PAGINA A 2-A

 

 

d) Infectiile intraabdominale neclasificate în alte locuri (vezicula biliară si ficat–exceptie hepatita sau localizări la nivelul splinei, pancreasului, peritoneului, cavitatatii subfrenice sau subdiafragmatic si alte tesuturi intraabdominale)

Pentru diagnostic sunt necesare îndeplinirea a cel putin unul din următoarele criterii;

Criteriul 1: Din secretia purulentă recoltată intra-operator sau din aspirat intraabdominal cultura microbiologică este pozitivă.

 

Criteriul 2: Intraoperator sau prin examen histopatologic sunt observate abces sau semne clare pentru un proces înfectios.

 

Criteriul 3: Din semnele de mai jos sunt prezente cel putin două: febră, anorexie, senzatie de vomă, vărsătură, durere abdominală sau sindrom icteric

si

Din situatiile de mai jos cel putin una este prezentă:

- din continutul drenului aplicat intraoperator cultura microbiană este pozitivă;

- din secretiile intraabdominale recoltate intraoperator sau din prelevatul histopatologic prin coloratie gram la examinare microscopică sunt puse în evidentă bacterii;

- hemocultura este pozitivă si semnele investigatiei imagistice (radiologie, echografic, CT, MR sau investigare cu izotopi) pledează pentru o infectie intra-abdominal;

 

Pancreatita acută nu se încadrează în subgrup decât cu conditia originii infectioase ale acestuia.

 

e) Enterocolita necrozantă

 

Pentru diagnosticul enterocolitei necrozante la sugar sunt necesare prezenta următoarelor:

Cel putin două din următoarele semne, fără o altă cauză determinată: vărsătură, distensie abdominală, resturi alimentare în stomac

prezenta macroscopică sau microsopică a sângelui în materiile fecale

si

cel putin una din următoarele semne radiologice

- pneumoperitoneu;

- pneumatoză intestinală;

- imagini nemodificate si rigide la nivelul anselor intestinului subtire.

 

CAP. X INFECTIILE GENITALE

 

a) Endometrita

 

Din criteriile de mai jos prezenta a cel putin unu:

Criteriul 1: Din prelevatul intraoperator, aspirat endocavitar sau biopsie, cultură microbiană pozitivă

 

Criteriul 2: Din semnele de mai jos. Iară o altă cauză determinată, sunt prezente cel putin două: febră (peste 38°C), durere abdominală, sensibilitate uterină sau secretie purulentă din cavitatea uterină

 

Endometrita post partum este considerată infectie nosocomială cu exceptia situatiilor în care lichidul amniotic a fost infectat înaintea internării în spital sau preluarea gravidei în spital a avut loc după 48 ore de la ruperea membranelor.

 

b) Infectiile episiotomiei

 

Pentru diagnostic sunt necesare realizarea următoarelor criterii:

Criteriul 1: După nastere vaginală la plaga de episiotomie este prezentă o secretie purulentă.

 

Criteriul 2: După nastere vaginală pe locul plăgii episiotomiei apare abcesul.

 

După unele opinii episiotomia nu este interventie chirurgicală.

 

c) Infectiile în situsul bontului vaginal

 

Pentru diagnostic sunt necesare cel putin unul din următoarele criterii:

Criteriul 1: De la nivelul bontului vaginal după histerectomie se elimină o secretie purulentă.

 

Criteriul 2: La nivelul bontului vaginal după histerectomie apare un abces

 

Criteriul 3: Din secretiile de la nivelul bontului vaginal după histerectomie, cultura microbiologică este pozitivă.

 

Infectia bontului vaginal se încadrează în subgrupa infectiei de organ.

 

d) Alte infectii ale organelor genitale (epididimită, prostatită, vaginită, ooforită, metrita si alte infectii profunde ale tesuturilor din micul bazin), cu exceptia endometritei si ale infectiei bontului vaginal

 

Din criteriile de mai jos cel putin una trebuie să fie prezentă:

Criteriul 1: Cultură microbiană pozitivă din secretia sau prelevatul histologic recoltat din regiunea afectată

 

Criteriul 2: Intraoperator sau prin examen histopatologic pot fi observate semne relevante pentru un proces infecfios sau abces

 

Criteriul 3: Dintre semnele de mai jos sunt prezente cel putin două fără o altă cauză depistată: febră peste 38°C, senzatie de vomă, vărsătură, durere, sensibitate sau disurie

si

cel putin una din următoarele situatii:

- hemoeultură pozitivă;

- procesul patologic a fost diagnosticat de medic.

 

CAP. XI INFECTIILE SISTEMULUI NERVOS CENTRAL:

 

a) Infectii intracraniene (abcesul, infectia sub- si epi-durală, encefalita)

 

Din criteriile de mai jos prezenta a cel putin unu este obligatorie:

Criteriul 1: Din prelevatul de tesut nervos intracranian sau dura mater cultură microbiană pozitivă.

 

Criteriul 2: Intraoperator sau prin examen histopatologic se evidentiază semnele unui abces sau ale unui proces infectios.

 

Criteriul 3: Din semnele de mai jos, în absenta unei alte cauze, sunt prezente cel putin două: cefalee, vertij, febă peste 38°C, semne de focar, tulburare senzorială sau confuzie

si

- din prelevatul de tesut nervos intracranian sau abces, recoltate prin aspirare, intra-operator sau necroptic, cultura microbiană este pozitivă;

- prezenta antigenului specific în sânge sau urină;

- infectia are semne imagistice evidente (radiologie, CT, MR sau arteriografic);

- anticorpi specifici de fază acută (lgM) sau cresterea anticorpilor specifici IgG de cel putin 4 ori din probe de seruri perechi

si

în diagnosticul ante-mortem medicul a dispus terapia anti microbi ană adecvată.

 

Criteriul 4: La copilul de un an sau sub un an din semnele de mai jos sus prezente cel putin două: febră (peste 38°C) sau hipotermie (sub 37°C), apnee, bradicardie, semne de focar sau tulburări senzoriale

si

cel putin una din situatiile de mai jos:

- din prelevatul de tesut nervos intracranian sau abces, recoltate prin aspirare, intraoperator sau necroptic, cultura microbiană este pozitivă;

- prezenta antigenului specific în sânge sau urină;

- infectia are semne imagistice evidente (radiologie, CT, MR sau arteriografic);

- anticorpi specifici de fază acută (IgM) sau cresterea anticorpilor specifici IgG de cel putin 4 ori pe probe de seruri recoltate în dinamică (seruri perechi).

 

în cazul prezentei concomitente a meningitei si abcesului intracranian infectia este considerată si încadrată ca infectie intracraniană.

 

b) Meningită sau ventriculitâ

 

Din criteriile de mai jos prezenta a cel putin unul este obligatorie:

Criteriul 1: din lichidul cefalorahidian recoltat cultura microbiană este pozitivă

 

Criteriul 2: din semnele de mai jos, în absenta altor cauze, cel putin unul este prezent: febră (peste 38°C), cefalee, redoarea cefei, semne de iritatie meningealâ, semne patognomonice la nivelul nervilor cranieni, iritabilitate din situatiile de mai jos cel putin una este realizată

- în LCR numărul elementelor celulare albe este crescută, albuminorahia crescută si/sau glicorahia scăzută;

- colorarea Gram si examenul microscopic direct confirmă prezenta bacteriilor în LCR;

- hemocultură pozitivă;

- examinarea antigenelor din LCR, sânge sau urină este pozitivă;

- prezenta anticorpilor specifici de fază acută (IgM) sau cresterea anticorpilor specifici IgG de cel putin 4 ori din probe seruri perechi

si

în cazul diagnosticului ante-mortem medicul a prescris antibioticoterapie adecvată cazului.

 

Criteriul 3: La copilul de un an sau sub un an din semnele de mai jos sunt prezente cel putin unul, fără o altă cauză evidentă: febră (peste 38°C) sau hipotermie (sub 37°C), apnee, bradicardie, redoarea cefei, semne de iritatie meningeală, semne patognomonice pentru nervi cranieni, iritabilitate

si

cel putin una din situatiile de mai jos:

- în LCR numărul elementelor celulare albe este crescută, albuminorahia crescută si/sau glicorahia scăzută;

- coloratia Gram si examenul microscopic direct, confirmă prezenta bacteriilor în LCR;

- hemocultură pozitivă;

- examinarea antigenelor din LCR, sânge sau urină este pozitivă;

- prezenta anticorpilor specifici de fază acută (IgM) sau cresterea anticorpilor specifici IgG de cel putin ori din probe seruri perechi

si

în cazul diagnosticului ante-mortem medicul a prescris antibioticoterapie adecvată cazului.

 

Meningita nou născutului se consideră nosocomială cu exceptia situatiei în care sunt dovezi pentru transmiterea tranplacentară;

Meningoencefalita este considerată meningită;

Abcesul spinal asociat cu meningită este încadrat ca meningită;

Infectia după shunt se consideră infectie de plagă cu conditia să apară într-un interval de un an.

 

c) Abces spinal fără meningită

 

Pentru diagnostic necesită prezenta a cel putin unui criteriu din următoarele:

Criteriul 1: Din abcesul subdural sau epidural cultura microbiană este pozitivă

 

Criteriul 2: Intraoperator sau necroptic, respectiv la examenul histopatologic sunt observate semne de abces

 

Criteriul 3: Din semnele de mai jos sunt prezente cel putin unu si nu există altă relatie de cauzalitate cunoscută: febră peste 38°C, durere, sensibilitate locală, semne de radiculită, parapareză sau paraplegie

si

cel putin una din situatiile de mai jos:

- hemocultură pozitivă;

- există dovezi (radiologice, CT, MR, mielografie, echografie, explorare cu izotopi) pentru abcesul spinal

si

ante-mortem medicul a dispus tratamentul antimicrobian adecvat.

 

Abcesul spinal concomitent cu meningită se încadrează în subgrupa meningită.

 

CAP. XII INFECTIILE OCHIULUI, URECHII, FARINGELUISI CA VITÂTII BUCALE

 

a) Conjunctivita

 

Cel putin unul din criteriile de mai jos trebuie îndeplinite:

Criteriul 1: Din proba de secretie purulentă recoltată de la nivelul conjunctivei oculare sau ale tesuturilor din vecinătate (pleoapă, cornee, glande lacrimale) cultura microbiologică este pozitivă

 

Criteriul 2: La nivelul conjunctivei oculare sau ale zonelor oculare învecinate apare durerea si roseata

si

din semnele de mai jos cel putin unul este prezent

- în secretia conjunctivală, la examenul nativ colorat gram sunt observate leucocite si bacterii

-există o secretie purulentă în zona afectată;

- investigarea secretiei este pozitivă pentru antigene specifice (ELISA sau IF pentru Chlamidydia trachomatis, Herpes simplex, Adenovirus, etc);

- la examenul microscopic al secretiei sunt prezente macrofagele polinucleare;

- cultura virală este pozitivă;

- sunt detectati anticorpi specifici de fază acută (IgM) sau cresterea anticorpilor specifici IgO de cel putin 4 ori în probe de seruri perechi.

 

Infectiile globului ocular nu fac parte din această subgrupă.

Conjunctivita iritativă (de ex. după instilatiile cu nitrat de argint) nu sunt nosocomiale. Conjunctivitele în cadrul infectiilor virale sistemice (rujeola, rubeola, etc.) fac parte din patologia specificată.

 

b) Infectiile ochiului

 

Pentru diagnostic este necesară realizarea a cel putin unuia din următoarele criterii:

Criteriul 1: Probele recoltate de la nivelul camerei anterioare sau posterioare sau din umoarea apoasă, însământarea microbiologică rezultă cultură pozitivă

 

Criteriul 2: Dintre semnele de mai jos sunt prezente cel putin două, fără o altă cauză depistată: durere oculară, tulburare de acuitate vizuală, hipopion (secretie purulentă în camera anterioară)

si

cel putin una din situatiile de mai jos:

- medicul specialist a diagnosticat o infectie oculară;

- sunt detectate antigene specifice din sânge (de ex. //. influenzae, S. pneumoniae);

- hemocultură pozitivă.

 

c) Infectiile urechii, mastoidei si apofizei mastoidei

 

Pentru diagnosticul infectiei sunt utilizabile următoarele criterii: Pentru otita externă cel putin unul din criteriile de mai jos:

Criteriul 1: Din secretia purulentă a conductului auditiv, cultură microbiană pozitivă.

 

Criteriul 2: Dintre semnele de mai jos prezenta a cel putin unu, fără o altă acuză determinată: febră peste 38°C, durere si eritem local sau secretie purulentă la nivelul conductului auditiv

si

din secretia purulentă, examenul microscopic colorat gram pune în evidentă prezenta microorganismelor.

 

Pentru otita internă cel putin unul din criteriile de mai jos:

Criteriul 1: Din secretia urechii interne, recoltată intraoperator, cultura a fost pozitivă.

 

Criteriul 2: Medicul a emis diagnosticul de otită medie.

 

Pentru mastoidită cel putin unul din criteriile de mai jos:

Criteriul 1: Din secretia purulentă, de la nivelul mastoidei, cultură microbiană pozitivă.

 

Criteriul 2: Dintre semnele de mai jos este prezent cel putin unul, fără o altă cauză determinată: febră peste 38°C, durere, sensibilitate si eritem local, cefalee sau pareză facială

si

prezenta a cel putin uneia din situatiile de mai jos:

- evidentierea bacteriilor în preparatul microscopic colorat Gram, din prelevatul secretiei purulente de la nivelul mastoidei;

- examenul serologic evidentiază prezenta antigenelor specifice.

d) Infectiile din cavitatea bucală (stomatita, glosita si parodontita)

 

Pentru diagnostic este necesar realizarea a cel putin unul din următoarele criterii:

Criteriul 1: Din secretia purulentă a tesuturilor din cavitatea bucală cultură pozitivă

 

Criteriul 2: La examenul cavitătii bucale (examen fizic, intraoperator sau hi stopato logic) abcesul sau semnele clare ale infectiei sunt prezente

 

Criteriul 3: Cel putin unul din următoarele semne sunt prezente, fără o altă cauză determinată: abces, exulceratii, pete albe proeminente pe mucoasă inflamată sau plăci / depozite pe mucoasa cavitătii bucale

si

Cel putin una din următoarele situatii:

- la examenul microscopic al prelevatului recoltat, colorat Gram, se observă prezenta bacteriilor;

- probă pozitivă cu hidroxid de potasiu;

- la examenul microscopic al prelevatului recoltat sunt observate macrofage polinucleare;

- aparitia anticorpilor specifici de fază acută (IgM) sau cresterea de cel putin 4 ori a titrului anticorpilor specifici IgG, la examenul serologic, pe probe de seruri perechi;

- medicul a stabilit diagnosticul de infectie a cavitătii bucale si a aplicat un tratament local sau perorai antifungic adecvat.

 

Infectia herpetică, caz nou, cu manifestare la nivelul cavitătii bucale poate fi nosocomială, dar infectia recidivantă / reacutizată nu se încadrează în această categorie de infectii.

 

e) Sinuzitele fronto-maxilare

 

Din criteriile de mai jos realizarea a cel putin unul este obligatorie pentru diagnostic:

Criteriul 1: Din secretia purulentă a cavitătilor paranazale si maxilare cultură microbiană pozitivă

 

Criteriul 2: Dintre semnele de mai jos cel putin unul este prezent, fără o altă acuză depistată: febră peste 38°C, durere sau sensibilitate la suprafata zonei sinusului afectat, cefălee, rinoree cu secretie purulentă sau obstructie nazală cel putin una din următoarele situatii:

- rezultat edificator la examenul radiologie;

- imagine radiografică relevantă.

 

f) Infectiile căilor respiratorii superioare (faringita, laringita si epiglotita)

 

Din criteriile de mai jos cel putin unul este realizat:

Criteriul 1: Dintre semnele de mai jos sunt prezente cel putin două, tară o altă cauză depistată: febră peste 38°C, eritemul mucoaselor, durere în gât, tuse, disfagie, secretie purulentă faringiană

si

din situatiile de mai jos este realizată cel putin una:

- din prelevatele regiunii afectate cultura microbiană pozitivă;

- hemocultură pozitivă;

- examenul sângelui sau secretiei tractului respirator este pozitiv pentru antigene specifice;

- prezenta anticorpilor specifici de fază acută (IgM) sau cresterea de cel putin 4 ori a titrului anticorpilor IgG specifici în probe de seruri perechi;

- medicul a emis diagnosticul de infectie respiratorie acută.

 

Criteriul 2: La examenul fizic, intra-operator sau histopatologic se constată prezenta abcesului

 

Criteriul 3: La copilul de un an sau sub un an sunt prezente cel putin două din semnele de mai jos, fără o alta cauză depistată: febră (peste 38°C) sau hipotermie (sub 37°C), apnee, bradicardic rinoree sau secretie purulentă la nivelul faringelui

si

cei putin una din situatiile de mai jos este realizată:

- din prelevatele regiunii afectate, cultura microbiană a fost pozitivă;

- hemocultură pozitivă;

- examenul sângelui sau secretiei tractului respirator este pozitiv pentru antigene specifice;

- prezenta anticorpilor specifici de fază acută (IgM) sau cresterea de cel putin 4 ori a titrului anticorpilor IgG specifici în probe de seruri perechi;

- medicul a emis diagnosticul de infectie respiratorie acută.

 

CAR XIII INFECTII SISTEMICE

 

a) Infectiile diseminate

 

Sunt infectii care cointeresează mai multe organe sau sisteme fără o localizare regională / teritorială caracteristică. De cele mai multe ori sunt de etiologie virală (rubeolă, rujeolă, infectia urliană, varicela, eritema infectiosum, infectia HIV, etc.)

Diagnosticul de cele mai multe ori se bazează pe simptomatologia clinică si probe de laborator

pentru diagnosticul etiologic.

Febra de origine necunoscută (FUG) si starea toxico-septică a nou născutului nu sunt încadrate

în acest grup de patologie.

Exantemele virale si eruptive fac parte din acest grup de patologie

 

CAP XIV INFECTII NOSOCOMIALE LA BOLNA VII CU SPITALIZARE CRONICA, DE LUNGĂ DURATĂ

 

1) Infectiile urinare

 

a) Infectiile urinare la bolnavii necateterizati

Sunt necesare pentru diagnostic realizarea a trei din semnele de mai jos:

- febră peste 38°C si / sau frison

-aparitia sau accentuarea unei jene dureroase la mictiune si / sau disurie ;

- aparitia sau accentuarea unei senzatii dureroase suprapubiene;

- modificarea caracteristicilor urinii emise;

- deteriorarea stării fizice si / sau mentale, eventual incontinentă urinară .

 

b) Infectiile urinare la bolnavii cu cateter urinar

Sunt necesare pentru diagnostic realizarea a cel putin două din următoarele:

- febră peste 38°C si / sau frison;

- aparitia senzatiei dureroase sau de tensiune suprapubiană;

- modificarea caracteristicilor urinii emise;

- deteriorarea stării fizice si / sau mintale.

 

2) Infectiile respiratorii

 

a) Faringită si răceală simplă

Dintre semnele si simptomele de mai jos prezenta a cel putin două:

- rinoree si / sau strănut;

- congestie si / sau obstructie nazală:

- durere faringiană, disfonie si / sau deglutitie dureroasă;

- tuse neproductivă;

- micro-limfadenopatie latero-cervicală dureroasă.

 

b) Viroză asemănătoare stării gripale

Prezenta stării febrile (peste 38°C) si cel putin trei din următoarele: frison, cefalee sau durere oculară retrobulbară, mialgie, astenie

sau inapetentă, durere în gât, aparitia sau accentuarea tusei uscate.

 

c) Bronsită si traheobronsită

în prezenta unui examen radiologie toracic negativ sau în absenta acestuia este obligatorie prezenta a cel putin trei semne din următoarele:

- aparitia tusei sau accentuarea ei, aparitia expectoratiei sau accentuarea ei, febră (peste 38"C), durere toracică pleurală, aparitia sau accentuarea unor semne stetacustice pulmonare (raluri ronflante, inspir zgomotos, etc.) aparitia sau accentuarea disfunctiei respiratorii (tahipnee, respiratie superficială, etc), stare generală fizică si / sau mentală alterată.

 

d) Pneumonie

Prezenta a cel putin două semne din următoarele:

- aparitia tusei sau accentuarea ei, aparitia expectoratiei sau accentuarea ei, febră (peste 38°C), durere toracică pleurală, aparitia sau accentuarea unor semne stetacustice pulmonare (raluri ronflante si crepitante, inspir zgomotos, dispnee, etc), aparitia sau accentuarea disfunctiei respiratorii (tahipnee, respiratie superficială, etc), stare generală fizică si / sau mentală alterată.

în prezenta unui rezultat radiologie care evidentiază pneumonia sau probabilitatea pneumoniei (condensare) sau un infiltrat pulmonar, accentuarea desenului hilar si / sau perihilar.

 

e) Otită

Dacă otita este diagnosticată de medic sau există o secretie otică uni- sau bilaterală. Durerea otică sau prezenta unei rosete congestive locală este edificatoare dacă otorea nu este cu secretie purulentă .

 

f) Sinuzitâ

Hste diagnostic clinic emis de un medic.

 

g) Infectiile gurii si cavitătii bucale

Fste un diagnostic clinic stabilit de medic sau medic stomatolog

 

3) Infectiile primare ale tesutul sanghin (sângelui)

Prezenta a două sau mai multe hemoculturi pozitive din care au fost identificate microorganisme identice sau o hemocultură pozitivă la care poate fi acceptată că nu există doar o suprainfectic a probei recoltate sau a mediului de cultură

si

este prezent cel putin unul din următoarele semne:

- febră peste 38°C;

- hipotermie nou apărută (sub 35°C);

- presiune sistolică cu cel putin 30 mmHg mai mică fată de cel obisnuit;

- deteriorarea functiei fizice si mintale.

 

4) Gastroenterite

 

Prezenta a cel putin unul din următoarele semne / simptome:

- două sau mai multe scaune apoase peste cele obisnuite în 24 ore;

- două sau mai multe vomismente / vomă în 24 ore;

- coprobacteriologie pozitivă pentru Salmonella sp. Shigeila sp., E. coli 0157:H7, Camphylohacier sp.

sau

rezultate pozitive pentru toxine microbiene specifice (de ex. C. dijficile, etc.)

si

semne relevante pentru gastroenterită infectioasă (greată, vărsături, scaune diareice, jenă sau durere in regiunea abdominală.)

 

5) Infectiile cutanate si ale tesuturilor moi

 

a) Celulita si infectia plăgii cutanate / subcutane

 

Prezenta secretiei purulente la nivelul plăgii, pielii sau tesuturilor moi subiacente

Prezenta unuia din semnele de mai jos:

- febră peste 38°C sau schimbarea defavorabilă a stării mentale / fizice;

- senzatie de căldură si roseată la nivelul trunchiului sau membrelor;

- tumefiere si sensibilitate sau durere la nivelul regiunii afectate;

- exacerbarea secretiilor la nivelul leziunii sau a teritoriului afectat.

 

b) Infectii micotice cutanate

 

Realizarea următoarelor două criterii:

- prezenta unei eruptii maculo-papuloase;

- diagnosticul micozei de către un medic sau prin probe de laborator.

 

c) Infectie cutanată herpetîcă si herpes zoosteriană

 

În ambele situatii realizarea următoarelor două criterii:

- prezenta unei eruptii veziculare pe o suprafată segmentară;

- diagnosticul de către medic sau prin laborator a unei infectii specifice.

 

d) Scabie cutanată

 

Pentru diagnostic este necesară realizarea a două criterii:

- prezenta unor eruptii maculo-papulare pruriginoase;

- diagnosticul scabiei de către un medic cu sau fără confirmarea prin examene de laborator.

 

e) Conjunctivită

 

Din cele două criterii realizarea a cel putin unul:

- aparitia unei secretii purulente la nivelul ochiului sau la ambii ochi de cel putin 24 ore;

- aparitia unei rosete noi sau accentuarea celei existente la nivelul conjunctivei oculare, senzatie dureroasă sau durere locală, cu sau fără prurit, de cel putin 24 ore.

 

6) Perioade febrile probabil infectioase de cauză neelucidată / incertă

 

Stare febrilă (peste 38°C) în mai multe episoade, cu intervale afebrile de cel putin 12 orc, stare care este prezentă cel putin 3 zile si nu sunt demonstrate cauze evidente infectioase sau ncinfectioase.

Medicul emite diagnosticul de stare febrilă de cauză neelucidată.

 

CAP XV INFECTII CU MICROORGANISME GENETIC MODIFICATE ARTIFICIAL SI CU TRANSMITERE ACCIDENTALĂ SA U PRIN ACTIUNI DE BIOTERORISM.

 

Orice simptom sau sindrom infectios care apare sub formă de caz nou si acut, este prezent la o persoană sau afectează mai multi bolnavi si / sau personal medico-sanitar si epidemiologie este demonstrată legătura de cauzalitate cu activitatea si / sau produsele si materialele unui laborator de microbiologic sau, este suspicionată răspândirea intentionată a agentului etiologic patogen infectios.

 

ANEXA Nr. III

 

SUPRAVEGHEREA EPIDEMIOLOGICĂ A INFECTIILOR NOSOCOMIALE

 

1. Consideratii generale.

Supravegherea epidemiologică este activitatea sistematică si/sau continuă de colectare, analiză, prelucrare, interpretare a datelor, necesară pentru cunoasterea frecventei infectiilor nosocomiale si identificarea factorilor de risc.

Rezultatul analizei datelor este difuzat sistematic.

Datele obtinute folosesc pentru elaborarea, planificarea, implementarea si evaluarea actiunilor/programelor de actiuni, având ca scop prevenirea si controlul infectiilor nosocomiale.

 

2. Obiective:

2.1. Să determine incidenta infectiilor nosocomiale pe baza definitiilor de caz.

2.2. Să determine tendinta evolutiei precum si modificările caracteristicilor infectiilor nosocomiale.

2.3. Să identifice factorii de risc.

2.4. Să determine promovarea actiunilor / programelor de prevenire si control.

2.5. Să evalueze activitătile / programele de prevenire si control.

 

3. Definitiile infectiilor nosocomiale.

Supravegherea epidemiologică a infectiilor nosocomiale se bazează pe definitiile clinice de caz ale infectiilor nosocomiale prevăzute în prezentul ordin.

 

4. Populatia supravegheată:

Reprezintă numărul total de persoane aflate la risc pentru dobândirea unei infectii nosocomiale (ex.: pacientii internati în sectiile de chirurgie, pacientii internati în sectia de pediatrie, sugarii alimentati artificial în sectia de pediatrie, etc).

 

5. Colectarea datelor.

5.1. Identificarea infectiilor nosocomiale constituie sarcina permanentă a medicilor din spitale/ambulatoriu, din sistemul sanitar de stat si privat. Diagnosticul de infectie nosocomială se va mentiona în actele medicale cu care lucrează medicul (ex.: foaia de observatie clinică, fisa de consultatie, registrul de consultatie, etc).

5.2. înregistrarea si declararea infectiilor nosocomiale se face pe Fisa cazului de infectie nosocomială (model prezentat în Figura 1), de către asistenta desemnată (asistenta seta) din fiecare sectie sau directorul de îngrijiri din unitatea sanitară respectivă.

5.3. Responsabilitatea corectitudinii datelor înregistrate revine medicului în îngrijirea căruia se află pacientul.

5.4. Fisele cazurilor de infectii nosocomiale vor fi transmise imediat compartimentului /serviciului de supraveghere si control al infectiilor nosocomiale.

 

6. Controlul înregistrării si declarării cazurilor de infectie nosocomială

6.1. Compartimentul/serviciul de supraveghere si control al infectiilor nosocomiale stabileste un ritm de control pentru depistarea cazurilor nediagnosticate, neînregistrate si neanuntate (ritm recomandat: minim la 2 zile, maxim la 7 zile).

6.2. Compartimentul/serviciul de supraveghere si control al infectiilor nosocomiale înregistrează si declară cazurile de infectie nosocomială descoperite la verificările pe care le face la nivelul sectiilor, după consult cu medicul care îngrijeste pacientul.

6.3 Centralizarea datelor se face de către asistenta compartimentului/serviciului de supraveghere si control al infectiilor nosocomiale pentru spitalul pe care îl deserveste.

Unitătile sanitare private înregistrează si declară cazurile de infectii nosocomiale în acelasi regim ca si unitătile sanitare de stat.

 

7. Analiza datelor.

7.1. Datele se prelucrează si se analizează săptămânal de către compartimentul/serviciul de supraveghere si control al infectiilor nosocomiale.

7.2. Validarea datelor se face de compartimentul/serviciul de supraveghere si control al infectiilor nosocomiale care poate solicita în acest sens medicul care are în îngrijire pacientul.

 

8. Calculul si interpretarea indicilor se face de către compartimentul/serviciul de supraveghere si control al infectiilor nosocomiale cu un ritm săptămânal.

- Incidenta infectiilor nosocomiale reprezintă numărul de cazuri noi de infectii într-o săptămână, raportate la populatia asistată în acelasi interval de timp. Pentru intervale de timp lunare, trimestriale sau anuale, în unitătile sanitare cu paturi, se va utiliza ca numitor populatia de pacienti externati.

- Prevalenta la un moment dat reprezintă numărul de cazuri de infectii nosocomiale existente în evolutie la un moment dat (o zi, o săptămână, etc.) într-o populatie analizată.

 

9. Diseminarea datelor. Datele interpretate sunt diseminate către:

9.1. sectii, pentru informare si completarea măsurilor;

9.2. Consiliul de administratie, care prin analiză ia decizii legate de obiectivele mentionate în prezenta Anexa, în legătură directă cu asigurarea actului medical;

9.3. Compartimentul/serviciul de supraveghere si control al infectiilor nosocomiale are obligatia întocmirii "Dării de seamă statistice trimestriale" si transmiterea acesteia către Autoritatea de Sănătate Publică judeteană, respectiv a municipului Bucuresti.

 

10. Atitudinea în caz de izbucnire epidemică.

10.1. Izbucnirea epidemică reprezintă înregistrarea unui număr de cazuri de infectie nosocomială în exces net fată de numărul de cazuri asteptat.

10.2. Responsabilitatea pentru izbucnirea unui episod epidemic revine în exclusivitate unitătii care l-a generat.

10.3. Compartimentul/serviciul de supraveghere si control al infectiilor nosocomiale stabileste din punct de vedere tehnic conduita în rezolvarea izbucnirii epidemice. Odată cu informarea operativă a Autoritătii de Sănătate Publică Judeteneană, conform reglementărilor Ministerului Sănătătii Publice, Compartimentul/serviciul de supraveghere si control al infectiilor nosocomiale poate solicita colaborarea acesteia.

10.4. Sectiile la nivelul cărora se înregistrează izbucniri epidemice sunt responsabile de ducerea la îndeplinire a măsurilor stabilite de Compartimentul/serviciul de supraveghere si control al infectiilor nosocomiale în vederea rezolvării episodului epidemic.

10.5. Comitetul director al unitătii sanitare este abilitat să stabilească măsurile administrative corespunzătoare în cazul unei izbucniri epidemice.

 

Figura 1.

 

FISA CAZULUI DE INFECTIE NOSOCOMIALÂ*)

 

ÎN SECTIA................ SPITALUL.......................... Data completării (zz/ll/aa):...................

 

Bolnavul: Nume.....................................           Prenume...........................        Sexul..............................................

Data nasterii (zz/ll/aa):.....................                  Vârsta la data internării....................................................................

Data internării (zz/ll/aa):...................                  Nr. FO...........................................................................................

 

Diagnostic la internare.............................................................................................................................................

 

Diagnostic la 72 de ore...........................................................................................................................................

 

Salon Nr....................Dacă a fost mutat se specifică salonul si data mutării:..............................................................

 

în sectiile cu profil chirurgical:

Denumirea operatiei................................................................................................................................................

data interventiei (zz/ll/aa):........................................................................................................................................

 

Infectie nosocomialâ:

 

Diagnostic clinic:......................................................................................................... debut

(zz/ll/aa):.................................................................................................................

 

 

 

Examene microbiologice pentru diagnosticul de infectie nosocomială:

 

Data recoltării probei (zz/ll/aa)

Denumirea examenului efectuat

Germeni izolati

Diagnostic

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Antibiograma: ..................................................................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................................................................................

Data externării (zz/ll/aa):....................................

Nr. total zile spitalizare:.....................................

Starea la externare (vindecat, ameliorat, stationar, transferat, decedat):

Diagnosticul la externare (sau deces):...............................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................................................................................

Nr. zile de tratament pentru infectia nosocomială:

Factori de risc.........................................................

........................................................................................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................................................................................

Semnătura

 

*) Se completează pentru fiecare caz nou de infectie nosocomialâ (dacă un bolnav a avut două sau mai multe infectii nosocomiale, se completează câte o fisă pentru fiecare îmbolnăvire).

 

ANEXA IV

 

PRECAUTIUNI UNIVERSALE

(PU)

 

SCOPUL aplicării PU:

prevenirea transmiterii infectiilor cu cale de transmitere sanguină, la locul de muncă al personalului

 

CONCEPTUL de PU se referă la:- măsurile care se aplică în vederea prevenirii transmiterii HIV, VHB, VHC si alti agenti microbieni cu cale de transmitere sanguină, în timpul actului medical.

- sânge, alte fluide biologice si tesuturile tuturor pacientilor se consideră a fi potential infectate cu HIV, VHB, VHC si alti agenti microbieni cu cale de transmitere parenterală (sanguină)

- toti pacientii se consideră potential infectati cu HIV, VHB, VHC sau cu alti agenti microbieni cu cale de transmitere sanguină, deoarece:

- cei mai multi dintre purtătorii de HIV, VHB, VHC si alti agenti microbieni sunt asimptomatiei si nu-si cunosc propria stare de portaj;

 

 

REGULI de bază în aplicarea Precautiuni lor Universale:

1. Consideră toti pacientii potential infectati;

2. Consideră că sângele, alte fluide biologice si tesuturile sunt contaminate cu HIV, HBV, HCV.

3. Consideră că acele si alte obiecte folosite în practica medicală sunt contaminate după utilizare.

 

CONTACTUL

tegumentelor si mucoaselor cu următoarele produse TREBUIE considerat LA RISC:

- sânge;

- lichid amniotic, lichid pericardic, lichid peritoneal, lichid pleural, lichid sinovial, lichid cefalo-rahidian;

- sperma, secretii vaginale;

- tesuturi;

- orice alte fluide organice vizibil contaminate cu sânge;

 

APLICAREA PRECAUTIUNILOR UNIVERSALE SE REFERĂ LA:

 

/. UTILIZAREA ECHIPAMENTULUI DE PROTECTIE ADECVA T, COMPLET, CORECT;

 

1.1. DEFINITIE "ECHIPAMENT DE PROTECTIE": bariera între lucrător si sursa de infectie, utilizată în timpul activitătilor care presupun risc de infectie.

 

1.2. CATEGORII DE BARIERE utilizate pentru aplicarea precauti uni lor universale:

 

1.2.1. MÂNUSI

 

a) TREBUIE UTILIZATE în următoarele situatii:

anticiparea contactului mâinilor cu sânge, lichide biologice contaminate, alte lichide biologice cu urme vizibile de sânge, tesuturi umane;

- abord venos sau arterial; recoltare de LCR;

- contact cu pacienti care sângerează, au plăgi deschise, escare de decubit, alte leziuni cutanate;

- manipularea, după utilizare a instrumentarului contaminat, în vederea curătirii, decontaminării.

b) FELUL MÂNUSILOR ;jje .uz unic.sterile:

chirurgie

- examinare internă

interventii care implică un contact cu regiuni ale corpului în mod normal sterile; uneori sunt necesare mănusi duble;

- abord vascular prin punctie;

- tegument pacient cu solutii de continuitate;

- manipularea unor materiale potential contaminate;

 

- nesterile curate:

- examinări curente, care implică un contact cu mucoasele, dacă nu există o recomandare contrară;

- manipularea de materiale contaminate;

- curătenie, îndepărtare de produse biologice contaminate;

 

- de uz generai, menaj, de cauciuc:

activităti de întretinere, care implică un contact cu sânge si alte produse biologice considerate a fi contaminate: - colectare materiale contaminate, curătire si decontaminare instrumentar, material moale. suprafete contaminate, manipularea de materiale contaminate; curătenie, îndepărtare de produse biologice

 

c) MOD DE FOLOSIRE:

- schimbare după fiecare pacient;

- după folosire se spală mai întâi mâinile cu mănusi, după care acestea se îndepărtează,

prinzând marginea primei prin exterior aruncând-o în containerul pentru colectare si apoi prinzând-o pe cealaltă, cu mâna liberă prin interior, scotând-o cu grijă si aruncând-o în acelasi container aflat Ia îndemână;

- după îndepărtarea mănusilor mâinile se spală din nou, 10-15 secunde, chiar dacă mănusile

nu prezintă semne vizibile de deteriorare în timpul activitătii încheiate; mănusile de unică utilizare nu se reutilizează, deci nu se curătă, dezinfectează;

- mănusile de uz general se pot decontamina si reutiliza, dacă nu prezintă semne de deteriorare (perforare, îmbătrânire cauciuc, etc.)

 

1.2.2. HALATE OBISNUITE

 

- în timpul tuturor activitătilor din unitătile medicale.

 

1.2.3. SORTURI, BLUZE IMPERMEABILE

- completează portul halatelor atunci când se anticipează producerea de stropi, picături, jeturi cu produse biologice potential contaminate, protejând tegumentele personalului medical din:

- sectii cu profil chirurgical;

- laboratoare;

- servicii de anatomie patologică, medicină legală;

- unele activităti administrative;

- servicii de urgentă.

 

1.2.4. MASCA, protejează:

- tegumentele;

- mucoasele bucală, nazală ale personalului medical.

 

1.2.5. PROTECTOARE FACIALE, protejează:

- tegumentele;

- mucoasele bucală, nazală, oculară.

Tipuri de protectoare faciale :- OCHELARI

- ECRAN PROTECTOR, etc.

 

1.2.6. ECHIPAMENTE DE RESUSCITARE, protejează mucoasa bucală în timpul instituirii respiratiei artificiale.

 

1.2.7. BONETE - simple (textile), sau impermeabile

1.2.8 CIZME DE CAUCIUC

 

Z SPĂLAREA MÂINILOR si a altor părti ale tegumentelor

- IMPORTANTA

- cel mai important si uneori singurul mod de prevenire a contaminării si diseminării agentilor microbieni.

 

- CÂND ?

- la intrarea în serviciu si la părăsirea locului de muncă;

- la intrarea si la iesirea din salonul de bolnavi;

- înainte si după examinarea fiecărui bolnav; atentie bolnavii cu mare receptivitate;

- înainte si după aplicarea unui tratament;

- înainte si după efectuarea de investigatii si proceduri invazive;

- după scoaterea mânusilor de protectie;

- după scoaterea măstii folosită la locul de muncă;

- înainte de prepararea si distribuirea alimentelor si a medicamentelor administrate per os;

- după folosirea batistei;

- după folosirea toaletei;

- după trecerea mâinii prin păr;

- după activităti administrative, gospodăresti.

 

- CUM ?

- îndepărtarea bijuteriilor (inele, brătări), ceasurilor;

- unghii îngrijite, tăiate scurt;

- utilizare de apă curentă si săpun pentru spălarea obisnuită;

- două săpuniri consecutive;

- în cazuri de urgentă este permisă utilizarea de antiseptice ca înlocuitor al spălatului, dar nu ca rutină;

- în unele situatii spălarea este completată de dezinfectia mâinilor:

- după manipularea bolnavilor septici, a bolnavilor contagiosi si a celor cu imunodepresie severă;

- înainte si după efectuarea tratamentelor parenterale (în abordurile vasculare si efectuarea de punctii lombare este obligatoriu portul mănusilor), schimbarea pansamentelor (atentie -mănusi),termometrizare intrarectală, clisme, toaleta lehuzei (atentie - mănusi);

- după efectuarea toaletei bolnavului la internare;

- după manipularea si transportul cadavrelor;

- înainte si după efectuarea examenelor si tratamentelor oftalmologice, ORL, stomatologice si în general înainte si după orice fel de manevră care implică abordarea sau producerea unor solutii de continuitate (atentie-mănusi).

- spălarea, dezinfectia mâinilor si portul mănusilor: - STERGEREA, USCAREA este OBLIGATORIE

- cu hârtie prosop;

- prosop de unică întrebuintare.

 

3. PRE VENIREA ACCIDENTELOR SI A AL TOR TIPURI DE EXPUNERE PROFESIONA LA

 

3.1. EXPUNEREA PROFESIONALĂ

- prin inoculări percutane:

- întepare;

- tăiere.

- contaminarea tegumentelor care prezintă solutii de continuitate;

- contaminarea mucoaselor.

- în timpul: - efectuării de manopere medicale invazive cu ace si

instrumente ascutite; - manipulării de produse biologice potential contaminate;

- manipulării instrumentarului si a altor materiale sanitare, după utilizarea în activităti care au dus la contaminarea cu produse biologice potential infectate.

- prin intermediul:

- instrumentelor ascutite;

- materialului moale;

- suprafetelor, altor materiale utilizate în activitatea din unitătile sanitare;

- reziduurilor din activitatea medicală;

 

3.2. METODE DE PREVENIRE

- obiecte ascutite:

- reducerea de manevre parenterale la minimum necesar;

- colectarea imediat după utilizare în containere rezistente ia întepare si tăiere, amplasate la îndemână si marcate corespunzător conform reglementarilor MSP pentru:

- pregătire în vederea utilizării;

- distrugere;

- evitarea recapisonării, îndoirii, ruperii acelor utilizate.

- de evitat scoaterea din seringile de uz unic.

- lenjerie:

- manipularea lenjeriei contaminate cu sânge si alte produse biologice potential contaminate cât mai putin posibil;

- sortare si prelucrare cu echipament de protectie potrivit, în spatii special destinate;

- colectare în saci impermeabili, la nevoie dubli, marcati în mod corespunzător

- evitarea păstrării ior îndelungate, înainte de prelucrare;

- asigurarea unui ciclu corect si complet de prelucrare - decontaminare.

- curătenie si decontaminare:

- folosirea mănusilor la îndepărtarea urmelor de sânge, alte lichide biologice sau tesuturi;

- decontaminarea initială cu substante clorigene, îndepărtarea cu hârtie absorbantă care se colectează în containere sau saci de plastic marcati;

- dezinfectie cu solutie germicidă;

- uscarea suprafetei prelucrate;

- folosirea de tehnici standard în vederea efectuării curăteniei, sterilizării, decontaminării echipamentului medical, a pavimentelor, peretilor, mobilierului, veselei, sticlăriei, tacâmurilor, conform reglementarilor MSP.

- reziduuri infectante

- neutralizare prin ardere sau autoclavare

- colectare - recipiente impermeabile, marcate pentru diferentierea clară prin culoare si etichetare.

- igiena personală:

- spălarea mâinilor (pct.2);

- spălarea altor părti ale corpului care au venit în contact cu produse biologice potential contaminate sau cu materiale potential contaminate;

- evitarea activitătilor cu risc de expunere:

- existenta de leziuni cutanate;

- prezenta unui deficit imunitar;

- graviditate;

- asistenta de urgentă, principii:

- viata pacientului este pretioasă;

- obligatorie aplicarea precautiunilor universale;

- chiar si în situatii imprevizibile se vor asigura cele necesare respectării principiilor precautiunilor universale.

 

3.3. SERVICIILE DE STOMATOLOGIE, echipament de protectie:

- masca;

- ochelari, ecran;

- mănusi;

- sort impermeabil când se anticipează producerea de:

- epansamente

- sânge;

- salivă cu urme vizibile de sânge.

- alte recomandări:

- sistem de aspiratie rapidă;

- pozitia adecvată a scaunului;

- instrumentar:

- corect utilizat;

- corect colectat, spălat, decontaminat si/sau dezinfectat

 

3.4. SERVICIILE DE ANATOMIE PATOLOGICĂ:

- mască, ochelari, ecran protector, mănusi, halat, sorturi impermeabile, cizme, bonete;

- decontaminare după efectuare a necropsiilor:

- instrumentar;

- suprafete, mobilier.

 

3.5. LABORATOARE CLINICE SI DE CERCETARE: regulile generale de aplicare a precautiunilor universale trebuie completate cu:

- colectarea flacoanelor care contin produse biologice în containere marcate, care să împiedice răsturnarea, vărsarea, spargerea;

- evitarea contaminării peretilor exteriori ai flacoanelor colectoare;

- utilizarea echipamentului potrivit cu prestatiile laboratorului:

- mănusi;

- mască, ochelari de protectie, ecran protector;

- halat, sort impermeabil, bonetă.

- spălarea atentă a mâinilor (pct.2);

- utilizarea de echipamente de pipetare automate, semiautomate, pentru înlăturarea tehnicilor de pipetare cu gura;

- atentie la utilizarea de material ascutit în activitatea de laborator;

- curătenia, dezinfectia, sterilizarea în mod corect, standardizat;

- instrumentarul contaminat, colectare, decontaminare:

- chimică;

- fizică-ardere;

- autoclav.

- aparatură defectă-decontaminare înainte de reperare;

- la terminarea activitătii, echipamentul utilizat rămâne în laborator până la colectarea si îndepărtarea în vederea prelucrării;

- amplasarea de afise avertizoare asupra riscului de contaminare.

 

ÎNTREAGA ASISTENTĂ ACORDATĂ PERSOANELOR IMPLICATE ÎN EXPUNEREA PROFESIONALĂ ("SURSĂ", PERSONAL AFECTAT) SE VA DESFĂSURA NUMAI PE BAZĂ DE CONSIMTĂMÂNT SI CONFIDENTIALITATE, CU ASIGURAREA DOCUMENTELOR LOR MEDICALE.

 

4. PERSONAL INFECTAT CU HIV:

- respectarea drepturilor omului;

- schimbarea locului de munca, având acordul celui infectat, sau la cererea acestuia, când:

- se dovedeste că nu-si protejează pacientii;

- este necesară protectia sa medicală.

- conducerea unitătii va asigura un alt loc de muncă.

 

5. EVALUAREA RISCULUI PE CATEGORII DE LOCURI DE MUNCĂ SI ACTIVITĂTI PRESTATE DE PERSONALUL MEDICO-SANITAR ÎN FUNCTIE DE CONTACTUL CU SÂNGE SI ALTE LICHIDE BIOLOGICE.

 

I - contact permanent, inevitabil, consistent;

II - contact imprevizibil, inconstant;

III - contact inexistent;

 

PENTRU CATEGORIILE APARTINÂND GRUPELOR I SI II SE VOR APLICA PERMANENT PRECAUTIUNILE UNIVERSALE.

Pentru cele din categoria a Hl-a sunt suficiente precautiunile obisnuite.

 

ANEXA V

 

METODOLOGIA DE SUPRAVEGHERE SI CONTROL AL ACCIDENTELOR CU EXPUNERE LA PRODUSE BIOLOGICE LA PERSONALUL CARE LUCREAZĂ ÎN DOMENIUL SANITAR

 

1. Justificare:

 

În prezent, în România nu sunt colectate suficiente informatii pentru a evalua riscul de expunere si de a estima incidenta infectiilor postexpunere la sânge si produse biologice la personalul care lucrează în sistemul sanitar.

Din datele culese de către Comisia de Luptă Anti SIDA a Ministerului Sănătătii (CNLAS), prin intermediul Centrelor Regionale de Monitorizare (CR) reiese că în anul 2003 au fost raportate 94 de expuneri profesionale cu risc de infectie, la 70 dintre acestea aplicându-se măsuri profilactice corespunzătoare. în anul 2004 au fost raportate 96 de expuneri, la 75 dintre acestea aplicându-se măsuri profilactice corespunzătoare.

Raportări expuneri                                                                                                      profesionale culese de CNLAS în perioada 2003 - 2004:

 

 

Număr expuneri profesionale

Număr profilaxii post-expunere profesională

2003

94

70

2004

96

75

TOTAL

190

145

 

La nivelul Institutului de Boli Intectioase "Prof. Dr. Matei Bals" (IBI) au fost înregistrate 37 cazuri în anul 2003 si 55 în 2004. Pentru toate aceste cazuri s-a aplicat Protocolul de Profilaxie Post-expunere Profesională (PPEP), incluzând vaccinarea anti hepatită B si chimioprofilaxia cu antiretrovirale.

Categoriile profesionale expuse accidentelor cu risc de infectie, din cazuistica institutului, sunt:

 

Categoria profesională

Număr cazuri / expuneri

Procent (%)

medic chirurg

3

3,3

medic stomatolog

1

1,1

medic alte specialităti

32

34,8

medic rezident

8

8,7

student

7

7,6

student stomatolog

5

5,4

asistentă medicală

29

31,5

infirmieră

2

2,2

tehnician dentar

1

1,1

îngrijitoare

1

1,1

brancardier

2

2,2

voluntar

1

M

TOTAL

92

100

 

Nu reiese din datele culese de CNLAS dacă din cele 190 cazuri de expunere protesională au apărut seroconvcrsii pentru HIV, HBV sau HCV,

 

La cele 92 cazuri înregistrate si asistate în IB1 nu s-a semnalat nici un caz de infectie cu HIV, HBV. HCV.

Supravegherea este unul din cele mai importante mijloace de cunoastere a riscului prin expunere profesională la sânge si produse biologice si de dezvoltare a unor strategii de prevenire si control.

 

2. Scop

Reducerea riscului de infectie post-expunere la sânge si produse biologice la personalul care lucrează în sistemul sanitar.

 

3. Obiective:

- estimarea incidentei accidentelor cu expunere la produse biologice la personalul care lucrează în sistemul sanitar;

- ierarhizarea factorilor de risc (proceduri, dispozitive, instruire, respectarea Precautiilor Universale, statusul sursei, altele);

- evaluarea respectării precautiunilor universale (PU);

- obtinerea de date standardizate la nivel national;

- responsabilizarea personalului medical în sensul cunoasterii riscului expunerii Ia sânge si produse biologice si a aplicării măsurilor de prevenire a acestor accidente si a consecintelor acestora;

- estimarea riscului de infectie post-expunere profesională cu: HIV, VHB, VHC ;

- aplicarea corectă a măsurilor profilactice primare si secundare.

 

4. Tip de supraveghere:

-modul de colectare a datelor: pasiv -instrumente de colectare a datelor: - fisa de supraveghere tip

fisa privind datele despre spital

Fisa clinică de înregistrare a expunerii profesionale cu risc de infectie HIV.

 

5. Definitii:

Persoana care lucrează în sistemul sanitar: orice persoană (angajat, student, voluntar) ale cărei activităti implică contactul cu pacienti, sânge sau alte produse biologice provenite de la pacienti, în cabinete, sectii, compartimente sau laboratoare.

 

- Expunere cu risc de infectie HIV, VHB, VHC, care necesită profilaxie post-expunere profesională (PPEP): accidentarea transcutană (exemplu: întepătură cu ac sau tăietură cu un obiect tăios), contactul mucoaselor sau al pielii, care prezintă leziuni ce-i afectează integritatea (ex: expunerea pe o piele cu excoriatii, tăieturi, delabrări, flictene, eczeme sau alte afectiuni dermatologice) sau contactul cutanat pe o piele intactă, dar cu o durată prelungită (ex: câteva minute si chiar mai mult) sau implicarea unei suprafete întinse de contact cu sânge, tesuturi sau alte produse biologice contaminate vizibil cu sânge.

 

Produse biologice: a) sperma, secretii vaginale; b) fluide (lichid cefalorahidian, sinovial, pleural, peritoneal, pericardic, amniotic); c) concentrate de HIV (în laboratoare).

 

In absenta sângelui vizibil în salivă, lacrimi, sudoare, urină, fecale, lapte aceste produse biologice nu sunt considerate cu risc de infectie HIV si nu impun măsuri de profilaxie antiretroviralâ si de supraveghere medicală PPEP.

 

- Caz de expunere profesională: orice persoană care lucrează în sistemul sanitar si care a suferit o expunere accidentală cu risc de infectie HIV, VHB, VHC prin contact cu sânge sau produse biologice considerate cu risc de infectie.

 

6. Populatia Tintă:

- persoanele care lucrează în sistemul sanitar, respectiv: personalul medico-sanitar si de îngrijire/auxiliar/ tehnic, persoane aflate într-o forma de învătământ, voluntari.

 

7. Unitătile Tintă:

A. unitătile sanitare cu paturi;

B. unitătile sanitare fără paturi.

 

8. Atributii:

 

A. Atributii în unitătile sanitare cu paturi

B. Atributii în unităti sanitare fără paturi

C. Atributii ale altor unităti sanitare/structuri de sănătate publică

 

A. Atributii în unitătile sanitare cu paturi

 

A.1 compartimentul/ sectia în care a avut loc accidentul

 

a) persoana accidentată

• aplică imediat protocolul din " Ghid practic de management al expunerii accidentale la produse biologice"

• în prima oră de la accident se prezintă la medicul sef de sectie/compartiment sau la medicul sef de gardă

• în termen de 24 de ore se prezintă la responsabilul serviciului de supraveghere a infectiilor nosocomiale;

• anuntă medicul de medicina muncii pentru luarea în evidentă;

b) medicul sef de sectie/compartiment sau medicul sef de gardă:

• înregistrează accidentul într-un registru de evidentă a accidentelor cu expunere la produse biologice;

• raportează accidentul responsabilului serviciului de supraveghere a infectiilor nosocomiale în maxim 24 de ore de la producerea accidentului;

• asigură recoltarea esantioaneior de sânge de la pacientul sursă, respectând legislatia privind testarea voluntară cu consiliere;

• asigură transportul esantioaneior de sânge provenite de la pacientul sursă la laboratorul unitătii cu paturi în care a avut loc accidentul;

• asigură recoltarea esantioaneior de sânge de la personalul accidentat, respectând legislatia privind testarea voluntară cu consiliere.

 

c) Unitatea sanitară în care s-a produs accidentul

• asigură prelevarea si trimiterea esantioaneior de sânge provenite de la pacientul sursă, pentru testare, la unitatea desemnată sau asigură efectuarea lor în unitate. Prelevarea si trimiterea probelor biologice se va face conform legislatiei (standardelor) în vigoare. • trimite persoana accidentată către serviciul de supraveghere a infectiilor nosocomiale

• asigură trimiterea persoanei accidentate către sectia/spitalul de boli infectioase în oricare dintre următoarele situatii:

sursa HIV pozitiv cunoscută sursa HIV cu test rapid pozitiv

sursa cu status biologic necunoscut si cu risc epidemiologie crescut - sursa Ag HBs pozitiv / Ac HBs prezenti; sursa Ac HCV pozitiv ;

• asigură trimiterea accidentatului la Autoritatea de Sănătate Publică judeteană, în vederea vaccinării antihepatită B, în cazul în care spitalul / sectia de boli infectioase nu a putut asigura vaccinarea.

 

A. 2. Laboratorul spitalului în care a avut loc accidentul

• efectuează în toate cazurile testul rapid HIV, dacă acest test este disponibil.

Acest test se va efectua pentru pacientul sursă în termen de 2 ore, cu transmiterea rezultatului medicului căruia i s-a raportat evenimentul.

• primeste si trimite esantioanele de sânge provenite de la pacientul sursă către laboratorul desemnat pentru efectuarea testelor EL1SA de identificare a: Ac anti- HIV, Ac anti-VHC, AgHBs si Ac HBs sau efectuează testele respective, dacă este autorizat.

 

A. 3. Serviciul de supraveghere si control al infectiilor nosocomiale din spitalul în care a avut loc accidentul

• răspunde de aplicarea programului de supraveghere:

- în cazul în care spitalul are epidemiolog, acesta va evalua riscul de infectie cu HIV, VHC, VHB;

epidemiologul va asigura consilierea personalului expus si recoltarea esantioanelor de sânge, cu respectarea legislatiei privind testarea voluntară, în cazul în care acestea nu au fost efectuate de către medicul sef de sectie / compartiment sau medicul sef de gardă;

- în cazul în care riscul de infectie cu HIV si /sau VHC este absent, iar riscul de infectie cu VHB este prezent, persoana accidentată va fi îndrumată către Autoritatea de Sănătate Publică judeteană, la cabinetele de vaccinare desemnate, pentru vaccinarea anti hepatită B.

în cazul în care riscul de infectie cu HIV si/sau VHC este prezent, indiferent de riscul VHB,

persoana accidentată va fi îndrumată către spitalul / sectia de boli infectioase.

persoanele accidentate care sunt deja cunoscute cu infectie cronică cu VHB si/sau VHC, vor fi

îndrumate către spitalul/sectia de boli infectioase pentru a se stabili o conduită adecvată.

anuntă medicul de medicina muncii despre evenimentul înregistrat;

completează si trimite lunar, la Autoritatea de sănătate publică judeteană, fisele de supraveghere

completează si trimite semestrial, Ia Autoritatea de Sănătate publică judeteană, fisele unitătii sanitare;

• va face analiza semestrială a cazurilor de expunere accidentală profesională si de seroconversie înregistrate în unitate.

• anuntă medicul de medicina muncii al unitătii sanitare în care s-a produs accidentul despre seroconversia pentru HIV si / sau VHB si / sau VHC ( cu respectarea confidentialitătii conform legislatiei în vigoare, Legea 584/2002)

 

În cazul în care serviciul de supraveghere a infectiilor nosocomiale unitătii medicale în care s-a produs accidentul nu are epidemiolog, evaluarea riscului de infectie cu HIV, VHB, VHC va fi făcută de către medicul sef de sectie sau sef de gardă, în colaborare cu medicul epidemiolog de ia Autoritatea de Sănătate publică, dacă spitalul / sectia de boli infectioase nu este abordabil sau nu se consideră necesară colaborarea cu specialistul infectionist.

 

A. 4. Laboratorul desemnat pentru testare

 

Efectuează:

- pentru pacientul sursă: Ac HIV (ELISA), AgHBs, Ac VHC;

- pentru personalul accidentat: Ac HIV (ELISA), AgHBs, AcHBs, Ac VHC.

Rezultatele vor fi comunicate solicitantului (unitatea sanitară în care s-a produs accidentul) în maximum o săptămână si la Autoritatea de Sănătate Publică judeteană lunar / trimestrial, conform normelor legale.

 

B. Unitătile sanitare fără paturi

 

Personalul care lucrează în unitătile medicale fără paturi se va adresa celui mai apropiat spital, urmând acelasi circuit.

Completarea "Fisei de supraveghere" va fi făcută de către medicul epidemiolog din Autoritatea de Sănătate Publică judeteană ca urmare a raportării făcute de unitatea sanitară care a înregistrat accidentul.

Raportarea către Autoritatea de Sănătate Publică judeteană se va face de către unitatea sanitară în care s-a înregistrat accidentul, în termen de 24 ore.

 

C. Atributii ale altor unităti sanitare/structuri de sănătate publică

 

C1. spitalul/sectia de boli infectioase

 

a) Medicul specialist infectionist • pentru personalul expus:

va asigura consilierea si recoltarea esantioanelor de sânge, cu respectarea legislatiei privind testarea voluntară, în cazul în care acestea nu au fost efectuate anterior, de către medicul sef de sectie / compartiment, medicul sef de gardă, medicul epidemiolog, serviciului de supraveghere a infectiilor nosocomiale si/sau autoritătii de sănătate publică judeteană;

- evaluează / re-evaluează riscul de infectie cu HIV, VHB, VHC;

- stabileste indicatia / efectuează chimioprofilaxia ARV, în conformitate cu ghidurile de specialitate;

- stabileste indicatia / efectuează chimioprofilaxia infectiei cu VHB si/sau VHC, în conformitate cu ghidurile de specialitate;

- stabileste indicatia / efectuează administrarea de imunglobuline specifice anti -VHB (dacă sunt disponibile);

- stabileste indicatia / efectuează vaccinarea anti hepatită B, în cazul în care persoana accidentată a ajuns de la început la spitalul / sectia de boli infectioase, si dacă vaccinul este disponibil.

Asigură testarea răspunsului imunologic (titrul Ac HBs) al acesteia fată de vaccinarea anli-hepatită B anterioară;

- trimite la Autoritatea de Sănătate Publică judeteană / cabinetul desemnat pentru vaccinare anti-hepatită B, în cazul în care nu poate asigura vaccinarea, la nivelul spitalului / sectiei de boli infectioase;

• completează "Fisa clinică de înregistrare a expunerii profesionale cu risc de infectie HIV" ;

• transmite trimestrial câte un exemplar din fiecare "Fisa clinică de înregistrare a expunerii profesionale cu risc de infectie HIV", Ministerului Sănătătii Publice, prin Centrul Regional de Monitorizare, de care apartine, din momentul luării în evidentă si după încheierea perioadei de supraveghere clinică.

 

Persoanele accidentate care prezintă seroconversie pentru HIV, VHB, VHC, ca urmare a expunerii profesionale cu risc, vor fi mentinute în evidenta spitalului / sectiei de boli infectioase pentru tratament specific si monitorizare.

 

b) serviciul de supraveghere si control al infectiilor nosocomiak al spitalului / sectiei de boli infectioase

• confirmă telefonic prezentarea tuturor persoanelor accidentate:

unitătii sanitare în care s-a produs accidentul cu risc de infectie; medicului epidemiolog de la autoritatea de sănătate publică judeteană.

 

C. 2. medicul de medicina muncii

• va lua în evidentă persoanele expuse profesional la riscul de infectie cu HIV, VHB, VHC si va aplica actele normative în vigoare privind cercetarea si declararea accidentelor de muncă si a cazurilor de boală profesională .

 

C. 3. Autoritatea de sănătate publică judeteană si a municipului Bucuresti

• centralizează trimestrial Fisele de supraveghere a accidentelor cu expunere la sânge si produse biologice (anexa 1) din unitătile sanitare cu si fără paturi, precum si Fisele unitătii sanitare (anexa 2)

• trimite trimestrial aceste fise la Institutul de Sănătate Publică Regional

• asigură vaccinarea anti-hepatită B, în situatia în care spitalul / sectia de boli infectioase nu o poate asigura, dar o recomandă.

• analizează epidemiologie accidentele cu expunere la sânge si produse biologice ale personalului care lucrează în unităti sanitare la nivel judetean ( număr de accidente înregistrate, rata incidentei, număr de accidentati care s-au pozitivat, rata incidentei pe categorii profesionale, rata incidentei pe sectii/ compartimente etc.)

• asigură feedback-ul datelor către unitătile sanitare din teritoriu, implicate în expunerile profesionale.

 

C. 4. Institutele Regionale de Sănătate Publică

• primesc de la Autoritătile de Sănătate Publică arondate Fisa de supraveghere si Fisa unitătii sanitare;

• asigură:

introducerea Fisei de supraveghere si a Fisei unitătii sanitare în baza de date (fisiere EPI-Data) transmiterea trimestrială a datelor înregistrate în baza de date EPI-Data, către Centrul pentru Prevenirea si Controlul Bolilor Transmisibile;

- analiza regională a accidentelor prin expunere la sânge si produse biologice a personalului care lucrează în unităti sanitare ( număr de accidente înregistrate, rata incidentei, număr de accidentati care s-au pozitivat, rata incidentei pe categorii profesionale, rata incidentei pe sectii/ compartimente, procentul din persoanele accidentate care au respectat precautiunile universale etc.)

- feedback către autoritătile de sănătate publică judetene arondate.

• Colaborează cu Centrul Regional de Monitorizare HIV / SIDA.

 

C. 5. Centrul regional de monitorizare HIV/ SIDA

• Colaborează cu Institutul de Sănătate Publică regional în vederea prelucrării si analizei datelor.

• trimite trimestrial, la Institutul de Boli Infectioase Matei Bals , Fisele clinice de înregistrare a expunerilor profesionale cu risc de infectie HIV, culese de la spitalele / sectiile de boli infectioase.

 

C. 6. Institutul de Boli Infectioase Matei Bals

• asigură feedback -ui datelor către Centrele Regionale HIV SIDA;

• analizează trimestrial, împreună cu Centrul pentru Prevenirea si Controlul Bolilor Transmisibile datele înregistrate în Fisa clinică de înregistrare a expunerii profesionale cu risc de infectie HIV

 

C. 7. Centrul pentru Prevenirea si Controlul Bolilor Transmisibile

• realizează analiza datelor la nivel national;

• asigură feedback -ul datelor către Institutul de Boli Infectioase Matei Bals, Institutele de Sănătate publică regionale, Autoritătile de Sănătate Publică judetene.

 

9. Indicatori de evaluare a sistemului:

- procentul fiselor completate corect;

- procentul de accidentati investigati corect cu laboratorul;

- procentul de accidentati cu monitorizare completă;

- procentul de accidentati care au beneficiat de profilaxie confom metodologiei;

 

FISA DE SUPRAVEGHERE A ACCIDENTULUI POST EXPUNERE LA PRODUSE BIOLOGICE A PERSONALULUI SANITAR

 

Nr. Fisa

JUDETUL:

LOCALITATEA

UNITATEA SANITARĂ                                SECTIA/COMPARTIMENTUL

SPCIN da/nu

medic epidemiolog da/nu

Initialele                        CNP

CATEGORIA PROFESIONALĂ

DATA NASTERII: SEX

Vechimea în activitatea profesională

Vechimea în serviciul actual

Data si ora accidentului

Data si ora declarării

Statusul vaccinai HVB : vaccinat complet cu 3 doze ; în curs de vaccinare; nevaccinat

 

CIRCUMSTANTELE ACCIDENTULUI

Locul producerii accidentului

Gest de rutină /situatie de urgentă

Câte ore a lucrat înainte de accident

Primele îngrijiri de urgentă aplicate da/nu

Dacă da, timpul scurs de la accident până la aplicare

 

NATURA EXPUNERII

întepare ac : da/nu tipul acului....

Tăiere da/nu

Dacă da: superficial

Profund

Proiectie sânge da/nu

lichide biologice da/nu ,

tipul lichidului biologic locul proiectiei: ochi, fată , piele lezată

 

Cantitatea de produs biologic la care a fost expus accidentatul : mică( sub 5 ml), medie ( sub 50 ml), mare (peste 50 ml).

 

Timpul de contact cu produsul biologic :

mai putin de 5 min., între 5-14 min., întrel5 min-lora si peste o oră.

 

Alt tip de expunere:

 

Denuminrea procedurii efectuate în momentul accidentului

 

MECANISMUL ACCIDENTULUI:

autoaccidentare

accidentare de către un coleg

accidentare de către un pacient

alte mecanisme

 

PREVENIREA

 

APLICARE PU : DA/NU ; DACĂ NU, DE CE?

Echipament de protectie :

Mănusi             da/nu, nu este cazul nr. perechi utilizate

Mască

Halat

Protector facial

Alte

Cum credeti că acest accident ar fi putut fi prevenit ?

 

INFORMATII DESPRE SURSA ACCIDENTULUI

 

NECUNOSCUTĂ da/nu

CUNOSCUTĂ da/nu

 

Pacient ( status imunologic confirmat prin date de laborator)

STATUS HIV

** cunoscut, pozitiv, în tratament da/nu, dacă da, precizati tratamentul:.......

** negativ

** necunoscut, apartine grup de risc da/nu ,dacă da ce grup de risc

STATUS VHB

** cunoscut, pozitiv antigen HBs, în tratament da/nu, dacă da, precizati tratamentul:.......

** negativ

** necunoscut, apartine grup de risc da/nu ,dacă da ce grup de risc

 

STATUS VHC

** cunoscut, pozitiv, în tratament da/nu, dacă da, precizati tratamentul:.......

** negativ

 

ATITUDINEA ÎN CAZ DE ACCIDENT

 

Măsuri imediate : da/nu, dacă nu, de ce?

Spălare cu apă si săpun: da/nu

Antiseptic : da/nu, dacă da, care: Testul HIV rapid: da/nu, dacă nu, de ce? Examene serologice: da/nu

anterior accidentului da/nu

initiate cu ocazia accidentului:

• HIV ELISA da/nu

• Antigen HBs da/nu

• Anticorpi anti HBs da/nu

• Anticorpi antiHV da/nu

• Altele

Tratament profilactic: da/nu , dacă da, pentru ce:

Data începerii tratamentului:

Comentarii:

Cine a completat fisa ( numele prenumele , functia în clar)                      Data:

 

FISA UNITĂTII SANITARE

 

Numele Unitătii Sanitare

Nr. Total paturi

Nr. Total pacienti spitalizati/

Nr.total consultatii:

 

Număr zile de spitalizare

Nr. Total personal medico sanitar pe spital din care: pe sectii: medici, asistente, personal auxiliar, tehnic,

* medici rezidenti, eleve/elevi la scoala sanitară postliceală, studenti, alte ....

SPCIN da/nu,                         medic epidemiolog da/nu

 

Fisa clinica de înregistrare a expunerii profesionale cu risc de infectie HIV

 

Spitalul de Boli Infectioase care a asigurat PPE:..................................................................

 

Medicul specialist care a asigurat PPE:...............................

 

1. Persoana expusă

Numele............................Prenumele.................................; vârsta......ani; CNP;...................................

LOCUL DE MUNCA.....................................................................Locul accidentului.................................

PROFESIA............................................................VECHIMEA...................ani

Data expunerii

..................__/

............................./

......................./

...................../

 

ZZ

LL

AA

ora

 

Localizarea anatomica a expunerii:..................................................................................................

Tipul expunerii:                         Transcutan;    Mucoase;      Cutan

Produsul biologic incriminat:       sânge

 aalte umori.................................................................

 produse biologice continând sânge vizibil

......................................................................................

 

Testări la:

Data

HIV

AgHBe

AcHBs

AcHCV

momentul 0

 

 

 

 

 

6 săptămâni

 

 

 

 

 

3 luni

 

 

 

 

 

6 luni

 

 

 

 

 

 

CONSILIERE PRE-TESTARE (data):.................................... CONSILIERE POST-TESTARE (data):

 

PROFILAXIE ANTIRETROVIRALA

Data initierii:                  ........................I ........................../ ............ora.

Schema si dozele.         ....................................................................

....................................................................

....................................................................

Durata:                         ....................................................................

Reactii adverse apărute si rezolvarea lor:

....................................................................

Profilaxie Antihepatitâ B:

 Imunoglobuline specifice:                   DA/NU                        DATA:

 Vaccin anti-Hepatită B                      DA/NU                        DATA: 1 ........................

2 ........................

3 ........................

Alte tratamente:.........................................................................................

Slatus final HIV:...........................HBV:...............................HCV:....................................................

 

2. Pacient (SURSA POTENTIALA DE INFECTIE)

 

NUMELE............................ PRENUMELE................................. FO.........................

TEST HIV:..................../data:..............;           AgHBs:............/data:................            AcHCV:............../data:

încărcătura virală HIV:....................                  Rezistenta virală:........................................................................

Tratamente ARV anterioare:............                 .................................................................................................

 

Data initierii TARV actuale:  ......................

Limfocite CD4: ....................../data:  ...................... Stadiul climco-imunologic:

 

Protocol de asigurare a îngrijirilor de urgentă, în caz de expunere accidentală la produse biologice

 

1. ÎN CAZ DE EXPUNERE CUTANATĂ :

• se spală imediat locul cu apă si săpun si apoi se clăteste, după care

• se utilizează un antiseptic, cu timp de contact minim 5 minute : solutie clorigenă diluată 1/10, compus iodat în solutie dermică, alcool 70 ° sau alt dezinfectant cutanat

 

2. ÎN CAZ DE EXPUNERE PERCUTANĂ :

• se spală imediat locul cu apă si săpun si apoi se clăteste, după care

• se utilizează un antiseptic, cu timp de contact minim 5 minute : solutie clorigenă diluată 1/10, compus iodat în solutie dermică, alcool 70 ° sau alt dezinfectant cutanat

• interzisă sânger ar ea deoarece poate crea microleziuni care pot accelera difuziunea virusului

 

3. ÎN CAZ DE EXPUNERE A MUCOASELOR :

• spălare abundentă timp de 5 minute cu ser fiziologic sau cu apă în cazul absentei acestuia.

 

Algoritm de circulatie a informatiei în cazul expunerii profesionale accidentale la sânge si produse biologice

   

ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

COMISIA DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

DECIZIE

privind autorizarea functionării ca broker de asigurare a Societătii Comerciale „Safeguard Broker de Asigurare-Reasigurare" — S.R.L.

 

În conformitate cu prevederile Legii nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurărilor, cu modificările si completările ulterioare, si ale normelor emise în aplicarea acesteia,

în baza hotărârii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor din data de 22 august 2006, prin care s-a aprobat cererea Societătii Comerciale „Safeguard Broker de Asigurare-Reasigurare" - S.R.L. de obtinere a autorizatiei de functionare ca broker de asigurare,

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor decide:

Art. 1. - Societatea Comercial㠄Safeguard Broker de Asigurare-Reasigurare" - S.R.L., cu sediul social în municipiul Arad, bd. Gheorghe Magheru bl. 367, et. 6, ap. 24, judetul Arad, nr. de ordine în registrul comertului J02/925 din 19 mai 2006, cod unic de înregistrare 18686514, este autorizată să functioneze ca broker de asigurare, având ca obiect de activitate numai activitatea de broker de asigurare, conform prevederilor Legii nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurărilor, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 2. - Societatea comercială prevăzută la art. 1 are dreptul de a practica activitatea de broker de asigurare începând cu data înregistrării în Registrul brokerilor de asigurare.

Art. 3. - Societatea comercială prevăzută la art. 1 are obligatia de a prezenta Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor copii ale documentelor care atestă plata ratelor primei de asigurare aferente contractului de asigurare de răspundere civilă profesională, pe măsura achitării acestora.

 

Presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor,

Angela Toncescu

 

Bucuresti, 28 august 2006.

Nr. 114.378.

 

RECTIFICĂRI

 

În cuprinsul Ordinului presedintelui Agentiei Nationale a Functionarilor publici nr. 7.101/2006 privind delegarea competentei de a organiza concursuri de recrutare pentru ocuparea unor functii publice de conducere, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 741 din 30 august 2006, se face următoarea rectificare (care apartine Redactiei „Monitorul Oficial", Partea I):

- la art. 1 alin. (2), în loc de: „... i s-a delegat competenta..." se va citi: „... s-a delegat competenta...".