MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 174 (XVIII) - Nr. 941         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 21 noiembrie 2006

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

409. - Lege pentru ratificarea Acordului dintre România si Republica Bulgaria privind securitatea socială, semnat la Sofia la 21 octombrie 2005

 

Acord între România si Republica Bulgaria privind securitatea socială

 

1.260. - Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre România si Republica Bulgaria privind securitatea socială, semnat la Sofia la 21 octombrie 2005

 

412. - Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Azerbaidjan privind cooperarea în domeniul tehnico-militar, semnat la Baku la 14 martie 2006

Acord între Guvernul României si Guvernul Republicii Azerbaidjan privind cooperarea în domeniul tehnico-militar

 

1.263. - Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Azerbaidjan privind cooperarea în domeniul tehnico-militar, semnat la Baku la 14 martie 2006

 

ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

88. - Ordonantă de urgentă pentru modificarea si completarea unor acte normative prin care se acordă drepturi sociale, precum si unele măsuri în domeniul cheltuielilor de personal

 

1.588. - Hotărâre privind darea în administrarea Casei Judetene de Pensii Satu Mare a unor bunuri imobile, proprietate publică a statului

 

1.601. - Hotărâre pentru propunerea domnului Achihai Virgil în functia de presedinte al Cultului Crestin după Evanghelie, în vederea recunoasterii prin decret al Presedintelui României

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

732. - Ordin al ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale pentru modificarea Normelor metodologice de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 1.853/2005 privind sprijinul direct al statului prin acordarea de subventii, în anul 2006, producătorilor agricoli din sectorul animalier si din sectorul piscicol, precum si a conditiilor de acordare a subventiilor, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale nr. 94/2006

 

761. - Ordin al ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale privind completarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale nr. 848/2004 pentru aprobarea Listei cu clasificatorii autorizati

 

764. - Ordin al ministrului economiei si comertului privind instituirea procedurii de administrare specială si de supraveghere financiară la Societatea Comercială „Carbonifera” - S.A. Ploiesti - filială a Societătii Nationale a Cărbunelui - S.A. Ploiesti

 

1.351. - Ordin al ministrului sănătătii publice pentru modificarea Ordinului ministrului sănătătii nr. 1.448/2005 privind categoriile de produse cosmetice si listele cuprinzând substantele ce pot fi utilizate în compozitia produselor cosmetice, cu modificările si completările ulterioare

 

1.501. - Ordin al ministrului administratiei si internelor privind procedura înmatriculării, înregistrării, radierii si eliberarea autorizatiei de circulatie provizorie sau pentru probe a vehiculelor

 

2.430/C. - Ordin al ministrului justitiei pentru aprobarea Regulamentului privind concediul de odihnă si alte concedii ale asistentilor judiciari

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

8. - Regulament privind standardele de cunoastere a clientelei institutiilor financiare nebancare

 

            Rectificări la :

            - Hotărârea Guvernului nr. 1.471/2006

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru ratificarea Acordului dintre România si Republica Bulgaria privind securitatea socială, semnat la Sofia la 21 octombrie 2005

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se ratifică Acordul dintre România si Republica Bulgaria privind securitatea socială, semnat la Sofia la 21 octombrie 2005.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

BOGDAN OLTEANU

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

TEODOR VIOREL MELESCANU

 

Bucuresti, 9 noiembrie 2006.

Nr. 409.

 

ACORD

între România si Republica Bulgaria privind securitatea socială

 

România si Republica Bulgaria, denumite în continuare părti contractante,

dorind să reglementeze si să dezvolte relatiile dintre cele două state în domeniul securitătii sociale,

au convenit după cum urmează:

 

PARTEA I

Dispozitii generale

 

ARTICOLUL 1

Definitii

 

(1) În scopul aplicării prezentului acord:

1. termenul teritoriu desemnează:

- pentru România: întregul teritoriu de stat al României, inclusiv marea sa teritorială si spatiul aerian de deasupra teritoriului si mării teritoriale, asupra cărora România îsi exercită suveranitatea, precum si zona contiguă, platoul continental si zona economică exclusivă, asupra cărora România îsi exercită, în conformitate cu legislatia sa si potrivit normelor si principiilor dreptului international, drepturi suverane si jurisdictie;

- pentru Republica Bulgaria: teritoriul sub suveranitatea Republicii Bulgaria, inclusiv marea teritorială, precum si platoul continental si zona economică exclusivă, asupra cărora Republica Bulgaria îsi exercită, în conformitate cu dreptul international, drepturi suverane si jurisdictie;

2. expresia cetătean al unei părti contractante desemnează o persoană care are cetătenia acelei părti contractante;

3. termenul legislatie desemnează legile si celellte acte normative în vigoare pe teritoriul fiecărei părti contractante si care privesc domeniile prevăzute la art. 2;

4. expresia autoritate competentă desemnează:

- pentru România, ministerele responsabile pentru domeniile prevăzute la art. 2;

- pentru Republica Bulgaria, ministrii responsabili pentru domeniile prevăzute la art. 2;

5. termenul institutie desemnează organismul sau autoritatea responsabilă pentru aplicarea legislatiei prevăzute la art. 2, pe teritoriul fiecărei părti contractante;

6. termenul institutie competentă desemnează institutia pe cheltuiala căreia sunt furnizate prestatiile;

7. expresia organism de legătură desemnează organismele desemnate de autoritătile competente pentru realizarea legăturilor directe pentru aplicarea prezentului acord;

8. termenul prestatie desemnează prestatii în bani si prestatii în natură, prevăzute de legislatia mentionată la art. 2;'

9. termenul domiciliu desemnează locul de sedere obisnuită;

10. termenul resedintă desemnează locul de sedere temporară;

11. expresia perioadă de asigurare desemnează perioadele de contributie si perioadele asimilate, realizate în conformitate cu legislatia fiecărei părti contractante;

12. expresia persoană asigurată desemnează persoana care este sau a fost supusă legislatiei prevăzute la art. 2;

13. expresia membri de familie desemnează persoanele definite ca atare de legislatia pe care o aplică institutia competentă.

(2) Ceilalti termeni si celelalte expresii utilizate în prezentul acord au semnificatia prevăzută de legislatia pe care o aplică fiecare dintre părtile contractante.

 

ARTICOLUL 2

Câmpul material de aplicare

 

 (1) Prezentul acord se aplică:

- pentru România, legislatiei care reglementează:

1. indemnizatia pentru incapacitate temporară de muncă determinată de boli obisnuite sau de accidente în afara muncii, de boli profesionale si de accidente de muncă;

2. indemnizatia de maternitate;

3. indemnizatia pentru cresterea copilului sau îngrijirea copilului bolnav;

4. pensia pentru limită de vârstă;

5. pensia anticipată;

6. pensia de invaliditate;

7. pensia de urmas;

8. ajutorul de deces;

9. indemnizatia de somaj;

10. alocatia pentru copii;

11. prestatiile în natură în caz de boală si maternitate;

12. prestatiile în natură în caz de accidente de muncă si de boli profesionale;

- pentru Republica Bulgaria, legislatiei care reglementează:

1. prestatiile în bani pentru incapacitate temporară de muncă si maternitate;

2. pensiile pentru limită de vârstă si invaliditate ca urmare a unor boli obisnuite;

3. pensiile de invaliditate pentru accidente de muncă sau boli profesionale;

4. pensiile de urmas;

5. prestatiile în bani pentru somaj;

6. ajutoarele familiale pentru copii;

7. ajutoarele în caz de deces;

8. prestatiile în natură.

(2) Prezentul acord se va aplica, de asemenea, legislatiei care codifică, modifică, înlocuieste sau completează legislatia referitoare la prestatiile prevăzute la alin. (1).

(3) Prezentul acord nu se aplică legislatiei care instituie o nouă schemă de securitate socială, în afara cazului în care autoritătile competente convin altfel.

 

ARTICOLUL 3

Câmpul personal de aplicare

 

Prezentul acord se va aplica tuturor persoanelor care au fost ori sunt supuse legislatiei uneia sau ambelor părti contractante, precum si urmasilor si membrilor de familie, în măsura în care drepturile acestora decurg de la aceste persoane.

 

ARTICOLUL 4

Egalitatea de tratament

 

La aplicarea legislatiei unei părti contractante, cetătenii celeilalte părti contractante, precum si urmasii si membrii de familie ai acestora beneficiază de egalitate de tratament cu cetătenii primei părti contractante.

 

ARTICOLUL 5

Exportul prestatiilor

 

(1) Prestatiile în bani acordate conform legislatiei unei părti contractante nu pot fi reduse, modificate, suspendate sau retrase pe motiv că beneficiarul are domiciliul pe teritoriul celeilalte părti contractante.

(2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplică pentru:

1. prestatiile de somaj;

2. pensiile care nu au legătură cu activitatea de muncă conform legislatiei bulgare.

 

ARTICOLUL 6

Evitarea cumulului de prestatii

 

(1) Pe baza aceleiasi perioade de asigurare nu pot fi acordate sau mentinute unei persoane două sau mai multe prestatii pentru acelasi risc.

(2) Dispozitiile aiin. (1) nu se aplică prestatiilor de invaliditate, de bătrânete, de deces (pensii) sau de boală profesională, care se plătesc de către institutiile competente ale celor două părti contractante, în conformitate cu dispozitiile art. 23 si art. 28 pct. 2.

 

PARTEA a ll-a

Legislatia aplicabilă

 

ARTICOLUL 7

Reguli generale

 

Dacă prezentul acord nu prevede altfel:

1. persoana care desfăsoară o activitate remunerată pe teritoriul unei părti contractante este supusă numai legislatiei acestei părti contractante, chiar dacă are domiciliul pe teritoriul celeilalte părti contractante sau dacă angajatorul are domiciliul ori sediul pe teritoriul celeilalte părti contractante;

2. lucrătorii independenti care îsi desfăsoară activitatea pe teritoriul unei părti contractante sunt supusi legislatiei acestei părti contractante, chiar dacă au domiciliul pe teritoriul celeilalte părti contractante;

3. functionarii publici si personalul asimilat acestora sunt supusi legislatiei părtii contractante în a cărei administratie sunt angajati.

 

ARTICOLUL 8

Lucrătorii detasati

 

(1) Persoana care desfăsoară o activitate remunerată pe teritoriul unei părti contractante, care este detasată de către angajatorul său pe teritoriul celeilalte părti contractante pentru a exercita o anumită activitate, va fi supusă în continuare legislatiei primei părti contractante pe durata exercitării acestei activităti profesionale, cu conditia ca durata previzibilă a acestei activităti să nu depăsească 24 de luni.

(2) Lucrătorul independent care îsi desfăsoară activitatea profesională în mod obisnuit pe teritoriul unei părti contractante si care efectuează o activitate pe teritoriul celeilalte părti contractante rămâne supus legislatiei primei părti contractante, cu conditia ca durata previzibilă a acestei activităti să nu depăsească 24 de luni.

 

ARTICOLUL 9

Personalul întreprinderilor de transport international

 

Persoana angajată într-o întreprindere de transport international care are sediul pe teritoriul unei părti contractante si care efectuează, pe cont propriu sau în contul unor terti, transporturi internationale de pasageri ori de mărfuri, pe căile ferate, rutiere, aeriene sau pe apele interioare este supusă legislatiei acestei părti contractante, cu următoarele exceptii:

1. persoana angajată de o filială sau reprezentantă permanentă a întreprinderii mentionate este supusă legislatiei părtii contractante pe teritoriul căreia se găseste această filială ori reprezentantă permanentă;

2. persoana care desfăsoară o activitate remunerată, în principal pe teritoriul părtii contractante unde îsi are domiciliul, este supusă legislatiei acestei părti contractante, chiar dacă întreprinderea care o angajează nu are pe acest teritoriu nici sediul si nici o filială sau reprezentantă permanentă.

 

ARTICOLUL 10

Echipajul navelor

 

Persoana angajată la bordul unei nave sub pavilionul unei părti contractante este supusă legislatiei acestei părti contractante.

 

ARTICOLUL 11

Misiunile diplomatice si posturile consulare

 

Pentru membrii misiunilor diplomatice si ai posturilor consulare, precum si pentru persoanele angajate în serviciul particular al membrilor unor asemenea misiuni sau posturi se aplică dispozitiile relevante ale Conventiei de la Viena din 18 aprilie 1961 privind relatiile diplomatice si ale Conventiei de la Viena din 24 aprilie 1963 privind relatiile consulare.

 

ARTICOLUL 12

Exceptii de la dispozitiile art. 7-11

 

            Autoritătile competente ale celor două părti contractante pot conveni exceptii de la dispozitiile art. 7 - 11, în interesul unei persoane sau al unei categorii de persoane, cu conditia ca persoana sau persoanele respective să fie supuse legislatiei unei părti contractante.

 

PARTEA a lll-a

Dispozitii speciale referitoare la diferitele categorii de prestatii

 

SECTIUNEA 1

Prestatii de boală si de maternitate

 

ARTICOLUL 13

Totalizarea perioadelor de asigurare

 

Dacă legislatia unei părti contractante conditionează dreptul la prestatii de realizarea unor perioade de asigurare, institutia competentă a acestei părti contractante ia în considerare, dacă este necesar, perioadele de asigurare realizate conform legislatiei celeilalte părti contractante, ca si cum ar fi perioade realizate conform legislatiei primei părti contractante, în măsura în care nu se suprapun.

 

ARTICOLUL 14

Prestatii în natură în cazul resedintei pe teritoriul celeilalte părti contractante

 

(1) Persoanele care îndeplinesc conditiile cerute de legislatia unei părti contractante, pentru a avea dreptul la prestatii în natură, primesc de la institutia locului de resedintă prestatii în natură, în conformitate cu legislatia pe care aceasta o aplică si pe cheltuiala institutiei competente, în următoarele cazuri:

1. asistenta medicală acordată în scopul reabilitării stării de sănătate a persoanei în situatii neprevăzute care amenintă viata si mentinerea functiilor vitale ale organismului;

2. asistenta medicală de urgentă pentru persoanele a căror viată nu este amenintată, dar care au nevoie de servicii medicale imediat necesare în scopul de a se preveni agravarea stării de sănătate a acestora.

(2) Furnizarea de proteze si de alte prestatii importante în natură, a căror valoare depăseste o anumită sumă care va fi prevăzută în Aranjamentul administrativ pentru aplicarea prezentului acord, este supusă acordului prealabil al institutiei competente, cu exceptia situatiei în care acordarea prestatiei nu poate fi amânată fără a pune în pericol viata persoanei în cauză.

 

ARTICOLUL 15

Prestatii în natură în cazul domiciliului pe teritoriul celeilalte părti contractante

 

(1) Persoanele care au domiciliul pe teritoriul unei părti contractante si care îndeplinesc conditiile pentru a avea dreptul la prestatii în natură în baza legislatiei celeilalte părti contractante primesc, pe teritoriul părtii contractante unde au domiciliul, prestatii în natură acordate de către institutia locului de domiciliu, în conformitate cu prevederile legislatiei pe care o aplică, pe cheltuiala institutiei competente.

(2) Furnizarea de proteze si de alte prestatii importante în natură, a căror valoare depăseste o anumită sumă care va fi prevăzută în aranjamentul administrativ pentru aplicarea prezentului acord, este supusă acordului prealabil al institutiei competente, cu exceptia situatiei în care acordarea prestatiei nu poate fi amânată fără a pune în pericol viata persoanei în cauză.

 

ARTICOLUL 16

Prestatii în natură pentru titularii unei pensii

 

(1) Titularul unei pensii acordate în baza legislatiilor celor două părti contractante va primi prestatii în natură în conformitate cu legislatia părtii contractante pe teritoriul căreia îsi are domiciliul, ca si cum ar fi titular al unei pensii numai în conformitate cu legislatia acestei părti contractante.

(2) Titularul unei pensii acordate în baza legislatiei unei părti contractante, care are domiciliul pe teritoriul celeilalte părti contractante, va avea dreptul la prestatii în natură în măsura în care ar fi avut acest drept dacă ar fi avut domiciliul pe teritoriul primei părti contractante. Prestatiile în natură sunt acordate de institutia locului de domiciliu, în conformitate cu prevederile legislatiei pe care o aplică, ca si cum persoana respectivă ar fi avut dreptul la prestatiile mentionate conform acestei legislatii, costul prestatiilor revenind institutiei competente a primei părti contractante.

 

ARTICOLUL 17

Transportul pentru prestatii în natură

 

(1) Dacă, după acordarea asistentei medicale în conformitate cu art. 14 alin. (1) pct. 1, persoana asigurată trebuie transportată pe teritoriul celeilalte părti contractante, transportul sanitar auto până la granită se efectuează de institutia părtii contractante care a acordat prestatiile în natură, pe cheltuiala institutiei competente.

(2) În cazuri exceptionale, când transportul bolnavului trebuie efectuat, la recomandarea medicului, numai cu un mijloc de transport aerian, acesta se efectuează de institutia părtii contractante pe teritoriul căreia persoana a primit prestatiile în natură, pe cheltuiala institutiei competente.

 

ARTICOLUL 18

Prestatii în natură pentru membrii de familie ai persoanei asigurat

 

            În cazurile prevăzute la art. 14, 15, 16 si 17, membrii de familie ai persoanei asigurate sunt supusi legislatiei pe care o aplică institutia competentă pe cheltuiala căreia această persoană beneficiază de prestatii în natură. Aceste prestatii se furnizează de institutia locului de resedintă sau domiciliu, în conformitate cu legislatia pe care aceasta o aplică.

 

ARTICOLUL 19

Prestatiile în bani

 

Prestatiile în bani sunt plătite de institutia competentă, în conformitate cu prevederile legislatiei pe care aceasta o aplică.

 

ARTICOLUL 20

Institutii

 

Institutiile care vor acorda prestatiile prevăzute la art. 14, 15, 16, 17 si 18 vor fi desemnate prin Aranjamentul administrativ pentru aplicarea prezentului acord.

 

ARTICOLUL 21

Rambursarea cheltuielilor

 

(1) Institutia competentă va rambursa cheltuielile efective ale prestatiilor în natură acordate, pentru fiecare caz în parte, în conformitate cu dispozitiile art. 14, 15, 16, 17 si 18, institutiei care furnizează prestatiile în natură, cu exceptia cheltuielilor administrative pentru aplicarea prezentului acord.

(2) Cheltuielile efective ale prestatiilor vor fi calculate de institutia care furnizează prestatiile în natură, la nivelul preturilor utilizate pentru propriile persoane asigurate.

(3) Organismele de legătură ale celor două părti contractante pot conveni si alte modalităti de rambursare a cheltuielilor, inclusiv compensarea acestora între institutii, renuntarea la acestea sau plăti în sume forfetare în locul plătilor individuale.

 

SECTIUNEA a 2-a

Prestatii de invaliditate, de bătrânete si deces (pensii)

 

ARTICOLUL 22

Totalizarea perioadelor de asigurare

 

(1) Dacă legislatia unei părti contractante conditionează dreptul la prestatii de realizarea unei perioade de asigurare, institutia care aplică această legislatie ia în considerare, dacă este necesar, perioadele de asigurare realizate conform legislatiei celeilalte părti contractante, ca si cum ar fi perioade realizate în conformitate cu legislatia primei părti contractante, în măsura în care ele nu se suprapun.

(2) Dacă legislatia unei părti contractante conditionează acordarea anumitor prestatii de realizarea unei anumite perioade într-o profesie supusă unui regim special sau într-o profesie ori muncă determinată, perioadele realizate în conformitate cu legislatia celeilalte părti contractante nu sunt luate în considerare pentru stabilirea dreptului la aceste prestatii decât dacă au fost realizate în baza unui regim corespondent ori, în lipsa acestuia, în aceeasi profesie sau, după caz, în aceeasi muncă.

(3) Dacă legislatia unei părti contractante prevede că perioada în care persoana în cauză primeste o pensie poate fi luată în considerare pentru stabilirea dreptului la prestatii, institutia competentă a acestei părti contractante tine cont, în acest scop, de perioada în care a primit o pensie conform legislatiei celeilalte părti contractante.

 

ARTICOLUL 23

Acordarea prestatiilor

 

(1) Dacă o persoană a fost supusă legislatiilor celor două părti contractante, institutia fiecărei părti contractante stabileste, conform legislatiei pe care o aplică, dacă această persoană are dreptul la prestatii, tinând cont, dacă este cazul, de dispozitiile art. 22.

(2) Dacă persoana îndeplineste conditiile prevăzute la alin. (1), conform legislatiei unei părti contractante, fără aplicarea dispozitiilor art. 22, institutia competentă a acestei părti contractante calculează prestatiile numai în functie de perioadele de asigurare realizate conform legislatiei pe care o aplică.

(3) Dacă persoana îndeplineste conditiile prevăzute la alin. (1) conform legislatiei unei părti contractante numai potrivit dispozitiilor art. 22, institutia competentă a acestei părti contractante calculează prestatia conform legislatiei pe care o aplică. Institutia competentă stabileste cuantumul efectiv al prestatiei proportional cu perioada de asigurare realizată conform legislatiei pe care o aplică.

(4) Dacă în conformitate cu legislatia unei părti contractante prestatiile sunt calculate pe baza venitului asupra căruia s-a plătit sau se datorează contributia, institutia competentă a acestei părti contractante va lua în considerare în exclusivitate venitul asupra căruia s-a plătit ori se datorează contributia conform legislatiei pe care o aplică.

(5) Dacă cuantumul prestatiei se stabileste în functie de numărul membrilor de familie sau al urmasilor, institutia competentă ia în considerare si persoanele care au domiciliul sau resedinta pe teritoriul celeilalte părti contractante.

 

ARTICOLUL 24

Perioada de asigurare mai mică de un an

 

(1) Fără a lua în considerare dispozitiile art. 23, dacă perioada totală de asigurare realizată conform legislatiei unei părti contractante este mai mică de un an si dacă, tinând cont numai de această perioadă, niciun drept nu este obtinut în baza acestei legislatii, institutia acestei părti contractante nu este obligată să acorde prestatii pentru perioada mentionată.

(2) Perioadele de asigurare mentionate la alin. (1) sunt luate în considerare de institutia celeilalte părti contractante, în conformitate cu dispozitiile art. 23, ca si cum aceste perioade ar fi fost realizate conform legislatiei pe care o aplică.

 

SECTIUNEA a 3-a

Ajutor de deces

 

ARTICOLUL 25

Acordarea ajutorului de deces

 

(1) Ajutorul de deces se acordă conform legislatiei fiecărei părti contractante.

(2) În cazul în care dreptul la prestatie există conform legislatiilor celor două părti contractante:

1. prestatia este datorată numai conform legislatiei părtii contractante pe teritoriul căreia a survenit decesul; sau

2. dacă decesul nu a survenit pe teritoriul niciunei părti contractante, prestatia este datorată numai conform legislatiei părtii contractante în baza căreia persoana a fost asigurată pentru prestatii în natură înaintea decesului.

 

SECTIUNEA a 4-a

Prestatii în caz de accidente de muncă si de boli profesionale

 

ARTICOLUL 26

Expunerea la acelasi risc în cele două părti contractante

 

(1) Prestatiile se vor acorda numai în conditiile legislatiei ultimei părti contractante pe teritoriul căreia persoana în cauză a desfăsurat activitatea susceptibilă a fi cauza riscului, chiar dacă sunt îndeplinite conditiile legislatiilor ambelor părti contractante, cu respectarea, după caz, a dispozitiilor alin. (2)-(4).

(2) În cazul în care legislatia unei părti contractante conditionează dreptul la prestatii de o primă diagnosticare a bolii respective pe teritoriul acestei părti contractante, această conditie se consideră îndeplinită si dacă diagnosticarea s-a realizat pe teritoriul celeilalte părti contractante.

(3) În cazul în care legislatia unei părti contractante conditionează dreptul la prestatii de diagnosticarea bolii într-un anumit termen de la sfârsitul activitătii profesionale susceptibile a fi cauza riscului, institutia competentă ia în considerare, dacă este cazul, orice altă activitate care implică riscuri similare, desfăsurată în baza legislatiei celeilalte părti contractante.

(4) În situatia în care legislatia unei părti contractante conditionează dreptul la prestatii de exercitarea pe o perioadă de timp determinată a unei activităti susceptibile a fi cauza unei boli, pentru calculul prestatiilor sunt luate în considerare si perioadele în cursul cărora s-a desfăsurat o astfel de activitate pe teritoriul celeilalte părti contractante.

 

ARTICOLUL 27

Domiciliul sau resedinta pe teritoriul celeilalte părti contractante

 

(1) Prestatiile în bani sunt plătite de institutia competentă, conform prevederilor legislatiei pe care o aplică.

(2) Prestatiile în natură în caz de accident de muncă sau boală profesională sunt acordate de către institutia locului de domiciliu sau resedintă, conform legislatiei pe care o aplică, pe cheltuiala institutiei competente.

(3) Furnizarea de proteze si de alte prestatii importante în natură, a căror valoare depăseste o anumită sumă care va fi prevăzută în Aranjamentul administrativ pentru aplicarea prezentului acord, este supusă acordului prealabil al institutiei competente, cu exceptia situatiei în care acordarea prestatiei nu poate fi amânată fără a pune în pericol viata persoanei în cauză.

(4) Pentru rambursarea cheltuielilor efective ale prestatiilor în natură acordate se aplică dispozitiile art. 21.

 

ARTICOLUL 28

Acordarea unei prestatii în caz de agravare a unei boli profesionale

 

În cazul în care o persoană, ca urmare a unei boli profesionale, a beneficiat sau beneficiază de o prestatie din partea institutiei unei părti contractante si solicită, în caz de agravare, drepturile la prestatii de la institutia celeilalte părti contractante, se aplică următoarele prevederi:

1. În cazul în care persoana nu a exercitat în baza legislatiei celeilalte părti contractante o activitate în măsură să provoace sau să agraveze boala în cauză, institutia competentă a primei părti contractante este obligată să suporte prestatia, tinând cont de agravare, conform legislatiei pe care o aplică;

2. În cazul în care persoana a exercitat o astfel de activitate în baza legislatiei celeilalte părti contractante, institutia competentă a primei părti contractante este obligată să suporte prestatia, fără a tine cont de agravare, conform prevederilor legislatiei pe care o aplică; institutia competentă a celei de-a doua părti contractante acordă persoanei în cauză un supliment al cărui cuantum este egal cu diferenta dintre cuantumul prestatiei datorate după agravare si cuantumul prestatiei care ar fi fost datorată înainte de agravare, în conformitate cu prevederile legislatiei pe care o aplică.

 

SECTIUNEA a 5-a

Prestatii de somaj

 

ARTICOLUL 29

Totalizarea perioadelor de asigurare

 

            În cazul în care legislatia unei părti contractante conditionează dreptul la prestatii si durata de acordare a acestora de realizarea unor perioade de asigurare, institutia competentă a acestei părti contractante va lua în considerare, dacă este necesar, perioadele de asigurare realizate conform legislatiei celeilalte părti contractante, în măsura în care aceste perioade nu se suprapun.

 

ARTICOLUL 30

Acordarea prestatiilor

 

(1) La calcularea cuantumului prestatiilor de somaj, institutia competentă bulgară va lua în considerare numai venitul de asigurare asupra căruia au fost plătite sau datorate contributiile pentru perioada recunoscută ca perioadă de asigurare conform legislatiei bulgare.

(2) În cazul în care legislatia pe care o aplică institutia competentă din România prevede luarea în considerare a veniturilor realizate, la stabilirea cuantumului prestatiilor se iau în considerare numai veniturile realizate în baza activitătii desfăsurate pe teritoriul României, iar în cazul în care nu există asemenea venituri sau nu au fost realizate venituri la nivelul salariului minim, prestatia va fi stabilită pe baza salariului minim prevăzut de legislatia română.

 

SECTIUNEA a 6-a

Alocatii pentru copii

 

ARTICOLUL 31

Acordarea alocatiilor pentru copii

 

Alocatiile pentru copii vor fi acordate conform legislatiei fiecărei părti contractante si cu aplicarea principiului egalitătii de tratament.

 

PARTEA a IV-a

Dispozitii diverse

 

ARTICOLUL 32

Măsuri administrative si de cooperare

 

(1) Autoritătile competente ale celor două părti contractante vor stabili măsurile administrative necesare pentru aplicarea prezentului acord.

(2) Autoritătile competente:

1. vor conveni Aranjamentul administrativ pentru aplicarea prezentului acord;

2. vor desemna organismele de legătură în scopul realizării legăturilor directe dintre institutiile părtilor contractante;

3. se vor informa reciproc despre modificările aduse legislatiilor părtilor contractante, în măsura în care aceste modificări afectează aplicarea prezentului acord.

(3) În aplicarea prezentului acord, autoritătile competente si institutiile părtilor contractante îsi vor acorda asistentă reciprocă si vor actiona ca si cum ar aplica propria legislatie. Această asistentă administrativă este gratuită.

(4) Dacă o persoană care are domiciliul sau resedinta pe teritoriul unei părti contractante a introdus o cerere sau beneficiază de prestatii conform legislatiei celeilalte părti contractante si dacă este necesară o expertiză medicală, institutia locului de domiciliu sau de resedintă a primei părti contractante va efectua această expertiză la cererea si pe cheltuiala institutiei competente a celei de-a doua părti contractante. În cazul în care expertiza medicală este necesară în aplicarea legislatiilor ambelor părti contractante, aceasta va fi efectuată de institutia locului de domiciliu sau resedintă, pe cheltuiala proprie.

(5) Protectia datelor care au caracter personal, comunicate în aplicarea prezentului acord, va fi asigurată conform reglementărilor fiecărei părti contractante.

 

ARTICOLUL 33

Utilizarea limbilor oficiale

 

(1) În scopul aplicării prezentului acord, autoritătile si institutiile celor două părti contractante pot comunica direct între ele în limbile lor oficiale sau în limba engleză.

(2) Cererile sau documentele nu pot fi refuzate pe motiv că sunt redactate în limba oficială a celeilalte părti contractante.

 

ARTICOLUL 34

Scutirea de taxe si de autentificare

 

(1) Pentru aplicarea prezentului acord, orice scutire sau reducere de taxe, taxe de timbru, taxe notariale ori de înregistrare, prevăzute de legislatia unei părti contractante pentru certificatele sau documentele necesare conform legislatiei acestei părti contractante, va fi aplicată si la certificatele si documentele necesare conform legislatiei celeilalte părti contractante.

(2) Toate actele, documentele sau certificatele de orice fel, necesare pentru aplicarea prezentului acord, vor fi exceptate de la viza de autentificare de către autoritătile diplomatice sau consulare.

 

ARTICOLUL 35

Introducerea unei cereri

 

Cererile către institutia unei părti contractante se introduc cu respectarea termenelor prevăzute de legislatia acelei părti contractante. Această conditie se consideră îndeplinită si dacă cererile sunt introduse, în aceleasi termene, la o institutie corespondentă a celeilalte părti contractante.

 

ARTICOLUL 36

Responsabilitatea unei terte părti

 

În cazul în care o persoană beneficiază de prestatii conform legislatiei unei părti contractante pentru un prejudiciu cauzat sau survenit pe teritoriul celeilalte părti contractante, drepturile institutiei care furnizează prestatiile fată de o tertă parte se reglementează astfel:

1. În cazul în care institutia care furnizează prestatiile se subrogă în drepturile pe care beneficiarul le detine fată de o tertă parte, cealaltă parte contractantă recunoaste o astfel de subrogare;

2. În cazul în care institutia care furnizează prestatiile are un drept direct fată de o tertă parte, cealaltă parte contractantă recunoaste acest drept.

 

ARTICOLUL 37

Recuperarea plătilor excedentare

 

În cazul în care institutia unei părti contractante a plătit unui beneficiar de prestatii o sumă care depăseste suma la care avea dreptul, această institutie poate, în conditiile prevăzute de legislatia pe care o aplică, să ceară institutiei celeilalte părti contractante, debitoare de prestatii în favoarea acestui beneficiar, să retină suma plătită în plus din sumele pe care le plăteste beneficiarului respectiv. Această din urmă institutie efectuează retinerea în conditiile si limitele prevăzute de legislatia pe care o aplică, ca si cum ar fi sume plătite în plus de către ea însăsi, si transferă cuantumul astfel retinut institutiei creditoare.

 

ARTICOLUL 38

Procedura de executare

 

(1) Hotărârile cu titlu executoriu ale unei instante judecătoresti a unei părti contractante, precum si documentele executorii emise de o autoritate sau o institutie a unei părti contractante cu privire la contributiile de securitate socială si la alte creante sunt recunoscute pe teritoriul celeilalte părti contractante.

(2) Recunoasterea nu poate fi refuzată decât pe motiv de incompatibilitate cu ordinea publică a părtii contractante pe teritoriul căreia este cerută recunoasterea hotărârii sau documentului.

(3) Hotărârile si documentele executorii recunoscute conform alin. (1) sunt executate pe teritoriul celeilalte părti contractante. Procedura de executare este conformă cu reglementările părtii contractante pe teritoriul căreia se execută hotărârea.

(4) Debitele privind contributiile datorate institutiei unei părti contractante au, în cadrul oricărei proceduri de faliment sau executare silită pe teritoriul celeilalte părti contractante, aceeasi prioritate ca si creantele echivalente de pe teritoriul acestei părti contractante.

 

ARTICOLUL 39

Plata prestatiilor

 

(1) Pentru persoana care are domiciliul pe teritoriul celeilalte părti contractante, institutia competentă a părtii contractante care acordă prestatiile în bani conform prezentului acord se eliberează de obligatia sa efectuând plata prestatiilor în moneda sa natională.

(2) Cheltuielile efectuate de institutia unei părti contractante pentru prestatiile în natură acordate se exprimă în moneda părtii contractante pe teritoriul căreia a fost acordată prestatia. Moneda si modalitatea de plată pentru rambursarea cheltuielilor către institutia celeilalte părti contractante vor fi convenite prin Aranjamentul administrativ pentru aplicarea prezentului acord.

 

ARTICOLUL 40

Solutionarea diferendelor

 

(1) Eventualele diferende care pot să apară în ceea ce priveste interpretarea sau aplicarea prezentului acord vor fi solutionate prin consultări între autoritătile competente ale celor două părti contractante.

(2) În cazul în care diferendele nu pot fi solutionate conform alin. (1), acestea vor fi solutionate pe cale diplomatică de către părtile contractante.

 

PARTEA a V-a

Dispozitii tranzitorii si finale

 

ARTICOLUL 41

Dispozitii tranzitorii

 

(1) Prezentul acord nu deschide niciun drept la prestatii pentru o perioadă anterioară intrării sale în vigoare.

(2) Toate perioadele de asigurare realizate în baza legislatiei unei părti contractante înainte de intrarea în vigoare a prezentului acord sunt luate în considerare pentru stabilirea drepturilor deschise conform dispozitiilor prezentului acord.

(3) Sub rezerva alin. (1), un drept ia nastere în baza prezentului acord chiar dacă se raportează la un risc produs anterior intrării sale în vigoare.

(4) Orice prestatie care a fost stabilită înainte de data intrării în vigoare a prezentului acord nu va fi recalculată.

 

ARTICOLUL 42

Intrarea în vigoare

 

(1) Prezentul acord va fi supus ratificării în fiecare parte contractantă si va intra în vigoare în prima zi a lunii care urmează expirării unei perioade de 3 luni de la data ultimei notificări prin care părtile contractante se informează reciproc despre îndeplinirea procedurilor legale interne necesare intrării sale în vigoare.

(2) La intrarea în vigoare a prezentului acord, Conventia dintre Guvernul Republicii Populare Române si Guvernul Republicii Populare Bulgare privind colaborarea în domeniul problemelor sociale, semnată la Bucuresti la 14 martie 1960, îsi încetează valabilitatea.

 

ARTICOLUL 43

Valabilitatea acordului

 

(1) Prezentul acord se încheie pe o perioadă nedeterminată.

(2) Fiecare parte contractantă poate să îl denunte printr-o notificare scrisă, adresată celeilalte părti contractante cu cel putin 6 luni înainte de sfârsitul anului calendaristic respectiv. Acordul îsi încetează valabilitatea începând cu prima zi a anului calendaristic următor.

 

ARTICOLUL 44

Efectele acordului asupra drepturilor dobândite sau în curs de dobândire

 

            (1) Dacă una dintre părtile contractante denuntă prezentul acord, drepturile dobândite potrivit dispozitiilor sale sunt mentinute.

            (2) Drepturile în curs de dobândire, pentru perioade realizate anterior datei de încetare a valabilitătii prezentului acord, sunt mentinute, iar cererile depuse înainte de încetarea valabilitătii prezentului acord vor fi solutionate conform dispozitiilor acestuia.

Semnat la Sofia la 21 octombrie 2005, în două exemplare originale, fiecare în limbile română, bulgară si engleză, toate textele fiind egal autentice. În cazul oricăror diferente de interpretare, va prevala textul în limba engleză.

 

Pentru România,

Gheorghe Barbu

Pentru Republica Bulgaria,

Emilia Maslarova

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre România si Republica Bulgaria privind securitatea socială, semnat la Sofia la 21 octombrie 2005

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru ratificarea Acordului dintre România si Republica Bulgaria privind securitatea socială, semnat la Sofia la 21 octombrie 2005, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 8 noiembrie 2006.

Nr. 1.260.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Azerbaidjan privind cooperarea  în domeniul tehnico-militar, semnat la Baku la 14 martie 2006

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se ratifică Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Azerbaidjan privind cooperarea în domeniul tehnico-militar, semnat la Baku la 14 martie 2006.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

BOGDAN OLTEANU

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

Bucuresti, 9 noiembrie 2006.

Nr. 412.

 

ACORD

Între Guvernul României si Guvernul Republicii Azerbaidjan privind cooperarea în domeniul tehnico-militar

 

Guvernul României si Guvernul Republicii Azerbaidjan, denumite în continuare părti,

în baza principiilor Tratatului privind relatiile de prietenie si cooperare între România si Republica Azerbaidjan, semnat la Baku la 27 martie 1996,

dorind să asigure conditiile favorabile pentru dezvoltarea domeniului tehnico-militar, pe baza principiilor egalitătii si respectului reciproc,

au convenit următoarele:

 

ARTICOLUL 1

 

1. Părtile, prin autoritătile competente, prevăzute la art. 2, luând în considerare nevoile de apărare a statelor lor, vor lua toate măsurile necesare pentru dezvoltarea, reciproc avantajoasă, a cooperării în domeniul tehnico-militar, în special în ceea ce priveste furnizarea de echipamente militare si de tehnică de luptă si realizarea reparatiilor de natură tehnico-militară.

2. Părtile, în conformitate cu legislatia natională a statelor lor si cu obligatiile internationale asumate, vor stabili conditiile legale, de organizare, precum si altele, necesare pentru încheierea contractelor externe, între persoanele juridice competente din statele lor, în directiile de cooperare tehnico-militară mentionate.

 

ARTICOLUL 2

Autoritătile competente ale părtilor pentru aplicarea prevederilor prezentului acord sunt următoarele:

 

- pentru partea română - Ministerul Apărării Nationale;

- Ministerul Economiei si Comertului;

- pentru partea azeră - Ministerul Apărării din Republica Azerbaidjan.

 

ARTICOLUL 3

 

1.Furnizarea reciprocă de armament si echipament militar, munitie, piese de schimb, instruirea, prestarea serviciilor de întretinere în domeniul tehnico-militar se vor realiza în baza acordurilor tehnice si/sau a contractelor încheiate între subiectele cooperării tehnico-militare ale părtilor.

2. Nomenclatorul si volumul productiei de bunuri, serviciile furnizate, conditiile si modalitătile de plată vor fi specificate în acordurile tehnice si contractele mentionate la alin. 1.

 

ARTICOLUL 4

 

1. Transferurile de produse militare care fac obiectul prezentului acord vor fi efectuate în concordantă cu legislatiile nationale ale părtilor.

2. Echipamentul militar si tehnica de luptă, furnizate în conformitate cu prezentul acord, inclusiv documentatia tehnică, precum si orice alte informatii legate de aceasta, nu vor putea fi transferate sau puse la dispozitia unei terte părti fără consimtământul prealabil scris al părtii care Ie-a transferat.

3. Fiecare parte, în conformitate cu legislatia statului său, va asigura informatiilor clasificate primite de la cealaltă parte aceeasi protectie pe care o asigură propriilor informatii clasificate de un nivel echivalent de clasificare a acestora.

4. Nicio informatie, considerată clasificată de către partea care a elaborat-o si a făcut-o disponibilă, nu poate fi dezvăluită sau transferată unei terte părti fără consimtământul prealabil scris al părtii emitente.

5. Aspectele concrete referitoare la protectia informatiilor clasificate vor face obiectul unui acord specific, care urmează a fi încheiat la nivel guvernamental.

 

ARTICOLUL 5

 

1. În scopul aplicării prevederilor prezentului acord, părtile vor înfiinta Comisia româno-azeră de cooperare tehnico-militară, denumită în continuare Comisia.

2. Comisia va cuprinde nu mai mult de 5 reprezentanti ai fiecărei părti. Regulamentul de functionare al Comisiei va fi adoptat la prima reuniune a acesteia.

3. Comisia se întruneste anual, alternativ în România si în Azerbaidjan. Partea gazdă în Comisie prezidează lucrările acesteia si asigură secretariatul.

 

ARTICOLUL 6

 

1. Prevederile prezentului acord nu vor afecta drepturile si obligatiile părtilor rezultând din alte acorduri internationale la care acestea sunt părti si nu vor fi folosite împotriva intereselor altor state.

2. Orice divergente referitoare la interpretarea sau aplicarea prezentului acord vor fi rezolvate prin negocieri între părti, fără a fi supuse spre solutionare instantelor internationale sau unei terte părti.

 

ARTICOLUL 7

 

1. Prezentul acord va intra în vigoare la data primirii ultimei notificări scrise prin care părtile se informează despre îndeplinirea procedurilor legale interne, necesare pentru intrarea acestuia în vigoare.

2. Prezentul acord poate fi amendat oricând cu consimtământul scris al părtilor. Amendamentele vor intra în vigoare în conformitate cu prevederile alin.1.

3. Prezentul acord se încheie pe o perioadă de 5 ani si va fi în mod automat prelungit pe noi perioade de 5 ani, dacă niciuna din părti nu notifică, în scris, cu cel putin 6 luni înaintea expirării perioadei de valabilitate, despre intentia sa de încetare a valabilitătii acestuia.

4. Fiecare parte poate denunta prezentul acord printr-o notificare scrisă adresată celeilalte părti pe cale diplomatică. Prezentul acord îsi încetează valabilitatea după o perioadă de 6 luni de la data primirii unei astfel de note.

5. Încetarea valabilitătii prezentului acord nu va afecta validitatea aplicării contractelor si a acordurilor tehnice încheiate în baza acestuia. Cu toate acestea, în cazul încetării valabilitătii prezentului acord, toate informatiile clasificate furnizate sau generate conform acestuia vor continua să fie protejate în conformitate cu prevederile acestuia, până când partea care Ie-a transmis va exonera cealaltă parte de această obligatie.

Semnat la Baku la 14 martie 2006, în două exemplare originale, fiecare în limbile română, azeră si engleză, toate textele fiind egal autentice. În cazul unor diferente privind interpretarea, textul în limba engleză va prevala.

 

pentru Guvernul României,

Teodor Atanasiu,

ministrul apărării nationale

pentru Guvernul Republicii Azerbaidjan,

Safar Abiyev,

general colonel,

ministrul apărării

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Azerbaidjan privind cooperarea în domeniul tehnico-militar, semnat la Baku la 14 martie 2006

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Azerbaidjan privind cooperarea în domeniul tehnico-militar, semnat la Baku la 14 martie 2006, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 8 noiembrie 2006.

Nr. 1.263.

 

ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

pentru modificarea si completarea unor acte normative prin care se acordă drepturi sociale, precum si unele măsuri în domeniul cheltuielilor de personal

 

Luând în considerare importanta asigurării cu fonduri publice nationale a cofinantării fondurilor primite de România de la Uniunea Europeană în cadrul politicii de coeziune a acesteia,

în vederea respectării angajamentelor Guvernului României, asumate prin Programul de guvernare cu privire la integrarea în Uniunea Europeană,

transmiterea la Parlament a proiectului de buget pe anul 2007 pentru adoptarea acestuia în termenul prevăzut de legislatia în domeniul finantelor publice,

tinând cont că deficitul bugetar este un element important al sustinerii indicatorilor macroeconomici, acesta fiind influentat direct de variatia cheltuielilor bugetare, iar nivelul de 2,8% din produsul intern brut stabilit pentru anul 2007 asigură atât echilibrul financiar, cât si pe cel monetar si valutar ale tării, în conditiile de stabilitate durabilă,

în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public si constituie situatii de urgentă si extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

 

Art. I. - Articolul 4 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 71/2004 privind acordarea unor facilităti familiilor de pensionari, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 897 din 1 octombrie 2004, aprobată prin Legea nr. 565/2004, se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 4. - Începând cu anul 2008 pensionarii beneficiază de o compensare în bani pentru tichetele de călătorie pe calea ferată neutilizate.”

Art. II. - Articolul 9 din Legea nr. 578/2004 privind acordarea unui ajutor lunar pentru sotul supravietuitor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.223 din 20 decembrie 2004, se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 9. - Prevederile prezentei legi intră în vigoare în anul 2008, la o dată stabilită prin hotărâre a Guvernului.”

Art. III. - Institutiile publice centrale si locale, asa cum sunt definite prin Legea privind finantele publice nr. 500/2002, cu modificările ulterioare, si prin Legea privind finantele publice locale nr. 273/2006, indiferent de sistemul de finantare si de subordonare, inclusiv activitătile finantate integral din venituri proprii, înfiintate pe lângă institutiile publice, cu exceptia institutiilor finantate integral din venituri proprii, nu acordă tichete de masă în anul 2007.

Art. IV. - Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. După articolul 258 se introduce un nou articol, articolul 2581, cu următorul cuprins:

„Art. 2581. - (1) Cotele de contributii prevăzute la art. 257 si 258 se pot modifica prin legea bugetului de stat.

(2) Cota de contributie prevăzută la art. 258 se stabileste pentru anul 2007 la 6%.

(3) Cota prevăzută la alin. (2) se aplică începând cu drepturile salariale aferente lunii ianuarie 2007.”

2. La articolul 259, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

„(3) Contributia pentru veniturile din pensii aflate sub limita sumei neimpozabile din pensii prevăzute de Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare, se datorează si se calculează începând cu 1 ianuarie 2008.”

3. La articolul 260 alineatul (1), litera a) va avea următorul cuprins:

,,a) de către bugetul de stat, pentru persoanele prevăzute la art. 213 alin. (2) lit. a), c), d), f) si i), iar pentru persoanele prevăzute la art. 213 alin. (2) lit. h) începând cu 1 ianuarie 2008;”

Art. V. - Alineatul (3) al articolului 49 din Ordonanta Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea stiintifică si dezvoltarea tehnologică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 30 august 2002, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si va avea următorul cuprins:

„(3) Din fonduri publice se alocă sume pentru actiuni finantate pe bază de programe, precum si pentru celelalte cheltuieli, stabilite în conditiile legii, asigurându-se anual o crestere a alocatiilor bugetare, astfel încât în anul 2010 să se atingă nivelul de 1% din produsul intern brut.”

Art. VI. - Aplicarea prevederilor alineatului (11) al articolului 170 din Legea învătământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare, se suspendă până la data de 31 decembrie 2007.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei,

Gheorghe Barbu

Ministrul sănătătii publice,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

Ministrul educatiei si cercetării,

Mihail Hărdău

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

 

Bucuresti, 20 noiembrie 2006.

Nr. 88.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind darea în administrarea Casei Judetene de Pensii Satu Mare a unor bunuri imobile, proprietate publică a statului

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare, si având în vedere prevederile art. 1711 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă darea în administrarea Casei Judetene de Pensii Satu Mare a bunurilor imobile, proprietate publică a statului, situate în municipiul Satu Mare, bd. Lucian Blaga nr. 35, judetul Satu Mare, identificate potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Predarea-preluarea bunurilor imobile se face pe bază de proces-verbal încheiat între părtile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei,

Gheorghe Barbu

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 8 noiembrie 2006.

Nr. 1.588.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a bunurilor imobile (constructie si teren)*), proprietate publică a statului, care se dau în administrarea Casei Judetene de Pensii Satu Mare

 

Locul unde sunt situate bunurile imobile si terenul

care se transmit

 

Caracteristicile tehnice

ale imobilului si terenului

Municipiul Satu Mare, bd. Lucian Blaga nr. 35,

judetul Satu Mare

A.

Constructie:

- cantină, în suprafată construită de 1.137 m2, cu regim de înăltime P+E**) si suprafata desfăsurată de 2.245 m2; conform C.F. nr. 25.735, nr. topo 4219/1/a

B.

Teren, în suprafată totală de 3.248 m2, conform C.F. nr. 25.735, nr. topo 4219/1/a

 

*) Bunul imobil si terenul au fost trecute în proprietatea publică a statului prin Procesul-verbal nr. 1.831 din 4 august 2006, întocmit de A.N.A.F. Maramures.

**) P = parter; E = etaj.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru propunerea domnului Achihai Virgil în functia de presedinte al Cultului Crestin după Evanghelie, în vederea recunoasterii prin decret al Presedintelui României

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 21 alin. (1) din Decretul nr. 177/1948 pentru regimul general al cultelor religioase din România, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se propune Presedintelui României recunoasterea, prin decret, în functia de presedinte al Cultului Crestin după Evanghelie, a domnului Achihai Virgil.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul culturii si cultelor,

Adrian Iorgulescu

 

 

Bucuresti, 8 noiembrie 2006.

Nr. 1.601.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR

SI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

pentru modificarea Normelor metodologice de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 1.853/2005 privind sprijinul direct al statului prin acordarea de subventii, în anul 2006, producătorilor agricoli din sectorul animalier si din sectorul piscicol, precum si a conditiilor de acordare a subventiilor, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale nr. 94/2006

 

Având în vedere prevederile art. 25 din Hotărârea Guvernului nr. 1.853/2005 privind sprijinul direct al statului prin acordarea de subventii, în anul 2006, producătorilor agricoli din sectorul animalier si din sectorul piscicol, cu modificările si completările ulterioare,

            în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 155/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, cu modificările si completările ulterioare,

            în baza Referatului Directiei de crestere a animalelor si produse animaliere nr. 101.366/2006,

ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale emite următorul ordin:

Art. I. - Normele metodologice de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 1.853/2005 privind sprijinul direct al statului prin acordarea de subventii, în anul 2006, producătorilor agricoli din sectorul animalier si din sectorul piscicol, precum si conditiile de acordare a subventiilor, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale nr. 94/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 179 din 24 februarie 2006, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. În cuprinsul normelor metodologice, sintagma „copie de pe biletul de proprietate a animalelor, eliberat de consiliul local, în care se va mentiona numărul de animale detinute de proprietar, înscrise în Registrul agricol” se înlocuieste cu sintagma „copie de pe biletul de proprietate a animalelor sau adeverintă, după caz, eliberat/eliberată de consiliul local, în care se va mentiona numărul de animale detinute de proprietar, înscrise în Registrul agricol”.

2. Anexa nr. 12 la normele metodologice se înlocuieste cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale,

Gheorghe Fluture

 

Bucuresti, 1 noiembrie 2006.

Nr. 732.

 

ANEXĂ

(Anexa nr. 12 la normele metodologice)

 

Agentia de Plăti si Interventie

pentru Agricultură

 

Sucursala judetului...................

Nr.................. Data: .....................

 

Verificat si aprobat,

pentru suma de ................... lei

la data de ................................

Sef sucursală,

 

CERERE

pentru încasarea de la bugetul de stat a subventiei pentru bovine prevăzută la art.22 din Hotărârea Guvernului nr. 1853/2005 privind sprijinul direct al statului prin acordarea de subventii, în anul 2006, producătorilor agricoli din sectorul animalier si din sectorul piscicol, cu modificările si completările ulterioare

 

            Persoană fizică

            Subsemnatul(a) .............................................................................................................. (nume, prenume, initiala tatălui)

domiciliat în localitatea: ............................................................, sectoru ................... (sat, comuna, oras)

judetul .............................................., strada ..........................., Nr. ............, Cod postal .....................

            Nr. telefon : .......................................................... Nr. fax: ...............................

            Adresa e-mail ............................... ............................... ............................... posesor al BI/CI: Seria:. ............, Nr.: ...................., CNP : ................................. cont bancar Nr. ............................................................., deschis la Banca ....................................., Sucursala: ...........................................

 

            Persoană juridică

            ................................................. (denumirea solicitantului) cu sediul în localitatea .......................................  (sat, comuna, oras) str. ................................................, nr............., judetul ................................înregistrată la Registrul Comertului cu nr........................., cod unic de înregistrare.............................., înregistrată în Registrul exploatatiilor la D.A.D.R. ............................, la pozitia................, reprezentat prin.................................., în calitate de reprezentant legal, posesor al BI/CI seria............, nr............................., cod numeric personal ......................................, cont bancar ...............................,deschis la Banca ..............................................., Sucursala: .................................., am livrat cantitatea de..............litri lapte si detin un efectiv mediu furajat de............capete si

            solicit acordarea subventiei de:

1. 75 lei /cap pentru un nr. de..........vaci de lapte/bivolite mediu furajate de la care s-a livrat minimum 500 l lapte/cap/an;

2. 85 lei /cap sau diferenta de 10 lei/cap pentru un nr. de..........vaci de lapte/bivolite mediu furajate de la care s-a livrat minimum 750 l lapte/cap/an;

3. 100 lei /cap sau diferenta de 15/25 lei/cap pentru un nr. de..........vaci de lapte/bivolite mediu furajate de la care s-a livrat minimum 1000 l lapte/cap/an;

4.150 lei/cap sau diferenta de 50/65/75 lei/cap pentru un nr. de .......... vaci de lapte/bivolite mediu furajate de la care s-a livrat minimum 1500 l lapte/cap/an;

5. 200 lei/cap sau diferenta de 50/100/115/125 lei/cap pentru un nr. de........ vaci de lapte/bivolite mediu furajate de la care s-a livrat minimum 2000 l lapte/cap/an;

6. 250 lei/cap sau diferenta de 50/100/150/165/175 iei/cap pentru un nr. de..........vaci de lapte/bivolite mediu furajate de la care s-a livrat minimum 3000 l laptecap/an;

7. 300 lei/cap sau diferenta de 50/100/150/200/215/225 lei/cap pentru un nr. de.......... vaci de lapte/bivolite mediu furajate de la care s-a livrat minimum 3500 l laptecap/an;

8. 400 lei/cap sau diferenta de 100/150/200/250/300/315/325 lei/cap pentru un nr. de .......... vaci de lapte/bivolite mediu furajate de la care s-a livrat minimum 4500 l laptecap/an

conform datelor înscrise în miscarea lunară si cumulată a efectivului de vaci de lapte/bivolite, prevăzută în anexa nr. 13 la normele metodologice.

 

            Mentionez următoarele:

            Exploatatia pe care o detin / al cărei reprezentant legal sunt, este înregistrată ca exploatatie la ANSV SA cu codul: ....................................,

            Sunt înregistrat în Volumul ........, la pozitia nr. ................ din Registrul Agricol al localitătii în care se află situată exploatatia;

 

            Declar pe propria răspundere că datele înscrise în prezenta cerere sunt reale, în caz contrar voi suporta rigorile prevederilor legale în vigoare privind falsul în declaratii.

 

Data ............................

Semnătura,

(si stampila în cazul persoanelor juridice)

 

MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR SI

DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

privind completarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale nr. 848/2004 pentru aprobarea Listei cu clasificatorii autorizati

 

Având în vedere prevederile art. 8 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 267/2004 privind instituirea Sistemului de clasificare a carcaselor de porcine, bovine si ovine, cu modificările si completările ulterioare,

văzând procesele-verbale nr. 126 din 2 octombrie 2006 si nr. 133 din 7 noiembrie 2006 cu Lista cu clasificatorii autorizati propusi de Comisia de clasificare a carcaselor de porcine, bovine si ovine, precum si Referatul de aprobare nr. 101.392 din 6 noiembrie 2006,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 155/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale emite următorul ordin:

Art. I. - Anexa la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale nr. 848/2004 pentru aprobarea Listei cu clasificatorii autorizati, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.090 din 23 noiembrie 2004, cu modificările si completările ulterioare, se completează după cum urmează:

- După pozitia 218 se introduc 13 noi pozitii, pozitiile 219-231, cu următorul cuprins:

 

Nr. crt.

Numele si prenumele

Specia

Domiciliul

Cod numeric personal

219.

Barbut Mihaela Paula

bovine

Str. Emil Gârleanu nr.6, bl.V 52 C, sc.3, et.1, ap.31, sect.3, Bucuresti

2680603341707

220.

Butnaru Lucian Cristian

bovine

Str. Sucevei nr.7, bl.7, sc.A, et.1, ap.5, Botosani, jud. Botosani

1740428073521

221.

Cocîrcă Dan Ioan

bovine

Str. Constructorului, bl.2, sc.2, et.1, ap.25, Sighetu Marmatiei, jud. Maramures

1680114241647

222.

Crăciun Vasile

bovine

Str. Dărmănesti nr.55, bl.B1, sc.A, et.1, ap.6, Piatra Neamt, jud. Neamt

1500116274787

223.

Davidoiu Edward

bovine

Calea Domnească nr.312, Tîrgoviste, jud. Dîmbovita

1580206151778

224.

Găureanu Monica Esperance

bovine

Str. Poet Gr. Alexandrescu nr.5, bl.20, ap.23, Brăila, jud. Brăila

2670904090121

225.

Geantă Sorina

bovine

Str. Berzei nr.2A, ap.7, Brasov, jud. Brasov

2651229080021

226.

Labă Marian

bovine

Str. Podragu nr.19, Sibiu, jud. Sibiu

1531031323934

227.

Movileanu Gelu Marian

bovine

Str. Radu Popescu, bl.42, sc.C, ap.26, Tîrgoviste, jud. Dîmbovita

1570101151836

228.

Oana Sorin Adrian

bovine

Str. Milcov nr.5, Arad, jud. Arad

1560611020032

229.

Petcu Ion Sorin

bovine

Str. Plevna nr.224, Călărasi, jud. Călărasi

1740504510017

230.

Udrescu Ion

bovine

Str. Victoriei, bl.41, sc.4, et.4, ap.11, Tîrgu Jiu, jud. Gorj

1570425186987

231.

Ursu Tudor

bovine

Sat Tărian nr.162, com. Girisu de Cris, tud. Bihor

1660315054708”

 

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale,

Nicolae Flaviu Lazin

 

Bucuresti, 16 noiembrie 2006.

Nr. 761.

 

MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI

 

ORDIN

privind instituirea procedurii de administrare specială si de supraveghere financiară la Societatea Comercială „Carbonifera” - S.A. Ploiesti – filială a Societătii Nationale a Cărbunelui - S.A. Ploiesti

 

În temeiul prevederilor art. 16 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 28 martie 2002, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 180 din Normele metodologice de aplicare a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societătilor comerciale, cu modificările si completările ulterioare, si a Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 577/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 434 din 21 iunie 2002, cu modificările si completările ulterioare,

în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 615/2004 pentru aprobarea Strategiei industriei miniere pentru perioada 2004-2010,

în conformitate cu prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 88/2001 privind înfiintarea Oficiului Participatiilor Statului si Privatizării în Industrie, aprobată cu modificări prin Legea nr. 552/2001, si cu dispozitiile Hotărârii Guvernului nr. 869/2001 privind organizarea si functionarea Oficiului Participatiilor Statului si Privatizării în Industrie, republicată,

în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 738/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Economiei si Comertului, cu modificările si completările ulterioare,

în vederea stabilirii modului de administrare si gestionare, precum si a măsurilor ce trebuie luate pentru accelerarea procesului de privatizare la Societatea Comercială „Carbonifera” - S.A. Ploiesti - filială a Societătii Nationale a Cărbunelui - S.A. Ploiesti,

ministrul economiei si comertului emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se instituie procedura de administrare specială si de supraveghere financiară în perioada de privatizare la Societatea Comercială „Carbonifera” - S.A. Ploiesti - filială a Societătii Nationale a Cărbunelui - S.A. Ploiesti, denumită în continuare societate comercială, cu sediul în Ploiesti, str. Bobâlna nr. 2, judetul Prahova, înmatriculată la Oficiul National al Registrului Comertului sub nr. J 29/2246/2005, începând cu data publicării prezentului ordin în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 2. - (1) Pe durata administrării speciale si a supravegherii financiare în perioada de privatizare administratorul special are atributiile stabilite prin mandatul special acordat prin ordin de ministrul economiei si comertului.

(2) Continutul mandatului special prevăzut la alin. (1) va cuprinde în principal, dar fără a se limita la acestea, următoarele atributii:

a) luarea unor măsuri de administrare, gestionare si supraveghere a societătii comerciale, cu accent pe:

- convocarea adunării generale a actionarilor, ori de câte ori este necesar;

- situatia îndeplinirii principalilor indicatori economico-financiari si de performantă;

- identificarea unor active neutilizate care pot fi transferate/vândute;

- inventarierea datoriilor societătii comerciale, precum si a plătilor restante, în structura lor;

- inventarierea creantelor pe care societatea comercială le are de recuperat;

- cunoasterea situatiei litigiilor care grevează asupra societătii comerciale;

- inventarierea activelor posibil a fi revendicate;

b) Întocmirea unui grafic, împreună cu societatea comercială, pentru îndeplinirea de către aceasta a obligatiei de a efectua toate plătile către creditorii bugetari, furnizorii de utilităti, alti furnizori, creditorii financiari si alti creditori, inclusiv către institutiile publice implicate, în scopul reducerii gradului de îndatorare;

c) notificarea tuturor creditorilor bugetari în sensul instituirii procedurii de administrare specială si de supraveghere financiară în perioada de privatizare în vederea ridicării tuturor sarcinilor care grevează asupra activelor societătii comerciale care urmează a fi vândute, externalizate sau transferate, în scopul cresterii atractivitătii la privatizare;

d) notificarea tuturor creditorilor bugetari în sensul instituirii procedurii de administrare specială si de supraveghere financiară în perioada de privatizare în vederea suspendării de către acestia, până la transferul dreptului de proprietate asupra actiunilor, a aplicării oricărei măsuri de executare silită începută asupra societătii comerciale si pentru a nu face niciun demers pentru instituirea unor noi astfel de măsuri. Aceleasi dispozitii sunt aplicabile si institutiei publice implicate, dacă are calitatea de creditor;

e) solicitarea organelor teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice, pentru bugetul de stat, pentru bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, precum si ale autoritătilor administratiei publice locale, pentru bugetele locale, de a elibera certificatele de obligatii bugetare pentru datoriile bugetare, conform prevederilor legale specifice în vigoare, aplicabile societătilor comerciale în perioada de privatizare;

f) solicitarea furnizorilor de servicii si utilităti de a întocmi graficele de reesalonare a datoriilor restante, de a le respecta, precum si societătii comerciale de a efectua plătile facturilor curente si plătile conform graficelor de reesalonare acceptate;

g) respectarea disciplinei economico-financiare, prin luarea unor măsuri pentru întărirea acesteia.

Art. 3. - Procedura de administrare specială si de supraveghere financiară în perioada de privatizare încetează la data transferului dreptului de proprietate asupra actiunilor în situatia privatizării societătii comerciale sau la data stabilită prin ordin al ministrului economiei si comertului.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul economiei si comertului,

Codrut loan Seres

 

Bucuresti, 3 noiembrie 2006.

Nr. 764.

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII PUBLICE

 

ORDIN

pentru modificarea Ordinului ministrului sănătătii nr. 1.448/2005 privind categoriile de produse cosmetice si listele cuprinzând substantele ce pot fi utilizate în compozitia produselor cosmetice, cu modificările si completările ulterioare

            În conformitate cu prevederile art. 6 lit. f) pct. 1 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, cu modificările ulterioare, ale art. 6 si art. 8 alin. (1) din Legea nr. 178/2000 privind produsele cosmetice, republicată,

            În temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii Publice*),

văzând Referatul de aprobare al Autoritătii de Sănătate Publică din cadrul Ministerului Sănătătii Publice nr. 6.428 din 9 noiembrie 2006,

ministrul sănătătii publice emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului sănătătii nr. 1.448/2005 privind categoriile de produse cosmetice si listele cuprinzând substantele ce pot fi utilizate în compozitia produselor cosmetice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 si 71 bis din 26 ianuarie 2006, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La anexa nr. II „Lista cuprinzând substantele interzise să fie utilizate în compozitia produselor cosmetice”, după pozitia 1211 se introduc pozitiile 1212- 1233, cu următorul cuprins:

 

Nr. cri.

Numărul din Directiva 76/768/CEE

Denumirea

0

I

2

1212

1212

6-Metoxi-2,3-piridindiamirta si clorhidratul sau, în cazul utilizării sale în produsele de colorare a părului (Cas nr. 94166-62-8)

1213

1213

2,3-Naftalendiol, în cazul utilizării saie în produsele de colorare a părului (Cas nr. 92-44-4)

1214

1214

2,4-Diaminodifenilamina, în cazul utilizării sale în produsele de colorare a părului (Cas nr. 136-17-4)

1215

1215

2,6-Bis(2-hidroxietoxi)-3,5-piridindiamina si clorhidratul sau, în cazul utilizării sale în produsele de colorare a părului (Cas nr. 117907-42-3)

1216

1216

2-Metoximetil-p-aminofenol si clorhidratul sau, în cazul utilizării saie în produsele de colorare a pârului (Cas nr. 29785-47-5)

1217

1217

4,5-Diamino-1-metilpirazol si clorhidratul sau, în cazul utilizării sale în produsele de colorare a părului (Cas nr. 20055-01-0)

1218

1218

Sulfat de 4,5-diamino-1-((4-clorfenil)metil)-1H-pirazol, în cazul utilizării sale în produsele de colorare a părului (Cas nr. 163183-00-4)

1219

1219

4-Clor-2-aminofenol, în cazul utilizării sale în produsele de colorare a părului (Cas nr. 95-85-2)

1220

1220

4-Hidroxiindol, în cazul utilizării sale în produsele de colorare a părului (Cas nr. 2380-94-1)

1221

1221

4-Metoxitoluen-2,5-diamina si clorhidratul sau, în cazul utilizării sale în produsele de colorare a pârului (Cas nr. 56496-88-9)

1222

1222

Sulfat de S-amino^-fluor^-metilfenol, în cazul utilizării sale în produsele de colorare a părului (Cas nr. 163183-01-5)

1223

1223

N,N-Dietil-m-aminofenol, în cazul utilizării sale în produsele de colorare a părului (Casnr. 91-68-9)

1224

1224

N,N,-Dimetil-2,6-piridindiamina si clorhidratul sau, în cazul utilizării sal© în produsele de colorare a părului

1225

1225

N-Ciclopentil-m-aminofenol, în cazul utilizării sale, în produsele de colorare a părului (Casnr. 104903-49-3)

1226

1226

N-(2-Metoxietil)-p-fenilendiarnina si clorhidratul sau, în cazul utilizării sale în produsele de colorare a părului (Cas nr. 72584-59-9)

1227

1227

2,4-Diamino-5-metilfenetol si clorhidratul sau, în cazul utilizării sale în produsele de colorare a părului (Cas nr. 113715-25-6)

1228

1228

1,7-Naftalendiol, în cazul utilizării sale în produsele de colorare a părului (Cas nr. 575-38-2)

1229

1229

Acid 3,4-diaminobenzoic, în cazul utilizării sale în produsele de colorare a părului (Cas nr. 619-05-6)

1230

1230

2-Aminoetil-p-aminofenol si clorhidratul sau, în cazul utilizării sale în produsele de colorare a părului (Cas nr. 79352-72-0)

1231

1231

Solvent Red 1 (C112150), în cazul utilizării sale în produsele de colorare a părului (Casnr. 1229-55-6)

1232

1232

Acid Orange 24 (CI 20170), în cazul utilizării sale în produsele de colorare a părului (Casnr. 1320-07-6)

1233

1233

Acid Red 73 (CI 27290),), în cazul utilizării sale în produsele de colorare a pârului (Cas nr. 5413-75-2)”

 

2. La anexa nr. III, partea 2 „Lista substantelor admise provizoriu” se modifică după cum urmează:

a) pozitiile 17, 23, 40 si 42 se abrogă;

b) data de „31.12.2006” din coloana 6 „Data până la care este permisă” se înlocuieste cu data de „31.12.2007”.

Art. II. - Autoritatea de Sănătate Publică din cadrul Ministerului Sănătătii Publice si autoritătile de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2007.

Art. IV. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătătii publice,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

 

Bucuresti, 9 noiembrie 2006.

Nr. 1.351.

 

*) Conform prevederilor art. 2 alin. (6) din Legea nr. 95/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006, n cuprinsul actelor normative în vigoare denumirea „Ministerul Sănătătii” se înlocuieste cu denumirea „Ministerul Sănătătii Publice”.

 

MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR

 

ORDIN

privind procedura înmatriculării, înregistrării, radierii si eliberarea autorizatiei de circulatie provizorie sau pentru probe a vehiculelor

 

Având în vedere prevederile art. 19 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 9 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 63/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Administratiei si Internelor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 604/2003, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul administratiei si internelor emite următorul ordin:

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - (1) Autoritatea competentă pentru coordonarea înmatriculării si radierii autovehiculelor si remorcilor, autorizarea provizorie sau pentru probe este Directia regim permise de conducere si înmatriculare a vehiculelor din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor.

(2) Înmatricularea, radierea, autorizarea provizorie sau pentru probe se efectuează de serviciile publice comunitare regim permise de conducere si înmatriculare a vehiculelor, în a căror rază de competentă proprietarii îsi au domiciliul sau sediul ori resedinta, în cazul persoanelor fizice cu domiciliul în străinătate.

(3) La cererea persoanei juridice, autovehiculul sau remorca se poate înmatricula la autoritatea competentă în raza căreia persoana juridică are reprezentante, filiale, sucursale, puncte de lucru ori unităti subordonate.

Art. 2. - (1) Proprietarii de vehicule sau mandatarii acestora sunt obligati să solicite înmatricularea ori înregistrarea, după caz, înainte de a le pune în circulatie si să solicite radierea lor din evidentă, în cazurile prevăzute de lege, potrivit prevederilor prezentului ordin.

(2) În cazul schimbării oricăror date înscrise în certificatul de înmatriculare sau de înregistrare, titularul acestuia este obligat să solicite autoritătii emitente eliberarea unui nou astfel de document, în termen de cel mult 30 de zile de la data la care a survenit modificarea.

(3) Titularii înmatriculării sau înregistrării unui vehicul sunt obligati să solicite eliberarea unui nou document în locul celui furat, pierdut sau distrus.

Art. 3. - (1) Înmatricularea, înregistrarea si autorizarea provizorie sau pentru probe se efectuează pe numele proprietarului de vehicul.

(2) La cererea scrisă a proprietarului unui vehicul, în certificatul de înmatriculare sau de înregistrare se poate înscrie si o altă persoană decât proprietarul, specificându-se calitatea în care aceasta poate utiliza vehiculul. În cazul în care proprietarul vehiculului este o societate de leasing, în certificatul de înmatriculare sau de înregistrare se mentionează si datele de identificare a utilizatorului.

Art. 4. - (1) Înmatricularea, înregistrarea si autorizarea provizorie sau pentru probe a vehiculelor se consideră efectuate de la data înscrierii acestora în registrul national de evidentă a vehiculelor înmatriculate, respectiv în evidentele Ministerului Administratiei si Internelor, Ministerului Apărării, Serviciului Român de Informatii si ale consiliilor locale, în cazul înregistrării.

(2) Odată cu înmatricularea, înregistrarea, autorizarea provizorie sau pentru probe, autoritatea competentă eliberează solicitantului certificatul de înmatriculare sau de înregistrare, autorizatia de circulatie provizorie ori pentru probe, după caz, împreună cu plăcutele cu numărul de înmatriculare, de înregistrare, provizoriu ori pentru probe aferent, după caz.

Art. 5. - Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Apărării, Serviciul Român de Informatii si consiliile locale îsi stabilesc reguli proprii de procedură privind înregistrarea si radierea vehiculelor.

 

CAPITOLUL II

Înmatricularea autovehiculelor si remorcilor

 

Art. 6. - (1) Înmatricularea se face numai pentru autovehiculele si remorcile omologate, potrivit legii, de către Regia Autonomă „Registrul Auto Român”.

(2) Înmatricularea poate fi permanentă sau, prin exceptie, temporară.

(3) Înmatricularea permanentă este continuă, în sensul că de la admiterea în circulatie în România si până la scoaterea definitivă din circulatie a unui vehicul, acesta este înscris permanent în registrul national al vehiculelor înmatriculate, pe numele proprietarului sau, după caz, al proprietarilor succesivi.

(4) Înmatricularea temporară se realizează în cazul vehiculelor de provenientă străină care beneficiază de regimul vamal de admitere temporară sau pentru vehiculele destinate exportului.

Art. 7. - (1) Înmatricularea permanentă sau înmatricularea temporară se efectuează pe baza următoarelor documente:

a) cererea solicitantului. În cazul înscrierii în certificatul de înmatriculare si a altei persoane care poate folosi vehiculul în virtutea unui drept legal, altul decât cel de proprietate, proprietarul va mentiona solicitarea explicită în cerere;

b) fisa de înmatriculare a vehiculului, al cărei model este stabilit conform reglementărilor legale, completată cu datele proprietarului si având viza organuluj fiscal competent al autoritătii administratiei publice locale. În cazul înscrierii în certificatul de înmatriculare si a altei persoane, se va depune si fisa de înmatriculare completată cu datele acesteia. În cazul înmatriculării temporare pentru export nu este necesară viza organului fiscal competent al autoritătii administratiei publice locale;

c) cartea de identitate a vehiculului, în original si în copie;

d) documentul care atestă dreptul de proprietate al solicitantului asupra autovehiculului sau remorcii, în original si în copie;

e) aptul de identitate al solicitantului, în original si în copie. În situatia în care în certificatul de înmatriculare urmează a fi înscrisă si o altă persoană, se vor prezenta actul de identitate sau, după caz, documente care să ateste dobândirea personalitătii juridice, denumirea si sediul, în copie;

f) dovada efectuării inspectiei tehnice periodice, în termenul de valabilitate a acesteia, cu exceptia autovehiculelor si remorcilor noi;

g) copia documentului de asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de circulatie, în termenul de valabilitate a acesteia;

h) dovada efectuării formalitătilor vamale de import definitiv sau temporar pentru înmatricularea temporară, în cazul autovehiculelor si al remorcilor dobândite din străinătate, în cazurile prevăzute de lege, în original sau copie legalizată a acesteia;

i) dovada plătii taxei de înmatriculare, stabilită potrivit legii;

j) Începând cu data de 1 ianuarie 2007, dovada plătii taxei speciale pentru autoturisme si autovehicule, stabilită potrivit legii;

k) dovada plătii contravalorii certificatului de înmatriculare;

I) dovada plătii contravalorii plăcutelor cu numărul de înmatriculare;

m) certificatul de autenticitate al vehiculului, cu exceptia vehiculelor noi, a autovehiculelor destinate competitiilor sportive si a vehiculelor istorice;

n) procura specială, după caz.

(2) Documentele originale prevăzute la alin. (1) lit. d) si e) se restituie pe loc, după confruntarea copiilor cu acestea. Cartea de identitate a vehiculului se restituie odată cu predarea certificatului de înmatriculare a vehiculului si a plăcutelor cu numărul de înmatriculare.

(3) În cazul vehiculului de provenientă străină care a mai fost înmatriculat în alt stat si care se înmatriculează pentru prima dată în România, solicitantul trebuie să prezinte, pe lângă documentele prevăzute la alin. (1), si documentele de înmatriculare eliberate de autoritătile străine, în original, precum si plăcutele cu numărul de înmatriculare.

(4) În cazul existentei unor indicii cu privire la falsificarea documentelor prevăzute la alin. (1) sau (3) ori în absenta celor prevăzute la alin. (3), se vor efectua verificări prin intermediul structurilor specializate ale Ministerului Administratiei si Internelor cu competente în domeniu, la solicitarea serviciilor publice comunitare regim permise de conducere si înmatriculare a vehiculelor, în conditii stabilite prin dispozitie a directorului Directiei regim permise de conducere si înmatriculare a vehiculelor din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor.

(5) În cazul absentei documentelor prevăzute la alin. (3), serviciul public comunitar regim permise de conducere si înmatriculare a vehiculelor competent va înmatricula un vehicul care provine dintr-un stat membru al Uniunii Europene numai după obtinerea confirmării de la acest stat a faptului că solicitantul este îndreptătit să reînmatriculeze vehiculul în România. Procedura de solicitare a confirmării statului membru al Uniunii Europene din care provine vehiculul care urmează a fi înmatriculat în România se stabileste prin dispozitie a directorului Directiei regim permise de conducere si înmatriculare a vehiculelor din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor.

(6) Până la clarificarea situatiilor prevăzute la alin. (4) si (5), solicitantului i se pot atribui succesiv mai multe autorizatii de circulatie provizorii.

(7) Persoana juridică solicitantă a înmatriculării trebuie să depună la serviciul public comunitar regim permise de conducere si înmatriculare a vehiculelor competent, pe lângă documentele prevăzute la alin. (1) si (3), si acte care să ateste dobândirea personalitătii juridice, denumirea, sediul si reprezentantul legal, în copie.

Art. 8. - (1) Transcrierea transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul se efectuează în baza următoarelor documente:

a) cererea noului proprietar. În cazul înscrierii în certificatul de înmatriculare si a altei persoane care poate folosi vehiculul în virtutea unui drept legal, altul decât cel de proprietate, proprietarul va mentiona solicitarea explicită în cerere;

b) fisa de înmatriculare a vehiculului, al cărei model este stabilit conform reglementărilor legale, semnată de fostul si noul proprietar, vizată de organele fiscalle competente ale autoritătilor administratiei publice locale. În cazul fostului proprietar al vehiculului se poate depune certificatul de atestare fiscală emis de autoritătile administratiei publice locale, situatie în care nu mai este necesară depunerea fisei de înmatriculare. În cazul înscrierii în certificatul de înmatriculare si a altei persoane, se va depune si fisa de înmatriculare completată cu datele acesteia;

c) cartea de identitate a vehiculului, în original si în copie;

d) documentul care atestă dreptul de proprietate al solicitantului asupra autovehiculului sau remorcii, în original si în copie;

e) actul de identitate al solicitantului, în original si în copie. În situatia în care în certificatul de înmatriculare urmează a fi înscrisă si o altă persoană, se va prezenta actul de identitate sau, după caz, documente care să ateste dobândirea personalitătii juridice, denumirea si sediul, în copie;

f) dovada efectuării inspectiei tehnice periodice, în termenul de valabilitate a acesteia;

g) copia documentului de asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de circulatie, în termenul de valabilitate a acesteia;

h) dovada plătii taxei de înmatriculare;

i) certificatul de înmatriculare al fostului proprietar, în care acesta a înscris transmiterea dreptului de proprietate;

j) plăcutele cu numărul de înmatriculare, dacă noul proprietar are domiciliul, resedinta sau sediul pe raza altui judet decât al fostului proprietar;

k) dovada plătii contravalorii certificatului de înmatriculare;

I) dovada plătii contravalorii plăcutelor cu numărul de înmatriculare, cu exceptia cazului în care acestea se păstrează de către noul proprietar;

m) certificatul de autenticitate al vehiculului, cu exceptia autovehiculelor destinate competitiilor sportive si a vehiculelor istorice, pentru cazurile stabilite de reglementările în vigoare;

n) procura specială, după caz.

(2) Documentele originale prevăzute la alin. (1) lit. d) si e) se restituie pe loc, după confruntarea copiilor cu acestea. Cartea de identitate a vehiculului se restituie odată cu predarea certificatului de înmatriculare al vehiculului si a plăcutelor cu numărul de înmatriculare.

(3) Persoana juridică solicitantă a transcrierii transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul trebuie să depună la serviciul public comunitar regim permise de conducere si înmatriculare a vehiculelor competent, pe lângă documentele prevăzute la alin. (1), si acte care să ateste dobândirea personalitătii juridice, denumirea, sediul si reprezentantul legal, în copie.

(4) Transcrierea dreptului de proprietate asupra vehiculului se comunică în termen de 30 de zile, de către autoritatea care a efectuat-o, organului fiscal competent al autoritătii administratiei publice locale.

Art. 9. - (1) Verificarea existentei si a valabilitătii inspectiei tehnice periodice si a încheierii asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule se poate face si pe cale informatică, în conditii stabilite prin protocol încheiat între Directia regim permise de conducere si înmatriculare a vehiculelor din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor si Regia Autonomă „Registrul Auto Român”, respectiv Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, caz în care documentele prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. f) si g), precum si la art. 8 alin. (1) lit. f) si g) nu mai sunt necesare.

(2) Serviciile publice comunitare regim permise de conducere si înmatriculare a vehiculelor pot încasa toate taxele si tarifele stabilite potrivit legii, aferente operatiunilor de înmatriculare, cu exceptia primelor de asigurare, dar numai după încheierea protocoalelor prevăzute de lege.

(3) Societătile abilitate să comercializeze vehicule noi si societătile de leasing care au încheiat protocoale, conform legii, cu Directia regim permise de conducere si înmatriculare a vehiculelor din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor pot solicita, pe cale informatică, înmatricularea sau autorizarea provizorie pentru circulatie a vehiculelor si depun documentele necesare eliberării certificatelor de înmatriculare sau a autorizatiilor provizorii pentru circulatie a vehiculelor si a plăcutelor aferente simultan cu primirea acestora, verificarea actelor fiind efectuată ulterior.

(4) În cazul transcrierii transmiterii dreptului de proprietate pentru vehiculul al cărui certificat de înmatriculare este model 1997 sau mai vechi, noul certificat de înmatriculare se eliberează doar după efectuarea de verificări în evidentele manuale în care vehiculul a fost înmatriculat.

Art. 10. - (1) Înmatricularea temporară pentru export se realizează pentru o perioadă de maximum 30 de zile, dar care nu poate depăsi termenul de valabilitate a asigurării internationale - carte verde.

(2) Pentru vehiculele aflate în regim vamal de admitere temporară, perioada de înmatriculare temporară nu poate depăsi sfârsitul anului în curs, dacă solicitarea a fost făcută în primele 9 luni ale anului respectiv, ori sfârsitul anului următor, dacă solicitarea a fost făcută în ultimele 3 luni ale anului în curs. Perioada de înmatriculare temporară nu poate depăsi termenul limită acordat de autoritatea vamală sau durata dreptului de sedere de care beneficiază cetătenii străini.

(3) Pentru autovehiculele si remorcile care se introduc în România printr-o operatiune de leasing extern sau care sunt de provenientă străină si comercializate în România în sistem leasing, durata de înmatriculare temporară nu poate depăsi valabilitatea contractului de leasing si termenul limită stabilit pentru importul temporar.

Art. 11. - (1) Autovehiculele si remorcile apartinând misiunilor diplomatice, oficiilor consulare si membrilor acestora, precum si altor organizatii si persoane străine cu statut diplomatic sau consular, care îsi desfăsoară activitatea în România, se înmatriculează, la cererea celor interesati, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe, pe baza documentelor prevăzute la art. 7, cu exceptia taxei de înmatriculare si a dovezii plătii taxei asupra mijloacelor de transport/impozitului pe mijloacele de transport, stabilită potrivit legii, dacă, pe bază de reciprocitate, se acordă scutiri pentru acestea.

(2) În cazurile prevăzute la alin. (1), înmatricularea se poate realiza si la solicitarea Regiei Autonome „Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat”.

Art. 12. - Termenul în care se solutionează cererile pentru eliberarea certificatelor de înmatriculare nu poate fi mai mare de 20 de zile lucrătoare.

Art. 13. - (1) Eliberarea unui duplicat al certificatului de înmatriculare se efectuează în baza următoarelor documente:

a) cererea solicitantului;

b) cartea de identitate a vehiculului;

c) certificatul de înmatriculare deteriorat, după caz;

d) dovada plătii contravalorii certificatului de înmatriculare;

e) actul de identitate al solicitantului, în original si în copie.

(2) Documentul original prevăzut la alin. (1) lit. e) se restituie pe loc, după confruntarea copiei cu acesta. Cartea de identitate a vehiculului se restituie odată cu predarea duplicatului certificatului de înmatriculare al vehiculului.

Art. 14. - (1) Eliberarea unui nou certificat de înmatriculare ca urmare a modificării unor date înscrise în acesta se efectuează în baza următoarelor documente:

a) cererea solicitantului;

b) cartea de identitate a vehiculului, cu modificările tehnice operate de Regia Autonomă „Registrul Auto Român”;

c) fisa de înmatriculare a vehiculului, vizată de organul fiscal competent al autoritătii administratiei publice locale, numai în cazul modificărilor care se referă la schimbarea domiciliului sau, după caz, a resedintei, pentru cetătenii străini, ori a sediului în cadrul aceluiasi judet sau la schimbarea motorului cu un altul de o capacitate cilindrică diferită;

d) vechiul certificat de înmatriculare;

e) dovada plătii contravalorii certificatului de înmatriculare;

f) actul de identitate al solicitantului, în original si în copie.

(2) Documentul original prevăzut la alin. (1) lit. f) se restituie pe loc, după confruntarea copiei cu acesta. Cartea de identitate a vehiculului se restituie odată cu predarea noului certificat de înmatriculare a vehiculului.

(3) In cazul solicitării atribuirii unui alt număr de înmatriculare, se vor depune în plus fată de documentele prevăzute la alin. (1) plăcutele cu numărul de înmatriculare, dovada de plată a contravalorii celor noi si, după caz, a tarifului legal de atribuire a unei combinatii preferentiale a numărului de înmatriculare.

(4) În cazul în care proprietarul vehiculului intentionează transferarea dreptului de proprietate asupra acestuia si optează pentru păstrarea combinatiei numărului de înmatriculare, poate solicita atribuirea unui alt număr de înmatriculare, cu depunerea documentelor prevăzute de alin. (1) si (3), dacă cererea pentru păstrarea acesteia si cererea privind transcrierea transmiterii dreptului de proprietate nu sunt depuse concomitent la serviciul public comunitar regim permise de conducere si înmatriculare a vehiculelor competent să înmatriculeze vehiculul. Plăcutele cu numărul de înmatriculare se păstrează de către proprietar, dacă acesta a optat în acest sens.

 

CAPITOLUL III

Autorizarea provizorie pentru circulatie a autovehiculelor si remorcilor

 

Art. 15. - (1) Până la înmatriculare, serviciile publice comunitare regim permise de conducere si înmatriculare a vehiculelor competente potrivit art. 1 alin. (2) autorizează provizoriu circulatia autovehiculelor si a remorcilor neînmatriculate, pentru o perioadă ce nu va putea depăsi 30 de zile, dar nu mai mult de data la care expiră asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule.

(2) Vehiculului căruia i s-a acordat autorizatie de circulatie provizorie în conditiile prevăzute la alin. (1) i se pot atribui succesiv, în aceleasi conditii, mai multe autorizatii provizorii care nu pot cumula mai mult de 90 de zile, cu conditia achitării tuturor taxelor si tarifelor legale necesare înmatriculării, înainte de eliberarea următoarei autorizatii.

(3) Perioada de 90 de zile prevăzută la alin. (2) nu se aplică în cazul vehiculelor aflate în situatia prevăzută la art. 7 alin. (4) si (5).

(4) Autorizatia de circulatie provizorie dă dreptul titularului acesteia de a circula numai pe teritoriul României.

Art. 16. - (1) Autorizatia de circulatie provizorie se eliberează în baza următoarelor documente:

a) cererea solicitantului;

b) dovada asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, în termenul de valabilitate a acesteia;

c) dovada plătii taxei de autorizare provizorie a circulatiei;

d) copii ale documentelor care atestă dreptul de proprietate al solicitantului asupra vehiculului;

e) actul de identitate al solicitantului, în original si în copie, sau, în cazul persoanei juridice, documentele care să ateste dobândirea personalitătii juridice, denumirea si sediul, în copie;

f) dovada plătii contravalorii plăcutelor cu număr provizoriu si a garantiei de returnare a acestora;

g) dovada plătii contravalorii autorizatiei de circulatie provizorie;

h) copia declaratiei vamale pentru vehiculele de provenientă străină pentru care se solicită înmatricularea în România, cu exceptia primei autorizări.

(2) Documentul original prevăzut la alin. (1) lit. e) se restituie pe loc, după confruntarea copiei cu acesta.

Art. 17. - (1) Autorizatiile de circulatie provizorie pot fi eliberate în alb societătilor abilitate să comercializeze vehicule noi sau societătilor de leasing care detin spatiu special amenajat pentru expunerea vehiculelor si au un volum mediu de vânzări de cel putin 5 vehicule într-un interval de o lună.

(2) Eliberarea autorizatiilor de circulatie provizorie prevăzute la alin. (1) se efectuează în baza următoarelor documente:

a) cererea solicitantului;

b) copii de pe facturile fiscale de vânzare si jurnalul de vânzări al societătii din care să rezulte că aceasta a comercializat un număr de vehicule care să justifice acordarea autorizatiilor de circulatie provizorie;

c) dovada plătii taxei de autorizare provizorie a circulatiei;

d) documentele care să ateste dobândirea personalitătii juridice, denumirea, sediul si reprezentantul legal, în copie;

e) dovada plătii contravalorii plăcutelor cu număr provizoriu si a garantiei de returnare a acestora;

f) dovada plătii contravalorii autorizatiei de circulatie provizorie.

(3) Documentele prevăzute la alin. (2) lit. b) se prezintă anual, cu ocazia primei solicitări de eliberare a autorizatiilor de circulatie provizorie.

(4) Persoanele juridice vor completa ulterior autorizatiile pe numele propriu sau al clientilor, numai pentru vehiculele noi comercializate de acestea. Fiecare autorizatie va fi însotită de asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule.

(5) Societătile abilitate să comercializeze vehicule noi si societătile de leasing vor asigura permanent, la cererea politiei, identificarea operativă a titularilor autorizatiilor de circulatie provizorie pe care le-au completat în conditiile alin. (4).

(6) În cazul neîndeplinirii obligatiilor prevăzute la alin. (4) si (5), societătile abilitate să comercializeze vehicule noi si societătile de leasing pierd dreptul de a primi autorizatii de circulatie provizorie în alb pentru o perioadă de 3 luni de la data constatării.

Art. 18. - Termenul în care se solutionează cererile pentru eliberarea autorizatiilor de circulatie provizorie nu poate fi mai mare de 20 de zile lucrătoare.

 

CAPITOLUL IV

Autorizarea pentru probe a autovehiculelor si remorcilor

 

Art. 19. - (1) Serviciul public comunitar regim permise de conducere si înmatriculare a vehiculelor competent potrivit art. 1 alin. (2) autorizează pentru probe autovehiculele si remorcile care:

a) efectuează probe în vederea omologării, precum si autosasiuri care efectuează deplasări de la unitătile constructoare la cele care le carosează, la solicitarea persoanelor juridice care au ca obiect de activitate fabricarea, asamblarea, carosarea ori încercarea autovehiculelor sau a remorcilor;

b) se comercializează, în vederea efectuării probelor solicitate de clienti, la cererea persoanelor juridice care detin spatiu special amenajat pentru expunerea vehiculelor si au un volum mediu de vânzări de cel putin 10 vehicule pe lună în ultimele 6 luni.

(2) Autorizatia de circulatie pentru probe este valabilă un an de la data eliberării.

(3) Autorizatia de circulatie pentru probe este valabilă doar pe teritoriul României, pentru cazul prevăzut la alin. (1) lit. a), si doar pe teritoriul judetului sau al municipiului Bucuresti, în raza căruia societatea îsi are sediul, pentru cazul prevăzut la alin. (1) lit. b).

(4) Formularul autorizatiei de circulatie pentru probe este identic cu cel al certificatului de înmatriculare, fiind însotit de o anexă completată de titularul autorizării, care cuprinde elementele de identificare a vehiculului.

Art. 20. - Autorizatia de circulatie pentru probe se eliberează în baza următoarelor documente:

a) cererea solicitantului;

b) documentele care să ateste dobândirea personalitătii juridice, denumirea, sediul si reprezentantul legal, în copie;

c) copii de pe actul constitutiv al societătii din care să rezulte ca obiect de activitate fabricarea, asamblarea, carosarea sau încercarea vehiculelor rutiere, precum si o adeverintă de la Regia Autonomă „Registrul Auto Român” din care să rezulte că societatea are vehicule în curs de omologare pentru circulatie, în cazul vehiculelor supuse încercării în vederea omologării;

d) copii de pe actul constitutiv al societătii din care să rezulte ca obiect de activitate comercializarea vehiculelor rutiere si copii de pe facturile fiscale de vânzare si jurnalul de vânzări al societătii, care să ateste un volum mediu de vânzări de cel putin 10 vehicule pe lună, în ultimele 6 luni, precum si copii de pe actele care atestă detinerea unui spatiu special amenajat pentru expunerea vehiculelor supuse vânzării, în cazul comerciantilor;

e) dovada asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, în termenul de valabilitate a acesteia, pentru fiecare autorizatie solicitată;

f) dovada plătii taxei de autorizare a circulatiei pentru probe;

g) dovada plătii contravalorii plăcutelor cu număr pentru probe;

h) dovada plătii contravalorii certificatului de înmatriculare.

Art. 21. - (1) Titularii autorizatiilor de circulatie pentru probe vor completa la momentul punerii în circulatie a unui vehicul cu plăcute cu număr pentru probă o anexă care trebuie să cuprindă datele de identificare a vehiculului pe care se montează plăcutele cu număr pentru probe, astfel: categoria, marca, tipul, masa totală maxim autorizată, numărul de identificare si culoarea. Datele din anexe se înscriu si într-un registru aflat la sediul societătii.

(2) Titularii autorizatiilor de circulatie pentru probe vor asigura permanent, la cererea politiei, identificarea operativă a vehiculelor care circulă cu număr de probă.

(3) Autovehiculele si remorcile care circulă în baza autorizatiei de circulatie pentru probe nu pot efectua transport comercial de bunuri si persoane.

(4) Autorizatia de circulatie pentru probe nu poate fi folosită pentru autovehicule si remorci de provenientă străină pentru care nu au fost efectuate formalitătile vamale în România si nici pentru vehicule care nu apartin titularului autorizatiei de probe.

(5) În cazul neîndeplinirii obligatiilor prevăzute la alin. (1)-(4), precum si la art. 19 alin. (3), persoanele juridice autorizate în conditiile art. 19 pierd dreptul de a primi autorizatii de circulatie pentru probe pentru o perioadă de 6 luni de la data constatării.

Art. 22. - Termenul în care se solutionează cererile pentru eliberarea autorizatiilor de circulatie pentru probe nu poate fi mai mare de 20 de zile lucrătoare.

 

CAPITOLUL V

Înregistrarea vehiculelor

 

Art. 23. - (1) Se înregistrează de către consiliile locale numai mopedele, tractoarele care nu se supun înmatriculării, masinile si utilajele autopropulsate utilizate în lucrări de constructii, agricole, forestiere, care păstrează caracteristicile de bază ale unui tractor, si troleibuzele omologate, potrivit legii, de către Regia Autonomă „Registrul Auto Român”, precum si tramvaiele, masinile si utilajele autopropulsate utilizate în lucrări de constructii, agricole, forestiere, care nu păstrează caracteristicile de bază ale unui tractor, si vehiculele cu tractiune animală.

(2) Înregistrarea vehiculelor în conditiile prevăzute la alin. (1) se realizează de către consiliile locale pe a căror rază teritorială îsi au domiciliul, resedinta ori sediul proprietarii vehiculelor respective.

(3) Procedura de înregistrare si radiere a vehiculelor de către consiliile locale se stabileste prin hotărâre a consiliului local, cu avizul consultativ al Directiei regim permise de conducere si înmatriculare a vehiculelor din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor.

(4) Autovehiculele, remorcile, mopedele, tractoarele care nu se supun înmatriculării, masinile si utilajele autopropulsate utilizate în lucrări de constructii, agricole, forestiere, care păstrează caracteristicile de bază ale unui tractor, din dotarea Ministerului Apărării, Ministerului Administratiei si Internelor, precum si a Serviciului Român de Informatii se înregistrează la aceste institutii numai dacă au fost omologate, potrivit legii, de Regia Autonomă „Registrul Auto Român” si pot, după caz, să fie înmatriculate, în conditiile legii.

(5) Procedura de înregistrare si radiere a vehiculelor din dotarea institutiilor prevăzute la alin. (4) se stabileste prin ordin al conducătorului institutiei respective, care trebuie să cuprindă cel putin următoarele elemente:

a) structura din cadrul institutiei care efectuează înregistrarea;

b) documentele pe baza cărora se efectuează înregistrarea, respectiv radierea;

c) situatiile si conditiile în care se eliberează, pentru un vehicul înregistrat, un nou certificat de înregistrare, respectiv un nou set de plăcute cu număr de înregistrare.

(6) Odată cu înregistrarea vehiculelor, autoritătile competente trebuie să elibereze un certificat de înregistrare, precum si plăcutele cu număr de înregistrare.

 

CAPITOLUL VI

Radierea din circulatie a vehiculelor

 

Art. 24. - (1) Proprietarii de vehicule înmatriculate sau înregistrate pot solicita radierea din circulatie, dacă fac dovada depozitării acestora într-un spatiu adecvat, detinut în conditiile legii.

(2) Proprietarii de vehicule înmatriculate sau înregistrate sunt obligati să solicite radierea din circulatie în termen de 30 de zile de la data:

a) când vehiculul a fost dezmembrat, casat sau predat unei unităti specializate, în vederea dezmembrării;

b) scoaterii definitive din România a vehiculului;

c) declarării furtului vehiculului;

d) trecerii vehiculului înregistrat în proprietatea altei persoane.

(3) Vehiculul declarat, prin dispozitie a autoritătii administratiei publice locale, fără stăpân ori abandonat se radiază din oficiu în termen de 30 de zile de la primirea dispozitiei respective.

(4) Vehiculul pentru care politia rutieră a dispus radierea din circulatie, potrivit legii, se radiază de la data comunicării măsurii.

(5) Radierea se comunică în termen de 30 de zile, de către autoritatea care a efectuat-o, organului fiscal competent al autoritătii administratiei publice locale.

Art. 25. - (1) Radierea se face pe baza depunerii certificatului de înmatriculare sau de înregistrare si a plăcutelor cu număr de înmatriculare ori de înregistrare, după caz, a cărtii de identitate a vehiculului (doar pentru vehiculele înmatriculate după 1 iulie 1993), a fisei de înmatriculare cu viza organului fiscal competent al autoritătii administratiei publice locale, stabilită potrivit legii, ori a certificatului de atestare fiscală, precum si a documentelor care atestă faptul că a intervenit una dintre situatiile prevăzute la art. 24 alin. (1)-(4).

(2) În cazul vehiculelor înmatriculate anterior datei de 1 iulie 1993, care detin certificate de înmatriculare si numere de înmatriculare modele vechi sau care au o vechime de fabricatie mai mare de 30 de ani, radierea se poate efectua în baza unei declaratii pe propria răspundere a titularului înmatriculării ori a mostenitorilor legali ai acestuia, care să ateste că vehiculul a fost dezmembrat sau retras definitiv din circulatie si nu mai circulă pe drumurile publice.

 

CAPITOLUL VII

Numerele de înmatriculare, de înregistrare, provizorii si pentru probe

 

Art. 26. - (1) Indicativele judetelor si al municipiului Bucuresti, alcătuirea numerelor de ordine, formele, dimensiunile, culorile fondului plăcutelor si ale înscrisurilor aplicate, precum si conditiile de calitate pentru plăcutele cu număr de înmatriculare, provizoriu sau pentru probe, după caz, sunt stabilite prin standard de stat, potrivit legii.

(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), alcătuirea numerelor de ordine poate fi modificată cu aprobarea ministrului administratiei si internelor.

Art. 27. - (1) În cazul transcrierii transmiterii dreptului de proprietate, plăcutele cu numărul de înmatriculare trec automat pe numele noului proprietar, dacă acesta are domiciliul, resedinta sau sediul în acelasi judet ori municipiu, în cazul municipiului Bucuresti, cu fostul proprietar si dacă fostul proprietar nu a optat pentru păstrarea combinatiei numărului de înmatriculare respectiv, iar combinatia numărului de înmatriculare nu este restrictionată, potrivit prevederilor legale.

(2) Solicitantul înmatriculării permanente sau persoana care solicită transcrierea dreptului de proprietate asupra unui vehicul în România poate opta pentru o combinatie preferentială a numărului de înmatriculare, dacă aceasta este disponibilă, cu plata contravalorii tarifului legal.

(3) În cazul în care noul proprietar are domiciliul, resedinta ori sediul în alt judet decât fostul proprietar, acesta poate primi o combinatie la rând a numărului de înmatriculare sau poate opta pentru o combinatie preferentială, dacă aceasta este disponibilă, cu plata contravalorii tarifului legal.

 

CAPITOLUL VIII

Dispozitii tranzitorii si finale

 

Art. 28. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin, nu se mai efectuează serviciile de rezervare a unei combinatii a numărului de înmatriculare. Persoanele care au achitat anterior contravaloarea tarifului de rezervare a unui număr de înmatriculare beneficiază în continuare de serviciile achitate, dar nu mai mult de un an de la achitarea acestora.

Art. 29. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, si intră în vigoare la data intrării în vigoare a Legii nr. 49/2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice.

 

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

 

Bucuresti, 13 noiembrie 2006.

Nr. 1.501.

 

MINISTERUL JUSTITIEI

 

ORDIN

pentru aprobarea Regulamentului privind concediul de odihnă si alte concedii ale asistentilor judiciari

 

 

Având în vedere dispozitiile Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

tinând seama de prevederile Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 83/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul justitiei emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul privind concediul de odihnă si alte concedii ale asistentilor judiciari, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Pe data intrării în vigoare a prezentului ordin, dispozitiile referitoare la asistentii judiciari prevăzute în Regulamentul privind concediul de odihnă si alte concedii ale personalului din Ministerul Justitiei, de la instantele judecătoresti, Institutul National al Magistraturii, Centrul de Pregătire si Perfectionare a Grefierilor si a Celuilalt Personal Auxiliar de Specialitate, Institutul National de Criminologie si Institutul National de Expertize Criminalistice se abrogă.

Art. 3. - Conducerile instantelor judecătoresti vor duce la îndeplinire dispozitiile prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul justitiei,

Monica Luisa Macovei

 

Bucuresti, 27 octombrie 2006.

Nr. 2.430/C.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT

privind concediul de odihnă si alte concedii ale asistentilor judiciari

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Asistentii judiciari au dreptul la concediu de odihnă plătit, concedii de studii de specialitate, concedii fără plată, concedii medicale, precum si alte concedii, potrivit legii.

 

CAPITOLUL II

Concediul de odihnă

 

Art. 2. - Asistentii judiciari au dreptul la un concediu de odihnă anual, plătit, de 35 de zile lucrătoare.

Art. 3. - (1) Durata efectivă a concediului de odihnă se stabileste proportional cu activitatea prestată într-un an calendaristic.

(2) Pentru asistentii judiciari încadrati în timpul anului, durata concediului de odihnă se stabileste proportional cu perioada lucrată de la data încadrării până la sfârsitul anului calendaristic.

Art. 4. - (1) Concediul de odihnă se efectuează în fiecare an calendaristic.

(2) Efectuarea concediului de odihnă în anul următor este permisă numai în situatiile prevăzute de prezentul regulament.

(3) Concediul de odihnă poate fi fractionat, la cererea asistentului judiciar, cu conditia ca una dintre fractiuni să fie de cel putin 15 zile lucrătoare de concediu neîntrerupt.

Art. 5. - (1) Conducerile instantelor judecătoresti în cadrul cărora îsi desfăsoară activitatea asistentii judiciari au obligatia să asigure efectuarea concediului de odihnă de către toti asistentii judiciari, în cursul anului calendaristic în care s-a născut dreptul la concediu.

(2) Concediul de odihnă se efectuează, de regulă, în perioada vacantei judecătoresti. Pentru motive temeinic justificate, conducerea instantei poate aproba efectuarea concediului de odihnă în altă perioadă decât cea a vacantei judecătoresti.

Art. 6. - (1) Programarea concediilor de odihnă se face la sfârsitul anului, pentru anul următor, de către conducerile instantelor judecătoresti, cu consultarea asistentilor judiciari.

(2) Programarea se face în asa fel încât să se asigure desfăsurarea în bune conditii a activitătii instantei.

Art. 7. - (1) Pentru perioada concediului de odihnă, asistentii judiciari au dreptul la o indemnizatie de concediu care nu poate fi mai mică decât valoarea totală a drepturilor salariale cuvenite pentru perioada respectivă.

(2) Indemnizatia de concediu se stabileste în raport cu numărul de zile de concediu înmultite cu media zilnică a indemnizatiei de încadrare brute lunare, precum si a sporurilor cu caracter permanent, luate împreună, corespunzătoare fiecărei luni calendaristice în care se efectuează zilele de concediu de odihnă.

(3) Media zilnică a veniturilor prevăzute la alin. (1) se stabileste în raport cu numărul zilelor lucrătoare din fiecare lună în care se efectuează zilele de concediu.

(4) Indemnizatia de concediu de odihnă se plăteste cu cel putin 5 zile înaintea plecării în concediu.

Art. 8. - (1) Dacă asistentul judiciar nu a putut efectua concediul de odihnă, total sau partial, în anul calendaristic în care s-a născut dreptul la concediu, datorită unor situatii obiective pentru care există o temeinică justificare, îl poate efectua în cursul anului următor, pe baza programării aprobate de presedintele instantei. În această situatie, drepturile de concediu se suportă din fondurile aferente anului în care se efectuează concediul de odihnă.

(2) Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării activitătii asistentului judiciar, în cadrul instantelor judecătoresti.

(3) Compensarea se calculează pe baza numărului de zile de concediu neefectuat si a mediei zilnice a indemnizatiei de încadrare, precum si a sporurilor cu caracter permanent, luate împreună, corespunzătoare lunii calendaristice în care activitatea asistentului judiciar, în cadrul instantelor judecătoresti, încetează.

(4) În cazul decesului asistentului judiciar, suma reprezentând compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat se va acorda membrilor de familie, conform legii.

Art. 9. - (1) Concediul de odihnă poate fi întrerupt, la cererea asistentului judiciar, pentru motive obiective, precum si în cazul în care asistentul judiciar este rechemat, în scris, de către conducerea instantei, numai în caz de fortă majoră sau pentru nevoi de serviciu urgente, care fac necesară prezenta asistentului judiciar. În situatia rechemării, asistentul judiciar are dreptul la rambursarea cheltuielilor de transport si a cheltuielilor legate de efectuarea concediului în altă localitate, egale cu sumele cheltuite pentru prestatia de care nu a mai putut beneficia.

(2) În cazul întreruperii concediului, asistentii judiciari au dreptul să efectueze restul zilelor de concediu după ce au

Încetat situatiile respective sau, dacă acest lucru nu mai este posibil, la data stabilită printr-o nouă programare, în cadrul aceluiasi an calendaristic.

Art. 10. - (1) În cazul în care concediul de odihnă este întrerupt, indemnizatia nu se restituie. În această situatie se va proceda la regularizarea plătilor în raport cu indemnizatia de concediu aferentă zilelor de concediu neefectuat si cu drepturile salariale cuvenite asistentului judiciar, pentru perioada lucrată după întreruperea concediului, sau cu drepturile cuvenite pe această perioadă, după caz, potrivit legii.

(2) La data programată pentru efectuarea părtii restante a concediului de odihnă, se acordă asistentului judiciar indemnizatia de concediu cuvenită pentru această parte, în conditiile prezentului regulament.

Art. 11. - (1) Concediul de odihnă cuvenit asistentilor judiciari detasati la alte instante judecătoresti se acordă de către instantele la care acestia sunt detasati.

(2) Asistentii judiciari detasati au dreptul la rambursarea cheltuielilor de transport dus si întors din localitatea unde sunt detasati în localitatea unde se află instanta la care sunt încadrati, în situatia în care concediul se efectuează în timpul detasării.

Art. 12. - Concediul de odihnă neacordat asistentilor judiciari transferati de către instanta de la care s-a efectuat transferul se va acorda acestora de instanta la care au fost transferati, iar indemnizatia de concediu va fi suportată de către cele două instante, proportional cu timpul lucrat la fiecare dintre acestea în cursul anului calendaristic respectiv. În acelasi mod se va proceda si în cazul în care concediul de odihnă a fost efectuat înainte de transfer.

Art. 13. - În situatia în care, după ce asistentul judiciar a efectuat concediul de odihnă, activitatea sa în cadrul instantelor judecătoresti a încetat din motive imputabile, acesta este obligat să restituie partea din indemnizatia de concediu de odihnă corespunzătoare perioadei nelucrate din anul pentru care i s-a acordat acel concediu.

Art. 14. - (1) Asistentii judiciari care nu au desfăsurat activitate întregul an calendaristic nu au dreptul la concediu de odihnă pentru acel an.

(2) În cazul în care perioadele de concedii medicale si de concediu fără plată însumate au fost de 12 luni sau mai mari si s-au întins pe 2 sau mai multi ani calendaristici consecutivi, asistentii judiciari au dreptul la un singur concediu de odihnă, acordat în anul reînceperii activitătii.

Art. 15. - Dreptul la concediu de odihnă anual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renuntări sau limitări.

 

CAPITOLUL III

Acordarea de zile libere plătite pentru evenimente familiale deosebite

 

Art. 16. - Asistentii judiciari au dreptul la zile libere plătite care nu se includ în durata concediului de odihnă,

În cazul unor evenimente familiale deosebite, precum:

a) căsătoria asistentului judiciar - 5 zile;

b) nasterea sau căsătoria unui copil - 3 zile;

c) decesul sotului sau al unei rude a asistentului judiciar, până la gradul al ll-lea inclusiv - 3 zile.

 

CAPITOLUL IV

Concediul fără plată

 

Art. 17. - (1) Pentru rezolvarea unor situatii personale deosebite, asistentii judiciari au dreptul la concedii fără plată, a căror durată însumată nu poate depăsi 90 de zile lucrătoare anual.

(2) În mod exceptional, concediul fără plată poate fi acordat pe o durată mai mare de 90 de zile, stabilită prin acordul părtilor.

(3) Asistentii judiciari au dreptul la concedii fără plată fără limita prevăzută la alin. (1), în următoarele situatii:

a) pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de peste 3 ani, în perioada indicată în certificatul medical;

b) pentru însotirea sotului sau, după caz, a sotiei ori a unei rude apropiate, respectiv copil, soră, frate, părinte, pe timpul cât acestia se află la tratament în străinătate, cu avizul Ministerului Sănătătii.

Art. 18. - Pe durata concediilor fără plată, persoana în cauză îsi păstrează calitatea de asistent judiciar.

 

CAPITOLUL V

Concediul pentru formare profesională

 

Art. 19. - Asistentii judiciari au dreptul la concedii pentru formare profesională, cu sau fără plată.

Art. 20. - (1) Concediile fără plată pentru formare profesională se acordă, la solicitarea asistentului judiciar, pe perioada formării profesionale pe care asistentul judiciar o urmează din initiativa sa.

(2) Conducerea instantei poate respinge solicitarea asistentului judiciar numai dacă absenta acestuia ar prejudicia grav desfăsurarea activitătii instantei.

Art. 21. - (1) În cazul în care, în cursul unui an calendaristic, nu a fost asigurată participarea la o formare profesională pe cheltuiala instantei, asistentul judiciar are dreptul la un concediu pentru formare profesională plătit, de până la 10 zile lucrătoare.

(2) Durata concediului pentru formare profesională plătit se aprobă de conducerea instantei, în functie de durata cursurilor sau specializărilor urmate de asistentul judiciar.

Art. 22. - Durata concediului pentru formare profesională nu poate fi dedusă din durata concediului de odihnă anual si este asimilată unei perioade de muncă efectivă în ceea ce priveste drepturile cuvenite asistentului judiciar, altele decât salariul.

 

CAPITOLUL VI

Dispozitii finale

 

Art. 23. - Efectuarea concediilor de odihnă, a concediilor pentru formare profesională, a concediilor fără plată, precum si acordarea zilelor libere plătite pentru evenimente familiale deosebite se aprobă de conducerile instantelor judecătoresti în cadrul cărora îsi desfăsoară activitatea asistentii judiciari.

Art. 24. - Evidenta efectuării concediilor prevăzute în prezentul regulament se va tine de prim-grefierii instantelor judecătoresti.

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

 

REGULAMENT

privind standardele de cunoastere a clientelei institutiilor financiare nebancare

 

Având în vedere prevederile art. 34 alin. (1) din titlul I al Ordonantei Guvernului nr. 28/2006 privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 266/2006,

în temeiul prevederilor art. 48 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Nationale a României, ale art. 72 din Ordonanta Guvernului nr. 28/2006 privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 266/2006, precum si ale art. 9 alin. (6) si (7) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spălării banilor, precum si pentru instituirea unor măsuri de prevenire si combatere a finantării actelor de terorism, cu modificările si completările ulterioare,

Banca Natională a României emite prezentul regulament.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Prezentul regulament se aplică institutiilor financiare nebancare persoane juridice române si sucursalelor din România ale institutiilor financiare nebancare străine, înscrise în Registrul special tinut de Banca Natională a României, denumite în continuare institutii financiare nebancare, si reprezintă un cadru general pentru elaborarea de către acestea a politicilor si procedurilor proprii de cunoastere a clientelei, în scopul combaterii spălării banilor si finantării terorismului.

Art. 2. - (1) În întelesul prezentului regulament, termenii si expresiile utilizate au semnificatiile prevăzute în Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spălării banilor, precum si pentru instituirea unor măsuri de prevenire si combatere a finantării actelor de terorism, cu modificările si completările ulterioare.

(2) Pentru scopul prezentului regulament, termenul client va fi înteles în cel mai larg sens, astfel încât să includă, fără a fi limitativ:

a) orice persoană fizică, persoană juridică ori entitate fără personalitate juridică ce beneficiază de un serviciu sau de un produs oferit de o institutie financiară nebancară în desfăsurarea activitătilor de creditare prevăzute la art. 7 alin. (1) si (2) din Ordonanta Guvernului nr. 28/2006 privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 266/2006;

b) orice persoană împuternicită să actioneze în numele unui client al institutiei financiare nebancare.

 

CAPITOLUL II

Programe de cunoastere a clientelei

 

SECTIUNEA 1

Elemente generale

 

Art. 3. - Fiecare institutie financiară nebancară va elabora un program propriu de cunoastere a clientelei, constând în politici si proceduri de cunoastere a clientelei, care să corespundă naturii, mărimii, complexitătii si întinderii activitătii sale si să fie adaptat la gradul de risc asociat categoriilor de clienti pentru care aceasta prestează servicii financiare.

Art. 4. - Programele de cunoastere a clientelei trebuie să cuprindă cel putin următoarele:

a) o politică de acceptare a clientului;

b) proceduri de identificare a clientului si de încadrare a acestuia în categoria de clientelă corespunzătoare;

c) modalităti de întocmire si de păstrare a evidentelor corespunzătoare;

d) modalităti de detectare a tranzactiilor suspecte si procedura de raportare a acestora;

e) proceduri si sisteme de verificare a modului de implementare a programelor elaborate si de evaluare a eficientei acestora;

f) programe de pregătire a personalului în domeniul cunoasterii clientelei.

Art. 5. - Programele de cunoastere a clientelei trebuie să fie elaborate în formă scrisă, să fie aprobate de organele competente conform prevederilor actelor constitutive si să fie cunoscute de întregul personal implicat. Programele de cunoastere a clientelei trebuie să fie reanalizate periodic în vederea actualizării lor.

 

SECTIUNEA a 2-a

Politica de acceptare a clientelei

 

Art. 6. - Institutiile financiare nebancare trebuie să elaboreze politici clare de acceptare a clientului, prin care să se stabilească cel putin categoriile de clientelă pe care îsi propun să le atragă, procedurile graduale de acceptare a clientelei, stabilite în functie de riscul asociat diferitelor categorii de clienti si care să includă si o descriere a categoriilor de clienti cu un grad de risc potential mai ridicat decât nivelul mediu acceptat de către institutia financiară nebancară.

 

SECTIUNEA a 3-a

Identificarea clientului

 

3.1. Principii generale

Art. 7. - Institutiile financiare nebancare trebuie să stabilească o procedură sistematizată pentru verificarea identitătii noilor clienti si a persoanelor care actionează în numele acestora si să nu intre în relatii de afaceri până când identitatea noului client nu este verificată în mod corespunzător.

Art. 8. - Institutiile financiare nebancare trebuie să obtină toate informatiile necesare pentru a stabili identitatea fiecărui nou client, scopul si natura preconizată a serviciilor ce urmează să fie prestate pentru respectivul client. Volumul si natura informatiilor solicitate vor fi în functie de tipul potentialului client - persoană fizică, societate comercială - si de volumul preconizat al operatiunilor ce urmează să fie derulate în relatia cu acesta.

3.2. Cerinte generale de identificare

Art. 9. - (1) Institutiile financiare nebancare vor stabili identitatea clientului pe baza unui document oficial si vor înregistra în evidente corespunzătoare identitatea clientilor lor.

(2) Institutiile financiare nebancare vor acorda o atentie specială cazurilor clientilor care nu se prezintă personal la sediul acestora.

Art. 10. - (1) Pentru stabilirea identitătii clientului, institutiile financiare nebancare vor putea utiliza orice documente, date sau informatii provenind din surse de încredere si vor depune diligentele necesare pentru verificarea informatiilor furnizate de client. Verificarea se poate realiza prin observarea directă a locatiei la adresa indicată, prin schimb de corespondentă si/sau accesarea numărului de telefon furnizat de client, compararea informatiilor furnizate de client cu cele înscrise pe facturile remise la plată sau prin orice altă metodă.

(2) Institutiile financiare nebancare vor urmări ca documentele pe baza cărora se verifică identitatea clientilor să fie din categoria celor mai greu de falsificat sau de obtinut pe cale ilicită sub un nume fals, cum sunt documentele originale de identitate, emise de o autoritate oficială, care să includă o fotografie a titularului, eventual o descriere a persoanei si semnătura acesteia, precum cărtile de identitate sau pasapoartele.

Art. 11. - (1) În cazul clientilor persoane fizice, institutiile financiare nebancare trebuie să solicite si să obtină cel putin următoarele informatii:

a) numele si prenumele si, după caz, pseudonimul;

b) adresa domiciliului si/sau resedintei;

c) data si locul nasterii;

d) codul numeric personal sau, după caz, un alt element unic de identificare similar;

e) numele/denumirea angajatorului sau natura activitătii proprii.

(2) În vederea încadrării corespunzătoare în categoriile de clienti stabilite si pentru asigurarea îndeplinirii în mod corespunzător a obligatiilor de raportare ce le revin potrivit legislatiei în vigoare, institutiile financiare nebancare pot solicita informatii suplimentare care se vor referi la nationalitate sau la tara de origine a clientului, pozitia publică sau politică detinută si altele.

Art. 12. - (1) Identificarea clientilor persoane juridice sau entităti fără personalitate juridică se realizează prin obtinerea, de la client sau de la un registru public ori din ambele surse, a documentelor care au stat la baza înmatriculării ori înregistrării acestora si a unui extras la zi din acel registru; în cazul absentei unei cerinte de înregistrare, identificarea se va realiza pe baza documentelor de constituire, inclusiv a autorizatiilor de functionare si/sau a rapoartelor de audit.

(2) Procedura de identificare a clientului va consta cel putin în:

a) verificarea existentei legale a entitătii, respectiv dacă aceasta este înregistrată în registrul comertului sau, după caz, într-un alt registru public, si obtinerea de informatii privind denumirea, forma juridică, adresa sediului social, tipul si natura activitătii desfăsurate, identitatea administratorilor/directorilor si prevederile care reglementează puterile acestora de angajare a entitătii;

b) verificarea oricărei persoane care sustine că actionează în numele clientului, pentru a se stabili că aceasta este autorizată/împuternicită în acest sens, si identificarea persoanei în cauză.

Art. 13. - (1) În scopul asigurării unei cât mai bune cunoasteri a clientului, institutiile financiare nebancare pot solicita informatii suplimentare referitoare la situatia financiară si structura actionariatului entitătii respective.

(2) Pentru verificarea unor informatii furnizate de client, institutiile financiare nebancare pot solicita confirmarea acestora de către terte persoane.

Art. 14. - Institutiile financiare nebancare trebuie să întocmească si să păstreze evidente adecvate privind identitatea clientilor, care să cuprindă copii de pe documentele de identificare si/sau de pe alte documente, care să furnizeze cel putin informatiile prevăzute la art. 11 alin. (1) sau, după caz, la art. 12 alin. (2), măsurile întreprinse în scopul verificării realitătii informatiilor, analizele si evaluările legate de identificarea clientului respectiv.

3.3. Cerinte specifice de identificare

Art. 15. - (1) Institutiile financiare nebancare trebuie să ia măsurile necesare pentru a obtine informatii cu privire la identitatea persoanelor care beneficiază în realitate de serviciile acestora.

(2) Dacă există suspiciunea că un client nu este si beneficiarul real al serviciului ori dacă este cert că acesta nu actionează în nume sau în interes propriu, institutiile financiare nebancare trebuie să manifeste diligenta necesară pentru stabilirea identitătii beneficiarului real. În acest sens ele vor solicita clientului să completeze o declaratie pe propria răspundere, conform formularului prevăzut în anexa la prezentul regulament, prin care acesta să facă cunoscută identitatea beneficiarului real.

Art. 16. - Formularul de declaratie mentionat la art. 15 alin. (2) poate fi întocmit de către institutiile financiare nebancare într-o formă agreată de acestea, care să corespundă propriilor cerinte, si poate fi redactat în una sau în mai multe limbi de circulatie internatională, dar trebuie să includă cel putin textul cuprins în formularul prevăzut în anexa la prezentul regulament.

Art. 17. - Institutiile financiare nebancare trebuie să manifeste suspiciune cu privire la identitatea beneficiarului real în situatii cum ar fi:

a) persoana împuternicită de client să îl reprezinte nu are, în mod evident, relatii cu acesta;

b) valoarea fondurilor rambursate anticipat de un client este disproportionată în raport cu situatia financiară a acestuia, cunoscută de institutia financiară nebancară;

c) institutia financiară nebancară observă aspecte neobisnuite pe parcursul derulării relatiilor sale cu un client.

Art. 18. - Institutia financiară nebancară trebuie să solicite clientului completarea declaratiei prevăzute la art. 15 alin. (2), referitoare la identitatea beneficiarului real, si în următoarele cazuri:

a) operatiuni cu numerar a căror valoare depăseste 10.000 euro în echivalent lei;

b) În cazurile în care institutia financiară nebancară intră în relatii cu clientii prin corespondentă sau prin altă modalitate care nu implică prezenta clientului.

Art. 19. - Dacă, după completarea declaratiei prevăzute la art. 15 alin. (2), suspiciunile privind informatiile furnizate de către client persistă si nu pot fi înlăturate prin clarificări suplimentare, institutia financiară nebancară va refuza să intre în relatii cu clientul respectiv sau să efectueze operatiunea solicitată.

Art. 20. - (1) În cazul acceptării unui nou client pe baza datelor de identificare furnizate de institutii de credit, de alte institutii financiare nebancare sau de o tertă parte, care intermediază contactul clientului cu institutia financiară nebancară, aceasta trebuie să se asigure de calitatea procedurilor de identificare aplicate de intermediar. La evaluarea calitătii procedurilor se vor avea în vedere următoarele cerinte:

a) asigurarea că procedurile intermediarului sunt conforme cu standardele minime referitoare la cunoasterea clientelei si cel putin la fel de riguroase ca cele implementate de institutia financiară nebancară;

b) Încheierea unei întelegeri cu intermediarul, prin care să i se permită institutiei financiare nebancare să verifice procedurile urmate de acesta pentru cunoasterea clientelei;

c) obligativitatea transmiterii către institutia financiară nebancară a tuturor informatiilor si a documentelor de identificare obtinute de intermediar în cadrul procedurilor proprii de identificare.

(2) Responsabilitatea ultimă pentru cunoasterea clientelei revine întotdeauna institutiei financiare nebancare.

Art. 21. - (1) Institutiile financiare nebancare au obligatia să aplice si clientilor cu care au început relatii prin corespondentă sau prin intermediul mijloacelor moderne de telecomunicatii - telefon, e-mail, internet - procedurile de identificare si standardele de monitorizare prevăzute în prezentul regulament.

(2) În cazul acestei categorii de clienti, institutiile financiare nebancare trebuie să verifice realitatea adresei si a numărului de telefon prin metodele indicate la art. 10 alin. (1). Cu ocazia primei vizite a clientului la institutia financiară nebancară, aceasta va solicita documentele corespunzătoare pentru identificarea clientului.

(3) În vederea realizării unei cât mai bune cunoasteri a acestei categorii de clientelă, institutiile financiare nebancare pot lua anumite măsuri, cum ar fi:

a) certificarea documentatiei transmise institutiei financiare nebancare, inclusiv a specimenului de semnătură, în special în cazul clientilor nerezidenti, de către un intermediar de încredere;

b) solicitarea unor documente suplimentare;

c) acceptarea clientului ca urmare a introducerii acestuia de către un intermediar care îndeplineste cerintele prevăzute la art. 20.

 

SECTIUNEA a 4-a

Monitorizarea clientelei

 

Art. 22. - Monitorizarea clientelei se realizează cel putin prin următoarele activităti: actualizarea permanentă a evidentelor privind identitatea clientilor, reevaluarea periodică a calitătii procedurilor de identificare aplicate de intermediari si monitorizarea tranzactiilor în vederea determinării si raportării tranzactiilor suspecte în conformitate cu procedurile interne ale institutiei financiare nebancare.

Art. 23. - (1) Institutiile financiare nebancare trebuie să asigure o revizuire periodică a informatiilor detinute cu privire la client si să realizeze o actualizare permanentă a evidentelor întocmite la începutul relatiei; în functie de evolutia relatiei cu fiecare client, institutiile financiare nebancare vor proceda la reîncadrarea acestora în categoriile de clientelă corespunzătoare.

(2) Schimbările ulterioare în informatiile furnizate vor fi verificate si înregistrate în mod corespunzător.

(3) Dacă apar în mod frecvent schimbări substantiale în structura unui client persoană juridică sau a unei entităti fără personalitate juridică, institutia financiară nebancară trebuie să realizeze verificări suplimentare.

(4) Revizuirea poate avea loc atunci când se derulează o tranzactie semnificativă, când cerintele referitoare la documentatia necesară pentru fiecare client se modifică în mod semnificativ sau când există o modificare importantă în modul de operare a clientului.

(5) În situatiile în care există lipsuri în informatiile detinute despre un client existent ori când există indicii sau institutia financiară nebancară suspectează că informatiile furnizate nu corespund realitătii, aceasta trebuie să ia măsurile necesare pentru ca toate informatiile relevante să fie obtinute cât mai curând posibil.

(6) În situatia în care nu pot fi obtinute informatiile solicitate sau în cazul în care se constată ulterior că informatiile furnizate de client nu corespund realitătii, institutia financiară nebancară va depune diligentele necesare pentru încheierea relatiilor cu clientul respectiv si, după caz, va raporta despre aceasta autoritătilor competente.

Art. 24. - (1) Institutiile financiare nebancare trebuie să asigure monitorizarea activitătii clientului prin urmărirea tranzactiilor efectuate de acesta la oricare dintre unitătile teritoriale ale institutiei financiare nebancare prin care se derulează operatiunile.

(2) Programul de cunoastere a clientelei trebuie să prevadă un nivel de monitorizare a tranzactiilor derulate corelat cu gradul de risc asociat diferitelor categorii de clienti.

Art. 25. - În vederea asigurării unei monitorizări eficiente a tranzactiilor, institutiile financiare nebancare trebuie să poată identifica tranzactiile care ies din tiparele obisnuite ale operatiunilor derulate de fiecare client.

Art. 26. - (1) Programul de cunoastere a clientelei trebuie să prevadă un sistem de determinare a tranzactiilor suspecte si o procedură de raportare a acestora persoanelor desemnate potrivit art. 14 din Legea nr. 656/2002, cu modificările si completările ulterioare, precum si autoritătilor competente. Institutia financiară nebancară trebuie să se concentreze asupra tipurilor de tranzactii care nu se încadrează în tiparele obisnuite si să izoleze tranzactiile care prezintă factori de risc ce necesită o evaluare ulterioară.

(2) Circumstantele si scopul unor tranzactii de tipul celor prevăzute la alin. (1) trebuie să fie examinate fără întârziere, inclusiv pe baza unor documente suplimentare solicitate clientului pentru justificarea tranzactiei, constatările trebuind să fie consemnate în scris si să fie disponibile pentru verificările ulterioare.

Art. 27. - Pentru categoria clientilor cu un risc potential mai ridicat este necesar să se monitorizeze majoritatea sau, după caz, toate tranzactiile derulate de acestia. La stabilirea persoanelor care se încadrează în această categorie se vor lua în considerare:

a) tipul clientului - persoană fizică, persoană juridică;

b) tara de origine;

c) pozitia publică sau pozitia importantă detinută;

d) specificul activitătii desfăsurate de client;

e) alti indicatori de risc.

Art. 28. - Pentru clientii cu un risc potential mai ridicat, institutiile financiare nebancare trebuie:

a) să dispună de sisteme adecvate de gestiune a informatiei care să furnizeze personalului de conducere si de audit intern informatii în timp util, necesare pentru identificarea, analizarea si monitorizarea efectivă a acestor tranzactii; sistemele implementate trebuie să evidentieze cel putin lipsa sau insuficienta documentatiei corespunzătoare, tranzactiile neobisnuite derulate de client si situatia agregată a tuturor relatiilor clientului cu institutia financiară nebancară;

b) să acorde atentie sporită informatiilor provenite de la terte părti în legătură cu aceste persoane;

c) să aprobe la nivelul organelor competente, conform prevederilor actelor constitutive, tranzactiile de mare valoare ale acestor clienti.

Art. 29. - Institutia financiară nebancară va putea refuza efectuarea operatiunilor considerate suspecte sau care nu pot fi justificate corespunzător.

Art. 30. - În afara obligatiei de a raporta autoritătilor competente operatiunile efectuate în cazul cărora suspectează că fondurile provin din, au legătură cu sau urmează să fie utilizate în scopul săvârsirii de infractiuni, institutiile financiare nebancare vor raporta operatiunile suspecte si Băncii Nationale a României - Directia supraveghere, în situatia în care aceste operatiuni pot afecta în mod semnificativ reputatia institutiei financiare nebancare. Raportarea către Banca Natională a României va cuprinde elemente de identificare a clientului, sumele implicate în operatiune, justificarea operatiunii oferită de client, motivele pentru care operatiunea solicitată este considerată suspectă si orice alte informatii considerate relevante de către institutia financiară nebancară.

 

SECTIUNEA a 5-a

Managementul riscului

 

Art. 31. - Fiecare institutie financiară nebancară trebuie să îsi stabilească politici si proceduri corespunzătoare pentru asigurarea implementării unui program eficient de cunoastere a clientelei. În acest sens, prin reglementările interne, trebuie să se asigure cel putin:

a) separarea responsabilitătilor;

b) supravegherea periodică a gestiunii informatiei, a sistemelor si controlului acestora;

c) o strategie de pregătire a personalului în domeniul standardelor de cunoastere a clientelei si al programelor proprii elaborate pe baza acestora.

Art. 32. - Institutiile financiare nebancare trebuie să stabilească în mod explicit responsabilitătile prin reglementări interne, astfel încât să se asigure că politicile si procedurile sunt aplicate în mod eficient. Procedura de raportare a tranzactiilor suspecte trebuie să fie clar stabilită, în formă scrisă, si adusă la cunostintă întregului personal.

Art. 33. - (1) Procedurile de audit intern ale institutiei financiare nebancare trebuie să cuprindă o evaluare independentă a politicilor si procedurilor proprii privind cunoasterea clientelei, inclusiv din punctul de vedere al conformării la cerintele legii si ale altor reglementări aplicabile.

(2) Prin auditul intern trebuie să se evalueze periodic eficienta procedurilor si politicilor stabilite, inclusiv nivelul de pregătire a personalului, să se facă propuneri pentru înlăturarea deficientelor constatate si să se urmărească modul de punere în aplicare a propunerilor formulate.

(3) Responsabilitătile personalului însărcinat cu exercitarea auditului intern trebuie să includă monitorizarea permanentă a performantelor personalului, testând prin sondaj respectarea conformitătii cu normele interne si revizuirea rapoartelor privind cazurile exceptionale, în vederea atentionării conducerii institutiei financiare nebancare în cazul în care se consideră că procedurile stabilite privind cunoasterea clientelei nu sunt respectate.

(4) Conducerea institutiei financiare nebancare trebuie să se asigure că departamentul de audit intern dispune de personal adecvat.

Art. 34. - (1) Institutiile financiare nebancare trebuie să aibă un program continuu de pregătire a personalului, astfel încât personalul implicat în relatia cu clientii să fie pregătit în mod adecvat. Programul de pregătire si continutul acestuia pe diferite sectoare trebuie să fie adaptate necesitătilor fiecărei institutii financiare nebancare.

(2) Cerintele de pregătire a personalului trebuie să fie focalizate diferit în cazul noilor angajati, lucrătorilor de la ghiseu, personalului din departamentul de audit intern si al personalului implicat în relatia cu noii clienti. Personalul nou-angajat trebuie instruit în legătură cu importanta programelor de cunoastere a clientelei si cu cerintele minime ale institutiei financiare nebancare în acest domeniu. Personalul de la ghiseu, care vine în contact direct cu publicul, trebuie instruit să verifice identitatea noilor clienti, să manifeste în permanentă vigilentă în administrarea tranzactiilor clientilor existenti si să detecteze tipurile de operatiuni suspecte.

(3) Personalul va fi instruit periodic, cel putin o dată pe an si ori de câte ori se consideră necesar, pentru a se asigura că acesta cunoaste responsabilitătile care îi revin si pentru a fi tinut la curent cu noile progrese în domeniu, astfel încât să se asigure implementarea consecventă a programelor stabilite.

 

CAPITOLUL III

Supravegherea respectării cerintelor privitoare la cunoasterea clientelei

 

Art. 35. - Conducătorii si administratorii institutiei financiare nebancare sunt răspunzători pentru:

a) elaborarea si implementarea unui program eficient de cunoastere a clientelei;

b) asigurarea pregătirii corespunzătoare a personalului implicat;

c) realizarea controlului asupra respectării programelor de cunoastere a clientelei stabilite si eficientei politicilor, procedurilor si sistemelor implementate;

d) efectuarea de tranzactii sau angajarea institutiei financiare nebancare în tranzactii atunci când stiau sau trebuiau să stie că tranzactiile prezintă un risc semnificativ, periclitând credibilitatea si viabilitatea institutiei financiare nebancare prin administrarea necorespunzătoare a fondurilor acesteia;

e) nerespectarea altor prevederi cuprinse în prezentul regulament.

Art. 36. - (1) Institutiile financiare nebancare au obligatia de a păstra toate evidentele cu privire la identitatea clientilor si la relatia cu acestia, cel putin 5 ani după încheierea relatiei cu respectivul client. Aceste evidente trebuie să fie suficiente pentru a permite o reconstituire a tranzactiilor - inclusiv suma si tipul valutei - si pentru a furniza, dacă este necesar, probe pentru incriminarea faptelor de natură penală.

(2) Institutiile financiare nebancare trebuie să asigure, în conditiile legii, accesul autoritătilor competente în domeniul investigării si incriminării faptelor de natură penală, precum si al autoritătii de supraveghere la întreaga documentatie cu privire la clienti si la relatia cu acestia, inclusiv la orice analiză pe care institutia financiară nebancară a făcut-o pentru detectarea tranzactiilor neobisnuite sau suspecte ori pentru a determina gradul de risc asociat unei tranzactii în care aceasta este implicată.

Art. 37. - (1) Pentru nerespectarea prevederilor prezentului regulament, Banca Natională a României va aplica sanctiunile prevăzute la art. 52 alin. (2) din titlul I al Ordonantei Guvernului nr. 28/2006, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 266/2006, si/sau va dispune, după caz, măsuri de remediere, conform art. 53 din acelasi act normativ.

(2) Aplicarea sanctiunilor de către Banca Natională a României nu înlătură răspunderea penală, civilă sau de altă natură, după caz, a persoanelor sanctionate.

 

CAPITOLUL IV

Dispozitii tranzitorii si finale

 

Art. 38. - (1) În termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, institutiile financiare nebancare vor adopta si vor implementa programe de cunoastere a clientelei, adaptate specificului propriei activităti.

(2) În termenul prevăzut la alin. (1) institutiile financiare nebancare vor asigura identificarea clientilor existenti si întocmirea evidentelor corespunzătoare în conformitate cu prezentul regulament.

 

Presedintele Consiliului de administratie al Băncii Nationale a României,

Mugur Constntin Isărescu

 

Bucuresti, 7 noiembrie 2006.

Nr. 8.

 

ANEXĂ

 

DECLARATIE

privind identitatea beneficiarului real

 

Subsemnatul*) ................................................................................ declar pe propria răspundere, sub sanctiunea legii:

a) că subsemnatul este beneficiarul real al serviciilor;

b) că beneficiarul real/beneficiarii reali este/sunt:

 

..............................................................................

..............................................................................

..............................................................................

(numele si prenumele/denumirea)

..................................................................................................................

..................................................................................................................

..................................................................................................................

(adresa domiciliului/sediului social si tara)

 

Subsemnatul mă oblig să comunic orice modificare referitoare la cele declarate.

 

Locul si data .................................

Semnătura

...................................................

 

N.B.: Institutia financiară nebancară îsi rezervă dreptul de a refuza efectuarea tranzactiilor ordonate de client/de a înceta relatiile cu clientul în cazul unor declaratii false sau dacă are suspiciuni cu privire la realitatea celor declarate de client.


*) Se va completa cu numele si prenumele/denumirea clientului, codul numeric personal/codul de înregistrare din registrul public, după caz, si adresa domiciliului/sediului social.

 

RECTIFICĂRI

 

În cuprinsul anexei la Hotărârea Guvernului nr. 1.471/2006 pentru aprobarea Listei cu denumirile comune internationale ale medicamentelor specifice în vederea realizării subprogramelor din cadrul programului national de sănătate cu scop curativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 893 din 2 noiembrie 2006, se fac următoarele rectificări (care nu apartin Redactiei „Monitorul Oficial”, Partea I):

- la pozitia 10, în loc de: „P10: STĂRI POSTTRANSPLANT' se va citi: „9.7: STĂRI POST TRANSPLANT”;

- la nota din subsolul anexei, în loc de: „...aceste medicamente se asigură prin farmacii cu circuit închis si sunt utilizate In...” se va citi: „...aceste medicamente se asigură prin farmacii cu circuit închis, cu exceptia, în anul 2006, a medicamentelor de la poz. 9.7, si sunt utilizate în...”.