MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 174 (XVIII) - Nr. 914         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 9 noiembrie 2006

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 624 din 3 octombrie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 34 alin. 2, art. 3041 si art. 305 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 637 din 3 octombrie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

 

Decizia nr. 661 din 10 octombrie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 32 alin. (1) si (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.520. - Hotărâre pentru aprobarea modului de repartizare si de utilizare a sumei prevăzute în bugetul Secretariatului General al Guvernului pe anul 2006 la capitolul 67.01 „Cultură, recreere si religie”, titlul 59 „Alte cheltuieli”, articolul 59.11 „Asociatii si fundatii”

 

1.526. - Hotărâre pentru aprobarea Memorandumului de întelegere dintre Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor din România si Ministerul Mediului si Resurselor Naturale din Republica Kenya privind cooperarea în domeniul protectiei mediului, semnat la Nairobi la 22 august 2006

 

Memorandum de întelegere între Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor din România si Ministerul Mediului si Resurselor Naturale din Republica Kenya privind cooperarea în domeniul protectiei mediului

 

1.541. - Hotărâre privind transmiterea unor imobile, proprietate publică a statului, din administrarea Agentiei Nationale de Consultantă Agricolă în administrarea Ministerului Culturii si Cultelor, pentru Mănăstirea Râmet

 

1.542. - Hotărâre privind transmiterea unor terenuri din domeniul privat al statului si din administrarea Agentiei Domeniilor Statului în fondul forestier proprietate publică a statului si în administrarea Regiei Nationale a Pădurilor – Romsilva

 

1.572. - Hotărâre pentru aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli rectificat al Regiei Autonome „Monitorul Oficial” pe anul 2006

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 624

din 3 octombrie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 34 alin. 2, art. 3041 si art. 305 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Serban Viorei Stănoiu - judecător

Antonia Constantin - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconsti­tutionalitate a dispozitiilor art. 34 alin. 2, art. 3041 si ari. 305 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Elena Bulbucan si Gheorghe Mie în Dosarul nr. 6.037/Cv/2005 al Tribunalului Arges - Sectia civilă.

La apelul nominal răspunde avocatul Ionel Stan, cu delegatia depusă la dosar, pentru părtile Asociatia Salariatilor si Conducerii Societătii Comerciale „Comat Arges” - S.A., prin lichidator Lucia Trândas, si Societatea Comercială „Comat Arges” - S.A., lipsă fiind autorii exceptiei, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Apărătorul ales al părtilor Asociatia Salariatilor si Conducerii Societătii Comerciale „Comat Arges” - S.A. si Societatea Comercială „Comat Arges” - S.A. solicită respingerea exceptiei ca fiind nefondată, asa cum a statuat si Curtea Constitutională în jurisprudenta sa.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, invocând în acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 14 martie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 6.037/Cv/2005, Tribunalul Arges - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cii exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 34 alin. 2, art. 3041 si art. 305 din Codul de procedură civilă. Exceptia a fost ridicată de Elena Bulbucan si Gheorghe llie în cadrul solutionării unui recurs împotriva unei sentinte civile a Judecătoriei Pitesti.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că dispozitiile art. 3041 si 305 din Codul de procedură civilă sunt neconstitutionale, întrucât, în cazul existentei a două grade de jurisdictie, permit o restrictionare nefirească a drepturilor părtilor de a propune si obtine administrarea de probe. Referitor la art. 34 alin. 2 din Codul de procedură civilă, arată că, în situatia respingerii cererii de recuzare formulate în timp ce dosarul se află în recurs, nu există posibilitatea atacării solutiei respective.

Tribunalul Arges - Sectia civilă si-a exprimat opinia în sensul că dispozitiile legale criticate nu contravin Constitutiei, întrucât, pe de-o parte, recursul este o cale extraordinară de atac, justificându-se din acest punct de vedere deosebirea fată de apel în ceea ce priveste inadmisibilitatea probelor noi, cu exceptia înscrisurilor, iar, pe de altă parte, recursul este o cale de atac nedevolutivă, instanta analizând doar hotărârea atacată sub aspectul legalitătii acesteia.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitu­tionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, întrucât dispozitiile legale criticate nu instituie privilegii sau discriminări si nici nu aduc atingere sub nici un aspect dreptului părtilor de a fi asistate de un avocat ales sau numit din oficiu. Totodată, dispozitiile legale criticate sunt în deplină concordantă cu prevederile art. 126 alin. (2) din Constitutie.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat Curtii Constitutionale punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitu­tionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 34 alin. 2, art. 3041 si 305 din Codul de procedură civilă. Art. 305 a fost modificat prin Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea si completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 26 mai 2004.

Dispozitiile legale criticate au următorul cuprins:

- Art. 34 alin. 2: „Încheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca numai odată cu fondul. “;

- Art. 3041: „Recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel nu este limitat la motivele de casare prevăzute în art, 304, instanta putând să examineze cauza sub toate aspectele.”

- Art. 305: „In instanta de recurs nu se pot produce probe noi, cu exceptia înscrisurilor, care pot fi depuse până la închiderea dezbaterilor.”

Autorii exceptiei consideră că dispozitiile legale criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fata legii si ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare.

Analizând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată următoarele:

Prin Decizia nr. 382/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 12 iunie 2006, Curtea, respingând exceptia de neconstitutionalitate a art. 34 din Codul de procedură civilă, a statuat că recuzarea nu constituie o actiune de sine stătătoare, ci o procedură integrată procesului în curs de judecată, al cărei scop este tocmai asigurarea desfăsurării normale a judecătii, iar nu împiedicarea accesului la justitie, si că tocmai în considerarea acestui principiu constitutional consacrat de prevederile art. 21 din Legea fundamentală, legiuitorul a prevăzut posibilitatea atacării numai odată cu fondul a încheierii prin care s-a respins cererea de recuzafe, spre deosebire de încheierile prin care se încuviintează sau se respinge abtinerea, ca si aceea prin care se încuviintează recuzarea, care nu sunt supuse niciunei căi de atac. În ceea ce priveste invocarea art. 16 din Constitutie, Curtea a retinut că prin dispozitiile legale deduse controlului de constitutionalitate legiuitorul nu a instituit un tratament discriminatoriu, ci un regim legal diferit, impus de existenta unor situatii procesuale diferite.

De asemenea, prin Decizia nr. 351/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 455 din 25 mai 2006, Curtea s-a pronuntat asupra constitutionalitătii art. 3041 si 305 din Codul de procedură civilă, raportate la art. 16 si 24 din Constitutie, statuând că, în urma modificărilor si completărilor aduse Codului de procedură civilă prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 138/2000, recursul a devenit o cale extraordinară de atac, ceea ce justifică deosebirea fată de apel în ceea ce priveste inadmisibilitatea probelor noi, cu exceptia înscrisurilor. Referitor la art. 3041 din Codul de procedură civilă, recursul constituie în această ipoteză o cale de atac cu caracter devolutiv, în care, ca si în cazul apelului, instanta de recurs judecă însăsi cauza, atât sub aspectul legalitătii, cât si sub cel al temeiniciei, nelimitându-se să examineze doar hotărârea pronuntată de prima instantă, exclusiv pentru motivele de casare prevăzute în art. 304 din Codul de procedură civilă.

Neintervenind elemente noi de natură a determina reconsiderarea jurisprudentei Curtii, considerentele si solutiile acestor decizii sunt valabile si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 34 alin. 2, ale art. 3041 si ale art. 305 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Elena Bulbucan si Gheorghe llie în Dosarul nr. 6.037/Cv/2005 al Tribunalului Arges - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 3 octombrie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 637

din 3 octombrie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsoká Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Antonia Constantin - procuror

Benke Kâroly - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, exceptie ridicată de Casa Judeteană de Asigurări de Sănătate Dâmbovita în Dosarul nr. 2.044/2006 al Tribunalului Dâmbovita-Sectia comercială si de contencios administrativ.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, arătând că dispozitiile legale criticate asigură controlul exercitat de instantele judecătoresti asupra actelor administrative, iar suspendarea acestora reprezintă o modalitate de apărare a drepturilor si intereselor cetătenilor.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 22 mai 2006, pronuntată în Dosarul nr. 2.044/2006, Tribunalul Dâmbovita - Sectia comercială si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, exceptie ridicată de Casa Judeteană de Asigurări de Sănătate Dâmbovita într-o cauză având ca obiect solutionarea cererii de suspendare a unui act al său în baza art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că textul legal criticat contravine art. 1 alin. (3) si (4) din Constitutie, întrucât i se acordă posibilitatea instantei judecătoresti să intervină în exercitiul puterii executive înainte de a fi sesizată cu actiunea în contencios administrativ si anume în timpul în care autoritatea publică emitentă a actului atacat are facultatea de a dispune revocarea sau anularea acestuia.

Tribunalul Dâmbovita - Sectia comercială si de contencios administrativ apreciază că exceptia de neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată. Se apreciază că prin aplicarea dispozitiilor legale criticate se urmăreste respectarea legalitătii în emiterea actelor administrative. Totodată, măsura suspendării prin hotărâre judecătorească a executării actului reprezintă o exceptie de la regula executării din oficiu a acestuia. Suspendarea se dispune numai cu întrunirea anumitor conditii prevăzute de lege, iar separatia puterilor în stat nu înseamnă excluderea controlului unei puteri asupra celeilalte, ci presupune realizarea unui echilibru de forte. Totodată, în opinia instantei, cenzurarea abuzurilor autoritătilor publice de către instantele judecătoresti este o garantie a echilibrului de forte si a respectării drepturilor si libertătilor cetătenesti.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În argumentarea acestui punct de vedere, se sustine că ratiunea instituirii posibilitătii instantei de contencios administrativ competente de a dispune suspendarea actului administrativ este prevenirea unei pagube iminente care ar fi produsă persoanei vătămate prin executarea acestui act. Se mai apreciază că principiul separatiei puterilor în stat nu exclude controlul unei puteri asupra altei puteri, prin aceasta asigurându-se echilibrul de forte necesar, astfel încât nu sunt încălcate prevederile art. 1 alin. (3) si (4) din Constitutie. Totodată, în sustinerea acestui punct de vedere sunt invocate considerentele care au stat la baza Deciziei Curtii Constitutionale nr. 44 din 24 ianuarie 2006.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată. În acest sens, sunt invocate considerentele care au stat la baza Deciziei Curtii Constitutionale nr. 673 din 15 decembrie 2005.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, care au următorul cuprins:

„În cazuri bine justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente, odată cu sesizarea, în conditiile art. 7, a autoritătii publice care a emis actul, persoana vătămată poate să ceară instantei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ până la pronuntarea instantei de fond.”

Textele constitutionale invocate în sustinerea exceptiei sunt cele ale art. 1 alin. (3) si (4) privind principiile generale de organizare a statului român, respectiv principiul separatiei puterilor în stat.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea retine următoarele:

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate apreciază, în esentă, că posibilitatea instantei judecătoresti de a suspenda un act administrativ înainte de a fi sesizată cu actiunea în contencios administrativ, cât timp autoritatea publică emitentă a actului atacat are încă facultatea de a dispune revocarea sau anularea acestuia, contravine prevederilor constitutionale ale art. 1 alin. (3) si (4) privind unele principii generale de organizare a statului român, respectiv principiul separatiei puterilor în stat.

Cu privire la textul de lege criticat, Curtea, prin Decizia nr. 44 din 24 ianuarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 24 februarie 2006, a stabilit că suspendarea prin hotărâre judecătorească a executării actului administrativ reprezintă o exceptie de la regula executării din oficiu a acestuia.. Cu acelasi prilej, Curtea a retinut că legea prevede întrunirea a 3 conditii pentru ca instanta să poată suspenda executarea actului: existenta cazului bine justificat, prevenirea unei pagube iminente si dovada că persoana vătămată a formulat recursul prealabil (gratios) la autoritatea emitentă a actului respectiv.

Astfel, numai cu întrunirea acestor conditii, instanta de judecată poate dispune suspendarea executării actului administrativ. Având în vedere cele de mai sus, Curtea retine că separatia puterilor în stat nu înseamnă lipsa unui mecanism de control între puterile statului, dimpotivă presupune existenta unui control reciproc, precum si realizarea unui echilibru de forte între acestea. Actele puterii executive sunt cenzurate pe calea contenciosului administrativ, iar aceasta presupune, printre altele, si posibilitatea instantei de judecată de a suspenda executarea actului pretins nelegal, chiar cât timp autoritatea publică emitentă a actului atacat are încă facultatea de a dispune revocarea sau anularea acestuia, mai ales că în acest interval de timp actul în cauză îsi produce efectele. Această măsură reprezintă o garantie pentru respectarea drepturilor si libertătilor cetătenesti, precum si a valorilor constitutionale. În consecintă, Curtea nu poate retine în nici un mod critica autorului exceptiei în raport cu dispozitiile art. 1 alin. (4) din Constitutie, neexistând nicio intruziune arbitrară a puterii judecătoresti în sfera de activitate a puterii executive.

Curtea constată că invocarea în sustinerea exceptiei a dispozitiilor art. 1 alin. (3) din Constitutie nu este relevantă, întrucât textul respectiv consacră un principiu general care stă la baza statului român, iar nu un drept, astfel că acest principiu nu poate fi considerat a fi încălcat decât, eventual, în măsura încălcării unuia dintre drepturile si libertătile fundamentale ale cetătenilor, garantate de Constitutie, sau a vreunui alt text constitutional relevant sub aspectul continutului art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, exceptie ridicată de Casa Judeteană de Asigurări de Sănătate Dâmbovita în Dosarul nr. 2.044/2006 al Tribunalului Dâmbovita - Sectia comercială si de contencios administrativ.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 3 octombrie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Benke Kâroly

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 661

din 10 octombrie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 32 alin. (1) si (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ion Tiucă - procuror

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitu­tionalitate a dispozitiilor art. 32 alin. (1) si (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Cristescu Oil” - S.R.L. din Cornea în Dosarul nr. 606/C/2006 al Tribunalului Caras-Severin.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Presedintele constată cauza în stare de judecată si acordă cuvântul pe fond.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, apreciind că se impune păstrarea jurisprudentei Curtii Constitutionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 17 februarie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 606/C/2006, Tribunalul Caras-Severin a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 32 alin. (1) si (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor.

Exceptia a fost ridicată de Societatea Comercială „Cristescu Oil” - S.R.L. din Cornea într-o cauză având ca obiect recursul împotriva sentintei civile prin care s-a respins, ca tardiv introdusă, plângerea formulată de autorul exceptiei împotriva procesului-verbal de constatare a unei contraventii.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile art. 32 alin. (1) si (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 contravin prevederilor constitutionale ale art. 16 alin. (1) si (2), art. 21 alin. (1), (2) si (3) si ale art. 53. În acest sens arată că „procedura instituită, care obligă contravenientul să depună plângerea sa si copia procesului-verbal de constatare a contraventiei la organul din care face parte agentul constatator, îl expune pe acesta voluntarismului acestui organ [...] în sarcina căruia, în afara termenului generic «de îndată» nu se stabileste de lege un termen imperativ [...] în care acesta să transmită plângerea si dosarul cauzei instantei competente teritorial să o solutioneze «într-un termen rezonabil»“.

Asa fiind, se consideră că „această obligatie stabilită în sarcina contravenientului - în măsura în care instanta refuză sesizarea sa directă si restituie plângerea primită - reprezintă o încălcare evidentă a prevederilor art. 21 din Constitutie.

De asemenea, se sustine că „această «procedură» încalcă dispozitiile art. 16 din Constitutie întrucât [...] organului constatator i se creează artificial si nejustificat un avantaj în privinta probatoriului si pozitiei procesuale pe care o poate adopta în viitorul litigiu”.

Totodată, se mai arată că sunt încălcate si dispozitiile art. 53 din Constitutie, deoarece „un litigiu în care se solutionează o plângere a unei persoane împotriva unui proces-verbal de constatare a contraventiei si aplicare a sanctiunii [...] nu poate reprezenta în niciun caz vreuna din situatiile care să justifice restrângerea dreptului petentului de a se adresa nemijlocit instantei de judecată”.

Tribunalul Caras-Severin apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este întemeiată. În acest sens arată că textele de lege criticate îngrădesc „accesul liber la justitie prin obligarea contravenientului să depună plângerea sa si copia procesului-verbal de constatare a contraventiei la organul din care face parte agentul constatator, prin faptul că nu se stabileste un termen în care agentul constatator să fie obligat să înainteze plângerea contraventională instantei de judecată si prin lipsa sanctiunilor care să poată fi aplicate agentului constatator pentru nerespectarea acestui termen”.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitu­tionalitate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile legale criticate sunt constitutionale, sens în care a statuat Curtea în jurisprudenta sa.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitu­tionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 32 alin. (1) si (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2002, ulterior modificată.

Textele de lege criticate au următorul continut:

- Art. 32: „(1) Plângerea însotită de copia de pe procesul-verbal de constatare a contraventiei se depune la organul din care face parte agentul constatator, acesta fiind obligat să o primească si să înmâneze depunătorului o dovadă în acest sens.

(2) Plângerea împreună cu dosarul cauzei se trimit de îndată judecătoriei în a cărei circumscriptie a fost săvârsită contraventia.

Textele constitutionale invocate în sustinerea exceptiei sunt cele ale art. 16 alin. (1) si (2) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1), (2) si (3) privind accesul liber la justitie si ale art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti.

Examinând exceptia, Curtea Constitutională constată că prevederile legale criticate au mai format obiectul controlului de constitutionalitate, prin raportare la dispozitiile art. 21 din Legea fundamentală.

Astfel, prin Decizia nr. 200 din 29 aprilie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 1 iunie 2004, Curtea a retinut următoarele: „Textul de lege criticat nu îngrădeste accesul liber la justitie al persoanelor interesate, ci instituie norme de procedură privind solutionarea plângerii formulate împotriva procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei. Această modalitate de reglementare reprezintă însă optiunea legiuitorului, fiind în conformitate cu prevederile art. 126 alin. (2) din Constitutie, privind competenta si procedura în fata instantelor judecătoresti.”

Totodată, Curtea constată că nu poate fi retinută sustinerea potrivit căreia prevederile legale criticate creează o inegalitate între organul constatator si contravenient, deoarece principiul constitutional consacrat de art. 16 alin. (1) si (2) din Legea fundamentală se referă la egalitatea în drepturi a cetătenilor în fata legii si a autoritătilor publice, iar nu la egalitatea între cetăteni si autoritătile publice.

De asemenea, nu se poate retine nici critica privind încălcarea art. 53 din Constitutie, deoarece prin dispozitiile art. 32 alin. (1) si (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 nu se aduce nicio restrângere exercitiului dreptului de acces liber la justitie.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 32 alin. (1) si (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Cristescu Oil” - S.R.L. din Cornea în Dosarul nr. 606/C/2006 al Tribunalului Caras-Severin.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 10 octombrie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea modului de repartizare si de utilizare a sumei prevăzute în bugetul Secretariatului General al Guvernului pe anul 2006 la capitolul 67.01 „Cultură, recreere si religie”, titlul 59 „Alte cheltuieli”, articolul 59.11 „Asociatii si fundatii”

 

 

Având în vedere prevederile art. 41 lit. d) si ale art. 46 alin. (1) lit. f) din Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 246/2005, si ale Hotărârii Guvernului nr. 1.565/2003 privind recunoasterea „Centrului Regional PER pentru Europa Centrală, de Est si de Sud-Est” ca fiind de utilitate publică, cu modificările ulterioare,

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al Legii bugetului de stat pe anul 2006 nr. 379/2005, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se acordă, în conditiile legii, suma de 100 mii lei din bugetul Secretariatului General al Guvernului pe anul 2006, de la capitolul 67.01 „Cultură, recreere si religie”, titlul 59 „Alte cheltuieli”, articolul 59.11 „Asociatii si fundatii”, Centrului Regional PER pentru Europa Centrală, de Est si de Sud-Est pentru finantarea cheltuielilor necesare realizării programelor convenite.

Art. 2. - Modul de utilizare a sumei acordate potrivit prezentei hotărâri va fi supus controlului, conform legislatiei în vigoare, respectiv pe baza rapoartelor de activitate si a situatiilor financiare anuale întocmite de organizatia beneficiară, potrivit art. 41 lit. e) din Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 246/2005.

Art. 3. - Răspunderea privind respectarea prevederilor legale în vigoare referitoare la utilizarea si justificarea sumei de 100 mii lei revine Centrului Regional PER pentru Europa Centrală, de Est si de Sud-Est, iar monitorizarea realizării programelor convenite se exercită de către Departamentul pentru relatii interetnice.

Art. 4. - Suma acordată si neutilizată până la data de 10 decembrie 2006 se va restitui în termen de 5 zile la bugetul Secretariatului General al Guvernului.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul delegat pentru coordonarea

Secretariatului General al Guvernului,

Radu Stroe

Departamentul pentru relatii interetnice,

Attila Marko,

secretar de stat

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 25 octombrie 2006.

Nr. 1.520.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Memorandumului de întelegere dintre Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor din România si Ministerul Mediului si Resurselor Naturale din Republica Kenya privind cooperarea în domeniul protectiei mediului, semnat la Nairobi la 22 august 2006

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 20 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Memorandumul de întelegere dintre Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor din România si Ministerul Mediului si Resurselor Naturale din Republica Kenya privind cooperarea în domeniul protectiei mediului, semnat la Nairobi la 22 august 2006.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul mediului si gospodăririi apelor,

Sulfina Barbu

p. Ministrul afacerilor externe,

Anton Niculescu,

secretar de stat

 

Bucuresti. 1 noiembrie 2006

 Nr. 1.526.

 

MEMORANDUM DE ÎNTELEGERE*)

Între Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor din România si Ministerul Mediului si Resurselor Naturale din Republica Kenya privind cooperarea în domeniul protectiei mediului

 

*) Traducere.

 

Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor din România si Ministerul Mediului si Resurselor Naturale din Republica Kenya, denumite în continuare părti,

recunoscând că multe probleme de mediu sunt de natură transfrontieră si necesită cooperare internatională si că o cooperare între autoritătile nationale de mediu poate fi un avantaj reciproc la nivel national, regional si global,

fiind constiente că implementarea principiilor Agendei 21 reprezintă o cale de realizare a obiectivelor dezvoltării durabile,

dorind să consolideze cooperarea în cadrul conventiilor internationale relevante la care părtile sau statele acestora sunt părti si în conformitate cu documentul final al Summitului Mondial pentru Dezvoltare Durabilă (SMDD), Johannesburg 2002,

tinând seama de nevoia unei mai strânse cooperări stiintifice si tehnice în vederea protectiei mediului si conservării resurselor naturale,

au convenit după cum urmează:

 

ARTICOLUL 1

 

Pentru a reduce poluarea mediului si pentru a actiona în vederea asigurării dezvoltării durabile si a managementului resurselor naturale, pe baza egalitătii,

reciprocitătii si beneficiului reciproc, părtile vor dezvolta si vor promova cooperarea în domeniul conservării si protectiei mediului, inclusiv prin transfer de know-how si tehnologie.

 

ARTICOLUL 2

 

Principalele domenii de cooperare vor fi următoarele:

a) conservarea diversitătii biologice, managementul si dezvoltarea unor programe si proiecte comune pentru implementarea conventiilor internationale relevante la care România si Kenya sunt părti;

b) managementul deseurilor si substantelor chimice periculoase;

c) adoptarea unui sistem integrat pentru a preveni, reduce si controla poluarea aerului;

d) dezvoltarea unui sistem educational pentru protectia mediului si conservarea resurselor naturale.

 

ARTICOLUL 3

 

Părtile vor coopera prin următoarele forme:

- organizarea unor vizite de studiu, seminarii, simpozioane, expozitii;

- cursuri si schimb de specialisti;

- schimb de informatii si date stiintifice si tehnice, precum si de rezultate relevante în domeniul cercetării;

- cercetări tehnico-stiintifice comune si elaborarea de proiecte comune;

- orice alte forme de cooperare considerate necesare de către părti.

 

ARTICOLUL 4

 

Părtile, actionând în limitele competentei lor si în conformitate cu legislatiile lor nationale relevante, vor oferi sprijin în stabilirea relatiilor directe între alti factori interesati în tările lor, de a initia programe si/sau proiecte comune în domeniul protectiei mediului si conservării resurselor naturale.

 

ARTICOLUL 5

 

1. Părtile vor stabili programe de lucru anuale care vor detalia domeniile si actiunile convenite prin prezentul memorandum de întelegere si vor examina sistematic rezultatele acestora.

2. Sarcina coordonării si a secretariatului pentru aplicarea corespunzătoare a acestor programe va fi îndeplinită de Directia integrare europeană, politici comunitare si cooperare internatională - Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor din România si de Autoritatea Natională pentru Managementul Mediului - Ministerul Mediului si Resurselor Naturale din Kenya.

3. În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului memorandum de întelegere, părtile îsi vor notifica reciproc numele coordonatorilor lor.

4. Fiecare parte poate desemna oricând un înlocuitor al coordonatorului său si va notifica în scris cealaltă parte.

 

ARTICOLUL 6

 

1. Anual va fi organizată o întâlnire a reprezentantilor părtilor pentru a evalua implementarea programelor de lucru anuale. În acest forum se pot discuta si alte aspecte care nu sunt strict legate de programul de lucru, dar care pot fi în interesul ambelor părti.

2. Aceste întâlniri se vor organiza alternativ în România si Kenya.

 

ARTICOLUL 7

 

1. Costurile legate de transportul extern si diurnă ale expertilor care participă la implementarea programelor de lucru sau la alte actiuni convenite în cadrul prezentului memorandum de întelegere vor fi suportate de partea trimitătoare, dacă nu a fost stabilit altfel.

2. Costurile de cazare si transport local în tara gazdă vor fi asigurate de către aceasta, dacă nu a fost stabilit altfel.

 

ARTICOLUL 8

 

Prezentul memorandum de întelegere nu va fi interpretat astfel încât să prejudicieze drepturile si obligatiile părtilor, care rezultă din alte acorduri în vigoare, încheiate de fiecare dintre părti sau de către statele de care apartin, în conformitate cu dreptul international.

 

ARTICOLUL 9

 

Orice divergentă care poate apărea din interpretarea sau implementarea prezentului memorandum de întelegere va fi solutionată prin consultări între părti.

 

ARTICOLUL 10

 

1. Prezentul memorandum de întelegere va intra în vigoare în ziua următoare datei primirii ultimei notificări scrise, prin care părtile se informează reciproc cu privire la îndeplinirea procedurilor legale interne prevăzute pentru intrarea în vigoare a acestuia.

2. Prezentul memorandum de întelegere se încheie pe o perioadă de 5 ani, după care valabilitatea sa va fi extinsă în mod automat pe noi perioade de câte 5 ani, cu exceptia cazului în care oricare dintre părti îsi notifică în scris intentia privind încetarea valabilitătii memorandumului de întelegere cu 3 luni înainte de expirarea perioadei de valabilitate a acestuia.

3. Prezentul memorandum de întelegere poate fi completat sau modificat prin acordul părtilor. Aceste modificări vor intra în vigoare în conformitate cu procedura stabilită în primul paragraf al acestui articol.

Semnat la Nairobi la 22 august 2006, în două exemplare originale în limba engleză, ambele texte fiind egal autentice.

 

Ministrul mediului si gospodăririi apelor din România,

Sulfina Barbu

Ministrul mediului si resurselor naturale din Republica Kenya,

Kivutha Kibwana

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind transmiterea unor imobile, proprietate publică a statului, din administrarea Agentiei Nationale de Consultantă Agricolă în administrarea Ministerului Culturii si Cultelor, pentru Mănăstirea Râmet

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 12 alin. (1) si (2) si al art. 17 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă transmiterea unor imobile, compuse din constructii si terenuri, proprietate publică a statului, situate în comuna Galda de Jos, judetul Alba, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din administrarea Agentiei Nationale de Consultantă Agricolă în administrarea Ministerului Culturii si Cultelor si în folosintă gratuită, pe

termen de 5 ani, Mănăstirii Râmet, judetul Alba, în scopul instruirii si calificării copiilor orfani si asistati în meseria de agricultor.

Art. 2. - Predarea-preluarea imobilelor transmise potrivit art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate, în” termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale,

Gheorghe Flutur

Ministrul culturii si cultelor,

Adrian lorgulescu

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 1 noiembrie 2006.

Nr. 1.541.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a imobilelor, proprietate publică a statului, care se transmit din administrarea Agentiei Nationale de Consultantă Agricolă în administrarea Ministerului Culturii si Cultelor si în folosinta gratuită a Mănăstirii Râmet

 

Locui unde

sunt situate

imobilele

Persoana juridică

de la care

se transmit imobilele

Persoana juridică

la care

se transmit imobilele

Numărul

atribuit

de M.F.P.

Caracteristicile tehnice ale imobilelor

Comuna

Galda de Jos,

judetul Alba

Statul român, din administrarea

Agentiei Nationale de Consultantă Agricolă

Statul român, în administrarea

Ministerului Culturii si Cultelor si în folosinta gratuită a Mănăstirii Râmet

34.095

Terenuri în suprafată totală de 22,17 ha, situate

în următoarele parcele: A2208/4 = 11,5 ha;

A2483/61 = 10 ha; A1495 = 0,20 ha; Fn 1496 =

= 0,21 ha; Ce = 0,26 ha

35.055

 

 

Clădire laborator din cărămidă:

- suprafata construită = 349 m2

- suprafata curtilor si constructiilor = 2.600 m2

106.300

 

Sopron si remiză pentru tractor:

- suprafata construită = 60 m2

106.301

Depozit de seminte + anexe:

- suprafata construită = 80 m2

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind transmiterea unor terenuri din domeniul privat ai statului si din administrarea Agentiei Domeniilor Statului în fondul forestier proprietate publică a statului si în administrarea Regiei Nationale a Pădurilor – Romsilva

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 8 alin. (1) si al art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare, al art. 94 lit. c) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare, precum si al art. 10 si al art. 53 alin. 4 din Legea nr. 26/1996 - Codul silvic, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă transmiterea terenurilor degradate, cu destinatie agricolă, în suprafată totală de 241,27 ha, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din domeniul privat al statului si din administrarea Agentiei Domeniilor Statului în domeniul public al statului si în administrarea Regiei Nationale a Pădurilor - Romsilva.

Art. 2. - (1) Reconstructia ecologică prin împădurire a terenurilor degradate prevăzute la art. 1 se realizează de subunitătile Regiei Nationale a Pădurilor - Romsilva.

(2) Cheltuielile necesare pentru lucrările de împădurire a terenurilor degradate prevăzute la art. 1 se suportă din fondul de ameliorare a fondului funciar sau din alte surse prevăzute de lege.

Art. 3. - Terenurile degradate preluate de Regia Natională a Pădurilor - Romsilva potrivit art. 1 se scot din evidenta terenurilor cu destinatie agricolă, se înregistrează în evidenta terenurilor cu destinatie forestieră, se înscriu în amenajamentele silvice si se supun regimului silvic.

Art. 4. - Agentia Domeniilor Statului împreună cu Regia Natională a Pădurilor - Romsilva asigură punerea în aplicare a prevederilor prezentei hotărâri si încheie protocolul de predare-preluare a terenurilor, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale,

Gheorghe Flutur

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 1 noiembrie 2006.

Nr. 1.542.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a terenurilor din domeniul privat al statului, care se transmit din administrarea Agentiei Domeniilor Statului în fondul forestier proprietatea publică a statului si în administrarea Regiei Nationale a Pădurilor-Romsilva

 

AMPLASAMENTUL TERENULUI

PERSOANA JURIDICĂ CARE ARE TERENUL ÎN FOLOSINTA

PERSOANA JURIDICĂ DE LA CARE SE TRANSMITE TERENUL

PERSOANA JURIDICA LA CARE SE TRANSMITE TERENUL

CARACTERISTICILE TERENULUI

TARLAUA

PARCELA

SUPRAFATA

TOTALĂ
ha

JUDETUL

UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA (LOCALITATEA)

 

0

1

2

3

4

5

6

7

 

BOTOSANI

 

 

 

Trusesti

 

 

 

S.C. Agrojim Dângeni

 

 

 

ADS

 

 

 

RNP-Romsilva

 

 

 

16

 

 

 

227

0,05

 

228

14,69

 

229

0,38

 

230

0,30

 

TOTAL JUDETUL BOTOSANI

 

 

15,42

 

TIMIS

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Masloc

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

S.C.TIMAS MASLOC

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ADS

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

RNP-Romsilva

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

41

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

732

0,56

 

707

30,55

 

712

0,42

 

715

6,64

 

I 717

1,16

 

719

0,07

 

724/2

10,86

 

725

1.39

 

718

5,48

 

729

1,01

 

708

0.55

 

720/1

6,69

 

709

0.37

 

721

0,55

 

730

0,67

 

731/1

0,05

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

42

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

752

0,22

 

748

0,02

 

751

10,95

 

756/1

0.64

 

735/3

2,60

 

736

0,49

 

749

0,50

 

753

0.21

 

734

21,29

 

750

0,56

 

724

0,01

 

754

0,20

 

743

2,22

 

745

2,77

 

742

0,10

 

740

0,47

 

735/1

0,09

 

735/2

0,22

 

747

1,86

 

755

0,10

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

45

 

 

 

840

0,04

 

841

0,11

 

845

0,20

 

847/2

0,32

 

TIMIS

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Masloc

 

 

 

 

 

 

 

 

 

S.C.TIMAS MASLOC

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ADS

 

 

 

 

 

 

 

 

 

RNP-Romsilva

 

 

 

 

 

 

 

 

 

45

 

 

 

 

 

 

 

 

 

806

10,48

 

813

24,32

 

817

0,27

 

842

1,82

 

846

0,44

 

844

0,15

 

843

0,17

 

838

0,09

 

839

0,03

 

741

0,48

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

46

 

 

 

850

36.60

 

853

0,17

 

855

0.12

 

856

0,04

 

TOTAL JUDETUL TIMIS

 

 

 

 

188,39

 

TULCEA

 

 

 

 

 

 

Tulcea

S.C.A.I. DEALU TULCEA

ADS

RNP-Romsilva

43

764%

5,18

 

Ceamurlia de Jos

S.C. Zorile Lunca

27

 

 

 

177%

9,26

 

112

12.77

 

176

1.43

 

114

1,70

 

Casimcea

S.C. Agrozootehnica Casimcea S.A.

139

 

1226

3,09

 

1227

4,03

 

TOTAL JUDETUL TULCEA

 

 

 

 

37,46

 

TOTAL GENERAL

 

 

 

241,27

 

 

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli rectificat al Regiei Autonome „Monitorul Oficial” pe anul 2006

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 79/2001 privind întărirea disciplinei economico-financiare si alte dispozitii cu caracter fiihanciar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 59/2002, cu completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă bugetul de venituri si cheltuieli rectificat pe anul 2006 al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, aflată sub autoritatea Camerei Deputatilor, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

Ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei,

Gheorghe Barbu

 

Bucuresti, 8 noiembrie 2006.

Nr. 1.572.

 

ANEXA

 

CAMERA DEPUTATILOR

Regia Autonomă “Monitorul Oficial”

Str. Parcului nr.65 sector 1 Bucuresti

Cod fiscal R427282

 

BUGETUL DE VENITURI SI CHELTUIELI RECTIFICATIV

PE ANUL 2006

 

 

 

Mii lei

INDICATORI

Nr. rd.

BVC 2006 Aprobat

BVC rectificat

%

4/3

1

2

3

4

5

I. VENITURI TOTALE (rd.2+10+15)

1

73 000

74 500

102

1. Venituri din exploatare din care:

2

70 500

71600

102

a) productia vândută

3

70 500

71 600

102

b) venituri din vânzarea mărfurilor

4

-

-

-

c) venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri, din care:

5

-

-

-

- subventii, conf. prevederilor legale în vigoare

5a

-

-

-

- transferuri, conf. prevederilor legale în vigoare

5b

-

-

-

d) productia imobilizată

6

-

-

-

e) alte venituri din exploatare, din care:

7.

-

-

-

- venituri din subventii de exploatare aferente altor venituri

8

-

-

-

- alte venituri din exploatare

9

-

-

-

2. Venituri financiare - total, din care:

10

2 500

2900

116

a) venituri din interese de participare

11

-

-

-

b) venituri din alte investitii financiare si creante care fac parte din activele imobilizate

12

 

 

 

c) venituri din dobânzi

13

1500

2 500

167

d) alte venituri financiare

14

1000

400

40

3. Venituri extraordinare

15

-

-

-

II. CHELTUIELI TOTALE (rd.17+42+45)

16

43 800

44 700

102

1. Cheltuieli de exploatare-totaL din care:

17

43 650

44 600

102

a) cheltuieli materiale

18

13 000

12 000

92

b) alte cheltuieli din afară (cu energia si apa)

19

1620

1600

99

c) cheltuieli privind mărfurile

20

-

-

-

d) cheltuieli cu personalul, din care:

21

17811

20 999

118

- salarii

22

12 569

15 101

120

- cheltuieli cu asigurările si protectia socială, din care:

23

3 878

4 664

120

- contributia la asigurări sociale

24

2 686

3 232

120

- contributia de asigurări pt. somaj

25

312

375

120

- contributia la asigurări sociale de sănătate

26

880

1057

120

- alte cheltuieli cu personalul, din care:

27

1364

1234

90

- fond special de solidaritate socială pentru persoanele cu handicap

28

69

69

100

- tichete de masă

29

880

750

85

e) ajustarea valorii imobilizărilor corporale si necorporale

30

7 200

6 500

90

f) ajustarea valorii activelor circulante

31

-

-

-

g) alte cheltuieli de exploatare, din care:

32

4 019

3 501

87

- cheltuieli cu prestatiile din afara societătii, din care:

33

3 500

3 000

86

- cheltuieli de protocol

34

200

200

100

- cheltuieli de reclamă si publicitate

35

100

100

100

- cheltuieli cu sponsorizarea

36

212

213

100

- alte cheltuieli, din care:

37

248

297

120

- taxa pt. activ, de exploatare a resurselor minerale

38

-

-

-

- redeventa din concesionarea bunurilor publice

39

-

-

-

- cheltuieli prevăzute de legea bugetului de stat, din care:

40

248

297

120

- transferuri sau subventii

41

-

-

-

2, Cheltuieli financiare - total, din care:

42

150

100

67

- cheltuieli privind dobânzile

43

-

-

-

- alte cheltuieli financiare

44

150

100

67

3. Cheltuieli extraordinare

45

-

-

-

III.REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

46

29 200

29 800

102

IV.ALTE CHELTUIELI DEDUCTIBILE STABILITE POTRIVIT LEGII, din care:

47

-

-

-

- fond de rezervă

48

-

-

-

V. ACOPERIREA PIERDERILOR DIN ANII PRECEDENTI

49

-

-

-

VI. IMPOZIT PE PROFIT

50

4 672

4 768

102

VII. PROFITUL CONTABDL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT din care:

51

24 528

25 032

102

1. Rezerve legale

52

-

-

-

2.Alte rezerve reprezentând facilităti fiscale prevăzute de lege

53

-

-

-

 

3. Acoperirea pierderilor din anii precedenti

54

-

-

-

4. Constituirea surselor proprii de finantare, pt. proiectele cofinantate din împrumuturi externe, precum si pt. constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plătii dobânzilor, comisioanelor si altor costuri aferente acestor împrumuturi externe

55

-

-

-

5. Alte repartizări prevăzute de lege

56

-

-

-

6. Până la 10% din profitul net, pt. participarea salariatilor la profit, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul agentului economic în exercitiul financiar de referintă

57

2 453

2 503

102

7. Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome, ori dividende în cazul societătilor/companiilor nationale si societătilor cu capital integral sau majoritar de stat

58

12 264

12 516

102

8. Profitul nerepartizat pe destinatiile prevăzute la pct.1-7 se repartizează la alte rezerve si constituie sursa proprie de finantare

59

9811

10013

102

VIII. SURSE DE FINANTARE A INVESTITIILOR, din care:

60

34134

33 586

98

1. Surse proprii

61

17011

16 463

97

2. Alocatii de la buget

62

-

-

-

3. Credite bancare

63

-

-

-

- interne

64

-

-

-

- externe

65

-

-

-

4. Alte surse: - disponibil din anii precedenti

66

17 123

17 123

100

IX. CHELTUIELI PENTRU INVESTITII, din care:

67

34 134

33 586

98

1.Investitii, inclusiv investitii în curs la finele anului

68

34 134

33 586

98

2. Rambursări de rate aferente creditelor pentru investitii

69

-

-

-

- interne

70

-

-

-

- externe

71

-

-

-

X. REZERVE, din care:

72

1001

1001

100

1. Rezerve legale

73

982

982

100

2. Rezerve statutare

74

-

-

-

3. Alte rezerve

75

19

19

100

XI. DATE DE FUNDAMENTARE

76

 

 

 

1. Venituri totale

77

73 000

74 500

102

2. Cheltuieli aferente veniturilor totale

78

43 800

44 700

102

3. Număr prognozat de personal la finele anului

79

433

433

100

4. Număr mediu de personal total

80

431

431

100

5. Fond de salarii, din care:

81

12 569

15 101

120

a) fondul de salarii aferent posturilor blocate

82

-

-

-

b) fond de salarii aferent conducătorului agentului economic, potrivit art.7(1) din OUG nr.79/2001, din care:

83

139

145

104

sporuri, adaosuri, premii si alte drepturi de natură salarială, potrivit art.7 (2) din OUG nr.79/2001

84

29

35

121

- premiul anual, potrivit art.7(4) din OUG nr.79/2001

85

51

51

100

c) fond de salarii aferent personalului angajat pe bază de contract individual de muncă cu durată nelimitată de timp

86

12 324

14 850

120

d) fond de salarii aferent personalului angajat pe bază de contract individual de muncă cu durată limitată de timp

87

-

-

-

e) alte cheltuieli cu personalul

88

106

106

100

6. Câstigul mediu lunar pe salariat (RON/salariat)

89

2 389

2 878

120

7. Productivitatea muncii pe total personal mediu (mii RON/persoană) (rd.77/80)-în preturi curente

90

-

-

-

8. Productivitatea muncii pe total personal mediu (mii RON/persoană) (rd.77/80) - în preturi comparabile

91

-

-

-

9. Productivitatea muncii în unităti fizice pe total personal mediu (unităti chtc /persoană)

92

759 000

950 000

125

10. Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale [(cheltuieli totale/venituri totale) x 1000 ] = (rd.16/rd.1)x1000

93

600

600

100

11. Plăti restante - total

94

-

-

-

- preturi curente

95

-

-

-

- preturi comparabile(rd.95 x indicele de crestere a preturilor prognozat)

96

-

-

-

12. Creante restante - total

97

300

1070

357

- preturi curente

98

300

1070

357

- preturi comparabile (rd.98 x indicele de crestere a preturilor prognozat)

99

300

1070

357

 

NOTA

În cheltuielile cu salariile pe anul 2006 este cuprinsă si suma de 106 mii lei, reprezentând indemnizatiile membrilor consiliului de administratie.