MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 174 (XVIII) - Nr. 293         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 31 martie 2006

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

70. – Lege pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 164/2005 privind diminuarea valorii bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului în vederea recuperării valorii rămase neamortizate de către Compania Natională de Transport al Energiei Electrice “Transelectrica“ – S.A.

 

359. – Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 164/2005 privind diminuarea valorii bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului în vederea recuperării valorii rămase neamortizate de către Compania Natională de Transport al Energiei Electrice “Transelectrica“ – S.A.

 

77. – Lege pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 156/2005 privind suplimentarea numărului maxim de posturi finantat pentru Cancelaria Primului-Ministru

 

366. – Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 156/2005 privind suplimentarea numărului maxim de posturi finantat pentru Cancelaria Primului-Ministru

 

78. – Lege privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 147/2005 pentru modificarea Ordonantei Guvernului nr. 44/2005 privind unele măsuri pentru construirea si/sau reabilitarea caselor de locuit din zonele afectate de inundatiile produse în anul 2005

 

367. – Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 147/2005 pentru modificarea Ordonantei Guvernului nr. 44/2005 privind unele măsuri pentru construirea si/sau reabilitarea caselor de locuit din zonele afectate de inundatiile produse în anul 2005

 

79. – Lege privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 157/2005 pentru modificarea alin. (3) al art. 3 din Legea nr. 682/2002 privind protectia martorilor

 

368. – Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 157/2005 pentru modificarea alin. (3) al art. 3 din Legea nr. 682/2002 privind protectia martorilor

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 185 din 2 martie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 665, 666 si 676 din Codul civil

 

Decizia nr. 215 din 7 martie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, precum si ale art. 72 lit. a) si ale art. 73 alin. (2) si (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici

 

Decizia nr. 218 din 7 martie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 12 lit. A din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurări sociale de sănătate

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

368. – Hotărâre privind transmiterea unor drumuri forestiere si a terenurilor aferente acestora din domeniul public al statului si din administrarea Regiei Nationale a Pădurilor – Romsilva în domeniul public al unor comune din judetul Bihor si în administrarea consiliilor locale ale acestora

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 164/2005 privind diminuarea valorii bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului în vederea recuperării valorii rămase neamortizate de către Compania Natională de Transport al Energiei Electrice “Transelectrica“ – S.A.

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. – Se aprobă Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 164 din 24 noiembrie 2005 privind diminuarea valorii bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului în vederea recuperării valorii rămase neamortizate de către Compania Natională de Transport al Energiei Electrice “Transelectrica“ – S.A., publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.073 din 29 noiembrie 2005.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

DANIELA POPA

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Bucuresti, 23 martie 2006.

Nr. 70.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 164/2005 privind diminuarea valorii bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului în vederea recuperării valorii rămase neamortizate de către Compania Natională de Transport al Energiei Electrice “Transelectrica“ – S.A.

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. – Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 164/2005 privind diminuarea valorii bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului în vederea recuperării valorii rămase neamortizate de către Compania Natională de Transport al Energiei Electrice “Transelectrica“ – S.A. si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 22 martie 2006.

Nr. 359.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 156/2005 privind suplimentarea numărului maxim de posturi finantat pentru Cancelaria Primului-Ministru

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. – Se aprobă Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 156 din 17 noiembrie 2005 privind suplimentarea numărului maxim de posturi finantat pentru Cancelaria Primului-Ministru, publicată în Monitorul Oficial  al României, Partea I, nr. 1.026 din 18 noiembrie 2005.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

DANIELA POPA

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Bucuresti, 23 martie 2006.

Nr. 77.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 156/2005 privind suplimentarea numărului maxim de posturi finantat pentru Cancelaria Primului-Ministru

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. – Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 156/2005 privind suplimentarea numărului maxim de posturi finantat pentru Cancelaria Primului-Ministru si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 22 martie 2006.

Nr. 366.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 147/2005 pentru modificarea Ordonantei Guvernului nr. 44/2005 privind unele măsuri pentru construirea si/sau reabilitarea caselor de locuit din zonele afectate de inundatiile produse în anul 2005

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. – Se aprobă Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 147 din 3 noiembrie 2005 pentru modificarea Ordonantei Guvernului nr. 44/2005 privind unele măsuri pentru construirea si/sau reabilitarea caselor de locuit din zonele afectate de inundatiile produse în anul 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.004 din 11 noiembrie 2005.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

DANIELA POPA

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Bucuresti, 23 martie 2006.

Nr. 78.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 147/2005 pentru modificarea Ordonantei Guvernului nr. 44/2005 privind unele măsuri pentru construirea si/sau reabilitarea caselor de locuit din zonele afectate de inundatiile produse în anul 2005

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. – Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 147/2005 pentru modificarea Ordonantei Guvernului nr. 44/2005 privind unele măsuri pentru construirea si/sau reabilitarea caselor de locuit din zonele afectate de inundatiile produse în anul 2005 si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 22 martie 2006.

Nr. 367.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 157/2005 pentru modificarea alin. (3) al art. 3 din Legea nr. 682/2002 privind protectia martorilor

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. – Se aprobă Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 157 din 17 noiembrie 2005 pentru modificarea alin. (3) al art. 3 din Legea nr. 682/2002 privind protectia martorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.045 din 24 noiembrie 2005.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicată.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

DANIELA POPA

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Bucuresti, 23 martie 2006.

Nr. 79.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 157/2005 pentru modificarea alin. (3) al art. 3 din Legea nr. 682/2002 privind protectia martorilor

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. – Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 157/2005 pentru modificarea alin. (3) al art. 3 din Legea nr. 682/2002 privind protectia martorilor si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 22 martie 2006.

Nr. 368.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 185

din 2 martie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 665, 666 si 676 din Codul civil

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Constantin Doldur – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Antonia Constantin – procuror

Maria Bratu – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 665, 666 si 676 din Codul civil, exceptie ridicată de Marioara Ogîrcin în Dosarul nr. 9.558/C/2005 al Curtii de Apel Timisoara – Sectia civilă.

La apelul nominal este prezent autorul exceptiei, prin avocat Teofil Haica, lipsind celelalte părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul autorului exceptiei sustine că neconstitutionalitatea textelor de lege criticate este strâns legată de Legea fiscală din anul 1921, a cărei neconstitutionalitate, de asemenea, o invocă în fata instantei constitutionale. În acest sens, arată că limitarea reprezentării succesorale numai la ordinul descendentilor contravine dispozitiilor art. 46 din Constitutie, deoarece această institutie juridică este un beneficiu al legii care are drept scop tocmai înlăturarea consecintelor injuste ale principiului proximitătii gradelor de rudenie si ale principiului egalitătii în grad de rudenie. Se ajunge astfel la situatia că, datorită principiului proximitătii gradului de rudenie în cadrul clasei a patra de mostenitori, un colateral ordinar de gradul trei, unchi pe linie paternă, să excludă de la mostenire gradul patru de rudenie, verisoara primară pe linie maternă. Dacă reprezentarea ar fi fost admisă si pe tulpini în cadrul clasei a patra de mostenitori, s-ar fi putut ajunge la o situatie echitabilă ca cei doi unchi, cel pe linie paternă si cel pe linie maternă, să mostenească în mod egal defuncta rămasă fără erezi. În consecintă, solicită admiterea exceptiei, avându-se în vedere interesele mostenitorilor de gradul patru din clasa a patra de mostenitori, precum si interesele statului de a ocroti transmiterea succesorală.

Depune note scrise.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca inadmisibilă, deoarece criticile de neconstitutionalitate vizează necorelări între dispozitii legale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 7 noiembrie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 9.558/C/2005, Curtea de Apel Timisoara – Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 665, 666 si 676 din Codul civil, exceptie ridicată de Marioara Ogîrcin într-un proces de partaj succesoral.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că textele de lege criticate contravin dispozitiilor art. 21 si 46 din Constitutie, deoarece dreptul său la mostenire este îngrădit prin limitarea reprezentării succesorale si prin principiul proximitătii gradelor de rudenie. Este invocată, de asemenea, si încălcarea art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. În spetă, autorul exceptiei face parte din clasa colateralilor ordinari.

Curtea de Apel Timisoara – Sectia civilă apreciază că textele legale criticate sunt constitutionale, întrucât legiuitorul a avut în vedere ca în cadrul mostenirii legale să fie chemate la succesiune persoanele care sunt în legătură de familie cu defunctul, rudenia fiind, potrivit legii, legătura bazată pe descendenta unei persoane sau pe faptul că mai multe persoane au un ascendent comun.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile legale criticate sunt în concordantă cu dispozitiile constitutionale privind dreptul la mostenire si cu cele privind liberul acces la justitie.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorulraportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că autorul exceptiei, cu ocazia dezbaterilor în sedintă publică, a ridicat în fata sa si exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 4 din Legea fiscală din 28 iulie 1921.

Cu privire la această exceptie, Curtea Constitutională nu se poate pronunta, deoarece aceasta a fost ridicată direct în fata Curtii, iar nu a instantei judecătoresti care a fost învestită cu solutionarea cauzei.

Potrivit art. 146 lit. d) din Constitutie, Curtea Constitutională “hotărăste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele, ridicate în fata instantelor judecătoresti sau de arbitraj comercial“. Rezultă, pe cale de interpretare, că instanta de contencios constitutional nu hotărăste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate direct în fata sa. Solutia contrară nu poate fi primită si pentru aceea că astfel s-ar încălca prevederile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, conform cărora părtile trebuie să îsi exprime punctele de vedere în legătură cu exceptia de neconstitutionalitate, depunând dovezile si probele pe care le consideră necesare si exercitându-si astfel drepturile lor procesuale.

Mai mult, însăsi instanta de judecată este obligată să îsi xprime opinia cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată si să sesizeze, prin încheiere motivată, Curtea Constitutională. De asemenea, Curtea Constitutională hotărăste asupra exceptiei de neconstitutionalitate nu numai pe baza sesizării prin încheierea instantei de judecată, dar si în limitele acestei sesizări. Orice demers al Curtii Constitutionale, dincolo de limitele sesizării, ar avea drept consecintă ignorarea prevederilor constitutionale si ale legii sale organice privind imposibilitatea sesizării ei din oficiu.

În consecintă, Curtea va exercita controlul de constitutionalitate asupra prevederilor art. 665, 666 si 676 din Codul civil, care au următorul continut:

– Art. 665: “Reprezentarea se întinde nemărginit în linie directă descendentă.

Ea este admisă în toate cazurile, concure copiii defunctului cu descendentii unui copil mort mai dinainte, întâmple-se ca toti copiii defunctului fiind morti înaintea lui, descendentii zisilor copii să se găsească între ei în grade egale sau neegale.“;

– Art. 666: “În linie colaterală, reprezentarea este admisă în privinta copiilor si descendentilor fratilor sau surorilor defunctului, vie ei la succesiunea sa în concurs cu unchi sau mătuse, întâmple-se ca toti fratii si surorile defunctului, fiind morti mai dinainte, succesiunea să se găsească trecută la descendentii lor, în grade egale sau neegale.“;

– Art. 676: “Rudele succed până la al doisprezecelea grad inclusiv.“

Textele constitutionale considerate a fi încălcate sunt cele ale art. 21 privind accesul liber la justitie si art. 46 privind dreptul la mostenire. Este invocată, de asemenea, încălcarea art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

În spetă, autorul exceptiei este nemultumit de faptul că, în calitatea sa de rudă (văr primar cu defunctul), făcând parte din clasa colateralilor ordinari, nu beneficiază de prevederile art. 665 din Codul civil privind reprezentarea succesorală, fiindu-i îngrădit acest drept prin prevederile art. 666 si 672 din Codul civil, precum si de principiul proximitătii gradelor de rudenie.

Analizând criticile de neconstitutionalitate si argumentele aduse în sustinerea acestora, Curtea constată că acestea sunt neîntemeiate pentru considerentele ce urmează.

Potrivit art. 665, 666 si 672 din Codul civil, reprezentarea succesorală este admisă în linie dreaptă descendentă, precum si în favoarea copiilor si descendentilor fratilor si surorilor ce fac parte din ordinul colateralilor privilegiati. Din analiza textelor de lege criticate rezultă că beneficiul reprezentării este refuzat ascendentilor, fie ei chiar privilegiati, precum si colateralilor ordinari.

Având în vedere că legăturile de rudenie pot fi foarte îndepărtate, astfel încât chemarea la mostenire a rudelor nu ar mai fi bazată pe sentimente reale de afectiune fată de defunct, legiuitorul a limitat în linie colaterală vocatia succesorală legală la gradul al patrulea inclusiv, cu respectarea principiului proximitătii gradelor de rudenie. În consecintă, Curtea constată că textele de lege criticate nu contin reglementări de natură a contraveni principiului constitutional al garantării dreptului la mostenire, întrucât reprezentarea succesorală este o institutie ce derogă de la principiile devolutiunii legale a mostenirii. Referitor la critica privind încălcarea liberului acces la justitie, precum si a prevederilor cuprinse în Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, si anume a celor care privesc procesul echitabil si dreptul persoanei de a se plânge unei instante, Curtea retine că textele de lege criticate de autorul exceptiei nu opresc, în realitate, părtile interesate de a apela la instantele judecătoresti si de a se prevala de toate garantiile procesuale ce conditionează într-o societate democratică, procesul echitabil.

Pe de altă parte, în ceea ce priveste nemultumirea autorului exceptiei că, datorită gradului de rudenie cu defunctul, nu îi sunt aplicabile prevederile art. 666 din Codul civil, Curtea constată că stabilirea vocatiei succesorale a rudelor defunctului, tinând seama de clasa de mostenitori si de gradul de rudenie, reprezintă un aspect ce excedează competentei sale.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 665, 666 si 676 din Codul civil, exceptie ridicată de Marioara Ogîrcin în Dosarul nr. 9.558/C/2005 al Curtii de Apel Timisoara – Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 2 martie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Maria Bratu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 215

din 7 martie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, precum si ale art. 72 lit. a) si ale art. 73 alin. (2) si (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Constantin Doldur – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Ion Tiucă – procuror

Benke Károly – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, precum si ale art. 72 lit. a) si ale art. 73 alin. (2) si (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, exceptie ridicată de Liviu Filipescu în Dosarul nr. 6.513/2005 al Curtii de Apel Iasi – Sectia de contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul si în Dosarul nr. 147D/2006, având ca obiect aceeasi exceptie de neconstitutionalitate, ridicată de acelasi autor în Dosarul nr. 7.106/2005 al aceleiasi instante.

La apelul nominal efectuat în dosarul de mai sus se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere identitatea obiectului exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate în dosarele nr. 1.012D/2005 si nr. 147D/2006, pune în discutie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, în temeiul dispozitiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune conexarea Dosarului nr. 147D/2006 la Dosarul nr. 1.012D/2005, care este primul înregistrat. Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 12 decembrie 2005 si 6 februarie 2006, pronuntate în dosarele nr. 6.513/2005 si nr. 7.106/2005, Curtea de Apel Iasi – Sectia de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, precum si ale art. 72 lit. a) si ale art. 73 alin. (2) si (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, exceptie ridicată de Liviu Filipescu în cauze având ca obiect solutionarea recursului formulat de autorul exceptiei, functionar public, împotriva unor sentinte prin care contestatiile sale împotriva unor decizii de imputare au fost respinse ca fiind prematur formulate.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 16, 21, 24 si 124. În argumentarea exceptiei se apreciază că dispozitiile legale criticate contravin “galitătii în drepturi a functionarului public fată de institutia publică“, iar instituirea unei proceduri speciale în favoarea acesteia constituie o inechitate, ceea ce încalcă art. 21 si 24 din Constitutie, precum si art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Curtea de Apel Iasi – Sectia de contencios administrativ si fiscal apreciază că exceptia de neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată. Se arată că dispozitiile art. 7 din Legea nr. 554/2004 sunt constitutionale, în acest sens pronuntându-se si Curtea Constitutională prin mai multe decizii.

În ceea ce priveste dispozitiile art. 73 alin. (2) si (3) din Legea nr. 188/1999, instanta apreciază că acestea nu îngrădesc în nici un fel accesul la justitie al functionarului public.

Totodată, cu privire la dispozitiile legale ce urmează a fi aplicate în conditiile art. 73 alin. (2) si (3) din Legea nr. 188/1999, instanta apreciază că această chestiune nu este una de constitutionalitate, ci priveste o problemă de interpretare si aplicare a legii.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Se consideră că dispozitiile legale criticate nu încalcă art. 21 din Constitutie, întrucât accesul la justitie poate fi supus unor conditionări.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorulraportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispozitiile art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, precum si ale art. 72 lit. a) si ale art. 73 alin. (2) si (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 22 martie 2004. Curtea observă că, desi autorul exceptiei, în mod formal, contestă constitutionalitatea întregului art. 7 din Legea nr. 554/2004, în realitate, astfel cum rezultă din motivarea exceptiei, criticile privesc doar art. 7 alin. (1) din lege.

În consecintă, prin prezenta decizie Curtea se va pronunta numai asupra constitutionalitătii dispozitiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, ale art. 72 lit. a) si ale art. 73 alin. (2) si (3) din Legea nr. 188/1999, care au următorul cuprins:

– Art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004: “(1) Înainte de a se adresa instantei de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, trebuie să solicite autoritătii publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia. Plângerea se poate adresa în egală măsură organului ierarhic superior, dacă acesta există.“;

– Art. 72 lit. a) din Legea nr. 188/1999: “Răspunderea civilă a functionarului public se angajează:

a) pentru pagubele produse cu vinovătie patrimoniului autoritătii sau institutiei publice în care functionează; [...]“;

– Art. 73 alin. (2) si (3) din Legea nr. 188/1999:

“(2) Împotriva ordinului sau dispozitiei de imputare functionarul public în cauză se poate adresa instantei de contencios administrativ.

(3) Dreptul conducătorului autoritătii sau institutiei publice de a emite ordinul sau dispozitia de imputare se prescrie în termen de 3 ani de la data producerii pagubei.“

Textele constitutionale invocate în sustinerea exceptiei sunt cele ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justitie, ale art. 24 privind dreptul la apărare si ale art. 124 privind înfăptuirea justitiei.

Totodată, sunt invocate în sustinerea exceptiei si prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea retine următoarele:

În esentă, autorul exceptiei consideră că dispozitiile legale criticate încalcă egalitatea în drepturi a functionarului public în raport cu institutia publică, împiedică accesul liber la justitie, dreptul la apărare si nu asigură o justitie unică, impartială si egală pentru toti.

Cu privire la critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 72 lit. a) din Legea nr. 188/1999, Curtea retine că textul în cauză se aplică tuturor persoanelor aflate în ipoteza acestuia, fără exceptii sau discriminări, neîngrădind accesul liber la justitie sau dreptul la apărare al acestora.

Curtea constată că art. 73 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 nu numai că nu îngrădeste accesul liber la justitie, ci, în mod expres, prevede dreptul persoanei de a se adresa justitiei, în spetă instantelor de contencios administrativ, împotriva ordinului sau dispozitiei de imputare.

Totodată, Curtea retine că nu există vreo încălcare a dreptului la un proces echitabil sau a dreptului de apărare atât timp cât textul criticat nu exclude controlul judiciar si nu cuprinde măsuri de natură a înlătura garantiile privitoare la desfăsurarea procesului. De asemenea, textul în cauză se aplică tuturor persoanelor aflate în ipoteza prevăzută de normă, fără exceptii sau discriminări. În ceea ce priveste critica prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, Curtea s-a mai pronuntat. Prin Decizia nr. 252 din 10 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 23 iunie 2005, si Decizia nr. 700 din 20 decembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 31 ianuarie 2006, respingând o exceptie de neconstitutionalitate identică, Curtea a retinut, în esentă, că textul constitutional care se referă la caracterul facultativ al jurisdictiilor speciale administrative nu este aplicabil prevederilor legale criticate care instituie obligatia persoanei vătămate de a se adresa organului administrativ emitent, pe calea recursului gratios, sau organului ierarhic superior, pe calea recursului ierarhic, mai înainte de sesizarea instantei de judecată cu cererea de anulare a actului considerat ilegal. De asemenea, Curtea a mai statuat că nici o dispozitie constitutională nu interzice ca prin lege să se instituie o procedură administrativă prealabilă, fără caracter jurisdictional, cum este, de exemplu, procedura recursului administrativ gratios sau a celui ierarhic.

Neexistând elemente noi de natură să determine schimbarea jurisprudentei Curtii, considerentele si solutia deciziei mentionate îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Curtea constată că dispozitiile art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 se aplică tuturor persoanelor aflate în ipoteza acestuia, fără exceptii sau discriminări. Totodată, Curtea retine că textul constitutional al art. 16 nu are în vedere egalitatea în drepturi a functionarului în raport cu institutia publică, astfel cum sustine autorul exceptiei, ci a cetătenilor în fata legii si a autoritătilor publice.

În ceea ce priveste interpretarea si aplicarea art. 73 alin. (2) din Legea nr. 188/1999, în sensul că acest text se referă doar la instanta competentă să solutioneze contestatia împotriva deciziei de imputare sau că se referă si la procedura prealabilă prevăzută de art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, Curtea observă că aceasta nu este o problemă de constitutionalitate de competenta sa, ci priveste exclusiv interpretarea si aplicarea legii de către instanta judecătorească învestită cu solutionarea cauzei. Curtea Constitutională, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, se pronuntă numai asupra constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată, iar nu si cu privire la aplicarea sau neaplicarea unui text de lege la o spetă aflată pe rolul instantei de judecată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, precum si ale art. 72 lit. a) si ale art. 73 alin. (2) si (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, exceptie ridicată de Liviu Filipescu în dosarele nr. 6.513/2005 si nr. 7.106/2005 ale Curtii de Apel Iasi – Sectia de contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 7 martie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Benke Károly

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 218

din 7 martie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 12 lit. A din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurări sociale de sănătate

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Constantin Doldur – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Ion Tiucă – procuror

Patricia Marilena Ionea – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 101 lit. A din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Safir“ – S.R.L. din Văleni în Dosarul nr. 3.509/2005 al Tribunalului Vaslui.

La apelul nominal răspunde avocat Paula Iacob pentru autorul exceptiei, lipsă fiind cealaltă parte, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Societatea Comercială “Safir“ – S.R.L. solicită admiterea exceptiei de neconstitutionalitate. În acest sens arată că textul de lege criticat creează discriminări între angajatori, astfel că angajatorii care plătesc mai multe salarii sunt obligati să suporte si mai multe zile de plată a indemnizatiei pentru incapacitate temporară de muncă. Pentru acest motiv consideră că sunt încălcate dispozitiile art. 16, 4 si 20 din Constitutie în raport cu prevederile Declaratiei Universale a Drepturilor Omului.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, sens în care arată că, în functie de numărul de angajati, angajatorii se găsesc în situatii obiectiv diferite, care justifică tratamentul juridic diferentiat instituit de textul de lege criticat. De asemenea, consideră că dispozitiile art. 16 din Constitutie se adresează cetătenilor, persoane fizice, iar nu persoanelor juridice.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 15 decembrie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 3.509/2005, Tribunalul Vaslui a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 101 lit. A din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale. Exceptia a fost ridicată de Societatea Comercială “Safir“ – S.R.L. din Văleni într-o cauză civilă având ca obiect un litigiu de asigurări sociale.

În motivarea exceptiei autorul acesteia sustine, în esentă, că prevederile art. 101 lit. A din Legea nr. 19/2000 contravin dispozitiilor constitutionale care consacră egalitatea în drepturi. Astfel, consideră că textul de lege criticat îi favorizează pe angajatorii care au un număr mai mic de angajati, deoarece acestia sunt obligati să plătească indemnizatiile pentru incapacitate temporară de muncă pentru o perioadă mai redusă decât angajatorii care au peste 100 de angajati. În acest context, precizează că numărul de angajati depinde de ratiuni obiective, cum sunt necesitătile economice, specificul activitătii desfăsurate sau puterea financiară, iar nu de ratiuni subiective. De asemenea, consideră că părti ale raportului juridic de asigurare sunt asiguratul si asigurătorul, astfel că nu se explică obligatia de plată a indemnizatiei de asigurare ce cade în sarcina angajatorului.

Tribunalul Vaslui apreciază că exceptia de neconstitutionalitate nu este întemeiată, întrucât dispozitiile legale criticate nu creează efecte discriminatorii între angajatori, în întelesul prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Guvernul arată că art. 101 din Legea nr. 19/2000 a fost abrogat prin dispozitiile art. 60 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 158/2005, dar solutia legislativă criticată a fost preluată în art. 12 al actului normativ abrogator. În ceea ce priveste sustinerile autorului exceptiei, arată că dispozitiile art. 16 din Constitutie nu îi sunt aplicabile acestuia, întrucât este persoană juridică. De asemenea, critica de neconstitutionalitate vizează, în fapt, politica pe care legiuitorul a înteles să o adopte în domeniul asigurărilor sociale, aspect ce nu reprezintă o problemă de constitutionalitate. Pentru aceste argumente, apreciază exceptia de neconstitutionalitate ca fiind inadmisibilă.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile art. 101 lit. A din Legea nr. 19/2000 sunt constitutionale. În acest sens arată că aceste dispozitii reprezintă norme cu caracter tehnic, ce nu contravin prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, având în vedere că situatiile obiectiv diferite justifică instituirea unui tratament juridic diferentiat.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutia României, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 101 lit. A din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, asa cum au fost modificate prin articolul unic pct. 30 din Legea nr. 338/2002 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea si completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 25 iunie 2002. Textul de lege criticat are următoarea redactare: “Indemnizatia pentru incapacitate temporară de muncă se suportă astfel:

A. de către angajator, în functie de numărul de angajati avut la data ivirii incapacitătii temporare de muncă, astfel:

a) până la 20 de angajati, din prima zi până în a 7-a zi de incapacitate temporară de muncă;

b) între 21–100 de angajati, din prima zi până în a 12-a zi de incapacitate temporară de muncă;

c) peste 100 de angajati, din prima zi până în a 17-a zi de incapacitate temporară de muncă;“.

În opinia autorului exceptiei, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, care consacră egalitatea în drepturi. Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că, anterior sesizării, textul de lege criticat a fost abrogat în ceea ce priveste dispozitiile referitoare la accidente de muncă si boli profesionale prin dispozitiile art. V din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 107/2003 pentru modificarea si completarea Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă si boli profesionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 747 din 26 octombrie 2003, aprobată prin Legea nr. 598/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 936 din 24 decembrie 2003.

De asemenea, art. 60 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurări sociale de sănătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.074 din 29 noiembrie 2005, abrogă si celelalte dispozitii ale art. 101 lit. A din Legea nr. 19/2000 referitoare la indemnizatia pentru incapacitate temporară de muncă, actul abrogator preluând însă, cu un continut identic, prevederile legale criticate în art. 12 lit. A.

Având în vedere că, în spetă, este vorba de plata unei indemnizatii pentru incapacitate temporară de muncă ce se încadrează în una dintre situatiile reglementate de Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 158/2005, precum si faptul că, în jurisprudenta sa, instanta de contencios constitutional a statuat în mod constant că, atunci când dispozitia legală criticată pentru neconstitutionalitate nu mai este în vigoare, exceptia este admisibilă în măsura în care noua reglementare mentine în substanta sa reglementarea anterioară, Curtea urmează să se pronunte asupra exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 12 lit. A din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 158/2005.

Examinând pe fond temeinicia exceptiei ridicate, Curtea constată că diferentele de tratament juridic instituite de textul de lege criticat au în vedere situatiile obiectiv diferite în care se află diferitii angajatori în functie de posibilitătile lor financiare si, mai ales, de fondurile alocate pentru cheltuieli de personal.

Conform jurisprudentei constante a Curtii Constitutionale, în acord cu cele statuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, principiul egalitătii în drepturi nu trebuie interpretat în sensul uniformitătii, astfel că situatiile obiectiv diferite justifică instituirea unor tratamente juridice rezonabil diferite.

În ceea ce priveste sustinerea autorului exceptiei potrivit căreia angajatorul nu este parte a raportului juridic de asigurare, astfel că nu se explică obligatia de plată a indemnizatiei de asigurare ce cade în sarcina sa, Curtea retine că dispozitiile legale supuse controlului de constitutionalitate nu stabilesc drepturi sau îndatoriri pentru cetăteni, ci obligatii pentru anumite persoane fizice sau juridice în calitate de angajator, fapt ce nu contravine prevederilor constitutionale invocate.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 12 lit. A din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurări sociale de sănătate, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Safir“ – S.R.L. din Văleni în Dosarul nr. 3.509/2005 al Tribunalului Vaslui.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 7 martie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind transmiterea unor drumuri forestiere si a terenurilor aferente acestora din domeniul public al statului si din administrarea Regiei Nationale a Pădurilor – Romsilva în domeniul public al unor comune din judetul Bihor si în administrarea consiliilor locale ale acestora

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 4 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic si administrarea fondului forestier national, republicată, cu modificările si completările ulterioare, al art. 9 alin. (1) si al art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. – Se aprobă transmiterea unor drumuri forestiere, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 1*), din domeniul public al statului si din administrarea Regiei Nationale a Pădurilor – Romsilva în domeniul public al unor comune din judetul Bihor si în administrarea consiliilor locale ale acestora.

Art. 2. – (1) Se aprobă transmiterea terenurilor aferente drumurilor forestiere prevăzute la art. 1, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 2*), din domeniul public al statului si din administrarea Regiei Nationale a Pădurilor – Romsilva în domeniul public al unor comune din judetul Bihor si în administrarea consiliilor locale ale acestora.

(2) Pentru terenurile forestiere prevăzute la alin. (1) consiliile locale în cauză asigură respectarea regimului silvic.

Art. 3. – Predarea-preluarea drumurilor forestiere prevăzute la art. 1 si a terenurilor aferente acestora prevăzute la art. 2 se va face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 4. – Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

Ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale,

Gheorghe Flutur

p. Ministrul finantelor publice,

Cătălin Doica,

secretar de stat

 

Bucuresti, 22 martie 2006.

Nr. 368.

 

ANEXE

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a drumurilor forestiere care se transmit din domeniul public al statului si din administrarea Regiei Nationale a Pădurilor – Romsilva în domeniul public al unor comune din judetul Bihor si în administrarea consiliilor locale ale acestora

 


Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a