MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 174 (XVIII) - Nr. 827         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 9 octombrie 2006

 

SUMAR

 

ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

74. - Ordonantă de urgentă pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 42/1997 privind transportul naval

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.315. - Hotărâre pentru aprobarea Acordului tehnic dintre Ministerul Apărării Nationale din România si Ministerul Apărării din Republica Italiană privind cooperarea în domeniile geografiei militare, hidrografiei si a schimbului de date si materiale, semnat la Bucuresti la 12 iulie 2006

 

Acord tehnic între Ministerul Apărării Nationale din România si Ministerul Apărării din Republica Italiană privind cooperarea în domeniile geografiei militare, hidrografiei si a schimbului de date si materiale

 

ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 42/1997 privind transportul naval

 

Având în vedere recomandările expertilor Comunitătii Europene în legătură cu armonizarea legislatiei nationale cu legislatia comunitară privind transporturile maritime si pe căile navigabile interioare, care au condus la necesitatea modificării legislatiei în ceea ce priveste înmatricularea navelor maritime si a navelor de navigatie interioară în registrele matricole si în registrele de evidentă a navelor, precum si radierea lor din aceste registre, schimbarea sistemului de clasificare a navelor si intrarea în vigoare la data aderării României la Uniunea Europeană a Regulamentului (CEE) nr. 3.577/92 al Consiliului din 7 decembrie 1992 de aplicare a principiului liberei circulatii a serviciilor la transporturile maritime în interiorul statelor membre (cabotaj maritim), regulament care se va aplica direct si obligatoriu si României, întrucât există prevederi nationale care contravin prevederilor comunitare, sunt necesare modificarea si completarea legislatiei românesti în domeniul transporturilor maritime si pe căile navigabile, măsură apreciată ca fiind un caz exceptional, conform art 115 alin. (4) din Constitutia României, republicată, impunându-se adoptarea de urgentă a unui act normativ de modificare si completare a Ordonantei Guvernului nr. 42/1997 privind transportul naval, republicată.

În temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

 

Art. I. - Ordonanta Guvernului nr. 42/1997 privind transportul naval, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 10 martie 2004, se modifică si se completează după cum urmează:

1. Titlul ordonantei va avea următorul cuprins:

„ORDONANTĂ

privind transportul maritim sl pe căile navigatiile interioare”

2. Articolul 1 va avea următorul cuprins:

„Art. 1. - (1) Transportul maritim si pe căile navigabile interioare este reglementat prin prevederile prezentei ordonante si ale altor acte normative, precum si prin prevederile acordurilor si conventiilor internationale la care România este parte.

(2) Prezenta ordonantă stabileste normele specifice aplicabile transportului maritim si pe căile navigabile interioare, modul de organizare a sistemului institutional din acest domeniu si organismele care fac parte din acest sistem, normele specifice privind desfăsurarea în sigurantă a navigatiei, precum si normele specifice aplicabile navelor, personalului acestora si personalului care efectuează activităti de transport naval, activităti conexe si activităti auxiliare acestora.”

3. Articolul 3 va avea următorul cuprins:

„Art. 3. - Prevederile prezentei ordonante nu se aplică navelor militare, navelor aflate în proprietatea sau în operarea statului român si angajate numai în servicii guvernamentale necomerciale, porturilor militare si în zonele în care se desfăsoară în exclusivitate activităti militare.”

4. Titlul capitolului II va avea următorul cuprins:

„CAPITOLUL II

Sistemul institutional din domeniul transportului maritim si pe căile navigabile interioare”

5. Titlul sectiunii 1 a capitolului II va avea următorul cuprins:

„SECTIUNEA 1

Autoritatea de stat în domeniul transportului maritim si pe căile navigabile interioare”

6. La articolul 4, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 4. - (1) Autoritatea de stat în domeniul transportului maritim si pe căile navigabile interioare este Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, denumit în continuare minister, care elaborează si promovează actele normative si normele specifice aplicabile transportului maritim si pe căile navigabile interioare, urmăreste aplicarea acestora si asigură ducerea la îndeplinire a obligatiilor ce revin statului din acordurile si conventiile internationale la care România este parte.”

7. Articolul 5 va avea următorul cuprins:

„Art. 5. - Ministerul îsi exercită rolul de autoritate de stat în domeniul transportului maritim si pe căile navigabile interioare privind activitătile de reglementare, autorizare, coordonare, inspectie, control, supraveghere si certificare a infrastructurii de transport maritim si pe căi navigabile interioare, a navelor, a activitătilor de transport naval, a activitătilor conexe si a activitătilor auxiliare acestora, precum si a personalului care efectuează aceste activităti, prin Directia generală transport naval din cadrul ministerului, denumită în continuare directie.”

8. Articolul 6 va avea următorul cuprins:

„Art. 6. - (1) Directia exercită atributiile ministerului privind coordonarea, supravegherea si controlul, după caz, ale institutiilor publice, companiilor nationale, regiilor autonome si societătilor comerciale din domeniul transportului maritim si pe căile navigabile interioare, care functionează în subordinea sau sub autoritatea ministerului, în ceea ce priveste activitătile prevăzute la art. 5.

(2) Organismele prevăzute la alin. (1) formează sistemul institutional din domeniul transportului maritim si pe căile navigabile interioare si exercită, potrivit competentelor atribuite:

a) functia de autoritate de stat în domeniul sigurantei navigatiei si a securitătii navelor;

b) functia de autoritate portuară si/sau de căi navigabile interioare;

c) alte functii specifice domeniului transportului maritim si pe căile navigabile interioare.”

9. Articolul 7 va avea următorul cuprins:

„Art. 7. - Functia de autoritate de stat în domeniul sigurantei navigatiei si a securitătii navelor este îndeplinită de Autoritatea Navală Română, organ tehnic de specialitate din subordinea ministerului, care are următoarele atributii:

a) duce la îndeplinire obligatiile ce revin statului din acordurile si conventiile internationale la care România este parte;

b) elaborează normele tehnice nationale privind constructia, întretinerea si repararea navelor si le supune spre aprobare ministerului;

c) certifică si monitorizează conformitatea navelor care arborează pavilionul român si a echipamentelor cu normele tehnice nationale si cu prevederile conventiilor internationale la care România este parte;

d) certifică conformitatea companiilor care operează nave care arborează pavilionul român cu prevederile conventiilor internationale la care România este parte;

e) emite brevete, certificate de capacitate pentru personalul navigant român, certificate de conducător de ambarcatiune de agrement, precum si atestate de conformitate si recunoastere;

f) organizează sesiuni de examene pentru obtinerea brevetelor, a certificatelor de capacitate, precum si a certificatelor de conducător de ambarcatiune de agrement;

g) monitorizează activitatea formelor de pregătire aprobate;

h) acordă dreptul de arborare a pavilionului român, suspendă sau retrage acest drept si emite actele de nationalitate navelor care au obtinut dreptul de arborare a pavilionului român;

i) efectuează supravegherea navigatiei si controlul traficului de nave în apele nationale navigabile si în porturile românesti;

j) efectuează inspectia si controlul navelor, indiferent de pavilionul acestora, în apele nationale navigabile si în porturile românesti, privind respectarea prevederilor legale nationale în domeniu si ale acordurilor si conventiilor internationale la care România este parte;

k) efectuează controlul statului pavilionului la navele maritime care arborează pavilionul român;

I) efectuează controlul statului portului la navele maritime care arborează pavilionul altor state si care se află în apele nationale navigabile si în porturile românesti;

m) efectuează înmatricularea si tine evidenta navelor care arborează pavilionul român, a navelor aflate în constructie în România si a personalului navigant român;

n) coordonează activitătile de căutare si salvare a vietii omenesti, a navelor si aeronavelor aflate în pericol pe mare si în apele nationale navigabile ale României;

o) coordonează activitătile de prevenire a poluării apelor de către navele aflate în apele nationale navigabile si, împreună cu autoritătile de protectie a mediului, coordonează interventia pentru depoluare;

p) asigură supravegherea tehnică privind clasificarea si certificarea sigurantei constructiei navelor care arborează pavilionul român, în conformitate cu normele tehnice obligatorii de constructie aprobate de minister sau ale organizatiilor recunoscute, la solicitarea proprietarului navei;

q) efectuează supravegherea tehnică a lucrărilor de constructie a navelor care urmează să arboreze pavilionul român si efectuează certificarea materialelor si a echipamentelor utilizate la constructia acestora, la solicitarea proprietarului navei;

r) efectuează supravegherea tehnică si certificarea constructiei containerelor, în conformitate cu prevederile acordurilor si conventiilor internationale la care România este parte;

s) eliberează certificate de tonaj navelor care arborează pavilionul român;

t) cercetează, prin căpităniile de port, evenimentele si accidentele de navigatie;

u) sanctionează contraventional persoanele care încalcă prevederile legale privind navigatia si poluarea apelor nationale navigabile de către nave, dacă faptele acestora nu întrunesc elementele constitutive ale unei infractiuni;

v) transcrie constituirea, transmiterea sau stingerea drepturilor reale asupra navelor care arborează pavilionul român, precum si asupra navelor aflate în constructie;

x) reprezintă statul român în organismele internationale pe bază de mandat acordat în conditiile legii;

y) alte atributii stabilite prin actul normativ de organizare si functionare a Autoritătii Navale Române.”

10. Titlul sectiunii a 3-a a capitolului II va avea următorul cuprins:

„SECTIUNEA a 3-a

Administratii portuare si/sau de căi navigabile interioare”

11. Articolul 10 va avea următorul cuprins:

„Art. 10. - (1) Functia de autoritate portuară si/sau de căi navigabile interioare este îndeplinită de administratiile porturare si/sau de căi navigabile interioare, care au ca principal obiect de activitate aplicarea politicii portuare si de căi navigabile interioare, elaborată de minister, coordonarea activitătilor care se desfăsoară în porturi si pe căile navigabile interioare si implementarea programelor de dezvoltare a infrastructurilor portuare si de căi navigabile interioare.

(2) Modul de organizare si functionare a activitătilor în porturi si pe căile navigabile interioare, de administrare a porturilor si a căilor navigabile interioare, de utilizare a infrastructurii portuare si de căi navigabile interioare, apartinând domeniului public, se stabileste prin lege.”

12. Titlul sectiunii a 4-a a capitolului II va avea următorul cuprins:

„SECTIUNEA a 4-a

Sistemul de educare, pregătire profesională si perfectionare a personalului din domeniul transportului maritim sl pe căile navigabile interioare”

13. Articolul 11 va avea următorul cuprins:

„Art. 11. - (1) Activitătile de educare, formare profesională si perfectionare a personalului navigant român se desfăsoară numai printr-o formă de pregătire aprobată.

(2) Forma de pregătire aprobată reprezintă totalitatea cursurilor organizate de un furnizor de educatie, de formare profesională sau de perfectionare, aprobate de Autoritatea Navală Română.

(3) Activitătile de educare si formare profesională se desfăsoară prin furnizori de educatie acreditati în conditiile legii.

(4) Cursurile de perfectionare în domeniu se desfăsoară prin Centrul Român pentru Pregătirea si Perfectionarea Personalului din Transporturile Navale - CERONAV, institutie publică aflată în subordinea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, denumit în continuare CERONAV.

(5) CERONAV poate desfăsura activităti de educare si formare profesională, precum si alte activităti mentionate în actul normativ de înfiintare.

(6) Pentru activitătile si operatiunile specifice desfăsurate, CERONAV percepe tarife aprobate prin ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului.”

14. Articolul 12 va avea următorul cuprins:

„Art. 12. - (1) CERONAV îsi poate desfăsura activitatea si prin intermediul unor institutii publice, regii autonome, societăti comerciale, asociatii si fundatii, care au avizul Ministerului Educatiei si Cercetării si al Autoritătii Navale Române.

(2) Furnizorii de servicii de pregătire si perfectionare a personalului din transportul maritim si pe căile navigabile, care au fost autorizati, avizati sau supusi unei proceduri similare în vederea desfăsurării acestor activităti într-un stat membru al Uniunii Europene sau apartinând Spatiului Economic European, sunt exceptati de la cerinta avizării prevăzută la alin. (1).”

15. Articolul 13 va avea următorul cuprins:

„Art. 13. - Autoritatea Navală Română trebuie să monitorizeze permanent respectarea conditiilor în baza cărora au fost aprobate formele de pregătire prevăzute la art. 11 alin. (2), modul de derulare a acestora, inclusiv calificarea si experienta personalului didactic si a instructorilor, precum si în baza tehnico-materială aferentă.”

16. Capitolul III „Activităti de transport naval”, alcătuit din articolul 14, se abrogă.

17. Titlul capitolului IV va avea următorul cuprins:

„CAPITOLUL IV

Nave”

18. Articolul 15 va avea următorul cuprins:

„Art. 15. - Toate navele maritime si de navigatie interioară, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, pe timpul cât navighează sau stationează în apele nationale navigabile ale României si în porturile românesti, sunt obligate să respecte prevederile legislatiei nationale si ale acordurilor si conventiilor internationale la care România este parte.”

19. La articolul 16, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

„(3) Normele tehnice obligatorii pentru navele care arborează pavilionul român privind proiectarea, constructia, modificarea si transformarea sunt cele aprobate de minister sau cele ale unor organizatii recunoscute.”

20. După articolul 16 se introduce un nou articol, articolul 161, cu următorul cuprins:

„Art. 161. - (1) Conformitatea cu normele tehnice obligatorii de constructie a navelor care arborează pavilionul român se dovedeste cu certificate emise de Autoritatea Navală Româna sau de o organizatie recunoscută, după caz.

(2) Conformitatea navelor care arborează pavilionul român cu cerintele tehnice prevăzute în acordurile si conventiile internationale aplicabile, la care România este parte, se dovedeste cu certificate emise de Autoritatea Navală Română sau de o organizatie recunoscută cu care Autoritatea Navală Română a încheiat contract de mandat special.

(3) Orice navă care se construieste în alt stat si urmează, la finalizarea lucrărilor, să arboreze pavilionul român trebuie să fie supravegheată în timpul constructiei de către Autoritatea Navală Română sau de către o organizatie recunoscută cu care Autoritatea Navală Română a încheiat contract de mandat special, în functie de solicitarea proprietarului navei.”

21. Articolul 17 va avea următorul cuprins:

„Art. 17. - Accesul navelor maritime si de navigatie interioară, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, în porturile românesti si pe căile navigabile interioare este liber si nediscriminatoriu.”

22. Articolul 18 va avea următorul cuprins:

„Art. 18. - (1) Supravegherea navigatiei si controlul traficului în apele nationale navigabile si în porturi se exercită de Autoritatea Navală Română.

(2) Ministerul, prin Autoritatea Navală Română, îsi exercită autoritatea si asupra navelor care arborează pavilionul român si navighează în marea liberă sau în apele teritoriale navigabile ale altor state.”

23. La articolul 21, alineatul (7) va avea următorul cuprins:

„(7) Bazinele santierelor navale sunt suprafete de apă din incinta santierelor navale, care, împreună cu cheiurile aferente, sunt destinate activitătilor de constructii si reparatii de nave.”

24. La articolul 21, alineatul (8) se abrogă.

25. Articolul 22 va avea următorul cuprins:

„Art. 22. - Regulile de sigurantă a navigatiei în apele nationale navigabile si în porturi se stabilesc prin ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului.”

26. Titlul sectiunii a 2-a „Nave” a capitolului IV se abrogă.

27. Articolul 23 va avea următorul cuprins:

„Art. 23. - Sunt nave, în întelesul prezentei ordonante, navele maritime si de navigatie interioară de orice tip, propulsate sau nepropulsate, care navighează la suprafată ori în imersie, destinate transportului de mărfuri si/sau de persoane, pescuitului, remorcajului ori împingerii, aparate plutitoare cum ar fi: dragi, elevatoare plutitoare, macarale plutitoare, graifere plutitoare si altele asemenea, cu sau fără propulsie, precum si instalatiile plutitoare care, în mod normal, nu sunt destinate deplasării ori efectuării de lucrări speciale, cum ar fi: docuri plutitoare, debarcadere plutitoare, pontoane, hangare plutitoare pentru nave, platforme de foraj si altele asemenea, faruri plutitoare si ambarcatiuni de agrement.”

28. Articolul 24 va avea următorul cuprins:

„Art. 24. - Fac parte din nave instalatiile, masinile si motoarele care asigură propulsia navei sau produc o altă actiune mecanică, împreună cu mecanismele si mijloacele necesare transmiterii acestei actiuni, toate echipamentele necesare navigatiei, diferitelor manevre, sigurantei navei, salvării vietii omenesti, prevenirii poluării, comunicatiilor, igienei si exploatării potrivit destinatiei navei, precum si proviziile.”

29. Articolul 26 va avea următorul cuprins:

„Art. 26. - (1) Ministerul aprobă si face publice normele tehnice nationale obligatorii de constructie a navelor.

(2) Autoritatea Navală Română va face publică lista cuprinzând organizatiile recunoscute cu care a încheiat contracte de mandat special.”

30. Articolele 27-29 se abrogă.

31. Sectiunea a 3-a „Înscrierea navelor, constituirea, transmiterea si stingerea drepturilor reale asupra navelor” a capitolului IV, cuprinzând articolele 30-43, se abrogă.

32. Titlul sectiunii a 4-a a capitolului IV va avea următorul cuprins:

„SECTIUNEA a 4-a

Nationalitatea navei. Dreptul de a arbora pavilionul român.

Înmatricularea, radierea si evidenta navelor care arborează pavilionul român”

33. Articolul 45 va avea următorul cuprins:

„Art. 45. - (1) În numele Guvernului, ministerul, prin Autoritatea Navală Română, acordă, suspendă sau retrage dreptul de arborare a pavilionului român.

(2) Dreptul de a arbora pavilionul român se acordă:

a) navelor maritime si de navigatie interioară proprietate a persoanelor juridice sau fizice române;

b) navelor maritime proprietate a persoanelor fizice care au cetătenia unui stat membru al Uniunii Europene sau apartinând Spatiului Economic European ori a persoanelor juridice având sediul în Uniunea Europeană sau în Spatiul Economic European, care au filiale, sucursale ori agentii pe teritoriul României;

c) navelor maritime proprietate a persoanelor fizice străine cu domiciliul în România sau a filialelor din România ale persoanelor juridice străine, altele decât cele mentionate la lit. b);

d) navelor maritime sau de navigatie interioară proprietate a persoanelor juridice sau fizice străine, închiriate prin contracte de tip bare-boat ori leasing, pe perioade mai mari de un an, de persoane juridice sau fizice române.

(3) În toate cazurile prevăzute la alin. (2) trebuie să se facă dovada că navele îndeplinesc prevederile art. 161.”

34. Articolul 46 va avea următorul cuprins:

„Art. 46. - (1) Pentru a obtine dreptul de arborare a pavilionului român, în conditiile art. 45, persoanele fizice sau juridice române/străine trebuie să prezinte:

a) certificatul de radiere a navei, pentru situatiile prevăzute la art. 45 alin. (2) lit. a) sau b);

b) certificatul de suspendare sau de retragere, după caz, a dreptului de arborare a pavilionului detinut anterior, pentru situatiile prevăzute la art. 45 alin. (2) lit. c).

(2) Navele mentionate la alin. (1) pierd dreptul de arborare a pavilionului român la încetarea contractului de închiriere de tip bare-boat sau leasing ori la solicitarea în scris a proprietarului sau a operatorului, cu avizul proprietarului, după caz.”

35. După articolul 46 se introduce un nou articol, articolul 461, cu următorul cuprins:

„Art. 461. - (1) Dreptul de arborare a pavilionului român se acordă de Autoritatea Navală Română, prin căpităniile de port desemnate în conformitate cu prevederile art. 511 alin. (4). După acordarea dreptului de arborare a pavilionului român, căpităniile de port înmatriculează nava în registrele matricole si emit actul de nationalitate a navei, care atestă acest drept.

(2) După emiterea actului de nationalitate căpitănia de port comunică Autoritătii Navale Române datele din registrul matricol pentru a fi centralizate în Registrul de evidentă centralizată a navelor care arborează pavilionul român.

(3) Valabilitatea actelor de nationalitate este de 5 ani si se poate prelungi pe perioade de încă 5 ani, cu conditia ca certificatele tehnice să fie valabile.”

36. Articolul 48 va avea următorul cuprins:

„Art. 48. - (1) Navele care au obtinut dreptul de arborare a pavilionului român au dreptul să navigheze numai dacă au la bord următoarele documente valabile:

a) documentele care atestă dreptul de a arbora acest pavilion;

b) certificatul de conformitate cu normele tehnice obligatorii;

c) certificatele care să ateste conformitatea cu prevederile acordurilor si conventiilor internationale la care România este parte.

(2) Navele care arborează pavilionul român trebuie să tină un jurnal de bord si, după caz, alte jurnale stabilite prin ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului.”

37. Articolul 49 se abrogă.

38. Articolul 50 va avea următorul cuprins:

„Art. 50. - (1) Dreptul de a arbora pavilionul român se retrage:

a) la solicitarea proprietarului navei;

b) dacă nu mai sunt îndeplinite conditiile prevăzute la art. 45 alin. (2);

c) dacă nava a fost retinută de două ori într-o perioadă de 12 luni de controlul statului portului;

d) dacă nava a suferit o pierdere totală ca urmare a unui naufragiu, esuării, incendiului, scufundării, abandonării sau altor asemenea împrejurări ori a fost dezmembrată.

(2) După retragerea dreptului de arborare a pavilionului român, nava se radiază din registrul matricol.”

39. Articolul 51 va avea următorul cuprins:

„Art. 51. - Procedurile privind obtinerea dreptului de a arbora pavilionul român, înmatricularea, luarea si scoaterea din evidentă a navelor, transcrierea drepturilor reale asupra navelor se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului.”

40. După articolul 51 se introduc unsprezece noi articole, articolele 511-5111, cu următorul cuprins:

„Art. 511. - (1) Navele maritime care arborează pavilionul român se înmatriculează în Registrul matricol al navelor maritime.

(2) Navele de navigatie interioară care arborează pavilionul român se înmatriculează în Registrul matricol al navelor de navigatie interioară.

(3) Navele maritime si de navigatie interioară care au obtinut dreptul de a arbora pavilionul român în conditiile prevăzute la art. 45 alin. (2) lit. c) se înscriu în Registrul matricol al navelor în bare-boat si leasing.

(4) Registrele prevăzute la alin. (1)-(3) se tin de căpităniile de port desemnate în acest sens prin decizie a directorului general al Autoritătii Navale Române.

(5) Autoritatea Navală Română tine evidenta navelor prevăzute la alin. (1) -(3) în Registrul de evidentă centralizată a navelor.

(6) Forma si continutul registrelor prevăzute în prezentul articol se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului.

Art. 512. - (1) Categoriile de ambarcatiuni de agrement, precum si certificatul de conducător de ambarcatiune de agrement pe care trebuie să îl posede conducătorii acestora se stabilesc prin ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului.

(2) Modelul certificatelor si conditiile de obtinere a acestora se stabilesc prin ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului.

Art. 513. - (1) Navele maritime, navele de navigatie interioară propulsate, aparatele si instalatiile plutitoare cu propulsie proprie se individualizează printr-un nume propus de proprietar si aprobat de Autoritatea Navală Română.

(2) Navele de navigatie interioară nepropulsate, navele de agrement si aparatele si instalatiile plutitoare fără propulsie se individualizează printr-un număr de înmatriculare acordat de Autoritatea Navală Română.

(3) La solicitarea proprietarului si cu acordul căpităniei portului de înmatriculare, navele prevăzute la alin. (2) pot purta si un nume.

(4) Numele navei sau numărul prin care navele se individualizează se înscrie pe corpul navei, în mod vizibil, pe ambele borduri si în pupa navei si, după caz, si pe suprastructura acesteia. în pupa navei se înscrie si numele portului de înmatriculare.

(5) Numele navei sau numărul prin care nava se individualizează se înscrie si pe colacii, plutele, bărcile si salupele de salvare cu care este echipată aceasta.

Art. 514. - (1) Navele care au obtinut dreptul de arborare a pavilionului român se înmatriculează în registrele prevăzute la art. 511 alin. (1)-(3).

(2) Nu se înmatriculează în registrele matricole prevăzute la art. 511 următoarele categorii de nave:

a) navele cu un deplasament de până la 15 tone inclusiv sau o capacitate de încărcare mai mică de 15 m3;

b) ambarcatiunile de agrement.

(3) Navele prevăzute la alin. (2) se înscriu într-un registru de evidentă de către căpităniile de port.

(4) Forma si continutul registrului de evidentă prevăzut la alin. (3), precum si procedurile de înscriere se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului.

(5) Nu se înmatriculează sau nu se înscrii!! în registrul de evidentă următoarele categorii de nave:

a) ambarcatiunile cu o lungime mai mică de 7 m si/sau cu o propulsie mai mică de 15 kW;

b) ambarcatiunile propulsate prin forta umană;

c) ambarcatiunile de agrement cărora nu li se aplică reglementările nationale privind introducerea pe piată a acestora, cu exceptia ambarcatiunilor destinate să transporte persoane în scop comercial si a ambarcatiunilor pe pernă de aer.

Art. 515. - (1) Dreptul de arborare a pavilionului român se poate suspenda în cazul navelor care arborează pavilionul român si fac obiectul unui contract de bare-boat sau leasing cu o durată mai mare de un an, încheiat cu o persoană juridică străină, la solicitarea proprietarului, în vederea înscrierii într-un registru al altui stat.

(2) Proprietarul navei care solicită suspendarea pavilionului român are obligatia să predea certificatul de înmatriculare al navei si să declare noul stat de pavilion.

(3) Pe perioada suspendării pavilionului român aspectele legate de publicitatea proprietătii, a garantiilor reale si a sarcinilor ce grevează nava vor continua să fie guvernate de legea română.

(4) Suspendarea se acordă pentru o perioadă de maximum 2 ani. în cazul în care contractul de bare-boat sau leasing prevăzut la alin. (1) este încheiat pentru o perioadă mai mare de 2 ani, proprietarul navei poate solicita prelungirea suspendării pentru perioade de maximum 2 ani.

Art. 516. - (1) În cazul contractelor de închiriere de tip bare-boat sau leasing pentru nave care arborează pavilionul român, încheiate între proprietarii români si operatori români sau străini ori între operatori, operatorul care exploatează efectiv nava trebuie să solicite, cu acordul proprietarului, eliberarea unui nou act de nationalitate în care, pe lângă numele proprietarului, să fie mentionat si numele acestuia. Noul act de nationalitate se emite cu conditia depunerii prealabile a actului de nationalitate initial, care se păstrează la Autoritatea Navală Română.

(2) Noul act de nationalitate, emis în conditiile alin. (1), este valabil pe perioada derulării contractului sau până la solicitarea în scris a proprietarului privind anularea acestuia.

(3) După expirarea sau anularea actului de nationalitate emis în conditiile alin. (1), acesta se depune la Autoritatea Navală Română, care restituie proprietarului actul de nationalitate initial.

Art. 517. - (1) Evidenta navelor în constructie se tine de către căpităniile de port în a căror zonă de jurisdictie se află santierul naval, în Registrul de evidentă a navelor în constructie.

(2) Forma si continutul Registrului de evidentă a navelor în constructie se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului.

(3) În Registrul de evidentă a navelor în constructie se va mentiona, în mod obligatoriu, contractul de constructie.

Art. 518. - (1) Orice navă care se construieste în România, cu exceptia celor care nu se înmatriculează si a celor pentru care există reglementări speciale, trebuie să aibă un proiect avizat de autoritatea competentă a statului al cărui pavilion urmează să îl arboreze sau de o societate de clasificare agreată de respectiva autoritate.

(2) Persoanele juridice sau fizice care construiesc o navă în România trebuie să obtină, înaintea începerii constructiei acesteia, autorizatia de constructie, emisă de căpitănia de port în a cărei zonă de jurisdictie se construieste nava, pe baza proiectului prevăzut la alin. (1).

(3) Autoritatea sau societatea de clasificare prevăzută la alin. (1) are obligatia să supravegheze executarea constructiei navei.

(4) Ridicarea sau lansarea la apă de pe cală ori doc a unei nave se poate face numai cu aprobarea si sub supravegherea căpităniei de port.

Art. 519. - (1) În perioada probelor de mars, navele nou-construite în santierele navale din România arborează pavilionul român, pe baza unui permis provizoriu emis de căpitănia de port, la solicitarea santierului naval.

(2) După preluarea de către beneficiar a navelor nou-construite, acestea vor arbora pavilionul statului în care urmează să fie înmatriculate si vor avea la bord documentul care atestă nationalitatea navei, emis de autoritatea competentă a statului respectiv.

(3) Navele nou-construite în România, care urmează să fie înmatriculate în alt stat, pot naviga si pe baza unui permis provizoriu de arborare a pavilionului acelui stat, emis de statul de pavilion sau de căpitănia în a cărei zonă de jurisdictie a fost construită nava.

Art. 5110. - (1) Până la obtinerea dreptului de arborare a pavilionului român, navele nou-construite sau dobândite în afara teritoriului României de persoane juridice ori fizice române pot naviga pe baza unui permis provizoriu emis de misiunea diplomatică a României pentru statul unde se află nava.

(2) Misiunea diplomatică prevăzută la alin. (1) emite permisul provizoriu de arborare a pavilionului român numai dacă solicitantul face dovada că nava îndeplineste conditiile tehnice minime care să îi permită stationarea sau deplasarea în sigurantă si că nu constituie o sursă de poluare a mediului.

(3) Permisele provizorii prin care se acordă dreptul de arborare a pavilionului român, emise de misiunile diplomatice ale României conform alin. (1), pot avea o valabilitate de cel mult 180 de zile, care va putea fi prelungită numai în mod exceptional, cu acordul ministerului.

(4) Nava care navighează în baza unui permis provizoriu de arborare a pavilionului român, emis de o misiune diplomatică a României, nu poate fi utilizată în scop comercial.

Art. 5111. - (1) Constituirea si/sau transmiterea de drepturi reale asupra navelor, precum si stingerea acestor drepturi, care nu sunt transcrise în registrele prevăzute la art. 511 si 517, nu sunt opozabile tertilor.

(2) Constituirea, transmiterea sau stingerea drepturilor reale asupra navelor care arborează pavilionul român se transcrie, la solicitarea persoanelor juridice sau fizice titulare ale acestor drepturi, făcându-se mentiunile corespunzătoare si în actul de nationalitate.”

41. Articolul 52 va avea următorul cuprins:

„Art. 52. - (1) Personalul navigant român este constituit din totalitatea persoanelor, indiferent de cetătenie, care posedă un brevet sau un certificat de capacitate, obtinut ori recunoscut în conformitate cu prevederile legale si care dă dreptul acestora să îndeplinească functii la bordul navelor.

(2) Evidenta personalului navigant român se tine de Autoritatea Navală Română în registrele de evidentă a personalului navigant.

(3) Forma si continutul Registrului de evidentă a personalului navigant român se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului.”

42. Articolul 55 va avea următorul cuprins:

„Art. 55. - (1) Fiecare membru al echipajului trebuie să posede, în mod obligatoriu, un document de identitate.

(2) Membrii de echipaj care îsi desfăsoară activitatea pe nave maritime pot folosi ca document de identitate si carnetul de marinar.

(3) Carnetul de marinar se emite, în numele Guvernului, de minister, prin Autoritatea Navală Română.

(4) Membrii de echipaj care îsi desfăsoară activitatea pe nave de navigatie interioară trebuie să posede un carnet de serviciu prin care fac dovada calificării, a aptitudinilor medicale, a timpilor de navigatie si a sectoarelor parcurse.

(5) Forma si continutul carnetului de marinar si ale carnetului de serviciu se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului.

(6) Carnetul de serviciu se emite de Autoritatea Navală Română.”

43. Articolul 56 va avea următorul cuprins:

„Art. 56. - (1) Pe perioada efectuării probelor de mars ale navelor nou-construite sau iesite din reparatii, la bord se poate afla personalul de specialitate al santierelor. Pe această perioadă, personalul de specialitate al santierelor beneficiază de aceleasi drepturi ca si personalul navigant, salariul acestuia acordându-se potrivit legii.

(2) Căpitănia de port stabileste echipajul minim de sigurantă care trebuie să fie ambarcat pe navele prevăzute la alin. (1), pe perioada probelor de mars.”

44. Articolul 57 va avea următorul cuprins:

„Art. 57. - La bordul navelor care arborează pavilionul român, în afara echipajului, pot fi îmbarcate si alte persoane, în limita mijloacelor de salvare existente la bord, cu acordul si pe răspunderea proprietarului/operatorului navei si cu aprobarea căpităniei portului de îmbarcare.”

45. La articolul 58 alineatul (1), litera c) se abrogă.

46. Articolul 59 va avea următorul cuprins:

„Art. 59. - Ierarhia functiilor în cadrul echipajului navei este:

1. pentru nave maritime:

a) comandant;

b) ofiter punte secund;

c) sef mecanic;

d) ofiteri punte;

e) ofiteri mecanici;

f) alti ofiteri;

g) personal cu certificat de capacitate;

h) personal auxiliar;

2. pentru nave de navigatie interioară:

a) conducător de navă;

b) timonier fluvial;

c) sef mecanic fluvial;

d) mecanic;

e) personal cu certificate de capacitate;

f) personal auxiliar.”

47. Articolul 60 se abrogă.

48. Articolul 62 va avea următorul cuprins:

„Art. 62. - (1) Brevetele, certificatele de capacitate, precum si certificatele de conducător de ambarcatiuni de agrement se obtin după promovarea unui examen sustinut în fata unei comisii stabilite de Autoritatea Navală Română sau, după caz, prin echivalare, la cerere.

(2) Brevetele, certificatele de capacitate, atestatele de conformitate si de recunoastere se emit, în numele Guvernului, de minister, prin Autoritatea Navală Română.

(3) Certificatele de conducător de ambarcatiuni de agrement se emit de Autoritatea Navală Română.”

49. Articolul 63 va avea următorul cuprins:

„Art. 63. - Conditiile de obtinere, reconfirmare, recunoastere, suspendare sau anulare a brevetelor, a certificatelor de capacitate si a certificatelor de conducător de ambarcatiuni de agrement, forma si continutul acestora, precum si functiile care pot fi îndeplinite la bordul navelor de posesorii acestora se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului.”

50. Articolul 64 va avea următorul cuprins:

„Art. 64. - Pentru participarea la examenul prevăzut la art. 62 alin. (1), orice candidat trebuie să facă dovada că a absolvit cursurile de pregătire si perfectionare organizate în conformitate cu reglementările nationale si acordurile si conventiile internationale la care România este parte.”

51. Articolul 66 va avea următorul cuprins:

„Art. 66. - Autoritatea Navală Română va stabili sectoarele din apele nationale navigabile pe care se desfăsoară activitătile sportive si de agrement, precum si tipurile de nave cu care se desfăsoară aceste activităti.”

52. Articolul 67 se abrogă.

53. Articolul 68 va avea următorul cuprins:

„Art. 68. - (1) Personalul navigant român se poate ambarca si pe nave care arborează pavilionul altor state, pe cont propriu sau prin intermediul agentiilor de furnizare de personal navigant.

(2) Agentiile de furnizare de personal navigant, persoane juridice române, pentru a-si desfăsura activitatea, trebuie să fie autorizate în conditiile legii si sunt obligate:

a) să respecte prevederile conventiilor internationale la care România este parte, referitoare la echipaje;

b) să constituie garantia stabilită pentru a asigura plata drepturilor bănesti neachitate la termen si cheltuielile de repatriere a membrilor echipajului, în cazul în care proprietarul sau operatorul navei nu îsi îndeplineste aceste obligatii.

(3) Agentiile de furnizare de personal navigant, persoane juridice din statele membre ale Uniunii Europene sau apartinând Spatiului Economic European, care îsi desfăsoară activitatea în contextul dreptului de stabilire, se supuri acelorasi conditii ca si agentiile de furnizare de personal navigant, persoane juridice române.

(4) Agentiile de furnizare de personal navigant, persoane juridice din statele membre ale Uniunii Europene sau apartinând Spatiului Economic European, care, fără a se stabili în România, prestează servicii de intermediere personalului navigant din această tară si care au fost autorizate, avizate sau supuse unei proceduri similare în vederea desfăsurării activitătii într-un stat membru al Uniunii Europene sau apartinând Spatiului Economic European, sunt exceptate de la cerinta autorizării în România.”

54. Articolul 70 va avea următorul cuprins:

„Art. 70. - Timpul de lucru si cel de odihnă, precum si drepturile si conditiile de muncă si viată ce trebuie asigurate la bordul navelor care arborează pavilionul român se stabilesc în conformitate cu legislatia muncii, cu acordurile si conventiile internationale la care România este parte si cu prevederile contractului colectiv de muncă.”

55. La articolul 71, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 71. - (1) Pe perioada în care se află ambarcat, personalul care formează echipajul navei are dreptul la cazare si la hrană gratuită pe navă sau la alocatie de hrană zilnică, care se acordă în cuantumul si în conditiile stabilite prin contractul colectiv de muncă si/sau prin contractul individual de ambarcare, pentru societătile comerciale, ori prin hotărâre a Guvernului, pentru institutiile publice sau regiile autonome. Cheltuielile pentru hrană sau alocatia zilnică de hrană se suportă de angajator din cheltuielile de exploatare, sunt deductibile fiscal si nu se includ în veniturile salariate supuse impozitării.”

56. La articolul 71, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:

„(5) Pentru navigatia în zone de război, echipajul navei are dreptul de a cere repatrierea sau o compensatie suplimentară drepturilor existente, stabilită prin contractul colectiv de muncă negociat. Decizia de a alege una dintre cele două modalităti apartine exclusiv membrilor echipajului. Zonele de război sunt zonele stabilite oficial de organizatiile internationale abilitate, în conformitate cu legislatia în vigoare.”

57. Articolul 72 va avea următorul cuprins:

„Art. 72. - (1) Comandantul/conducătorul de navă exercită comanda pe navă si în acest scop este învestit cu autoritate asupra tuturor persoanelor ambarcate pe navă si îndeplineste atributiile ce îi revin potrivit prevederilor legislatiei nationale, instructiunilor proprietarului sau operatorului navei, precum si acordurilor si conventiilor internationale la care România este parte.

(2) Comandantul/conducătorul de navă este reprezentantul proprietarului sau operatorului navei în relatiile cu autoritătile.”

58. La articolul 73, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 73. - (1) În cazul în care comandantul/ conducătorul de navă sau seful mecanic, indiferent de motiv, se află în imposibilitatea de a exercita comanda navei, aceasta trece asupra altei persoane din echipaj, în conformitate cu legislatia natională si cu aprobarea Autoritătii Navale Române.”

59. Articolul 74 va avea următorul cuprins:

„Art. 74. - (1) Comandantul/conducătorul de navă este responsabil de starea de navigabilitate a navei, de mentinerea la bord a conditiilor pentru navigatia în sigurantă si de protectie a mediului, a conditiilor de muncă si viată pentru echipajul navei.

(2) Înaintea începerii oricărui voiaj, precum si în timpul acestuia comandantul/conducătorul de navă trebuie să se asigure că nava îndeplineste conditiile prevăzute la alin. (1), în caz contrar acesta trebuind să informeze proprietarul sau, după caz, operatorul navei, pentru remedierea situatiei.”

60. Articolul 75 va avea următorul cuprins:

„Art. 75. - În cazul în care nava se află în pericol, comandantul/conducătorul de navă trebuie să actioneze pentru a salva persoanele care se află la bord, pentru a proteja nava si încărcătura si pentru a păstra în sigurantă jurnalul de bord si celelalte documente ale navei si nu va părăsi nava, cu exceptia cazului când nu mai există sanse reale de salvare a navei.”

61. Articolul 76 va avea următorul cuprins:

„Art. 76. - (1) În cazul în care o navă care arborează pavilionul român este arestată, retinută sau sechestrată de autoritătile dintr-un alt stat, comandantul/conducătorul de navă va informa imediat cea mai apropiată misiune diplomatică a României si Autoritatea Navală Română.

(2) În acelasi mod trebuie să actioneze comandantul/ conducătorul de navă si în situatia în care a fost revocată măsura arestării, retinerii sau sechestrării.”

62. Articolul 77 va avea următorul cuprins:

„Art. 77. - (1) Comandantul/conducătorul de navă, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, atunci când nava se află în stationare sau navighează în apele nationale navigabile ale României, navighează în apele interioare nationale navigabile ale altor state sau în marea liberă si urmează să facă escală într-un port românesc, este obligat să întocmească un raport scris despre orice eveniment petrecut pe navă, precum: abordaj, avarie, poluare, incendiu, înec, acte de indisciplină sau revoltă la bord si altele asemenea.

(2) Comandantul/conducătorul de navă este obligat să depună raportul asupra evenimentelor prevăzute la alin. (1), după cum urmează:

a) la căpitănia de port în a cărei jurisdictie se afla nava în momentul producerii incidentului;

b) la căpitănia primului port românesc în care va sosi nava, dacă în momentul evenimentului nava se afla în mars în apele nationale navigabile ale României, în marea liberă sau dacă evenimentul s-a produs pe căile navigabile interioare între ultimul port străin si primul port din apele nationale ale României.”

63. La articolul 78, partea introductivă va avea următorul cuprins:

„Art. 78. - în cazul în care navele care arborează pavilionul român se află în afara apelor nationale navigabile ale României, raportul comandantului/ conducătorului de navă privind evenimentele prevăzute la art. 77 alin. (1) se depune după cum urmează:”.

64. La articolul 79, alineatele (2) sl (3) vor avea următorul cuprins:

„(2) Dacă raportul se depune după acest termen, comandantul/conducătorul de navă devine răspunzător de eventuala disparitie a probelor sau de imposibilitatea conservării lor, precum si de consecintele acestora.

(3) În cazul în care evenimentul se produce în timpul operatiunilor de încărcare/descărcare, comandantul/ conducătorul de navă este obligat să anunte despre producerea evenimentului, în afară de căpitănia de port, si pe operatorul portuar.”

65. Articolul 80 va avea următorul cuprins:

„Art. 80. - Prin raport al comandantului/conducătorului de navă se întelege inclusiv protestul sau reclamatia pe care o face comandantul/conducătorul de navă, în cazul tuturor evenimentelor prevăzute la art. 77 alin. (1).”

66. Articolul 81 va avea următorul cuprins:

„Art. 81. - (1) În situatii deosebite, comandantul/ conducătorul de navă are dreptul de a impune măsuri exceptionale la bordul navei, în functie de gravitatea situatiei.

(2) Comandantul/conducătorul de navă are dreptul să izoleze orice persoană aflată la bord, dacă actiunile acesteia, chiar dacă nu întrunesc elementele constitutive ale unei infractiuni, pun în pericol siguranta navei, a persoanelor sau a lucrurilor aflate pe navă.”

67. Articolul 82 va avea următorul cuprins:

„Art. 82. - (1) Comandantul/conducătorul de navă are obligatia de a face cercetările care se impun în cazul în care la bordul navei sunt descoperite elemente ale unei infractiuni prevăzute de legislatia română, să acorde persoanei acuzate dreptul la apărare, să o protejeze pe ea si proprietătile ei, să o retină în conditii normale de viată la bord si să o predea autoritătilor competente din primul port de escală, împreună cu documentele întocmite în timpul cercetării.

(2) Comandantul/conducătorul de navă are obligatia de a consemna în jurnalul de bord al navei evenimentele prevăzute la alin. (1) si să informeze în scris misiunea diplomatică a României din statul în al cărui port face escală nava.”

68. Articolul 83 va avea următorul cuprins:

„Art. 83. - Comandantul/conducătorul de navă are obligatia de a înregistra în jurnalul de bord nasterile, căsătoriile si decesele care au loc la bordul navei si are dreptul si obligatia de a certifica testamentul unei persoane aflate la bord, când nava se află în mars. Certificarea acordată de comandantul/conducătorul de navă este echivalentă cu certificarea acordată de un notar public.”

69. Sectiunea 1 „Activităti care se efectuează cu nave care arborează pavilionul român” a capitolului VI, cuprinzând articolele 84 si 85, se abrogă.

70. Articolul 87 va avea următorul cuprins:

„Art. 87. - În cazul în care comandantul/conducătorul de navă care arborează pavilionul român primeste un mesaj care indică faptul că o navă se află în pericol, este obligat ca, în măsura în care nu îsi pune în primejdie nava, echipajul, pasagerii si/sau încărcătura, să se deplaseze cu toată viteza posibilă în respectivele circumstante către acea navă pentru a-i acorda asistenta necesară si pentru a salva persoanele aflate în pericol ia bordul acelei nave.”

71. Articolul 88 va avea următorul cuprins:

„Art. 88. - Comandantul/conducătorul de navă este obligat a acorda, după abordaj, asistentă celeilalte nave, echipajului si pasagerilor acesteia si, în măsura posibilului, a indica celeilalte nave numele propriei sale nave, portul său de înmatriculare si portul cel mai apropiat la care va ajunge.”

72. La articolul 89, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 89. - (1) Comandantul/conducătorul de navă nu mai are obligatia de asistentă si salvare în cazul în care comandantul/conducătorul navei aflate în pericol refuză expres ajutorul, precum si atunci când s-a primit informatia că ajutorul nu mai este necesar.”

73. La articolul 90, alineatele (1) si (2) vor avea următorul cuprins:

„Art. 90. - (1) Asistenta si salvarea navei, a încărcăturii si/sau a bunurilor aflate pe aceasta se fac potrivit întelegerii cu comandantul/conducătorul de navă sau cu proprietarul ori cu operatorul acesteia. întelegerea poate fi scrisă sau transmisă prin orice mijloc de comunicatie si consemnată în jurnalul de bord.

(2) În cazul în care nava în pericol se află în apele nationale navigabile si comandantul/conducătorul de navă, proprietarul sau operatorul acesteia întârzie nejustificat încheierea unei întelegeri pentru asistentă ori salvare si căpitănia de port, în a cărei jurisdictie se află nava în pericol, consideră că respectiva navă constituie un pericol real pentru siguranta navigatiei, pentru mediu sau pentru populatia din împrejurimi, aceasta poate ordona interventia pentru salvarea institutiilor specializate sau altor nave disponibile.”

74. La articolul 91, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 91. - (1) În toate cazurile de sinistru, calamitate, de pericol, poluare si altele asemenea sau de interes general, apărute pe mare, în apele nationale navigabile ori în porturi, căpitănia de port în a cărei jurisdictie s-au produs acestea coordonează toate activitătile de salvare si de limitare a efectelor acestora.”

75. La articolul 92, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) În caz de imposibilitate sau dacă, în circumstantele speciale în care s-ar afla, comandantul/conducătorul de navă consideră că nu este rational si nici necesar să acorde ajutorul său, el este obligat să înscrie în jurnalul de bord motivul pentru care nu poate să facă aceasta.”

76. La articolul 96, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 96. - (1) Comandantul/conducătorul de navă si ceilalti membri ai echipajelor navelor care au participat la operatiunile de asistentă si salvare, precum si angajatii apartinând unitătilor de pe uscat participante, care au contribuit efectiv la organizarea si la efectuarea operatiunilor de asistentă si salvare, sunt îndreptătiti să primească o parte din recompensa de salvare. Acestia sunt îndreptătiti să primească o parte din recompensa de salvare si în cazul în care operatiunile de asistentă si salvare au avut loc între nave apartinând aceleiasi persoane juridice sau fizice.”

77. Articolul 102 va avea următorul cuprins:

„Art. 102. - Navele esuate, scufundate, părăsite sau abandonate în apele nationale navigabile reprezintă un pericol pentru siguranta navigatiei si pentru mediu.”

78. La articolul 103, alineatele (1) si (3) vor avea următorul cuprins:

„Art. 103. - (1) Dacă o navă esuează sau se scufundă în apele nationale navigabile, proprietarul ori operatorul navei are obligatia de a dezesua sau de a ranflua nava si de a curăta albia. Căpitănia de port în a cărei jurisdictie s-a produs evenimentul va notifica în scris proprietarului sau operatorului navei termenul limită de începere a acestor operatiuni.

(3) În caz de neîndeplinire a obligatiei prevăzute la alin. (1) de către proprietar sau operator, căpitănia de port va solicita administratiei portuare si/sau de căi navigabile interioare a zonei respective să efectueze aceste operatiuni în contul si pe cheltuiala proprietarului ori operatorului navei, direct sau prin intermediul unui agent economic specializat.”

79. Articolul 105 va avea următorul cuprins:

„Art. 105. - (1) În situatiile prevăzute la art. 103 alin. (3) si la art. 104, administratia portuară si/sau de căi navigabile interioare a zonei respective este îndreptătită să vândă, în conditiile legii, cu avizul căpităniei de port, bunurile ce nu se pot păstra sau a căror conservare necesită o cheltuială mai mare decât valoarea lor.

(2) Sumele obtinute prin vânzare vor fi păstrate de administratia portuară si/sau de căi navigabile interioare respectivă si vor sta la dispozitia celor care fac dovada că au fost proprietarii acelor bunuri, mai putin sumele care reprezintă cheltuielile de scoatere la suprafată, precum si cele privind valorificarea acestora.”

80. La articolul 106, alineatele (1) si (2) vor avea următorul cuprins:

„Art. 106. - (1) După terminarea operatiunilor de scoatere a navei si a încărcăturii, căpitănia de port în a cărei jurisdictie s-a întâmplat sinistrul va face publicitate pentru înstiintarea persoanelor interesate, invitându-le să-si dovedească drepturile pe care le au asupra bunurilor salvate. înstiintarea se va face prin publicarea anuntului într-un ziar local, în unul national si, după caz, în unui de circulatie internatională, precum si prin mijloace electronice si afisarea la sediul căpităniei de port.

(2) Dacă în termen de 90 de zile de la data înstiintării cei interesati nu se prezintă pentru a-si lua în primire bunurile salvate, administratia portuară si/sau de căi navigabile interioare a zonei respective va proceda la vânzarea acestora, în conditiile legii. Sumele rezultate din vânzare sunt utilizate de aceasta pentru acoperirea cheltuielilor efectuate cu ocazia operatiunilor de ranfluare a navei, a cheltuielilor si a primei de salvare, după caz, a plătii taxelor si a altor plăti către bugetul de stat, precum si a altor cheltuieli generate de îndeplinirea procedurilor prevăzute în acest capitol. Suma rămasă este consemnată de căpitănia de port si este păstrată într-un cont distinct de către administratia portuară si/sau de căi navigabile interioare a zonei respective.”

81. La articolul 107, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

„(3) În situatii exceptionale în care pericolul de navigatie sau poluare determină actiunea imediată, căpitănia de port dispune administratiei portuare si/sau de căi navigabile interioare a zonei respective efectuarea operatiunilor, fără notificarea scrisă prevăzută la alin. (1).”

82. La articolul 108, alineatele (1) si (2) vor avea următorul cuprins:

„Art. 108. - (1) În situatia în care proprietarul sau operatorul navei nu restituie cheltuielile ocazionate de operatiunile de dezesuare sau ranfluare si de curătare a albiei, nava si toate bunurile recuperate, rămase în custodia administratiei portuare si/sau de căi navigabile interioare a zonei respective, vor fi vândute de către aceasta, în conformitate cu prevederile legale.

(2) Sumele obtinute din vânzare vor fi utilizate pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de operatiunile de dezesuare sau ranfluare si de limitare si îndepărtare a consecintelor, precum si de curătare a albiei, pentru plata creantelor către căpitănia de pori si administratia portuară si/sau de căi navigabile interioare care grevează nava, eventuala diferentă rămânând la dispozitia proprietarului sau a operatorului navei.”

83. Articolul 110 va avea următorul cuprins:

„Art. 110. - Pilotajul navelor maritime în porturi si pe căi navigabile interioare este serviciu de sigurantă de interes national si se efectuează sub controlul statului pentru toate navele, indiferent de pavilionul pe care acestea îl arborează, în mod nediscriminatoriu privind durata, calitatea si tarifele practicate.”

84. Articolul 111 va avea următorul cuprins:

„Art. 111. - Prin serviciul de pilotaj se asigură desfăsurarea în conditii de sigurantă a navigatiei navelor în porturi si pe căi navigabile interioare, prin intermediul unei persoane calificate si autorizate în acest sens, denumită în continuare pilot, si al unor mijloace specializate.”

85. La articolul 112, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) În situatia în care informatiile furnizate de pilot au fost eronate ori au fost transmise eronat cu bună stiintă, răspunderea pentru accidentul sau evenimentul produs revine pilotului. în acest caz administratia portuară si/sau de căi navigabile interioare, operatorul economic ori asociatia profesională căreia îi apartine pilotul poartă răspunderea pentru daunele rezultate.”

86. La articolul 116, partea introductivă a alineatului (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 116. - (1) În timpul cât se află la bordul navei sau după debarcare, pilotul are obligatia de a anunta, în cel mai scurt timp posibil, căpitănia de port, administratia portuară si/sau de căi navigabile interioare, după caz, despre:”.

87. Articolul 117 va avea următorul cuprins:

„Art. 117. - (1) Pilotul trebuie să detină un brevet valabil pentru zona de navigatie pentru care se asigură pilotajul navei, emis de Autoritatea Navală Română.

(2) Modul de recrutare, scolarizare, perfectionare si brevetare a pilotilor se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului.”

88. După articolul 122 se introduce o nouă sectiune, sectiunea a 6-a, alcătuită din articolele 1221 -1227, cu următorul cuprins:

„SECTIUNEA a 6-a

Activităti de scafandrerie în porturi si pe căile navigabile interioare

Art. 1221. - în apele nationale navigabile ale României si în porturi, operatiunile de scafandrerie se desfăsoară numai cu aprobarea căpităniei de port în a cărei zoriă de jurisdictie se desfăsoară operatiunea.

Art. 1222. - Activitătile de scafandrerie se desfăsoară numai de operatorii economici autorizati în conformitate cu prevederile legale.

Art. 1223. - (1) Pentru începerea lucrărilor operatorul economic care desfăsoară lucrările de scafandrerie este obligat să obtină un permis de lucru din partea căpităniei de port.

(2) După obtinerea permisului de lucru prevăzut la alin. (1), operatorul economic va informa în scris si va depune o copie a permisului de lucru la administratia portuară si/sau de cale navigabilă interioară în a cărei zonă se desfăsoară operatiunea.

Art. 1224. - Pe toată perioada derulării lucrărilor, acestea se vor desfăsura sub supravegherea si coordonarea căpităniei de port.

Art. 1225. - La terminare operatorul economic va depune la căpitănia de port un raport privind derularea si rezultatele lucrărilor.

Art. 1226. - În cazuri de urgentă, operatorii economici care desfăsoară lucrări de scafandrerie vor interveni numai din dispozitia căpităniei de port.

Art. 1227. - Regulile de desfăsurare a operatiunilor de scafandrerie în porturi si în apeie nationale navigabile, precum si forma si continutul permisului de lucru prevăzut la art. 1223 alin. (1) se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului.”

89. Articolul 123 va avea următorul cuprins:

„Art. 123. - Navele, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, care intră în apele nationale navigabile sau în porturile românesti, sunt obligate să respecte legislatia natională privind navigatia în apele nationale navigabile, intrarea, stationarea, operarea si iesirea din porturi.”

90. După articolul 123 se introduce un nou articol, articolul 1231, cu următorul cuprins:

„Art. 1231. - Pe timpul cât navighează în apele nationale navigabile ale României, operează sau stationează în porturile românesti, navele maritime si de navigatie interioară, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, trebuie:

a) să aibă la bord toate actele, certificatele si documentele navei si ale echipajului, valabile, emise de autoritătile competente din statul al cărui pavilion îl arborează si/sau de societătile de clasificare agreate de respectivele autorităti;

b) să aibă la bord echipajul minim de sigurantă prevăzut în certificatul eliberat de autoritatea competentă din statul al cărui pavilion îl arborează nava.”

91. Articolul 124 va avea următorul cuprins:

„Art. 124. - (1) Navele, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, pot ancora sau acosta în afara porturilor sau la malul unei căi navigabile numai în locurile aprobate în acest scop si care sunt semnalizate corespunzător.

(2) Ancorarea sau acostarea în locurile prevăzute la alin. (1) este permisă numai cu aprobarea căpităniei de port în a cărei jurisdictie se află acestea. în zonele de frontieră este necesar acordul prealabil al politiei de frontieră.

(3) În cazuri de fortă majoră navele pot acosta si în afara zonelor prevăzute la alin. (1), cu conditia luării tuturor măsurilor pentru a nu stânjeni navigatia în sigurantă a celorlalte nave si cu informarea imediată a căpităniei de port în a cărei jurisdictie si, după caz, a politiei de frontieră în a cărei zonă de jurisdictie s-a produs acostarea. Cazurile de fortă majoră invocate de comandantul/ conducătorul de navă se verifică si se atestă de căpitănia de port în a cărei jurisdictie s-a produs evenimentul sau de căpitănia portului de destinatie.”

92. La articolul 125, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 125. - (1) În cazuri de fortă majoră când, pentru salvarea navei, a încărcăturii acesteia sau pentru evitarea poluării mediului, încărcătura a fost descărcată, partial ori integral, pe malul apelor nationale navigabile, comandantul/conducătorul de navă are obligatia să informeze cea mai apropiată căpitănie de port si, după caz, politia de frontieră.”

93. După articolul 125 se introduc două noi articole, articolele 1251 si 1252, cu următorul cuprins:

„Art. 1251. - (1) În apele nationale navigabile ale României următoarele activităti se efectuează folosindu-se numai nave care arborează pavilionul român:

a) remorcajul de manevră al navelor maritime în porturi;

b) transportul pilotilor care asigură pilotajul la intrarea si iesirea din porturi, în interiorul acestora si pe căile navigabile interioare;

c) cabotajul, respectiv transportul de mărfuri si pasageri, efectuat între două sau mai multe porturi situate pe căile navigabile interioare ale României.

(2) Ministerul poate autoriza ca activitătile prevăzute la alin. (1) să se execute si cu utilizarea unor nave care arborează pavilionul altor state.

(3) Activitătile prevăzute la alin. (1) se pot efectua si cu nave care arborează pavilionul altor state, dacă în acordurile, în conventiile internationale la care România este parte sau în legislatia Uniunii Europene se prevede acest lucru.

Art. 1252. - Remorcajul de manevră al navelor de navigatie interioară în porturile românesti se efectuează după cum urmează:

a) cu remorchere sau împingătoare asigurate de administratia portului respectiv;

b) În cazul în care administratia portului nu poate asigura remorcherele sau împingătoarele necesare, manevra se poate executa cu remorcherele/împingătoarele asigurate de proprietarul/operatorul navei.”

94. Articolul 126 va avea următorul cuprins:

„Art. 126. - Activitatea de supraveghere si control al navigatiei se efectuează de Autoritatea Navală Română si căpităniile de port.”

95. După articolul 126 se introduc două noi articole, articolele 1261 si 1262, cu următorul cuprins:

„Art. 1261. - Reprezentantii Autoritătii Navale Române si ai căpităniilor de port au dreptul la vizită, la orice oră din zi sau din noapte, la bordul navelor, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, aflate în apele nationale navigabile sau în porturile românesti. Activitatea de control se desfăsoară în conformitate cu legislatia natională si cu prevederile acordurilor si conventiilor internationale la care România este parte.

Art. 1262. - Navele, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, au obligatia, atunci când se află în apele nationale navigabile ale României si în porturile românesti, să respecte dispozitiile Autoritătii Navale Române, ale căpităniilor de port si ale administratiilor portuare si/sau de căi navigabile interioare privind intrarea/iesirea si navigatia prin acestea, stationarea si operarea în porturi.”

96. Articolul 127 va avea următorul cuprins:

„Art. 127. - (1) Autoritatea Navală Română, prin căpităniile de port, eliberează permisul de acostare a navelor, pe baza acceptului de intrare în port eliberat de administratia portului, si permisul de plecare a navelor din port.

(2) În cazul navelor care vin din voiaj international, permisul de acostare se eliberează numai după obtinerea permisului de liberă practică sanitară.”

97. La articolul 128, partea introductivă a alinetului (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 128. - (1) Autoritatea Navală Română are dreptul si obligatia să controleze si să monitorizeze navele maritime care arborează pavilionul român, aflate în apele nationale navigabile si în porturile românesti, privind respectarea legislatiei nationale si, în principal, dacă acestea:”.

98. La articolul 128, alineatele (2) si (3) vor avea următorul cuprins:

„(2) Autoritatea Navală Română are obligatia de a controla si de a monitoriza navele maritime care arborează pavilionul român, privind respectarea conditiilor prevăzute la alin. (1), si atunci când aceste nave se află în afara apelor nationale navigabile.

(3) În cazul în care constată că navele maritime care arborează pavilionul român nu respectă conditiile prevăzute la alin. (1), Autoritatea Navală Română va retine navele sau va dispune stoparea operatiunilor de încărcare/descărcare până la remedierea deficientelor constatate ori poate aproba remedierea deficientelor într-un santier naval ales de către armator.”

99. La articolul 129, alineatele (1), (2) si (3) vor avea următorul cuprins:

„Art. 129. - (1) Autoritatea Navală Română are dreptul si obligatia de a controla navele care arborează pavilionul altor state, aflate în apele nationale navigabile si în porturile românesti, sau care operează pe ori deasupra platoului continental, în ceea ce priveste respectarea prevederilor acordurilor si conventiilor internationale la care România este parte.

(2) În cazul în care constată că navele prevăzute la alin. (1) nu respectă aceste prevederi, Autoritatea Navală Română va interzice accesul în apele aflate în jurisdictia României, va retine navele sau va dispune stoparea operatiunilor de încărcare/descărcare până la remedierea deficientelor constatate ori poate aproba remedierea deficientelor într-un santier naval ales de către armator.

(3) Autoritatea Navală Română are obligatia de a notifica deficientele constatate autoritătii competente a statului care a acordat acelei nave dreptul de a arbora pavilionul său si/sau organizatiei recunoscute care a emis certificatul de clasă navei respective, după caz.”

100. Articolul 130 va avea următorul cuprins:

„Art. 130. - Normele privind controlul statului portului asupra navelor care arborează pavilion străin se stabilesc prin ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului.”

101. La articolul 131, litera a) va avea următorul cuprins:

,,a) actele de bord sau certificatele tehnice ale navei lipsesc sau nu sunt valabile;”.

102. Articolul 132 va avea următorul cuprins:

„Art. 132. - (1) Căpităniile de port pot interzice plecarea oricărei nave dintr-un port sau dintr-un loc de stationare aflat în apele nationale navigabile, la solicitarea Autoritătii Navale Române, a administratiilor portuare si/sau de căi navigabile, a altor autorităti publice ale statului ori a unor operatori economici, pentru debite ale proprietarului sau operatorului navei ori ale proprietarului mărfii aflate pe navă fată de respectivele autorităti sau respectivii operatori economici.

(2) În cazul în care proprietarul sau operatorul unei nave înregistrează debite fată de institutiile prevăzute la alin. (1) ori fată de alti operatori economici, acestia pot solicita căpităniei de port interzicerea plecării respectivei nave.

(3) În cazurile prevăzute la alin. (2) interdictia de plecare a navei nu poate depăsi 24 de ore din momentul primirii solicitării. După această perioadă nava va fi retinută numai dacă solicitantul prezintă la căpitănia de port o încheiere executorie a instantelor judecătoresti competente de punere a navei sub sechestru. Retinerea poate înceta dacă proprietarul sau, după caz, operatorul navei ori proprietarul mărfii a făcut dovada constituirii unor garantii suficiente în raport cu creanta invocată si aceasta a fost acceptată de cel care a solicitat retinerea. în calculul celor 24 de ore nu se iau în considerare orele din zilele declarate legal ca nelucrătoare.

(4) În cazurile prevăzute la alin. (1) si (2) solicitarea privind interzicerea plecării navei va fi făcută în scris, răspunderea pentru interdictia de plecare revenind solicitantului.”

103. Articolul 133 va avea următorul cuprins:

„Art. 133. - Prevederile art. 1231 nu se aplică navelor care arborează pavilion străin, folosite pentru servicii guvernamentale.”

104. La articolul 140, alineatul (3) se abrogă.

Art. II. - (1) Navele cărora Ie-a fost suspendat dreptul de arborare a pavilionului român în conformitate cu prevederile art. 137 alin. (1) si (2) din Ordonanta Guvernului nr. 42/1997, republicată, si ai căror proprietari nu s-au prezentat pentru reconfirmarea actelor de nationalitate în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonante se radiază din oficiu.

(2) Navele ai căror proprietari nu s-au conformat prevederilor art. 137 alin. (1) si (3) din Ordonanta Guvernului nr. 42/1997, republicată, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonante se radiază din oficiu.

Art. III. - Persoanele juridice române cu capital majoritar străin care la data de 1 august 2003 erau autorizate să efectueze transport public fluvial de mărfuri pot efectua această activitate până la data de 1 ianuarie 2007.

Art. IV. - În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonante de urgentă, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului va elabora si va supune spre aprobare Guvernului modificarea Regulamentului de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 42/1997 privind transportul naval, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 245/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 185 din 25 martie 2003.

Art. V. - Ordonanta Guvernului nr. 42/1997 privind transportul naval, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 10 martie 2004, cu modificările si completările aduse prin prezenta ordonantă de urgentă, după aprobarea acesteia prin lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,

Constantin Dascălu,

secretar de stat

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

Ministrul integrării europene,

Anca Daniela Boagiu

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 20 septembrie 2006.

Nr. 74.

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Acordului tehnic dintre Ministerul Apărării Nationale din România si Ministerul Apărării din Republica Italiană privind cooperarea în domeniile geografiei militare, hidrografiei si a schimbului de date si materiale, semnat la Bucuresti la 12 iulie 2006

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 20 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Acordul tehnic dintre Ministerul Apărării Nationale din România si Ministerul Apărării din Republica Italiană privind cooperarea în domeniile geografiei militare, hidrografiei si a schimbului de date si materiale, semnat la Bucuresti la 12 iulie 2006.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul apărării,

Comeliu Dobritoiu,

secretar de stat

Ministrul afacerilor externe,

Minai Răzvan Ungureanu

 

Bucuresti, 20 septembrie 2006.

Nr. 1.315.

 

ACORD TEHNIC

între Ministerul Apărării Nationale din România si Ministerul Apărării din Republica Italiană privind cooperarea in domeniile geografiei militare, hidrografiei si a schimbului de date si materiale

 

Ministerul Apărării Nationale din România si Ministerul Apărării din Republica Italiană, reprezentate de Directia Topografica Militară (DTM) si, respectiv, de Statul Major al Apărării (SMA), denumite în continuare părti,

luând în considerare prevederile Acordului privind cooperarea în domeniul militar dintre Ministerul Apărării Nationale al României si Ministerul Apărării al Republicii Italiene, semnat la Roma la 26 februarie 1997,

în spiritul relatiei dintre membrii NATO si luând în considerare Acordul dintre statele părti la Tratatul Atlanticului de Nord cu privire la statutul fortelor lor, semnat la Londra la 19 iunie 1951,

au convenit următoarele:

 

ARTICOLUL 1

Scop

 

Scopul prezentului acord tehnic este de a crea cadrul juridic necesar continuării cooperării dintre părti în domeniile geografiei militare si hidrografiei, având următoarele obiective:

a) îmbunătătirea capacitătii pârtilor de a asigura sprijin geografic si hidrografic propriilor forte, inclusiv pregătirea personalului;

b) implementarea politicii geografice a NATO;

c) evitarea paralelismului în realizarea produselor si datelor geografice militare si hidrografice;

d) dezvoltarea si implementarea proiectelor comune de geografie, hidrografie si oceanografie;

e) cresterea profesionalismului în domeniul geografiei si hidrografiei, prin vizite reciproce si schimb de personal;

f) eliminarea plătilor în numerar pentru schimbul de date si documente geografice si hidrografice militare.

 

ARTICOLUL 2

Domeniu de aplicare

 

În cadrul prezentului acord tehnic, părtile vor schimba:

a) hărti topografice, hărti de navigatie aeriană si hărti de navigatie maritimă;

b) date geodezice;

c) date geografice si hidrografice digitale;

d) rapoarte despre planificarea si stadiul productiei;

e) rapoarte si publicatii tehnice;

f) materiale si informatii aditionale, după cum s-a convenit de la caz la caz.

 

ARTICOLUL 3

Autorităti responsabile

 

(1) Prevederile prezentului acord tehnic, referitoare la schimbul de date si materiale geografice militare si hidrografice, vor fi în responsabilitatea următoarelor autorităti:

a) Schimbul de informatii geografice terestre:

- pentru partea română: Directia Topografică Militară (denumită în continuare DTM);

- pentru partea italiană: Institutul Geografic Militar Italian (denumit în continuare IGMI);

b) Schimbul de informatii de navigatie aeriană:

- pentru partea română: Directia Topografică Militară (denumită în continuare DTM);

- pentru partea italiană: Centrul de Informatii Geotopografice Aeronautice (denumit în continuare CIGA);

c) Schimbul de informatii hidrografice:

- pentru partea română: Directia Hidrografică Maritimă (denumită în continuare DHM);

- pentru partea italiană: Institutul Hidrografic al Marinei (denumit în continuare IHM).

(2) Pentru efectuarea schimburilor, autoritătile responsabile vor actiona conform întelegerilor de aplicare prezentate în anexele A, B si C, care constituie parte integrantă a prezentului acord tehnic.

(3) Întelegerile de aplicare nu pot include prevederi incompatibile cu prezentul acord tehnic si vor tine seama de posibilitătile fiecărei părti (disponibilul de echipament, personal, dotare si resurse financiare).

 

ARTICOLUL 4

Obligatiile părtilor

 

(1) Părtile intentionează ca toate activitătile desfăsurate în baza prezentului acord tehnic si a anexelor sale să aibă un caracter nesecret. Nu vor fi furnizate sau generate date si materiale clasificate în cadrul prezentului acord tehnic. Dacă este necesară furnizarea sau schimbul de date si materiale clasificate între părti, acestea se vor face în conformitate cu legislatia statului părtii furnizoare, luând în considerare, în măsura posibilului, si legislatia statului părtii primitoare.

(2) În cazul schimbului de date si materiale geografice si hidrografice militare, partea primitoare va respecta toate restrictiile impuse de partea furnizoare în legătură cu reproducerea, multiplicarea, tipărirea, dreptul de autor si limitările de acces referitoare la acestea si va aplica regulile de protectie a acestora mentionate de partea furnizoare.

(3) Datele si materialele geografice militare si hidrografice care sunt schimbate trebuie să fie folosite doar în scopuri de apărare/guvernamentale, de către fiecare parte. Părtile se angajează să nu furnizeze tertilor materialele si datele primite de la cealaltă parte în cadrul aplicării prezentului acord tehnic si întelegerilor de aplicare. Exceptiile vor necesita acordul scris prealabil al părtii furnizoare.

(4) Difuzarea, chiar partial sau în extrase, a datelor si materialelor geografice militare si hidrografice furnizate de o parte celeilalte părti, pentru alte scopuri decât cele stipulate la art. 1, necesită consimtământul scris prealabil al părtii furnizoare.

 

ARTICOLUL 5

Decontarea

 

(1) Datele si materialele geografice si hidrografice militare vor fi schimbate în mod curent (exemplare de bibliotecă) si la cerere.

(2) Schimburile de date si materiale geografice militare în mod curent, prezentate în anexele-model A, B si C, se vor face fără plată. Partea furnizoare va suporta toate costurile de expeditie implicate.

(3) Informatiile geografice militare care fac obiectul drepturilor de proprietate a unui tert sau difuzarea acelor informatii care contravin intereselor nationale ale statului părtii furnizoare nu fac parte dintre documentele schimbate în mod curent.

(4) Părtile sunt de acord să stabilească, pe baza unui acord comun, proceduri de decontare pentru datele si materialele geografice si hidrografice schimbate la cerere, în scopul asigurării echitătii.

(5) Părtile vor face anual, în cadrul întâlnirilor sau prin schimb de corespondentă, o evaluare comună a rezultatelor obtinute în cadrul activitătilor desfăsurate conform prezentului acord tehnic, până pe data de 31 martie a fiecărui an calendaristic, pentru a stabili dacă a fost realizată o echivalentă în ceea ce priveste contributia fiecărei părti la schimbul de materiale/date/informatii. Informatiile se vor referi la situatia de până la data de 31 decembrie a anului precedent. Aplicarea echilibrată a prezentului acord tehnic se consideră realizată atunci când rezultatele programelor comune de cooperare întrunesc cerintele geografice si hidrografice militare ale fortelor lor.

(6) Dacă, în cursul evaluării anuale, părtile nu consideră că echivalenta a fost atinsă, ele vor trebui să cadă de acord asupra actiunilor care se vor lua. Dezechilibrele nu trebuie continuate, dar, prin consens, ele pot fi compensate sub formă de produse, servicii sau de alt sprijin furnizat. Părtile sunt de acord să realizeze această evaluare nu mai târziu de data de 30 iunie a anului curent. Plătile în numerar pentru schimbul de produse si informatii geografice si hidrografice militare între părti sunt excluse.

 

ARTICOLUL 6

Proceduri de livrare

 

(1) Toate livrările de materiale si de date geografice si hidrografice militare trebuie să fie clar inscriptionate „Material de schimb în cadrul Acordului tehnic bilateral ITALIA/ROMÂNIA - Nerambursabil”.

(2) Toate materialele si datele schimbate în mod curent în cadrul prezentului acord tehnic vor fi livrate fără niciun cost pentru primitor. Toate transporturile vor fi însotite de o factură pro forma. Toate costurile de livrare vor fi suportate de expeditor. Părtile sunt de acord să stabilească proceduri pentru trimiterea prin postă si pentru transportul produselor, datelor, publicatiilor si al materialelor solicitate la cerere.

(3) Primirea tuturor materialelor geografice si hidrografice militare schimbate în baza prezentului acord tehnic va fi confirmată prin semnătură.

(4) Pentru livrarea materialelor geografice si hidrografice militare prin corespondentă vor fi folosite adresele prevăzute în anexa D care face parte integrantă din prezentul acord tehnic.

 

ARTICOLUL 7

Priorităti

 

(1) Părtile sunt de acord să satisfacă cererile conform următoarelor priorităti:

a) prioritatea 1: URGENTĂ - expedierea se face în 30 de zile de la primirea cererii;

b) prioritatea 2: OBISNUITĂ - expedierea se face în 60 de zile de la primirea cererii.

(2) Dacă prioritatea nu poate fi satisfăcută, partea solicitantă trebuie informată imediat.

(3) În cazul unei necesităti stringente (10 zile), partea solicitantă va suporta costurile de expediere.

 

ARTICOLUL 8

Solutionarea divergentelor

 

Orice divergentă referitoare la interpretarea si aplicarea prezentului acord tehnic va fi rezolvată prin consultări între părti si nu va fi supusă pentru rezolvare unei terte părti sau unei curti internationale.

 

ARTICOLUL 9

Dispozitii finale

 

(1) Prezentul acord tehnic va intra în vigoare la data primirii ultimei notificări prin care părtile îsi comunică în scris, pe canale diplomatice, că au fost îndeplinite procedurile legale interne pentru intrarea sa în vigoare.

(2) La data intrării în vigoare a prezentului acord tehnic va iesi din vigoare Protocolul de colaborare în domeniul topogeodeziei militare între Directia Topografică Militară din Ministerul Apărării Nationale din România si Institutul Geografic Militar din Ministerul Apărării din Italia, semnat la Bucuresti la 20 mai 1997.

(3) Prezentul acord tehnic este încheiat pe o perioadă nedeterminată si poate înceta oricând prin acordul scris al părtilor. De asemenea, poate fi denuntat de oricare parte, printr-o notificare scrisă adresată celailalte părti. în acest caz, valabilitatea acordului tehnic va înceta la 6 luni de la primirea notificării de către cealaltă parte.

(4) Continutul prezentului acord tehnic si al anexelor sale poate fi oricând amendat, prin acordul scris al părtilor. Amendamentele la prezentul acord tehnic si la anexele sale vor intra în vigoare conform prevederilor alin. (1) al acestui articol.

Semnat la Bucuresti la 12 iulie 2006, în două exemplare originale, fiecare în limbile română, italiană si engleză, toate textele fiind egal autentice. În cazul unor diferente de interpretare, textul în limba engleză va prevala.

 

Pentru Ministerul Apărării Nationale din România,

colonel ing. Marin Alnitei,

seful Directiei Topografice Militare

Pentru Ministerul Apărării din Republica Italiană,

comandor (ITN) Nunzio Iacomino,

seful Directiei Politică si Război Electronic Divizia a 2-a a Statului Major General Italian

 

ANEXA A

 

ÎNTELEGERE DE APLICARE

referitoare la schimbul de informatii geografice terestre

 

A. Scop

Scopul prezentei întelegeri de aplicare este de a stabili procedurile pentru schimbul de hărti topografice, date geodezice, date digitale si materiale geografice militare corespunzătoare.

B. Documentele care se vor schimba

1. Schimbul efectuat în mod curent (exemplare de bibliotecă)

Fiecare parte va asigura automat celeilalte părti exemplare de bibliotecă de hărti terestre si materiale utile scutite de orice plată.

a) IGMI va pune la dispozitia DTM următoarele:

- harta Italiei, seriile 50 (editie în cinci culori), la scara 1:50 000;

- harta JOG, seriile 1501G, la scara 1:250 000;

- harta lumii, seriile 1404, la scara 1:500 000;

- cataloagele IGMI actualizate;

- rapoarte si publicatii tehnice.

b) DTM va pune la dispozitia IGMI următoarele:

- harta topografică a României la scara 1:50 000;

- harta JOG, seriile 1501G, la scara 1:250 000 (atunci când va fi disponibilă);

- harta geografică a României la scara 1:500 000;

- cataloagele DTM actualizate;

- rapoarte si publicatii tehnice.

c) În plus, fiecare parte va furniza celeilalte părti, în cazul unui nou tip de productie de hărti, exemplare de bibliotecă ale acestor noi hărti si în formă digitală, atunci când este posibil.

2. Schimbul la cerere

a) IGMI va pune la dispozitia DTM următoarele:

- editii ale hărtilor produse de IGMI, ce nu sunt prevăzute în paragraful B.1. a) de mai sus;

- stocuri de hărti listate în paragraful B.1. a) de mai sus si dictionare geografice utile;

- liste cu date geodezice;

- informatii si documente geografice militare produse de IGMI;

- date geografice militare digitale,

b) DTM va pune la dispozitia IGMI:

- editii ale hărtilor produse de DTM, ce nu sunt prevăzute în paragraful B.1. b) de mai sus;

- stocuri de hărti listate în paragraful B.1. a) de mai sus si dictionare geografice utile;

- liste cu date geodezice;

- informatii si documente geografice militare produse de DTM;

- date geografice militare digitale.

C. Volumul stocurilor

Înainte de tipărirea unei foi sau unor foi de hartă, fiecare parte trebuie să informeze cealaltă parte despre foaia/foile de hartă pe care intentionează să o/le imprime, astfel încât, tinând cont anticipat de perioada de valabilitate a foii/foilor, volumul stocului să poată fi comandat. Această procedură se va aplica si în cazul informatiilor stocate electronic.

D. Revizuiri si amendamente

Actualizarea tipurilor de hărti si/sau a informatiilor furnizate de fiecare parte, datorită terminării productiei editiilor de hărti individuale, va duce la modificarea acestei întelegeri de aplicare, fără vreo negociere ulterioară.

 

ANEXA B

 

ÎNTELEGERE DE APLICARE

referitoare la schimbul de informatii geografice de navigatie aeriană

 

A. Scop

Scopul prezentei întelegeri de aplicare este de a stabili procedurile pentru schimbul de hărti de navigatie aeriană, date digitale si materiale geografice militare utile.

B. Documentele care se vor schimba

1. Schimbul efectuat în mod curent (exemplare de bibliotecă)

Fiecare parte va furniza celeilalte părti exemplare de bibliotecă de hărti de navigatie aeriană si materiale utile fără plată.

a) CIGA va pune la dispozitia DTM:

- harta JOG, seriile 1501/A, la scara 1:250 000;

- cataloagele CIGA actualizate;

b) DTM va pune la dispozitia CIGA:

- harta JOG, seriile 1501/A, la scara 1:250 000;

- cataloagele DTM actualizate.

c) În plus, fiecare parte va furniza celeilalte părti, în cazul unui nou tip de productie de hărti, exemplare de bibliotecă ale acestor noi hărti si în formă digitală, atunci când este posibil.

2. Schimbul la cerere

a) CIGA va pune la dispozitia DTM următoarele:

- harta de navigatie la cote foarte mici LFC-IT, la scara 1:500 000;

- harta de navigatie aeriană a Italiei OACI, la scara 1:500 000;

- stocuri de hărti de navigatie aeriană prevăzute în paragraful B.1. a) de mai sus;

- date digitale militare pentru scopuri de navigatie aeriană.

b) DTM va pune la dispozitia IGMI:

- hărti de navigatie aeriană la scara 1:500 000;

- stocuri de hărti de navigatie aeriană prevăzute în paragraful B.1. a) de mai sus;

- date digitale militare pentru scopuri de navigatie aeriană.

C. Volumul stocurilor

Înainte de tipărirea unei foi sau unor foi de hartă, fiecare parte trebuie să informeze cealaltă parte despre foaia/foile de hartă pe care intentionează să o/le imprime, astfel încât, tinând cont anticipat de perioada de valabilitate a foii/foilor, volumul stocului să poată fi comandat. Această procedură se va aplica si în cazul informatiilor stocate electronic.

D. Revizuiri si amendamente

Actualizarea tipurilor de hărti si/sau a informatiilor furnizate de fiecare parte, datorită terminării productiei editiilor de hărti individuale, va duce la amendarea acestei anexe, fără vreo negociere ulterioară.

 

ANEXAC

 

ÎNTELEGERE DE APLICARE

referitoare la schimbul de informatii hidrografice

 

A. Scop

Scopul prezentei întelegeri de aplicare este de a stabili procedurile pentru schimbul de hărti de navigatie maritimă, precum si publicatii si materiale hidrografice utiie.

B. Documentele care se vor schimba

1. a) Schimbul efectuat în mod curent (exemplare de bibliotecă):

- hărti de navigatie maritimă pe hârtie;

- Cartea pilot;

- Cartea farurilor;

- Catalogul hărtilor si publicatiilor nautice.

b) În plus, fiecare parte va furniza celeilalte părti, în cazul unui nou tip de productie de hărti, exemplare de bibliotecă ale acestor noi hărti si în formă digitală, atunci când este posibil.

2. Schimbul la cerere:

- materiale de reproducere;

- informatii despre planuri de productie si de dezvoltare tehnologică;

- hărti electronice.

 

ANEXAD

 

ADRESELE

autoritătilor responsabile/de implementare

 

ITALIA SMA STATO MAQGIORE DELLA DIFESA

II Reparto - Ufficio P.I.G.E./Sez. Geografica

Via Damiata, 14 00192 - Roma, Italia

Telefon: +39 06 46917253

Fax: +39 06 46917059

E-mail: ris.geo@smd.difesa.it

IGMI ISTITUTO GEOGRAFICO MILITARE ITALIANO Rl Br. (IGMI-RI)

Via C. Battisti, 10-12 50100 Florenta, Italia

Telefon: +39 055 2732222

Fax: +39 055 282172

E-mail: giovorru@tiscali.it

CIGA CENTRO INFORMAZIONI GEOTOPOGRAFICHE AERONAUTICHE

Aeroporto Practica di Mare 00040/Pomezia (RM), Italia Telefon: +39 06 91093761

Fax: +39 06 9108149

E-mail: aerogeo@aeronautica.difesa.it

HM ISTITUTO IDROGRAFICO DELLA MARINA Passo Osservatorio, 4 16134 Genova, Italia

Telefon: +39 010 2443225

Fax: +39 010 261400

E-mail: iim.sre@marina.difesa.it

ROMÂNIA DTM

MINISTERUL APĂRĂRII NATIONALE DIRECTIA TOPOGRAFICĂ MILITARĂ

Bd. Ion Mihalache nr. 124-126 Sectorul 1 - Bucuresti România Telefon: +40 21 2242656

Fax: +40 21 2242647

E-mail: topomil@dial.kappa.ro

DHM MINISTERUL APĂRĂRII NATIONALE

DIRECTIA HIDROGRAFICĂ MARITIMĂ

Str. Fulgerului nr. 1 Constanta, 900218 România

Telefon: +40 241 651040

Fax: +40 241 513065

E-mail: carto@gmb.ro