MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 174 (XVIII) - Nr. 929         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 16 noiembrie 2006

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 619 din 3 octombrie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 504 alin. 1 si 2 si art. 505 alin. 1 si 4 din Codul de procedură penală, precum si ale art. 96 alin. (6) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor

 

Decizia nr. 672 din 10 octombrie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 317 alin. 1 teza finală din Codul de procedură civilă

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.602. - Hotărâre privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2006, pentru judetul lasi

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

756. - Ordin al ministrului economiei si comertului pentru aprobarea Listei organismelor de certificare notificate care efectuează evaluarea conformitătii eficientei cazanelor noi pentru apă caldă care functionează cu combustibili lichizi sau gazosi

 

1.322. - Ordin al ministrului sănătătii publice privind aprobarea normelor de stabilire a criteriilor si metodologiei de preluare a activitătii unui praxis existent

 

1.356. - Ordin al ministrului sănătătii publice privind stabilirea onorariilor pentru serviciile prestate de către expertii medicali

 

1.376. - Ordin al ministrului sănătătii publice privind respectarea tarifelor maximale pentru serviciile furnizate de unitătile sanitare publice în cadrul asigurărilor voluntare suplimentare de sănătate

 

2.017. - Ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului pentru acceptarea amendamentelor la Codul international de management pentru exploatarea în sigurantă a navelor si pentru prevenirea poluării (Codui I.S.M.), adoptate de Organizatia Maritimă Internatională prin Rezolutia MSC.179(79) a Comitetului Securitătii Maritime la 10 decembrie 2004

 

5.601. - Ordin al ministrului educatiei si cercetării privind aprobarea Calendarului miscării personalului didactic de predare si pregătire/ instruire practică din învătământul preuniversitar pentru anul scolar 2007-2008

 

5.602. - Ordin al ministrului educatiei si cercetării pentru aprobarea Metodologiei privind miscarea personalului didactic de predare si pregătire/ instruire practică din învătământul preuniversitar

 

5.603. - Ordin al ministrului educatiei si cercetării privind aprobarea Metodologiei de organizare si desfăsurare a concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante în unitătile de învătământ preuniversitar din judetele nominalizate în Hotărârea Guvernului nr. 1.942/2004

 

REPUBLICĂRI

 

Legea nr. 186/2003 privind sustinerea si promovarea culturii scrise

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 619

din 3 octombrie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 504 alin. 1 si 2 si art. 505 alin. 1 si 4 din Codul de procedură penală, precum si ale art. 96 alin. (6) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Antonia Constantin - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 504 alin. 1 si 2 si art. 505 alin. 1 si 4 din Codul de procedură penală, precum si ale art. 96 alin. (6) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, exceptie ridicată de Marian Stefănescu în Dosarul nr. 4.374/2003 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a civilă.

La apelul nominal răspunde autorul exceptiei, personal, lipsă fiind cealaltă parte, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Având cuvântul, autorul exceptiei Marian Stefănescu sustine că dispozitiile legale criticate sunt neconstitutionale, întrucât nu se acordă despăgubiri pentru erori judiciare în cazul în care s-a luat o măsură preventivă.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 504 alin. 1 si 2 si ale art. 505 alin. 1 si 4 din Codul de procedură penală, întrucât legiuitorul stabileste conditiile care atrag răspunderea statului pentru erori judiciare. Cu privire la exceptia de neconstitutionalitate a art. 94 alin. (6) din Legea nr. 303/2004, devenit art. 96 alin. (6) după republicare, arată că aceasta este inadmisibilă, întrucât autorul exceptiei solicită modificarea si completarea textelor criticate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Decizia civilă nr. 772 din 27 martie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 4.820/3/2003/2006, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a lll-a civilă si pentru cauze cu minori si familie a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 504 alin. 1 si 2, ale art. 505 alin. 1 si 4 din Codul de procedură penală, precum si ale art. 94 alin. (6) din Legea nr. 303/2004, cu ocazia admiterii recursului împotriva încheierii de sedintă din data de 15 noiembrie 2005 a Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a prin care s-a respins exceptia de neconstitutionalitate ca inadmisibilă. Exceptia a fost ridicată de Marian Stefănescu în cadrul solutionării unui litigiu cu statul român pentru acordarea de daune morale si materiale cauzate de erori judiciare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile art. 504 alin. 1 si 2 si ale art. 505 alin. 1 din Codul de procedură penală sunt neconstitutionale, întrucât nu prevăd posibilitatea de reparare a pagubei persoanelor care au fost victimele erorilor judiciare în materie penală, decât dacă persoana a fost privată de libertate ori dacă i s-a restrâns libertatea în mod nelegal. Totodată, persoana vătămată nu se poate îndrepta cu actiune directă împotriva magistratului responsabil de eroarea judiciară, ci numai împotriva statului român.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a lll-a civilă si pentru cauze cu minori si familie a admis recursul declarat împotriva încheierii Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a civilă prin care s-a respins sesizarea Curtii Constitutionale, neexprimându-si opinia.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor delor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile legale criticate sunt constitutionale si că, în realitate, aspectele invocate de autorul exceptiei tin de interpretarea si aplicarea legii.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curtii Constitutionale punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr”. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 504 alin. 1 si 2 si ale art. 505 alin. 1 si 4 din Codul de procedură penală, precum si ale art. 94 alin. (6) din Legea nr. 303/2004.

Dispozitiile art. 504 si ale art. 505 din Codul de procedură penală au fost modificate prin art. I pct. 219 din Legea nr. 281/2003 privind modificarea si completarea Codului de procedură penală si a unor legi speciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 1 iulie 2003.

Astfel, dispozitiile criticate din Codul de procedură penală au următorul cuprins:

- Art. 504 alin. 1 si 2: Cazuri care dau dreptul la repararea pagubei

„Persoana care a fost condamnată definitiv are dreptul ia repararea de către stat a pagubei suferite, dacă în urma rejudecării cauzei s-a pronuntat o hotărâre definitivă de achitare.

Are dreptul la repararea pagubei si persoana care, în cursul procesului penai, a fost privată de libertate ori căreia i s-a restrâns libertatea în mod nelegal. “;

- Art. 505 alin. 1 si 4: Felul si întinderea reparatiei „La stabilirea întinderii reparatiei se tine seama de durata

privării de libertate sau a restrângerii de libertate suportate, precum si de consecintele produse asupra persoanei ori asupra familiei celui privat de libertate sau a cărui libertate a fost restrânsă.

[...]

Reparatia este, în toate cazurile, suportată de stat, prin Ministerul Finantelor Publice.”

Desi în notele scrise ale autorului exceptiei si în actul de sesizare a Curtii Constitutionale este mentionat ca obiect al exceptiei si art. 94 alin. (6) din Legea nr. 303/2004, Curtea constată că dispozitiile acestui articol au devenit dispozitiile art. 96 alin. (6) după republicarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, având în prezent următorul cuprins: „(6) Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu actiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finantelor Publice.”

Autorul exceptiei sustine că dispozitiile legale criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 1 alin. (3) privind dreptatea ca valoare supremă în statul de drept, ale art. 11 referitoare la dreptul international si dreptul intern si ale art. 20 referitoare la tratatele internationale privind drepturile omului, ale art. 21 privind accesul liber la justitie si ale art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti. De asemenea, consideră că sunt încălcate si prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Analizând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată următoarele:

I. Cu privire la dispozitiile art. 96 alin. (6) din Legea nr. 303/2004, autorul exceptiei solicită să se excludă din textul legal criticat cuvântul “numai”. Prin urmare, Curtea constată că solicitarea autorului exceptiei priveste modificarea si completarea textului legal criticat, ceea ce, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, nu intră în competenta Curtii Constitutionale.

II. Referitor la dispozitiile art. 504 alin. 1 si 2 si ale art. 505 alin. 1 si 4 din Codul de procedură penală, Curtea constată că acestea sunt constitutionale pentru următoarele considerente.

Potrivit art. 52 alin. (3) din Constitutie, statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare, iar răspunderea acestuia este stabilită „în conditiile legii”.

Dispozitiile legale criticate fac parte din cap. IV „Repararea pagubei materiale sau a daunei morale în cazul condamnării pe nedrept sau al privării ori restrângerii de libertate în mod nelegal” al titlului IV „Proceduri speciale” din Codul de procedură penală si stabilesc cine are calitatea de a beneficia de reparatie, si anume persoana care a fost condamnată definitiv dacă în urma rejudecării cauzei s-a pronuntat o hotărâre definitivă de achitare, precum si persoana care, în cursul procesului penal, a fost privată de libertate ori căreia i s-a restrâns libertatea în mod nelegal.

Prin urmare, faptul că legiuitorul a reglementat în mod expres si limitativ doar aceste situatii nu are semnificatia unei încălcări a dreptătii ca valoare supremă în statul de drept si nici a unei limitări a accesului liber la justitie, garantat de art. 21 din Constitutie, sau a dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, întrucât este la latitudinea legiuitorului să stabilească aceste conditii si limite.

În ceea ce priveste încălcarea prevederilor art. 53 din Legea fundamentală, Curtea constată că aceasta nu poate fi primită, întrucât nu s-a retinut restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 96 alin. (6) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, exceptie ridicată de Marian Stefănescu în Dosarul nr. 4.374/2003 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a civilă.

2. Respinge, ca fiind neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 504 alin. 1 si 2 si ale art. 505 alin. 1 si 4 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de acelasi autor în acelasi dosar.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 3 octombrie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 672

din 10 octombrie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 317 alin. 1 teza finală din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ion Tiucă - procuror

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 317 alin. 1 teza finală din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Titi Stângă si Petruta Stângă în Dosarul nr. 2.270/2005 al Tribunalului Tulcea.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 3 februarie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 2.270/2005, Tribunalul Tulcea a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 317 alin. 1 teza finală din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Titi Stângă si Petruta Stângă cu ocazia solutionării unei contestatii în anulare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că dispozitiile de lege criticate „contravin art. 21 din Constitutie care consacră accesul liber la justitie si dreptul la un proces echitabil, în acord cu principiul adevărului si realizării corecte a actului de justitie, fără nicio îngrădire, aceste drepturi urmând a fi interpretate în acord cu Declaratia Universală a Drepturilor Omului, art. 6 din CEDO si art. 20 din Constitutie”, deoarece prevăd expres si limitativ motivele pentru care poate fi introdusă contestatia în anulare. Astfel, apreciază că prin conditionarea introducerii contestatiei în anulare de formularea „numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului” nu se lasă judecătorilor o marjă mai largă de interpretare si aplicare a dispozitiilor legale, ajungându-se astfel la solutia pur formală a respingerii ca inadmisibilă a contestatiei în anulare numai pentru faptul că motivele din contestatie puteau fi invocate prin căile ordinare de atac.

Tribunalul Tulcea apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că reglementarea criticată nu reprezintă o îngrădire a accesului la justitie si la un proces echitabil, atâta timp cât legiuitorul a reglementat calea de atac a apelului si recursului prin care părtile pot invoca motivele de nelegalitate sau netemeinicie a hotărârii atacate.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului. Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Astfel, arată că dispozitiile art. 317 alin. 1 din Codul de procedură civilă, precum si celelalte reglementări privind contestatia în anulare asigură posibilitatea celui îndreptătit de a sesiza aceeasi instantă care a dat hotărârea irevocabilă în cauză, pentru a o retracta si a o înlocui cu alta, dată cu respectarea cerintelor legii, inclusiv cu respectarea conditiei ca motivele invocate în sustinerea contestatiei să nu fi putut fi invocate pe calea apelului sau recursului. Instanta apreciază că nu este vorba despre o restrângere a accesului la justitie, ci de exercitarea drepturilor în cazurile, pentru motivele si în ordinea prevăzute de lege.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile art. 317 alin. 1 teza finală din Codul de procedură civilă sunt constitutionale. În acest sens arată că reglementarea criticată nu încalcă accesul liber la justitie în scopul apărării drepturilor, libertătilor si intereselor legitime ale părtilor interesate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 317 alin. 1 teza finală din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „Hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestatie în anulare, pentru motivele arătate mai jos, numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului”.

Autorii exceptiei sustin că textul de lege criticat contravine prevederilor constitutionale cuprinse în art. 21 care consacră accesul liber la justitie si dreptul la un proces echitabil.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că textul legal dedus controlului are ca finalitate prevenirea tentativelor de tergiversare a cauzei, prin invocarea abuzivă în cadrul căii extraordinare de atac a contestatiei în anulare a unor motive care ar fi putut fi invocate pe calea apelului sau a recursului.

Asa fiind, art. 317 alin. 1 teza finală din Codul de procedură civilă, departe de a contraveni prevederilor art. 21 din Constitutie, dă deplină satisfactie exigentelor acestora atât în ceea ce priveste accesul liber la justitie, pe care îl asigură în limite rezonabile, cât si dreptul la un proces echitabil.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 317 alin. 1 teza finală din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Titi Stângă si Petruta Stângă în Dosarul nr. 2.270/2005 al Tribunalului Tulcea.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 10 octombrie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2006, pentru judetul lasi

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 30 alin. (2) si (3) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările ulterioare, si al art. 11 lit. a) din Legea bugetului de stat pe anul 2006 nr. 379/2005, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă suplimentarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2006, cu suma de 1.890 mii lei, pentru judetul lasi, din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2006, si alocarea acesteia bugetelor locale ale unitătilor administrativ-teritoriale, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre, pentru finantarea unor obiective de investitii si a unor cheltuieli curente.

Art. 2. - Ordonatorii principali de credite răspund de modul de utilizare, în conformitate cu dispozitiile legale, a sumei alocate potrivit prevederilor art. 1.

Art. 3. - Ministerul Finantelor Publice este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în volumul si în structura bugetului de stat pe anul 2006.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul administratiei si internelor,

Paul Victor bobre,

secretar de stat

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 8 noiembrie 2006.

Nr. 1.602.

 

ANEXĂ

 

REPARTIZAREA

pe unităti administrativ-teritoriale a sumei alocate din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2006, pentru judetul lasi

 

Nr. crt.

Unitatea administrativ-teritorială

Destinatia

Suma alocată

- mii lei -

1.

Comuna Dumesti

Consolidare, extidere si supraetajare la sediul Primăriei Comunei Dumesti

300

2.

Comuna Mosna

Finantarea unor cheltuieli curente

300

3.

Comuna Valea Seacă

Construire sediu de cămin cultural în comuna Valea Seacă

820

4.

Comuna Ciohorăni

Imbrăcăminti bituminoase usoare pe drumul comunal DC 105 Ciohorăni - Cozmesti, km 0+000-2+000

300

5.

Orasul Podu Iloaiei

Amenajarea sediului Primăriei Orasului Podu Iloaiei

170

 

TOTAL:

 

1.890

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI

 

ORDIN

pentru aprobarea Listei organismelor de certificare notificate care efectuează evaluarea conformitătii eficientei cazanelor noi pentru apă caldă care functionează cu combustibili lichizi sau gazosi

 

În conformitate cu prevederile art. 8 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 574/2005 privind stabilirea cerintelor referitoare la eficienta cazanelor noi pentru apă caldă care functionează cu combustibili lichizi sau gazosi si ale art. 9.1 si 9.2 din Procedura de evaluare a organismelor pentru evaluarea conformitătii eficientei cazanelor noi pentru apă caldă care functionează cu combustibili lichizi sau gazosi, aprobată prin Ordinul ministrului economiei si comertului nr. 613/2006,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 738/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Economiei si Comertului, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul economiei si comertului emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Lista organismelor de certificare notificate care efectuează evaluarea conformitătii eficientei cazanelor noi pentru apă caldă care functionează cu combustibili lichizi sau gazosi, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul economiei si comertului,

Codrut loan Seres

 

Bucuresti, 2 noiembrie 2006.

Nr. 756.

 

ANEXĂ

 

LISTA

organismelor de certificare notificate care efectuează evaluarea conformitătii eficientei cazanelor noi pentru apă caldă care functionează cu combustibili lichizi sau gazosi

 

Denumirea si adresa organismului de evaluare

a conformitătii notificat

Nr. de înregistrare în Registrul

organismelor notificate

Grupa de produse

Sarcini specifice

Anexe la Hotărârea Guvernului

nr. 574/2005

Societatea Comercială

„ISCIR-CERT” - SA,

str. Sf. Elefterie nr. 47-49,

sectorul 1, Bucuresti

02

Cazane noi pentru

apă caldă, care

functionează cu

combustibili lichizi

- examinare EC de tip

- anexa nr. 4

- conformitatea cu tipul

- anexa nr. 5

- asigurarea calitătii productiei

- anexa nr. 5

- asigurarea calitătii produsului

- anexa nr. 5

 

 

Anexe la Hotărârea Guvernului nr. 453/2003, republicată

Cazane noi pentru

apă caldă, care

functionează cu

combustibili gazosi

- examinare EC de tip

- anexa nr. 3

- conformitatea cu tipul

- anexa nr. 3

- asigurarea calitătii productiei

- anexa nr. 3

- asigurarea calitătii produsului - verificarea EC a produsului - verificarea EC pentru unitatea de produs

- anexa nr. 3 - anexa nr. 3 - anexa nr. 3

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII PUBLICE

 

ORDIN

privind aprobarea normelor de stabilire a criteriilor si metodologiei de preluare a activitătii unui praxis existent

 

Având în vedere prevederile art. 69 alin. (2) din titlul III „Asistenta medicală primară” din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii Publice,

văzând Referatul de aprobare al Directiei generale politici, strategii si managementul calitătii în sănătate nr. E.N. 6.149 din 2 noiembrie 2006,

ministrul sănătătii publice emite următorul ordin:

Art. 1. - Praxisul de medicină de familie, denumit în continuare praxis, reuneste patrimoniul de afectatiune profesională, infrastructura cabinetului si clientela reprezentată de pacienti si alti beneficiari ai serviciilor oferite de cabinet.

Art. 2. - În cazul unitătilor sanitare cu profil de medicină de familie, indiferent de forma de organizare, denumite în continuare cabinete, infrastructura praxisului este reprezentată de spatiile/imobilele în care se desfăsoară activitatea cabinetului/cabinetelor si a punctului/punctelor de lucru, cu anexele si terenul aferent.

Art. 3. - Infrastructura praxisului poate fi detinută în proprietate de către medic sau de cabinetul său ori se poate afla în folosinta medicului în una dintre formele prevăzute de lege.

Art. 4. - Încetarea activitătii unui medic care practică independent într-un cabinet poate avea loc în oricare dintre următoarele cazuri:

a) pensionare;

b) deces;

c) încetarea activitătii înainte de pensionare (boală, handicap, interdictia de a exercita profesia, propria decizie);

d) schimbarea domiciliului.

Art. 5. - Obiectul preluării activitătii unui praxis îl reprezintă patrimoniul de afectatiune profesională. Modalitătile de preluare a activitătii unui praxis pot fi:

a) vânzarea cu îndeplinirea conditiilor prevăzute la titlul III din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii;

b) schimbul;

c) donatia, legatul, făcute în conditiile Codului civil (art. 800 si următoarele);

d) locatiunea (art. 1410-1490 din Codul civil), comodatul (art. 1560-1575 din Codul civil), uzufructul (art. 517-564 din Codul civil);

e) aportul la capitalul social.

Art. 6. - Preluarea activitătii poate fi realizată de către un medic specialist de medicină de familie, persoană fizică, ori de o unitate sanitară cu profil de medicină de familie, în formele de organizare prevăzute de lege, prin reprezentantul legal, în care cel putin un medic este confirmat în specialitatea medicină de familie.

Art. 7. - Medicii persoane fizice si unitătile sanitare prevăzute la art. 6 trebuie să facă dovada dreptului de exercitare a profesiei, respectiv a înregistrării la Registrul unic al cabinetelor medicale la autoritatea de sănătate publică judeteană sau a municipiului Bucuresti.

Art. 8. - În functie de modul de detinere si/sau de folosintă a infrastructurii, se pot aplica următoarele proceduri:

a) dacă infrastructura se află în proprietatea privată a medicului care îsi încetează activitatea ori dacă infrastructura se află în proprietatea privată a unitătii sanitare organizate de către medic, aceasta poate fi transmisă în una dintre formele de transmitere prevăzute de lege; se poate transmite si doar folosinta infrastructurii, în una dintre formele prevăzute de lege;

b) dacă infrastructura se află în folosinta medicului care îsi încetează activitatea si dacă în contractul în baza căruia este detinută această folosintă este prevăzută o clauză în acest sens, se transmite folosinta infrastructurii.

Art. 9. - Alte elemente ale fondului comercial care excedează infrastructurii pot face obiectul unei modalităti legale de transmitere.

Art. 10. - Medicul care îsi încetează activitatea va opta pentru una dintre modalitătile de transmitere a activitătii prevăzute la art. 5.

Art. 11. - Intentia/oferta de cesionare, în functie de forma de organizare a unitătii sanitare cu profil de medicină de familie, va fi comunicată, după caz, de către medicul care îsi încetează activitatea, după cum urmează:

a) medicilor angajati ai cabinetului medical, indiferent de forma de organizare a acestuia;

b) medicilor membri ai asocierii/grupării din cabinetele medicale asociate/grupate;

c) medicilor membri ai societătii civile medicale;

d) medicilor asociati/actionari ai cabinetelor cu personalitate juridică organizate ca societăti comerciale;

e) medicului de familie care, în conditiile decesului titularului, a preluat temporar activitatea cabinetului;

f) medicilor persoane fizice/cabinetelor cu personalitate juridică aflate în aceeasi clădire si/sau cu spatii comune în indiviziune.

Art. 12. - Intentia/oferta de cesionare se notifică în mod obligatoriu Colegiului Medicilor din România, care are obligatia să o afiseze atât la sediul propriu, cât si la sediile colegiilor judetene ale medicilor, respectiv al municipiului Bucuresti, pe o perioadă de 15 zile de la data primirii.

Art. 13. - Intentia/oferta de cesionare se poate publica în presa medicală si nemedicală centrală si locală sau poate fi făcută cunoscută prin orice ait mijloc de comunicare considerat oportun.

Art. 14. - La întocmirea actelor se vor respecta prevederile legale în vigoare care reglementează aceste situatii, cu îndeplinirea conditiilor prevăzute la art. 6.

Art. 15. - Începând cu data aderării României la Uniunea Europeană, numai medicii confirmati în specialitatea medicină de familie pot prelua activitatea unui praxis de medicină de familie, în formele de organizare prevăzute de lege.

Art. 16. - Pentru a nu produce perturbări în activitatea de asistentă medicală primară, persoana fizică sau juridică prevăzută la art. 6 va prelua contractele în derulare care fac parte din patrimoniul de afectatiune profesională, care au ca obiect angajatii, clientela, furnizorii de servicii si utilităti.

Art. 17. - În cazul decesului titularului cabinetului cu un singur medic, preluarea activitătii se face în următoarele conditii:

a) dacă mostenitorii legali îndeplinesc conditiile prevăzute la art. 6, acestia pot prelua activitatea cabinetului;

b) dacă mostenitorii legali nu îndeplinesc conditiile prevăzute la art. 6, acestia pot decide în conformitate cu art. 5 asupra modalitătii de preluare a activitătii de către un medic de familie care îndeplineste conditiile prevăzute la art. 6 sau pot decide, cel putin, angajarea unui medic de familie înlocuitor pentru o perioadă determinată. Termenul maxim pentru definitivarea preluării activitătii cabinetului de către un nou medic este de un an de ia decesul fostului titular. Dacă în această perioadă situatia nu se reglementează, autoritătile locale, în colaborare cu autoritătile de sănătate publică la care este înregistrat cabinetul, vor întreprinde toate demersurile prevăzute de lege privind înfiintarea unui nou cabinet de medicină de familie de către un nou titular;

c) dacă nu există mostenitori legali, autoritătile locale, în colaborare cu autoritătile de sănătate publică la care este înregistrat cabinetul, vor întreprinde toate demersurile prevăzute de lege privind înfiintarea unui nou cabinet de medicină de familie de către un nou titular. Pentru o perioadă de maximum un an activitatea poate fi preluată de către un medic de familie înlocuitor;

d) dacă nu există mostenitori legali si infrastructura, precum si alte elemente ale fondului comercial al cabinetului s-au aflat în proprietatea medicului defunct, situatia acestora se reglementează în conformitate cu legea.

Art. 18. - În cazul decesului titularului unui cabinet component al unei structuri de organizare asociative, dacă nu sunt prevederi exprese în statutele unitătilor sanitare cu personalitate juridică, respectiv în contractele de asociere, se aplică prevederile art. 17.

Art. 19. - Directia generală politici, strategii si managementul calitătii în sănătate din cadrul Ministerului Sănătătii Publice, autoritătile de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti, precum si medicii de familie/cabinetele de medicină de familie interesati vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 20. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătătii publice,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

 

Bucuresti, 2 noiembrie 2006.

Nr. 1.322.

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII PUBLICE

 

ORDIN

privind stabilirea onorariilor pentru serviciile prestate de către expertii medicali

 

Având în vedere prevederile alin. (4) al art. 669 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii Publice,

văzând Referatul de aprobare al Secretariatului de Stat pentru Relatia cu Parlamentul si Sindicatele nr. E.N. 6.426/2006,

ministrul sănătătii publice emite următorul ordin:

Art. 1. - Începând cu data prezentului ordin se aprobă onorariile pentru serviciile prestate de către expertii medicali, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Onorariile pentru serviciile prestate de către expertii medicali, mentionate în anexă, se stabilesc în raport cu complexitatea cazului expertizat si sunt suportate de partea interesată.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătătii publice,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

 

Bucuresti, 9 noiembrie 2006.

Nr. 1.356.

 

ANEXĂ

 

ONORARIILE

pentru serviciile prestate de către expertii medicali

 

 

Onorariile pentru serviciile prestate de către expertii medicali se vor stabili după cum urmează:

I. Onorariile pentru serviciile prestate de către medici si medicii dentisti, în calitate de experti medicali, se stabilesc în functie de  complexitatea cazului si de gradul profesional al expertului si se încadrează între următoarele limite:

a) medic specialist - 1.000-2.000 lei;

b) medic primar - 1.500-3.000 lei;

c) sef lucrări - 1.500-3.000 lei;

d) conferentiar - 2.000-4.000 lei;

e) profesor- 2.000-4.000 lei.

II. Onorariile pentru serviciile prestate de către farmacisti, în calitate de experti medicali, se stabilesc în functie de complexitatea cazului si de gradul profesional al expertului si se încadrează între următoarele limite:

- 1.000-2.000 lei.

III. Onorariile pentru serviciile prestate de către asistentii medicali sau moase se stabilesc în functie de complexitatea cazului si de gradul profesional al expertului si se încadrează între următoarele limite: - 700-800 lei.

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII PUBLICE

 

ORDIN

privind respectarea tarifelor maximale pentru serviciile furnizate de unitătile sanitare publice În cadrul asigurărilor voluntare suplimentare de sănătate

 

Având în vedere prevederile art. 349 alin. (3) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii Publice,

ministrul sănătătii publice emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Unitătile sanitare publice au obligatia să respecte tarifele maximale pentru serviciile prestate în cadrul asigurărilor voluntare suplimentare de sănătate.

(2) Tarifele maximale si lista serviciilor prestate se aprobă prin ordin al ministrului sănătătii publice, la propunerea unitătilor sanitare publice furnizoare de servicii în cadrul asigurărilor voluntare suplimentare de sănătate, cu avizul Autoritătii de Sănătate Publică, indiferent de subordonare.

(3) Lista serviciilor, tarifele maximale propuse si fundamentarea acestora se realizează potrivit modelului prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Lista tarifelor maximale pentru serviciile furnizate de unitătile sanitare publice în cadrul asigurărilor voluntare suplimentare de sănătate, aprobată de ministrul sănătătii publice, se publică pe site-ul unitătii sanitare publice respective.

Art. 3. - Directiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătătii Publice, autoritătile de sănătate publică si unitătile sanitare publice vor duce la îndeplinire dispozitiile prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul sănătătii publice,

Vlad lliescu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 10 noiembrie 2006.

Nr. 1.376.

 

ANEXĂ

LISTA

serviciilor furnizate de unitătile sanitare publice în cadrul asigurărilor voluntare suplimentare de sănătate si a tarifelor maximale, precum si fundamentarea acestora

 

 

- lei -

Nr.

crt.

Denumirea

serviciului

Încadrarea în prevederile

art. 237 alin. (1) din Legea nr. 95/2006

Tarif

total

Din care cheltuieli cu:

servicii necuprinse

în pachetul de servicii medicale de bază

optiunea

pentru un anumit personal medical

solicitarea

unei a doua opinii medicale

conditii

hoteliere superioare

alte

servicii medicale

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR Sl TURISMULUI

 

ORDIN

pentru acceptarea amendamentelor la Codul international de management pentru exploatarea în sigurantă a navelor si pentru prevenirea poluării (Codul I.S.M.), adoptate de Organizatia Maritimă Internatională prin Rezolutia MSC.179(79) a Comitetului Securitătii Maritime la 10 decembrie 2004

 

În temeiul prevederilor art. 15 din Ordonanta Guvernului nr. 42/1997 privind transportul maritim si pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările si completările ulterioare, ale art. 2 pct. 17 si ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul transporturilor, constructiilor si turismului emite următorul ordin:

Art. 1. - Se acceptă amendamentele la Codul international de management pentru exploatarea în sigurantă a navelor si pentru prevenirea poluării (Codul I.S.M.), adoptate de Organizatia Maritimă Internatională prin Rezolutia MSC.179(79) a Comitetului Securitătii Maritime la 10 decembrie 2004, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Directia generală de transport naval si Autoritatea Navală Română vor lua măsurile necesare pentru punerea în aplicare a amendamentelor prevăzute la art. 1.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,

Radu Mircea Berceanu

 

Bucuresti, 1 noiembrie 2006.

Nr. 2.017.

 

ANEXĂ

 

REZOLUTIA M SC. 179(79)

a Comitetului Securitătii Maritime

 

(adoptată la 10 decembrie 2004)

 

ADOPTAREA AMENDAMENTELOR

la Codul international de management pentru exploatarea în sigurantă a navelor si pentru prevenirea poluării

(Codul I.S.M.)

 

Comitetul Securitătii Maritime,

tinând cont de art. 28(b) al Conventiei Organizatiei Maritime Internationale privind functionarea Comitetului Securitătii Maritime,

luând în considerare Rezolutia A.741(18), prin care Adunarea a adoptat Codul international de management pentru exploatarea în sigurantă a navelor si pentru prevenirea poluării (CodulI.S.M.), care a devenit obligatoriu în cadrul cap. IX din Conventia internatională privind siguranta vietii umane pe mare (SOLAS) din 1974, denumită în continuare Conventia,

luând, de asemenea, în considerare art. VIII(b) si regula IX/1.1 din Conventie privind procedura de amendare a Codului I.S.M.,

luând în considerare, în cadrul sesiunii 79, amendamentele la Codul I.S.M. care au fost propuse si transmise în acord cu art. VIII(b)(i) al Conventiei,

1.      adoptă, în conformitate cu art. VIII(b)(iv) al Conventiei, amendamentele la Codul I.S.M., al căror text este cuprins în anexa la prezenta rezolutie;

2. determină, în conformitate cu art. VIII(B)(vi)(2)(bb) al Conventiei, că amendamentele trebuie considerate ca fiind acceptate pe 1 ianuarie 2006, dacă nu cumva, anterior acestei date, mai mult de o treime dintre guvernele contractante la Conventie sau guvernele contractante a căror flotă comercială însumată constituie nu mai putin de 50% din tonajul brut al flotei comerciale mondiale au informat despre obiectiile lor la amendamente;

3. invită guvernele contractante să ia notă că, în conformitate cu art. VIH(b)(vii)(2) al Conventiei, amendamentele vor intra în vigoare la 1 iulie 2006, în urma acceptării lor în acord cu paragraful 2;

4. cere secretarului general, în conformitate cu art. VIII(b)(v) al Conventiei, să transmită copiile certificate ale prezentei rezolutii si textul amendamentelor continut în anexă tuturor guvernelor contractante la Conventie;

5. În plus, cere secretarului general să transmită copii ale acestei rezolutii si ale anexei sale membrilor Organizatiei Maritime Internationale, care nu sunt guverne contractante la Conventie.

 

ANEXA

la rezolutie

 

ADOPTAREA AMENDAMENTELOR

la Codul international de management pentru exploatarea în sigurantă a navelor si pentru prevenirea poluării

(Codul I.S.M.)

 

Apendice

Formularele „Document de conformitate” si „Certificat de management al sigurantei”

 

1. În formularul „Document de conformitate”, următoarea nouă sectiune este inserată între sectiunea care începe cu cuvintele „Acest document de conformitate este valabil până la ................” si sectiunea care începe cu cuvintele „Eliberat la ...........................”:

„Data încheierii inspectiei pe care se bazează acest certificat: ...........................................”

(zi/lună/an)

2. In formularul „Certificat de management al sigurantei”, următoarea nouă sectiune este inserată între sectiunea care începe cu cuvintele „Acest certificat de management al sigurantei este valabil până la ....................” si sectiunea care începe cu cuvintele „Eliberat la ....................”:

„Data încheierii inspectiei pe care se bazează acest certificat: ................................................”

(zi/lună/an)

 

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETĂRII

 

ORDIN

privind aprobarea Calendarului miscării personalului didactic de predare si pregătire/instruire practică din învătământul preuniversitar pentru anul scolar 2007-2008

 

În baza prevederilor art. 141 lit. p) din Legea învătământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare, si ale art. 10 alin. (3) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 223/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei si Cercetării, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul educatiei si cercetării emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Calendarul miscării personalului didactic de predare si pregătire/instruire practică din învătământul preuniversitar pentru anul scolar 2007-2008, cuprins în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Directia generală managementul resurselor umane din cadrul Ministerului Educatiei si Cercetării si inspectoratele scolare vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educatiei si cercetării,

Mihail Hărdău

 

Bucuresti, 13 noiembrie 2006.

Nr. 5.601.

 

*) Anexa se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 929 bis în afara abonamentului, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.

 

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETĂRII

 

ORDIN

pentru aprobarea Metodologiei privind miscarea personalului didactic de predare si pregătire/instruire practică din învătământul preuniversitar

 

În baza prevederilor art. 9, 127, 128 si 141 din Legea învătământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare, si ale art. 7, 9, 10, 13, 14, 16, 43, 44 si 45 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 223/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei si Cercetării, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul educatiei si cercetării emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Metodologia privind miscarea personalului didactic de predare si pregătire/instruire practică din învătământul preuniversitar, cuprinsă în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Directia generală managementul resurselor umane din cadrul Ministerului Educatiei si Cercetării si inspectoratele scolare vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educatiei si cercetării,

Mihail Hărdău

 

Bucuresti, 13 noiembrie 2006.

Nr. 5.602.

 

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETĂRII

 

ORDIN

privind aprobarea Metodologiei de organizare si desfăsurare a concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante în unitătile de învătământ preuniversitar din judetele nominalizate în Hotărârea Guvernului nr. 1.942/2004

 

În baza prevederilor art. 141 lit. p), ale art. 142 lit. g) din Legea învătământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare, si ale art. 9 alin. (1), (2) si (3) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1.942/2004 privind nominalizarea judetelor-pilot care vor aplica noul sistem de finantare si administrare a unitătilor de învătământ preuniversitar de stat si al Hotărârii Guvernului nr. 223/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei si Cercetării, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul educatiei si cercetării emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Metodologia de organizare si desfăsurare a concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante în unitătile de învătământ preuniversitar din judetele nominalizate în Hotărârea Guvernului nr. 1.942/2004, cuprinsă în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Cu data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă orice dispozitie contrară.

Art. 3. - Directia generală managementul resurselor umane din cadrul Ministerului Educatiei si Cercetării si inspectoratele scolare vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educatiei si cercetării,

Mihail Hărdău

 

Bucuresti, 13 noiembrie 2006.

Nr. 5.603.

 

*) Anexa se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 929 bis în afara abonamentului, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.

 

REPUBLICĂRI

 

LEGEA Nr. 186/2003

privind sustinerea si promovarea culturii scrise*)

 


*) Republicată în temeiul art. II din Ordonanta Guvernului nr. 24/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 186/2003 privind promovarea culturii scrise, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 30 ianuarie 2006, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 255/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 28 iunie 2006, dându-se textelor o nouă numerotare.

Legea nr. 186/2003 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 339 din 19 mai 2003.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - (1) Prezenta lege instituie cadrul juridic pentru sustinerea si promovarea culturii scrise.

(2) În sensul prezentei legi, prin cultură scrisă se întelege domeniul de referintă care cuprinde cărti, reviste si alte publicatii, având caracter literar-artistic, tehnico-stiintific, editate pe orice fel de suport.

Art. 2. - De prevederile prezentei legi beneficiază activitătile de creatie, productie editorială, tipografică, de difuzare si promovare a culturii scrise.

Art. 3. - Nu fac obiectul prezentei legi tipăriturile de informare publicitară, publicatiile de modă, de decoratiuni interioare, de sport, de informare din domeniul televiziunii si al radiodifuziunii, cotidienele sau periodicele care nu au incidentă cu domeniul de referintă prevăzut la art. 1, almanahurile, horoscoapele, calendarele, publicatiile pornografice, cele destinate jocurilor de noroc si publicatiile de rebus.

 

CAPITOLUL II

Măsuri de sustinere a culturii scrise

 

Art. 4. - (1) Autoritătile administratiei publice centrale si locale, precum si institutiile publice pot acorda sprijin financiar, partial sau integral, singure ori în parteneriat, pentru editarea unor publicatii din categoria celor prevăzute la art. 1.

(2) Stabilirea publicatiilor pentru care urmează să se acorde sprijin financiar se face prin selectie de oferte în baza propunerilor comisiilor special constituite în acest scop, de către autoritătile sau institutiile publice prevăzute la alin. (1); ofertele sunt formulate de edituri si de redactiile publicatiilor.

(3) În localitătile unde o minoritate etnică depăseste pragul de 20% din totalul populatiei, din comisiile constituite de autoritătile locale, în conformitate cu prevederile alin. (2), vor face parte si reprezentanti ai minoritătii respective.

(4) În bugetele autoritătilor administratiei publice centrale si locale, precum si ale institutiilor publice pot fi prevăzute, în mod distinct, fonduri pentru acordarea de sprijin financiar în vederea editării de cărti, reviste si alte publicatii din categoria celor prevăzute la art. 1.

(5) Sumele reprezentând sprijinul financiar acordat pot acoperi costurile de editare si drepturile de autor, până la integral.

Art. 5. - (1) Finantarea nerambursabilă a editării de lucrări din categoria celor prevăzute la art. 1, prin comandă de stat, se asigură din bugetul propriu al Administratiei Fondului Cultural National, institutie publică, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Culturii si Cultelor, care functionează potrivit legii.

(2) Comanda de stat va avea ca priorităti realizarea de enciclopedii, tratate, dictionare, atlase, editii critice ale scriitorilor clasici români si străini, editii definitive de autor, debut literar si literatură pentru copii.

(3) Fondurile necesare pentru asigurarea finantării prevăzute la alin. (1) sunt prevăzute distinct, cu această destinatie, în bugetul Administratiei Fondului Cultural National.

Art. 6. - (1) Acordarea de finantare nerambursabilă, potrivit prevederilor art. 5, se face prin selectie de oferte, în baza propunerilor comisiei de evaluare si selectie special constituite în acest scop.

(2) Comisia prevăzută la alin. (1) se organizează si functionează sub coordonarea Administratiei Fondului Cultural National, în conditiile legii.

Art. 7. - (1) Autoritătile administratiei publice centrale si locale, precum si institutiile publice pot aloca resurse financiare pentru achizitionarea de cărti si abonamente la reviste din categoria celor prevăzute la art. 1 pentru bibliotecile aflate în subordinea lor.

(2) Propunerile privind achizitiile de cărti si abonamentele la reviste se stabilesc de comisiile de evaluare si selectie special constituite în acest scop, de autoritătile sau institutiile publice prevăzute la alin. (1).

(3) În localitătile unde o minoritate etnică depăseste pragul de 20% din totalul populatiei, din comisiile constituite de autoritătile locale, în conformitate cu prevederile alin. (2), vor face parte si reprezentanti ai minoritătii respective.

(4) În bugetele autoritătilor administratiei publice centrale si locale, precum si în cele ale institutiilor publice pot fi prevăzute, în mod distinct, fonduri pentru achizitionarea de cărti si publicatii pentru bibliotecile aflate în subordinea sau sub autoritatea lor.

Art. 8. - (1) Ministerul Culturii si Cultelor desfăsoară Programul national pentru achizitia de cărti si abonamente la reviste din categoria culturii scrise, în vederea dezvoltării si actualizării colectiilor din bibliotecile publice aflate sub autoritatea consiliilor locale ori judetene.

(2) Cărtile si abonamentele la reviste, care vor face obiectul achizitiei conform alin. (1), sunt stabilite de o comisie special constituită în acest scop.

(3) Comisia prevăzută la alin. (2) se organizează si functionează sub autoritatea Ministerului Culturii si Cultelor si este constituită din specialisti si experti independenti, inclusiv reprezentanti ai minoritătilor nationale, desemnati pentru fiecare sesiune de selectie de oferte prin ordin al ministrului culturii si cultelor.

(4) Comisia face, cu majoritatea voturilor membrilor prezenti, propunerile de achizitionare a titlurilor si a abonamentelor la reviste, care vor fi supuse analizei si aprobării ministrului culturii si cultelor.

(5) În formularea propunerilor, comisia va avea în vedere situatia calitativă si numerică a colectiilor existente în bibliotecile publice aflate sub autoritatea consiliilor locale si judetene, precum si resursele alocate anual de aceste autorităti pentru achizitionarea de cărti si abonamente.

(6) Comisia primeste si analizează contestatiile formulate în legătură cu selectia de oferte si face propuneri ministrului culturii si cultelor.

Art. 9. - Resursele financiare pentru desfăsurarea programului prevăzut la art. 8 alin. (1) sunt constituite din alocatii bugetare, prevăzute distinct cu această destinatie în bugetul Ministerului Culturii si Cultelor, precum si din fondurile constituite potrivit art. 23.

Art. 10. - Autoritătile administratiei publice centrale si locale, precum si institutiile publice pot acorda, pentru realizarea unor proiecte în domeniul culturii scrise, burse de studiu, precum si granturi de studii si călătorie, în tară si în străinătate.

Art. 11. - (1) Institutul Cultural Român, alte institutii publice, precum si autoritătile publice centrale si locale, singure sau în parteneriat, pot acorda sprijin financiar pentru traducerea si/sau editarea, în străinătate, a unor lucrări din categoria celor prevăzute la art. 1.

(2) Valoarea sprijinului financiar prevăzut la alin. (1) poate include plata drepturilor de autor corespunzătoare si costurile de traducere/editare, până la integral.

Art. 12. - (1) Bursele si granturile prevăzute la art. 10, precum si sprijinul financiar prevăzut la art. 11 alin. (1) se acordă pe baza propunerilor formulate de comisii special constituite, în acest scop, de autoritătile si institutiile publice finantatoare.

(2) În localitătile unde o minoritate etnică depăseste pragul de 20% din totalul populatiei, din comisiile constituite de autoritătile locale, în conformitate cu prevederile alin. (1), vor face parte si reprezentanti ai minoritătii respective.

Art. 13. - (1) Sub autoritatea Institutului Cultural Român se înfiintează si functionează Comisia pentru promovarea în străinătate a culturii nationale scrise.

(2) Comisia prevăzută la alin. (1) este constituită pe domenii si este alcătuită din specialisti si experti independenti.

(3) Membrii comisiei prevăzute la alin. (1) sunt desemnati prin ordin al presedintelui Institutului Cultural Român.

(4) Regulamentul de organizare si functionare, procedurile de lucru ale comisiei prevăzute la alin. (1), precum si atributiile si competentele acesteia sunt stabilite prin ordin al presedintelui Institutului Cultural Român.

 

CAPITOLUL III

Difuzarea si promovarea

 

Art. 14. - Difuzarea publicatiilor prevăzute la art. 1 beneficiază pe teritoriul României de serviciile Companiei Nationale „Posta Română” - S.A. la un tarif de 50% din cel aplicat pentru serviciul de difuzare a imprimatelor.

Art. 15. - (1) În vederea promovării productiei editoriale, în bugetul Ministerului Culturii si Cultelor pot fi prevăzute în mod distinct fonduri pentru sustinerea organizării în tară a unor festivaluri, târguri, saloane, expozitii de carte, presă si multimedia, inclusiv în colaborare cu organizatiile profesionale ale editorilor si difuzorilor, precum si cu uniunile de creatori recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică.

(2) Institutul Cultural Român, singur sau în colaborare cu Ministerul Culturii si Cultelor, precum si cu organizatiile profesionale ale editorilor, difuzorilor, uniunilor de creatori recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, poate sustine organizarea în străinătate a evenimentelor de genul celor prevăzute la alin. (1).

(3) Pentru organizarea în străinătate a unor festivaluri, târguri, saloane, expozitii de carte, presă si multimedia, în bugetul Institutului Cultural Român, respectiv în cel al Ministerului Culturii si Cultelor, pot fi prevăzute în mod distinct fonduri destinate acestui scop.

(4) Ministerul Educatiei si Cercetării poate sustine financiar organizarea unor evenimente de genul celor prevăzute la alin. (1) si (2), singur sau în parteneriat cu Ministerul Culturii si Cultelor, respectiv cu Institutul Cultural Român.

Art. 16. - (1) În cazul în care reprezentarea României la un târg organizat în străinătate este asigurată numai de organizatiile profesionale ale editorilor si difuzorilor, precum si de uniunile de creatori recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, Ministerul Culturii si Cultelor si, respectiv, Institutul Cultural Român pot contribui, în limita fondurilor prevăzute la art. 15 alin. (1) si (3), la organizarea standului.

(2) Ministerul Culturii si Cultelor si, după caz, Institutul Cultural Român pot încredinta, în conditiile legii, organizarea manifestărilor prevăzute la alin. (1) În tară, respectiv în străinătate, unor organizatii profesionale ale editorilor si difuzorilor, precum si uniunilor de creatori recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, acordând în acest scop sprijinul financiar necesar.

Art. 17. - Ministerul Culturii si Cultelor si Institutul Cultural Român pot asigura, cu prilejul festivalurilor, târgurilor, saloanelor si expozitiilor internationale, organizate potrivit art. 15 alin. (2) si art. 16, inclusiv cheltuielile de participare si promovare.

Art. 18. - Guvernul României poate stabili, prin hotărâre, ca anumite evenimente din categoria celor prevăzute la art. 15 să fie declarate de interes national sau international, după caz, asigurând distinct sustinerea financiară a organizării si desfăsurării acestora.

Art. 19. - În bugetele Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Educatiei si Cercetării si Institutului Cultural Român pot fi prevăzute distinct fonduri destinate achizitionării si expeditiei publicatiilor prevăzute la art. 1 pentru biblioteci ale comunitătilor românesti, ale institutelor culturale românesti, precum si ale lectoratelor de limbă si civilizatie română din străinătate.

Art. 20. - (1) Societatea Română de Radiodifuziune si Societatea Română de Televiziune difuzează, cel putin o dată pe săptămână, o emisiune de promovare a publicatiilor prevăzute la art. 1.

(2) Societatea Română de Radiodifuziune si Societatea Română de Televiziune acordă un procent de minimum 1% din spatiul destinat publicitătii pentru promovarea publicatiilor prevăzute la art. 1, aplicând o reducere de 75% fată de preturile practicate pentru publicitatea comercială.

Art. 21. - Autoritătile administratiei publice locale acordă o reducere de 50% a tarifelor reprezentând chiria pe metrul pătrat, percepute pentru spatiile comerciale destinate exclusiv difuzării publicatiilor prevăzute la art. 1, precum si pentru spatiile destinate publicitătii acestora.

 

CAPITOLUL IV

Aspecte fiscale

 

Art. 22. - (1) Pentru editarea în străinătate a unor lucrări din categoria celor prevăzute la art. 1, potrivit prezentei legi, plata costurilor reprezentând editarea se face în moneda tării în care se realizează editarea.

(2) În situatia prevăzută la alin. (1), autoritatea administratiei publice finantatoare si, după caz, institutia publică finantatoare pot acorda un avans de până la 30% din valoarea contractului, în conditiile legii.

Art. 23. - (1) Compania Natională „Loteria Română” - S.A. acordă 0,4% din profitul net pentru achizitia de publicatii prevăzute la art. 1 destinate bibliotecilor publice si pentru acordarea unor tichete valorice pentru achizitionarea publicatiilor prevăzute la art. 1 utilizatorilor din bibliotecile publice: elevi, studenti, persoane cu un venit Rjnar sub nivelul salariului minim pe economie, precum si ifnevăzătorilor si surdo-mutilor.

(2) Fondul constituit potrivit prevederilor alin. (1) este gestionat de Ministerul Culturii si Cultelor, prin directia de specialitate, care asigură si distribuirea tichetelor prin bibliotecile publice.

 

CAPITOLUL V

Dispozitii tranzitorii si finale

 

Art. 24. - Regulamentele de organizare si functionare, precum si procedurile de lucru ale comisiilor prevăzute la art. 4 alin. (2), art. 7 alin. (2), art. 8 si la art. 12 sunt stabilite prin ordin, respectiv hotărâre a autoritătii publice centrale sau locale, ori prin dispozitie a conducătorului institutiei publice finantatoare, după caz.

Art. 25. - (1) Editorii au obligatia să tipărească, pentru întregul tiraj, numărul international standard corespunzător tipului de publicatie.

(2) Editorii au obligatia să tipărească pe fiecare exemplar al publicatiei descrierea C.I.P. realizată de Biblioteca Natională a României.

(3) Editorii au obligatia să tipărească pe publicatiile lor codul de bare, în termen de un an de la intrarea în vigoare a prezentei legi, si să asigure utilizarea codului de bare în evidenta computerizată a vânzărilor si a gestiunii.

Art. 26. - Începând cu anul scolar 2003-2004, Ministerul Educatiei si Cercetării va include formele de învătământ si disciplinele necesare în domeniile editării, tipăririi, difuzării si promovării publicatiilor.

Art. 27. - Prin derogare de la prevederile art. 11 alin. (3) din Legea nr. 550/2002 privind vânzarea spatiilor comerciale proprietate privată a statului si a celor de prestări de servicii, aflate în administrarea consiliilor judetene sau a consiliilor locale, precum si a celor din patrimoniul regiilor autonome de interes local, cu modificările si completările ulterioare, vânzarea în rate a spatiilor comerciale având destinatia de librărie se poate aproba aceluiasi cumpărător pentru mai multe spatii.

Art. 28. - (1) Încălcarea prevederilor art. 25 constituie contraventie si se sanctionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei.

(2) Constatarea contraventiilor si aplicarea amenzilor se face de către angajati ai Bibliotecii Nationale a României, precum si de către alti specialisti împuterniciti în acest scop prin ordin al ministrului culturii si cultelor.

(3) Limitele amenzilor prevăzute la alin. (1) se actualizează prin hotărâre a Guvernului.

(4) Contraventiilor prevăzute la alin. (1) li se aplică regimul general prevăzut de Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările ulterioare.

(5) Sumele încasate se constituie ca venit la bugetul Fondului Cultural National pentru finantarea nerambursabilă a editării de lucrări din categoria celor prevăzute la alin. (2) al art. 1.

Art. 29. - La data intrării în vigoare a prezentei legi orice dispozitii contrare se abrogă.

Art. 30. - Dispozitiile prezentei legi completează în mod corespunzător:

a) dispozitiile Legii nr. 356/2003 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Institutului Cultural Român, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 23 iulie 2003, cu modificările si completările ulterioare;

b) dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 42/2000 privind îmbunătătirea finantării unor programe, proiecte si actiuni de dezvoltare sectorială în domeniul culturii*), publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 31 ianuarie 2000, aprobată cu modificări prin Legea nr. 293/2001.


*) Titlul Ordonantei Guvernului nr. 42/2000 a fost modificat prin Ordonanta Guvernului nr. 18/2006 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 42/2000 privind îmbunătătirea finantării unor programe de dezvoltare sectorială initiate de Ministerul Culturii si Cultelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 83 din 30 ianuarie 2006, aprobată prin Legea nr. 209/2006.