MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 174 (XVIII) - Nr. 954         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 27 noiembrie 2006

 

SUMAR

 

ACTE ALE PARLAMENTULUI ROMÂNIEI

 

Declaratie

 

43. - Hotărâre privind desemnarea unor deputati si senatori în calitatea de membru al Parlamentului European

 

LEGI Sl DECRETE

 

414. - Lege pentru aderarea Guvernului României la Conventia privind Organizatia Hidrografică Internatională, adoptată la Monaco la 3 mai 1967

 

Conventie privind Organizatia Hidrografică Internatională

 

1.265. - Decret privind promulgarea Legii pentru aderarea Guvernului României la Conventia privind Organizatia Hidrografică Internatională, adoptată la Monaco la 3 mai 1967

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 732 din 24 octombrie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 47 alin. (4) si art. 60 alin. (1) lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor

 

Decizia nr. 743 din 26 octombrie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 14, art. 346 alin. 1 si art. 348 din Codul de procedură penală

 

Decizia nr. 745 din 26 octombrie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 132 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale si a prevederilor art. 29 alin. (6) teza întâi din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale

 

ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

92. - Ordonantă de urgentă pentru modificarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române si reorganizarea Societătii Nationale a Căilor Ferate Române

 

1.659. - Hotărâre pentru aprobarea efectuării concedierilor colective în baza prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare si privatizare a unor societăti nationale, companii nationale si societăti comerciale cu capital majoritar de stat, precum si a societătilor comerciale si regiilor autonome subordonate autoritătilor administratiei publice locale, de către Societatea Comercială „Rulmentul” - S.A. Brasov

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

33. - Ordin al presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei privind reguli de ofertare pe piata de echilibrare

 

1.406. - Ordin al ministrului afacerilor externe pentru publicarea Pozitiei comune a Consiliului Uniunii Europene 2004/487/PESC privind măsuri restrictive suplimentare impuse Liberiei

 

1.857. - Ordin al ministrului finantelor publice pentru modificarea Ordinului ministrului finantelor publice nr. 870/2005 privind Registrul de evidentă fiscală

 

1.951. - Ordin al ministrului finantelor publice privind organizarea si functionarea biroului central înfiintat pentru transmiterea pe cale electronică a informatiilor în domeniul recuperării creantelor statelor membre ale Uniunii Europene

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI SI ALE COMISIEI NATIONALE A VALORILOR

MOBILIARE

 

6/76. - Ordin privind abrogarea Normelor metodologice ale Băncii Nationale a României si Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 3/2000 de aplicare a Legii nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investitii imobiliare, cu modificările si completările ulterioare

 

REPUBLICĂRI

 

            Legea nr. 199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei

 

ACTE ALE PARLAMENTULUI ROMÂNIEI

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

DECLARATIE

 

1. Noi, membrii Parlamentului României, am jurat, la preluarea mandatului, să apărăm democratia, drepturile si libertătile fundamentale ale cetătenilor.

Condamnăm, în mod public si fără rezerve, violenta împotriva femeilor, inclusiv violenta în familie. Acest tip de violentă nu cunoaste limite geografice, de vârstă sau de natură etnică si poate să apară în orice tip de relatie familială si în orice mediu social.

2. Violenta împotriva femeilor implică costuri uriase pentru societate:

• cele care decurg din cresterea cheltuielilor cu îngrijirile medicale, cu protectia, cu sistemul de justitie si politie si cu serviciile sociale;

• un cost individual suportat de femeile victime ale acestui gen de violentă, prin lezarea integritătii fizice si demnitătii lor ca fiinte umane;

• cele care privesc copiii, victimele colaterale ale acestui tip de violentă.

3. Avem convingerea că succesul luptei împotriva violentei asupra femeilor, inclusiv violentei în familie, contribuie la construirea unei societăti în care drepturile fundamentale ale tuturor cetătenilor, femei si bărbati, deopotrivă, sunt respectate.

4. Noi, senatorii si deputatii, reprezentantii alesi ai poporului, afirmăm că lupta pentru prevenirea si combaterea violentei împotriva femeilor constituie o prioritate pe agenda noastră de lucru, atât în forul legislativ, cât si în teritoriu, în circumscriptiile noastre electorale.

5. Parlamentul României sprijină si contribuie, prin toate mijloacele de care dispune, la buna desfăsurare a campaniei de combatere a violentei împotriva femeilor, inclusiv a violentei în familie, initiată de Consiliul Europei, a cărei lansare va avea loc la data de 27 noiembrie 2006, la Madrid.

 

Această declaratie a fost adoptată de Camera Deputatilor si de Senat în sedinta comună din data de 23 noiembrie 2006.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

DANIELA POPA

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

TEODOR VIOREL MELESCANU

 

Bucuresti, 23 noiembrie 2006.

Nr. 1.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

privind desemnarea unor deputati si senatori în calitatea de membru al Parlamentului European

 

În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (3) din Actul privind conditiile de aderare a Republicii Bulgaria si a României si adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană, din Tratatul dintre Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta, Regatul Tărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) si Republica Bulgaria si România privind aderarea Republicii Bulgaria si a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005 si ratificat prin Legea nr. 157/2005,

 

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se desemnează în calitatea de membru al Parlamentului European, de la 1 ianuarie 2007 până la data validării mandatelor parlamentarilor europeni alesi potrivit legii, următorii 35 de deputati si senatori prevăzuti în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputatilor si de Senat in sedinta comună din data de 23 noiembrie 2006, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

BOGDAN OLTEANU

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

TEODOR VIOREL MELESCANU

 

Bucuresti, 23 noiembrie 2006.

Nr. 43.

 

ANEXĂ

 

Deputatii si senatorii români desemnati membri ai Parlamentului European

 

1. Corlătean Titus                                 deputat Grupul parlamentar al PSD

2. Cretu Gabriela                                  deputat Grupul parlamentar al PSD

3. Dumitrescu Cristian Sorin                  deputat Grupul parlamentar al PSD

4. Mihatacte Sorin Dan                         deputat Grupul parlamentar al PSD

5. Pascu Ioan Mircea                            deputat Grupul parlamentar al PSD

6. Podgorean Radu                               deputat Grupul parlamentar al PSD

7. Sârbu Damna Octavia                       deputat Grupul parlamentar al PSD

8. Severin Adrian                                  deputat Grupul parlamentar al PSD

9. Athanasiu Alexandru                         senator Grupul parlamentar al PSD

10. Cretu Corina                                  senator Grupul parlamentar al PSD

11. Dâncu Vasile                                  senator Grupul parlamentar al PSD

12. Ticău Silvia Adriana                        senator Grupul parlamentar al PSD

13. Bărbuletiu Tiberiu                           deputat Grupul parlamentar al PNL

14. Cosea Dumitru Gheorghe Mircea    deputat Grupul parlamentar al PNL

15. Silaghi Ovidiu Ioan              deputat Grupul parlamentar al PNL

16. Vălean Adma-loana                        deputat Grupul parlamentar al PNL

17. Anastase Roberta Alma                  deputat Grupul parlamentar al PD

18. Marinescu Marian-Jean                  deputat Grupul parlamentar al PD 

19. Iacob Ridzi Monica Maria              deputat Grupul parlamentar al PD

20. Petre Maria                                    senator Grupul parlamentar al Aliantei D.A. P.N.L.-P.D.

21. Tîrle Radu                                      senator Grupul parlamentar al Aliantei D.A. P N.L-P.D

22. Cioroianu Adrian Mihai                   senator Grupul parlamentar al Aliantei D.A. P.N.L.-P.D.

23. Mortun Alexandru Ioan                   senator Grupul parlamentar al Aliantei D.A. P.N.L.-P.D.

24. Serbu Gheorghe Vergil                   senator Grupul parlamentar al Aliantei D.A. P.N.L.-P.D.

25. Popeangã Petre                              deputat Grupul parlamentar al PRM

26. Buruiană Aprodu Daniela                deputat Grupul parlamentar al PRM

27. Stănescu Cristian                            deputat Grupul parlamentar al PRM

28. Mihăescu Eugen                             senator Grupul parlamentar al PRM

29. Moisuc Viorica Georgeta Pompilia senator Grupul parlamentar al PRM

30. Kelemen Atilla Bela Ladislau           deputat Grupul parlamentar al UDMR

31. Konya-Hamar Sandor                    deputat Grupul parlamentar al UDMR

32. Szabo Károly Ferenc                      senator Grupul parlamentar al UDMR

33. Hellvig Eduard-Raul                        deputat Grupul parlamentar al PC

34. Ciornei Silvia                                  senator Grupul parlamentar al PC

35. Gant Ovidiu Victor                         deputat Grupul parlamentar al minoritătilor nationale

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aderarea Guvernului României la Conventia privind Organizatia Hidrografică Internatională, adoptată la Monaco la 3 mai 1967

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Guvernul României aderă la Conventia privind Organizatia Hidrografică Internatională, adoptată la Monaco la 3 mai 1967 si intrată în vigoare la 22 septembrie 1970.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

BOGDAN OLTEANU

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

TEODOR VIOREL MELESCANU

 

Bucuresti, 9 noiembrie 2006.

Nr. 414.

 

 

CONVENTIE

privind Organizatia Hidrografică Internatională*)

 

*) Traducere.

 

Având în vedere că Biroul Hidrografic International a fost înfiintat în luna iunie 1921 pentru a contribui la realizarea unei navigatii mai simple si mai sigure în întreaga lume prin perfectionarea hărtilor si a documentelor nautice, dorind să continue pe o bază interguvernamentală cooperarea lor în domeniul hidrografiei, guvernele părti la prezenta conventie au convenit următoarele:

 

ARTICOLUL I

 

Prin prezenta conventie se înfiintează Organizatia Hidrografică Internatională, denumită în continuare Organizatia, al cărei sediu va fi la Monaco.

 

ARTICOLUL II

 

Organizatia va avea o natură consultativă si pur tehnică. Scopurile Organizatiei vor fi următoarele:

a) coordonarea activitătilor oficiilor hidrografice nationale;

b) atingerea celei mai mari uniformităti posibile în hărtile si în documentele nautice;

c) adoptarea de metode sigure si eficiente pentru desfăsurarea si utilizarea cercetărilor hidrografice;

d) dezvoltarea stiintelor în domeniul hidrografiei si a tehnicilor utilizate în oceanografia descriptivă.

 

ARTICOLUL III

 

Membrii Organizatiei sunt guvernele părti la prezenta conventie.

 

ARTICOLUL IV

 

Organizatia va cuprinde:

- Conferinta Hidrografică Internatională, denumită în continuare Conferinta;

- Biroul Hidrografic International, denumit în continuare Biroul, administrat de Comitetul director.

 

ARTICOLUL V

 

Functiile Conferintei vor fi:

a) să dea directive generale referitoare la functionarea si activitatea Organizatiei;

b) să aleagă membrii Comitetului director si presedintele acestuia;

c) să examineze rapoartele care îi sunt adresate de către Birou;

d) să ia decizii referitoare la toate propunerile de natură tehnică sau administrativă care îi sunt înaintate de către guvernele membre sau de către Birou;

e) să aprobe bugetul, cu o majoritate de două treimi din numărul guvernelor membre reprezentate la Conferintă;

f) să adopte, cu o majoritate de două treimi din numărul guvernelor membre, amendamente la Reglementările generale si la Reglementările financiare;

g) să adopte, cu majoritatea mentionată la paragraful precedent, orice reglementări specifice care se pot dovedi a fi necesare, îndeosebi asupra statutului directorilor si personalului Biroului.

 

ARTICOLUL VI

 

1. Conferinta va fi compusă din reprezentantii guvernelor membre. Ea se va reuni în sesiuni ordinare la fiecare 5 ani. O sesiune extraordinară a Conferintei poate fi tinută la cererea guvernelor membre sau a Biroului, pe baza aprobării majoritătii guvernelor membre.

2. Conferinta va fi convocată de către Birou, pe baza unei informări anterioare cu cel putin 6 luni. Împreună cu informarea va fi prezentată o agendă de lucru provizorie.

3. Conferinta va alege presedintele si vicepresedintele.

4. Fiecare guvern membru va avea un vot. Cu toate acestea, pentru votul asupra problemelor la care se face referire în art. V lit. b), fiecare guvern va avea un număr de voturi determinat de o scală stabilită în raport cu tonajul flotelor sale.

5. Deciziile Conferintei vor fi luate prin majoritatea simplă a guvernelor membre reprezentate la Conferintă, cu exceptia cazurilor în care prezenta Conventie prevede altfel. Atunci când voturile „pentru” si „contra” sunt egale, presedintele Conferintei va fi împuternicit să ia o decizie. În cazul rezolutiilor care trebuie inserate în Repertoriul rezolutiilor tehnice, majoritatea va cuprinde voturile „pentru” ale cel putin unei treimi din numărul guvernelor membre.

6. Între sesiunile Conferintei Biroul poate consulta guvernele membre, prin corespondentă, asupra problemelor referitoare la functionarea tehnică a Organizatiei. Procedura de votare va fi conform prevederilor paragrafului 5, majoritatea fiind calculată în acest caz pe baza numărului total de membri ai Organizatiei.

7. Conferinta va constitui propriile sale comitete, inclusiv Comitetul financiar la care se face referire în art. VII.

 

ARTICOLUL VII

 

1. Supervizarea administrării financiare a Organizatiei va fi exercitată de către un comitet financiar, în care fiecare guvern membru poate fi reprezentat de un delegat.

2. Comitetul financiar se va reuni pe timpul sesiunilor Conferintei. El se poate reuni în sesiuni extraordinare.

 

ARTICOLUL VIII

 

Pentru îndeplinirea obiectivelor definite la art. II, responsabilitătile Biroului vor fi, în mod special, următoarele:

a) să realizeze o apropiere permanentă între oficiile hidrografice nationale;

b) să studieze orice probleme referitoare la hidrografie si la stiintele si tehnicile adiacente si să colecteze documentele necesare;

c) să promoveze schimbul de hărti si de documente nautice dintre oficiile hidrografice ale guvernelor membre;

d) să pună în circulatie documentele adecvate;

e) să ofere îndrumare si consiliere, la cerere, îndeosebi tărilor angajate în înfiintarea sau dezvoltarea serviciilor lor hidrografice;

f) să încurajeze coordonarea cercetărilor hidrografice cu activităti oceanografice relevante;

g) să extindă si să faciliteze aplicarea cunostintelor oceanografice pentru beneficiul navigatorilor;

h) să coopereze cu organizatii internationale si cu institutii stiintifice care au obiective apropiate.

 

ARTICOLUL IX

 

Biroul va fi compus din Comitetul director si personalul tehnic si administrativ necesar Organizatiei.

 

ARTICOLUL X

 

1. Comitetul director va administra Biroul conform prevederilor prezentei conventii, reglementărilor si directivelor date de Conferintă.

2. Comitetul director va fi compus din 3 membri de nationalităti diferite, alesi de Conferintă, care în continuare vor alege pe unul dintre ei pentru a îndeplini functia de presedinte al Comitetului director. Mandatul pentru membrii Comitetului director va fi de 5 ani. Dacă un post de director devine vacant pe perioada dintre două conferinte, va avea loc o alegere prin corespondentă, astfel cum se prevede în Reglementările generale.

3. Presedintele Comitetului director va reprezenta Organizatia.

 

ARTICOLUL XI

 

Functionarea Organizatiei va fi reglementată în detaliu de Reglementările generale si de Reglementările financiare, care sunt anexate la prezenta Conventie, dar care nu fac parte integrantă din aceasta.

 

ARTICOLUL XII

 

Limbile oficiale ale Organizatiei vor fi engleza si franceza.

 

ARTICOLUL XIII

 

Organizatia va avea personalitate juridică. Pe teritoriul fiecăruia dintre guvernele sale membre, aceasta se va bucura, pe baza unui acord cu respectivul guvern membru, de acele privilegii si imunităti ce pot fi necesare pentru exercitarea functiilor sale si îndeplinirea obiectivelor sale.

 

ARTICOLUL XIV

 

Cheltuielile necesare pentru functionarea Organizatiei vor fi realizate:

a) din contributiile anuale ordinare ale guvernelor membre, conform unei scale bazate pe tonajul flotelor lor;

b) din donatii, mosteniri, subventii si alte surse, cu aprobarea Comitetului financiar.

 

ARTICOLUL XV

 

Oricărui guvern membru, care rămâne în urmă cu plata contributiilor sale o perioadă de 2 ani, îi vor fi anulate toate drepturile si beneficiile conferite guvernelor membre de prezenta conventie si de reglementări, până când partea cea mai importantă a contributiilor a fost plătită.

 

ARTICOLUL XVI

 

Bugetul Organizatiei va fi conceput de către Comitetul director, studiat de Comitetul financiar si aprobat de Conferintă.

 

ARTICOLUL XVII

 

Orice divergentă referitoare la interpretarea sau aplicarea prezentei conventii, care nu este rezolvată prin negociere sau prin bunele oficii ale Comitetului director, la cererea uneia dintre părtile la divergentă, va fi supusă unui arbitru desemnat de presedintele Curtii Internationale de Justitie.

 

ARTICOLUL XVIII

 

1. Prezenta Conventie va fi deschisă pentru semnare la Monaco la 3 mai 1967 si la Legatia Principatului Monaco din Paris, de la 1 iunie până la 31 decembrie 1967, de către orice guvern care participă la activitatea Biroului la data de 3 mai 1967.

2. Guvernele la care se face referire în paragraful 1 pot deveni părti la prezenta conventie:

a) prin semnătură fără rezervare ca ratificare si aprobare; sau

b) prin semnătură cu ratificare sau aprobare si, ulterior, depunere a unui instrument de ratificare sau de aprobare.

3. Instrumentele de ratificare sau de aprobare vor fi înmânate Legislatiei Principatului Monaco din Paris, pentru a fi depuse în arhivele Guvernului Principatului Monaco.

4. Guvernul Principatului Monaco va informa guvernele la care se face referire în paragraful 1 si presedintele Comitetului director despre fiecare semnătură si despre depunerea fiecărui instrument de ratificare sau de aprobare.

 

ARTICOLUL XIX

 

1. Prezenta conventie va intra în vigoare la 3 luni după data la care 28 de guverne au devenit părti, în conformitate cu prevederile paragrafului 2 al art. XVIII.

2. Guvernul Principatului Monaco va notifica această dată tuturor guvernelor semnatare si presedintelui Comitetului director.

 

ARTICOLUL XX

 

După intrarea sa în vigoare, prezenta conventie va fi deschisă pentru aderare oricărui guvern al unui stat maritim care solicită acest lucru Guvernului Principatului Monaco, specificând tonajul flotelor sale, si a cărui admitere este aprobată de două treimi din numărul guvernelor membre. Această aprobare va fi notificată de Guvernul Principatului Monaco guvernului în cauză. Prezenta conventie va intra în vigoare pentru acel guvern la data la care acesta a depus instrumentul de aderare la Guvernul Principatului Monaco, care va informa guvernele membre si presedintele Comitetului director.

 

ARTICOLUL XXI

 

1. Orice parte contractantă poate să propună amendamente la prezenta conventie.

2. Propunerile de amendamente vor fi analizate de Conferintă si asupra lor se va decide cu o majoritate de două treimi din numărul guvernelor membre reprezentate la Conferintă. Când un amendament propus a fost aprobat de Conferintă, presedintele Comitetului director va cere Guvernului Principatului Monaco să îl supună atentiei tuturor părtilor contractante.

3. Amendamentul va intra în vigoare, pentru toate părtile contractante, la 3 luni după data la care au fost primite de Guvernul Principatului Monaco notificările aprobării de către două treimi din numărul părtilor contractante. Acesta din urmă va informa părtile contractante si presedintele Comitetului director despre aceste fapt, specificând data intrării în vigoare a amendamentului.

 

ARTICOLUL XXII

 

1. După expirarea unei perioade de 5 ani de la intrarea sa în vigoare, prezenta conventie poate fi denuntată de orice parte contractantă prin transmiterea cu cel putin un an înainte a unei notificări Guvernului Principatului Monaco. Denuntarea va deveni efectivă după data de 1 ianuarie a anului următor si va implica abandonarea de către guvernul în cauză a tuturor drepturilor si beneficiilor ca membru al Organizatiei.

2. Guvernul Principatului Monaco va informa părtile contractante si presedintele Comitetului director despre orice notificare de denuntare pe care o primeste.

 

ARTICOLUL XXIII

 

După intrarea în vigoare a prezentei conventii, aceasta va fi înregistrată de către Guvernul Principatului Monaco la Secretariatul Natiunilor Unite, conform art. 102 al Cartei sale.

Drept care subsemnatii, în mod corect autorizati pentru aceasta, am semnat prezenta conventie.

Adoptată la Monaco la 3 mai 1967, într-un singur exemplar în limbile engleză si franceză, fiecare text fiind în egală măsură autentic, care va fi depus în arhivele Guvernului Principatului Monaco, care va transmite copii certificate tututor semnatarilor, guvernelor care vor adera si presedintelui Comitetului director.

 

REGLEMENTĂRILE GENERALE

ale Organizatiei Hidrografice Internationale*)

 

*) Traducere.

 

ARTICOLUL 1

 

Organizatia este o agentie consultativă. Ea nu are autoritate asupra oficiilor hidrografice ale guvernelor părti la conventie.

 

ARTICOLUL 2

 

Activitătile Organizatiei sunt de natură stiintifică sau tehnică si nu vor include probleme implicând chestiuni de politică internatională.

 

CONFERINTA HIDROGRAFICĂ INTERNATIONALĂ

 

ARTICOLUL 3

 

Conferinta se va întruni în sesiuni extraordinare la fiecare 5 ani, la sediul Organizatiei, la o dată fixată la sfârsitul sesiunii anterioare.

 

ARTICOLUL 4

 

Conferinta va fi pregătită si organizată de către Birou.

 

ARTICOLUL 5

 

Fiecare guvern membru poate fi reprezentat la Conferintă de unul sau mai multi delegati, unul dintre acestia trebuind să fie, de preferintă, directorul oficiului hidrografic national. Niciun delegat al unui guvern membru nu poate vota în locul altor guverne membre. Călătoria si cheltuielile de hotel ale delegatiilor vor fi achitate de propriile lor guverne.

 

ARTICOLUL 6

 

Comitetul director va fi autorizat să invite observatori din:

a) guvernele care nu sunt părti la Conventie: unul sau doi observatori fiecare, dacă sunt propusi de un guvern membru sau de Comitetul director si aprobati de două treimi din numărul guvernelor membre;

b) organizatiile internationale ale căror activităti sunt legate de cele ale Biroului: unul sau, în mod exceptional, doi observatori fiecare. O listă a acestor organizatii va fi comunicată anterior de către Comitetul director guvernelor membre, astfel încât acestea să aibă posibilitatea să ridice obiectii sau să sugereze suplimentări;

c) organizatiile nationale ale guvernelor membre care au avut sau pot avea ocazia să colaboreze cu Biroul, în conditile mentionate în paragraful precedent.

 

ARTICOLUL 7

 

Limbile de lucru ale Conferintei vor fi engleza, franceza, spaniola si rusa.

 

ARTICOLUL 8

 

a) Conferinta va examina rapoartele Biroului referitoare la activitatea acestuia de la conferinta anterioară. Aceste rapoarte vor fi supuse analizei guvernelor membre cu cel putin două luni înainte de Conferintă.

b) Pentru studiul rapoartelor vor fi desemnate comitetele. Concluziile comitetelor vor fi supuse atentiei sesiunii plenare adecvate a Conferintei.

 

ARTICOLUL 9

 

a) Cu 12 luni înainte de deschiderea Conferintei, Biroul va invita reprezentantii guvernelor membre să facă propuneri privind problemele pe care doresc să le pună în discutie la Conferintă. Cu cel putin 8 luni înainte de Conferintă, aceste propuneri, precum si cele ale Biroului vor fi comunicate tuturor guvernelor membre.

b) Propunerile înaintate după acea dată vor fi acceptate numai dacă sunt semnate de reprezentantii a cel putin 3 guverne membre.

c) Propuneri pot fi, de asemenea, înaintate pe durata Conferintei. Ele trebuie să fie semnate, în plus fată de delegatia care le propune, de alte două delegatii, care, fără a fi în mod necesar de acord cu propunerea, sprijină discutarea acesteia de către Conferintă. Astfel de propuneri trebuie să fie înaintate presedintelui Conferintei si nu pot fi discutate decât după 24 de ore de la anuntarea lor oficială.

 

ARTICOLUL 10

 

a) Dacă Conferinta nu a decis în mod special altfel, sesiunilor extraordinare le vor fi aplicate următoarele reguli de procedură.

b) Delegatii guvernelor membre la sesiunile extraordinare vor fi alesi astfel încât acestia să fie documentati asupra problemelor puse în discutie.

 

COMITETUL FINANCIAR

 

ARTICOLUL 11

 

a) Între conferinte, Comitetul financiar poate să se întrunească în sesiuni extraordinare, la cererea a cel putin 3 guverne membre sau a Comitetului director. Comitetul director va consulta Comitetul financiar, prin corespondentă, referitor la bugetele anuale si pe 5 ani, precum si asupra transferurilor de credite între capitolele bugetare, conform prevederilor art. 8 si 10 din Reglementările financiare, si asupra altor probleme financiare sau administrative importante.

b) Datele întrunirilor Comitetului financiar vor fi fixate de către presedinte, în acord cu Comitetul director.

c) Presedintele Comitetului financiar va fi ales la prima sesiune plenară a Conferintei. El va fi ajutat de un vicepresedinte care va fi ales cu aceeasi ocazie. În cazul în care presedintele demisionează sau anumite circumstante îl împiedică să îsi îndeplinească sarcinile specifice, vicepresedintele îl va înlocui în mod automat. Un nou vicepresedinte va fi atunci ales de guvernele membre prin corespondentă si această procedură se va aplica, de asemenea, si în cazul vicepresedintelui.

d) Sarcinile presedintelui si ale vicepresedintelui vor continua în mod normal pentru perioada de 5 ani dintre conferinte.

 

ARTICOLUL 12

 

a) Pe timpul sesiunii ordinare Comitetul financiar:

(i) va examina si va recomanda spre aprobare Comitetului director raportul financiar pentru perioada financiară anterioară de 5 ani; (ii) va examina si va recomanda spre aprobare bugetul pentru perioada financiară următoare de 5 ani; (iii) va examina si va da cel putin un aviz preliminar asupra bugetului pentru anul ce urmează Conferintei. Aceste recomandări si consultări sunt înaintate Conferintei.

b) Între sesiunile sale ordinare, lucrând de regulă prin corespondentă, Comitetul financiar:

(i) va examina si va recomanda spre aprobare bugetul pentru anul financiar următor;

(ii) va examina si va comenta raportul anual, partea a 2-a „Finante”, înaintat de Comitetul director, referitor la administrarea financiară de către Comitetul director pe perioada anului financiar precedent;

(iii) va studia orice întrebări referitoare la finante, pe care Comitetul director sau statele membre pot să le înainteze.

 

ARTICOLUL 13

 

Avizul si recomandările Comitetului financiar vor fi validate de o majoritate de două treimi din numărul voturilor exprimate pe durata sesiunilor acestuia sau prin corespondentă. Fiecare guvern membru va avea un vot.

 

ARTICOLUL 14

 

Presedintele si vicepresedintele Comitetului financiar se vor întâlni cu Comitetul director periodic si preferabil de două ori pe an. Se va întocmi un raport al fiecărei întâlniri si acesta va fi înaintat statelor membre de către Comitetul director, după ce s-a căzut de acord asupra continutului acestuia cu presedintele si cu vicepresedintele Comitetului financiar.

 

BIROUL HIDROGRAFIC INTERNATIONAL

 

ARTICOLUL 15

 

În conformitate cu prevederile art. VIII din Conventie, Biroul va sustine activitătile tehnice si stiintifice necesare pentru atingerea obiectivelor Organizatiei.

 

ARTICOLUL 16

 

Pentru relatiile sale cu Biroul, fiecare guvern membru va desemna un reprezentant oficial, de preferintă pe seful oficiului său hidrografic.

 

ARTICOLUL 17

 

Biroul va mentine o comunicare apropiată cu oficiile hidrografice ale guvernelor membre. El poate, de asemenea, să corespondeze cu organizatiile stiintifice înrudite ale guvernelor membre, cu conditia să îl informeze pe reprezentantul oficial al guvernului respectiv, desemnat potrivit art. 16. Mai mult decât atât, Biroul poate coresponda cu organisme similare ale altor guverne si cu organizatii internationale.

 

ARTICOLUL 18

 

Biroul va aduce la cunostintă oficiilor hidrografice sau altor oficii competente ale guvernelor membre orice lucrare hidrografică cu caracter international si problemele de interes general care pot fi utile pentru studiu sau de sustinut. Biroul se va strădui să rezolve aceste probleme sau să sustină aceste lucrări căutând realizarea colaborării necesare dintre guvernele membre.

 

ARTICOLUL 19

 

Pentru a abilita Biroul să-si atingă scopul, oficiile hidrografice ale guvernelor membre vor înainta copii ale noilor lor publicatii si noilor editii ale hărtilor lor de navigatie, precum si lucrări sau documente publicate de ele sau de alte oficii din tările lor, care pot prezenta interes.

 

ARTICOLUL 20

 

Biroul va satisface, pe cât posibil, toate cererile reprezentantilor guvernelor membre, referitoare la informare sau consiliere, legate de activitatea sa. De regulă, problemele care pot fi rezolvate direct între două oficii hidrografice nationale nu vor fi înaintate Biroului.

 

ARTICOLUL 21

 

Biroul va realiza si va distribui publicatiile la care se face referire în art. 32-35, precum si orice alte documente cerute de Conferintă.

 

ARTICOLUL 22

 

În comunicările lor cu Biroul, reprezentantii guvernelor membre pot utiliza alte limbi decât cele oficiale ale Organizatiei, dar Biroul nu va putea fi făcut responsabil de întârzieri sau de interpretările eronate care pot rezulta.

 

COMITETUL DIRECTOR

 

ARTICOLUL 23

 

a) Comitetul director va administra Biroul conform prevederilor Conventiei, reglementărilor si directivelor Conferintei.

b) Comitetul director va fi responsabil pentru desfăsurarea de către Birou a sarcinilor tehnice si stiintifice pe care acesta Ie-a primit.

c) Comitetul director, având în vedere activitatea comitetelor si a grupurilor de lucru, va prezenta la toate conferintele ordinare o propunere de program de buget, continând programul de lucru care trebuie desfăsurat în perioada următoare si implicatiile financiare legate de acesta, pentru a fi analizat, discutat si votat la o sesiune plenară. Planul trebuie să fie distribuit tuturor statelor membre cu cel putin 4 luni înainte de Conferintă.

 

ARTICOLUL 24

 

În perioada dintre două conferinte, dacă nu există prevederi contrare în Conventie sau în reglementări, Comitetul director va lua orice decizie tehnică sau administrativă care poate fi necesară, cu rezerva că aceasta va fi înaintată spre informare următoarei conferinte.

 

ARTICOLUL 25

 

a) Dacă Comitetul director consideră că anumite chestiuni trebuie înaintate guvernelor membre pentru solutionare, el va trimite o scrisoare circulară reprezentantilor acestora, conform paragrafului 6 al art. VI din Conventie, cerându-le să notifice Biroului opinia guvernelor lor.

b) Atunci când voturile „pentru” si „împotrivă” sunt egale, chestiunea va fi înaintată următoarei conferinte.

 

ARTICOLUL 26

 

Dacă circumstantele împiedică respectarea procedurilor cuprinse în reglementări, Comitetul director va lua deciziile necesare si va informa imediat guvernele membre despre acest fapt.

 

ARTICOLUL 27

 

a) Directorii vor fi alesi pentru o perioadă de 5 ani, conform art. 36-47.

b) Directorii pot fi eligibili pentru al doilea mandat de 5 ani.

c) Un candidat trerbuie să aibă mai putin de 66 de ani în anul alegerii sau realegerii sale.

d) Când un director este ales într-un post vacant care apare în perioada dintre conferinte, mandatul său se va încheia în acelasi moment ca si cel al predecesorului său, dacă acesta si-ar fi mentinut postul.

 

ARTICOLUL 28

 

            Sarcinile Comitetului director se vor încheia în ultima zi a lunii august de după alegerea unui nou comitet director la o conferintă hidrografică internatională. Noul comitet director îsi va asuma responsabilitătile pe data de 1 septembrie.

ARTICOLUL 29

 

Un director care nu a fost în măsură să îsi îndeplinească sarcinile o perioadă de 6 luni consecutive saa o perioadă cumulată de 12 luni din timpul mandatului său va înceta automat să fie director.

 

ARTICOLUL 30

 

a) Conform art. 10 din Conventie, presedintele este conducătorul Comitetului director. Presedintele si ceilalti 2 directori vor avea fiecare responsabilităti specifice pentru una sau mai multe ramuri de activitate ale Biroului, dar Comitetul director va delibera asupra tuturor problemelor importante.

b) Când toti membrii Comitetului director sunt prezenti si nu se poate ajunge la o unanimitate de vederi, decizja va fi luată de presedinte cu concursul altui director. În cazurile în care ceilalti 2 directori nu sunt de acord cu presedintele, problema poate fi înaintată de Comitetul director către guvernele membre.

c) Dacă numai 2 directori sunt disponibili si o decizie nu poate fi amânată, punctul de vedere al presedintelui sau al înlocuitorului acestuia va prevala.

 

ARTICOLUL 31

 

Personalul Biroului va fi sub controlul Comitetului director. Acesta va consta în functionari si asistenti tehnici si administrativi. Personalul va fi numit de Comitetul director în functie de necesităti.

 

PUBLICATII

 

ARTICOLUL 32

 

La începutul fiecărui an Biroul va publica un raport asupra activitătilor sale, invitând guvernele membre să comenteze asupra acestuia într-o perioadă de 3 luni de la publicare. Biroul va înainta apoi toate comentariile primite împreună cu răspunsurile Biroului către guvernele membre prin scrisoare circulară.

 

ARTICOLUL 33

 

a) Biroul va realiza Anuarul, oferind toate informatiile necesare despre oficiile hidrografice ale guvernelor membre si, în măsura în care aceste informatii pot fi obtinute, despre oficiile hidrografice ale altor guverne.

b) Anuarul va include adresele reprezentantilor oficiali desemnati conform art. 16, precum si următoarele informatii:

(i) o listă cuprinzând guvernele care au participat la activitatea Biroului de la data creării acestuia până la data intrării în vigoare a Conventiei;

(ii) o listă cuprinzând guvernele membre;

(iii) o listă cuprinzând guvernele care au denuntat Conventia conform art. XXII;

(iv) un tabel cuprinzând tonajele flotelor guvernelor membre;

(v) un tabel cuprinzând părtile, contributiile si numărul de voturi ale guvernelor membre.

 

ARTICOLUL 34

 

a) Biroul va realiza două publicatii periodice: Revista Hidrografică Internatională si Buletinul Hidrografic International.

b) Revista Hidrografică Internatională va contine articole referitoare la hidrografie si la stiintele si tehnicile înrudite, precum si asupra oricăror alte subiecte de interes general pentru Organizatie si pentru diferitele oficii hidrografice.

c) Buletinul Hidrografic International va apărea mai frecvent decât revista si va contine probleme de moment si informatii de natură temporară sau urgente. Această publicatie va contine, de asemenea, informatii asupra activitătii planificate si desfăsurate de către guvernele membre.

 

ARTICOLUL 35

 

Biroul va realiza publicatii speciale privind subiectele tehnice de interes pentru oficiile hidrografice.

 

ALEGERI

 

ARTICOLUL 36

 

Directorii vor fi alesi de către Conferintă, în conformitate cu prevederile art. V b), art. VI paragraful 4 si art. X paragraful 2 din Conventie. Alegerea va avea loc prin vot secret, ca prim punct pe agenda primei întruniri plenare, după terminarea activitătii în cadrul comitetelor.

 

ARTICOLUL 37

 

a) Pentru alegerea directorilor, fiecare guvern membru va avea două voturi; acele guverne care au flote cu tonaje de 100.000 tone sau mai mari vor dispune de voturi suplimentare, conform tabelului următor:

 

Tonaj brut

Voturi suplimentare

100.000-499.999

1

500.000-1.999.999

2

2.000.000-7.999.999

3

8.000.000 si peste

4

 

b) Estimările tonajelor vor fi făcute în conformitate cu art. 5 din Reglementările financiare.

 

ARTICOLUL 38

 

Fiecare guvern membru poate nominaliza un candidat care va fi de nationalitatea tării care îl propune. Dacă este posibil, nominalizările vor ajunge la Birou cu cel putin 3 luni înainte de Conferintă. Lista candidatilor va fi închisă cu 3 zile înainte de deschiderea Conferintei.

 

ARTICOLUL 39

 

Fiecare candidat trebuie să aibă experientă considerabilă pe mare si cunostinte extinse de hidrografie practică si navigatie. În cadrul alegerilor trebuie să fie luate în considerare numai abilitătile administrative si tehnice ale candidatilor. Niciun grad anume sau alt statut nu le este necesar.

 

ARTICOLUL 40

 

Fiecare nominalizare va fi însotită de o notă continând calificările candidatului pentru postul respectiv. Pentru a facilita comparatia dintre calificările candidatilor, declaratiile de serviciu vor fi alcătuite într-o manieră uniformă, după cum urmează:

 

Generalităti

1. Nume

2. Nationalitate

3. Data nasterii

4. Titluri si decoratii

Studii si promovări

5. Studii (perioade, inclusiv calificări speciale sau specializări)

6. Limbi (vorbit si citit)

7. Promovări

 

Activitate

8. În serviciul hidrografic:

a) pe mare (perioade si functii)

b) pe uscat (perioade si functii)

9. In afara serviciului hidrografic:

a) pe mare (perioade si functii)

b) pe uscat (perioade si functii)

 

Activităti stiintifice

10. Publicatii

11. Premii si activitatea de cercetare

12. Societăti stiintifice (membru, în trecut sau prezent)

 

Informatii suplimentare

(Semnătura candidatului si a autoritătii care înaintează propunerea)

 

ARTICOLUL 41

 

a) Numele candidatilor împreună cu declaratiile de serviciu vor fi publicate de Comitetul director de îndată ce sunt primite.

b) Biroul va centraliza listele cuprinzând numele propuse si le va prezenta, împreună cu declaratiile de serviciu, fiecărei delegatii, la deschiderea Conferintei.

 

ARTICOLUL 42

 

a) Vor avea loc 3 alegeri separate, una pentru fiecare membru al Comitetului director.

b) Pentru înregistrarea voturilor lor, la alegerea membrilor Comitetului director, la fiecare dintre cele 3 alegeri, delegatii vor înscrie, pe un număr de buletine de vot egal cu numărul de voturi la care are dreptul fiecare delegatie, numele candidatului pe care doresc să îl aleagă.

c) În cadrul fiecărei alegeri succesive, candidatul care este votat trebuie să fie de nationalitate diferită fată de cel deja ales.

d) Orice buletin de vot care nu este completat în strictă conformitate cu lit. b) si c) va fi anulat.

 

ARTICOLUL 43

 

a) Cei 3 candidati de nationalităti diferite, care primesc cel mai mare număr de voturi în cele 3 alegeri diferite, vor fi considerati alesi.

b) În cadrul fiecărei alegeri, în cazul în care 2 sau mai multi candidati primesc un număr egal de voturi, se va organiza o nouă alegere pentru a determina pozitiile relative numai pentru acei candidati care au obtinut cel mai mare număr egal de voturi.

 

ARTICOLUL 1

 

Administrarea financiară a Biroului va fi executată în conformitate cu prevederile art. V, VII, XIV si XVI din Conventie si ale art. 11 si 14 din Reglementările generale.

 

BUGETUL ORDINAR

 

ARTICOLUL 2

 

a) Bugetul va fi stabilit si calculat pentru o perioadă de 5 ani, începând cu 1 ianuarie 1998, pe baza francului francez.

b) Anul financiar al Biroului va coincide cu anul calendaristic gregorian.

 

ARTICOLUL 3

 

Orice echilibrare a veniturilor si cheltuielilor în prezentarea bugetului va fi interzisă.

 

ARTICOLUL 4

 

Contributiile anuale ale guvernelor părti la Conventie vor fi plătibile în franci francezi si vor fi plătite în conturile bancare ale Biroului.

Aceste contributii vor fi determinate după următoarele reguli:

a) fiecare guvern va subscrie două părti;

b) acele guverne care au flote cu tonaj brut total egal sau mai mare de 100.000 TRB vor contribui cu părti suplimentare, în conformitate cu scala următoare:

 

ARTICOLUL 44

 

a) Când cei 3 directori au fost alesi, se va organiza între acestia o alegere separată pentru functia de presedinte al Comitetului director. În acest scop, delegatii vor înscrie pe buletinele de vot ce le-au fost alocate numele directorului pe care doresc să îl aleagă presedinte.

b) Numărul de voturi obtinut de către fiecare director va determina ordinea în care directorii pot fi chemati să îl înlocuiască pe presedintele ales.

c) În caz de egalitate, va fi desfăsurată o nouă alegere pentru a determina pozitiile relative ale directorilor care au obtinut acelasi număr de voturi.

 

ARTICOLUL 45

 

Când alegerile s-au terminat, presedintele Conferintei îi va invita pe directorii nou-alesi să la în primire functiile, începând cu prima zi a lunii septembrie de după alegerea lor.

 

ARTICOLUL 46

 

a) Dacă un post de director devine vacant în perioada dintre două conferinte si mai sunt peste 2 ani până la următoarea conferintă, Comitetul director va organiza o alegere interimară, prin corespondentă, pentru ocuparea postului vacant.

b) În acest caz, Biroul va invita guvernele membre să trimită liste de candidati conform art. 38 si 40. La primirea acestor liste, alegerea va fi făcută cu respectarea unei proceduri foarte apropiate de cea descrisă în art. 41-43.

c) În completarea procedurii sus-mentionate, Comitetul director va notifica imediat guvernelor membre rezultatele alegerii si îl va invita pe directorul ales să îsi ia în primire prerogativele.

 

ARTICOLUL 47

 

Un director ales pentru a completa o vacantă de post va ocupa locul al treilea între directori.

 

Tonaj brut

Părti suplimentare

100.000 - 249.999

1

250.000 - 454.999

2

455.000 - 719.999

3

720.000 - 1.049.999

4

1.050.000 - 1.449.999

5

1.450.000 - 1.924.999

6

1.925.000 - 2.479.999

7

2.480.000 - 3.119.999

8

3.120.000 - 3.849.999

9

3.850.000 - 4.674.999

10

4.675.000 - 5.599.999

11

5.600.000 - 6.629.999

12

6.630.000 - 7.769.999

13

7.770.000 - 9.024.999

14

9.025.000 - 10.399.999

15

10.400.000 - 11.899.999

16

11.900.000 - 13.529.999

17

13.530.000 - 15.294.999

18

 

REGLEMENTĂRILE FINANCIARE

ale Organizatiei Hidrografice Internationale*)

Tonaj brut

Părti suplimentare

15.295.000 - 17.199.999

19

17.200.000 - 19.249.999

20

19.250.000 - 21.449.999

21

21.450.000 - 23.804.999

22

23.805.000 - 26.319.999

23

26.320.000 - 28.999.999

24

29.000.000 si mai sus

25 (max.)

 

c) Valoarea unei părti, în franci francezi, este indicată în bugetul anual al B.H.I., aprobată de majoritate în Comitetul financiar, astfel cum se prevede în art. 8.

 

ARTICOLUL 5

 

în aplicarea Conventiei si Reglementărilor generale si financiare, cifrele tonajelor guvernelor membre vor fi obtinute prin adăugarea la sase septimi din deplasamentul total al navelor de luptă mai mari de 100 tone a tonajului brut al tuturor celorlalte nave mai mari de 100 tone.

 

ARTICOLUL 6

 

a) Comitetul director va actualiza un tabel cuprinzând tonajele nationale înainte de fiecare conferintă ordinară. Cu 7 luni înainte de Conferintă, Biroul va cere guvernelor membre să comunice cifrele tonajului începând cu data de 1 iulie din anul care precede acea conferintă. Cu două luni înainte de Conferintă, Biroul va distribui guvernelor membre tabelul actualizat cuprinzând tonajele.

b) Acest tabel cuprinzând tonajele nationale si cel cuprinzând părtile si voturile vor fi supuse aprobării Conferintei si vor intra în vigoare la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a avut loc Conferinta. Exceptând cazurile prevăzute la lit. c) si d), aceste tabele trebuie să rămână în vigoare până la data de 31 decembrie a anului în care va avea loc Conferinta următoare.

c) Când un guvern doreste să adere la Conventie, va declara valoarea tonajului flotelor sale. Comitetul director va introduce această valoare în tabelul cuprinzând tonajele imediat ce aderarea devine efectivă.

d) Un guvern care doreste să amendeze cifra tonajului care apare în tabelul cuprinzând tonajele trebuie să notifice tonajul modificat, cu cel putin 6 luni înainte de începerea noului an financiar.

 

ARTICOLUL 7

 

Principatul Monaco se va bucura de un tratament special. Având în vedere că acesta oferă gratuit Biroului facilităti importante, nu va plăti nicio contributie si îsi va păstra dreptul de vot.

 

ARTICOLUL 8

 

a) Comitetul director va elabora proiectul de buget estimat pentru 5 ani si îl va înainta guvernelor membre spre examinare, cu cel putin 3 luni înainte de sesiunea Comitetului financiar.

b) Între conferinte, Comitetul director va supune Comitetului financiar, în luna martie a fiecărui an, estimările de buget pentru anul financiar următor. Analizând estimările de buget, Comitetul financiar va face recomandările necesare pentru ajustarea veniturilor si cheltuielilor anticipate, în scopul asigurării stabilitătii financiare a Organizatiei.

Acele recomandări care includ o crestere a nivelului contributiilor sau a nivelului total al costurilor operationale, mai mari decât cele aprobate de Conferintă în bugetul pe 5 ani, vor fi înaintate de către Comitetul director guvernelor membre, pentru aprobare cu o majoritate de două treimi din numărul acestora.

Alte recomandări asupra bugetului anual vor fi înaintate de Comitetul director guvernelor membre pentru comentarii si aprobate cu o majoritate de două treimi din numărul voturilor primite în perioada de 3 luni de la data distribuirii scrisorii care solicita comentarii si aprobare.

c) Ajustările contributiilor vor fi făcute prin modificarea valorii părtii, care va deveni efectivă începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.

 

ARTICOLUL 9

 

Comitetul director va executa bugetul. Conform prevederilor art. 11, Comitetul director se va asigura că angajamentele si cheltuielile sunt conforme cu prevederile bugetare.

 

ARTICOLUL 10

 

Transferurile de credite pot fi permise cu scopul de a modifica sumele pentru acoperirea diferitelor capitole. Acestea nu trebuie să ducă la crearea de noi capitole bugetare.

Comitetul director poate face transferuri de credite cu conditia ca aceste transferuri să nu depăsească 10% din estimarea totală a valorii oricăruia dintre capitolele respective. Aceste transferuri vor fi raportate, cu justificările necesare, în sectiunea financiară a Raportului anual.

Transferurile de sume mai mari vor necesita autorizarea prealabilă a Comitetului financiar.

 

ARTICOLUL 11

 

 

După închiderea perioadei financiare corespunzătoare unui buget, nicio categorie de obligatii financiare nu va mai fi sustinută de către acesta. Obligatiile deosebite pot fi îndeplinite pentru încă o perioadă de 3 luni.

 

TEZAUR - CAPITAL DE LUCRU

 

ARTICOLUL 12

 

Toate fondurile Biroului vor fi sub controlul Comitetului director. Nicio cheltuială care depăseste 2.500 FF nu va fi sustinută fără aprobarea anterioară a unuia dintre membrii Comitetului director. Plătile care depăsesc 25.000 FF necesită aprobarea prealabilă a întregului Comitet director.

 

ARTICOLUL 13

 

a) Contributiile anuale ale guvernelor membre la bugetul ordinar, astfel cum se specifică în art. 4, vor fi datorate la data de 1 ianuarie a anului financiar corespunzător. Plata trebuie să fie punctuală.

b) O notificare a datei la care s-a plătit contributia trebuie comunicată Biroului cu promptitudine.

c) Contributiile anuale sau părtile din acestea, care nu au fost plătite înainte de data de 1 ianuarie a anului financiar următor, vor fi majorate cu o dobândă de 1% din suma datorată/lună, calculată începând cu acea zi.

 

ARTICOLUL 14

 

Un guvern care aderă la Conventie va trebui să îsi plătească contributia pentru întregul an, numai dacă aderarea devine efectivă înainte de 1 iulie. Dacă aderarea devine efectivă după acea dată, guvernul respectiv va trebui să plătească numai jumătate din acea contributie.

 

ARTICOLUL 15

 

Contributiile deosebite si dobânzile acumulate vor fi evidentiate într-un tabel anexat la raportul despre administrarea financiară, care este înaintat Comitetului financiar de către Comitetul director.

 

ARTICOLUL 16

 

Suspendarea drepturilor unui guvern membru ca urmare a prevederilor art. XV din Conventie va fi notificată respectivului guvern membru de către Comitetul director pe data de 1 iulie sau imediat după această dată din anul în care este datorată a treia contributie anuală. Orice guvern membru care este astfel privat de drepturile sale de membru va rămâne dator Biroului cu suma reprezentând contributiile pe 2 ani si dobânda acumulată la data suspendării.

 

ARTICOLUL 17

 

a) Oricărui guvern membru care plăteste doar o parte din contributia sa i se va acorda un termen de 2 ani pentru a lichida deficitul, începând cu data primei notificări a biroului. La terminarea acestei perioade, drepturile si beneficiile sale ca membru vor fi suspendate, cu exceptia cazului în care suma datorată, inclusiv dobânzile acumulate, sunt plătite.

b) Suspendarea drepturilor în termenii lit. a) va deveni efectivă de la data de 1 iulie a anului în care expiră perioada de 2 ani.

 

ARTICOLUL 18

 

Pentru a asigura stabilitatea financiară a Biroului si pentru a evita orice dificultăti de tezaurizare, Biroul va avea la dispozitie un capital de lucru a cărui valoare va corespunde, la începutul fiecărui an, valorii a nu mai putin de jumătate din valoarea contributiilor anuale ale guvernelor membre.

 

FONDUL DE REZERVĂ

 

ARTICOLUL 19

 

Biroul va avea la dispozitie un fond de rezervă, a cărui valoare va fi fixată de Conferintă. Acest fond este desemnat exclusiv pentru a permite Organizatiei să facă fată cheltuielilor extraordinare. Acesta va fi folosit numai în circumstante extraordinare.

 

CONTROLUL

 

ARTICOLUL 20

 

În fiecare an Comitetul director va înainta membrilor Comitetului financiar, pentru comentarii, un raport asupra administrării financiare în decursul anului financiar anterior. După ce Comitetul director împreună cu presedintele Comitetului financiar au studiat toate comentariile primite, Comitetul director va înainta guvernelor membre versiunea finală a proiectului de raport financiar, împreună cu orice comentariu al membrilor si al presedintelui Comitetului financiar, pentru aprobarea finală cu o majoritate de două treimi din numărul voturilor primite într-o perioadă de 3 luni de la data distribuirii scrisorii prin care solicita aprobare.

În acelasi timp, Comitetul director va oferi informatii asupra valorii proprietătilor mobile si imobile ale Organizatiei.

 

ARTICOLUL 21

 

La Conferintă va fi numit un auditor extern de către Comitetul financiar; mandatul său de activitate va fi de 5 ani, fiind supus confirmării anuale de către Comitetul financiar. Auditorul extern va verifica lichiditătile din bănci sau la purtător si bunurile disponibile sau negociabile. El va asigura ca fondurile să fie repartizate conform reglementărilor profesionale contabile, ca ele să fie în conformitate cu directivele Conferintei si ca ele să reflecte într-o manieră reală rezultatele activitătii Organizatiei la sfârsitul anului.

El va raporta anual asupra conturilor puse la dispozitie de Comitetul financiar. O copie a Raportului anual al auditorului extern va fi atasată proiectului de Raport anual de către Comitetul director pentru membrii Comitetului financiar.

Acest audit poate fi desfăsurat în orice moment.

 

DIZOLVAREA

 

ARTICOLUL 22

 

În cazul dizolvării, balanta conturilor Organizatiei va fi împărtită între guvernele care sunt încă părti la Conventie, în ziua în care aceasta încetează să mai fie efectivă. Orice balantă de credit trebuie împărtită între aceste guverne proportional cu totalul sumelor cu care au contribuit din anul 1921. Orice debit din balantă va fi împărtit între aceste guverne proportional cu ultimele lor contributii anuale.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aderarea Guvernului României la Conventia privind Organizatia Hidrografică Internatională, adoptată la Monaco la 3 mai 1967

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicatã,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aderarea Guvernului României la Conventia privind Organizatia Hidrografică Internatională, adoptată la Monaco la 3 mai 1967, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 8 noiembrie 2006.

Nr. 1.265.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 732

din 24 octombrie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 47 alin. (4) si art. 60 alin. (1) lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gáspar - judecător

Kozsokár Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ion Tiucă - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent sef

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 47 alin. (4) si art. 60 alin. (1) lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Moda Mania” - S.R.L. din Alesd în Dosarul nr. 1.313/2005 al Judecătoriei Alesd.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ridicate, întrucât apreciază că dispozitiile de lege criticate nu contravin art. 16 alin. (1) din Constitutie, invocat ca fiind încălcat.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 14 iunie 2006 pronuntată în Dosarul nr. 1.313/2005, Judecătoria Alesd a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 47 alin. (4) si art. 60 alin. (1) lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Moda Mania” - S.R.L. din Alesd într-o cauză având ca obiect plângerea formulată de aceasta împotriva unui proces-verbal de constatare a contraventiei, încheiat în temeiul textelor de lege criticate.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că art. 47 alin. (4) din Ordonanta Guvernului nr. 43/1997, republicată, care prevede aplicarea tarifelor de utilizare pentru ocuparea zonei drumurilor, a podurilor, pasajelor, viaductelor, tunelurilor, prin amplasarea supraterană sau subterană a unor constructii, instalatii sau panouri publicitare acceptate de administratia drumurilor, contravine art. 16 alin. (1) din Constitutie, referitor la egalitatea cetătenilor în fata legii, fără privilegii si fără discriminări. Neconstitutionalitatea textului constă în aceea că permite „Companiei nationale de autostrăzi si drumuri nationale” să sanctioneze, „în mod abuziv”, „pecuniar, cu amenzi usturătoare societăti situate chiar în interiorul localitătii, pentru simplul fapt că au posibilitatea de a intra direct pe drumul national”, ceea ce creează o discriminare evidentă între societătile comerciale cu acces direct la drumul national si cele cu acces de pe o stradă a localitătii respective, precum si în aceea că prevede aplicarea unor taxe de utilizare, dar nu si „care sunt aceste tarife”. Cu privire la dispozitiile art. 60 alin. (1) lit. b) din ordonantă nu sunt formulate, distinct, critici de neconstitutionalitate.

Judecătoria Alesd apreciază că prin art. 47 alin. (4) si art. 60 alin. (1) lit. b) din ordonantă nu se creează o discriminare între societătile comerciale cu acces direct la drumul national si societătile comerciale care au acelasi acces de pe o stradă a localitătii respective, întrucât aceste dispozitii se aplică „tuturor persoanelor fizice sau juridice care au acces direct la drumul national si care se folosesc de beneficiile amplasării constructiilor pe drumul national, drum care, conform art. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 43/1997, republicată, ocupă primul loc în ordinea importantei din punct de vedere functional si administrativ teritorial, cu consecinte în ce priveste clientela si vadul comercial”. Totodată, arată că „prin anexa 4 la Ordinul nr. 1.702/2005 sunt stabilite tarifele de utilizare a zonei autostrăzilor si drumurilor nationale în România”. În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată, întrucât „textele criticate nu contin, în mod vădit, nici o dispozitie de natură să creeze discriminări ori privilegii - pentru nici o persoană fizică sau juridică -, respectându-se principiul egalitătii 6e tratament în fata legilor si a autoritătilor publice”. Consideră că teza întâi a art. 47 alin. (4) din ordonanta criticată oferă, fără distinctie, conform art. 20-22 din ordonantă, posibilitatea oricărei categorii de persoane fizice sau juridice de a ocupa, prin amplasare, zona căilor de comunicatie si a altor bunuri aflate pe domeniul public si administrate de Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A., în schimbul unor tarife de utilizare. Se mai arată că aceste tarife se constituie venit destinat activitătii de administrare a bunurilor respective, la dispozitia administratorilor, astfel că reglementarea este chiar în sensul prevederilor art. 135 alin. (2) lit. a) din Constitutie.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile ce fac obiectul exceptiei sunt constitutionale. În acest sens, arată că art. 47 alin. (4) si art. 60 alin. (1) lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 43/1997, republicată, „nu aduc atingere principiului egalitătii cetătenilor în fata legii, întrucât se aplică tuturor persoanelor aflate în situatia reglementată de ipoteza normei juridice, fără a institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare”. Se invocă deciziile Curtii Constitutionale nr. 40/1996, nr. 41/1996, precum si Decizia Plenului Curtii nr. 1/1994. Mai arată că, potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale, de exemplu deciziile nr. 18/1996 si nr. 175/2003, principiul egalitătii în drepturi „are în vedere numai cetătenii, nu si persoanele juridice”.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), precum si ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie art. 47 alin. (4) si art. 60 alin. (1) lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 29 iunie 1998. Art. 60 alin. (1) lit. b) din ordonantă a fost modificat si completat succesiv, în prezent prevederile acestuia fiind cuprinse în articolul unic pct. 1 - referitor la articolul I, punctul 2, alineatul (1) al art. 60 - din Legea nr. 98/2005 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 21/2005 pentru modificarea Ordonantei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 387 din 9 mai 2005.

Textele de lege criticate prevăd:

- Art. 47 alin. (4): „Pentru ocuparea zonei drumurilor, a podurilor, pasajelor, viaductelor, tunelurilor, prin amplasarea supraterană sau subterană a unor constructii, instalatii sau panouri publicitare acceptate de administratia drumurilor, se aplică tarife de utilizare, care se constituie ca venituri la dispozitia administratorului, respectiv pentru administrarea, exploatarea, întretinerea, repararea si modernizarea drumurilor publice. Se exceptează perceperea de tarife de utilizare de către administratorii drumului, dacă amplasarea se realizează pe zonele de protectie unde acestia nu sunt detinători. Perceperea si folosirea acestor tarife de utilizare a zonelor de protectie proprietate privată se realizează de către detinătorul terenului respectiv.”;

- Art. 60 alin. (1) lit. b): „(1) Constituie contraventii si se sanctionează următoarele fapte: [...]

b) Încălcarea prevederilor art. 16 alin. (2), art. 26, 30, art. 32 alin. (2), art. 43, art. 44 alin. (3), art. 46, art. 47 alin. (11) - (5), ale art. 48, 50, 52 si 53 se sanctionează cu amendă de la 30.000.000 lei la 40.000.000 lei, aplicată persoanelor fizice sau juridice;”.

Autorul exceptiei consideră că prin textele de lege mentionate sunt încălcate prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie, potrivit cărora „Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări”.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea retine următoarele:

In esentă, potrivit criticilor de neconstitutionalitate formulate, art. 47 alin. (4) si art. 60 alin. (1) lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor stabilesc o discriminare evidentă între societătile comerciale cu acces direct la drumul national si cele cu acces de pe o stradă a localitătii respective si nu prevăd tarifele aplicabile pentru acest acces, ceea ce permite „Companiei nationale de autostrăzi si drumuri nationale” să sanctioneze, „în mod abuziv”, „pecuniar, cu amenzi usturătoare societăti situate chiar în interiorul localitătii, pentru simplul fapt că au posibilitatea de a intra direct pe drumul national”.

Analizând aceste sustineri, Curtea constată că art. 47 alin. (4) din ordonanta criticată prevede că, pentru ocuparea zonei drumului public prin amplasarea unor constructii, instalatii sau panouri publicitare, administratia drumurilor aplică tarife de utilizare, iar pentru zona de protectie proprietate privată perceperea si folosirea acestor tarife se realizează de către detinătorul terenului respectiv. Prin urmare, singura distinctie pe care acest text de lege o face este cea referitoare la aplicarea si perceperea tarifelor, după cum zona ocupată cu constructii apartine drumului public (situatie în care tarifele de utilizare sunt aplicate de administratia drumurilor si sunt destinate administrării, exploatării, întretinerii, reparării si modernizării drumurilor publice) sau protectiei private (situatie în care perceperea si folosirea tarifelor de utilizare se efectuează de către detinătorul terenului respectiv). Rezultă că nici una din dispozitiile art. 47 alin. (4) din ordonantă, care în opinia autorului exceptiei „creează o discriminare evidentă între societătile comerciale cu acces direct la drumul national si cele cu acces de pe o stradă a localitătii respective”, nu cuprinde vreo prevedere în sensul căreia „Compania natională de autostrăzi si drumuri nationale” sanctionează, „în mod abuziv”, „pecuniar, cu amenzi usturătoare societăti situate chiar în interiorul localitătii, pentru simplul fapt că au posibilitatea de a intra direct pe drumul national”. Asadar, Curtea nu poate retine încălcarea art. 16 alin. (1) din Constitutie, referitor la egalitatea cetătenilor în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări, chiar dacă aceste prevederi constitutionale s-ar aplica si persoanelor juridice, iar nu numai cetătenilor.

Cât priveste sustinerea că textul de lege este neconstitutional întrucât „prevede aplicarea unor taxe de utilizare”, iar nu si „care sunt aceste tarife”, adică nu stabileste cuantumul lor, Curtea constată că aceasta nu priveste un aspect de constitutionalitate si, în consecintă, nu o poate examina.

Exceptia de neconstitutionalitate vizează si art. 60 alin. (1) lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 43/1997, republicată, în redactarea cuprinsă în Legea nr. 98/2005, articol care prevede faptele ce constituie contraventii - între care si încălcarea prevederilor art. 47 alin. (4) - si se sanctionează cu amendă. În realitate, în legătură cu aceste prevederi de lege nu sunt formulate critici, ci doar se invocă neconstitutionalitatea lor. Întrucât Curtea nu se poate substitui autorului exceptiei în motivarea ei, nici această sustinere nu poate fi retinută.

Fată de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (1) si (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂÎn numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 47 alin. (4) si art. 60 alin. (1) lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Moda Mania” - S.R.L din Alesd în Dosarul nr. 1.313/2005 al Judecătoriei Alesd. Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 24 octombrie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent sef,

Gabriela Dragomirescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 743

din 26 octombrie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 14, art. 346 alin. 1 si art. 348 din Codul de procedură penală

 

Ioan Vida - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Marinela Mincă - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent sef

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitu­tionalitate a dispozitiilor art. 14, art. 346 alin. 1 si art. 348 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Anca Felicia Vlad în Dosarul nr. 37.383/3/2005 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia I penală.

La apelul nominal răspunde pentru autoarea exceptiei avocat Claudiu Purcărescu, iar pentru partea Bogdan Cristian Tomescu, avocat Nicolae Giurumescu. Lipsesc celelalte părti, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Având cuvântul, reprezentantul autoarei exceptiei solicită admiterea exceptiei de neconstitutionalitate asa cum a fost formulată, reiterând argumentele expuse în concluziile scrise depuse la dosarul cauzei.

Reprezentantul părtii Bogdan Cristian Tomescu solicită respingerea exceptiei ca neîntemeiată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, arătând că textele de lege criticate nu încalcă dispozitiile constitutionale invocate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 26 aprilie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 37.383/3/2005, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia I penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 14, art. 346 alin. 1 si art. 348 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Anca Felicia Vlad în dosarul mentionat.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, în esentă, că textele de lege criticate „creează posibilitatea ca instanta penală să solutioneze latura civilă indiferent de complexitatea acesteia, neavând la dispozitie mecanismele procedurii civile specifice unei actiuni civile, situatie în care se încalcă dreptul la un proces echitabil fată de persoanele care nu au fost subiecti activi ai infractiunii”. Se arată în acest sens că „dispozitiile procedural-penale permit solutionarea laturii civile conform dispozitiilor legii civile, dar cu aplicarea procedurii penale”, ale cărei mecanisme sunt „improprii si insuficiente pentru a solutiona în mod echitabil latura civilă”. Astfel, „instanta penală care a condamnat inculpatul în lumina specializării penale, va tinde la repararea în natură a prejudiciului suferit [...], prejudiciind involuntar celelalte părti ce nu au fost subiecti ai infractiunii, în spetă tertul subdobânditor de bună-credintă. Instanta penală va avea în mod inconstient o atitudine permisiva si favorizantă fată de partea vătămată care s-a constituit parte civilă”, astfel încât, „dacă tertul dobanditor nu a fost subiect activ al infractiunii, acesta fiind introdus în cauză numai pentru solutionarea laturii civile, este evident că posibilitatea lui de a-si exercita drepturile si de a-si apăra interesele este mult diminuată în procesul penal”, totodată se arată că, în cadrul procesului penal, judecata se face de o instantă penală specializată în mod deosebit pe probleme de drept penal, care nu se poate „apleca în profunzime asupra institutiei nulitătii actului civil”.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia I penală apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Se arată că exercitarea actiunii civile în procesul penal, cât si la instanta civilă este guvernată de principiul disponibilitătii, optiunea apartinând persoanei care exercită actiunea. Indiferent de calea aleasă, nu se poate sustine că se aduce atingere proprietătii private sau dreptului la un proces echitabil. Totodată se arată că judecarea celor două actiuni împreună sau judecarea lor separată constituie aspecte ale procedurii de judecată pe care legiuitorul este liber să le reglementeze în conformitate cu dispozitiile constitutionale.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitu-tionalitate.

Guvernul, referindu-se si la jurisprudenta Curtii Constitutionale, apreciază că exceptia de neconstitu-tionalitate este neîntemeiată.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Arată că nu poate fi retinută critica textelor de lege ce fac obiectul exceptiei în raport cu normele constitutionale si din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, care consacră dreptul la un proces echitabil, întrucât prin solutionarea de către aceeasi instantă atât a actiunii penale, cât si a celei civile se asigură o mai promptă, temeinică si completă aflare a adevărului, prin aprecierea unitară a probelor, precum si evitarea pronuntării unei hotărâri contradictorii. În opinia Avocatului Poporului, este nefondată si critica acelorasi texte de lege în raport cu normele constitutionale referitoare la dreptul de proprietate privată, câtă vreme obligatia de despăgubire, instituită de lege în sarcina persoanei care a cauzat prejudiciul, este o garantie legală a dreptului de proprietate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitu­tionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie art. 14, art. 346 alin. 1 si art. 348 din Codul de procedură penală, având următorul cuprins:

- Art. 14: (Obiectul si exercitarea actiunii civile): „Actiunea civilă are ca obiect tragerea la răspundere civilă a inculpatului, precum si a părtii responsabile civilmente.

Actiunea civilă poate fi alăturată actiunii penale în cadrul procesului penal, prin constituirea persoanei vătămate ca parte civilă.

Repararea pagubei se face potrivit dispozitiilor legii civile:

a) În natură, prin restituirea lucrului, prin restabilirea situatiei anterioare săvârsirii infractiunii, prin desfiintarea totală ori partială a unui înscris si prin orice alt mijloc de reparare;

b) prin plata unei despăgubiri bănesti, în măsura în care repararea în natură nu este cu putintă.

De asemenea, se acordă despăgubiri bănesti pentru folosul de care a fost lipsită partea civilă.

Actiunea civilă poate avea ca obiect si tragerea la răspundere civilă pentru repararea daunelor morale, potrivit legii civile.”;

- Art. 346 (Rezolvarea actiunii civile) alin. 1: „în caz de condamnare, achitare sau încetare a procesului penal, instanta se pronuntă prin aceeasi sentintă si asupra actiunii civile. “;

- Art. 348: (Rezolvarea separată a actiunii civile): „Instanta, chiar dacă nu există constituire de parte civilă, se pronuntă asupra reparării pagubei materiale si a daunelor morale în cazurile prevăzute în art. 17, iar în celelalte cazuri numai cu privire la restituirea lucrului, desfiintarea totală sau partială a unui înscris si restabilirea situatiei anterioare săvârsirii infractiunii.”

Dispozitiile constitutionale pretins încălcate sunt cuprinse în art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, în art. 44 privind dreptul de proprietate privată si în art. 20 alin. (1) referitoare la tratatele internationale privind drepturile omului.

Se invocă, de asemenea, art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate astfel cum a fost ridicată, Curtea constată că, în realitate, autoarea exceptiei îsi întemeiază sustinerile de neconstitutionalitate a textelor de lege criticate pe compararea procedurii si a modului de solutionare a actiunii civile în cadrul procesului penal cu solutionarea acesteia în cadrul procesului civil. În opinia sa, spre deosebire de procesul civil, procesul penal nu asigură părtilor aceleasi mijloace procesuale si nici posibilitatea unei examinări la fel de competente a laturii civile, câtă vreme aceasta se realizează de o instantă specializată în drept penal. Apreciază că, din aceste motive, textele de lege criticate, referitoare la exercitarea actiunii civile în procesul penal, încalcă dreptul la un proces echitabil, precum si dreptul de proprietate privată.

Asemenea critici nu pot fi retinute. Curtea Constitutională a statuat în jurisprudenta sa, de exemplu în Decizia nr. 495 din 16 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 19 ianuarie 2005, că examinarea constitutionalitătii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispozitiile constitutionale pretins încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele si raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparatie la dispozitii ori principii ale Constitutiei. Procedându-se altfel, s-ar ajunge inevitabil la concluzia că, desi fiecare dintre dispozitiile legale este constitutională, numai coexistenta lor ar pune în discutie constitutionalitatea uneia dintre ele. Cu atât mai mult, examinarea constitutionalitătii unor texte de lege nu se poate realiza prin compararea normelor ce reglementează procedura de judecată în materie civilă si procedura de judecată în materie penală, astfel cum solicită autoarea exceptiei, în motivarea acesteia.

De altfel, nu poate fi retinută nicio contradictie între textele de lege criticate si drepturile fundamentale invocate, întrucât aceste texte dau expresie dreptului părtilor la un proces echitabil, prin asigurarea posibilitătii persoanei vătămate prin săvârsirea unei infractiuni de a obtine, în cadrul aceluiasi proces, repararea pagubei suferite. De asemenea, obligatia de despăgubire, instituită de lege în sarcina persoanei care a cauzat prejudiciul, este o garantie legală a dreptului de proprietate, în lipsa căreia averea unei persoane, ce constituie obiectul acestui drept, ar fi la discretia oricui, ceea ce înseamnă însăsi negarea dreptului respectiv.În plus, partea vătămată are posibilitatea de a opta, în vederea valorificării pretentiilor sale civile, între exercitarea actiunii civile în cadrul procesului penal si exercitarea acesteia în afara procesului penal, la instanta civilă, astfel încât nu se poate sustine încălcarea, prin textele de lege criticate, a dreptului acesteia la un proces echitabil.

Pentru considerentele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂÎn numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 14, art. 346 alin. 1 si art. 348 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Anca Felicia Vlad în Dosarul nr. 37.383/3/2005 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia I penală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 26 octombrie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Marieta Safta

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 745

din 26 octombrie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 132 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale si a prevederilor art. 29 alin. (6) teza întâi din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale

 

Ioan Vida - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ion Tiucă - procuror

Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitu­tionalitate a prevederilor art. 132 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale, precum si a dispozitiilor art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Uton” - S.A. din Onesti în Dosarul nr. 675/2006 al Curtii de Apel Bacău - Sectia comercială si de contencios administrativ.

La apelul nominal lipsesc părtile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 27 aprilie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 675/2006, Curtea de Apel Bacău - Sectia comercială si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 132 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale, precum si a dispozitiilor art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale. Exceptia a fost ridicată de Societatea Comercială „Uton” - S.A. din Onesti.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că prevederile art. 132 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 45 - Libertatea economică si art. 135 - Economia, deoarece creează o stare de nesigurantă a actionarilor în ceea ce priveste functionarea normală a unei societăti comerciale, prin aceea că orice hotărâre a adunării generale a actionarilor poate fi desfiintată oricând, pentru motive de nulitate absolută, cu consecinta desfiintării tuturor actelor subsecvente acesteia.

În ceea ce priveste art. 29 alin. (6) teza întâi din Legea nr. 47/1992, se arată că acestea contravin dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, în temeiul cărora Curtea Constitutională este singura competentă să se pronunte asupra exceptiilor de neconstitutionalitate.

Curtea de Apel Bacău - Sectia comercială si de contencios administrativ apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitu­tionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, potrivit motivării acesteia, îl reprezintă prevederile art. 132 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, precum si dispozitiile art. 29 alin. (6) teza întâi din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 16 iulie 2004, potrivit cărora:

- Art. 132 alin. (3) din Legea nr. 31/1990: „Când se invocă motive de nulitate absolută, dreptul la actiune este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulată si de orice persoană interesată.”;

- Art. 29 alin. (6) teza întâi din Legea nr. 47/1992: „Dacă exceptia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanta respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curtii Constitutionale. (...)”

Prevederile legale criticate sunt considerate a fi contrare dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 21 - Accesul liber la justitie, art. 24 - Dreptul la apărare, art. 44 alin. (1) si (2) privind garantarea si ocrotirea proprietătii private si a dreptului de proprietate privată, art. 45 - Libertatea economică, art. 53 - Restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti, art. 57 - Exercitarea drepturilor si a libertătilor, art. 124 - înfăptuirea justitiei, art. 135 - Economia si art. 146 lit. d) privind atributia Curtii Constitutionale de a hotărî asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele.

Analizând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată următoarele:

I. Prevederile art. 132 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 au mai fost supuse controlului de constitutionalitate, prin raportare la aceleasi dispozitii constitutionale invocate si în prezenta cauză si cu o motivare similară.

Astfel, prin Decizia nr. 370 din 4 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 30 mai 2006, Curtea a respins exceptia si a statuat că prevederile legale criticate nu contravin dispozitiilor art. 21 alin. (3) din Constitutie privind dreptul la un proces echitabil, ci, dimpotrivă, sunt în deplină conformitate cu art. 21 alin. (1) din Legea fundamentală, asigurând posibilitatea oricărei persoane interesate de a se adresa justitiei atunci când se încalcă dispozitiile imperative ale legii.

În ceea ce priveste sustinerile autoarei exceptiei, în prezenta cauză, privind îngrădirea dreptului de proprietate al actionarilor unei societăti comerciale si a libertătii economice, în general, prin exercitarea unor actiuni abuzive, Curtea a constatat că nu poate fi retinută nicio contradictie între textul de lege criticat si dispozitiile art. 44 alin. (1) teza întâi si ale art. 45 din Constitutie, deoarece instanta de judecată decide asupra legalitătii si temeiniciei actiunilor în justitie, fiind astfel ocrotite, prin lege, numai interesele legitime.

Argumentele ce au stat la baza respingerii ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate sunt valabile si în prezenta cauză, neintervenind elemente noi de natură a determina o reconsiderare a jurisprudentei Curtii Constitutionale.

De asemenea, în prezenta cauză, autoarea exceptiei invocă si încălcarea dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 24 - Dreptul la apărare, art. 53 - Restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti, art. 57 - Exercitarea drepturilor si a libertătilor, art. 124 - înfăptuirea justitiei, fără a arăta în ce constă contrarietatea dintre textul de lege criticat si dispozitiile din Legea fundamentală.

Curtea constată că prevederile legale criticate, instituind o consacrare legală a regimului juridic al nulitătii absolute, prin legitimarea procesuală activă a oricărei persoane interesate de a ataca hotărârea adunării generale a actionarilor, atunci când prin aceasta se încalcă o dispozitie legală imperativă de interes public, nu contravin sub niciun aspect dispozitiilor constitutionale invocate.

II. Referitor la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 29 alin. (6) teza întâi din Legea nr. 47/1992, Curtea constată că s-a mai pronuntat prin mai multe decizii asupra acestui text de lege, prin raportare la aceleasi dispozitii din Legea fundamentală invocate si în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 323 din 18 aprilie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 8 mai 2006, a statuat că prevederile art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 sunt norme de procedură pe care instanta în fata căreia a fost invocată exceptia de neconstitutionalitate este obligată să le aplice în vederea selectării doar a acelor exceptii care, potrivit legii, pot face obiectul controlului de constitutionalitate exercitat de Curtea Constitutională, ca unică autoritate de jurisdictie constitutională. Această procedură nu permite însă instantei judecătoresti să respingă sau să admită exceptia de neconstitutionalitate, ci doar să se pronunte asupra oportunitătii sesizării Curtii Constitutionale cu solutionarea acesteia, cum, de altfel, a procedat instanta de judecată si în prezenta cauză.

Neintervenind elemente noi care să conducă la o reconsiderare a jurisprudentei Curtii, solutia si considerentele pronuntate în decizia mentionată îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 132 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale si a prevederilor art. 29 alin. (6) teza întâi din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Uton” - S.A. din Onesti în Dosarul nr. 675/2006 al Curtii de Apel Bacău - Sectia comercială si de contencios administrativ.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 26 octombrie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Irina Loredana Gulie

 

ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

pentru modificarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române si reorganizarea Societătii Nationale a Căilor Ferate Române

 

Având în vedere necesitatea stringentă de aplicare imediată a măsurilor de redresare financiară a societătilor feroviare care, din cauza creantelor, înregistrează obligatii de plată neachitate pentru care s-au blocat conturile bancare si s-au instituit titluri executorii, executându-se chiar bunuri care concură la siguranta circulatiei feroviare, prin neluarea unei măsuri urgente de redresare financiară, nu se mai pot efectua lucrări de întretinere si reparare a infrastructurii feroviare, fapt ce conduce la închiderea circulatiei feroviare din cauza imposibilitătii desfăsurării traficului feroviar în parametri de sigurantă a circulatiei,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

 

Art. I. - Articolul 211 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române si reorganizarea Societătii Nationale a Căilor Ferate Române, republicată în Monitorul Oficial al României,  infrastructurii feroviare si a proiectelor de reabilitare si/sau Partea I, nr. 834 din 9 septembrie 2004, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 211. - Costurile anuale de functionare a infrastructurii feroviare publice din România se stabilesc de către compania care administrează infrastructura feroviară, pe baza traficului contractat cu operatorii feroviari, a normativelor tehnice de întretinere si reparatie a de modernizare a infrastructurii.”

Art. II. - Prin derogare de la prevederile art. 5 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 12/1998 privind  transportul pe căile ferate române si reorganizarea Societătii Nationale a Căilor Ferate Române, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 834 din 9 septembrie 2004, cu modificările si completările ulterioare, pentru anul 2006, cota de profit care se adaugă la diferentele dintre tarifele stabilite pentru transportul feroviar de călători si costurile reale de transport nu poate fi mai mare de 25%.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,

Constantin Dascălu,

secretar de stat

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 22 noiembrie 2006.

Nr. 92.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea efectuării concedierilor colective în baza prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare si privatizare a unor societăti nationale, companii nationale si societăti comerciale cu capital majoritar de stat, precum si a societătilor comerciale si regiilor autonome subordonate autoritătilor administratiei publice locale, de către Societatea Comercială „Rulmentul” - S.A. Brasov

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 6 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare si privatizare a unor societăti nationale, companii nationale si societăti comerciale cu capital majoritar de stat, precum si a societătilor comerciale si regiilor autonome subordonate autoritătilor administratiei publice locale, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 569/2003, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă efectuarea concedierilor colective pentru un număr de 600 de salariati, în baza prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare si privatizare a unor societăti nationale, companii nationale si societăti comerciale cu capital majoritar de stat, precum si a societătilor comerciale si regiilor autonome subordonate autoritătilor administratiei publice locale, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 569/2003, cu modificările si completările ulterioare, de către Societatea Comercială „Rulmentul” - S.A. Brasov, aflată în portofoliul Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Statului.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Ion-Mircea Plângu

Presedintele Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Statului,

Teodor Atanasiu

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 22 noiembrie 2006.

Nr. 1.659.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

AUTORITATEA NATIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

privind reguli de ofertare pe piata de echilibrare

 

În temeiul art. 9 alin. (2), (6) si (7), al art. 11 alin. (1) si alin. (2) lit. a) si i) din Legea energiei electrice nr. 318/2003, al sectiunilor 6 si 7 din Codul comercial al pietei angro de energie electrică, aprobat prin Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 25/2004,

având în vedere referatul de aprobare redactat de Departamentul pietei de energie si în conformitate cu prevederile procesului-verbal al sedintei Comitetului de reglementare al Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei din data de 20 noiembrie 2006,

presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următorul ordin:

Art. 1. - Preturile din ofertele zilnice pe piata de oferta zilnică pe perioada aceleiasi zile de livrare, pentru echilibrare se limitează astfel:

a) diferenta dintre cel mai mare pret din oferta zilnica pe perioada unei zile de livrare si cel mai mic pret din oferta zilnicã pe perioada aceleiasi zile de livrare, pentru fiecare unitate dispecerizabila/consumator dispecerizabil, este de maximum 60 Iei/MWh;

b) cel mai mare pret din oferta zilnică pe piata de echilibrare corespunzătoare reglajului de crestere de putere se limitează superior la 350 Iei/MWh, pe fiecare interval de dispecenzare.

Art. 2. - (1) În momentul primirii fiecărei oferte zilnice, operatorul pietei de echilibrare verifică respectarea cerintelor prevăzute la art. 1 si informează participantul la piata de echilibrare referitor la acceptarea sau respingerea ei.

(2) Oferta zilnică respinsă initial, care nu este corectată în limita de timp reglementară, este respinsă definitiv si este tratata ca in situatia in care nu ar fi fost trimisa.

Art. 3. - Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al României, Partea I, si intră în vigoare la data de Puerile prezentulu. ordin. 1 decembrie 2006.

Art. 4. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă:

a) Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 44/2005 privind limitarea preturilor de ofertare pe piata de echilibrare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.037 22 noiembrie 2005

b) Decizia presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei privind reguli de ofertare pe piata de echilibrare.

Art 5. Participantii la piata de energie electrică, precum si  Nationa|ă de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica - S.A. duc la îndeplinire prevederilor prezentului ordin.

Art. 6. - Departamentele de specialitate din cadrul Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei vor urmări respectarea prevederilor prezentului ordin.

 

Presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Nicolae Opris

 

Bucuresti, 20 noiembrie 2006.

Nr. 33.

 

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

 

ORDIN

pentru publicarea Pozitiei comune a Consiliului Uniunii Europene 2004/487/PESC privind măsuri restrictive suplimentare impuse Liberiei

 

În baza art. 3 din Legea nr. 206/2005 privind punerea în aplicare a unor sanctiuni internationale,în temeiul art. 4 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 100/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Afacerilor Externe, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul afacerilor externe emite prezentul ordin.

Articol unic. - Se dispune publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Pozitiei comune a Consiliului Uniunii Europene 2004/487/PESC privind măsuri restrictive suplimentare impuse Liberiei.

 

Ministrul afacerilor externe,

Minai Răzvan Ungureanu

 

Bucuresti, 15 septembrie 2006.

Nr. 1.406.

 

(Acte adoptate conform Titlului V din Tratatul privind Uniunea Europeană)

 

POZITIA COMUNĂ A CONSILIULUI 2004/487/PESC

din 29 aprilie 2004

privind măsuri restrictive suplimentare impuse Liberiei

 

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE

 

Având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană si în special Articolul 15,

Întrucât,

(1) În data de 22 decembrie 2003, Consiliul de Securitate al ONU a adoptat RCSNU 1521 (2003), care revizuieste hotărârea Consiliului de Securitate de a actiona conform Capitolului VII prin încetarea măsurilor prevăzute de RCSNU 1343 (2001) si alte rezolutii conexe, si prevăzând măsuri restrictive revizuite pentru a fi impuse Liberiei.

(2) În data de 10 februarie 2004, Consiliul a adoptat Pozitia Comună 2004/137/PESC(1) cu privire la măsurile restrictive împotriva Liberiei.

(3) În data de 12 martie 2004, Consiliul de Securitate al ONU a adoptat RCSNU 1532 (2004) prin care se impune o blocare a fondurilor, a altor active financiare si a resurselor economice detinute sau controlate direct sau indirect de către Charles Taylor, Jewell Howard Taylor si Charles Taylor Jr. si/sau de către alte persoane desemnate de către Comitetul instituit conform RCSNU 1521 (2003), precum si fondurile, alte active financiare si resurse economice detinute de către entităti în proprietatea, sau sub controlul direct sau indirect al oricăror dintre acestia sau al altor persoane actionând în numele acestora, sau conform directivelor acestora, asa cum au fost desemnate de către Comitetul instituit conform RCSNU 1521.

(4) Consiliul de Securitate al ONU si-a exprimat intentia de a decide dacă si în ce mod va pune la dispozitia guvernului liberian fondurile si resursele economice blocate conform  RCSNU 1532 (2004), în cazul în care acest guvern va institui un mecanism transparent de contabilitate si audit pentru a asigura utilizarea responsabilă a veniturilor în beneficiul direct al poporului liberian.

(5) Comunitatea trebuie să actioneze pentru aplicarea anumitor măsuri,

 


1 JOL 40,12.2.2004, p. 35.

 

ADOPTĂ PREZENTA POZITIE COMUNĂ:

 

Articolul 1

 

1. Conform conditiilor prevăzute de RCSNU 1532 (2004), toate fondurile si resursele economice detinute sau controlate, direct sau indirect, de către fostul presedinte liberian Charles Taylor, membrii apropiati ai familiei sale, în special Jewell Howard Taylor si Charles Taylor Jr., înalti oficiali ai fostului regim Taylor si de către orice alte persoane fizice asociate cu acestia, precum si fonduri si alte active financiare si resurse economice detinute de către entităti în proprietatea sau sub controlul direct sau indirect al oricăror dintre acestia sau al altor persoane actionând în numele acestora sau conform directivelor acestora, asa cum au fost desemnate de către Comitetul instituit conform alin. 21 din RCSNU 1521 (2003) («Comitetul») vor fi blocate.

 

2. Nici un fel de fonduri sau resurse economice nu vor fi puse, direct sau indirect, la dispozitia sau în beneficiul persoanelor fizice sau juridice, entitătilor sau organismelor la care se face referire în aliniatul 1.

3. Exceptii vor fi făcute în ceea ce priveste fondurile sau resursele economice care reprezintă:

a. necesarul cheltuielilor de bază, inclusiv plata produselor alimentare, chirie sau ipotecă, medicamente si tratament medical, impozite, prime de asigurare si cheltuieli pentru utilitătile publice;

b. cheltuieli intentionate exclusiv pentru plata unor tarife rezonabile pentru servicii si pentru rambursarea cheltuielilor apărute în raport cu furnizarea de servicii juridice;

c. cheltuieli intentionate exclusiv pentru plata taxelor sau comisioanelor aferente detinerii sau mentinerii fondurilor sau resurselor economice blocate; după ce autoritatea competentă a notificat în prealabil Comitetul cu privire la intentia sa de a autoriza, după caz, accesarea unor astfel de fonduri si resurse economice si nu a fost emisă o decizie negativă de către Comitet într-un termen de două zile lucrătoare de la primirea notificării;

d. necesarul unor cheltuieli extraordinare, cu conditia ca o astfel de hotărâre să fi fost notificată în prealabil de către autoritatea competentă relevantă către Comitet si să fie aprobată de către Comitet;

e. cheltuieli ce fac obiectul unui drept de retentie juridic, administrativ sau de arbitraj sau a unei decizii, iar în acest caz fondurile si resursele economice pot fi utilizate pentru satisfacerea pretentiilor garantate prin respectivul drept de retentie sau recunoscute ca fiind valabile prin respectiva decizie, cu conditia ca astfel de creante să fie constituite înainte de 11 martie 2004 si să nu fie în beneficiul persoanelor la care se face referire în aliniatul 1 sau în beneficiul unei persoane sau entitate desemnate de către Comitet, după ce Comitetul a fost notificat în prealabil privind această decizie de către autoritatea competentă relevantă.

 

4. Paragraful 2 nu se va aplica suplimentar blocării conturilor care creează:

(a) dobânzi sau alte câstiguri aferente acestor conturi; sau

(b) plăti rezultate în urma întelegerilor contractuale, acordurilor sau obligatiilor care au fost încheiate sau au fost constituite înainte de data la care acele conturi au devenit subiectul măsurilor restrictive,

 

cu conditia ca orice astfel de dobânzi, câstiguri si plăti să fie blocate în continuare în conformitate cu paragraful 1.

 

Articolul 2

 

Prezenta Pozitie Comună va intra în vigoare la data adoptării sale.

 

Articolul 3

 

Prezenta Pozitie Comună va fi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

 

Adoptată la Luxembourg, 29 aprilie 2004.

 

Pentru Consiliu

Presedinte

M. McDOWELL

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

 

ORDIN

pentru modificarea Ordinului ministrului finantelor publice nr. 870/2005 privind Registrul de evidentă fiscală

 

În temeiul art. 11 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 208/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice si a Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, cu modificările si completările ulterioare,în baza dispozitiilor pct. 15 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului II din Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul finantelor publice emite următorul ordin:

Art. I. - Articolul 12 din Ordinul ministrului finantelor publice nr. 870/2005 privind Registrul de evidentă fiscală, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 28 iunie 2005, cu completările ulterioare, se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 12. - (1) Prin derogare de la prevederile art. 1 alin. (1), contribuabilii înregistrati ca plătitori de impozit pe profit pot tine Registrul de evidentă fiscală în formă electronică, cu respectarea modelului si continutului prevăzute în anexa nr. 1 la prezentul ordin.

(2) Derogarea se acordă conform competentelor de către directiile generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti si Directia generală de administrare a marilor contribuabili, cu respectarea conditiilor prevăzute la lit. G si H din anexa nr. 1 la Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.850/2004 privind registrele si formularele financiar-contabile.”

Art. II. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 6 noiembrie 2006.

Nr. 1.857.

 

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind organizarea si functionarea biroului central înfiintat pentru transmiterea pe cale electronică a informatiilor în domeniul recuperării creantelor statelor membre ale Uniunii Europene

 

În temeiul prevederilor art. 11 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 208/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice si a Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, cu modificările si completările ulterioare,

în baza prevederilor art. 17424 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul finantelor publice emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Biroul central înfiintat potrivit prevederilor art. 17424 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare, se organizează si functionează în cadrul Autoritătii Nationale a Vămilor sub denumirea Biroul central pentru recuperarea creantelor statelor membre, în scopul transmiterii si/sau primirii pe cale electronică a informatiilor privind acordarea asistentei pentru recuperarea în România a unor creante stabilite într-un alt stat membru al Uniunii Europene, precum si pentru recuperarea într-un alt stat membru al Uniunii Europene a creantelor stabilite în România.

(2) Pentru Biroul central pentru recuperarea creantelor statelor membre, denumit în continuare Biroul central, Autoritatea Natională a Vămilor va stabili tipul de compartiment, numărul functiilor publice necesare si atributiile acestuia, va lua măsuri pentru integrarea sa în structura organizatorică proprie si va asigura conditiile pentru ca acest compartiment să fie functional până la data aderării României la Uniunea Europeană.

Art. 2. - (1) Pentru a asigura transmiterea si/sau primirea pe cale electronică a informatiilor între autoritătile competente din România si birourile centrale din alte state membre, Biroul central este conectat la reteaua CCN/CSI.

(2) Reteaua CCN/CSI reprezintă platforma comună bazată pe reteaua comună de comunicatii (CCN) si pe interfata sistemului comun (CSI), dezvoltate de Comunitatea Europeană pentru a asigura toate transmisiile pe cale electronică între autoritătile competente în domeniul vamal si fiscal.

(3) Cheltuielile determinate de conectarea Biroului central la reteaua CCN/CSI si pentru asigurarea aplicatiilor informatice necesare pentru transmiterea pe cale electronică a informatiilor de la Biroul central către statele membre si către Comisia Europeană, precum si de la birourile de legătură către Biroul central se suportă din bugetul Autoritătii Nationale a Vămilor.

Art. 3. - (1) Informatiile prevăzute la art. 1 alin. (1) nu pot fi furnizate decât persoanelor autorizate prevăzute la art. 17410 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările si completările ulterioare, si pot fi utilizate în cursul procedurilor judiciare sau administrative initiate pentru recuperarea creantelor prevăzute la art. 1742 din acelasi act normativ.

(2) Persoanele acreditate corespunzător de Autoritatea de acreditare de securitate a Comisiei pot avea acces la informatiile în cauză doar în măsura în care acest lucru este necesar pentru întretinerea si dezvoltarea retelei CCN/CSI.

Art. 4. - (1) Biroul central va informa Comisia Europeană si statele membre cu privire la denumirea si adresa autoritătilor competente în România pentru aplicarea prevederilor cap. XIII „Aspecte internationale” din titlul VIII al Ordonantei Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

(2) În ceea ce priveste creantele pentru care în România sunt competente autoritătile administratiei publice locale, informarea către Comisia Europeană si statele membre va face referire generică la aceste autorităti si se va comunica adresa Biroului central, urmând ca informatiile si documentele privind acordarea asistentei să fie transmise, respectiv primite de aceste autorităti către/de la autoritătile competente ale altui stat membru prin intermediul Biroului central.

Art. 5. - Biroul central va transmite Comisiei Europene, până la data de 15 martie a fiecărui an, pe cale electronică, o informare asupra numărului de cereri de informatii, de comunicare si de recuperare trimise si primite de autoritătile competente din România în anul precedent, asupra cuantumului creantelor vizate si asupra sumelor recuperate, întocmită potrivit modelului prevăzut în anexă, pe baza datelor primite în acest scop de la autoritătile competente prevăzute la art. 1743 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările si completările ulterioare. Anexa face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 6. - Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu exceptia art. 3, 4 si 5, care intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2007.

*

Prezentul ordin transpune art. 19 si 25 din Directiva Consiliului 76/308/CEE privind asistenta mutuală în materie de recuperare a creantelor privind anumite cotizatii, drepturi, taxe si alte măsuri, publicată în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene nr. L 073 din 19 martie 1976, amendată prin Directiva Consiliului 79/1071 /CEE si Directiva Consiliului 2001/44/CE, precum si art. 2 alin. (2), art. 22, art. 23 alin. (2), art. 29 si 31 si anexa IV la Directiva Comisiei 2002/94/CE de stabilire a normelor de aplicare a anumitor dispozitii din Directiva Consiliului 76/308/CEE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 337 din 13 decembrie 2002.

 

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 16 noiembrie 2006.

Nr. 1.951.

 

ANEXA

 

Informare privind aplicarea Directivei 76/308/CEE (conform articolului 25) fu cursul anului....

 

Cereri de asistentă reciprocã pentru recuperarea creantelor trimise si pritnite de .................. în cursul anului ..................

Stat membru

Cereri de informatii

Cereri de comunicare

Cereri de recuperare

Cereri trimise

Cereri primite

Primite

Trimise

Primite

Trimise

Numărul

Valoarea creantelor vizate

Valoarea creantelor recuperate din cererile trimise în cursul anului X

Numărul

Valoarea creantelor vizate

Valoarea creantelor recuperate din cererile primite în cursul anului X

Valoarea

Anul

 

 

Valoarea

Anul

Belgia Bulgaria Republica Cehă Danemarca Germania Estonia Grecia Spania Franta Irlanda Italia Cspru Lituania Letonia Luxemburg Ungaria Malta Olanda Austria Polonia Portugalia Slovenia Slovacia Finhnda/Suomi Suedia Regatul Unit

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI SI ALE COMISIEI NATIONALE A VALORILOR MOBILIARE

 

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

Nr. 6 din 13 septembrie 2006

COMISIA NATIONALĂ A VALORILOR MOBILIARE

Nr. 76 din 26 septembrie 2006

 

ORDIN

privind abrogarea Normelor metodologice ale Băncii Nationale a României si Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 3/2000 de aplicare a Legii nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investitii imobiliare, cu modificările si completările ulterioare

 

Având în vedere prevederile Legii nr. 34/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investitii imobiliare,

în temeiul art. 48 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Nationale a României,

în baza prevederilor art. 1, 2, art. 7 alin. (3), (10) si (15) din Statutul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, aprobat prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 25/2002, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 514/2002, cu modificările si completările ulterioare,

Banca Natională a României si Comisia Natională a Valorilor Mobiliare emit următorul ordin:

Art. I. - Se abrogă Normele metodologice ale Băncii Nationale a României si Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 3/2000 de aplicare a Legii nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investitii imobiliare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 174 din 24 aprilie 2000, cu modificările si completările ulterioare.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, si va fi publicat în Buletinul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare si pe site-ul acesteia (www.cnvmr.ro).

 

Guvernatorul Băncii Nationale a României,

Mugur Constantin Isărescu

Presedintele Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare,

Gabriela Anghelache

 

REPUBLICĂRI

 

LEGEA Nr. 199/2000

privind utilizarea eficientă a energiei*)

 


*) Republicată în temeiul art. III din Legea nr. 56/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 31 martie 2006, dându-se textelor o nouă numerotare.

Legea nr. 199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei a mai fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 734 din 8 octombrie 2002 si a mai fost modificată si completată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înfiintarea, organizarea, reorganizarea sau functionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administratiei publice centrale si a unor institutii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 464 din 29 iunie 2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 194/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 31 mai 2004, cu modificările ulterioare.

 

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - (1) Scopul prezentei legi este crearea cadrului legal necesar pentru elaborarea si aplicarea unei politici nationale de utilizare eficientă a energiei, în conformitate cu prevederile Tratatului Cartei energiei, ale Protocolului Cartei energiei privind eficienta energetică si aspectele legate de mediu si cu principiile care stau la baza dezvoltării durabile.

(2) Prin prezenta lege se instituie obligatii si se stabilesc stimulente pentru producătorii si consumatorii de energie, în vederea utilizării eficiente a acesteia.

(3) Prin prezenta lege se creează cadrul legislativ necesar dezvoltării pietei concurentiale de servicii energetice, în vederea aplicării măsurilor de crestere a eficientei energetice destinate consumatorilor de energie.

Art. 2. - In sensul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au următoarea semnificatie:

a) balantă energetică - analiza ce reprezintă, într-un cadru coerent, toate cantitătile de energie produse, transformate, transportate si consumate într-o zonă geografică si într-o perioadă de timp dată; aceste cantităti de energie sunt exprimate în aceeasi unitate de măsură, pentru a putea fi comparate si însumate;

b) bilant energetic - metodologie de calculare a fluxurilor energetice si a randamentului energetic, aferente functionării unei instalatii sau unui echipament, pe baza datelor culese cu ajutorul aparatelor de măsură, în scopul verificării conformitătii rezultatelor cu datele de referintă;

c) companie de servicii energetice - societate care prestează servicii energetice si/sau alte măsuri de crestere a eficientei energetice în cadrul instalatiei ori al incintei consumatorului si care acceptă un grad de risc financiar.

Plata pentru serviciile prestate este bazată, în întregime sau în parte, pe cresterea eficientei energetice si pe alte criterii agreate de cele două părti;

d) finantare de către terti - aranjament financiar care implică, suplimentar fată de furnizorul de energie, alte entităti care oferă servicii energetice si/sau finantează investitia. Valoarea financiară a economiei de energie generate de îmbunătătirea eficientei energetice determină rata de recuperare a costurilor, inclusiv a profitului furnizorului de servicii energetice;

e) contract de performantă - aranjament financiar care garantează că valoarea cresterii eficientei energetice, acceptată ca rezultat al implementării unui serviciu energetic, va fi efectiv atinsă;

f) conservarea energiei - totalitatea activitătilor orientate spre utilizarea eficientă a resurselor energetice în procesul de extragere, producere, prelucrare, depozitare, transport, distributie si consum al acestora, precum si spre atragerea în circuitul economic a resurselor regenerabile de energie; conservarea energiei include 3 componente esentiale: utilizarea eficientă a energiei, cresterea eficientei energetice si înlocuirea combustibililor deficitari;

g) consumator de energie - persoana fizică sau juridică care utilizează energie în vederea realizării unei unităti de produs, bun sau serviciu, pentru terti, inclusiv pentru scopuri personale;

h) cresterea eficientei energetice - îmbunătătirea eficientei utilizării energiei datorită schimbărilor tehnologice, de comportament si/sau economice;

i) economie de energie - cantitatea de energie economisită, determinată prin măsurători si/sau prin estimarea consumurilor înainte si după implementarea uneia ori mai multor măsuri de crestere a eficientei energetice;

j) energie - toate formele comerciale de energie disponibile si de resurse energetice, incluzând energia electrică, gazul natural, inclusiv gazul natural lichefiat si gazul petrolier lichefiat, si orice combustibil utilizat pentru încălzire si răcire, inclusiv pentru încălzirea în sisteme centralizate de alimentare cu energie termică si aer conditionat, cărbunii si lignitul, turba, combustibilul pentru transport, excluzând combustibilul pentru aviatie si depozitele străine de combustibil, si biomasa, asa cum este definită în Hotărârea Guvernului nr. 443/2003 privind promovarea productiei de energie electrică din surse regenerabile de energie, cu modificările ulterioare;

k) lant energetic - fluxul de energie de la productia de energie primară până la utilizarea finală a energiei, una sau mai multe verigi ale lantului energetic continând o conversie a unei forme de energie în alta;

l) management energetic - proces de conducere a sectorului energetic al unui consumator de energie, bazat pe sisteme avansate de echipamente si tehnici de măsurare pentru monitorizarea utilizării energiei, identificarea ineficientei si a potentialelor dificultăti. Acest sistem permite luarea unor decizii atât pe baza unor informatii de natură tehnică si financiară, cât si a evidentei în timp a datelor de consum energetic;

m) măsuri de crestere a eficientei energetice - toate actiunile care, în mod normal, conduc la o crestere a eficientei energetice ce poate fi verificată, măsurată sau estimată;

n) mecanisme de eficientă energetică - instrumente generale utilizate de Guvern sau de institutii guvernamentale pentru a crea un cadru vizând sprijinirea ori stimularea actorilor de pe piată pentru ca acestia să furnizeze, să cumpere servicii energetice sau să implementeze măsuri de crestere a eficientei energetice;

o) productie de energie - obtinerea energiei din resurse naturale si, prin extensie, producerea unei energii derivate - energie electrică, energie termică si altele;

p) programe de crestere a eficientei energetice - activităti concentrate pe grupuri de consumatori de energie care, în mod normal, conduc la o crestere a eficientei energetice ce poate fi verificată, măsurată sau estimată;

r) surse regenerabile de energie - surse de energie nefosile, cum sunt: eoliană, solară, geotermală, a valurilor, a mareelor, energia hidro, biomasa, gaz de fermentare a deseurilor, denumit si gaz de depozit, sau gaz de fermentare a nămolurilor din instalatiile de epurare a apelor uzate si biogaz, conform Hotărârii Guvernului nr. 443/2003, cu modificările ulterioare;

s) serviciu energetic - beneficiul fizic, serviciul public sau bunul derivat din combinatia energie si tehnologie eficientă energetic, ceea ce include operarea, mentenanta si controlul necesar pentru a furniza serviciul energetic pe baza unui contract si care, în mod normal, conduce la o crestere a eficientei energetice ce poate fi verificată, măsurată sau estimată;

t) utilizarea eficientă a energiei - realizarea unei unităti de produs, bun sau serviciu fără scăderea calitătii ori performantelor acestuia, concomitent cu reducerea cantitătii de energie cerute pentru realizarea acestui produs, bun sau serviciu.

 

CAPITOLUL II

Politica natională de utilizare eficientă a energiei

 

Art. 3. - (1) Politica natională de utilizare eficientă a energiei este parte integrantă a politicii energetice a statului si se bazează pe următoarele principii:

a) functionarea normală a mecanismelor de piată în domeniul energiei, inclusiv formarea preturilor după criterii concurentiale si o mai bună reflectare a costurilor si beneficiilor legate de mediu;

b) reducerea barierelor în calea promovării eficientei energetice, stimulându-se astfel investitiile;

c) promovarea unor mecanisme de finantare a initiativelor în domeniul eficientei energetice;

d) educarea si constientizarea utilizatorilor diferitelor forme de energie privind necesitatea reducerii consumurilor energetice pe unitatea de produs;

e) cooperarea dintre consumatori, producători, furnizori de energie si autoritătile publice în vederea atingerii obiectivelor stabilite de politica natională de utilizare eficientă a energiei;

f) sprijinirea cercetării fundamentale si aplicative în domeniul utilizării eficiente a energiei;

g) promovarea initiativei private si dezvoltarea serviciilor energetice;

h) cooperarea cu alte tări în domeniul eficientei energetice si respectarea conventiilor internationale la care România este parte.

(2) Obiectivul principal al politicii nationale de utilizare eficientă a energiei este obtinerea beneficiului maxim în întregul lant energetic care cuprinde producerea, conversia, stocarea, transportul, distributia si consumul diferitelor forme de energie.

(3) Politica natională de utilizare eficientă a energiei defineste atât obiectivele privind utilizarea eficientă a energiei, cât si căile pentru atingerea acestor obiective, cu referiri speciale privind:

a) reducerea consumului de energie al României pe unitatea de produs intern brut;

b) cresterea eficientei energetice în toate sectoarele de activitate ale economiei nationale;

c) introducerea tehnologiilor noi cu eficientă energetică ridicată a sistemelor moderne de măsură si control, precum si a sistemelor proprii asistate de computer, pentru monitorizarea, evaluarea continuă a eficientei energetice si previzionarea consumurilor energetice;

d) promovarea surselor noi de energie;

e) reducerea impactului asupra mediului al activitătilor de producere, transport, distributie si consum al tuturor formelor de energie, cu respectarea legislatiei în vigoare;

f) aplicarea principiilor moderne de management energetic.

 

CAPITOLUL III

Programe de eficientă energetică

 

Art. 4. - (1) În scopul realizării politicii nationale de utilizare eficientă a energiei, operatorii economici care consumă anual o cantitate de energie de peste 1.000 tone echivalent petrol, precum si autoritătile administratiei publice locale din localitătile cu o populatie mai mare de 20.000 de locuitori au obligatia să întocmească programe proprii de eficientă energetică, în care vor include:

a) măsuri pe termen scurt, de tipul fără cost sau cu cost minim, care nu implică investitii majore;

b) măsuri pe termen lung, de 3 până la 6 ani, vizând un program de investitii pentru care se vor întocmi studiile de fezabilitate.

(2) Programele proprii de eficientă energetică întocmite conform alin. (1) se transmit Agentiei Române pentru Conservarea Energiei prin intermediul filialelor sale teritoriale.

Art. 5. - Programele proprii de eficientă energetică vor include actiuni în următoarele directii principale:

a) realizarea scenariilor pe termen mediu si lung privind cererea si oferta de energie, care să ghideze procesul decizional;

b) aplicarea reglementărilor tehnice si a standardelor nationale de eficientă energetică, care au ca scop cresterea eficientei echipamentelor producătoare si consumatoare de energie, inclusiv a celor din domeniul constructiilor si al transportului;

c) promovarea utilizării celor mai eficiente tehnologii energetice care să fie viabile din punct de vedere economic si nepoluante;

d) Încurajarea finantării investitiilor în domeniul eficientei energetice, prin participarea statului sau a sectorului privat;

e) elaborarea balantelor energetice si formarea unor baze de date energetice necesare pentru evaluarea raportului cerere-ofertă în domeniul energiei, inclusiv pentru calculul indicatorilor de eficientă energetică;

f) promovarea cogenerării de mică si medie putere si a măsurilor necesare pentru cresterea eficientei sistemelor de producere, transport si de distributie a căldurii la consumatori;

g) Înfiintarea de compartimente specializate în domeniul eficientei energetice la nivelurile corespunzătoare, care să aibă personal capabil să elaboreze, să implementeze si să monitorizeze programe de eficientă energetică;

h) reducerea impactului asupra mediului.

Art. 6. - Sinteza programelor de eficientă energetică pe ansamblul economiei nationale, elaborată anual de Agentia Română pentru Conservarea Energiei, se aprobă de Guvern, la propunerea Ministerului Economiei si Comertului, si va sta la baza propunerilor de fundamentare, în cadrul bugetului de stat, a necesarului de fonduri pentru acordarea facilitătilor financiare, de sustinere a implementării programelor nationale de crestere a eficientei energetice si utilizare optimă a surselor regenerabile de energie.

 

CAPITOLUL IV

Atributii si răspunderi

 

Art. 7. - (1) Agentia Română pentru Conservarea Energiei este organul de specialitate la nivel national în domeniul eficientei energetice, institutie publică cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Economiei si Comertului. Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale Agentiei Române pentru Conservarea Energiei se asigură din venituri proprii si alocatii acordate de la bugetul de stat.

(2) De la înfiintare si până la data de 31 iulie 2003, cheltuielile curente si de capital ale Agentiei Române pentru Conservarea Energiei se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Economiei si Comertului.

(3) Începând cu data de 1 august 2003, sumele cuprinse în bugetul Ministerului Economiei si Comertului pentru cheltuielile curente si de capital aferente Agentiei Române pentru Conservarea Energiei vor fi transferate de la titlurile de cheltuieli respective la titlul „Subventii”, introducându-se modificările corespunzătoare în structura bugetului de stat si a bugetului Ministerului Economiei si Comertului.

(4) Organizarea si functionarea Agentiei Române pentru Conservarea Energiei se aprobă prin hotărâre a Guvernului, avându-se în vedere următoarele atributii si responsabilităti principale:

a) participarea la elaborarea politicii nationale de utilizare eficientă a energiei, la solicitarea Ministerului Economiei si Comertului, si supunerea acesteia spre aprobare Guvernului, odată cu politica energetică natională, ca parte a acesteia;

b) implementarea si monitorizarea politicii nationale de eficientă energetică si a programelor de utilizare eficientă a energiei;

c) cooperarea cu institutiile si organismele interne si internationale în vederea utilizării eficiente a energiei si reducerii impactului negativ asupra mediului;

d) participarea la elaborarea de norme si reglementări tehnice în scopul cresterii eficientei energetice pentru aparate, echipamente, utilaje de producere, transport, distributie si consum de energie pentru clădiri, precum si pentru alte domenii de activitate;

e) asigurarea supravegherii pietei de echipamente si aparate pentru care există reglementări specifice privind eficienta energetică;

f) autorizarea persoanelor fizice si juridice care au dreptul să elaboreze bilanturi energetice;

g) coordonarea programelor de eficientă energetică finantate de institutii sau de organizatii internationale în baza unor acorduri guvernamentale;

h) evaluarea tehnică si avizarea proiectelor de investitii în domeniul eficientei energetice, pentru care se cere finantare de la bugetul de stat si din alte surse interne si externe la dispozitia Guvernului;

i) elaborarea sintezei programelor de eficientă energetică pe ansamblul economiei nationale;

j) cooperarea cu institutiile abilitate, în vederea elaborării balantelor energetice si formării unor baze de date energetice necesare pentru evaluarea raportului cerere-ofertă în domeniul energiei, a realizării unor scenarii pe termen scurt, mediu si lung privind evolutia acestui raport, inclusiv a calculului indicatorilor de eficientă energetică la nivel national;

k) acordarea de consultantă gratuită în elaborarea si aplicarea proiectelor de crestere a eficientei energetice;

I) elaborarea si coordonarea programelor de pregătire si instruire, precum si atestarea personalului cu atributii în domeniul gestiunii energiei;

m) avizarea împreună cu ministerele de resort, după caz, a programelor proprii de eficientă energetică, întocmite de consumatori, în conditiile prezentei legi;

n) promovarea producerii de energie, utilizând sursele regenerabile de energie, prin actiuni complementare reglementării pietei de energie;

o) participarea la elaborarea de studii pentru fundamentarea programelor nationale de eficientă energetică sau pentru proiecte declarate eligibile, în cadrul programelor de eficientă energetică si energii regenerabile, initiate de organisme internationale.

(5) Agentia Română pentru Conservarea Energiei este condusă de un presedinte numit prin ordin al ministrului economiei si comertului. Presedintele este asimilat din punct de vedere al salarizării cu functia de secretar de stat.

Art. 8. - (1) Agentia Română pentru Conservarea Energiei este împuternicită, în conditiile prezentei legi, ca, în colaborare cu Autoritatea Natională pentru Protectia Consumatorilor, să asigure supravegherea pietei pentru respectarea reglementărilor tehnice privind eficienta energetică.

(2) Agentia Română pentru Conservarea Energiei are dreptul de a solicita informatii si documente privind utilizarea si gestionarea energiei si a resurselor energetice de la persoanele fizice si juridice a căror activitate face obiectul aplicării prevederilor prezentei legi.

(3) Personalul Agentiei Române pentru Conservarea Energiei are dreptul de acces, în conditiile legii, în spatiile de productie, încercări, verificare finală si de depozitare a aparatelor, echipamentelor si utilajelor cu rol în producere, transport, distributie si consum de energie, precum si în locurile în care acestea sunt utilizate.

(4) Personalul Agentiei Române pentru Conservarea Energiei are dreptul de acces, în conditiile legii, la instalatiile de măsurare a energiei electrice, gazelor naturale, energiei termice si a consumurilor de apă caldă si rece, ale persoanelor juridice.

 

CAPITOLUL V

Reglementări tehnice privind eficienta energetică

 

Art. 9. - (1) Ministrul economiei si comertului, la propunerea Agentiei Române pentru Conservarea Energiei, emite reglementări tehnice privind eficienta energetică pentru aparate, echipamente si utilaje cu consum mare de energie.

(2) Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, cu consultarea Agentiei Române pentru Conservarea Energiei, emite reglementări tehnice privind eficienta energetică pentru clădiri, precum si pentru acordarea certificatului energetic pentru clădiri, în conditiile legii.

(3) Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului coordonează activitatea de stabilire si elaborare a reglementărilor tehnice privind eficienta energetică si reabilitarea termică a constructiilor.

(4) Ministerele interesate, în colaborare cu Agentia Română pentru Conservarea Energiei, vor emite reglementări tehnice privind eficienta energetică în domeniile lor de activitate.

Art. 10. - Producătorii si importatorii de aparate, utilaje si echipamente pentru care au fost elaborate reglementări tehnice privind eficienta energetică nu le pot introduce pe piată decât cu conditia respectării acestor reglementări tehnice.

Art. 11. - (1) Producătorii de aparate, utilaje si echipamente pentru care au fost elaborate reglementări tehnice privind eficienta energetică au obligatia să efectueze sau să solicite efectuarea încercărilor si măsurătorilor stabilite prin actele normative în vigoare pentru certificarea conformitătii, după caz.

(2) Certificarea conformitătii pe baza încercărilor si măsurătorilor efectuate conform reglementărilor tehnice se face pe bază de taxe de laboratoare si/sau de organisme de specialitate notificate de ministerele de resort.

 

CAPITOLUL VI

Obligatiile consumatorilor de energie

 

Art. 12. - Consumatorii de energie, persoane juridice, sunt obligati să dispună de un sistem propriu de măsură, evidentă si monitorizare a consumurilor energetice si să pună la dispozitie Agentiei Române pentru Conservarea Energiei si altor institutii abilitate, la cerere, informatii privind consumurile energetice si indicatorii de eficientă energetică.

Art. 13. - (1) Consumatorii care folosesc o cantitate de energie cuprinsă între 200 t si 1.000 t echivalent petrol pe an sunt obligati să întocmească la fiecare 2 ani un bilant energetic realizat de o persoană fizică sau juridică autorizată în conditiile prezentei legi.

(2) Consumatorii care folosesc o cantitate de energie mai mare de 1.000 t echivalent petrol pe an sunt obligati:

a) să numească un responsabil cu atributii în domeniul gestiunii energiei si resurselor energetice, atestat de Agentia Română pentru Conservarea Energiei, în conditiile legii;

b) să efectueze anual un bilant energetic elaborat de o persoană fizică sau juridică autorizată de Agentia Română pentru Conservarea Energiei, în conditiile legii.

(3) În cazul consumatorilor de energie care detin subunităti (sucursale, puncte de lucru, precum si alte sedii secundare) amplasate în mai multe puncte geografice, care nu sunt legate direct prin functionalitate sau retele energetice, fiecare subunitate situată într-un punct geografic diferit de al celorlalte subunităti este considerată din punctul de vedere al obligatiilor ce îi revin ca unitate independentă. În acest sens, subunitătile vor avea obligatia de efectuare a bilanturilor energetice, de numire a unui responsabil cu atributii în domeniul gestiunii energiei, respectiv de elaborare a programelor proprii de eficientă energetică, în functie de consumul total anual de energie, conform prevederilor alin. (1) si (2).

(4) Coordonarea responsabililor în domeniul gestiunii energiei pentru consumatorii de energie care detin subunitătile mentionate la alin. (3) se va face numai de persoane atestate în domeniul gestiunii energiei.

Art. 14. - (1) Operatorii economici cu activitate de producere, transport sau distributie a combustibililor si energiei sunt obligati să ia măsuri pentru:

a) reducerea consumului propriu de combustibili si energie;

b) promovarea energiei solare, eoliene, geotermale, a biomasei, a biogazului si a energiei produse din deseuri menajere;

c) În conditiile convenite cu consumatorii, producătorii si furnizorii de energie electrică si termică au obligatia de a desfăsura activităti de informare, consultantă, finantare, precum si de a executa lucrări în vederea cresterii eficientei energetice în instalatiile ce le detin.

(2) Societătile de transport, alte societăti, precum si unitătile administratiei publice locale si centrale, care detin mai mult de 25 de autovehicule, au obligatia să dezvolte programe de monitorizare si gestiune a consumului de carburanti pentru grupul de vehicule detinut.

(3) În cazul entitătilor mentionate la alin. (2), care detin subunităti (sucursale, puncte de lucru, precum si alte sedii secundare) amplasate în mai multe puncte geografice, fiecare subunitate situată într-un punct geografic diferit de al celorlalte subunităti este considerată din punctul de vedere al obligatiilor ce îi revin ca unitate independentă. În acest sens, subunitătile vor avea obligatia de dezvoltare a unor programe de monitorizare si gestiune a consumului de carburanti pentru grupul de vehicule detinut, conform prevederilor alin. (2).

Art. 15. - Administratorii clădirilor aflate în proprietate publică au obligatia să ia măsuri pentru:

a) utilizarea eficientă a sistemului de încălzire si climatizare;

b) utilizarea materialelor de constructie eficiente energetic;

c) utilizarea aparatelor de măsură si reglare a consumului de energie;

d) elaborarea în conditiile legii, o dată la 5 ani, a unui bilant energetic pentru clădirile cu suprafata desfăsurată mai mare de 1.000 m2, dotate cu instalatii de încălzire si climatizare aflate în exploatare.

 

CAPITOLUL VII

Stimulente fiscale si financiare pentru activităti care conduc la cresterea eficientei energetice

 

Art. 16. - (1) În termen de 6 luni*) de la publicarea legii în Monitorul Oficial al României, Partea I, se elaborează Programul de crestere a eficientei energetice pentru perioada 2006 - 2010, denumit în continuare Program, asociat cu un mecanism de acordare a sprijinului financiar de la bugetul de stat si bugetele locale pentru cresterea eficientei energetice atât la nivel national, cât si local, gestionat de Ministerul Economiei si Comertului.

(2) Programul se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Economiei si Comertului si la initiativa Agentiei Române pentru Conservarea Energiei, cu avizul Grupului interministerial de lucru pentru coordonarea elaborării si implementării Strategiei nationale în domeniul eficientei energetice si a planului de actiune aferent, constituit prin Hotărârea Guvernului nr. 1.488/2002.

(3) Programul va contine proiectele prioritare din domeniile economice de bază - industrie, transporturi, comert, agricultură, servicii, autorităti locale si sectorul rezidential.

(4) Programele locale se elaborează si se aprobă de autoritătile locale cu sprijin si consultantă din partea Agentiei Române pentru Conservarea Energiei si vor contine proiectele de interes local menite să promoveze cresterea eficientei energetice.

(5) Programul la nivel national si programele locale de crestere a eficientei energetice vor preciza sursele bugetare de la bugetul de stat si bugetele locale.

(6) Mecanismul de acordare a sprijinului financiar de la bugetul de stat si bugetele locale prin Program, cuprinzând categoriile de activitate, conditiile de eligibilitate a beneficiarilor, conditiile de eligibilitate a proiectelor, precum si procedura de acordare a sprijinului financiar, inclusiv nivelul de finantare, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agentiei Române pentru Conservarea Energiei, cu avizul Grupului interministerial de lucru pentru coordonarea elaborării si implementării Strategiei nationale în domeniul eficientei energetice si a planului de actiune aferent, constituit prin Hotărârea Guvernului nr. 1.488/2002.

Art. 17. - (1) Pentru finantarea investitiilor care au ca obiectiv principal cresterea eficientei energetice, consumatorii de energie pot beneficia de sprijin financiar din Program de până la 50% din valoarea proiectului.

(2) Autoritătile administratiei publice locale si centrale pot finanta lucrări pentru cresterea eficientei energetice si pe baza unui contract de performantă încheiat cu terti.

Art. 18. - Acordarea de stimulente financiare pentru promovarea eficientei energetice se face cu respectarea legislatiei în vigoare cu privire la acordarea ajutorului de stat.


*) Termenul de 6 luni curge de la data publicării Legii nr. 56/2006 în Monitorul Oficial al României, Partea I, respectiv 31 martie 2006.

 

 

CAPITOLUL VIII

Sanctiuni

 

Art. 19. - Constituie contraventii următoarele fapte:

a) nerespectarea de către operatorul economic, administratia publică locală si de către administratorii clădirilor publice a prevederilor art. 4 alin. (1), ale art. 8 alin. (3) si (4), precum si ale art. 12-15;

b) nerespectarea reglementărilor tehnice privind eficienta energetică potrivit art. 10 si 11.

Art. 20. - (1) Contraventiile prevăzute la art. 19 se sanctionează după cum urmează:

a) cu amendă de la 7.500 lei la 15.000 lei, cele prevăzute la lit. a);

b) cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei si, după caz, oprirea temporară a introducerii pe piată a aparatelor, utilajelor si echipamentelor pentru care sunt în vigoare reglementări tehnice privind eficienta energetică, până la o dată stabilită de organul de control, cele prevăzute la lit. b).

(2) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzilor prevăzute la alin. (1), organul de control făcând mentiune în procesul-verbal despre această posibilitate.

(3) Actualizarea limitelor amenzilor prevăzute la alin. (1) se face prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agentiei Române pentru Conservarea Energiei.

Art. 21. - (1) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor, inclusiv măsura privind oprirea temporară a introducerii pe piată a aparatelor, utilajelor si echipamentelor pentru care sunt în vigoare reglementări tehnice privind eficienta energetică, se fac de personalul împuternicit de Agentia Română pentru Conservarea Energiei.

(2) Organele de politie acordă sprijin, la cerere, personalului împuternicit de Agentia Română pentru Conservarea Energiei.

Art. 22. - Prevederile art. 19 si 20 se completează cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările ulterioare.

 

CAPITOLUL IX

Dispozitii tranzitorii si finale

 

            Art. 23. - Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

            Art. 24. - În termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi Agentia Română pentru Conservarea Energiei, cu avizul Ministerului Finantelor Publice, va supune spre aprobare Guvernului normele metodologice de aplicare a acesteia.

 

NOTĂ:

Reproducem mai jos prevederile art. II din Legea nr. 56/2006, care nu sunt încorporate în textul republicat al Legii nr. 199/2000 si care se aplică, în continuare, ca dispozitii proprii ale Legii nr. 56/2006:

„Art. II. - În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Economiei si Comertului, la propunerea Agentiei Române pentru Conservarea Energiei, va supune spre aprobare Guvernului normele metodologice de aplicare a acesteia, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.”