MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 174 (XVIII) - Nr. 284         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 29 martie 2006

 

SUMAR

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

76. – Ordin al presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste un model de certificat de sănătate pentru import în Comunitate în vederea comertului cu câini, pisici si dihori domestici

 

207. – Ordin al ministrului mediului si gospodăririi apelor privind aprobarea continutului Formularului Standard Natura 2000 si a manualului de completare al acestuia

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE

 

Decizia Nr. XIV din 21 noiembrie 2005

 

Decizia nr. XIX din 12 decembrie 2005

 

Decizia nr. III din 16 ianuarie 2006

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

AUTORITATEA NATIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR

 

ORDIN

privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste un model de certificat de sănătate pentru import în Comunitate în vederea comertului cu câini, pisici si dihori domestici

 

Vâzând Referatul de aprobare nr. 21.017 din 9 februarie 2006, întocmit de Directia generală sanitară veterinară din cadrul Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor,

având în vedere prevederile art. 10 lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activitătii sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 3 alin. (3) si al art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 130/2006 privind organizarea si functionarea Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor si a unitătilor din subordinea acesteia,

presedintele Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor emite următorul ordin:

Art. 1. – Se aprobă Norma sanitară veterinară care stabileste un model de certificat de sănătate pentru import în Comunitate în vederea comertului cu câini, pisici si dihori domestici, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. – Autoritatea Natională Sanitară Veterinară si pentru Siguranta Alimentelor, institutele veterinare centrale si directiile sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor judetene si a municipiului Bucuresti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. – La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor nr. 630/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la certificarea veterinară pentru punerea pe piată în Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord a câinilor si pisicilor ce nu sunt originari din această tară, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 14 ianuarie 2003, ce transpune în legislatia natională Decizia Comisiei 94/273/CE.

Art. 4. – Prezentul ordin preia prevederile Deciziei Comisiei 2004/595/CE care stabileste un model de certificat de sănătate pentru import în Comunitate în vederea comertului cu câini, pisici si dihori domestici, publicată în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene (JOCE) nr. L. 266 din 13 august 2004, p. 11.

Art. 5. – Modelul de certificat de sănătate prevăzut în norma sanitară veterinară aprobată prin prezentul ordin se va tipări conform prevederilor Metodologiei de tipărire, emitere si gestionare a certificatelor de sănătate pentru exportul de animale vii, aprobată prin Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 100/2005.

Art. 6. – Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, si va intra în vigoare la data aderării României la Uniunea Europeană.

 

Presedintele Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor,

Ion Agafitei

 

Bucuresti, 22 martie 2006.

Nr. 76.

 

ANEXĂ

 

NORMĂ SANITARĂ VETERINARĂ

care stabileste un model de certificat de sănătate pentru import în Comunitate în vederea comertului cu câini, pisici si dihori domestici

 

Art. 1. – (1) Autoritatea Natională Sanitară Veterinară si pentru Siguranta Alimentelor autorizează importul de câini, pisici si dihori domestici, astfel cum este prevăzut la art. 16 din Norma sanitară veterinară ce stabileste conditiile de sănătate a animalelor, care reglementează comertul si importul de animale, material seminal, ovule si embrioni care nu se supun cerintelor de sănătate a animalelor stabilite de legislatia în domeniu, la care se referă anexa nr. 1 la Norma sanitară veterinară referitoare la controalele veterinare si zootehnice aplicabile comertului României cu statele membre cu unele animale vii si produse de origine animală, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor nr. 580/2002, aprobată prin Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 128/2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.100 si 1.100 bis din 6 decembrie 2005, ce transpune în legislatia natională Directiva Consiliului 92/65/CE, import ce trebuie să se supună următoarelor cerinte:

a) aceste animale trebuie să provină din tări terte mentionate la anexa nr. 2 la Norma sanitară veterinară privind lista cuprinzând tările terte sau părti ale tărilor terte si conditiile de certificare veterinară, sănătate animală si publică pentru importul în Comunitatea Europeană al anumitor animale vii si al cărnii proaspete provenite de la acestea si preluarea acestor liste si conditii pentru importul în România, aprobată prin Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 53/2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848 si 848 bis din 20 septembrie 2005, cu modificările ulterioare, ce transpune în legislatia natională Decizia Consiliului nr. 79/542/CEE, sau mentionate la partea B sectiunea a 2-a si partea C din anexa nr. 2 la Norma sanitară veterinară cu privire la cerintele de sănătate a animalelor, aplicabile miscării de animale de companie în scopuri necomerciale, aprobată prin Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 85/2004, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din 3 februarie 2005, ce transpune în legislatia natională Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului nr. 998/2003/CE;

b) acestea trebuie să fie însotite de un certificat de sănătate în conformitate cu modelul stabilit în anexa la prezenta normă sanitară veterinară.

(2) Certificatul de sănătate trebuie să fie solicitat pentru intrările de câini, pisici si dihori domestici din orice tară tertă la care se referă alin. (1) lit. a) în statele membre ale Uniunii Europene, altele decât Republica Irlanda, Regatul Suediei si Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, pentru orice tară tertă mentionată la partea B sectiunea a 2-a si partea C din anexa nr. 2 la norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 85/2004, ce transpune în legislatia natională Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului nr. 998/2003/CE.

Art. 2. – Anexa*) face parte integrantă din prezenta normă sanitară veterinară.

 

ANEXĂ

la norma sanitară veterinară

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

Pagina a 4-a

 

MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODĂRIRII APELOR

 

ORDIN

privind aprobarea continutului Formularului Standard Natura 2000 si a manualului de completare al acestuia

 

În baza prevederilor art. 51 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului,

în temeiul art. 5 alin. (8) din Hotărârea Guvernului nr. 408/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul mediului si gospodăririi apelor emite prezentul ordin.

Art. 1. – (1) Se aprobă continutul Formularului Standard Natura 2000 stabilit de Comisia Europeană prin Decizia 97/266/EC, prevăzut în anexa nr. 1, si manualul de completare al formularului standard, prevăzut în anexa nr. 2.

(2) Formularul Standard Natura 2000 se completează în format electronic, prin Internet, la adresa: http://n2000.biodiversity.ro/n2000/ . Baza de date poate fi accesată public începând cu data de 15 martie 2006, pe bază de înregistrare electronică.

(3) Formularele completate sunt analizate de comisia instituită în acest scop la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării, coordonator al Sistemului informatic pentru inventarierea siturilor naturale de interes comunitar Natura 2000, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului mediului si gospodăririi apelor nr. 1.198/2005 pentru actualizarea anexelor nr. 2, 3, 4 si 5 la Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 462/2001.

Art. 2. – Baza de date electronică serveste dezbaterii publice si poate fi accesată de orice persoană fizică sau juridică în vederea exprimării de opinii.

Art. 3. – Orice persoană fizică sau juridică interesată care are cunostintele necesare completării unei/unor fise standard poate propune includerea de noi situri în reteaua Natura 2000.

Art. 4. – (1) Orice persoană fizică sau juridică care propune un nou sit are obligatia de a trasa limitele sitului prin Internet, în interfata pusă la dispozitie, sau trimitând limitele în format shape pentru ArcView, în proiectie Stereo 1970.

(2) Biroul sisteme informationale si Directia conservarea naturii, biodiversitate, biosecuritate vor pune la dispozitie publicului, prin servicii ArcIMS, la adresa: maps.biodiversity.ro/natura2000, toate informatiile geografice disponibile în cadrul sistemului informational Natura 2000.

Art. 5. – Persoanele fizice si/sau juridice care transmit propuneri privind includerea de noi situri în reteaua Natura 2000, precum si persoanele fizice si/sau juridice care se înregistrează în baza de date electronică au obligatia de a furniza autoritătii publice date reale si complete sub sanctiunile prevăzute de Codul penal privind falsul în declaratii si falsul privind identitatea.

Art. 6. – Anexele nr. 1 si 2*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 7. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul mediului si gospodăririi apelor,

Sulfina Barbu

 

Bucuresti, 3 martie 2006.

Nr. 207.

 

ANEXE

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

Pagina a 4-a

Pagina a 5-a

Pagina a 6-a

Pagina a 7-a

Pagina a 8-a

Pagina a 9-a

Pagina a 10-a

Pagina a 11-a

Pagina a 12-a

Pagina a 13-a

Pagina a 14-a

Pagina a 15-a

Pagina a 16-a

Pagina a 17-a

Pagina a 18-a

Pagina a 19-a

Pagina a 20-a

Pagina a 21-a

Pagina a 22-a

Pagina a 23-a

Pagina a 24-a

Pagina a 25-a

Pagina a 26-a

Pagina a 27-a

Pagina a 28-a

Pagina a 29-a

Pagina a 30-a

Pagina a 31-a

Pagina a 32-a

Pagina a 33-a

Pagina a 34-a

 

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE

 

ÎNALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

– SECTIILE UNITE –

 

DECIZIA Nr. XIV

din 21 noiembrie 2005

 

Dosar nr. 24/2005

Sub presedintia doamnei Lidia Bărbulescu, vicepresedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie Înalta Curte de Casatie si Justitie, constituită în Sectii Unite, conformându-se dispozitiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, s-a întrunit în vederea examinării recursului în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 120 alin. 2 din Codul penal referitoare la efectele gratierii asupra pedepselor a căror executare este suspendată conditionat, în cazul gratierii conditionate.

Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea cerintelor legii, fiind prezenti 95 de judecători din totalul de 110 aflati în functie.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Nicoleta Eucarie.

Reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul în interesul legii, cerând să fie admis în sensul de a se stabili că efectele gratierii conditionate asupra pedepselor suspendate conditionat se produc numai în măsura în care aceasta a devenit efectivă prin împlinirea conditiei prevăzute în legea de gratiere, înaintea expirării termenului de încercare al suspendării conditionate si fără ca suspendarea conditionată să fi fost revocată sau anulată, precum si că aceste efecte au un caracter retroactiv.

SECTIILE UNITE,

deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:

Instantele judecătoresti nu au un punct de vedere unitar în legătură cu aplicarea art. 120 alin. 2 din Codul penal, pronuntându-se în mod diferit cu privire la momentul în care se produc efectele gratierii conditionate asupra pedepselor a căror executare este suspendată conditionat.

Astfel, unele instante s-au pronuntat în sensul că, în cazul gratierii conditionate, termenul de încercare al suspendării conditionate se reduce, conform art. 120 alin. 2 din Codul penal, numai după împlinirea termenului conditie impus prin actul de gratiere, însă va fi considerat redus ca efect retroactiv.

Alte instante, dimpotrivă, s-au pronuntat în sensul că si în acest caz reducerea termenului de încercare al suspendării conditionate se produce în momentul în care actul de clementă devine incident, independent de împlinirea termenului conditie impus de acesta.

Ultima solutie este cea legală.

Conform art. 19 din Legea nr. 546/2002 privind gratierea si procedura acordării gratierii, efectele gratierii sunt cele prevăzute de Codul penal, respectiv de art. 120. În cazul pedepselor executabile, gratierea are ca efect, potrivit art. 120 alin. 1 din Codul penal, înlăturarea, în totul sau în parte, a executării pedepsei.

Conform art. 120 alin. 2 din Codul penal, în cazul pedepselor a căror executare a fost suspendată conditionat, efectul constă în reducerea termenului de încercare cu durata pedepsei gratiate. Dacă suspendarea conditionată a executării pedepsei este revocată sau anulată, pedeapsa sau, după caz, partea din pedeapsă gratiată nu se execută.

Art. 13 alin. (2) din Legea nr. 546/2002 stipulează expres, fără a face distinctie între gratierea conditionată si cea neconditionată, că, atunci când legea de gratiere intră în vigoare înainte de rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, gratierea îsi produce efectele numai de la data rămânerii definitive a hotărârii. Per a contrario, gratierea îsi produce efectele la data intrării în vigoare a actului de clementă, în cazul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă anterior acestei date.

Codul penal nu prevede nici o dispozitie cu privire la momentul în care se produc efectele gratierii.

Dispozitiile actelor de gratiere conditionată, adoptate până în prezent, potrivit cărora cei gratiati, care într-un anumit interval de timp săvârsesc o infractiune intentionată, vor executa, pe lângă pedeapsa stabilită pentru acea infractiune, si pedeapsa neexecutată ca urmare a aplicării gratierii, nu au consecinte asupra momentului producerii efectelor gratierii.

Interpretarea acestor dispozitii legale impune în primul rând concluzia că sunt avute în vedere în exclusivitate pedepsele a căror executare a fost înlăturată ca efect al gratierii, nu si pedepsele care nu s-au executat ca urmare a suspendării conditionate.

O altă concluzie care se deduce este aceea că aceste dispozitii legale nu amână producerea efectelor gratierii, ci conferă un caracter provizoriu înlăturării executării pedepsei, urmând ca efectul prevăzut de art. 120 alin. 1 din Codul penal să devină definitiv după trecerea unui anumit termen conditie.

În consecintă, si în cazul gratierii conditionate efectul constând în reducerea termenului de încercare cu durata pedepsei gratiate se produce imediat, din momentul aplicării gratierii, si nu după împlinirea termenului conditie prevăzut de actul de clementă. Asa fiind, cel condamnat este reabilitat de drept, conform art. 86 din Codul penal, dacă nu a săvârsit din nou o infractiune si nici nu s-a revocat suspendarea conditionată a executării pedepsei în baza art. 83 si 84 din acelasi cod.

Dacă în cursul termenului de încercare astfel redus cel condamnat a săvârsit din nou o infractiune si sunt îndeplinite conditiile prevăzute de art. 83 din Codul penal, se revocă suspendarea conditionată a executării pedepsei care, devenind executabilă, este supusă termenului conditie din legea de gratiere. În consecintă, dacă acest termen nu s-a împlinit până la data săvârsirii infractiunii ce atrage revocarea suspendării executării pedepsei, efectul gratierii constând în înlăturarea executării pedepsei nu este definitiv, astfel încât se impune revocarea gratierii, urmând ca pedeapsa să fie executată.

O interpretare contrară, în sensul că gratierea conditionată produce efectul prevăzut de art. 120 alin. 2 din Codul penal numai după împlinirea termenului conditie prevăzut de actul de clementă, ar echivala practic cu exceptarea, pe cale judecătorească, de la beneficiul gratierii conditionate, a pedepselor a căror executare a fost suspendată pe un termen de încercare egal sau care depăseste termenul conditie prevăzut de actul de gratiere.

În consecintă, în temeiul dispozitiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, si ale art. 4142 din Codul de procedură penală, urmează a se admite recursul în interesul legii declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie si a se decide în sensul concluziilor mentionate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

În numele legii

DECID:

Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.

În aplicarea dispozitiilor art. 120 alin. 2 din Codul penal, stabilesc:

Efectele gratierii conditionate asupra pedepselor a căror executare este suspendată conditionat, constând în reducerea termenului de încercare prevăzut în art. 82 din Codul penal cu durata pedepsei gratiate, se produc imediat si nu după împlinirea termenului conditie prevăzut de legea de gratiere, care se referă exclusiv la pedepsele executabile. La împlinirea termenului de încercare astfel redus cel condamnat este reabilitat de drept dacă sunt îndeplinite conditiile prevăzute de art. 86 din Codul penal.

Obligatorie, potrivit art. 4142 alin. 2 din Codul de procedură penală.

Pronuntată în sedinta publică din 21 noiembrie 2005.

 

VICEPRESEDINTELE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE,

LIDIA BĂRBULESCU

Magistrat-asistent-sef,

Victoria Maftei

 

ÎNALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

– SECTIILE UNITE –

 

DECIZIA Nr. XIX

din 12 decembrie 2005

 

Dosar nr. 19/2005

Sub presedintia domnului prof. univ. dr. Nicolae Popa, presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie Înalta Curte de Casatie si Justitie, constituită în Sectii Unite, conformându-se dispozitiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, s-a întrunit în vederea examinării recursului în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, privind data de la care amânarea executării pedepsei închisorii produce efecte.

Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea cerintelor legii, fiind prezenti 87 de judecători din totalul de 108 aflati în functie.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Nicoleta Eucarie.

Reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul în interesul legii, cerând să fie admis în sensul de a se stabili că amânarea executării pedepsei închisorii produce efecte de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoresti de admitere a cererii.

SECTIILE UNITE,

deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:

În legătură cu stabilirea datei de la care amânarea executării pedepsei închisorii produce efecte, s-a constatat că instantele judecătoresti nu au un punct de vedere unitar, pronuntându-se în mod diferit cu privire la această dată.

Astfel, unele instante s-au pronuntat în sensul că amânarea executării pedepsei închisorii produce efecte de la data pronuntării hotărârii de admitere a cererii de către prima instantă, iar altele, în sensul că momentul de la care se produc efectele amânării îl constituie data expertizei medico-legale a condamnatului.

Alte instante, dimpotrivă, s-au pronuntat în sensul că amânarea executării pedepsei închisorii produce efecte de la data rămânerii definitive a hotărârii de admitere a cererii. Aceste din urmă instante au procedat corect.

Cererea de amânare a executării pedepsei închisorii se solutionează, potrivit art. 460 alin. 4 din Codul de procedură penală, printr-o sentintă împotriva căreia pot fi exercitate căile de atac ordinare, nefiind definitivă.

Potrivit art. 415 alin. 1 din Codul de procedură penală, hotărârile instantelor penale devin executorii la data când au rămas definitive, iar în temeiul alin. 2 al aceluiasi articol, prin derogare de la prevederile alin. 1 al art. 415, hotărârile nedefinitive sunt executorii atunci când legea dispune aceasta.

Prin urmare, hotărârile instantelor penale pot fi puse în executare numai după data rămânerii definitive a acestora, ori de câte ori nu există o dispozitie legală care să permită punerea în executare a hotărârii nedefinitive, stabilind caracterul executoriu al acesteia, cum este cazul art. 350 alin. 4 din Codul de procedură penală care prevede că hotărârea pronuntată în primă instantă cu privire la arestarea inculpatului este executorie.

Cum legea de procedură penală nu prevede caracterul executoriu al hotărârilor nedefinitive prin care instanta a acordat amânarea executării pedepsei închisorii, rezultă că hotărârile judecătoresti de admitere a cererii privind amânarea executării pedepsei închisorii devin executorii la data când rămân definitive si deci că amânarea executării pedepsei închisorii îsi produce efectele începând cu această dată.

A admite că amânarea executării pedepsei închisorii îsi produce efectele înainte de rămânerea definitivă a hotărârii prin care a fost acordată înseamnă a recunoaste că o hotărâre judecătorească nedefinitivă este executorie în lipsa unei dispozitii legale în acest sens, ceea ce ar fi contrar prevederilor art. 415 din Codul de procedură penală.

În consecintă, în temeiul dispozitiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, si ale art. 4142 din Codul de procedură penală, urmează a se admite recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie si a se stabili că amânarea executării pedepsei închisorii îsi produce efectele începând cu data rămânerii definitive a hotărârii judecătoresti de admitere a cererii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

În numele legii

DECID:

Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.

Stabilesc că amânarea executării pedepsei închisorii îsi produce efectele începând cu data rămânerii definitive a hotărârii judecătoresti de admitere a cererii.

Obligatorie, potrivit art. 4142 alin. 2 din Codul de procedură penală.

Pronuntată în sedinta publică din 12 decembrie 2005.

 

PRESEDINTELE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent-sef,

Victoria Maftei

 

ÎNALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

– SECTIILE UNITE –

 

DECIZIA Nr. III

din 16 ianuarie 2006

 

Dosar nr. 25/2005

Sub presedintia domnului prof. univ. dr. Nicolae Popa, presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie, Înalta Curte de Casatie si Justitie, constituită în Sectii Unite în conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, s-a întrunit în vederea examinării recursului în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 9 lit. b) din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 28 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul politistului.

Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea prevederilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicată, fiind prezenti 85 de judecători din totalul de 108 în functie. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Florenta Baltă.

Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul în interesul legii, punând concluzii pentru admiterea acestuia în sensul de a se stabili că atât cadrele militare active, cât si politistii beneficiază de asistentă medicală gratuită si de medicamente gratuite, potrivit reglementărilor din legile speciale, dacă au fost respectate dispozitiile cu caracter general cuprinse în Legea nr. 145/1997 si, respectiv, în Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 150/2002, la care se face referire în hotărârile Guvernului nr. 270/1999 si nr. 677/2003.

SECTIILE UNITE,

deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:

În aplicarea dispozitiilor art. 9 lit. b) din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 28 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul politistului, instantele judecătoresti s-au pronuntat în mod diferit asupra conditiilor în care cadrele militare active si politistii beneficiază de asistentă medicală gratuită si de medicamente gratuite.

Astfel, unele instante, considerând că toate categoriile de personal la care se referă dispozitiile art. 9 lit. b) din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, cu modificările si completările ulterioare, precum si cele ale art. 28 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul politistului, beneficiază de asistentă medicală si de medicamente gratuite în conditiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, au admis cererile cadrelor militare si politistilor care au solicitat restituirea sumelor de bani retinute cu titlu de contributie la Fondul asigurărilor sociale de sănătate.

În motivarea acestor solutii au fost invocate prevederile art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 270/1999, prin care, pe lângă serviciile medicale gratuite din cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, s-a mai prevăzut asigurarea gratuită a asistentei medicale, profilactice si curative în situatii speciale si în misiuni specifice, precum si dispozitiile art. 4 ale aceleiasi hotărâri, potrivit cărora asistenta medicală si medicamentele gratuite pentru cadrele militare se asigură din fondurile bugetare.

S-a mai motivat că reglementările din legile nr. 80/1995 si nr. 360/2002 sunt derogatorii de la principiul obligativitătii plătii contributiei la asigurările sociale de sănătate, iar datorită caracterului lor special au prioritate de aplicare.

Relevându-se că prin nici o dispozitie din legile cu caracter special la care s-a făcut referire nu s-a conditionat acordarea asistentei medicale gratuite cadrelor militare si politistilor de plata contributiei de asigurări sociale de sănătate, s-a conchis că acestor două categorii de persoane nu le sunt aplicabile prevederile cu caracter general referitoare la obligativitatea achitării contributiei mentionate.

Alte instante, dimpotrivă, au considerat că atât cadrele militare, cât si politistii beneficiază, în baza legilor speciale, de asistentă medicală si medicamente gratuite, dar numai cu respectarea dispozitiilor cu caracter general cuprinse în Legea nr. 145/1997 si, respectiv, în Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 150/2002, privind achitarea cotelor de contributie lunară la Fondul asigurărilor sociale de sănătate, la care se face referire în Hotărârea Guvernului nr. 270/1999 si în Hotărârea Guvernului nr. 677/2003.

Aceste din urmă instante au interpretat si au aplicat corect dispozitiile legii.

Potrivit dispozitiilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 145/1997, în vigoare de la data de 1 ianuarie 1998 până la 20 noiembrie 2002, când a fost abrogată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 150/2002, erau supuse în mod obligatoriu asigurării următoarele categorii de persoane: cetătenii români cu domiciliul în tară, precum si cetătenii străini si apatrizii având resedinta în România, stabilindu-se în acest cadru, prin alin. (2) al aceluiasi articol, că “asiguratii vor plăti o contributie lunară pentru asigurările de sănătate“.

Prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 150/2002 au fost preluate aceleasi reglementări, precizându-se la art. 4 alin. (1), în continutul ce i s-a dat prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 107/2005, că “sunt asigurati, potrivit prezentei ordonante de urgentă, toti cetătenii români cu domiciliul în tară, precum si cetătenii străini si apatrizii care au domiciliul sau resedinta în România si fac dovada plătii contributiei la fond, în conditiile prezentei ordonante de urgentă“.

Este semnificativ că prin art. 12 lit. g) din această ordonantă a fost instituită obligatia asiguratilor de a achita contributia datorată Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate, care, potrivit art. 50 alin. (1) lit. a), se formează în primul rând din “contributii ale persoanelor fizice si juridice“.

Exceptiile de la principiul contributiei obligatorii la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate au fost reglementate succesiv în art. 6 din Legea nr. 145/1997 si în art. 6 alin. (1) lit. a)–i) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 150/2002, în cuprinsul cărora nu sunt mentionate cadrele militare si politistii.

Tot astfel, cadrele militare si politistii nu se regăsesc nici între categoriile de persoane considerate asigurate prin efectul legii, cu scutire de plată a contributiei, potrivit art. 55 din Legea nr. 145/1997, sau asigurate, cu plata contributiei din alte surse, conform prevederilor art. 6 alin. (2) lit. a)–e) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 150/2002.

Prin urmare, nefăcând parte din nici una dintre categoriile scutite de plata contributiei obligatorii la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate, atât cadrelor militare, cât si politistilor le-a revenit obligatia, mai întâi în conformitate cu art. 52 alin. (1) din Legea nr. 145/1997, iar după abrogarea acesteia, în temeiul art. 51 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 150/2002, de a plăti contributia bănească lunară pentru asigurările de sănătate.

De altfel, prin Ordonanta Guvernului nr. 56/1998, astfel cum a fost aprobată prin Legea nr. 458/2001, s-a prevăzut la art. 3 lit. b) că Fondul de asigurări de sănătate ce se virează la Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritătii Judecătoresti se compune si din “contributia personalului militar si civil, a personalului si magistratilor din autoritatea judecătorească, .... a militarilor angajati pe bază de contract, din ministerele, institutiile si structurile prevăzute la art. 1 alin. 1,...“, ceea ce exprimă vointa neîndoielnică a legiuitorului ca si aceste categorii de persoane să achite cotele de contributie lunară la Fondul asigurărilor sociale de sănătate, potrivit reglementărilor generale privind constituirea acestui fond.

Asa fiind, se impune să se considere că atât cadrele militare, cât si politistii nu fac parte dintre categoriile de persoane excluse de la obligatia cu caracter general de a plăti contributia la formarea Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate.

În legătură cu această obligatie cu caracter general, căreia cele două categorii de persoane trebuie să i se conformeze, este de retinut reglementarea cu caracter special prevăzută la art. 9 lit. b) din Legea nr. 80/1995, astfel cum a fost modificată si completată ulterior, potrivit căreia cadrele militare în activitate au dreptul la asistentă medicală si medicamente gratuite, în conditiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.

Pentru aplicarea acestei dispozitii a legii a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr. 270/1999, precizându-se în art. 1 următoarele: “cadrele militare în activitate au dreptul la asistentă medicală si medicamente, în conditiile Legii asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997, cu modificările ulterioare, si ale prezentei hotărâri, în toate situatiile în care medicii sau alt personal sanitar acreditat recomandă un tratament medical“.

Rezultă deci că nici aceste dispozitii nu infirmă existenta obligatiei cu caracter general a cadrelor militare de a contribui, prin plata unei sume lunare, la constituirea Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate.

Aceste prevederi legale au fost aplicabile si politistilor până la data de 19 iunie 2003, când a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Hotărârea Guvernului nr. 677 din 12 iunie 2003 privind conditiile de acordare în mod gratuit a asistentei medicale si psihologice, a medicamentelor si protezelor pentru politisti.

Ca si în Hotărârea Guvernului nr. 270/1999 privind stabilirea conditiilor de acordare a asistentei medicale, medicamentelor, concediilor medicale si scutirilor medicale pentru cadrele militare în activitate, prin art. 1 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 677/2003 s-a prevăzut, tot cu caracter de principiu, că îpolitistul beneficiază în mod gratuit de asistentă medicală si psihologică, medicamente si proteze, în conditiile prezentei hotărâri si ale Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, cu modificările ulterioare“.

Asa fiind, câtă vreme, cu privire la aspectele pe care nu le reglementează, cele două legi speciale fac trimiteri la norma generală, concluzia ce se impune este aceea că si în materia obligativitătii plătii contributiei la formarea Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate este aplicabilă aceeasi normă generală, deoarece normele speciale nu contin dispozitii contrare.

Ca urmare, gratuitătile la care se referă Legea nr. 80/1995 si Legea nr. 360/2002 se acordă conform reglementărilor din Hotărârea Guvernului nr. 270/1999 si, respectiv, din Hotărârea Guvernului nr. 677/2003, fără scutirea cadrelor militare în activitate si a politistilor de obligatia de a contribui la constituirea Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate.

În consecintă, în temeiul dispozitiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară si ale art. 329 alin. 3 din Codul de procedură penală, urmează a se admite recursul în interesul legii si a se stabili că atât cadrele militare active, cât si politistii beneficiază de asistentă medicală gratuită si de medicamente gratuite numai dacă au fost respectate dispozitiile cu caracter general cuprinse în Legea nr. 145/1997 si,  respectiv, în Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 150/2002, privind achitarea cotelor de contributie lunară la Fondul asigurărilor sociale de sănătate, la care se face referire în Hotărârea Guvernului nr. 270/1999 si în Hotărârea Guvernului nr. 677/2003.

PENTRU ACESTE MOTIVE

În numele legii

DECID:

Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.

În aplicarea dispozitiilor art. 9 lit. b) din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 28 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul politistului, stabilesc:

Atât cadrele militare active, cât si politistii beneficiază de asistentă medicală gratuită si de medicamente gratuite, potrivit reglementărilor din legile speciale, numai dacă au fost respectate dispozitiile cu caracter general cuprinse în Legea nr. 145/1997 si, respectiv, în Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 150/2002, privind achitarea cotelor de contributie lunară la Fondul asigurărilor sociale de sănătate, la care se face referire în Hotărârea Guvernului nr. 270/1999 si în Hotărârea Guvernului nr. 677/2003.

Obligatorie, potrivit art. 329 alin. 3 din Codul de procedură civilă.

Pronuntată în sedinta publică din 16 ianuarie 2006.

 

PRESEDINTELE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent-sef

Victoria Maftei