procuror

Maria Bratu – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Mathias Mai în Dosarul nr. 3.545/2005 al Tribunalului Sibiu – Sectia civilă.

La apelul nominal este prezent autorul exceptiei, prin avocat Eugen Man, lipsind celelalte părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Avocatul părtii prezente solicită admiterea exceptiei pentru aceleasi motive pe care le-a invocat în notele scrise depuse la dosarul instantei de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 9 noiembrie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 3.545/2005, Tribunalul Sibiu – Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Mathias Mai.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 contravine dispozitiilor constitutionale ale art. 15 alin. (1), art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (1) si (2) si art. 53, întrucât, desi actiunea în constatarea nulitătii absolute a unui act juridic este imprescriptibilă, prin derogare de la dreptul comun, legea stabileste un termen de prescriptie de 18 luni.

Tribunalul Sibiu – Sectia civilă consideră că textul legal criticat nu contravine dispozitiilor constitutionale.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră prevederile legale criticate ca fiind constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorulraportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei îl constituie prevederile art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 14 februarie 2001.

Această lege a fost modificată prin titlul I al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, si apoi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, textele de lege fiind renumerotate. Astfel, textul art. 46 alin. (5) a devenit art. 45 alin. (5), având aceeasi redactare: “Prin derogare de la dreptul comun, indiferent de cauza de nulitate, dreptul la actiune se prescrie în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi.“

Textele constitutionale considerate a fi încălcate sunt cele ale art. 15 alin. (1) – universalitatea drepturilor si libertătilor, art. 16 alin. (1) – egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1) si (2) – accesul liber la justitie si art. 53 – restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că prevederile art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 au mai fost supuse controlului de constitutionalitate prin raportare la aceleasi dispozitii constitutionale invocate si în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 428 din 13 septembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 922 din 17 octombrie 2005, Curtea a respins această exceptie de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, pentru considerentele acolo arătate.

Întrucât nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea jurisprudentei Curtii, cele statuate prin decizia mentionată îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Mathias Mai în Dosarul nr. 3.545/2005 al Tribunalului Sibiu – Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 28 februarie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. Ioan Vida

Magistrat-asistent,

Maria Bratu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 168

din 28 februarie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 94 alin. 3 din Codul familiei

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Antonia Constantin – procuror

Irina Loredana Lăpădat – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 94 din Codul familiei, exceptie ridicată de Georgeta Camelia Sucu în Dosarul nr. 3.661/2005 al Judecătoriei Ploiesti.

La apelul nominal răspunde autoarea exceptiei, prin avocat, cu delegatie la dosar, lipsind celelalte părti.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Având cuvântul, reprezentantul autoarei exceptiei solicită admiterea acesteia, arătând că limitarea întretinerii datorate de către părinte sau de către adoptator la o cotă procentuală din veniturile de muncă ale acestora contravine dispozitiilor art. 48 din Constitutie si este anacronică fată de actuala realitate socială, în care astfel de debitori pot realiza si alte categorii de venituri, în afara celor din muncă.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 31 octombrie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 3.661/2005, Judecătoria Ploiesti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 94 din Codul familiei, exceptie ridicată de Georgeta Camelia Sucu.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arată că textul de lege criticat contravine dispozitiilor art. 48 alin. (1) din Constitutie, deoarece limitează plata obligatiei de întretinere ce incumbă părintelui doar la veniturile din muncă ale acestuia, fiind nesocotit dreptul copilului la educatie si instruire în cazul în care părintele realizează si alte categorii de venituri, precum cele provenite din chirii, dobânzi, dividende.

Judecătoria Ploiesti apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, în esentă, cu motivarea că veniturile din muncă ale debitorului includ atât veniturile din munca prestată efectiv, cât si orice alte venituri cu caracter de continuitate realizate de părintele obligat la plată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul consideră că motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se referă la o problemă de interpretare si aplicare a textului de lege criticat.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile legale criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Potrivit încheierii de sesizare, obiectul exceptiei îl reprezintă prevederile art. 94 din Codul familiei, însă din motivarea acesteia rezultă că exceptia de neconstitutionalitate priveste numai alin. 3 al acestui articol,

astfel încât Curtea urmează să se pronunte asupra acestui text de lege, potrivit căruia: “Când întretinerea este datorată de părinte sau de cel care înfiază, ea se stabileste până la o pătrime din câstigul său din muncă pentru un copil, o treime pentru doi copii si o jumătate pentru trei sau mai multi copii.“

În opinia autoarei exceptiei de neconstitutionalitate prevederile legale criticate contravin dispozitiilor art. 48 alin. (1) din Constitutie, referitoare la principiul egalitătii între soti si la drepturile si îndatoririle părintesti.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine următoarele:

Prevederile art. 94 alin. 3 din Codul familiei stabilesc cuantumul întretinerii datorate copilului minor de către părintele firesc sau de către adoptator sub forma unor cote procentuale ce variază în functie de numărul copiilor beneficiari. Astfel, legiuitorul a stabilit un plafon maxim din câstigul din muncă, datorat ca pensie de întretinere pentru copilul minor, pentru a nu-l lipsi nici pe debitorul obligatiei de mijloacele necesare traiului.

Asa cum a statuat Curtea Constitutională prin Decizia nr. 327 din 14 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 866 din 22 septembrie 2004, art. 94 alin. 3 din Codul familiei nu instituie nici o interdictie formală în ceea ce priveste raportarea pensiei de întretinere si la alte venituri decât cele din muncă.

Dimpotrivă, prevederile art. 94 alin. 3 din Codul familiei îsi găsesc aplicare numai în cazul în care pensia de întretinere este stabilită prin raportare exclusiv la câstigul din muncă al debitorului obligatiei, nu si în cazul în care acesta din urmă realizează si alte categorii de venituri.

Aceasta deoarece, potrivit art. 94 alin. (1) din Codul familiei, “Întretinerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere si cu mijloacele celui ce urmează a o plăti“. Acest text de lege reprezintă regula generală a determinării cuantumului întretinerii, aplicabilă în situatia în care debitorul obligatiei de întretinere are si alte surse de venituri în afara câstigului din muncă, iar alin. 3 al art. 94 este o normă specială ce determină plafonul maxim al întretinerii pentru cazul în care executarea obligatiei se face exclusiv asupra câstigului din muncă al părintelui.

Cele statuate în decizia mentionată îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză, deoarece nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale.

Curtea constată astfel că prevederea legală criticată este în deplin acord cu dispozitiile art. 48 alin. (1) din Legea fundamentală, referitoare la îndatorirea părintilor de a asigura cresterea, educatia si instruirea copiilor,

contribuind pe deplin la realizarea protectiei familiei.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 94 alin. 3 din Codul familiei, exceptie ridicată de Georgeta Camelia Sucu în Dosarul nr. 3.661/2005 al Judecătoriei Ploiesti.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 28 februarie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Irina Loredana Lăpădat

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 199

din 2 martie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Constantin Doldur – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Antonia Constantin – procuror

Benke Károly – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Lucom Prodimpex“ – S.R.L. din Târgu Mures în Dosarul nr. 168/2005 al Tribunalului Mures.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, invocând în acest sens jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 12 octombrie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 168/2005, Tribunalul Mures a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Lucom Prodimpex“ – S.R.L. din Târgu Mures într-o cauză având ca obiect solutionarea unei cereri de anulare si suspendare a executării unui act administrativ, formulată de autorul exceptiei.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 21 alin. (4), întrucât limitează accesul liber la justitie de îndeplinirea procedurii solicitării revocării actului în cauză emis de autoritatea administrativă, procedură pe care autorul exceptiei o consideră ca fiind administrativ-jurisdictională.

Tribunalul Mures consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În argumentarea acestei opinii este invocată jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorulraportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, care au următorul cuprins:

“(1) Înainte de a se adresa instantei de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, trebuie să solicite autoritătii publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia. Plângerea se poate adresa în egală măsură organului ierarhic superior, dacă acesta există.“

În sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate este invocat art. 21 alin. (4) din Constitutie, referitor la caracterul facultativ si gratuit al jurisdictiilor speciale administrative.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constitutionalitate în raport cu art. 21 alin. (4) din Constitutie. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 700 din 20 decembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 31 ianuarie 2006, Curtea, respingând exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, a retinut, în esentă, că textul constitutional care se referă la caracterul facultativ al jurisdictiilor speciale administrative nu este aplicabil prevederilor legale criticate care instituie obligatia persoanei vătămate de a se adresa, cu reclamatie, organului administrativ emitent, pe calea recursului gratios, sau organului ierarhic superior, pe calea recursului ierarhic, mai înainte de sesizarea instantei de judecată cu anularea actului considerat ilegal. De asemenea, Curtea a mai statuat că nici o dispozitie constitutională nu interzice ca prin lege să se instituie o procedură administrativă prealabilă, fără caracter jurisdictional, cum este, de exemplu, procedura recursului administrativ gratios sau a celui ierarhic.

Neexistând elemente noi, de natură a determina schimbarea jurisprudentei Curtii, considerentele si solutia deciziei mentionate îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Lucom Prodimpex“ – S.R.L. din Târgu Mures în Dosarul nr. 168/2005 al Tribunalului Mures.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 2 martie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Benke Károly

 

ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal

 

Începând cu data de 1 ianuarie 2006, în baza prevederilor titlului VIII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente, impozitul pe terenurile amplasate în extravilanul localitătilor s-a constituit ca venit la bugetul de stat, în detrimentul tuturor celor peste 3.200 de bugete locale, totodată instituindu-se îclasele de calitate“ de la I la V ca un criteriu pentru determinarea acestui impozit, diferit de îzonele de la A la D“ stabilite administrativ de către consiliile locale, asa cum prevede în prezent titlul IX din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Prevederile legislative arătate mai sus nu pot fi puse în aplicare, Agentia Natională de Administrare Fiscală neavând o bază de date pe fiecare contribuabil în parte detinător de terenuri situate în extravilanul localitătilor si nici cartarea acestor suprafete pe cele 5 clase de calitate a solului, iar pentru colectarea veniturilor din impozitul pe terenurile amplasate în extravilanul localitătilor de către autoritătile locale în contul bugetului de stat nu există bază legală.

Având în vedere blocajul cauzat de punerea în aplicare a prevederilor mentionate mai sus, se impune reglementarea în regim de urgentă a acestei situatii.

În temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

Art. I. – Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările si completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Alineatul (6) al articolului 258 va avea următorul cuprins:

“(6) În cazul unui teren amplasat în extravilan, impozitul pe teren se stabileste prin înmultirea suprafetei terenului, exprimată în ha, cu suma corespunzătoare prevăzută în următorul tabel, înmultită cu coeficientul de corectie corespunzător prevăzut la art. 251 alin. (5):

 

Nr. crt.

Categoria de folosintă

Zona [lei (RON)/ha]

0

1

A

B

C

D

1.

Teren cu constructii

22

20

18

16

2.

Arabil

36

34

32

30

3.

Păsune

20

18

16

14

4.

Fâneată

20

18

16

14

5.

Vie pe rod, alta decât cea prevăzută la nr. crt. 5.1

40

38

36

34

5.1.

Vie până la intrarea pe rod

x

x

x

x

6.

Livadă pe rod, alta decât cea prevăzută la nr. crt. 6.1

40

38

36

34

6.1.

Livadă până la intrarea pe rod

x

x

x

x

7.

Pădure sau alt teren cu vegetatie forestieră, cu exceptia celui prevăzut la nr. crt. 7.1

12

10

8

6

7.1.

Pădure în vârstă de până la 20 de ani si pădure cu rol de protectie

x

x

x

x

8.

Teren cu apă, altul decât cel cu amenajări piscicole

4

3

2

1

8.1.

Teren cu amenajări piscicole

24

22

20

18

9.

Drumuri si căi ferate

x

x

x

x

10.

Teren neproductiv

x

x

x

x“

 

2. Alineatul (1) al articolului 295 va avea următorul cuprins:

“Art.295. – (1) Impozitele si taxele locale, precum si amenzile si penalitătile aferente acestora constituie integral venituri la bugetele locale ale unitătilor administrativteritoriale.“

Art. II. – (1) Impozitele pe terenurile din extravilanul localitătilor, stabilite si încasate pentru anul 2006 până la data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă, rămân stabilite conform deciziilor de impunere emise de organele fiscale. Impozitul pe terenurile din extravilanul localitătilor, stabilit si neîncasat până la data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă, se stabileste conform alin. (2).

(2) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă impozitul pe terenurile din extravilanul localitătilor se stabileste potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare, precum si cu modificările aduse prin prezenta ordonantă de urgentă.

(3) Impozitul pe terenurile amplasate în extravilanul localitătilor, încasat până la data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă, se face venit la bugetul de stat.

(4) Prin derogare de la prevederile art. 260 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare, impozitul pe teren pentru terenurile amplasate în extravilanul localitătilor, aferent anului 2006, se plăteste în 3 rate egale, până la datele de 15 iunie, 15 septembrie si 15 noiembrie inclusiv.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

Ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale,

Gheorghe Flutur

p. Ministrul finantelor publice,

Cătălin Doica,

secretar de stat

 

Bucuresti, 16 martie 2006.

Nr. 21.

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

privind eliberarea domnului Virgil Popa din functia de vicepresedinte al Inspectoratului General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei

 

În temeiul prevederilor art. 15 lit. a) si al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare,

 

primul-ministru emite următoarea decizie:

 

Articol unic. – Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Virgil Popa se eliberează din functia de vicepresedinte al Inspectoratului General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Aleodor Marian Frâncu

 

Bucuresti, 22 martie 2006.

Nr. 29.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

privind numirea domnului Gabriel-Dan Mocanu în functia de vicepresedinte al Inspectoratului General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei

 

În temeiul prevederilor art. 15 lit. a) si al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, si având în vedere dispozitiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 510/2004 privind reorganizarea Inspectoratului General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei, cu modificările si completările ulterioare,

 

primul-ministru emite următoarea decizie:

 

Articol unic. – Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Gabriel-Dan Mocanu se numeste în functia de vicepresedinte al Inspectoratului General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Aleodor Marian Frâncu

 

Bucuresti, 22 martie 2006.

Nr. 30.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

pentru numirea doamnei Rodica Pârvu în functia de director general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor

 

Având în vedere propunerea formulată de ministrul culturii si cultelor prin Adresa nr. 830/A.I. din 23 februarie 2006,

în temeiul art. 15 lit. a) si al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, precum si al art. 137 alin. (4) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, cu modificările si completările ulterioare,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. – Doamna Rodica Pârvu se numeste în functia de director general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Aleodor Marian Frâncu

 

Bucuresti, 22 martie 2006.

Nr. 31.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

pentru numirea domnului Eugen Vasiliu în functia de director general adjunct al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor

 

Având în vedere propunerea formulată de ministrul culturii si cultelor prin Adresa nr. 830/A.I. din 23 februarie 2006,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 137 alin. (4) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, cu modificările si completările ulterioare,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. – Domnul Eugen Vasiliu se numeste în functia de director general adjunct al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Aleodor Marian Frâncu

 

Bucuresti, 22 martie 2006.

Nr. 32.