MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 174 (XVIII) - Nr. 896         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 3 noiembrie 2006

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

 

39. - Hotărâre pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 2 alin. (1) din Hotărârea Senatului nr. 9/2006 privind Comisia specială pentru modificarea si completarea Regulamentului Senatului

 

ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

82. - Ordonantă de urgentă pentru recunoasterea meritelor personalului armatei participant la actiuni militare

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

241. - Ordin al presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste reguli specifice privind controalele oficiale pentru Trichinella în carne

 

1.764. - Ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului pentru aprobarea reglementării tehnice „Ghid privind proiectarea structurilor de pământ armat cu materiale geosintetice si metalice”, indicativ GP 093-06

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

pentru prorogarea termenului prevăzut ia art. 2 alin. (1) din Hotărârea Senatului nr. 9/2006 privind Comisia specială pentru modificarea si completarea Regulamentului Senatului

 

În temeiul dispozitiilor art. 64 alin. (4) din Constitutia României, republicată, si ale art. 77 din Regulamentul Senatului,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) din Hotărârea Senatului nr. 9/2006 privind Comisia specială pentru modificarea si completarea Regulamentului Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 184 din 27 februarie 2006, cu modificările ulterioare, se prorogă până la data de 15 decembrie 2006.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în sedinta din 1 noiembrie 2006, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

Bucuresti, 1 noiembrie 2006.

Nr. 39.

 

ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

pentru recunoasterea meritelor personalului armatei participant la actiuni militare

 

Una dintre componentele principale ale politicii externe a României o reprezintă îndeplinirea angajamentelor asumate fată de organismele internationale de securitate, Alianta Nord-Atlantică si Uniunea Europeană, precum si fată de alti parteneri sau coalitii de vointă la care statul român este parte, prin participarea cu personal militar si civil la actiuni militare cu grad ridicat de pericol.

Cadrul legal actual nu acoperă în întregime necesitatea, resimtită la nivelul organismului militar, recunoasterii meritelor personalului armatei participant la astfel de misiuni si de cultivare a spiritului de solidaritate si camaraderie fată de cei care au făcut sacrificii pe câmpul de luptă.

Imposibilitatea mentinerii în activitate a persoanelor clasate inapt pentru serviciul militar ori încadrate în grad de invaliditate are efecte negative majore asupra moralului trupelor, element determinant al capacitătii de luptă si factor esential al îndeplinirii cu succes a misiunilor încredintate.

Astfel, lipsa unor norme legale, suprapusă momentului sosirii în tară a celor care au dobândit invalidităti din cauza actiunilor militare la care au luat parte în teatrul de operatii din Afganistan, impune adoptarea de măsuri imediate pentru instituirea cadrului juridic necesar situatiilor extraordinare prezentate.

În temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă,

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Prezenta ordonantă de urgentă reglementează modalitătile de recunoastere a meritelor personalului armatei participant la actiuni militare, prin acordarea unor distinctii si crearea posibilitătii mentinerii în structurile Ministerului Apărării a celor care au devenit invalizi.

Art. 2. - în sensul prezentei ordonante de urgentă, expresiile de mai jos au următoarele semnificatii:

a) personalul armatei - cadrele militare, soldatii si gradatii voluntari, precum si personalul civil care participă la actiuni militare, în mod individual sau colectiv;

b) actiuni militare - misiunile prevăzute la art. 2 lit. a)-f) din Legea nr. 42/2004 privind participarea fortelor armate la misiuni în afara teritoriului statului român, cu modificările ulterioare, precum si cele pentru contracararea si limitarea efectelor actiunilor teroriste pe teritoriul statului national, inclusiv cele de politie aeriană si de interventie cu nave;

c) militari invalizi - personalul militar prevăzut la lit. a), clasat inapt pentru serviciul militar de către comisiile de expertiză medico-militară în urma afectiunilor fizice dobândite ca urmare a actiunilor de luptă, accidentelor, catastrofelor si altor asemenea evenimente intervenite din cauza participării la actiuni militare;

d) civili invalizi - personalul civil prevăzut la lit. a), încadrat în grad de invaliditate, conform legii.

 

CAPITOLUL II

Acordarea de distinctii militare si civile

 

Art. 3. - Personalului armatei prevăzut la art. 2 lit. a) i se acordă, în conditiile legii, decoratii, distinctii militare si civile, precum si titluri onorifice.

Art. 4. - (1) Militarilor care au participat cel putin 4 luni neîntrerupt sau cumulativ la actiuni militare li se conferă titlul onorific de „Militar Veteran”, iar personalului civil, cel de „Veteran”.

(2) Militarilor invalizi li se conferă titlul onorific de „Militar Veteran”, iar civililor invalizi, cel de „Veteran”, indiferent de durata participării.

(3) Titlurile onorifice prevăzute la alin. (1) si (2) se conferă potrivit ordinului ministrului apărării.

Art. 5. - Numele celor cărora li s-a conferit titlul onorific de „Militar Veteran” si de „Veteran” se înscriu în registre speciale, înfiintate la Muzeul Militar National si la muzeele unitătilor militare.

Art. 6. - Invalizii, militarii si civilii veterani pot fi invitati să participe la actiunile comemorative dedicate zilei unitătilor, armelor si sărbătorilor nationale.

 

CAPITOLUL III

Mentinerea în activitate

 

Art. 7. - (1) Personalul armatei prevăzut la art. 2 lit. c) si d) se mentine, se încadrează ori se reîncadrează, după caz, la cerere, în Ministerul Apărării, în functii militare sau civile stabilite prin ordin al ministrului apărării.

(2) Mentinerea, încadrarea sau reîncadrarea în functii militare ori civile se face prin ordin al ministrului apărării, pe baza propunerii comandantului unitătii/detasamentului, înaintate ierarhic, a concluziilor comisiilor speciale stabilite prin dispozitie a sefului Statului Major General, care vor cerceta conditiile în care s-au produs evenimentele, si a avizului comisiilor de expertiză medico-militară referitor la rezultatul evaluării aptitudinilor fizice si psihice.

(3) Dispozitiile alin. (1) nu se aplică în situatia în care invaliditatea s-a produs ca urmare a săvârsirii, cu intentie, a unei fapte penale, pedepsite potrivit legii române.

Art. 8. - Conditiile privind mentinerea, încadrarea ori reîncadrarea în Ministerul Apărării a personalului prevăzut la art. 2 lit. c) si d) se stabilesc prin ordin al ministrului apărării.

 

CAPITOLUL IV

Dispozitii finale

 

Art. 9. - Calitatea de „Militar Veteran” sau „Veteran” este atestată prin document eliberat de Ministerul Apărării, potrivit modelului din anexa care face parte integrantă din prezenta ordonantă de urgentă.

Art. 10. - (1) Calitatea de „Militar Veteran” sau „Veteran” se atribuie personalului militar si civil care a participat, începând cu anul 1990, la actiuni militare si îndeplineste conditiile prevăzute de prezenta ordonantă de urgentă.

(2) Actiunile militare desfăsurate înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 42/2004, cu modificările ulterioare, se asimilează prin ordin al ministrului apărării, cu tipurile de misiuni prevăzute de aceasta.

Art. 11. - Dispozitiile art. 42 alin. (1) si ale art. 43 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 102/1999 privind protectia specială si încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 519/2002, cu modificările si completările ulterioare, nu se aplică personalului Ministerului Apărării.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează;

p. Ministrul apărării,

Corneliu Dobritoiu,

secretar de stat

Ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei,

Gheorghe Barbu

 

Bucuresti, 25 octombrie 2006.

Nr. 82.

 

ANEXA)

 

LEGITIMATII TIP „MILITAR VETERAN” SI „VETERAN”

 

 

ROMÂNIA

Ministerul Apărării

Unitatea Militară.......................

 

Numele.................................... Prenumele...............................

Cod numeric personal.............

Emis MV Nr. .........................

Seria MV Nr. .........................

COMANDANTUL U.M. ...........................

.................................................................

 

 

 

 

Foto

 

 

 

 

Militar Veteran

 

 

ROMÂNIA

Ministerul Apărării

Unitatea Militară.......................

 

Numele.................................... Prenumele...............................

Cod numeric personal.............

Emis MV Nr. .........................

Seria MV Nr. .........................

COMANDANTUL U.M. ...........................

.................................................................

 

 

 

 

Foto

 

 

 

 

Veteran

 

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

AUTORITATEA NATIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ

SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR

 

ORDIN

pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste reguli specifice privind controalele oficiale pentru Trichinellam carne

 

Având în vedere prevederile art. 10 lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activitătii sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 3 alin. (3) si al art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 130/2006 privind organizarea si functionarea Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor si a unitătilor din subordinea acesteia,

văzând Referatul de aprobare nr. 86.607 din 25 septembrie 2006, întocmit de Directia de igienă si sănătate publică veterinară din cadrul Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor,

presedintele Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Norma sanitară veterinară care stabileste reguli specifice privind controalele oficiale pentru Trichinella în carne, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Autoritatea Natională Sanitară Veterinară si pentru Siguranta Alimentelor, institutele veterinare centrale si directiile sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor judetene si a municipiului Bucuresti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă orice alte dispozitii contrare.

Art. 4. - Prezentul ordin preia în legislatia natională prevederile Regulamentului Comisiei nr. 2.075/2005/CE care stabileste reguli specifice privind controalele oficiale pentru Trichinella în carne, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 338 din 22 decembrie 2005, p. 27.

Art. 5. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, si va intra în vigoare la 1 ianuarie 2007.

 

Presedintele Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor,

Marian Avram

 

Bucuresti, 6 octombrie 2006.

Nr. 241.

 

ANEXĂ

 

NORMĂ SANITARĂ VETERINARĂ

care stabileste reguli specifice privind controalele oficiale pentru Trichinellam carne

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

ARTICOLUL 1

Definitie

În scopurile prezentei norme sanitare veterinare, „Trichinella” înseamnă orice nematod care apartine speciilor din genul Trichinella.

 

CAPITOLUL II

Obligatiile autoritătilor competente si ale operatorilor cu activitate în domeniul alimentar

 

ARTICOLUL 2

Prelevarea probelor din carcase

(1) Din carcasele suinelor domestice trebuie să se preleveze probe în mod sistematic în abatoare, ca parte a examinării post-mortem.

(2) Trebuie colectată o probă din fiecare carcasă, care va fi examinată pentru Trichinella într-un laborator desemnat de autoritătile competente, utilizând una dintre următoarele metode de detectie:

a) metoda de detectare de referintă, stabilită în cap. I al anexei nr. 1; sau

b) o metodă echivalentă de detectare stabilită în cap. II al anexei nr. 1.

(3) în asteptarea rezultatelor examenului pentru evidentierea prezentei Trichinella si cu conditia unei trasabilităti depline garantate de către operatorul cu activitate în domeniul alimentar:

a) aceste carcase pot fi transate în maximum 6 părti, în abator sau într-o unitate de transare situată în incinta abatorului;

b) prin derogare de la lit. a) si ca urmare a aprobării autoritătii competente, aceste carcase pot fi transate într-o unitate de transare integrată abatorului sau separată de acesta, cu conditia ca:

(i) procedura să fie sub supravegherea autoritătilor competente;

(ii) o carcasă sau părti ale acesteia să nu fie destinate mai multor unităti de transare;

(iii) unitatea de transare să fie situată pe teritoriul României; si

(iv) în cazul unui rezultat pozitiv toate părtile vor fi declarate neconforme consumului uman.

(4) Carcasele cailor, mistretilor si ale altor animale de crescătorie sau sălbatice, susceptibile de infestare cu Tnchinella, trebuie supuse sistematic la prelevarea de probe, în abatoare sau în unitătile în care se manipulează vânatul, ca parte a examinării post-mortem.

(5) Această prelevare de probe nu trebuie să fie efectuată în cazul în care autoritătile competente, ca urmare a unei evaluări a riscului, au stabilit că riscul de contaminare cu Tnchinella a unei specii particulare de crescătorie sau sălbatice este neglijabil.

(6) Trebuie să se preleveze o probă din fiecare carcasă, care va fi examinată, în concordantă cu anexele nr. 1 si 3, într-un laborator desemnat de autoritătile competente.

 

ARTICOLUL 3

Derogări

 

(1) Prin derogare de la art. 2 alin. (1), carnea de suine domestice care a fost supusă unui tratament de congelare în concordantă cu prevederile anexei nr. 2 si sub supravegherea autoritătilor competente se exclude de la examinarea pentru Tnchinella.

(2) Prin derogare de la art. 2 alin. (1), carcasele si carnea suinelor domestice destinate exclusiv îngrăsării si tăierii se exclud de la examinarea pentru Tnchinella în cazul în care animalele provin dintr-o:

a) exploatatie sau categorie de exploatatii recunoscute oficial de autoritătile competente ca libere de Tnchinella, în concordantă cu procedurile stabilite la cap. II al anexei nr. 4;

b) regiune unde riscul prezentei Trichinella la suinele domestice este oficial recunoscut ca fiind neglijabil, ca urmare a:

(i) înaintării către Comisia Europeană si statele membre ale Uniunii Europene a unei notificări în acest sens din partea Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor, împreună cu un raport initial care va contine informatiile stabilite la cap. II lit. D al anexei nr. 4; si

(ii) aprobării regiunii ca regiune care prezintă un risc neglijabil de prezentă a Trichinella, în concordantă cu procedura comunitară. Dacă regiunea este recunoscută ca regiune cu risc scăzut în ceea ce priveste prezenta Trichinella, suinele domestice provenite din aceste regiuni vor fi excluse de la examinarea pentru Trichinella în momentul sacrificării.

(3) în cazul în care se aplică derogările la care se referă alin. (2), Autoritatea Natională Sanitară Veterinară si pentru Siguranta Alimentelor va transmite Comisiei Europene un raport anual continând informatiile la care se referă cap. II lit. D al anexei nr. 4, în concordantă cu art. 9 alin. (1) din Norma sanitară veterinară referitoare la monitorizarea zoonozelor si agentilor zoonotici, aprobată prin Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 34/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 199 din 2 martie 2006, ce transpune în legislatia natională Directiva 2003/99/CE.

(4) în cazul în care Autoritatea Natională Sanitară Veterinară si pentru Siguranta Alimentelor nu prezintă informatiile solicitate sau acest raport este nesatisfăcător pentru scopul prezentului articol, derogarea încetează să fie aplicată în România.

 

ARTICOLUL 4

Examenul pentru detectarea Trichinella si aplicarea mărcii de sănătate

 

(1) Carcasele mentionate la art. 2 sau părti ale acestora, cu exceptia celor la care se referă art. 2 alin. (2) lit. b), nu pot părăsi locatiile înainte ca rezultatul examenului pentru detectarea Trichinella să fie demonstrat a fi negativ.

(2) În mod similar, alte părti ale animalului destinat consumului uman sau animal, care contin tesut muscular striat, nu pot părăsi locatiile înainte ca rezultatul examenului pentru detectarea Trichinella să fie demonstrat a fi negativ.

(3) Deseurile de origine animală si subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman si care nu contin musculatură striată pot părăsi locatiile înainte ca rezultatele examenului pentru detectarea Trichinella să fie disponibile. Totusi, autoritătile competente pot solicita un examen pentru detectarea Trichinella sau un tratament prealabil al subproduselor de origine animală ce urmează să fie efectuat înainte de a se permite părăsirea locatiilor.

(4) În cazul în care în abator este instituită o procedură pentru a se asigura că nicio parte din carcasele examinate nu părăseste locatia până ce rezultatele examenului pentru detectarea Trichinella se constată a fi negative, iar procedura este aprobată oficial de autoritătile competente, marca de sănătate prevăzută la art. 5 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 955/2005 privind aprobarea Regulilor specifice pentru organizarea de controale oficiale referitoare la produse de origine animală destinate consumului uman, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 806 din 5 septembrie 2005, ce transpune în legislatia natională prevederile Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului Uniunii Europene nr. 854/2004/CE, poate fi aplicată înainte ca rezultatele examenului pentru detectarea Trichinella să fie disponibile.

 

ARTICOLUL 5

Instruire

 

Autoritătile competente trebuie să se asigure ca tot personalul care participă la examinarea probelor pentru detectarea Trichinella să fie instruit în mod corespunzător si să participe la:

a) un program de control al calitătii testelor utilizate pentru detectarea Trichinella; si

b) o evaluare regulată a testelor, a înregistrărilor si a procedurilor de analiză utilizate în laborator.

 

ARTICOLUL 6

Metode de detectare

 

(1) Metodele de detectare stabilite la cap. I si II ale anexei nr. 1 se utilizează pentru a examina probele, asa cum este mentionat la art. 2:

a) în cazul în care există un motiv pentru care se suspectează o infestare cu Trichinella; sau

b) în cazul în care probele provin din aceeasi exploatatie în care anterior au existat rezultate pozitive, folosindu-se metoda trichineloscopică mentionată la art. 16 alin. (1).

(2) Toate probele pozitive vor fi trimise la laboratorul national de referintă sau la laboratorul comunitar de referintă pentru determinarea speciilor de Trichinella implicate.

 

ARTICOLUL 7

Planuri de contingentă

 

Autoritatea Natională Sanitară Veterinară si pentru Siguranta Alimentelor trebuie să pregătească un plan de contingentă până la 31 decembrie 2006, schitând toate măsurile care urmează să fie luate în cazul în care testarea probelor la care fac referire art. 2 si 16 confirmă prezenta Trichinella. Planul trebuie să includă detalii despre:

a) trasabilitatea carcasei/carcaselor infestate si părti ale acestora care contin tesut muscular;

b) măsuri pentru tratarea carcasei/carcaselor infestate si a părtilor acestora;

c) investigarea sursei infestării si răspândirii în fauna sălbatică;

d) orice măsuri ce vor fi adoptate la nivel de comert cu amănuntul sau la nivel de consumator;

e) măsuri ce vor fi luate în cazul în care în abator nu se poate identifica carcasa infestată;

f) determinarea speciei de Trichinella implicate.

 

ARTICOLUL 8

Recunoasterea exploatatiilor oficial libere de Trichinella

 

Autoritatea competentă poate recunoaste oficial exploatatii sau categorii de exploatatii ca libere de Trichinella, în cazul în care sunt îndeplinite următoarele cerinte:

a) în cazul exploatatiilor, cerintele stabilite la cap. I si cap. II lit. A, B si D ale anexei nr. 4;

b) în cazul categoriilor de exploatatii, cerintele stabilite la cap. II lit. C si D ale anexei nr. 4.

 

ARTICOLUL 9

Obligatia operatorilor cu activitate în domeniul alimentar de a informa

 

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar din exploatatiile recunoscute ca fiind libere de Trichinella trebuie să informeze autoritătile competente despre orice cerintă care nu mai este îndeplinită, asa cum este stabilită la cap. I si cap. II lit. B ale anexei nr. 4, sau despre orice modificare ce ar putea afecta statusul de liber de Trichinella al exploatatiei.

 

ARTICOLUL 10

Inspectia exploatatiilor libere de Trichinella

 

(1) Autoritatea competentă trebuie să se asigure că în exploatatiile declarate libere de Trichinella sunt efectuate inspectii periodice.

(2) Frecventa inspectiilor se bazează pe analiza gradului de risc, luându-se în considerare istoricul bolii si prevalenta, constatările anterioare, zona geografică, fauna sălbatică locală sensibilă, metodele de crestere, supraveghere veterinară si conformarea crescătorilor.

(3) Autoritatea competentă se asigură că toate scroafele si vierii de reproductie care provin din exploatatii libere de Trichinella sunt examinati în concordantă cu art. 2 alin. (1).

 

ARTICOLUL 11

Programe de monitorizare

 

(1) Autoritatea competentă va implementa un program de monitorizare a suinelor domestice, cailor si altor specii de animale sensibile la Trichinella, care provin din exploatatii sau categorii de exploatatii recunoscute ca fiind libere de Trichinella ori din regiuni în care riscul de infestare a porcilor domestici cu Trichinella este recunoscut ca fiind neglijabil, pentru a verifica dacă animalele sunt într-adevăr libere de Trichinella.

(2) În programul de monitorizare se stabilesc frecventa testelor, numărul de animale care urmează să fie testate si planul de prelevare a probelor. în acest scop sunt prelevate si examinate probe de carne pentru detectarea prezentei parazitului Trichinella, în concordantă cu cap. I sau II al anexei nr. 1.

(3) Programul de monitorizare poate include metode serologice, ca instrument suplimentar, în momentul în care se validează un test corespunzător de către laboratorul comunitar de referintă.

 

ARTICOLUL 12

Retragerea recunoasterii oficiale de exploatatii libere de Trichinella sau de regiuni cu un nivel de risc neglijabil

 

(1) În cazul în care suine domestice sau alte specii de animale cu risc de infestare cu Trichinella, provenind dintr-o exploatatie recunoscută oficial a fi liberă de Trichinella, prezintă rezultate pozitive la testele pentru detectarea Trichinella, autoritatea competentă trebuie fără întârziere:

a) să retragă recunoasterea oficială a exploatatiei ca liberă de Trichinella;

b) să examineze toate suinele domestice în timpul tăierii, în concordantă cu art. 2 alin. (1), si să dispună efectuarea de teste serologice la toate animalele cu risc de infestare cu Trichinella din exploatatie, imediat ce un test corespunzător a fost validat de laboratorul comunitar de referintă;

c) să urmărească si să testeze toate animalele de reproductie sosite în exploatatie si, în măsura posibilitătilor, toate cele care au părăsit exploatatia în cursul a cel putin 6 luni precedente rezultatelor pozitive; în acest scop sunt prelevate probe de carne si examinate pentru detectarea prezentei parazitului Trichinella, utilizându-se metodele de detectare prevăzute la cap. I si II ale anexei nr. 1; este posibilă utilizarea unui test serologic imediat ce un test corespunzător este validat de laboratorul comunitar de referintă;

d) în măsura în care este fezabil, să investigheze răspândirea infestatiei parazitare datorate distributiei de carne provenită de la suine domestice tăiate în perioada precedentă rezultatelor pozitive;

e) să informeze Comisia Europeană si statele membre ale Uniunii Europene;

f) să initieze o anchetă epidemiologică pentru a elucida cauza infestării;

g) să crească frecventa testelor în baza si în scopul programului de monitorizare, prevăzut la art. 11;

h) să ia măsuri adecvate, în cazul în care în abator orice carcasă infestată nu se poate identifica, care să includă:

(i) cresterea dimensiunilor fiecărei probe de carne colectate pentru analize din carcasele suspecte; sau

(ii) declararea carcaselor ca fiind improprii consumului uman; si

(iii) întreprinderea de măsuri corespunzătoare în vederea eliminării carcaselor suspecte sau părtilor acestora si a celor cu rezultate pozitive.

(2) Autoritatea competentă revocă recunoasterea oficială a exploatatiilor sau categoriilor de exploatatii libere de Trichinella, în cazul în care:

a) oricare dintre conditiile stabilite la cap. I sau II al anexei nr. 4 nu mai este îndeplinită;

b) rezultatele testelor serologice sau rezultatele analizelor de laborator după prelevarea de probe de la suine tăiate arată că exploatatia sau categoria de exploatatii nu mai poate fi considerată liberă de Trichinella.

(3) Atunci când informatiile obtinute din programul de monitorizare sau programul de monitorizare a faunei sălbatice indică faptul că o regiune nu mai poate fi considerată regiune în care riscul de infestare cu Trichinella la suinele domestice este recunoscut a fi neglijabil, Comisia Europeană elimină regiunea de pe listă si informează celelalte state membre ale Uniunii Europene.

(4) Ca urmare a revocării recunoasterii, exploatatiile pot fi recunoscute din nou ca fiind oficial libere de Trichinella imediat ce problemele identificate au fost solutionate si cerintele stabilite la cap. II lit. A din anexa nr. 4 sunt îndeplinite, pentru satisfacerea solicitărilor autoritătilor competente.

 

CAPITOLUL III

Import

 

ARTICOLUL 13

Cerinte de sănătate pentru import

 

(1) Carnea speciilor de animale care pot fi purtătoare de Trichinella, care contine musculatură striată si care provine dintr-o tară tertă, poate fi importată în Comunitatea Europeană numai dacă a fost examinată pentru detectarea Trichinella în tara tertă respectivă înaintea exportului.

(2) Acest examen trebuie să fie efectuat, în concordantă cu art. 2, din întreaga carcasă sau, acolo unde nu este posibil, din fiecare jumătate, sfert, parte sau sectiune a acesteia.

 

ARTICOLUL 14

Derogări de la art. 13

 

(1) Carnea de suine domestice poate fi importată fără să fi fost supusă examenului la care se face referire la art. 13, cu conditia ca aceasta să provină dintr-o expioatatie a unei tări terte care a fost recunoscută de Comunitatea Europeană ca fiind oficial liberă de Trichinella, în concordantă cu art. 13 din Regulile specifice pentru organizarea de controale oficiale referitoare la produse de origine animală destinate consumului uman, denumite în continuare Reguli specifice, prevăzute în anexa la Hotărârea Guvernului nr. 955/2005, pe baza unei solicitări din partea autoritătii competente a tării respective, însotită de un raport către Comisia Europeană care furnizează dovezi despre faptul că cerintele stabilite la cap. I al anexei nr. 4 sunt îndeplinite.

(2) Carnea suinelor domestice poate fi importată fără să fi fost supusă examenului la care se referă art. 13, cu conditia ca aceasta să fi fost supusă unui tratament prin congelare în concordantă cu anexa nr. 2, efectuat sub supravegherea autoritătii competente din tara tertă.

 

ARTICOLUL 15

Documente

 

(1) Certificatul de sănătate care însoteste importurile de carne, după cum este mentionat la art. 13, este sustinut de o declaratie a medicului veterinar oficial care atestă următoarele:

a) carnea a fost examinată în tara tertă de origine în concordantă cu art. 13; sau

b) carnea îndeplineste cerintele stabilite la art. 14 alin. (1) sau (2).

(2) Acel document în original însoteste lotul, în afara cazului în care a fost acordată o derogare în concordantă cu art. 14 alin. (4) din Regulile specifice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 955/2005, ce transpune în legislatia natională prevederile Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului Uniunii Europene nr. 854/2004/CE.

 

CAPITOLUL IV
Prevederi tranzitorii si finale

 

ARTICOLUL 16

Prevederi tranzitorii

 

(1) Autoritatea Natională Sanitară Veterinară si pentru Siguranta Alimentelor poate permite utilizarea metodei trichineloscopice stabilite la cap. III al anexei nr. 1, în cazuri exceptionale, la suinele domestice si sălbatice, până la 31 decembrie 2009, dacă:

a) carcasele unice, asa cum este mentionat la art. 2, necesită să fie examinate individual într-o unitate care nu taie mai mult de 15 suine domestice pe zi ori 75 de suine domestice pe săptămână sau care nu pregăteste pentru punere pe piată mai mult de 10 porci sălbatici pe zi; si

b) metodele de detectare stabilite la cap. I si II ale anexei nr. 1 nu sunt disponibile.

(2) în cazul în care se utilizează metoda trichineloscopică, autoritatea competentă trebuie să se asigure că:

a) carnea este marcată cu o marcă de sănătate care diferă în mod evident de cea prevăzută la art. 5 alin. (1) lit. a) din Regulile specifice de igienă pentru alimente de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 954/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 805 din 5 septembrie 2005, ce transpune în legislatia natională prevederile Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului Uniunii Europene nr. 853/2004/CE, iar carnea este furnizată direct consumatorului final sau către unităti de vânzare cu amănuntul care aprovizionează direct consumatorul final; si

b) carnea nu este utilizată pentru fabricarea unor produse printr-un proces care nu ucide Trichinella.

 

ARTICOLUL 17

 

Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta normă sanitară veterinară.

 

ANEXA Nr. 1

la norma sanitară veterinară

 

METODE DE DETECTARE

 

CAPITOLUL I

Metoda de detectare de referintă

 

Metoda cu agitatorul magnetic pentru digestia de probe colective/compuse

 

1. Aparatură si reactivi:

a) cutit sau foarfecă si pense pentru tăierea mostrelor;

b) tăvite marcate cu 50 de pătrate, fiecare dintre acestea putând contine probe de aproximativ 2 g, sau alte instrumente care oferă garantii echivalente privind trasabilitatea probelor;

c) mixer cu cutit de tocat ascutit. Dacă probele depăsesc 3 g, trebuie utilizată o masină de tocat carne cu o sită cu ochiuri de 2-4 mm sau foarfecă. în cazul cărnii congelate sau al limbii (după îndepărtarea stratului superficial care nu poate fi digerat), este necesară o masină de tocat carne, iar mărimea probei trebuie mărită considerabil;

d) un agitator magnetic cu placă de încălzire controlată de un termostat si baghete teflonate pentru omogenizare, de aproximativ 5 cm lungime;

e) pâlnii conice din sticlă pentru separare, de cel putin 2 litri, de preferat cu dop de sigurantă din teflon;

f) suporturi, inele de fixare si cleme;

g) sită din plasă de otel inoxidabil cu ochiurile de 180 microni si diametrul extern de 11 cm;

h) pâlnii, cu diametrul intern nu mai mic de 12 cm, pentru a putea sustine sitele;

i) pahar din sticlă, cu capacitatea de 3 litri; j) cilindru gradat din sticlă, cu capacitatea de 50-100 ml, sau tuburi de centrifugă;

k) trichineloscop dotat cu o masă orizontală sau un stereomicroscop, cu lumină transmisă diascopic, cu intensitate reglabilă;

l) un număr de plăci Petri de 9 cm diametru (pentru a le utiliza la stereomicroscop), marcate pe partea interioară în pătrate de examinare de câte 10 x 10 mm, folosindu-se un instrument ascutit;

m) un bazin pentru numărarea larvelor (de utilizat la trichineloscop), format din plăci acrilice de 3 mm grosime, cu următoarele caracteristici:

(i) baza bazinului să fie de 180 x 40 mm,  delimitată în pătrate;

(ii) laturile să fie de 230 x 20 mm;

(iii) capetele să fie de 40 x 20 mm. Baza si capetele trebuie inserate între laturi, pentru a forma două mânere mici la capete. Partea superioară a bazei trebuie ridicată cam 7-9 mm în raport cu baza formată de laturi si capete. Componentele trebuie să fie lipite între ele cu un adeziv potrivit pentru material;

n) folie de aluminiu;

o) acid clorhidric 25%;

p) pepsină, concentratie 1:10.000 NF (US National Formulary), corespunzând la 1:12.500 BP (British Pharmacopoeia) si la 2000 FIP (Federation Internationale de Pharmacie);

q) apă de la robinet încălzită la 46-48°C; r) balantă cu precizie de minimum 0,1 g;

s) vase metalice, cu capacitatea de 10-15 litri, pentru colectarea lichidului de digestie rămas;

t) pipete cu dimensiuni diferite (1, 10, 25 ml) si suporturi pentru pipete;

u) termometru cu precizie de 0,5°C pentru temperaturi cuprinse între 1 si 100°C;

v) sifon pentru apa de la robinet.

2. Prelevarea de probe si cantitatea care va fi digerată

a) În cazul carcaselor întregi de suine domestice se prelevează o probă de minimum 1 g din pilierii diafragmatici, din zona de tranzit spre partea tendinoasă. Se pot utiliza pense speciale pentru Trichinella, cu conditia să se poată garanta un grad de precizie cuprins între 1,00 si 1,15 g.

În cazul scroafelor si vierilor de reproductie se prelevează o probă mai mare, de minimum 2 g, din pilierul diafragmatic din zona de tranzit spre partea tendinoasă.

În absenta pilierilor diafragmatici, se va preleva o probă de două ori mai mare de 2 g (sau 4 g, în cazul scroafelor si vierilor de reproductie) din partea costală sau sternală a diafragmei ori din maseteri, limbă sau muschii abdominali.

b) În cazul bucătilor de carne se prelevează o mostră de cel putin 5 g de muschi striat, care contine putină grăsime, si pe cât posibil din apropierea oaselor sau tendoanelor. O probă de aceleasi dimensiuni va fi prelevată din carnea care nu este destinată preparării termice complete sau altor procesări ulterioare tăierii.

c) Pentru probele congelate se prelevează o probă cu o greutate de minimum 5 g de tesut muscular striat în vederea efectuării analizei.

Greutatea probei de carne se raportează la o probă de carne care nu contine grăsime sau tesut conjunctiv. Trebuie acordată o atentie deosebită în momentul prelevării de probe din limbă, pentru a se evita o eventuală prelevare din stratul superficial al limbii, care nu este digerabil si poate împiedica citirea sedimentului.

3. Procedură

I. Probe colective complete (100 de probe odată)

a) Se adaugă 16 ± 0,5 ml de acid clorhidric într-un pahar de 3 litri, continând 2,0 litri de apă de la robinet, preîncălzită la 46-48 C; se introduce în pahar o baghetă pentru agitare, paharul se asază pe o placă preîncălzită si se începe agitarea.

b) Se adaugă 10 ± 0,2 g de pepsină.

c) Se măruntesc în mixer 100 g de probe prelevate în concordantă cu cerintele pct. 2.

d) Carnea măruntită va fi transferată în paharul de 3 litri care contine apă, pepsină si acid clorhidric.

e) Dispozitivul de măruntire al mixerului se imersează în mod repetat în lichidul de digestie din pahar, iar vasul în care se amestecă va fi clătit cu o cantitate mică de lichid de digestie pentru a îndepărta orice fragment de carne aderent.

f) Paharul se acoperă cu folie de aluminiu.

g) Agitatorul magnetic trebuie reglat astfel încât să se mentină o temperatură constantă de 44-46°C pe parcursul operatiei. în timpul agitării lichidul de digestie trebuie să se învârtă la o viteză suficient de mare pentru a forma un vârtej adânc, dar fără a provoca stropi.

h) Lichidul de digestie este agitat până când fragmentele de carne dispar (aproximativ 30 de minute). Agitatorul este apoi oprit si lichidul de digestie este turnat prin sită în pâlnia de sedimentare. Pentru unele tipuri de carne (limbă, carne de vânat etc.) pot fi necesare perioade mai lungi de digestie (nu mai mult de 60 de minute).

i) Procesul de digestie este considerat a fi satisfăcător atunci când în sită nu rămâne mai mult de 5% din greutatea probei initiale.

j) Lichidul de digestie poate rămâne în pâlnia de sedimentare pentru 30 de minute.

k) După 30 de minute, se toarnă rapid o probă de 40 ml de lichid de digestie în cilindrul gradat sau într-un tub de centrifugă.

l) Lichidul de digestie si alte deseuri lichide se păstrează într-un vas special până la finalizarea citirii rezultatelor.

m) Proba de 40 ml va fi lăsată în repaus 10 minute. Se aspiră atent 30 ml lichid supematant, pentru a se îndepărta straturile superioare si pentru a se lăsa un volum de cel mult 10 ml.

n) Proba de sediment de 10 ml rămasă se transferă într-un bazin pentru numărarea larvelor sau într-o placă Petri.

o) Cilindrul gradat sau tubul de centrifugă va fi spălat cu maximum 10 ml apă de la robinet, care trebuie să fie adăugati probei în bazinul de numărare a larvelor sau în placa Petri. Ulterior, proba se examinează cu trichineloscopul sau steteomicroscopul, la o putere de mărire de 15-20 de ori. Este permisă vizualizarea si prin alte tehnici, cu conditia ca examinarea probelor pozitive de control să fi prezentat rezultate egale sau mai bune decât metodele de vizualizare traditionale. în toate cazurile în care există zone suspecte sau forme similare parazitilor, trebuie să fie utilizate puteri de mărire de 60-100 de ori.

p) Digeratele trebuie să fie examinate imediat ce sunt gata. Sub niciun pretext examinarea nu poate fi amânată pentru a doua zi.

În cazul în care digeratele nu sunt examinate în 30 de minute de la preparare, acestea trebuie să fie clarificate după cum urmează. Proba finală de 40 ml este turnată într-un cilindru gradat si lăsată în repaus 10 minute. Apoi se îndepărtează 30 ml de supematant, lăsându-se un volum de 10 ml. Acest volum va fi adus la 40 ml adăugând apă de la robinet. După o perioadă de decantare de 10 minute, se aspiră 30 ml supematant, lăsându-se într-o placă Petri sau într-un bazin pentru numărarea larvelor un volum de maximum 10 ml pentru examinare. Cilindrul gradat de măsurare se clăteste cu cel mult 10 ml apă de la robinet, iar lichidul rezultat va fi adăugat la proba din placa Petri sau din bazinul pentru numărarea larvelor, în vederea examinării.

Dacă sedimentul nu este clar în momentul examinării, proba va fi turnată într-un cilindru gradat si adusă la un volum de 40 ml prin adăugare de apă de la robinet si se efectuează apoi procedurile mentionate anterior. Procedura poate fi repetată de două până la 4 ori, până când lichidul este suficient de clar pentru o citire corectă.

II. Probe colective mai mici de 100 g

Dacă este necesar, se pot adăuga până la 15 g la o probă totală de 100 g si se pot examina împreună cu aceste probe, în concordantă cu pct. I alin. 3. Dacă proba este mai mare de 15 g, aceasta se examinează ca probă colectivă completă. Pentru probele de până la 50 g lichidul de digestie si ingredientele pot fi reduse la: 1 litru de apă, 8 ml de acid clorhidric si 5 g de pepsină.

III. Rezultate pozitive sau incerte

În cazul în care examinarea unor probe comune prezintă un rezultat pozitiv sau incert, se prelevează de la fiecare porc o probă suplimentară de 20 g, în concordantă cu pct. 2 lit. a). Probele de 20 g provenite de la 5 porci se adună si se examinează folosindu-se metoda descrisă anterior. Astfel vor fi examinate probele provenite de la 20 de grupuri a câte 5 porci.

Atunci când se detectează prezenta Trichinella într-o probă comună de la 5 porci, se vor preleva probe suplimentare individuale de câte 20 g de la porcii din grup si fiecare probă se va examina separat utilizându-se metoda descrisă anterior.

Probele care contin paraziti se vor tine în alcool etilic 90%, pentru conservare si identificare la nivel de specie, în laboratorul comunitar de referintă sau în laboratorul national de referintă.

După colectarea parazitilor, lichidele de la probele pozitive (lichid de digestie, lichid supematant, lichide de spălare etc.) urmează să fie decontaminate prin încălzire la o temperatură minimă de 60°C.

 

CAPITOLUL II

Metode echivalente

 

A. Metoda de digestie a probelor colective asistată mecanic/tehnica sedimentării

1. Aparatură si reactivi:

a) cutit sau foarfecă pentru tăierea probelor;

b) tăvite marcate cu 50 de pătrate, fiecare putând cuprinde 2 g de carne, sau alte instrumente care pot oferi garantii echivalente privind trasabilitatea probelor;

c) masină de tocat carne sau mixer electric;

d) un mixer de laborator Stomacher, model 3500 thermo;

e) pungi de plastic potrivite pentru mixerul de laborator Stomacher;

f) pâlnii conice de separare, cu capacitate de 2 litri, de preferintă prevăzute cu un dop teflonat;

g) suporturi, inele si cleme;

h) site cu plasă de otel sau alamă si ochiuri de 180 microni, cu diametrul extern de 11 cm;

i) pâlnii, cu diametrul intern de cel putin 12 cm, care să sustină sitele;

j) cilindri gradati de 100 ml;

k) un termometru cu precizie de 0,5°C, cu scală de la 1 la 100°C;

I) un vibrator, de exemplu un aparat de bărbierit electric fără cap;

m) un comutator care se deschide si se închide la interval de un minut;

n) un trichineloscop cu masă orizontală sau un stereomicroscop, cu lumină transmisă diascopic, cu intensitate reglabilă;

o) un bazin de numărare a larvelor si un număr de plăci Petri cu diametrul de 9 cm, asa cum este prevăzut la cap. I pct. 1 lit. I) si m);

p) acid clorhidric 17,5%;

q) pepsină, concentratie 1:10.000 NF (US National Formulary), corespunzătoare la 1: 12:500 BP (British Pharmacopoeia) si la 2.000 FIP (Federation Internationale de Pharmacie);

r) un număr de 10 recipiente pentru reziduuri, care să fie utilizate pentru decontaminarea aparatelor, de exemplu cu formol, si a lichidului de digestie rămas în cazul probelor testate cu rezultat pozitiv;

s) o balantă cu precizie de 0,1 g.

2. Recoltarea probelor si cantitătilor care vor fi digerate astfel cum este stipulat la cap. I pct. 2

3. Procedură

I. Triturarea

Triturarea în prealabil a probelor de carne într-o masină de tocat va îmbunătăti calitatea digestiei. Dacă se utilizează un mixer electric, acesta trebuie actionat de 3-4 ori timp de aproximativ câte o secundă de fiecare dată.

II. Procedura digestiei

Această procedură poate implica probe colective complete (100 g de probe odată) sau probe colective mai mici de 100 g.

a) Probe colective complete (100 g de probă odată):

(i) la mixerul de laborator Stomacher-3500 thermo se potriveste o pungă dublă de plastic, iar termostatul se setează la 40-41 °C;

(ii) în punga de plastic interioară se toarnă un litru si jumătate de apă preîncălzită la 40-41 °C;

(iii) la apa din stomacher se adaugă 25 ml de acid dorhidric 17,5%;

(iv) se adaugă 100 de probe cântărind aproximativ 1 g fiecare (la 25-30°C), luate din fiecare probă individuală, în concordantă cu pct. 2;

(v) în final, se adaugă 6 g de pepsină. Această ordine trebuie respectată cu strictete pentru a se evita descompunerea pepsinei;

(vi) se pune în functiune stomacherul pentru a tritura continutul pungii, timp de 25 de minute;

(vii) punga de plastic se scoate din stomacher, iar lichidul de digestie se filtrează prin sită într-un pahar de laborator de 3 litri; (viii) punga de plastic se spală cu aproximativ 100 ml apă, care apoi se utilizează pentru clătirea sitei si în final se adaugă filtratului din pahar;

(ix) până la 15 probe individuale pot fi adăugate la o probă completă de 100 de probe si pot fi examinate împreună cu acestea.

b) Probe colective mai mici (mai putin de 100 de probe):

(i) la mixerul de laborator Stomacher-3500 thermo se potriveste o pungă dublă de plastic, iar controlul temperaturii se setează la 40-41 °C;

(ii) se prepară un lichid de digestie prin amestecarea a circa un litru si jumătate de apă cu 25 ml acid dorhidric 17,5 %. Se adaugă 6 g de pepsină, apoi se omogenizează la temperatura de 40-41 °C. Această ordine trebuie urmată cu strictete pentru a se evita descompunerea pepsinei;

(iii) din lichidul de digestie se măsoară un volum corespunzător la 15 ml per gram de probă (de exemplu, pentru 30 de probe volumul necesar este 30 x 15 = 450 ml) si se transferă în punga interioară de plastic, împreună cu probele de carne care cântăresc aproximativ 1 g (la 25-30°C), luate din fiecare probă individuală, în concordantă cu pct. 2;

(iv) apa la temperatura de 41 °C se toarnă în punga exterioară, pentru a se realiza un volum total al celor două pungi, de un litru si jumătate. Stomacherul este lăsat apoi să tritureze continutul pungilor timp de 25 de minute;

(v) punga de plastic se scoate apoi din stomacher, iar lichidul de digestie este filtrat printr-o sită într-un pahar cu capacitate de 3 litri;

(vi) punga de plastic este spălată cu aproximativ 100 ml apă (la 25-30°C), care va fi folosită ulterior si la spălarea sitei si în final va fi adăugată filtratului colectat în pahar.

III. Recuperarea larvelor prin sedimentare:

a) peste lichidul de digestie se adaugă gheată (300 - 400 g de fulgi de gheată, solzi de gheată sau gheată zdrobită) pentru a aduce volumul acestuia până la 2 litri. Apoi, fluidul de digestie se amestecă până la topirea ghetii. în cazul probelor mici [vezi pct. II lit. b)], cantitatea de gheată trebuie redusă în consecintă;

b) lichidul de digestie răcit se transferă într-o pâlnie de separare de 2 litri, echipată cu un vibrator atasat cu ajutorul unei cleme;

c) se va permite sedimentarea 30 de minute, timp în care pâlnia de sedimentare va vibra intermitent (de exemplu, un minut vibratii urmat de un minut pauză);

d) după 30 de minute, 60 ml de probă din sediment se toarnă rapid într-un cilindru gradat de 100 ml (după utilizare pâlnia se spală cu o solutie de detergent);

e) proba de 60 ml se lasă în repaus cel putin 10 minute, după care se recoltează supernatantul prin aspirare lăsând un volum de 15 ml probă, care va fi examinată pentru detectarea prezentei larvelor;

f) pentru aspirare se poate utiliza o seringă de unică folosintă, dotată cu un tub de plastic. Lungimea tubului de plastic trebuie să fie suficientă pentru a permite ca un volum de 15 ml să rămână în cilindrul gradat atunci când pistonul seringii se află la nivelul maxim de absorbtie;

g) cei 15 ml rămasi se toarnă într-un bazin de numărare a larvelor sau în două plăci Petri si se examinează cu ajutorul unui trichineloscop sau stereomicroscop;

h) cilindrul gradat va fi spălat cu 5-10 ml de apă de la robinet, iar lichidul de spălare se adaugă probei;

i) lichidul de digestie se va examina imediat. Examinarea nu trebuie amânată sub nicio formă pentru a doua zi.

Dacă lichidul de digestie nu este limpede sau dacă examinarea nu s-a realizat în 30 de minute după preparare, aceasta se va clarifica după cum urmează:

a) proba finală de 60 ml se toarnă într-un cilindru gradat si se lasă în repaus 10 minute; se vor aspira 45 ml de supernatant, iar cei 15 ml rămasi vor fi adusi la 45 ml cu apă de la robinet;

b) după încă o perioadă de repaus de 10 minute, se îndepărtează prin aspirare 30 ml supernatant, iar cei 15 ml rămasi se toarnă într-o placă Petri sau într-un bazin pentru numărarea larvelor, pentru examinare;

c) cilindrul gradat se spală cu 10 ml apă de la robinet, lichidul de spălare adăugându-se la probă, în plăcile Petri sau în bazinul de numărare a larvelor, pentru examinare.

IV. Rezultate pozitive sau incerte

În cazul rezultatelor pozitive sau incerte se aplică dispozitiile cap. I pct. 3.III.

B. Metoda de digestie a probelor colective asistată mecanic/tehnica izolării prin filtrare

1. Aparatură si reactivi

Asa cum a fost stipulat la cap. II lit. A pct. 1.

Echipament suplimentar:

a) pâlnie Ghelman de 1 litru, cu suport de filtru (diametru 45 mm);

b) filtre rotunde, constând în site rotunde de otel, cu ochiuri de 35 microni (diametrul discului: 45 mm), două inele de cauciuc cu grosimea de 1 mm (diametrul extern: 45 mm, diametrul intern: 38 mm); sita circulară se fixează între cele două inele de cauciuc si se atasează de acestea folosindu-se un lipici cu două componente potrivit pentru cele două materiale;

c) un balon Erlenmeyer de 3 litri, dotat cu un tub lateral pentru aspirare;

d) o pompă de filtrare;

e) pungi de plastic, cu capacitate de minimum 80 ml;

f) echipament pentru închiderea pungilor de plastic;

g) renilaza, concentratie 1:150.000 unităti Soxhlet per gram.

2. Prelevarea probelor

Asa cum s-a stipulat la cap. I pct. 2.

3. Procedură

I. Triturarea

Triturarea în prealabil a probelor de carne în masina de tocat carne va îmbunătăti calitatea digestiei. Dacă se utilizează un blender electric, acesta trebuie actionat de 3-4 ori timp de aproximativ câte o secundă.

II. Procedura de digestie

Această procedură poate implica grupuri complete de probe (100 g odată) sau grupuri mai mici de 100 g.

a) Probe complete (100 g de probe odată) Vezi cap. II lit. A pct. 3.II lit. a).

b) Probe mai mici (mai putin de 100 de probe) Vezi cap. II lit. A pct. 3.II lit. b).

III. Recuperarea larvelor prin filtrare:

a) peste lichidul de digestie se adaugă gheată (300 - 400 g de fulgi de gheată, solzi de gheată sau gheată zdrobită) pentru a aduce volumul acestuia până la 2 litri. în cazul probelor mici, cantitatea de gheată trebuie redusă corespunzător;

b) lichidul de digestie este amestecat până la topirea ghetii. Lichidul de digestie răcit va fi lăsat în repaus cel putin 3 minute, pentru a se permite larvelor să se spiraieze;

c) pâlnia Ghelman, dotată cu suport de filtru si un disc filtrant, se montează pe un balon Erlenmeyer conectat la o pompă de filtru;

d) lichidul de digestie se toarnă în pâlnia Ghelman si se filtrează. Spre sfârsitul filtrării, lichidul de digestie poate fi ajutat să străbată filtrul prin aspirare cu pompa de filtru. Aspirarea trebuie oprită înainte de uscarea filtrului, de exemplu, atunci când mai rămân 2-5 ml de lichid în pâlnie;

e) odată ce întregul lichid de digestie a fost filtrat, discul de filtrare se îndepărtează si se introduce într-o pungă de plastic cu capacitate de 80 ml, împreună cu 15-20 ml solutie de renilaza. Solutia de renilaza se obtine prin adăugarea a 2 g renilaza la 100 ml apă de la robinet;

f) punga de plastic se sigilează de două ori si se va introduce între punga interioară si cea exterioară ale stomacherului;

g) se pune în functiune stomacherul pentru a tritura continutul pungii timp de 3 minute, de exemplu, în timp ce aceasta lucrează probe colective complete sau incomplete;

h) după 3 minute, punga de plastic, discul de filtrare si solutia de renilaza se îndepărtează din stomacher si se deschide cu ajutorul unei foarfeci. Continutul lichid se toarnă în bazinul de numărare a larvelor sau într-o placă Petri. Punga se va spăla cu 5-10 ml apă, care este apoi adăugată în bazinul pentru numărarea larvelor pentru examinarea cu trichineloscopul sau în placa Petri pentru examinare cu stereomicroscopul;

i) lichidele de digestie trebuie examinate imediat ce procedura s-a terminat. Examenul nu trebuie amânat sub nicio formă pentru ziua următoare.

notă: Discurile de filtrare nu trebuie utilizate dacă nu sunt perfect curate. Discurile necurătate nu trebuie lăsate să se usuce. Discurile de filtrare pot fi curătate prin mentinerea acestora peste noapte într-o solutie de renilaza. înainte de folosire acestea trebuie clătite într-o solutie proaspătă de renilaza, utilizându-se stomacherul.

IV. Rezultate pozitive sau incerte

În cazul rezultatelor pozitive sau incerte, se aplică prevederile stabilite la cap. I pct. 3.III.

C. Metoda digestiei automate pentru probe colective de până la 35 g

1. Aparatură si reactivi:

a) cutit si foarfecă pentru obtinerea probelor;

b) tăvite marcate cu 50 de pătrătele, fiecare putând să contină 2 g de carne, sau alte materiale care oferă garantii echivalente privind trasabilitatea probelor;

c) un mixer Trichomatic 35® cu dispozitiv de filtrare;

d) acid clorhidric 8,5 ± 0,5%;

e) membrană filtrantă de policarbonat transparent, cu un diametru de 50 mm si ochiuri de 14 microni;

f) pepsină, concentratie 1:10.000 NF (US National Formulary), corespunzătoare la 1:12.500 BP (British Pharmacopoeia) si la 2.000 FIP (Federation Internationale de Pharmacie);

g) o balantă cu precizie de 0,1 g; h) pense cu vârful plat;

i) un număr de lame de microscop cu lungimea laterală de 5 cm sau un număr de plăci Petri cu diametrul minim de 6 cm, cu baza marcată în pătrătele de 10 x 10 mm folosind un instrument ascutit;

j) un (stereo)microscop cu sursă de lumină transmisă (capacitate de mărire de 15 - 60 de ori) sau un trichineloscop cu masă orizontală;

k) un recipient pentru colectarea lichidelor reziduale;

I) un număr de 10 recipiente pentru reziduuri care se vor utiliza pentru decontaminarea aparatelor, de exemplu, formol, si pentru sucul de digestie rămas când probele testate sunt pozitive;

m) un termometru cu precizie de 0,5°C, cu scală de la 1 la 100°C.

2. Prelevarea probelor

După cum se stipulează la cap. I pct. 2.

3. Proceduri

I. Procedura de digestie:

a) dispozitivul de filtrare se fixează în mixer, se conectează tubul de evacuare la recipientul de colectare a reziduurilor;

b) odată cu activarea mixerului va începe încălzirea;

c) înainte de pornire, valva localizată sub camera de reactie trebuie deschisă si închisă;

d) se adaugă apoi până la 35 de probe cu greutatea de aproximativ 1 g fiecare (la 25-30°C) prelevate din fiecare esantion individual, în concordantă cu pct. 2. Se asigură ca fragmentele mari de tendoane să fie îndepărtate, pentru a nu obstructiona filtrul;

e) se toarnă apă până la limita superioară a camerei de lichide conectate la mixer (aproximativ 400 ml);

f) se toarnă circa 30 ml acid clorhidric (8,5%) până la limita superioară a camerei mai mici de lichide conectate;

g) se pune o membrană filtrantă sub filtrul grosier, în suportul de filtru în dispozitivul de filtrare;

h) în final, se adaugă 7 g de pepsină. Această ordine trebuie urmată cu strictete pentru a se evita descompunerea pepsinei;

i) se închid capacele camerei de reactie si ale camerei pentru lichide;

j) se selectează timpul de digestie. Trebuie selectat un timp scurt de digestie (5 minute) pentru porcii tăiati la vârsta normală de tăiere si un timp mai lung (8 minute) pentru alte probe;

k) când se porneste mixerul, procesul de dispersare si digestie va începe automat, urmat de filtrare. După 10-13 minute, procesul se termină, iar aparatul se opreste automat;

l) se deschide capacul camerei de reactie, după ce s-a verificat golirea acesteia. Dacă se formează spumă sau în cameră rămâne lichid de digestie se repetă procedura în concordantă cu pct. V.

II. Recuperarea larvelor:

a) se îndepărtează suportul filtrului si se transferă membrana filtrantă pe o lamă sau pe o placă Petri;

b) se examinează membrana filtrantă, folosindu-se un (stereo)microscop sau un trichineloscop.

III. Curătarea aparatelor:

a) în cazul rezultatelor pozitive se umple camera de reactie a blenderului cu apă clocotită până la 2/3. în camera pentru lichide se toarnă apă de la robinet, până când acoperă senzorul inferior. După aceasta are loc operatiunea de curătare automată. Se decontaminează suportul filtrului si orice alt echipament, de exemplu, cele cu formol;

b) după încheierea zilei de lucru, camera pentru lichide a mixerului se va umple cu apă si se va seta pe un ciclu standard.

IV. Utilizarea membranelor filtrante

Fiecare membrană de policarbonat poate fi utilizată de maximum 5 ori. Filtrul va fi întors între două folosiri. în plus, filtrul trebuie verificat după fiecare utilizare pentru detectarea oricărei deteriorări care ar putea să determine un caracter impropriu pentru utilizare ulterioară.

V. Metoda care trebuie aplicată atunci când digestia este incompletă si nu poate fi efectuată filtrarea

Odată ce mixerul a fost setat pe un ciclu automat, în concordantă cu prevederile lit. C pct. 3.I, se deschide capacul camerei de reactie si se va verifica dacă s-a format spumă sau a rămas lichid. în această situatie se procedează după cum urmează:

a) se închide valva de sub camera de reactie;

b) se îndepărtează suportul de filtru si se transferă membrana filtrantă pe o lamă sau într-o placă Petri;

c) se pune o nouă membrană filtrantă în suportul de filtru, care se atasează apoi aparatului;

d) se umple camera pentru lichide a mixerului până la nivelul senzorului inferior;

e) se porneste ciclul de curătare automată;

f) după finalizarea ciclului de curătare automată, se deschide capacul camerei de reactie si se verifică dacă mai există lichid în ea;

g) dacă camera este goală, se îndepărtează suportul filtrului si se transferă membrana filtrantă pe o lamă sau o placă Petri, cu ajutorul unei pensete;

h) se examinează cele două membrane filtrante în concordantă cu prevederile pct. 3.II. Dacă nu este posibilă examinarea filtrelor, se repetă întregul proces de digestie, cu prelungirea timpului de digestie, în concordantă cu pct. 3.I.

VI. Rezultate pozitive sau incerte

În cazul rezultatelor pozitive sau incerte se aplică prevederile stabilite la cap. I pct. 3.III.

 

CAPITOLUL III

Examinarea trichineloscopică

 

1. Aparatură:

a) un trichineloscop cu bec incandescent cu mărire de 34-40 sau 80-100 de ori sau un stereomicroscop cu lumină transmisă diascopic, cu intensitate reglabilă;

b) un compresor pentru presarea probelor, format din două lame de sticlă (una dintre acestea este divizată în câmpuri egale);

c) foarfeci mici, curbate;

d) pense mici;

e) un cutit pentru tăierea probelor;

f) containere numerotate mici pentru păstrarea separată a probelor;

g) o pipetă cu picurător;

h) un pahar cu acid acetic si unul cu hidroxid de potasiu pentru clarificarea calcificărilor si înmuierea cărnii uscate.

2. Recoltarea probelor

în cazul carcaselor întregi, se recoltează câteva probe de mărimea unei alune de la fiecare animal:

a) la porcii domestici, aceste probe sunt recoltate din ambii pilieri diafragmatici la tranzitul dintre musculatură si partea tendinoasa;

b) la mistreti, probele se recoltează din ambii pilieri diafragmatici în zona de tranzit dintre musculatură si partea tendinoasa si suplimentar din maseteri, musculatură distală a membrului anterior, muschii intercostali si linguali, însumând un total de 6 probe de la fiecare animal individual;

c) dacă unii dintre acesti muschi nu sunt disponibili recoltării, se recoltează un total de 4 probe din musculatura disponibilă;

d) la bucătile de carne, din fiecare piesă se recoltează 4 probe de musculatură striată din zone diferite, de mărimea unei alune, dacă este posibil fără grăsime, si, acolo unde este posibil, aproape de os sau tendon.

3. Procedeu

a) în general, pe un câmp al compresorului se depun 1,0 ± 0,1 g carne, care corespund în mod normal la 28 de bucăti de mărimea unui bob de ovăz. Dacă este necesar, se examinează două compresoare, respectiv 56 de etalări.

b) Dacă la porcii domestici sunt prezenti ambii pilieri diafragmatici, persoana care efectuează examenul pentru Trichinella va decupa câte 28 de bucăti de mărimea unui bob de ovăz din fiecare pilier, rezultând un total de 56.

c) Dacă este prezent doar un singur pilier, atunci se decupează 56 de bucăti din zone diferite, dacă este posibil de la locul de tranzit dintre musculatură si partea tendinoasa.

d) Probele prelevate din celelalte 4 grupe musculare de la mistreti sunt tăiate fiecare în 7 fragmente de mărimea boabelor de ovăz, obtinându-se un total de 28 de fragmente suplimentare.

e) Persoana care efectuează examenul pentru Trichinella va compresa cele 56 (sau 84) de bucăti între lamele compresorului, astfel încât acestea să permită citirea unui text tipărit normal prin preparatul lamelar.

f) Dacă carnea sau proba care se va examina este veche si uscată, preparatul poate fi reîmprospătat timp de 10 sau 20 de minute, înainte de compresie, cu ajutorul unei solutii care contine o parte hidroxid de potasiu si două părti apă.

g) Din fiecare probă prelevată din bucătile de came, persoana care efectuează examenul pentru Trichinella va tăia 14 fragmente de dimensiunea bobului de ovăz, realizând un total de 56 de etalări.

h) Examinarea microscopică trebuie realizată prin scanarea lentă si atentă a fiecărui preparat la o mărire de 30-40 de ori.

i) Dacă examinarea trichineloscopică relevă zone suspecte, acestea trebuie să fie examinate la cea mai mare putere de mărire a trichineloscopului (80-100 de ori).

j) Atunci când rezultatul este incert, examinarea se repetă prin prelevarea de noi probe si preparate lamelare până când se vor obtine informatiile solicitate. Examenul trichineloscopic trebuie să fie efectuat timp de cel putin 6 minute.

k) Timpul minim stabilit pentru examinare nu include timpul necesar pentru prelevarea probelor si realizarea preparatelor.

I) Ca o regulă generală, examinatorul nu trebuie să inspecteze mai mult de 840 de piese pe zi, ceea ce corespunde examinării a 15 porci domestici sau 10 mistreti.

 

ANEXA Nr. 2

la norma sanitară veterinară

 

TRATAREA PRIN CONGELARE

 

A. Metoda de congelare 1

a) Carnea adusă în stare congelată trebuie păstrată în această stare.

b) Echipamentul tehnic si sursa de alimentare cu energie a camerei de refrigerare trebuie să fie de asa natură încât să poată asigura ca temperatura necesară să fie atinsă foarte rapid si mentinută la nivelul întregului spatiu, cât si al cărnii.

c) Ambalajele izolatoare trebuie să fie îndepărtate înainte de congelare, cu exceptia cazului în care carnea se află deja la temperatura necesară atunci când este introdusă în camera de refrigerare sau carnea este astfel ambalată încât ambalajul nu va împiedica să se atingă temperatura necesară în intervalul de timp specificat.

d) Loturile stocate în camera de refrigerare trebuie tinute separat si închise cu cheie.

e) Data si ora la care este introdus fiecare lot în camera de congelare trebuie să fie înregistrate.

f) Temperatura din camera de refrigerare trebuie să fie de cel putin -25°C. Aceasta trebuie să fie măsurată folosindu-se instrumente termoelectrice calibrate si înregistrate în mod continuu. Măsurarea nu se poate efectua direct în coloana de aer rece. Instrumentele trebuie să fie tinute închise cu cheie. Graficele de temperatură trebuie să includă date relevante din registrul de inspectie a cărnii privind data si ora începerii si finalizării congelării, iar înregistrările trebuie păstrate timp de un an după redactare.

g) Carnea cu un diametru sau cu o grosime de până la 25 cm trebuie să fie congelată timp de cel putin 240 de ore consecutiv, iar carnea cu diametrul sau grosimea între 25 si 50 cm trebuie congelată timp de cel putin 480 de ore consecutiv. Acest proces de congelare nu trebuie să fie aplicat cărnii cu grosime sau cu diametru mai mare. Timpul de congelare este calculat începând cu punctul din care temperatura din camera de congelare atinge valoarea specificată la lit. f).

B. Metoda de congelare 2

Este în conformitate cu prevederile generale de la lit. a) -e) ale metodei 1 de congelare si se aplică următoarea combinatie timp-temperatură:

a) carnea cu diametrul sau grosimea de până la 15 cm trebuie congelată respectându-se una dintre următoarele combinatii timp-temperatură:

(i) 20 de zile la -15°C;

(ii) 10 zile la -23°C;

(iii) 6 zile la -29°C;

b) carnea cu diametrul sau grosimea între 15 si 50 cm trebuie congelată respectându-se una dintre următoarele combinatii timp-temperatură:

(i) 30 de zile la -15°C;

(ii) 20 de zile la -25°C;

(iii) 12 zile la -29°C.

Temperatura din camera de refrigerare nu trebuie să fie mai mare decât nivelul temperaturii selectate pentru inactivare. Aceasta trebuie să fie măsurată folosindu-se instrumente termoelectrice calibrate si înregistrată în mod continuu. Măsurarea nu se poate efectua direct în coloana de aer rece. Instrumentele trebuie să fie tinute închise cu cheie.

Graficele de temperatură trebuie să includă date relevante din registrul de inspectie a cărnii privind data si ora începerii si finalizării congelării, iar înregistrările trebuie păstrate timp de un an după redactare.

Atunci când se utilizează tuneluri de frig si procedurile amintite nu sunt urmate cu strictete, operatorul cu activitate în domeniul industriei alimentare trebuie să aibă capacitatea de a dovedi autoritătilor competente că metoda alternativă aplicată este eficientă în distrugerea parazitului Trichinella din carnea de porc.

C. Metoda de congelare 3

Tratamentul constă în congelarea-deshidratarea comercială sau congelarea cărnii în combinatiile timp-temperatură specificate, cu monitorizarea temperaturii în centrul fiecărei sectiuni.

a) Trebuie să fie respectate prevederile generale de la lit. a) -e) ale metodei 1 de congelare si se aplică următoarea combinatie timp-temperatură:

 

(i)

106 ore la -18°C;

(ii)

82 de ore la -21 °C;

(iii)

63 de ore la -23,5°C;

(iv)

48 de ore la -26°C;

(v)

35 de ore la -29°C;

(vi)

22 de ore la -32°C;

(vii)

8 ore la -35°C;

(viii)

1/2 oră la -37°C.

 

b) Temperatura trebuie să fie măsurată prin utilizarea unor instrumente calibrate termoelectric si înregistrată în mod continuu. Sonda termometrului se inserează în centrul unei probe de carne, care nu va fi mai mică decât cea mai subtire bucată de carne care va fi congelată. Această bucată trebuie plasată în pozitia cea mai putin favorabilă din camera de refrigerare, nu în apropierea echipamentului de răcire sau expusă direct jetului de aer rece. Instrumentele trebuie păstrate închise cu cheie. Graficele de temperatură trebuie să includă date relevante din registrul de inspectie a cărnii privind data si ora începerii si finalizării congelării, iar înregistrările trebuie păstrate timp de un an după redactare.

 

ANEXA Nr. 3

 la norma sanitară veterinară

 

EXAMINAREA ALTOR ANIMALE DECÂT SUINELE

 

Carnea de cal, vânat sălbatic sau altă carne care ar putea contine parazitul Trichinella trebuie să fie examinată în concordantă cu una dintre metodele de digestie specificate în cap. I sau II al anexei nr. 1, cu următoarele modificări:

a) probele care cântăresc cel putin 10 g sunt prelevate din musculatura linguală sau maseterină a cailor si din musculatura membrelor anterioare, limbă sau diafragm la mistreti;

b) în cazul cailor, atunci când acesti muschi lipsesc, se va preleva o probă mai voluminoasă din pilierii diafragmatici la locul de tranzit spre portiunea tendinoasă. Muschii trebuie să fie curătati de tesut conjunctiv si grăsime;

c) cel putin 5 g de probă trebuie să fie supuse digestiei, urmând metoda de referintă de detectare prezentată în cap. I al anexei nr. 1 sau o metodă echivalentă prezentată în cap. II al aceleiasi anexe. Pentru fiecare digestie, greutatea totală a muschilor examinati nu trebuie să depăsească 100 g, în cazul metodei prezentate în cap. I si al metodelor prezentate în cap. II lit. A si B, si 35 g în cazul metodei prezentate în cap. II lit. C din anexa nr. 1;

d) atunci când rezultatul este pozitiv, se prelevează încă o probă de 50 g pentru examinare independentă ulterioară;

e) fără a se aduce atingere regulilor de conservare a speciilor de animale, toate tipurile de carne de vânat, altele decât cea de mistret, cum ar fi cea de ursi, mamifere carnivore (inclusiv mamifere marine) si reptile, vor fi testate prin prelevarea unor probe de 10 g de muschi din locurile de electie sau cantităti mai mari dacă musculatura de electie lipseste. Locurile de electie sunt:

(i) la urs: diafragm, maseteri si limbă;

(ii) la mamifere acvatice: limbă;

(iii) la crocodil: maseteri, musculatura pterigoidiană si intercostală;

(iv) la păsări: musculatura capului (de exemplu, maseteri si muschii gâtului);

f) timpul de digestie trebuie să fie suficient pentru a asigura digestia adecvată a tesuturilor acestor animale, însă nu trebuie să depăsească 60 de minute.

 

ANEXA Nr. 4

la norma sanitară veterinară

 

CONDITII DETALIATE

pentru exploatatiile libere de Trichinella si pentru regiunile cu risc neglijabil pentru Trichinella

 

În scopul prezentei anexe, conditii controlate de adăpostire în sisteme integrate de productie înseamnă un tip de îngrijire a animalelor în care suinele sunt tinute permanent în conditii controlate de către operatorul cu activitate în domeniul alimentar în ceea ce priveste hrănirea si adăpostirea.

 

CAPITOLUL I

Obligatii aie operatorilor cu activitate în domeniul

alimentar

A. Pentru a obtine recunoasterea oficială de exploatatie liberă de Trichinella trebuie să fie îndeplinite de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar următoarele cerinte:

a) operatorul trebuie să fi luat toate măsurile de precautie privind constructia si întretinerea clădirii pentru a se preveni accesul rozătoarelor si al oricăror alte mamifere si păsări carnivore mari la clădirile în care sunt tinute animalele;

b) operatorul trebuie să aplice un program de control al dăunătorilor, în special pentru rozătoare, eficient pentru prevenirea infestării porcilor. Operatorul trebuie să tină un registru al programului pentru îndeplinirea cerintelor autoritătii competente;

c) operatorul trebuie să se asigure că toată hrana pentru animale este obtinută prin utilaje care produc hrana pentru animale în concordantă cu principiile descrise în Regulamentul (CE) nr. 183/2005 al Parlamentului European si al Consiliului din 12 ianuarie 2005, care stabileste cerintele de igienă pentru hrana animalelor;

d) operatorul trebuie să depoziteze hrana pentru animale destinată speciilor susceptibile la Trichinella în buncăre închise sau în alte containere care sunt impenetrabile pentru rozătoare. Toate celelalte provizii de hrană pentru animale trebuie să fie tratate termic sau produse si depozitate astfel încât să îndeplinească cerintele autoritătilor competente;

e) operatorul trebuie să se asigure că animalele moarte sunt colectate în vederea eliminării prin mijloace sanitare, într-un interval de 24 de ore de la moarte. Totusi, purceii morti pot fi colectati si depozitati în exploatatie în containere bine închise, până la momentul eliminării;

f) dacă în vecinătatea exploatatiei este localizată o groapă de gunoi, operatorul trebuie să informeze autoritatea competentă. Ulterior, autoritatea competentă trebuie să evalueze riscul implicat si să decidă dacă exploatatia va fi recunoscută ca liberă de Trichinella;

g) operatorul trebuie să se asigure că purceii care intră în exploatatie din exterior si purceii cumpărati sunt născuti si crescuti în conditii controlate de adăpostire în sisteme integrate de productie;

h) operatorul trebuie să se asigure că porcii sunt identificati astfel încât fiecărui animal să îi poată fi trasată provenienta;

i) operatorul poate introduce animale noi în exploatatie numai dacă acestea:

(i) provin din exploatatii recunoscute oficial ca libere de Trichinella; sau

(ii) sunt însotite de certificate autentificate de autoritatea compententă din tara exportatoare, care atestă că animalele provin dintr-o exploatatie liberă de Trichinella; sau

(iii) sunt tinute în izolare până când rezultatele testelor serologice aprobate de laboratorul comunitar de referintă se dovedesc a fi negative. Prelevarea probelor serologice trebuie începută numai după ce animalele au fost prezente în exploatatie timp de 4 săptămâni;

j) operatorul trebuie să se asigure că niciun porc destinat tăierii nu a avut acces în exterior, pe întreaga perioadă de productie;

k) accesul în exterior, pe parcursul primelor câteva săptămâni de viată înainte de întărcare, va fi permis numai dacă toate conditiile următoare sunt îndeplinite:

(i) nu au fost diagnosticate infestatii cu Trichinella la animalele domestice din tară în ultimii 10 ani; (ii) există un program de supraveghere anuală pentru fauna sălbatică susceptibilă la Trichinella. Programele trebuie să fie bazate pe analiza riscului si trebuie să fie dirijate într-o arie epidemiologică legată de locatia geografică a exploatatiilor libere de Trichinella. Programul trebuie să testeze speciile indicator relevante pe baza constatărilor precedente. Rezultatele trebuie să indice o prevalentă a Trichinella la animalele indicator de sub 0,5%; (iii) când sunt în exterior, animalele trebuie tinute în zone împrejmuite corespunzător;

(iv) trebuie să fie instituit programul de monitorizare la care se face referire la art. 11 din norma sanitară veterinară, iar monitorizarea trebuie să fie mai frecventă în exploatatiile implicate;

(v) de la toate scroafele si vierii tinuti în scop de reproductie în exploatatie trebuie să se preleveze probe în mod sistematic la tăiere, în vederea examinării, folosindu-se metoda de referintă de detectare descrisă în cap. I al anexei nr. 1 sau una dintre metodele echivalente descrise în cap. II al aceleiasi anexe; si

(vi) trebuie să fie luate măsuri pentru prevenirea accesului carnivorelor mari si al păsărilor omnivore (de exemplu, ciori, păsări răpitoare).

B. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar din exploatatiile recunoscute ca libere de Trichinella trebuie să informeze autoritatea competentă în cazul în care oricare dintre cerintele lit. A nu mai este îndeplinită sau atunci când intervin orice alte modificări care ar putea afecta statusul de exploatatie liberă de Trichinella.

 

CAPITOLUL II

Obligatiile autoritătilor competente

A. Autoritatea Natională Sanitară Veterinară si pentru Siguranta Alimentelor poate recunoaste o explotatie ca fiind liberă de Trichinella, cu conditia ca:

a) într-un interval de 12 luni să fie efectuate cel putin două vizite de control, înainte de recunoasterea exploatatiei, pentru a se verifica conformitatea cu cerintele cap. I lit. A al anexei nr. 4; si

b) toti porcii trimisi pentru tăiere pe parcursul a 24 de luni precedente recunoasterii sau chiar o perioadă mai lungă, dacă Autoritatea Natională Sanitară Veterinară si pentru Siguranta Alimentelor decide că este necesar să fi fost testati pentru a se asigura îndeplinirea cerintelor autoritătii competente privind faptul că a fost testat un număr suficient de animale dintr-o exploatatie, folosindu-se una dintre metodele de detectare a parazitilor descrise în cap. I si II ale anexei nr. 1; si

c) rezultatele testelor să fi fost negative; si

d) să fi fost instituit un program de monitorizare a riscului privind fauna sălbatică, în acele zone în care fauna sălbatică coexistă cu exploatatiile de animale domestice care au solicitat obtinerea statusului de liber de Trichinella. Programul de monitorizare optimizează detectarea parazitilor prin aplicarea celei mai potrivite tehnici de detectare si utilizarea unui animal indicator corespunzător, prin prelevarea probelor de la un număr mare de animale si prelevarea cantitativă a probelor de carne atât cât este fezabil. Parazitii detectati la animalele sălbatice sunt identificati la nivel de specie într-un laborator de referintă, comunitar sau national. Laboratorul comunitar de referintă poate oferi asistentă prin pregătirea unui protocol standardizat pentru un program de monitorizare a faunei sălbatice. Datele anamnetice pot fi utilizate pentru îndeplinirea cerintelor mentionate în această parte.

B. în situatia în care în România nu a fost detectată prezenta Trichinella timp de 10 ani consecutiv, autoritătile competente pot recunoaste o exploatatie ca fiind liberă de Trichinella, cu conditia ca cerintele lit. A lit. d) să fie îndeplinite.

C. Autoritatea competentă poate decide să recunoască o categorie de exploatatii ca fiind liberă de Trichinella, în cazul în care sunt îndeplinite toate conditiile următoare:

a) toate cerintele stabilite în cap. I lit. A al anexei nr. 4 sunt îndeplinite, cu exceptia lit. k), care nu se aplică; si

b) nu au fost detectate infestatii autohtone cu Trichinella în tară în ultimii 10 ani, pe parcursul cărora au fost efectuate testări continue asupra populatiei de porcine tăiate, astfel încât să ofere o credibilitate de cel putin 95% că, în cazul în care prevalenta pentru Trichinella depăseste 0,0001%, orice infestatie va fi detectată; si

c) trebuie să fie disponibilă o descriere clară a categoriei de exploatatie, a tipului de crestere a animalelor si a tipului de animale implicate; si

d) a fost stabilit un program de monitorizare a riscului pentru fauna sălbatică, în concordantă cu cap. II lit. A lit. d) al anexei nr. 4.

D. Suplimentar fată de cerintele precizate în anexa nr. 4 la Norma sanitară veterinară referitoare la monitorizarea zoonozelor si agentilor zoonotici, aprobată prin Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 34/2006, ce transpune în legislatia natională Directiva 2003/99/CE, raportul initial si raportările anuale ulterioare către Comisia Europeană vor trebui să contină următoarele informatii:

a) numărul cazurilor (importate si autohtone) de Trichinella la om, inclusiv datele epidemiologice;

b) rezultatele testărilor pentru Trichinella la porcii domestici care nu sunt crescuti în conditii controlate de cazare în sisteme integrate de productie. Rezultatele trebuie să includă vârsta si sexul animalelor afectate, tipul sistemului de management, tipul metodei de diagnostic utilizate, gradul de infestatie (dacă este cunoscut) si orice altă informatie relevantă;

c) rezultatele testărilor pentru Trichinella la scroafele si vierii de reproductie. Rezultatele trebuie să includă informatiile mentionate la lit. b);

d) rezultatele testărilor pentru Trichinella la carcasele de mistreti, cai, vânat sau orice alt animal indicator;

e) rezultatul testelor serologice la care se face referire la art. 11 din norma sanitară veterinară, odată ce testul corespunzător a fost validat de laboratorul comunitar de referintă;

f) alte cazuri în care se suspectează prezenta Trichinella, fie importate, fie autohtone, si toate rezultatele de laborator relevante;

g) detaliile privind toate cazurile pozitive si verificarea speciei de Trichinella de către laboratorul comunitar sau national de referintă;

h) datele vor fi transmise în formatul si în concordantă cu programarea efectuată de EFSA pentru raportarea zoonozelor;

i) pentru rapoartele care vizează exploatatiile sau categoriile de exploatatii libere de Trichinella: informatii asupra numărului de exploatatii libere de Trichinella si rezumatul rezultatelor inspectiilor din exploatatiile libere de Trichinella, inclusiv informatiile privind conformitatea fermierului;

j) pentru rapoartele privind regiunile cu risc neglijabil, trebuie transmise informatii privind:

(i) programul de monitorizare implementat în concordantă cu art. 11 din norma sanitară veterinară sau informatii echivalente;

(ii) programul de monitorizare a riscului privind fauna sălbatică în concordantă cu cerintele lit. A lit. d) sau informatii echivalent.

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR SI TURISMULUI

 

ORDIN

pentru aprobarea reglementării tehnice „Ghid privind proiectarea structurilor de pământ armat cu materiale geosintetice si metalice”, indicativ GP 093-06

 

În conformitate cu art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în constructii, cu modificările ulterioare, în temeiul art. 2 pct. 45 si al art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, cu modificările si completările ulterioare,

având în vedere Procesul-verbal de avizare nr. 10 din 11 iulie 2006 al Comitetului tehnic de coordonare generală,

ministrul transporturilor, constructiilor si turismului emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă reglementarea tehnică „Ghid privind proiectarea structurilor de pământ armat cu materiale geosintetice si metalice”, indicativ GP 093-06, elaborată de Universitatea Tehnică de Constructii Bucuresti, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, si va intra în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin orice dispozitii contrare îsi încetează aplicabilitatea.

 

Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,

Radu Mircea Berceanu

Bucuresti, 21 septembrie 2006.

Nr. 1.764.


*) Anexa se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 896 bis în afara abonamentului, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.