MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 174 (XVIII) - Nr. 953         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 27 noiembrie 2006

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 594 din 21 septembrie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 10 si art. 18 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

 

Decizia nr. 642 din 5 octombrie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 7 din Legea nr. 314/2001 pentru reglementarea situatiei unor societăti comerciale

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.582. - Hotărâre pentru aprobarea Listei amenajărilor de îmbunătătiri funciare sau a părtilor de amenajări de îmbunătătiri funciare declarate de utilitate publică, care se administrează de Administratia Natională a îmbunătătirilor Funciare, si a Listei amenajărilor de îmbunătătiri funciare sau a părtilor de amenajări de îmbunătătiri funciare din administrarea Administratiei Nationale a Îmbunătătirilor Funciare, cărora li se retrage recunoasterea de utilitate publică

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.405. - Ordin al ministrului afacerilor externe privind publicarea Pozitiei comune a Consiliului Uniunii Europene 2006/204/PESC de prelungire a măsurilor de sprijinire a implementării efective a mandatului Tribunalului Penal International pentru fosta Iugoslavie, instituite prin Pozitia comună 2004/293/PESC

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

23. - Circulară privind punerea în circulatie a bancnotei cu valoarea nominală de 200 lei

 

Rectificări la:

 - Hotărârea Guvernului nr. 1.558/2003;

 - Hotărârea Guvernului nr. 1.371/2005;

 - Hotărârea Guvernului nr. 1.121/2006

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 594

din 21 septembrie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 10 si art. 18 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Ion Tiucă - procuror

Măria Bratu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 10 si art. 18 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Intergraph Computer Services” - S.R.L. din Bucuresti în Dosarul nr. 1.181/2005 al Tribunalului Brasov - Sectia comercială si de contencios administrativ.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei, invocând în acest sens jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 7 martie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 1.181/2005, Tribunalul Brasov - Sectia comercială si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 10 si 18 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.

Exceptia a fost ridicată de Societatea Comercială „Intergraph Computer Services” - S.R.L. din Bucuresti într-un proces având ca obiect o cerere de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că cele două texte de lege criticate contravin dispozitiilor constitutionale invocate, deoarece „dau posibilitatea instantelor de judecată să stabilească taxele judiciare de timbru în sarcina si în lipsa unei părti care nu a formulat cerere de reexaminare, fără să acorde acesteia posibilitatea de a-si formula apărări si de a contesta măsura în căile ordinare sau extraordinare de atac, creând si un dezechilibru procesual pentru un intervenient accesoriu, atât fată de persoana titulară a cererii de reexaminare, cât si fată de persoana care are simpla calitate de pârât, dar mai ales dând nastere unui dezechilibru procesual chiar între cele două forme de interventie voluntară, desi au scop si finalitate distincte”.

Pentru aceste motive autorul exceptiei solicită a se declara neconstitutional art. 10 din Legea nr. 146/1997, interpretat în sensul că este aplicabil si cererilor de interventie accesorie, precum si art. 18 din aceeasi lege, prin care instanta învestită cu solutionarea cererii de reexaminare ar avea posibilitatea să dispună si cu privire la obligatia de timbrare si pentru partea care nu a formulat cerere de reexaminare.

Tribunalul Brasov - Sectia comercială si de contencios administrativ apreciază că exceptia este neîntemeiată, dar si inadmisibilă. Este neîntemeiată, deoarece petenta având calitatea de intervenientă în litigiul dedus judecătii are obligatia, potrivit art. 10 din Legea nr. 146/1997, să plătească taxa de timbru stabilită pentru reclamantă, după parcurgerea procedurii legale instituite de art. 18 din aceeasi lege. Consideră că exceptia este inadmisibilă, întrucât Curtea Constitutională s-a mai pronuntat cu privire la constitutionalitatea celor două texte de lege.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul consideră exceptia neîntemeiată, deoarece obiectul textelor de lege criticate îl constituie o normă procedurală care reglementează solutionarea cererii de reexaminare împotriva încheierii de stabilire a taxei de timbru. Aceste norme reprezintă un incident procedural prealabil antamării fondului de către instanta de judecată, autorul exceptiei făcând abstractie de această particularitate esentială. În conditiile în care în discutie este o chestiune prealabilă, solutionarea acesteia este guvernată de principiul celeritătii care ar fi grav afectat prin aplicarea în materie a principiilor oralitătii si contradictorialitătii, a obligativitătii citării părtilor, ca si a posibilitătii exercitării unei căi de atac împotriva încheierii de solutionare a cererii de reexaminare.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege sunt constitutionale, invocând în acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si ale Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), precum si ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 10 si 18 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, astfel cum au fost modificate si completate prin art. I pct. 12 din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea si completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 26 mai 2004.

Prevederile criticate au următorul continut:

- Art. 10: „Cererile reconventionale, cererile de interventie si de chemare în garantie se taxează după regulile aplicabile cererii sau actiunii principale. “;

- Art. 18: „(1) Determinarea cuantumului taxelor judiciare de timbru se face de către instanta de judecată sau, după caz, de Ministerul Justitiei.

(2) Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru se poate face cerere de reexaminare, la aceeasi instantă, în termen de 3 zile de la data la care s-a stabilit taxa sau de la data comunicării sumei datorate.

(3) Cererea se solutionează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părtilor, prin încheiere irevocabilă.

(4) In cazul admiterii integrale sau partiale a cererii de reexaminare, taxa de timbru se restituie total ori, după caz, proportional cu reducerea sumei contestate.”

Textele constitutionale considerate a fi încălcate sunt: art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 - tratatele internationale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justitie, art. 24 - dreptul la apărare, art. 124 alin. (2) - înfăptuirea justitiei.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că prevederile legale criticate au mai format obiectul controlului de constitutionalitate raportate la aceleasi texte constitutionale invocate în cauza de fată. Astfel, asupra constitutionalitătii prevederilor art. 10 din Legea nr. 146/1997, Curtea s-a pronuntat prin Decizia nr. 177 din 8 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr. 359 din 27 mai 2003, retinând că diferenta de tratament juridic pentru părtile aflate într-un litigiu se justifică prin inexistenta unor situatii identice în care s-ar afla acestea. Simpla calitate de părti în acelasi proces nu este de natură să ducă la altă concluzie. De altfel, părtile într-un proces îndeplinesc roluri si au pozitii diferite. De aceea, partea care introduce o actiune sau o cerere în instantă trebuie să achite anticipat taxa de timbru, aceasta urmând să fie suportată, la sfârsit, de cel care pierde procesul.

Prin aceeasi decizie Curtea a decis că accesul la justitie nu presupune gratuitatea actului de justitie si, implicit, realizarea unor drepturi pe cale judecătorească, în mod gratuit. În cadrul mecanismului statului functia de restabilire a ordinii de drept, care se realizează si prin instantele judecătoresti, este de fapt un serviciu public ale cărui costuri sunt suportate de la bugetul de stat.

Cu privire la constitutionalitatea art. 18 din Legea nr. 146/1997, Curtea s-a pronuntat prin Decizia nr. 164 din 22 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 30 iunie 2005.

Curtea a constatat că art. 18 din Legea nr. 146/1997 reglementează competenta si procedura în materia taxelor judiciare de timbru, potrivit abilitării conferite legiuitorului prin dispozitiile art. 126 alin. (2) din Constitutie. Întrucât nu este vorba despre un litigiu privind fondul dreptului, nu îsi găsesc aplicare mijloacele si garantiile procesuale prevăzute de art. 21 alin. (3) din Constitutie. Asa fiind, procedura aplicabilă în acest caz are ca finalitate satisfacerea imperativului celeritătii, si prin aceasta derogă de la dreptul comun.

Curtea a retinut, de asemenea, că procedura reexaminării modului de stabilire a taxelor judiciare de timbru este o procedură incidentă în desfăsurarea unui proces, care în principiu se realizează cu respectarea conditiei publicitătii impuse de art. 127 din Constitutie, conditie ce nu are însă un caracter absolut, legiuitorul având posibilitatea de a deroga de la aceasta.

Atât considerentele, cât si solutia acestor decizii sunt valabile si în cauza de fată, întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a determina o reconsiderare a jurisprudentei Curtii în materie.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 10 si art. 18 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Intergraph Computer Services” - S.R.L. din Bucuresti în Dosarul nr. 1.181/2005 al Tribunalului Brasov - Sectia comercială si de contencios administrativ.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 21 septembrie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Măria Bratu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 642

din 5 octombrie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 7 din Legea nr. 314/2001 pentru reglementarea situatiei unor societăti comerciale

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Antonia Constantin - procuror

Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 7 din Legea nr. 314/2001 pentru reglementarea situatiei unor societăti comerciale, exceptie ridicată de Stefan Dumitrescu si Djura Pavisic în Dosarul nr. 26.770/3/2005 (nr. unic 3.945/2005) al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IV-a civilă.

La apelul nominal răspunde reprezentanta autorilor exceptiei, avocat, cu delegatie la dosar. Lipseste cealaltă parte, procedura de citare fiind legal îndeplinită.

Având cuvântul, apărătoarea autorilor exceptiei arată, în esentă, că textul de lege criticat instituie o procedură rapidă de trecere în proprietatea statului a bunurilor apartinând societătilor comerciale ce nu s-au conformat obligatiei legale de majorare a capitalului social, ceea ce echivalează cu o confiscare, contravenind dispozitiilor art. 44 alin. (8) din Constitutie.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, arătând că textul de lege criticat este în deplină concordantă cu dispozitiile constitutionale cuprinse în art. 44 - Dreptul de proprietate privată, deoarece dispune o solutie pentru rezolvarea situatiei bunurilor care au devenit fără stăpân, urmare a lipsei de diligentă a actionarilor sau asociatilor societătilor comerciale la care se referă Legea nr. 314/2001.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 22 iunie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 26.770/3/2005 (nr. unic 3.945/2005), Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 7 din Legea nr. 314/2001 pentru reglementarea situatiei unor societăti comerciale. Exceptia a fost ridicată de Stefan Dumitrescu si Djura Pavisic.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, în esentă, că textul de lege criticat este neconstitutional, contravenind principiului garantării dreptului de proprietate, deoarece prevede sanctiunea trecerii în proprietatea statului a bunurilor mobile si imobile din patrimoniul societătilor comerciale care nu si-au majorat, potrivit legii, capitalul social, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a Legii nr. 314/2001 pentru reglementarea situatiei unor societăti comerciale.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV-a civilă apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este întemeiată, arătând că textul de lege criticat echivalează cu o expropriere si confiscare nelegală, prin răsturnarea prezumtiei de dobândire licită a averii, si în lipsa unei sanctiuni aplicate prin hotărâre judecătorească.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că măsura instituită de textul de lege criticat intervine numai în cazul în care societatea comercială nu îsi îndeplineste, cu rea-vointă, obligatia legală de majorare a capitalului social, iar solutia legislativă este în deplină concordantă cu dispozitiile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constitutie, potrivit căruia continutul si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege.

Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), precum si ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl reprezintă prevederile art. 7 din Legea nr. 314/2001 pentru reglementarea situatiei unor societăti comerciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 din 26 iunie 2001, modificat prin articolul unic din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 181/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 28 decembrie 2001, potrivit cărora: „în cazul în care bunurile imobile si mobile din patrimoniul societătilor comerciale prevăzute la art, 1 nu au intrat în proprietatea altor persoane până la data dizolvării de drept ori în cadrul procedurii lichidării, sunt aplicabile, după data radierii societătilor comerciale, dispozitiile art. 477 din Codul civil.”

În opinia autorilor exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor art. 44 alin. (1) teza întâi din Constitutie referitoare la garantarea dreptului de proprietate.

Analizând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că aceasta nu este întemeiată pentru următoarele considerente:

Potrivit textului de lege criticat, societătile comerciale ce nu si-au majorat capitalul social, în conditiile legii, sunt dizolvate de drept si intră în lichidare, iar bunurile mobile si imobile ce nu au intrat în proprietatea actionarilor sau a altor persoane, până la data dizolvării de drept ori în cadrul procedurii lichidării, trec în proprietatea statului, în temeiul art. 477 din Codul civil, potrivit căruia bunurile fără stăpân si succesiunile vacante apartin domeniului privat al statului sau unitătilor administrativ-teritoriale.

Astfel, legiuitorul a prevăzut dizolvarea de drept a societătilor comerciale, ca măsură sanctionatorie pentru nerespectarea obligatiei majorării capitalului social, la nivelul minim stabilit de Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale, iar măsura trecerii în proprietatea statului a bunurilor societătii ce nu au fost valorificate în cadrul procedurii lichidării este justificată de preocuparea legiuitorului de a evita situatia existentei unui bun fără stăpân, în exercitarea competentei sale constitutionale de a stabili cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului  de proprietate, stabilite prin dispozitiile art. 44 alin. (1) teza a doua din Legea fundamentală.

Prin urmare, nu se poate sustine că această modalitate de trecere a unor bunuri în proprietatea statului echivalează cu o confiscare, dat fiind faptul că, la data trecerii în proprietatea statului, nu exista un titular al dreptului de proprietate, ele fiind asimilate bunurilor fără stăpân.

De altfel, Curtea retine că legiuitorul a prevăzut posibilitatea atacării cu recurs a încheierii judecătorului delegat de constatare a dizolvării societătilor comerciale, precum si posibilitatea acordării unui nou termen de 3 luni pentru completarea capitalului social, în situatia admiterii recursului, în art. 3 alin. (1) si (3) din Legea nr. 314/2001, astfel încât nu se poate sustine că măsura instituită prin textul de lege criticat este una abuzivă.

 

 

Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 7 din Legea nr. 314/2001 pentru reglementarea situatiei unor societăti comerciale, exceptie ridicată de Stefan Dumitrescu si Djura Pavisic în Dosarul nr. 26.770/3/2005 (nr. unic 3.945/2005) al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IV-a civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 5 octombrie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Irina Loredana Gulie

 

OPINIE SEPARATĂ

la Decizia nr. 642 din 5 octombrie 2006

 

Contrar opiniei exprimate de majoritatea judecătorilor, considerăm că exceptia de neconstitutionalitate este întemeiată si ca atare prevederile art. 7 din Legea nr. 314/2001 pentru reglementarea situatiei unor societăti comerciale sunt constitutionale. Într-adevăr, această reglementare încalcă dispozitiile art. 44 alin. (1) teza întâi din Constitutie, ce garantează dreptul de proprietate si creantele asupra statului.

Potrivit textului de lege criticat, societătile comerciale ce nu si-au majorat capitalul social, în conditiile legii, sunt sanctionate cu dizolvarea de drept si intrarea lor în lichidare. Dacă, până la data dizolvării ori în cadrul procedurii lichidării, bunurile imobile si mobile din patrimoniul societătilor comerciale prevăzute la art. 1 din lege nu au intrat în proprietatea actionarilor sau altor persoane, după data radierii acestora trec în proprietatea statului, fiind aplicabile prevederile art. 477 din Codul civil, asa cum au fost modificate prin Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, în sensul că prin sintagma „domeniul public” se întelege „domeniul privat al statului sau al unitătilor administrativ-teritoriale, după caz”.

Trecerea în proprietatea privată a statului a unor bunuri apartinând altor persoane juridice private, ca măsură sanctionatorie pentru neîndeplinirea unei obligatii legale ce revenea societătii comerciale care a fost sanctionată cu dizolvarea de drept si intrarea în lichidare, instituită de art. 7 din Legea nr. 314/2001, echivalează cu o confiscare, contrară exigentelor constitutionale stabilite prin art. 44 alin. 8 din Legea fundamentală, potrivit căruia „Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă”. În lipsa probării caracterului ilicit al dobândirii bunurilor supuse măsurii de trecere în proprietatea privată a statului si a inexistentei unei hotărâri judecătoresti definitive si irevocabile, în acest sens, solutia reglementată prin art. 7 din Legea nr. 314/2001 are caracter neconstitutional.

Într-adevăr, încetarea persoanei juridice cu membri, în spetă societate comercială, prin dizolvare de drept presupune, în mod obligatoriu, operatiunea lichidării acesteia, prin realizarea activului si plata pasivului. Aceasta are ca efect, pe de o parte, rezolvarea situatiei juridice a societătilor comerciale avută în vedere de reglementarea specială si, pe de altă parte, protectia juridică a patrimoniului ce cuprinde si capitalul social aj societătilor comerciale constituit prin aportul societarilor. Însă, potrivit art. 7 din Legea nr. 314/2001, bunurile rămase după operatiunea lichidării si în urma radierii societătii comerciale trec în proprietatea privată a statului, ceea ce echivalează cu o îmbogătire fără justă cauză, această măsură nefiind motivată de interesul sau utilitatea publică.

 

Judecător, Aspazia Cojocaru

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Listei amenajărilor de îmbunătătiri funciare sau a părtilor de amenajări de îmbunătătiri funciare declarate de utilitate publică, care se administrează de Administratia Natională a îmbunătătirilor Funciare, si a Listei amenajărilor de îmbunătătiri funciare sau a părtilor de amenajări de îmbunătătiri funciare din administrarea Administratiei Nationale a îmbunătătirilor Funciare, cărora li se retrage recunoasterea de utilitate publică

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 37 alin. (1) si (31) si al art. 38 alin. (1) din Legea îmbunătătirilor funciare nr. 138/2004, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă Lista amenajărilor de îmbunătătiri funciare sau a părtilor de amenajări de îmbunătătiri funciare declarate de utilitate publică, care se administrează de Administratia Natională a îmbunătătirilor Funciare, prevăzută în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă Lista amenajărilor de îmbunătătiri funciare sau a părtilor de amenajări de îmbunătătiri funciare din administrarea Administratiei Nationale a îmbunătătirilor Funciare, cărora li se retrage recunoasterea de utilitate publică, prevăzută în anexa nr. 2.

Art. 3. - Anexele nr. 1 si 2s) fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 4. - Anexa la Regulamentul de organizare si functionare a Administratiei Nationale a îmbunătătirilor Funciare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.309/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 805 din 1 septembrie 2004, cu modificările si completările ulterioare, si anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1.309/2004, cu modificările si completările ulterioare, se abrogă.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale,

Gheorghe Flutur

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 8 noiembrie 2006.

Nr. 1.582.

 

ANEXA Nr. 1

 

LISTA

amenajărilor de îmbunătătiri funciare sau a părtilor de amenajări de îmbunătătiri funciare declarate de utilitate publică, care se administrează de Administratia Natională a îmbunătătirilor Funciare

 

1. AMENAJĂRI COMPLEXE DE IRIGATII, DESECARE, COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI

 

 

Nr. crt.

Cod amenajare

Denumire amenajare

Judetul

Capacităti

Irigatii [ha]

Desecare

din care:

CES [ha]

Total, [ha]

Gravita­tională [ha]

Prin pompare [ha]

1

147

TERASA MIHAI BRAVU

CL.GR

0

5.620

5.620

0

1.890

2

142

GALATUI - CĂLĂRASI

CL.IL

30.818

30.148

26.398

3.750

339

3

144

MOSTISTEA II

CL.IL.B

0

42.692

42.692

0

1.688

4

144-1

MOSTISTEA II

CL

1.493

0

0

0

0

5

144-2

MOSTISTEA II

CL

1.367

0

0

0

0

6

144-3

MOSTISTEA II

CL

6.733

0

0

0

0

7

144-4

MOSTISTEA II

IL

3.067

0

0

0

0

8

144-5

MOSTISTEA II

IL

21.522

0

0

0

0

9

1353

CARASU - NICOLAE BALCESCU

CT

1.336

1.935

0

1.935

7.149

10

432

RASOVA-VEDEROASA

CT

0

1.157

0

1.157

11.443

11

155

TOPALU

CT

5.009

115

0

115

1.042

12

184

SINOE

CT.TL

13.718

402

0

402

6.605

13

222

IZVOARE - CUJMIR

DJ.MH

0

15.646

15.413

233

4.079

14

222-1

IZVOARE - CUJMIR

DJ.MH

25.644

0

0

0

0

15

222-2

IZVOARE - CUJMIR - SALCIA

DJ.MH

5.118

0

0

0

0

16

205

TERASA CARACAL

DJ.OT

22.942

15.804

15.804

0

1.501

17

223

CÂMPIA COVURLUI

GL

0

39.161

852

38.309

146.348

18

223-1

CÂMPIA COVURLUI

GL

66.412

0

0

0

0

19

223-2

CÂMPIA COVURLUI

GL

5.579

0

0

0

0

20

223-3

CÂMPIA COVURLUI

GL

6.065

0

0

0

0

21

224

TERASA NICORESTI

GL

0

7.960

7.683

277

14,872

22

224-1

TERASA NICORESTI

GL

5.195

0

0

0

0

23

224-2

TERASA NICORESTI

GL

9.014

0

0

0

0

24

241

GIURGIU - RAZMIRESTIA+C

GR.TR

49.276

40.370

33.718

6.652

0

25

281

CRIVINA VINJU MARE

MH

26.592

20.545

20.545

0

16.269

26

282

HALINGA

MH

0

1.005

500

505

59.067

27

303

FRUNZARU - BOIANU

OT.TR

10.631

5.802

5.802

0

1.503

28

304

BUCSANI CIOROIU

OT.VL

0

28.367

28.367

0

2.414

29

304-5

BUCSANI - CIOROIU

OT.VL

4.099

0

0

0

0

30

304-4

BUCSANI - CIOROIU

OT.VL

5.562

0

0

0

0

31

330

GRIGORESTI - VERESTI

SV

0

1.870

1.870

0

100

32

362

TULCEA - NUFARU

TL

0

2.811

0

2.811

1.439

33

341

VIISOARA

TR

52638

49.052

30.805

18.247

4.312

TOTAL

379.830

310.462

236.069

74.393

282.060

 

2. AMENAJĂRI COMPLEXE DE IRIGATII, DESECARE

 

Nr. crt.

 

 

Cod amenajare

 

 

Denumire amenajare

 

 

Judetul

 

 

Capacităti

Irigatii [ha]

 

Desecare

din care:

Total, [ha]

Gravita­tională [ha]

Prin pompare [ha]

1

5

IRIGATII AIUD

AB

0

569

569

0

2

3

IRIGATII TEIUS

AB

0

877

877

0

3

32

MICESTI - MARACINENI

AG

0

895

895

0

4

31

STEFANESTI - LEORDENI

AG

5.675

7.132

7.132

0

5

39

CATEASCA - TEIUL

AG.DB

0

10.033

10.033

0

6

15

CANALUL MORILOR

AR

0

16.836

6.000

10836

7

397

BRAGADIRU-JILAVA

B

0

4.530

4.530

0

8

396

BUFTEA - CACIULATI

B

1.314

717

717

0

9

400

CHIAJNA-BRAGADIRU-DRAGOMIRESTI

B

0

1.621

1.621

0

10

398

NUCI

B

3.718

3.490

3.490

0

11

50

SAUCESTI

BC

0

1260

1.260

0

12

61

CANAL COLECTOR MAL STG.-INAND

BH

0

45.077

28.760

16.317

 13

113

BRĂILA - DUNĂRE - SIRET

BR

3.655

4.854

0

4.854

14

109

CALMATUI-GROPENI-CHISCANI

BR

0

17.129

0

17.129

15

109-1

CALMATUI-GROPENI-CHISCANI

BR

1.624

0

0

0

16

109-2

CALMATUI-GROPENI-CHISCANI

BR

1.481

0

0

0

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

 

ORDIN

privind publicarea Pozitiei comune a Consiliului Uniunii Europene 2006/204/PESC de prelungire a măsurilor de sprijinire a implementării efective a mandatului Tribunalului Penal  International pentru fosta Iugoslavie, instituite prin Pozitia comună 2004/293/PESC

 

În baza art. 3 din Legea nr. 206/2005 privind punerea în aplicare a unor sanctiuni internationale, în temeiul art. 4 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 100/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Afacerilor Externe, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul afacerilor externe emite prezentul ordin.

Articol unic. - Se dispune publicarea în Monitorul a măsurilor de sprijinire a implementării efective a Oficial al României, Partea I, a Pozitiei comune a mandatului Tribunalului Penal International pentru fosta Consiliului Uniunii Europene 2006/204/PESCs) de prelungire Iugoslavie, instituite prin Pozitia comună 2004/293/PESC.

 

Ministrul afacerilor externe,

Mihai Răzvan Ungureanu

 

Bucuresti, 15 septembrie 2006.

Nr. 1.405.

 

(Acte adoptate conform Titlului V din Tratatul privind Uniunea Europeană)

 

POZITIA COMUNĂ A CONSILIULUI 2006/204/PESC din 10 martie 2006

de prelungire a măsurilor de sprijinire a implementării efective a mandatului Tribunalului Penal International pentru fosta Iugoslavie (TPII)

 

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

Având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană si, în special, Articolul 15,

            Întrucât,

(1) În data de 30 martie 2004, Consiliul a adoptat Pozitia Comună 2004/293/PESC de actualizare a măsurilor de sprijinire a implementării efective a mandatului Tribunalului Penal International pentru fosta Iugoslavie (TPII) (s). Aceste măsuri au fost actualizate prin Pozitia Comună 2005/227/PESC (2) si au ca termen limită data de 16 martie 2006.


1 JO I, 94, 31.3.2004, p. 65. Pozitia Comună modificată ultima dată prin Decizia 2005/83/PESC (JO L 29, 2.2.2005, p. 50).

2 JO L71, 17.3.2005, p. 74.

 

            (2) Consiliul consideră ca fiind necesară prelungirea dispozitiilor Pozitiei Comune 2004/293/PESC pe o perioadă suplimentară de 12 luni,

 

ADOPTĂ PREZENTA POZITIE COMUNĂ:

 

            Articolul 1 Pozitia Comună 2004/293/PESC se prelungeste până la data de 16 martie 2007.

            Articolul 2 Prezenta Pozitie Comună intră în vigoare la data adoptării sale.

            Articolul 3 Prezenta Pozitie Comună va fi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

            Adoptată la Bruxelles, 10 martie 2006.

 

Pentru Consiliu

Presedinte

M. BARTENSTEIN

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

 

CIRCULARĂ

privind punerea în circulatie a bancnotei cu valoarea nominală de 200 lei

 

Art. 1. - Potrivit prevederilor art. 14 si 17 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Nationale a României, Banca Natională a României va pune în circulatie, începând cu data de 1 decembrie 2006, bancnota cu valoarea nominală de 200 lei.

Art. 2. - Bancnota cu valoarea nominală de 200 lei are următoarele caracteristici:

- dimensiuni: 150 x 82 mm, cu o tolerantă de ±1 mm;

- culoare predominantă: oranj;

- imprimată pe suport de polimer, în tehnică mixtă plană/relief.

Pe aversul bancnotei se regăsesc următoarele elemente grafice reprezentative: portretul lui Lucian Blaga, anii între care a trăit (1895-1961), semnătura în facsimil a poetului, un element floral reprezentat prin flori de mac (Papaver Rhoeas), o carte deschisă la fila cu poemele „Autoportret” si „9 mai 1895”. Tot pe avers mai sunt imprimate: valoarea nominală, în cifre si litere, pe orizontală „200 LEI DOUĂ SUTE”, semnăturile guvernatorului si casierului central, stema României, denumirea băncii centrale emitente „BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI”, un medalion cu sigla BNR si în dreapta, pe verticală, valoarea nominală în litere „DOUĂ SUTE LEI”, data punerii în circulatie „1 decembrie 2006”, valoarea nominală în cifre „200”.

Pe reversul bancnotei compozitia grafică include imaginea statuetei neolitice „Gânditorul de la Hamangia”, un curcubeu, o moară veche de apă, iar în spatele morii, un gorun. Totodată, reversul bancnotei mai cuprinde: valoarea nominală în cifre si litere, denumirea băncii centrale emitente „BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI”, sigla BNR pozitionată în dreapta sus, semnul pentru nevăzători sub forma unui dreptunghi cu sigla BNR în stânga jos, textul „FALSIFICAREA ACESTOR BILETE SE PEDEPSESTE CONFORM LEGILOR”, seria si numărul tipărite cu cerneală neagră si caractere de aceeasi înăltime, în partea stângă pe verticală, si cu cerneală rosie si caractere de înăltime crescătoare, în partea dreaptă sus pe orizontală.

Art. 3. - În scopul protejării împotriva falsificării, bancnota include următoarele elemente de sigurantă destinate publicului:

a) fereastră transparentă complexă, sub forma unei file de carte, cu element auriu, vizibil pe fata bancnotei, în interiorul căreia sunt imprimate valoarea nominală în cifre „200” si imaginea unui toc de scris;

b) imprimare în relief detectabilă prin pipăire:

• pe avers, portretul, floarea de mac, stema României, denumirea băncii centrale emitente „BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI”, medalionul cu sigla BNR si valoarea nominală în cifre si litere;

• pe revers, moara, imaginea statuetei neolitice „Gânditorul de la Hamangia”, denumirea băncii centrale emitente „BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI”, sigla BNR, valoarea nominală în cifre si litere si dreptunghiul cu sigla BNR si, pe verticală, valoarea nominală în cifre „200”;

c) cerneală care îsi schimbă culoarea: cerneală specială care îsi schimbă culoarea din auriu în verde când bancnota este privită sub anumite unghiuri de înclinare; valoarea bancnotei, în litere, pe aversul acesteia, în partea din stânga jos, este imprimată cu astfel de cerneală;

d) imagine latentă: pe revers, în partea centrală a bancnotei, initialele BNR, încorporate în peretele morii; acest element este vizibil numai sub anumite unghiuri de înclinare a bancnotei;

e) filigran: când bancnota este privită în lumină, în partea stângă, pe avers, se pot observa portretul lui Lucian Blaga si sigla BNR;

f) element de suprapunere avers-revers: călimara stilizată înscrisă într-un pătrat, situat deasupra cărtii pe avers si deasupra morii pe revers; suprapunerea se face când bancnota este luminată din partea opusă privitorului;

g) fir de sigurantă: vizibil atât pe aversul, cât si pe reversul bancnotei;

h) bandă iridiscentă: pe revers, bandă verticală de culoare aurie, încorporând valoarea nominală în cifre „200”;

i) microperforatii laser: valoarea nominală în cifre „200” amplasată în zona elementului floral, pe verticală; microperforatiile sunt observabile când bancnota este privită în lumină.

Art. 4. - Pe lângă elementele de sigurantă destinate publicului, bancnota de 200 lei prezintă, suplimentar, elemente de sigurantă detectabile cu aparatură specială, destinate lucrătorilor din sistemul bancar, respectiv:

a) liniatură anticopiere si antiscaner: pe zonele libere din stânga si din dreapta, pe ambele fete ale bancnotei, vizibile doar cu lupa;

b) microtext: imprimat continuu, vizibil folosind lupa: pe aversul bancnotei, „BANCANATIONALĂAROMÂNIEI”, deasupra textului cu denumirea băncii centrale de emisiune,

 „BNR200” în zona centrală lângă portret; textul de pe fila de carte; „BNR”, în interiorul cifrelor reprezentând valoarea nominală plasate în partea stângă pe avers, în partea dreaptă pe revers si în interiorul dreptunghiului cu sigla BNR, în stânga jos, pe revers;

c) imprimare fluorescentă pe reversul bancnotei:

- imagine gen timbru, cu valoarea nominală a bancnotei în cifre, vizibilă numai în lumină UV, pe revers;

- seria si numărul bancnotei, o dată pe orizontală în culoare rosie în lumină normală, dar oranj în lumină UV, si o dată pe verticală în culoare neagră si verde în lumină UV, pe revers;

d) magnetismul firului de sigurantă.

 

Presedintele Consiliului de administratie al Băncii Nationale a României,

Mugur Constantin Isărescu

 

Bucuresti. 14 noiembrie 2006.

Nr. 23.

 

RECTIFICĂRI

            În anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.558/2003 privind aprobarea renuntării la cetătenia română unor persoane, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 22 din 12 ianuarie 2004, se face următoarea rectificare (care nu apartine Redactiei „Monitorul Oficial”, Partea I):

            - la pozitia 80, în loc de: „... născut la 16 iunie 1972...” se va citi: „...născut la 16 iulie 1972...”.

            În anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.371/2005 privind redobândirea cetăteniei române de către unele persoane, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.029 din 21 noiembrie 2005, se face următoarea rectificare (care nu apartine Redactiei „Monitorul Oficial”, Partea I):

            - la pozitia 39, în loc de: „....fiica lui Cârlig Fiodor (n. la 18.12.1924 în Cobîlea, Orhei) si Vera, născută la data de 21 februarie 1959 în localitatea Cobâlea, judetul Orhei...” se va citi: „...fiica lui Cîrlig Fiodor (n. la 18.12.1924 în Cobîlea, Orhei) si Vera, născută la data de 21 februarie 1959 în localitatea Cobîlea, judetul Orhei...”.

            În Hotărârea Guvernului nr. 1.121/2006 pentru modificarea unor pozitii din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 348/2006 privind acordarea cetăteniei române unor persoane, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 755 din 5 septembrie 2006, se face următoarea rectificare (care nu apartine Redactiei „Monitorul Oficial”, Partea I):

            - la articolul unic pct. 2 pozitia 17, în loc de: „...Mustafa Moh'd, născut la data de 26.03.1990...” se va citi: „...Mustafa Mohamad, născut la data de 26.03.1990...”.