MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 175 (XIX) - Nr. 249         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 13 aprilie 2007

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

324. - Hotărâre pentru aprobarea Strategiei nationale de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2007-2010

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

534. - Ordin al ministrului finantelor publice privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2007 al Companiei Nationale „Loteria Română” - S.A., companie natională aflată sub autoritatea Ministerului Finantelor Publice

 

1.609. - Ordin al ministrului economiei si comertului pentru aprobarea instituirii schemelor de ajutor de minimis pentru actiunile de promovare a exportului privind participarea la târguri si expozitii internationale în străinătate, organizarea de misiuni economice si actiuni de promovare a exporturilor în străinătate si realizarea de studii de piată si pe produse, inclusiv pentru obiective complexe

 

ACTE ALE UNIUNII NATIONALE A EXECUTORILOR JUDECĂTORESTI

 

13. - Hotărâre privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a completărilor aduse tabloului executorilor judecătoresti

 

ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A SISTEMULUI DE PENSII PRIVATE

 

29. - Hotărâre pentru aprobarea Normei nr. 9/2007 privind marketingul fondului de pensii administrat privat

 

ACTE ALE COMISIEI NATIONALE A VALORILOR MOBILIARE

 

45. - Ordin pentru aprobarea Regulamentului nr. 2/2007 de modificare a Regulamentului nr. 13/2005 privind autorizarea si functionarea depozitarului central, caselor de compensare si contrapărtilor centrale, cu modificările si completările ulterioare

 

Cuantumul total al sumelor provenite din finantările private ale partidelor politice în anul 2006, conform Legii nr. 334/2006 privind finantarea activitătii partidelor politice si a campaniilor electorale

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Strategiei nationale de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2007-2010

 

            În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

            Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă Strategia natională de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2007-2010, denumită în continuare Strategia natională, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Grupul Interministerial Român pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat va elabora si transmite Consiliului Interministerial pentru Afaceri Interne si Justitie si Consiliului Suprem de Apărare a Tării, spre avizare, documentele de implementare a Strategiei nationale, respectiv Planul de actiune si Planul unic multianual de investitii pentru securitatea frontierei.

Art. 3. - Ministerul Administratiei si Internelor, ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale implicate au obligatia de a duce la îndeplinire obiectivele specifice domeniului lor de activitate prevăzute în Strategia natională, în raport cu etapele de realizare a acesteia si cu resursele disponibile în bugetele proprii.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

p. Ministrul interimar al afacerilor externe,

Anton Niculescu,

secretar de stat

p. Ministrul apărării,

Corneliu Dobritoiu,

secretar de stat

Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,

Radu Mircea Berceanu

Ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale,

Dan Stefan Motreanu

p. Ministrul sănătătii publice,

Ervin-Zoltán Szekely,

secretar de stat

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 28 martie 2007.

Nr. 324.

 

ANEXĂ

 

STRATEGIA NATIONALĂ

de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2007-2010

 

1. Introducere

(1) Prin Programul Haga, Consiliul European reafirmă prioritatea pe care o acordă dezvoltării unui spatiu de libertate, securitate si justitie, cu garantarea respectului pentru drepturile si libertătile fundamentale - aspect reiterat si de Tratatul instituind o Constitutie pentru Europa, în cap. IV „Spatiul de libertate, securitate si justitie” -, scop în care dezvoltă o politică unică în domeniul azilului, migratiei si al controlului la frontierele externe. Prezentul document se înscrie în orientările strategice definite de Consiliul European în domeniul legislativ si operational ce guvernează acest spatiu.

(2) Ca urmare a dobândirii calitătii de stat membru al Uniunii Europene, începând cu 1 ianuarie 2007, România,

pentru a deveni parte integrantă a spatiului de libertate, securitate si justitie, are obligatia implementării politicilor comunitare din domeniul managementului integrat al frontierei de stat, în scopul atingerii unui nivel de securitate adecvat al frontierelor sale. În ceea ce priveste aderarea la Acordul dintre guvernele statelor Uniunii Economice Benelux, Republicii Federale Germania si Republicii Franceze privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele lor comune, semnat la Schengen la 14 iunie 1985, se poate considera că anul 2012 reprezintă o tintă rezonabilă, având în vedere prevederile Programului Haga, conform cărora se estimează că „în următorii 5 ani, statele membre care au aderat la Uniunea Europeană în anul 2004 vor fi pe deplin integrate în spatiul Schengen”, si posibilitatea valorificării experientei acestor state.

(3) Grupul Interministerial Român pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat, denumit în continuare GIRMIFS, stabileste conceptia de ansamblu si asigură coordonarea unitară, pe baza Strategiei nationale de management integrat al frontierei de stat a României, denumită în continuare Strategia natională, a actiunilor si măsurilor pentru realizarea managementului frontierei de stat, desfăsurate de autoritătile si institutiile publice cu atributii în domeniu. Scopul Strategiei nationale îl reprezintă stabilirea de politici, principii si obiective pentru realizarea unui management comun, coerent si eficace al frontierei de stat a României, aliniat la cerintele comunitare, care să asigure cresterea gradului de securitate a cetătenilor, respectând drepturile si libertătile fundamentale ale acestora, fluidizarea traficului legal al persoanelor si mărfurilor la frontieră si îndeplinirea, cât mai curând posibil, a conditiilor necesare pentru aplicarea prevederilor acguis-ului Schengen si pentru accederea în acest spatiu.

(4) Obiectivul general stabilit prin prezentul document strategic este îmbunătătirea capacitătii statului român de realizare esaIonată a unui nivel înalt de control la frontiera externă a Uniunii Europene, prin adoptarea si implementarea politicilor comune ale acesteia în domeniul managementului integrat al frontierei, concomitent cu combaterea statutului României de tară de origine, tranzit si de destinatie a victimelor traficului de fiinte umane si cu lupta împotriva migratiei ilegale, în contextul preconizatei cresteri a presiunilor migrationiste la frontiera externă odată cu aderarea la Uniunea Europeană. Acesta se va realiza prin implementarea unui complex de măsuri vizând adoptarea si implementarea acguis-ului comunitar relevant, constructia institutională si investitii pentru lucrări de constructii civile, achizitii de mijloace tehnice, echipamente si sisteme specializate. Investitiile sunt destinate modernizării si dezvoltării infrastructurii la frontieră, precum si dezvoltării si eficientizării functiilor de supraveghere si control la frontiere, într-un concept integrat, asa cum este definit de prezenta strategie natională.

(5) În vederea atingerii obiectivului general, GIRMIFS a stabilit un set de obiective specifice ce vizează, pe de o parte, aplicarea unui management performant al frontierei de stat, cap. 3, iar pe de altă parte, realizarea si implementarea Sistemului integrat pentru securitatea frontierei de stat, denumit în continuare SISF, cap. 4.

(6) Pentru realizarea obiectivelor Strategiei nationale se va adopta o politică unitară si coerentă în domeniul managementului integrat al frontierei, în spiritul politicii Uniunii Europene, enuntate în Comunicatul Comisiei din 7 mai 2002 „Spre un management integrat al frontierelor externe ale statelor membre ale Uniunii Europene”, ce include următoarele componente interdependente:

a) un mecanism comun de coordonare si cooperare operatională;

b) analiză de risc integrată comună;

c) personal pregătit si echipament interoperational;

d) corp comun de legislatie;

e) efort comun al tuturor institutiilor.

(7) De asemenea, Strategia natională se bazează pe următoarele principii generale:

a) principiul subsidiaritătii, conform căruia nivelul cel mai adecvat pentru implementarea Strategiei nationale este cel al fiecărei autorităti/institutii publice reprezentate în GIRMIFS. Grupul interministerial intervine doar subsidiar, în probleme ce pot fi mai bine solutionate la nivelul său;

b) principiul continuitătii si coordonării - actiunile adoptate în vederea realizării obiectivelor Strategiei nationale continuă măsurile întreprinse pentru implementarea Strategiei nationale de management integrat

al frontierei de stat a României în perioada 2004-2006, acestea fiind coordonate unitar de GIRMIFS;

c) principiul cooperării si coerentei - autoritătile/ institutiile publice cu atributii în domeniul managementului integrat al frontierei de stat vor dovedi disponibilitate pentru cooperarea cu alte institutii publice, precum si cu alte organizatii ale societătii civile interesate sau afectate de o anumită actiune desfăsurată în implementarea prezentei strategii nationale, asigurându-se astfel o conceptie coerentă asupra obiectivelor ce trebuie îndeplinite si a măsurilor ce urmează a fi luate;

d) principiul responsabilitătii - răspunderea implementării Strategiei nationale revine fiecăreia dintre autoritătile/ institutiile cu atributii în domeniu, în părtile ce le privesc.

 

2. Principalele tendinte ale infractionalitătii transfrontaliere

(8) Infractionalitatea transfrontalieră organizată reprezintă o amenintare globală, în evolutie, care a dobândit capacitatea de a influenta politica statelor si activitatea institutiilor democratice. Ea constituie atât 6 expresie a proliferării unor fenomene negative care se amplifică în conditiile globalizării, cât si o consecintă directă a gestionării ineficiente a schimbărilor politice, economice si sociale profunde care s-au produs în Europa centrală, de est si de sud-est în procesul de disparitie a regimurilor comuniste.

(9) Pe fondul unei astfel de situatii, spatiul de interes strategic în care se află România este sursă, zonă de tranzit si destinatie a unor activităti infractionale constând în: imigratie ilegală si trafic de fiinte umane; trafic ilegal de armament, munitie, materii explozive si radioactive; trafic de stupefiante si precursori; trafic de produse contrafăcute; activităti de spălare a banilor; alte aspecte ale infractionalitătii economico-financiare. Prin natura si amploarea lor, astfel de activităti sunt favorizate de existenta conflictelor locale si, la rândul lor, pot favoriza terorismul si proliferarea armelor de distrugere în masă. Devine tot mai evident faptul că această nouă extindere a faptelor ilicite a găsit un teren fertil în mediile infractionale autohtone, reprezentând noi amenintări la adresa ordinii, linistii si a sigurantei publice.

(10) Principalele tendinte care definesc evolutia fenomenului infractionalitătii transfrontaliere sunt:

a) adaptarea specificului operational al retelelor de migratie ilegală, în intentia de a eluda măsurile de control adoptate de statele europene, prin diversificarea metodelor uzitate, prin perfectionarea organizării interne, precum si prin conspirarea si disimularea actiunilor derulate;

b) diversificarea formelor de valorificare a produselor, valorilor si a avantajelor rezultate din săvârsirea unor infractiuni, menite să ascundă sursele venitului ilicit si să îl amplifice, cum ar fi jocurile de noroc, reteaua cazinourilor, intensificarea traficului ilicit cu obiecte de artă si din patrimoniul cultural national si altele asemenea;

c) extinderea fenomenului de conexare a infractiunilor aducătoare de mari venituri cu alte infractiuni violente, cu amploare si consecinte grave în rândul populatiei, cum ar fi actiuni teroriste, destabilizatoare si altele asemenea, în vederea asigurării finantării acestora din urmă;

d) scăderea numărului de infractiuni comise cu violentă si cresterea ponderii infractiunilor a căror săvârsire presupune organizare, pregătire minutioasă si dotări tehnice de vârf;

e) extinderea paletei infractionale si în domeniul tehnologiei informatiei (IT), prin accesarea frauduloasă si neautorizată a bazelor de date ale unor institutii publice, în vederea exploatării informatiilor astfel obtinute;

f) schimbarea permamentă a rutelor utilizate si a mărfurilor sau produselor traficate la „cerintele pietei”.

Astfel, este de asteptat o crestere a traficării stupefiantelor sintetice dinspre vestul continentului spre est. România, dintr-o tară, preponderent, de tranzit al stupefiantelor, a devenit si o piată de consum;

g) diversificarea mijloacelor si a modalitătilor de sustragere de la controlul legal si de specialitate al trecerilor peste frontieră a produselor periculoase, a mărfurilor contrafăcute, subevaluate sau nedeclarate, a speciilor periclitate de faună si floră sălbatică, a materialului lemnos si a celui genetic forestier;

h) amploarea fenomenului de trafic cu produse puternic taxate, produse accizabile;

i) cresterea cazurilor de implicare a retelelor de contrabandă în traficul cu produse contrafăcute;

j) implicarea retelelor de crimă organizată în traficul ilegal cu valută si alte instrumente de plată la purtător, cum ar fi cârduri bancare, cecuri de călătorie, ordine de plată si altele asemenea;

k) specularea abilă a legislatiei si atragerea unor persoane cu functii de decizie din institutii cu atributii în lupta împotriva fraudelor vamale si a coruptiei pentru asigurarea protectiei operatiunilor ilegale desfăsurate;

l) transformarea României dintr-o sursă de fortă de muncă la negru într-un consumator pentru cetăteni ai unor state din Asia, Africa si chiar din Europa, ceea ce va determina mutatii în volumul, sensul si în destinatia migratiei ilegale, precum si ale infractiunilor conexe.

(11) Pe lângă particularitătile de mai sus, trebuie subliniată si pozitia geostrategică a României, ale cărei granite constituie o mare parte din frontierele externe ale Uniunii Europene, ceea ce determină luarea unor măsuri speciale pentru asigurarea unui înalt nivel de control al frontierei. Aproximativ 2.000 km - frontiera cu Moldova, 681,3 km, Ucraina, 649,4 km, Marea Neagră, 193,5 km, si frontiera cu Serbia, 546,4 km - reprezintă frontiere externe ale Uniunii Europene. Astfel, asigurarea unui management adecvat al frontierei si introducerea unor tehnologii performante pentru securitatea frontierei reprezintă aspecte de interes nu numai pentru România, dar si pentru Uniunea Europeană.

 

3. Conceptul de management integrat al frontierei de stat

(12) Strategia natională se fundamentează pe analiza principalelor tendinte de evolutie a infractionalitătii transfrontaliere, precum si pe conceptul de management integrat al frontierei, dezvoltat pe baza prevederilor Catalogului Schengen „Controlul frontierelor externe, extrădarea si readmisia: Cele mai bune practici si recomandări”, adaptate la conditiile din România. Principalul instrument de exercitare a managementului integrat al frontierei este Sistemul integrat pentru securitatea frontierei de stat.

3.1. Necesitatea abordării integrate a managementului frontierei

(13) Securitatea integrată a frontierei vizează întărirea supravegherii si a controlului la frontieră, cu participarea tuturor institutiilor cu competente în acest domeniu, pe baza managementului participativ si a cooperării interinstitutionale, nationale si internationale. Aceasta presupune participarea activă la functionarea SISF, prin folosirea judicioasă a pârghiilor juridice, organizationale, relationale, precum si a resurselor umane, tehnologice, informationale, logistice, financiare si a altora asemenea. Securitatea integrată are la bază forma consultativă si deliberativă de fundamentare si luare a deciziilor, în cadrul organismului special constituit în acest scop, GIRMIFS.

(14) Necesitatea securitătii integrate a frontierei României este determinată de cresterea în amploare si complexitate a infractionalitătii transfrontaliere, pe directia principală est-vest si directiile adiacente, dinspre sud si dinspre nord spre vest, de extinderea la nivel international a fenomenului criminalitătii organizate, de existenta conditiilor favorizante ale acesteia, cum ar fi crize economice, conflicte sociale, etnice si religioase, precum si de proliferarea amenintărilor teroriste la adresa României. România, prin pozitia sa în zona central-sud-est europeană, are un rol major în mentinerea stabilitătii si securitătii în această zonă, necesar atât constructiei si dezvoltării europene, cât si intereselor euroatlantice.

(15) Coordonarea unitară a sarcinilor ce revin autoritătilor cu atributii la frontieră reprezintă un element cheie al aplicării corecte si coerente a modelului integrat de management al frontierei.

3.2. Situatia actuală si progresele realizate în procesul de realizare a securitătii frontierei

(16) Odată cu adoptarea Strategiei nationale de management integrat al frontierei de stat în perioada 2004-2006, România a decis realizarea si implementarea SISF, ca principal instrument de exercitare a managementului integrat al frontierei. La Reuniunea informată a ministrilor justitiei si a afacerilor interne ai Uniunii Europene desfăsurata în perioada 20-22 septembrie 2006 la Tamipere, Finlanda, la care au participat 60 de ministri, precum si comisarul european pentru justitie, libertate si securitate, reprezentanti ai înaltului Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati, ai Parlamentului European, ai Europol, ai Eurojust si ai Frontex, Sistemul românesc integrat pentru securitatea frontierei a fost apreciat ca fiind unul dintre cele mai moderne din întreaga lume, corespunzând în totalitate definitiei si criteriilor aflate în dezbaterea Consiliului pentru Justitie si Afaceri Interne al Uniunii Europene. Presedintia finlandeză a propus adoptarea unei „strategii de management integrat al frontierei Uniunii Europene”, care să acopere următoarele aspecte: controlul frontierei în conformitate cu Codul frontierelor Schengen, investigarea criminalitătii transfrontaliere, modelul celor patru filtre/nivele, cooperarea, la nivel national si international, între autorităti în domeniul managementului frontierei, asigurarea coordonării si a coerentei actiunilor întreprinse de statele membre.

Pentru realizarea si implementarea SISF, respectiv a subsistemelor si subsistemelor integrate, Ministerul Administratiei si Internelor a încheiat un contract cu o societate specializată - integratorul de sistem -, care are ca obligatii elaborarea documentatiei de proiectare, asigurarea infrastructurii operative si de comunicatii adecvate, realizarea/modernizarea sistemelor informatice si de comunicatii, dotarea cu echipamente necesare activitătilor de supraveghere si control al trecerii frontierei, servicii suport pentru SISF. Integratorul de sistem are obligatia integrării sistemelor si echipamentelor existente la nivelul autoritătilor românesti cu atributii în domeniul managementului frontierei precum si a celor ce vor fi achizitionate din fonduri publice, fonduri PHARE contractate sau în curs de contractare si din Facilitatea Schengen, urmărind evitarea oricăror suprapuneri de investitii.

3.3. Modelul celor patru filtre/niveluri

(17) Din perspectiva timpului si a locului de actiune pentru combaterea infractionalitătii transfrontaliere, în special a imigratiei ilegale, managementul integrat al frontierei cuprinde patru niveluri/filtre complementare:

a) activităti desfăsurate în terte tări, în special în tările de origine si tranzit;

b) cooperarea internatională privind frontiera;

c) controlul si supravegherea frontierei de stat a României;

d) activităti desfăsurate în interiorul teritoriului national.

3.3.1. Filtrul I - Activităti desfăsurate în terte tări, în special în tările de origine si de tranzit

(18) Filtrul I este proiectat pentru a asigura controlul la distantă al migratiei ilegale si al altor forme de infractionalitate transfrontalieră si prezintă activitătile ce se desfăsoară în tări terte, mai ales în tările de origine si tranzit pentru migratia ilegală.

(19) Principalele institutii cu competente în cadrul acestui filtru sunt:

a) Ministerul Afacerilor Externe - oficiile consulare ale României în străinătate si Directia generală pentru afaceri consulare;

b) Ministerul Administratiei si Internelor - atasatii de afaceri interne si ofiterii de legătură;

c) Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului - agentii economici care desfăsoară activitatea de transport international de mărfuri si/sau de călători;

d) Ministerul Apărării - atasatii apărării;

e) Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei:

(i) Oficiul pentru Migratia Fortei de Muncă;

(ii) Agentia Natională pentru Ocuparea Fortei de Muncă;

(iii) Inspectia Muncii;

(iv) Autoritatea Natională pentru Protectia Drepturilor Copilului;

f) Serviciul de Informatii Externe.

(20) Pentru a preveni intrarea neautorizată pe teritoriul României si al statelor membre ale Uniunii Europene este foarte important ca documentele false sau falsificate să fie detectate atât la emiterea vizelor, cât si atunci când pasagerii sunt îmbarcati în mijloacele de transport pe cale aeriană, terestră sau maritimă. Aceasta înseamnă că se impune ca reprezentantele consulare să efectueze o inspectie amănuntită a dosarelor cu solicitări de vize, iar transportatorii să adopte măsurile necesare pentru a se asigura că persoanele transportate au documentele de călătorie adecvate. Acest proces include verificarea documentelor si interogarea bazelor de date conform art. 96 din Conventia de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 dintre guvernele statelor din Uniunea Economică Benelux, Republicii Federale Germania si Republicii Franceze privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune, adoptată la Schengen la 19 iunie 1990, denumită în continaure Conventia Schengen.

(21) Prin prezenta Strategie natională sunt stabilite următoarele obiective în cadrul acestui filtru:

1. Adoptarea si implementarea procedurilor si politicii comune privind procesarea cererilor de viză în scopul facilitării călătoriilor/migratiei legale, prin:

a) armonizarea legislatiei nationale cu procedurile Schengen;

b) adoptarea sistemului informatic national de procesare a cererilor de viză „Visa on-line”, astfel încât acesta să fie compatibil cu viitorul sistem european de informare privind vizele, Visa Information System. Conectarea la sistem a tuturor punctelor de control la trecerea frontierei;

c) amenajarea consulatelor la standarde Schengen;

d) asigurarea dotărilor necesare detectării documentelor false si falsificate;

e) pregătirea personalului cu atributii consulare pentru aplicarea procedurilor Uniunii Europene pentru procesarea cererilor de viză de scurtă sedere;

f) confectionarea si punerea în circulatie a unui nou colant de viză care să respecte pe deplin specificatiile tehnice ale celui folosit de statele Uniunii Europene;

g) introducerea unei taxe unice de procesare a vizelor de scurtă sedere, armonizată cu acguis-ul Uniunii Europene în materie.

2. Întărirea rolului atasatilor de afaceri interne, militari, pe probleme de muncă/ofiterilor de legătură în prevenirea migratiei ilegale:

a) extinderea retelei atasatilor/ofiterilor de legătură în principalele tări de origine a migratiei ilegale si în cele de tranzit;

b) intensificarea actiunilor atasatilor/ofiterilor de legătură pe linia schimbului de date si informatii.

3. Cresterea rolului transportatorilor internationali în prevenirea migratiei ilegale.

4. Consolidarea procedurilor de reglementare a accesului lucrătorilor străini, prin derularea de actiuni specifice pe teritoriul statelor terte.

5. Instituirea unui sistem care să permită schimbul de date privind minorii cetăteni străini ce rămân pe teritoriul statului de origine si/sau intră pe teritoriul României, pentru a se monitoriza fenomenul, si instituirea unui mecanism prin care să se impună obligatia întoarcerii (prin angajament) În statul de origine a străinilor din state terte care au executat un contract de muncă pe teritoriul României.

6. Reglementarea cadrului institutional si normativ prin care se realizează recrutarea si plasarea fortei de muncă străine în România (modul de autorizare/functionare a agentilor privati), inclusiv prin instituirea obligatiei de informare cu privire la conditiile de viată si de muncă din România (similar obligatiei impuse prin art. 17 si 18 din Codul muncii) si de asigurare a unor conditii adecvate de cazare a străinilor pe teritoriul României.

7. Reglementarea modalitătii în care se realizează accesul cetătenilor din state terte pe piata muncii din România în interesul statului român în baza vizei de lungă sedere pentru alte scopuri.

3.3.2. Filtrul II - Cooperarea internatională privind frontiera

(22) Filtrul II este proiectat să asigure o cooperare eficientă la frontieră între statele vecine, precum si între statele membre ale Uniunii Europene si alte state din zonă, luând în considerare faptul că un control efectiv la frontieră nu poate fi realizat numai de către un singur partener.

(23) Principalele institutii cu competente specifice acestui filtru sunt:

a) Ministerul Integrării Europene;

b) Ministerul Afacerilor Externe;

c) Ministerul Administratiei si Internelor:

(i) Directia generală afaceri europene si relatii internationale;

(ii) Centrul de Cooperare Politienească Internatională, Unitatea Natională Europol, Biroul National Interpol si Biroul SIRENE;

d) Autoritatea Natională a Vămilor;

e) Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei:

(i) Oficiul pentru Migratia Fortei de Muncă;

(ii) Agentia Natională pentru Ocuparea Fortei de Muncă;

(iii) Inspectia Muncii;

(iv) Autoritatea Natională pentru Protectia Drepturilor Copilului;

f) Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului.

(24) În ceea ce priveste cooperarea internatională privind frontiera, acordurile cu statele vecine privind cooperarea în domeniul managementului frontierei sunt un instrument eficient pentru sporirea securitătii frontierei. Acest lucru poate fi realizat prin stabilirea unor mecanisme adecvate de lucru, ca, de exemplu, schimbul de informatii, stabilirea unor canale de comunicare adecvate, puncte locale de contact, proceduri în caz de urgentă si unui mod de actiune obiectiv în cazul incidentelor, pentru a evita disputele politice si altele asemenea. Structuri de cooperare regională de-a lungul frontierelor externe sunt stabilite si în zona maritimă. Aceste initiative reunesc toate tările din regiune.

(25) Obiectivele propuse în cadrul acestui filtru sunt:

1. Intensificarea cooperării bilaterale cu structurile similare din statele vecine în domeniul managementului frontierei comune.

2. Dezvoltarea cooperării regionale cu statele riverane la Marea Neagră.

3. Dezvoltarea cooperării regionale în bazinul fluviului Dunărea.

4. Dezvoltarea parteneriatului cu tările si regiunile de origine si tranzit.

5. Actualizarea/încheierea de noi acorduri de readmisie, pe baza consultării permanente cu statele membre ale Uniunii Europene si cu statele de pe lista negativă a Uniunii Europene.

6. Consolidarea cooperării regionale privind dezvoltarea pietei muncii transfrontaliere.

3.3.3. Filtrul III - Controlul sl supravegherea frontierei de stat a României

(26) Activitătile desfăsurate în acest filtru au în vedere asigurarea controlului frontierei, asa cum este acesta prevăzut în Regulamentul (EC) nr. 562/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 15 martie 2006 privind crearea unui cod comunitar asupra regulilor ce stau la baza liberei circulatii a persoanelor peste frontiere, Codul frontierelor Schengen. Filtrul III asigură o stare de fapt adecvată la frontieră, precum si respectarea prevederilor legale.

(27) Principalele institutii cu competente specifice acestui filtru sunt:

a) Ministerul Administratiei si Internelor:

(i) Politia de Frontieră Română; (ii) Oficiul National pentru Refugiati;

b) Autoritatea Natională a Vămilor;

c) Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului;

d) Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale;

e) Ministerul Sănătătii Publice;

f) Ministerul Apărării;

g) Autoritatea Natională Sanitară Veterinară si pentru Siguranta Alimentelor;

h) Garda Natională de Mediu.

(28) Controlul frontierei constă în:

1. controlul trecerii frontierei - reprezintă controalele efectuate la punctele de trecere a frontierei pentru a garanta că persoanele si obiectele pe care acestea le posedă, precum si mijloacele de transport pot fi autorizate să intre pe teritoriul statelor membre sau pot fi autorizate să le părăsească;

2. supravegherea frontierei - reprezintă supravegherea frontierei între punctele de trecere a frontierei si supravegherea punctelor de trecere a frontierei în afara orarului de functionare, pentru a preveni ca persoanele să evite controalele trecerii frontierei, si se bazează pe analiza riscurilor pentru securitatea internă si a amenintărilor care pot afecta securitatea frontierei.

(29) În această privintă, autoritătile cu competente în acest filtru actionează consecvent pentru adoptarea si implementarea măsurilor necesare pentru asigurarea securitătii interne si pentru prevenirea si combaterea infractionalitătii transfrontaliere, o importantă deosebită fiind acordată frontierei externe. Controlul trecerii frontierei si supravegherea frontierei vor fi desfăsurate într-o maniera profesională, astfel încât să respecte în totalitate demnitatea umană, măsurile adoptate fiind proportionale cu obiectivele urmărite.

(30) Obiective:

1. Armonizarea continuă a cadrului legal si procedural, în concordantă cu acguis-ul Schengen.

2. Asigurarea cu personal suficient, cu un nivel ridicat de profesionalism, bazat pe pregătire de bază, competente tehnice, lingvistice, manageriale.

3. Perfectionarea cooperării si colaborării interinstitutionale în domeniul managementului functional al frontierei.

4. Dezvoltarea analizei de risc în vederea sprijinirii eficiente a luptei împotriva infractionalitătii transfrontaliere, inclusiv a contrabandei.

5. Asigurarea infrastructurii, a sediilor, separarea fluxurilor de pasageri, facilităti portuare, infrastructură de comunicatii, conforme cerintelor Schengen, în punctele de trecere a frontierei.

6. Asigurarea echipamentului adecvat tipului de frontieră si situatiei operative, necesar desfăsurării actiunilor de supraveghere si control, conform cerintelor Schengen.

7. Realizarea sau modernizarea, după caz, a sistemelor de comunicatii si informatice compatibile si interoperabile cu sistemele existente la nivel european.

8. Realizarea Sistemului de supraveghere si observare la Marea Neagră - SCOMAR si asigurarea interconectării si interoperabilitătii cu sistemele de supraveghere la Marea Neagră implementate de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, VTS/AIS, Ministerul Apărării si de Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, sistemul de monitorizare prin satelit â navelor de pescuit.

9. Realizarea Sistemului integrat de supraveghere a traficului de nave pe Dunăre si în Delta Dunării - SCOD si asigurarea interconectării si interoperabilitătii cu sistemul de supraveghere la Dunăre RO-RIS, dezvoltat de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului.

3.3.4. Filtrul IV - Activităti desfăsurate în interiorul teritoriului national

(31) Filtrul IV asigură, pe de-o parte, suportul necesar pentru operatiunile de control si supraveghere realizate la frontieră si, pe de altă parte, măsurile compensatorii necesar a fi adoptate în momentul în care se va renunta la controalele efectuate la frontierele interne ale Uniunii Europene.

(32) Principalele institutii cu competente specifice acestui filtru sunt:

a) Ministerul Administratiei si Internelor:

(i) Politia Română;

(ii) Jandarmeria Română;

(iii) Autoritatea pentru Străini;

(iv) Oficiul National pentru Refugiati;

(v) Directia generală de pasapoarte;

(vi) Inspectoratul National pentru Evidenta Persoanelor;

(vii) Politia de Frontieră Română;

(viii) Centrul National pentru Administrarea Bazelor de Date privind Evidenta Persoanelor;

(ix) Directia regim permise de conducere si înmatriculare a vehiculelor;

(x) Unitatea Specială de Aviatie;

b) Ministerul Justitiei;

c) Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei:

(i) Oficiul pentru Migratia Fortei de Muncă;

(ii) Agentia Natională pentru Ocuparea Fortei de Muncă;

(iii) Inspectia Muncii;

(iv) Autoritatea Natională pentru Protectia Drepturilor Copilului;

d) Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei;

e) Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului;

f) Ministerul Sănătătii Publice;

g) Serviciul de Telecomunicatii Speciale;

h) Serviciul Român de Informatii;

i) Autoritatea Natională a Vămilor;

j) Garda Natională de Mediu;

k) Autoritatea Natională pentru Protectia Consumatorilor.

(33) În cadrul măsurilor pentru prevenirea migratiei ilegale si a infractionalitătii transfrontaliere un rol important îl are si Autoritatea pentru Străini, prin procesul de avizare a cererilor de viză de lungă sedere, precum si a celor de scurtă sedere pentru cetătenii statelor cu potential migrator; aceste măsuri se continuă si pe teritoriul national, prin îmbunătătirea actiunilor de căutare, a controlului si a supravegherii bazate pe informatii, în conformitate cu legislatia natională, iar acolo unde este posibil, pe baza acordurilor de cooperare politienească, conform art. 39 alin. (4) si (5) al Conventiei Schengen, sau în temeiul altor acorduri internationale la care România este parte.

De asemenea, Oficiul pentru Migratia Fortei de Muncă, prin activitatea sa, contribuie la realizarea măsurilor pentru prevenirea migratiei ilegale, prin acordarea avizelor necesare obtinerii vizelor de lungă sedere pentru angajare în muncă si, ulterior, a permiselor de muncă pentru cetătenii statelor cu potential migrator, precum si prin sanctionarea angajatorilor care au încadrat străini fără respectarea legislatiei în materie.

(34) Pentru filtrul IV, Strategia natională stabileste următoarele obiective:

1. Perfectionarea cadrului legal, în scopul prevenirii si combaterii migratiei ilegale si a infractionalitătii trans­frontaliere.

2. Realizarea, modernizarea si interconectarea, după caz, a sistemelor de comunicatii si informatice.

3. Asigurarea constructiei institutionale si a resurselor umane adecvate, din punct de vedere cantitativ si calitativ.

4. Integrarea datelor biometrice în documentele de călătorie, în scopul cresterii gradului de securitate al acestora, cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului.

5. Asigurarea infrastructurii corespunzătoare si dotarea cu echipament adecvat desfăsurării activitătilor specifice acestui filtru.

6. Dezvoltarea cooperării interinstitutionale pe teritoriul national prin:

a) Îmbunătătirea schimbului de date si informatii între autoritătile cu atributii la frontieră;

b) sprijinul reciproc si desfăsurarea de actiuni comune de către autoritătile cu atributii la frontieră, precum si de către cele cu atributii privind gestionarea si controlul încadrării în muncă a străinilor pe teritoriul României.

7. Utilizarea cadrului de cooperare asigurat de Sistemul national de prevenire si combatere a terorismului, pentru obtinerea complementaritătii si/sau a congruentei între măsurile adoptate pe linia asigurării securitătii frontierei si cele în materie de prevenire si combatere a terorismului.

8. Combaterea coruptiei în rândul personalului institutiilor nationale cu atributii în domeniul managementului frontierei.

9. Instituirea unui control specific la frontieră pentru cetătenii străini din tări terte care intră în scop de muncă pe teritoriul României si/sau cu statut de detasat, precum si unul la reîntoarcerea în tara de origine.

10. Reglementarea modului de acces al cetătenilor din state terte care au obtinut un drept de sedere pe teritoriul statelor membre si care urmează să aibă acces liber pe piata muncii din România.

11. Stabilirea unui cadru coercitiv aplicabil în cazul prezentării de documente false în vederea obtinerii dreptului de sedere în scop de muncă pe teritoriul României.

12. Cresterea rolului OMFM în activitatea de verificare a procedurilor care conduc la obtinerea dreptului de muncă al străinilor din state terte si cooperare ulterioară mai ales

În ceea ce priveste reglementarea statutului străinilor detasati pe teritoriul României.

13. Introducerea obligativitătilor întocmirii contractului de muncă, alături de cel în limba română, si în limba statului de origine, în vederea asigurării unei informări complete a străinului cu privire la drepturile si obligatiile ce decurg din contractul de muncă.

 

4. Sistemul integrat pentru securitatea frontierei de stat

4.1. Concept

(35) SISF reprezintă principalul instrument de exercitare a managementului integrat al frontierei de stat a României. Prin natura sa, SISF face parte din categoria sistemelor complexe - sistem de sisteme - si are în componentă multiple subsisteme autonome complexe, aflate în strânsă interrelationare, diferite din punct de vedere tehnologic, contextual, operational, geografic si al cadrului conceptual. Realizarea acestuia constituie o prioritate a României, prin prisma asigurării securitătii propriilor frontiere si a frontierei externe a Uniunii Europene, în perspectiva integrării în zona europeană de libertate, securitate si justitie. Prin prisma aderării la Uniunea Europeană, realizarea SISF este un angajament asumat prin Planul de Actiune Schengen, revizuit 2006.

(36) Adecvat modelului integrat de securitate a frontierei dezvoltat de Catalogul Schengen „Controlul frontierelor externe, extrădarea si readmisia: Cele mai bune practici si recomandări”, SISF are în vedere, într-un concept unitar, toate cele 4 filtre complementare, ce reunesc activitătile desfăsurate de toate institutiile nationale cu atributii în domeniul managementului integrat al frontierei.

(37) În aplicarea prevederilor acguis-ului Schengen, pentru implementarea recomandărilor Comisiei Europene si a măsurilor cuprinse în Planul de Actiune Schengen, revizuit 2006, SISF presupune modernizarea infrastructurii si a echipamentelor la frontieră, la nivelul tuturor structurilor Politiei de Frontieră Române, urmărind astfel asigurarea unui înalt nivel de securitate a frontierei externe a Uniunii Europene.

(38) SISF are următoarele componente si subsisteme, între care există strânse legături de interdependentă si interconditionare:

a) componenta operativă: subsistemul legislativ; subsistemul resurselor umane; subsistemul procedurilor operationale;

b) componenta tehnică: subsistemul infrastructură: subsistemul supraveghere a frontierei; subsistemul control al trecerii frontierei; subsistemul IT, subsistemul de radiocomunicatii mobile, subsistemul comunicatii fixe, subsistemul comunicatii voce si date; subsistemul mobilitate; subsistemul suport logistic integrat.

Pentru succesul de ansamblu al misiunilor de supraveghere si control al trecerii frontierei se impune asigurarea armonizării depline, conceptuale, actionale si temporale, a acestor componente.

4.2. Componenta operativă a SISF

(39) Componenta operativă cuprinde cadrul legislativ ce reglementează functionarea SISF, personalul suficient si adecvat pregătit pentru operarea si întretinerea SISF, precum si ansamblul procedurilor aplicate în cadrul activitătilor specifice asigurării securitătii frontierei.

(40) Obiective:

1. Elaborarea proiectelor de acte normative care să asigure cadrul legal pentru realizarea si functionarea SISF.

2. Asigurarea cu personal adecvat situatiei frontierei, special pregătit, capabil să îsi îndeplinească sarcinile în toate conditiile.

3. Perfectionarea cadrului procedural în conformitate cu cerintele Schengen.

4.3. Componenta tehnică a SISF

(41) Obiectiv: Realizarea si implementarea subsistemelor SISF:

a) infrastructură;

b) supraveghere a frontierei;

c) control al trecerii frontierei;

d) IT;

e) radiocomunicatii mobile;

f) comunicatii fixe;

g) comunicatii voce si date; h) mobilitate;

i) suport logistic integrat.

4.3.1. Subsistemul Infrastructură

(42) Realizarea acestui subsistem vizează:

a) activităti investitionale în infrastructura operativă, clădirile structurilor Politiei de Frontieră Române, ce constau în construirea de clădiri noi, precum si în reabilitarea si/sau extinderea clădirilor existente;

b) activităti de constructie a infrastructurii de comunicatii, cum ar fi turnuri, stâlpi si antene. În măsura posibilului, echipamentele vor fi instalate pe amplasamentele existente, turnuri, clădiri înalte, iar dacă nu este posibil, vor fi construite noi turnuri.

4.3.2. Subsistemul supraveghere a frontierei

(43) Subsistemul supraveghere a frontierei asigură observarea si actiunile specifice frontierei prin aplicarea unor tehnologii bazate pe senzori, radare sau o combinatie a acestora. Informatiile de la senzori sunt transmise centrelor de control prin utilizarea subsistemelor de comunicatii si sunt procesate de subsistemul IT. Supravegherea la frontieră se bazează pe platforme mobile, precum si pe platforme fixe.

4.3.2.1. Frontiera verde

(44) Supravegherea fixă se bazează, în principal, pe un ansamblu de echipamente de vedere pe timp de zi si de noapte, inclusiv radare de detectie a persoanelor, montate pe piIoni, în principal la sediile punctelor si sectoarelor Politiei de Frontieră Române si pe alte directii de supravegheat.

(45) Supravegherea mobilă se bazează pe vehicule cu echipamente integrate de supraveghere. Aceste vehicule sunt echipate cu echipamente fixe de vedere pe timp de noapte ce vor fi integrate în SISF. Supravegherea mobilă cu elicoptere este asigurată de structurile de aviatie ale Ministerului Administratiei si Internelor. Elicopterele sunt dotate cu echipamente speciale: proiectoare, sisteme de vizualizare în infrarosu pe timp de noapte, camere video cu înregistrare si transmitere în timp real de imagini, tip FLIR, gigafoane si altele asemenea. Mijloacele rapide de comunicare de la bord asigură coordonarea actiunilor patrulelor de politie de frontieră, în conditii de reducere a riscului unor confruntări directe cu infractorii.

4.3.2.2. Frontiera albastră

(46) Se referă la:

a) Pentru supravegherea apelor maritime interioare, mării teritoriale, zonei contigue si zonei economice exclusive ale României va fi utilizat un sistem integrat de supraveghere si control al traficului de nave de la Marea Neagră, denumit SCOMAR, ce va include: (i) statiile de senzori de coastă; (ii) infrastructura de comunicatii; (iii) Centrul de comandă si control; (iv) unitătile de interventie navale, terestre si aeriene. SCOMAR schimbă informatii de supraveghere si tactice prin interconectarea cu sistemele similare ale institutiilor de cooperare din cadrul Ministerului Tarnsporturilor, Constructiilor si Turismului, VTS/AIS, Ministerului Apărării si Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale si cu sistemul de monitorizare prin satelit a navelor de pescuit si asigură următoarele functii:

(i) detectarea si identificarea tintelor prin senzori radar si optoelectronici; (ii) transportul si fuziunea informatiilor în Centrul de comandă si control; (iii) transmiterea dispozitiilor către unitătile proprii de interventie terestre, navale sau aeriene;

b) La frontiera fluvială va fi utilizat un sistem integrat de supraveghere a traficului de nave pe Dunăre si în Delta Dunării, denumit SCOD, ce va fi format din următoarele componente:

(i) statii de senzori pe cursul fluviului;

(ii) infrastructură de comunicatii;

(iii) centre de comandă si control;

(iv) unităti de interventie navale, terestre si aeriene.

SCOD va fi integrat cu Sistemul de management al traficului de nave pe Dunăre RO-RIS, realizat de către Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, atât prin preluarea în timp real a datelor de trafic ale navelor comerciale procesate în acest sistem, cât si prin folosirea în comun a resurselor tehnice disponibile.

4.3.3. Subsistemul control al trecerii frontierei

(47) Asigură efectuarea controlului la trecerea frontierei asupra persoanelor si a bunurilor pe care acestea le posedă, precum si asupra mijloacelor de transport, inclusiv controlul mobil în punctele de trecere a frontierei portuare, feroviare si în zona de competentă a Politiei de Frontieră Romane. Integrează cititoarele fixe si mobile de documente - sistemul LPR pentru captarea numerelor de pe plăcutele de înmatriculare, precum si echipamentele pentru detectarea drogurilor, a substantelor explozive si radioactive, echipamentele pentru detectarea documentelor falsificate ori contrafăcute, sisteme pentru detectarea persoanelor si bunurilor de contrabandă ascunse în diverse vehicule de transport, cititor de amprente, sistemul de recunoastere facială. Acest subsistem se va interfata cu componentele subsistemului IT.

4.3.4. Subsistemul IT

(48) Va fi un sistem on-line disponibil tuturor institutiilor cu atributii în domeniul managementului frontierei, bazat pe standardele sistemelor deschise, pentru realizarea interconexiunii cu sistemele IT folosite de aceste institutii, precum si cu sistemele IT internationale, de exemplu: VIS, SIS, EURODAC, Interpol, Europol, AF]S, sistemul de informatii despre pasageri în aeroporturi. În cadrul acestui subsistem al SISF, un rol important îl are Sistemul IT on-line al Politiei de Frontieră Române, ce permite colectarea, procesarea, transferul, stocarea, consultarea în timp real a informatiilor necesare pentru un management corespunzător al frontierei, interconectarea si schimbul de date securizat cu sistemele informatice ale institutiilor implicate în asigurarea si mentinerea ordinii publice si sigurantei nationale. Sistemul IT al Politiei de Frontieră Române sprijină institutiile în îndeplinirea atributiilor ce le revin, atunci când acest lucru este relevant pentru combaterea infractionalitătii transfrontaliere, a migratiei ilegale sau pentru descoperirea persoanelor si a bunurilor date în urmărire - de exemplu, permite accesul la informatiile existente în Sistemul Informatic National de Semnalări, compatibil SIS II, pentru verificări în cazul controalelor obisnuite, al controalelor de trecere a frontierei si al altora asemenea -, oferind atât nivelurilor de comandă, cât si celor de executie informatiile necesare pentru buna gestionare a evenimentelor privitoare la controlul si supravegherea frontierei de stat a României.

4.3.5. Subsistemul comunicatii voce si date

(49) Asigură infrastructura necesară pentru realizarea retelei de arie largă, WAN, si a retelelor locale, LAN, si facilitează derularea traficului de voce si date dintre utilizatorii SISF.

4.3.6. Subsistemul radiocomunicatii mobile

(50) Acest subsistem asigură suportul pentru realizarea schimbului de informatii (voce si date) dintre elementele operative mobile, precum si dintre acestea si centrele de comandă si control. Serviciile de comunicatii mobile sunt atât analogice, în gamele de frecventă VHF si HF, pentru unitătile de mobilitate navală, cât si digitale, de tip PMR, Professional Mobile Radio-comunications, în standard TETRA. Ca o particularitate, subsistemul PMR în standard TETRA va asigura nevoile de comunicatii pentru toate institutiile cu atributii la frontieră, zona de acoperire radioelectrică urmând să fie asigurată în toată aria geografică a judetelor de frontieră si urmând a se asigura interoperabilitatea la nivel national în cadrul platformei unice de radiocomunicatii TETRA.

4.3.7. Subsistemul comunicatii fixe

(51) Subsistemul comunicatii fixe asigură infrastructura de transport de bandă largă necesară pentru schimbul de informatii dintre locatiile fixe. Acesta reprezintă suportul pentru realizarea comunicatiilor de voce, pentru transferul de date necesare aplicatiilor informatice, precum si infrastructura necesară subsistemului radiocomunicatii mobile.

4.3.8. Subsistemul mobilitate

(52) Descrie platforma terestră-navală-aeriană ce va fi utilizată pentru sistemul de securitate a frontierei si include toate mijloacele de transport ce sunt destinate pentru operatiuni de supraveghere si interventie la frontiera de stat. Astfel, se asigură supravegherea si patrularea, transportul fortelor si al echipamentelor pentru interventie, transportul operational între diferitele structuri operationale si transporturile logistice pentru aprovizionare si mentenantă. Subsistemul are drept componente mobilitatea terestră, navală si aeriană.

4.3.9. Subsistemul suport logistic integrat

(53) Este compus din toate activitătile destinate suportului sistemului în întreaga perioadă a ciclului de viată al acestuia. Include activităti de instruire, documentare, piese de schimb, mentenantă, precum si un suport centralizat ce permite operarea SISF 24 de ore din 24.

 

5. Finantare

(54) Fondurile aferente îndeplinirii obiectivelor prezentei strategii nationale se planifică în bugetele proprii de către fiecare dintre institutiile cu atributii în domeniu, în raport cu prioritătile, resursele disponibile si în mod corelat cu etapele de realizare a sistemului de management integrat, în conditiile legii.

(55) Sursele de finantare pentru implementarea Strategiei nationale pot fi:

a) fonduri de la bugetul de stat;

b) fonduri comunitare, în cadrul proiectelor de asistentă financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene;

c) fonduri rezultate din cofinantarea asigurată de statul român, împreună cu statele Uniunii Europene;

d) credite externe garantate de Guvernul României;

e) fonduri alocate prin Facilitatea Schengen;

f) credite externe care nu implică garantii guvernamentale;

g) donatii si sponsorizări oferite/acceptate în conditiile legii;

h) alte surse.

(56) În ceea ce priveste Facilitatea Schengen, conform documentelor încheiate în cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeană, României îi va fi alocată suma de 559,8 milioane euro pentru punerea în aplicare a aguis-ului Schengen si a controlului frontierelor si pentru a sprijini îmbunătătirea fluxurilor de numerar în cadrul bugetului national. Cel putin 50%, adică 279,9 milioane euro, din aceste fonduri vor fi utilizate pentru îndeplinirea obligatiei de a finanta actiuni la noile frontiere externe ale Uniunii Europene, pentru punerea în aplicare a aguis-ului Schengen si a controalelor la frontiera externă.

(57) SISF va fi realizat prin intermediul contractului încheiat cu integratorul de sistem, prin proiecte PHARE si proiecte cu finantare natională, care sunt complementare. In ceea ce priveste contractul de realizare si implementare a SISF, livrările sunt adaptate astfel încât să nu existe nicio suprapunere cu proiectele PHARE. Echipamentele achizitionate prin finantare PHARE sunt integrate în sistem ca EFG (echipamente furnizate de Guvern), potrivit unei metodologii precise, prevăzută în documentele contractuale.

 

6. Implementare si evaluare

(58) Implementarea efectivă a Strategiei nationale revine fiecăreia dintre institutiile cu atributii în domeniu, în părtile ce le privesc. Sefii institutiilor au obligatia de a întreprinde măsurile ce se impun si răspund de îndeplinirea obiectivelor ce le revin din prezenta strategie. La îndeplinirea obiectivelor Strategiei nationale pot participa si alte institutii ale statului, precum si organizatii neguvernamentale, care cooperează potrivit competentelor si în conditiile legii. Monitorizarea implementării Strategiei nationale revine GIRMIFS, prin secretariatul acestuia.

(59) Documentele de implementare a Strategiei nationale sunt Planul de actiune si Planul unic multianual de investitii pentru securitatea frontierei. În baza prevederilor Planului de actiune si în scopul realizării acestuia, ministerele/institutiile cu atributii la frontieră potrivit legii vor elabora programe sectoriale proprii. Resursele financiare necesare realizării actiunilor privind investitiile pentru securitatea frontierei sunt cele prevăzute în Planul unic multianual de investitii pentru securitatea frontierei.

(60) În procesul de implementare a Strategiei nationale se vor avea în vedere următoarele aspecte:

a) corelarea actiunilor cuprinse în planificările sectoriale proprii fiecărei institutii cu cele prevăzute de Strategia natională;

b) stabilirea prioritătilor institutiilor cu atributii la frontieră în domeniul managementului frontierei si concordanta acestora cu obiectivele generale ale GIRMIFS;

c) alocarea fondurilor adecvate pentru finantarea programelor de dotare cu mijloace si echipamente performante destinate securitătii frontierei, pentru încadrarea si pregătirea personalului, precum si pentru modernizarea infrastructurii;

d) monitorizarea si evaluarea permanentă a stadiului actiunilor prevăzute în documentele de implementare a Strategiei nationale.

(61) Evaluarea într-o manieră unitară a implementării Strategiei nationale este esentială pentru asigurarea coerentei măsurilor adoptate la nivelul tuturor institutiilor cu atributii în domeniu, evitarea suprapunerilor si paralelismelor între institutiile cu atributii la frontieră si pentru eliminarea disfunctionalitatilor apărute în procesul de implementare a Strategiei nationale.

(62) Evaluarea si analiza stadiului îndeplinirii obiectivelor Strategiei nationale se realizează în cadrul sedintelor de lucru ale GIRMIFS, după metodologia si la termenele prevăzute în acest sens, pe bază de rapoarte periodice. Sarcina elaborării rapoartelor cu privire la stadiul îndeplinirii obiectivelor Strategiei nationale revine secretariatului GIRMIFS, care asigură evidenta si comunicarea spre executare către autoritătile abilitate a tuturor deciziilor si măsurilor adoptate în cadrul acestor sedinte, precum si a modului de îndeplinire a acestora.

(63) Un instrument important de raportare îl constituie raportul anual de implementare al Strategiei nationale, document care sintetizează gradul de îndeplinire a obiectivelor asumate.

(64) Prezenta strategie natională reflectă intentii si actiuni, proceduri si etape progresive ce vor fi urmărite cu consecventă, chiar dacă, într-o lume dinamică, aflată în permanentă schimbare, pot să apară evolutii care să necesite reconsiderări temporare. Pornind de la concluzia că obiectivele Strategiei nationale sunt nu numai dezirabile, ci si sustenabile, precum si de la faptul că institutiile care realizează managementul integrat al frontierei dispun de un capital uman apt de performantă, implementarea Strategiei nationale va asigura conditiile necesare pentru accederea României la spatiul Schengen.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2007 al Companiei Nationale „Loteria Română” - S.A., companie natională aflată sub autoritatea Ministerului Finantelor Publice

 

În temeiul prevederilor:

- art. 11 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 208/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice si a Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, cu modificările si completările ulterioare;

- art. 1 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 1/2007 pentru aprobarea bugetelor de venituri si cheltuieli ale unitătilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, precum si a autoritătilor publice centrale;

- Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 79/2001 privind întărirea disciplinei economico-financiare si alte dispozitii cu caracter financiar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 59/2002, cu completările ulterioare,

ministrul finantelor publice emite prezentul ordin.

Art. 1. - (1) Se aprobă bugetul de venituri si cheltuieli pe anul 2007 al Companiei Nationale „Loteria Română” - S.A, companie natională aflată sub autoritatea Ministerului Finantelor Publice, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

(2) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, defalcarea pe trimestre a indicatorilor prevăzuti în bugetul de venituri si cheltuieli al Companiei Nationale „Loteria Română” - S.A se va aproba de către secretarul de stat coordonator.

Art. 2. - (1) Cheltuielile totale aferente veniturilor înscrise în bugetul de venituri si cheltuieli al Companiei Nationale „Loteria Română” - S.A., prevăzut la art. 1, reprezintă limite maxime care nu pot fi depăsite decât în cazuri justificate si numai cu aprobarea Ministerului Finantelor Publice.

(2) În cazul în care în executie se înregistrează depăsiri sau nerealizări ale veniturilor totale aprobate, Compania Natională „Loteria Română” - S.A. va putea efectua cheltuieli totale aferente veniturilor proportional cu gradul de realizare a veniturilor totale. Cheltuielile de personal fac parte din cheltuielile aferente veniturilor totale si nu pot înregistra depăsiri în executie.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 3 aprilie 2007.

Nr. 534.

 

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

Agentul economic Compania Nafionali “Loteria Română” S.A.

Sediul/Adresa Strada Poenaru Bordea nr. 20, sector 4

Codul fiscal RO12397185

 

BUGETUL DE VENITURI SI CHELTUIELI PE ANUL 2007

 

-mii lei (RON)-

 

 

INDICATORI

Nr. rd.

2006 Preliminat

2007 Propuneri

Diferente

%

 

1

2

3

4

5

6=5-4

7=5/4

I

VENITURI TOTALE (rd.2 + 10 + 15)

1

962.788,36

1.079.900,00

117.111,64

112,2

 

1

Venituri din exploatare - total, din care:

2

945.336,64

1.062.400,00

117.06336

112,4

 

 

a) productia vândută

3

939.088,91

1.058.475,00

119.386,09

112,7

 

 

b) venituri din vânzarea mărfurilor

4

2.404,66

350,00

-2.054,66

14,6

 

 

c) venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri, din care:

5

-

-

-

-

 

 

. subventii, cf. preved. legale în vigoare

5a

-

-

-

-

 

 

-transferuri, cf. preved.legale în vigoare

5b

-

-

-

-

 

 

d) productia imobilizată

6

2.785,15

2.800,00

14,85

100,5

 

 

e) alte venituri din exploatare, din care:

7

1.057,92

775,00

282,92

73,3

 

 

- venituri din subventii de exploatare aferente altor venituri

8

-

-

-

-

 

 

- alte venituri din exploatare

9

1.057,92

775,00

282,92

73^

 

2

Venituri financiare-total, din care:

10

17.451,72

17.500,00

48,28

1003

 

 

a) venituri din interese de participare

11

 

-

-

-

 

 

b) venituri din alte investitii financiare si creante care. fac parte din activele imobilizate

12

 

L

 

-

 

 

c) venituri din dobânzi

13

17.446,16

17.500,00

53,84

100,3

 

 

d) alte venituri financiare

14

5,56

-

-5,56

*

 

0

1

2

3

4

5

6=5-4

7-5/4

 

3

Venituri extraordinare

15

 

-

-

-

II

CHELTUIELI TOTALE (rd. 17 + 43 + 46)

16

807.524,82

903380,00

95.855,11

111,9

 

1

Cheltuieli de exploatare - total, din care:

17

807361,86

903.200,00

95.838,14

111,9

 

 

a) cheltuieli materiale

18

15.259,98

23.563,00

8.303,02

154,4

 

 

b) alte cheltuieli din afară (cu energia si apa)

19

3.437,33

3.936,00

498,67

114,5

 

 

c) cheltuieli privind mărfurile

20

2.414,00

350,00

-2.064,00

14,5

 

 

d) cheltuieli cu personalul, din care:

21

63.457,70

75.378,02

11.920,32

118,8

 

 

-salarii

22

47.595,05

52.687,72

5.092,67

110,7

 

 

- cheltuieli cu asigurările si protectia socială,

din care:

23-

14.670,42

15.233,49

563,07

103,8

 

 

- cheltuieli privind contributia la asigurări sociale, din care:

24

9.835,66

10.445,81

610,15

106,2

 

 

- contributia de asigurare pentru accidente de muncă si boli profesionale

24a

639,17

231,52

-407,65

36,2

 

 

- cheltuieli privind contributia de asigurări pentru somaj, din care:

25

1.146,37

1178,57

32,20

102,8

 

 

- fond garantare pentru plata creante salariale

25a

 

130,95

130,95

-*

 

 

- cheltuieli privind contributia la asigurări sociale de sănătate, dim care:

26

3.688,39

3.609,11

-79,28

97,9

 

 

- contributii pentru concedii si indemnizatii

26a

401,02

447,85

46,83

111,7

 

 

- alte cheltuieli cu personalul, din care:

27

1.192,23

7.456,81

6.264,58

625,5

 

 

- fonduri speciale aferente fondului de salarii, din care:

28

735,94

1.276,09

540,15

173,4

 

 

- tichete de cresa (cf. art. 3 Legea nr. 193/2006)

28a

0,00

0,00

0,00

0,0

 

 

- tichete cadou pentru cheltuieli sociale (cf. ort 2 din Legea nr. 193/2006)

28b

0,00

375,00

375,00

*

 

 

- tichete de masa

29

456,29

6.180,72

5.724,43

1.354,6

 

 

e) ajustarea valorii imobilizărilor corporale si necorporale

30

52.033,57

54.468,14

2.434,57

104,7

 

 

f) ajustarea valorii activelor circulante

31

0,00

0,00

0,00

0,0

 

 

g) alte cheltuieli de exploatare, din care:

32

670.759,28

745.504,84

74.745,56

111,1

 

 

- cheltuieli ptr. punerea în aplicare a legii nr. 247/2005 privind Fondul Proprietatea

33

 

 

0,00

0,0

 

 

- cheltuieli cu prestatiile din afara societătii, din care:

34

177.252,37

197.908,11

20.655,74

111,7

 

 

- cheltuieli de protocol, din care:

35

57,83

129

71,17

223,1

 

0

1

2

3

4

5

6=5-4

7=5/4

 

 

- Tichete cadou pentru protocol (cf. art 2 din legea nr. 193/2006)

35a

-

-

-

-

 

 

- cheltuieli de reclamă si publicitate, din care:

36

4.908,27

3.987,00

-921,27

81,23

 

 

- tichete cadou pentru cheltuieli de reclama si publicitate (cf. art. 2 din legea nr. 193/2006)

36a

-

-

-

-

 

 

- tichete cadou pentru campanii de marketing, studiul pietei, promovarea de piete existente sau noi (cf. art.2 din legea nr. 193/2006)

36b

-

-

-

-

 

 

- cheltuieli cu sponsorizarea

37

2.124,15

1.150,00

-974,15

54,1

 

 

- alte cheltuieli, din care :

38

493.506,91

547.596,73

54.089,82

111,0

 

 

taxa pt. activitatea de exploatare a resurselor minerale

39

-

-

 

-

 

 

- rcdeventa din concesionarea bunurilor publice

40

-

-

.

-

 

 

- cheltuieli prevăzute de legea bugetului de stat, din care:

41

-

-

-

-

 

 

- transferuri si/sau subventii

42

-

-

-

-

 

2

Cheltuieli financiare - total, din care:

43

163,03

180,00

16,97

110,4

 

 

- cheltuieli privind dobânzile

44

-

-

-

-

 

 

- alte cheltuieli financiare

45

163,03

180,00

16,97

110,4

 

3

Cheltuieli extraordinare

46

-

-

-

-

III

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

47

155.263,47

176.520,00

21.256,53

113,7

IV

ALTE CHELTUIELI DEDUC STABILITE PORIVIT LEGII, din care :

48

-

-

-

-

 

- fond de rezervă

49

-

-

-

-

V

ACOPERIREA PIERDERILOR DIN ANII PRECEDENTI

50

-

-

-

-

VI

IMPOZIT PE PROFIT

51

33.864,75

39.460,20

5.595,45

116,5

VII

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

52

121.398,72

137.059,80

15.661,08

112,9

 

1

Rezerve legale

53

-

-

-

-

 

2

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenti

54

-

-

-

-

 

3

Alte rezerve reprezentând facilitati fiscale prevăzute de lege

55

-

-

 

-

 

4

Constituirea surselor proprii de finantare pentru proiectele cofinantate din împrumuturi externe, precum si pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, platii dobânzilor, comisioanelor si altor costuri aferente acestor împrumuturi externe

56

-

-

-

-

 

0

1

2

3

4

5

6=5-4

7=5/4

 

5

Alte repartizări prevăzute de lege ( art. 21 din Legea nr. 186/2003 privind promovarea culturii scrise)

57

485,59

548,24

62,64

112,9

 

6

Profitul net anual aferent activitătii de pronosticări sportive, O.U.G. nr.69/1998

58

-

-

-

-

 

7

Contributie 4% din profitul anual cf. art 13 lit. f din O.G. nr. 39/2005 modificata prin legea nr.328/2006 privind cinematografia

59

4.855,95

5.482,39

626,44

112,9

 

8

Minimum 60% pentru finantarea constructiei de locuinte pentru tineret si Săli de sport si a următoarelor constructii: Arena Sportiva Polivalenta si Sala Nationala Sportiva Polivalenta, O.U.G. nr.20/2005

60

69.634,31

78.617,50

8.983,20

112,9

 

9

Profitul nerepartizat pe destinatiile prevăzute la pct 1-8 se repartizează la alte rezerve si constituie sursa proprie de finantare

61

46.422,87

52.411,67

5.988,80

112,9

VIII

SURSE DE FINANTARE A INVESTITIILOR, din care:

62

98.456,44

106.879,81

8.423,37

108,6

 

1

Surse proprii

63

98.456,44

106.879,81

8.423,37

108,6

 

2

Alocatii de la buget

64

-

-

-

-

 

3

Credite bancare

65

-

-

 

-

 

 

- interne

66

-

-

 

-

 

 

- externe

67

-

-

-

-

 

4

Alte surse

68

-

-

-

-

IX

CHELTUIELI PENTRU INVESTITII,din care:

69

591,19

106.879,81

106.288,62

18.078,8

 

1

Investitii, inclusiv investitii în curs la finele anului

70

591,19

106.879,81

106.288,62

18.078,8

 

2

Rambursări de rate aferente creditelor pentru investitii

71

-

-

 

-

 

 

-interne

72

-

-

-

-

 

 

- externe

73

-

-

-

-

X

REZERVE, din care:

74

8.522,35

8.522,35

-

100,0

 

1

Rezerve legale

75

8.522,35

8,522,35

-

100,0

 

2

Rezerve statutare

76

-

-

-

-

 

3

Alte rezerve

77

-

 

-

-

XI

DATE DE FUNDAMENTARE

78

X

X

X

X

 

1

Venituri totale

79

962.788,36

1.079.900,00

117.111,64

112,2

 

2

Cheltuieli aferente veniturilor totale

80

807.524,89

903.380,00

95.855,11

111,9

 

3

Nr. prognozat de personal la finale anului

81

3.236

3.271

35,00

101,1

 

4

Nr. mediu de personal total

82

3.271

3.271

0,00

100,0

 

5

Fond de salarii, din care:

83

47.595,05

52.687,72

5.092,67

110,7

 

0

1

2

3

4

5

6=5-4

7=5/4

 

 

a) fondai de salarii aferent posturilor blocate

84

-

-

-

-

 

 

b) fond de salarii aferent conducătorului agentului economic, potrivit art 7 (1) din OUO ar. 79/2001, din care:

85

138,00

159,28

21,28

115,4

 

 

- sporuri, adaosuri, premiii si ahe drepturi de natură salarială, potrivit art 7 (2) din OUGnr. 79/2001

86

29,00

33,53

4,53

115,6

 

 

- premiul anual, potrivit art 7(4) din OUGnr. 79/2001

87

51,00

58,68*

7,68

115,1

 

 

c) fondul de salarii aferent personalului angajat pe bază de contract individual de muncă cu durată nelimitată de timp

88

47.082,70

52.115,68

5.032,98

110,7

 

 

d) fond de salarii aferent personalului angajat pe bază de contract individual de muncă cu durată limitată de timp de alte cheltuieli cu personalul

89

90

 

96,02 278,33

106,00 306,76

9,98 28,43

110,4 110,2

 

6

Câstigul mediu lunar pe salariat

91

1.202,31

1.330,83

128,52

noj

 

7

Productivitatea muncii pe total personal mediu (mii lei/persoană)(rd.79/82) - la preturi curente

92

294,43

330,24

35,81

112,2

 

8

Productivitatea muncii pe total personal mediu

(mii lei/persoana)(rd. 79/92)- la preturi comparabile)

93

294,43

330,24

35,81

112,2

 

9

Productivitatea muncii în unităti fizice pe total personal mediu (unităti fizice/persoană)

94

-

-

-

-

 

10

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale f(cheltuieli totale/venituri totale)x10001 - (rd. 16e/rd l)x1000

95

838,74

836,54

-2,2

99,7

 

11

Plăti restante - total

96

-

-

-

-

 

 

- preturi curente

97

-

-

-

-

 

12

- preturi comparabile (rd.97 x indicele de crestere a preturilor prognozat)

98

 

 

 

-

 

-

Creante restante - total

99

 

 

 

 

 

 

- preturi curente

100

-

-

-

-

 

 

- preturi comparabile (rd.100 x indicele de

crestere a preturilor prognozat)

 

 

 

-

-

-

-

 

Tarifele medii prognozate în anul 2007 sunt aceleasi ca în anul 2006

 

NOTĂ:

În cheltuielile cu salariile pe anul 2007 se cuprind si:

- suma de 197.112 lei, reprezentând indemniztiile membrilor consiliului de administratie _A.G.A. ;

- suma de 109.648 lei, reprezentând drepturile bănesti ale persoanelor angajate pe baza de contracte civile de prestări servicii.

 

Forma de salarizare, potrivit Contractului Colectiv de Munca 2006-2007, incheiat la nivelul C.N. “Loteria Romana” S.A. pentru personalul operativ este în acord în functie de gradul de realizare a planului de incasari, dar nu mai putin de 85% am salariul de baza.


*) Suma se acorda pe baza aprobării ministrului finantelor publice.

 

MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI

 

ORDIN

pentru aprobarea instituirii schemelor de ajutor de minimis pentru actiunile de promovare a exportului privind participarea la târguri si expozitii internationale în străinătate, organizarea de misiuni economice si actiuni de promovare a exporturilor în străinătate si realizarea de studii de piată si pe produse, inclusiv pentru obiective complexe

 

Având în vedere Regulamentul Comisiei Europene nr. 1.998/2006 privind aplicarea art. 87 si 88 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană la ajutorul de minimis,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 738/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Economiei si Comertului, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul economiei si comertului emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă instituirea schemelor de ajutor de minimis pentru actiunile de promovare a exportului privind participarea la târguri si expozitii internationale în străinătate, organizarea de misiuni economice si actiuni de promovare a exporturilor în străinătate si realizarea de studii de piată si pe produse, inclusiv pentru obiective complexe.

Art. 2. - Măsurile de sprijin care constituie ajutoare de minimis, formele concrete sub care vor fi acordate ajutoarele si criteriile de eligibilitate avute în vedere la acordarea acestora sunt prevăzute în anexele nr. 1, 2 si 3, care fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3. - Formularul de declaratie pe propria răspundere a agentului economic beneficiar al ajutorului de minimis, referitoare la respectarea regulii privind cumulul ajutoarelor situate sub pragul de minimis, este prezentat în anexa nr. 4, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul economiei si comertului,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 27 martie 2007.

Nr. 1.609.

 

ANEXA Nr. 1

 

1. Titlul schemei de ajutor: Participarea la târguri si expozitii internationale în străinătate

Art. 1. - Prezenta procedură instituie o schemă de ajutor de minimis, denumită „Participarea la târguri si expozitii internationale în străinătate”.

Art. 2. - Acordarea ajutoarelor de minimis în cadrul acestei scheme se va face numai cu respectarea criteriilor privind ajutorul de minimis stipulate de Regulamentul Comisiei Europene (CE) nr. 1.998/2006 privind aplicarea art. 87 si 88 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană la ajutorul de minimis.

 

2. Scopul schemei de ajutor

Art. 3. - Scopul prezentei scheme este de a sustine agentii economici în promovarea ofertei de export pe pietele externe prin participarea la târguri si expozitii internationale.

 

3. Obiectivele schemei

Art. 4. - Obiectivele schemei sunt:

- promovarea exportului;

- îmbunătătirea structurii exportului;

- îmbunătătirea accesului produselor si serviciilor românesti pe pietele externe.

 

4. Necesitatea implementării schemei

Art. 5. - Implementarea schemei este necesară pentru promovarea exportului românesc si îmbunătătirea imaginii sectoarelor exportatoare.

 

5. Domeniul de aplicare

Art. 6. - Prezenta schemă se aplică pentru promovarea exportului din toate domeniile, cu următoarele exceptii:

a) sectorul transporturilor rutiere;

b) activitătile legate de produse din pescuit si acvacultura, acoperite de Regulamentul Consiliului (CE) nr. 104/2000;

c) activitătile legate de productia primară a produselor agricole enumerate în anexa nr. 1 la Tratatul instituind Comunitatea Europeană;

d) ajutoarele acordate întreprinderilor, privind activităti de procesare si marketing al produselor agricole listate în anexa nr. 1 la Tratatul instituind Comunitatea Europeană, în următoarele cazuri:

- când cuantumul ajutorului este stabilit pe baza pretului sau a cantitătii produselor de acest tip cumpărate de la producătorii primari sau puse pe piată de agentii economici respectivi;

- când ajutorul este conditionat de a fi partial sau integral cedat producătorilor primari (fermieri);

e) ajutoarele în favoarea activitătilor legate de export, către state terte sau state membre, si anume ajutoarele legate direct de cantitătile exportate, de crearea si functionarea unei retele de distributie sau pentru alte cheltuieli curente legate de activitatea de export;

f) ajutoarele subordonate utilizării produselor nationale în detrimentul celor importate;

g) ajutoarele acordate agentilor economici care activează în sectorul carbonifer, asa cum este definit în Regulamentul CE nr. 1.407/2002.

 

6. Beneficiari ai ajutorului

Art. 7. - Pot beneficia de măsurile de ajutor de stat prevăzute în schemă agentii economici, indiferent de forma juridică de organizare, care îndeplinesc următoarele conditii:

- sunt înregistrati conform Legii nr. 31/1990 privind societătile comerciale, republicată, cu modificările ulterioare, si îsi desfăsoară activitatea în România;

- nu au beneficiat în ultimii 2 ani fiscali si în anul fiscal în curs până la data depunerii solicitării (fie din surse ale statului sau ale autoritătii locale, fie din surse comunitare) de ajutor de minimis care, cumulat, să depăsească echivalentul a 200.000 euro;

- nu se află în procedura de executare silită, reorganizare judiciară, faliment, închidere operatională, dizolvare, lichidare sau în alte situatii reglementate de lege;

- la data depunerii cererii de înscriere de participare la târgul international să nu înregistreze debite la bugetul de stat, respectiv la bugetele locale sau provenind din neplata contributiilor de asigurări sociale, a contributiilor de asigurări pentru somaj, a contributiei de asigurare pentru accidente de muncă si boli profesionale, precum si a contributiilor pentru asigurările sociale de sănătate;

- nu sunt considerati firme în dificultate. O firmă este considerată ca fiind în dificultate în următoarele situatii:

- în cazul unei societăti cu răspundere limitată, când se constată pierderea a mai mult de jumătate din capitalul social si mai mult de un sfert din capital s-a pierdut în ultimele 12 luni; sau

- în cazul unei societăti în care cel putin o parte din asociati este tinută responsabilă pentru datoriile întreprinderii, atunci când s-a pierdut mai mult de jumătate din capitalul propriu si mai mult de un sfert din acest capital s-a pierdut în cursul ultimelor 12 luni; sau

- pentru întreprinderile de orice formă juridică, când respectiva întreprindere întruneste conditiile pentru a fi supusă unei proceduri prevăzute de legislatia privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului;

- nu sunt firme împotriva cărora a fost emisă o decizie de recuperare a unui ajutor de stat, dacă această decizie de recuperare nu a fost deja executată;

- au în obiectul de activitate operatiuni de export si livrări intracomunitare;

- nomenclatorul de export corespunde cu profilul târgului la care se solicită participarea;

- produsele sunt de conceptie si/sau marcă proprie, de calitate si cu valoare adăugată ridicată;

- au rezultate pozitive privind eficienta participării la târguri si expozitii cu sprijin de la bugetul de stat, în cazul prezentei la astfel de actiuni anterioare;

- numărul de participări ale unui agent economic la târguri internationale cu sprijin de la bugetul de stat este de maximum 4 pe an. Un agent economic poate fi selectat pentru participarea la un număr mai mare de târguri internationale numai în cazul în care pentru târgul respectiv se înregistrează un număr redus de cereri de participare din partea agentilor economici comparativ cu numărul de participanti necesar pentru utilizarea integrală a spatiului de expunere angajat;

- respectarea de către solicitant a prevederilor Normelor privind principalele activităti/actiuni care vor fi realizate de societătile comerciale participante la târguri si expozitii internationale finantate partial de la bugetul de stat, elaborate de Ministerul Economiei si Comertului, în cazul prezentei acestuia la astfel de actiuni în anii anteriori.

Art. 8. - Numărul maxim al agentilor economici care beneficiază de sprijin prin prezenta schemă este de 1.000 pe an.

Art. 9. - Verificarea conditiilor prevăzute mai sus se realizează de către Ministerul Economiei si Comertului înainte de acordarea facilitătii. Ministerul Economiei si Comertului va asigura publicitatea, sub orice formă, a listei documentelor doveditoare a îndeplinirii conditiilor de eligibilitate si a altor conditii specifice.

 

7. Regula cumulului ajutoarelor

Art. 10. - Ajutorul de minimis se va cumula cu alte ajutoare de stat primite pentru aceleasi costuri eligibile. Dacă cumularea acestor ajutoare conduce la o intensitate a ajutorului care depăseste nivelul intensitătii fixat în conformitate cu prevederile Regulamentului privind exceptările în bloc sau printr-o decizie adoptată de Comisia Europeană, ajutorul de minimis nu poate fi acordat.

Art. 11. - Ministerul Economiei si Comertului va acorda un ajutor de minimis doar după ce a verificat pe baza declaratiei pe propria răspundere a agentului economic că este respectată regula cumulului, precum si faptul că suma totală a ajutoarelor de minimis primite pe parcursul unei perioade de 3 ani fiscali, inclusiv anul fiscal în curs, fie din surse ale statului sau ale autoritătilor locale, fie din surse comunitare, nu depăseste pragul de 200.000 euro.

 

8. Criterii de selectie a târgurilor si expozitiilor internationale

Art. 12. - Selectia si evaluarea târgurilor si expozitiilor internationale se vor efectua de către Ministerul Economiei si Comertului în conformitate cu următoarele criterii:

a) asigurarea expansiunii si diversificării geografice a exportului românesc pe piete cu potential de import ridicat;

b) promovarea produselor si serviciilor cu valoare adăugată ridicată;

c) importanta târgurilor respective pe plan international;

d) performantele obtinute de participantii români la editiile anterioare ale târgurilor respective.

 

9. Modalitatea de acordare a ajutoarelor

Art. 13. - Ajutoarele acordate în cadrul prezentei scheme constau în granturi care vor acoperi:

a) 50% din cheltuielile privind transportul extern, cazarea si asigurarea medicală pentru un participant de la fiecare expozant, la nivelul baremelor stabilite pentru institutiile publice;

b) 100% din cheltuielile pentru: transportul, asigurarea si manipularea exponatelor, mostrelor si materialelor publicitare, formalitătile vamale aferente acestora,, depozitarea ambalajelor aferente exponatelor pe perioada desfăsurării actiunii promotionale, elaborarea proiectului de executie a standului, închirierea, construirea si/sau amenajarea spatiului expozitional, transportul materialelor aferente, cheltuielile generale pe perioada de desfăsurare a actiunilor promotionale, cheltuielile de reprezentare si de protocol, cheltuielile de deplasare pentru persoanele care organizează si coordonează actiunile, inclusiv ale unui reprezentant din partea patronatului de ramură sau a asociatiei profesionale care contribuie la realizarea actiunii respective, a căror perioadă de deplasare va fi stabilită prin caietul de sarcini al actiunii, cheltuielile pentru materialele publicitare, de prezentare si promovare cu caracter economic general si pentru mediatizarea prezentei românesti la actiunile promotionale, cheltuielile aferente comisionului prevăzut în contractul încheiat cu societatea organizatoare a pavilioanelor nationale, standurilor specializate pe produse si miniexpozitiilor, precum Si alte cheltuieli care se justifică a fi alocate pentru realizarea târgurilor si expozitiilor internationale, cu aprobarea ordonatorului principal de credite.

Art. 14. - Cheltuielile de la art. 13 se efectuează de către Ministerul Economiei si Comertului prin Centrul Român pentru Promovarea Comertului care realizează operatiunile de încheiere si derulare a contractelor de prestări de servicii pentru actiunile de participare la târguri si expozitii internationale. Ajutorul mentionat la art. 13 lit. a) si pentru transportul mostrelor si exponatelor se acordă agentului economic după încheierea târgului international sau expozitiei internationale, pe bază de documente justificative, după aprobarea decontului final al actiunii. Celelalte cheltuieli aferente participării la târguri si expozitii internationale se vor repartiza de către Centrul Român pentru Promovarea Comertului, după aprobarea decontului final al actiunii pe fiecare agent economic, proportional cu suprafata de expunere de care a beneficiat în cadrul pavilionului.

 

10. Durata

Art. 15. - Prezenta schemă se va aplica în perioada 1 ianuarie 2007 - 31 decembrie 2013.

 

11. Bugetul schemei

Art. 16. - Valoarea totală a ajutoarelor care vor fi acordate în cadrul schemei, pe întreaga durată de aplicare a acesteia, este de maximum 325.000.000 lei. Defalcarea pe ani a sumelor acordate se prezintă astfel:

 

2007

 30.000.000 lei;

2008

 35.000.000 lei;

2009

 40.000.000 lei;

2010

 46.000.000 lei;

2011

 52.000.000 lei;

2012

 58.000.000 lei;

2013

 64.000.000 lei.

Total =

325.000.000 lei

 

12. Procedura de implementare a schemei de ajutor

Art. 17. - (1) Pentru a beneficia de facilitătile prevăzute la art. 13, agentii economici trebuie să înainteze o cerere la Ministerul Economiei si Comertului. Ministerul Economiei si Comertului va analiza dacă agentul economic respectiv întruneste conditiile prevăzute în prezenta schemă de ajutor.

(2) Ministerul Economiei si Comertului are obligatia de a informa în scris agentii economici cu privire la pragul maxim al ajutorului si cu privire la caracterul de minimis al acestuia, făcând referire explicită la prevederile comunitare în vigoare. Agentii economici beneficiari vor depune la furnizor o declaratie scrisă pe propria răspundere, referitoare la alte ajutoare de minimis primite pe parcursul precedentilor 2 ani fiscali si al anului fiscal în curs.

(3) În cazul în care agentul economic nu este eligibil a primi o alocare specifică în cadrul schemei de ajutor, Ministerul Economiei si Comertului îl va notifica în acest sens.

 

13. Monitorizarea ajutoarelor acordate în cadrul prezentei scheme

Art. 18. - Centrul Român pentru Promovarea Comertului va realiza si va mentine o evidentă a ajutoarelor acordate în baza prezentei scheme, astfel încât să fie posibilă identificarea valorii, momentului acordării, modalitătii de acordare, originii, duratei si metodei de calcul al ajutoarelor acordate. Această evidentă trebuie păstrată timp de 10 ani de la data ultimei alocări în cadrul schemei.

Art. 19. - (1) Agentii economici beneficiari de ajutor în cadrul prezentei scheme vor tine o evidentă specifică a ajutoarelor primite conform acesteia, a altor scheme de minimis sau altor ajutoare de stat, din care să reiasă suma totală a ajutoarelor de minimis primite, defalcate pe ani, pe furnizori, pe obiective, informatii privind forma ajutoarelor (de minimis, scheme de ajutor de stat, ajutoare individuale), precum si baza legală prin care acestea au fost acordate.

(2) Agentii economici beneficiari sunt obligati să arhiveze evidenta specifică prevăzută la alin. (1) si să o păstreze o perioadă de 10 ani.

Art. 20. - Monitorizarea prezentei scheme de ajutor revine Ministerului Economiei si Comertului.

Art. 21. - În acest scop, Ministerul Economiei si Comertului va avea următoarele atributii în ceea ce priveste monitorizarea schemei:

- informarea agentilor economici beneficiari ai ajutorului sub pragul de minimis în legătură cu acesta, calificare care a făcut ca ajutorul de stat să fie exceptat de la obligatia de notificare;

- obtinerea de la agentii economici beneficiari ai ajutorului sub pragul de minimis a unei declaratii scrise privind totalul cumulat al ajutoarelor situate sub pragul de minimis, primite în ultimii 2 ani fiscali si în anul respectiv, pentru a putea verifica faptul că împreună cu noul ajutor ce va fi acordat nu se depăseste pragul de minimis al ajutorului.

Art. 22. - La solicitarea scrisă a Comisiei Europene, Ministerul Economiei si Comertului împreună cu Centrul Român pentru Promovarea Comertului vor furniza în termen de 30 de zile lucrătoare sau în termenul stabilit de solicitare toate datele pe care Comisia Europeană le consideră necesare pentru a aprecia dacă au fost respectate conditiile impuse de legislatia incidentă, în special suma totală a ajutorului de minimis primit de beneficiari.

 

14. Raportarea ajutoarelor acordate în cadrul schemei

Art. 23. - Ministerul Economiei si Comertului va monitoriza si va raporta schema de minimis, conform prevederilor Regulamentului privind monitorizarea ajutoarelor de stat, emis de Consiliul Concurentei.

Art. 24. - Pentru implementarea schemei, Centrul Român pentru Promovarea Comertului are obligatia de a transmite Ministerului Economiei si Comertului toate informatiile necesare referitoare la schemă, astfel încât Ministerul Economiei si Comertului să poată transmite Consiliului Concurentei, până la data de 31 martie a fiecărui an următor anului de implementare a schemei, formularele completate în conformitate cu anexele la regulament.

Art. 25. - Raportările se transmit atât pe suport hârtie, cât si pe suport magnetic, cu semnătură de primire si număr de înregistrare, sau prin postă, cu confirmare de primire. Transmiterea pe suport magnetic se face într-o formă care să permită utilizarea si procesarea datelor de către Consiliul Concurentei.

Art. 26. - Consiliul Concurentei poate solicita informatii suplimentare în cazul în care constată că datele sunt incomplete sau că există neconcordante cu cele primite pentru perioadele de raportare anterioare. Informatiile suplimentare vor fi transmise în termen de maximum 30 de zile de la primirea solicitării din partea Consiliului Concurentei. Răspunderea pentru realizarea si corectitudinea datelor si informatiilor raportate, precum si pentru respectarea termenelor de raportare revine Centrului Român pentru Promovarea Comertului si Ministerului Economiei si Comertului.

 

ANEXA Nr. 2

 

1. Titlul schemei de ajutor: Organizarea de misiuni economice si actiuni de promovare în străinătate

Art. 1. - Prezenta procedură instituie o schemă de ajutor de minimis, denumită „Organizarea de misiuni economice si actiuni de promovare în străinătate”.

Art. 2. - Acordarea ajutoarelor de minimis în cadrul prezentei scheme se va face numai cu respectarea criteriilor privind ajutorul de minimis stipulate de Regulamentul Comisiei Europene (CE) nr. 1.998/2006 privind aplicarea art. 87 si 88 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană la ajutorul de minimis.

 

2. Scopul schemei de ajutor

Art. 3. - Scopul prezentei scheme este de a sustine agentii economici în promovarea ofertei de export pe pietele externe prin participarea la misiuni economice si actiuni de promovare în străinătate.

 

3. Obiectivele schemei

Art. 4. - Obiectivele schemei sunt:

- promovarea exportului;

- îmbunătătirea structurii exportului;

- îmbunătătirea accesului produselor si serviciilor românesti pe pietele externe.

 

4. Necesitatea implementării schemei

Art. 5. - Implementarea schemei este necesară pentru promovarea exportului românesc si îmbunătătirea imaginii sectoarelor exportatoare.

 

5. Domeniul de aplicare

Art. 6. - Prezenta schemă se aplică pentru promovarea exportului din toate domeniile, cu următoarele exceptii:

a) sectorul transporturilor rutiere;

b) activitătile legate de produse din pescuit si acvacultura, acoperite de Regulamentul Consiliului (CE) nr. 104/2000;

c) activitătile legate de productia primară a produselor agricole enumerate în anexa nr. 1 la Tratatul instituind Comunitatea Europeană;

d) ajutoarele acordate întreprinderilor privind activităti de procesare si marketing al produselor agricole listate în anexa nr. 1 la Tratatul instituind Comunitatea Europeană, în următoarele cazuri:

- când cuantumul ajutorului este stabilit pe baza pretului sau a cantitătii produselor de acest tip cumpărate de la producătorii primari sau puse pe piată de agentii economici respectivi;

- când ajutorul este conditionat de a fi partial sau integral cedat producătorilor primari (fermieri);

e) ajutoarele în favoarea activitătilor legate de export către state terte sau state membre, si anume ajutoarele legate direct de cantitătile exportate, de crearea si functionarea unei retele de distributie sau pentru alte cheltuieli curente legate de activitatea de export;

0 ajutoarele subordonate utilizării produselor nationale în detrimentul celor importate;

g) ajutoarele acordate agentilor economici care activează în sectorul carbonifer, asa cum este definit în Regulamentul CE nr. 1.407/2002.

 

6. Beneficiari ai ajutorului

Art. 7. - Pot beneficia de măsurile de ajutor de stat prevăzute în schemă agentii economici, indiferent de forma juridică de organizare, care îndeplinesc următoarele conditii:

- sunt înregistrati conform Legii nr. 31/1990 privind societătile comerciale, republicată, cu modificările ulterioare, si îsi desfăsoară activitatea în România;

- nu au beneficiat în ultimii 2 ani fiscali si în anul fiscal în curs până la data depunerii solicitării (fie din surse ale

statului sau ale autoritătilor locale, fie din surse comunitare) de ajutor de minimis care, cumulat, să depăsescă echivalentul a 200.000 euro;

- nu se află în procedura de executare silită, reorganizare judiciară, faliment, închidere operatională, dizolvare, lichidare sau în alte situatii reglementate de lege;

- la data depunerii cererii de înscriere pentru participare la misiunea economică să nu înregistreze debite la bugetul de stat, respectiv la bugetele locale sau provenind din neplata contributiilor de asigurări sociale, a contributiilor de asigurări pentru somaj, a contributiei de asigurare pentru accidente de muncă si boli profesionale, precum si a contributiilor pentru asigurările sociale de sănătate;

- nu sunt considerati firme în dificultate. O firmă este considerată ca fiind în dificultate în următoarele situatii:

- în cazul unei societăti cu răspundere limitată, când se constată pierderea a mai mult de jumătate din capitalul social si mai mult de un sfert din capital s-a pierdut în ultimele 12 luni; sau

- în cazul unei societăti în care cel putin o parte din asociati este tinută responsabilă pentru datoriile întreprinderii, atunci când s-a pierdut mai mult de jumătate din capitalul propriu si mai mult de un sfert din acest capital s-a pierdut în cursul ultimelor 12 luni; sau

- pentru întreprinderile de orice formă juridică, când respectiva întreprindere întruneste conditiile pentru a fi supusă unei proceduri prevăzute de legislatia privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului;

- nu sunt firme împotriva cărora a fost emisă o decizie de recuperare a unui ajutor de stat, dacă această decizie de recuperare nu a fost deja executată;

- au în obiectul de activitate operatiuni de export si livrări intracomunitare;

- nomenclatorul de export corespunde cu domeniile prevăzute în tematica misiunii economice sau a actiunii de promovare;

- produsele sunt de conceptie si/sau marcă proprie, de calitate si cu valoare adăugată ridicată;

- au rezultate pozitive privind eficienta participării la astfel de actiuni anterioare.

Art. 8. - Numărul maxim al agentilor economici care beneficiază de sprijin prin această schemă este de 600 pe an.

Art. 9. - Verificarea conditiilor prevăzute mai sus se realizează de către Ministerul Economiei si Comertului înainte de acordarea facilitătii. Ministerul Economiei si Comertului va asigura publicitatea, sub orice formă, a listei documentelor doveditoare a îndeplinirii conditiilor de eligibilitate si a altor conditii specifice.

 

7. Regula cumulului ajutoarelor

Art. 10. - Ajutorul de minimis se va cumula cu alte ajutoare de stat primite pentru aceleasi costuri eligibile. Dacă cumularea acestor ajutoare conduce la o intensitate a ajutorului care depăseste nivelul intensitătii fixat în conformitate cu prevederile Regulamentului privind exceptările în bloc sau printr-o decizie adoptată de Comisia Europeană, ajutorul de minimis nu poate fi acordat.

Art. 11. - Ministerul Economiei si Comertului va acorda un ajutor de minimis doar după ce a verificat pe baza declaratiei pe propria răspundere a agentului economic că este respectată regula cumulului, precum si faptul că suma totală a ajutoarelor de minimis primite pe parcursul unei perioade de 3 ani fiscali, inclusiv anul fiscal în curs, fie din surse ale statului sau ale autoritătilor locale, fie din surse comunitare, nu depăseste pragul de 200.000 euro.

 

8. Criterii de selectie a misiunilor economice si a actiunilor de promovare în străinătate

Art. 12. - Selectia misiunilor economice si a actiunilor de promovare în străinătate se va efectua de către Ministerul Economiei si Comertului în conformitate cu următoarele criterii:

a) asigurarea expansiunii si divesificării geografice a exportului românesc pe piete cu potential de import ridicat;

b) promovarea produselor si serviciilor cu valoare adăugată ridicată.

 

9. Modalitatea de acordare a ajutoarelor

Art. 13. - Ajutoarele acordate în cadrul prezentei scheme constau în granturi care vor acoperi:

a) 50% din cheltuielile privind transportul extern, cazarea si asigurarea medicală pentru un participant de la fiecare firmă, la nivelul baremelor stabilite pentru institutiile publice;

b) 100% din cheltuielile privind transportul în interiorul tării de destinatie pentru persoanele care participă la actiunile respective, cheltuielile de deplasare pentru persoanele care organizează si coordonează actiunile, inclusiv ale unui reprezentant din partea patronatului de ramură sau a asociatiei profesionale care contribuie la realizarea actiunii respective, cheltuielile pentru închirierea spatiilor aferente întâlnirilor de afaceri si a dotărilor necesare desfăsurării acestora, de exemplu, TV, video, retroproiector, computer si altele asemenea, cheltuielile de reprezentare si protocol, cheltuielile pentru elaborarea, transportul si asigurarea materialelor de promovare si de prezentare, de exemplu, cataloage, pliante, ecusoane si altele asemenea, cheltuielile pentru transportul si asigurarea mostrelor, cheltuielile pentru formalitătile vamale aferente materialelor de promovare si de prezentare, precum si mostrelor, cheltuielile pentru mediatizarea actiunii pe plan local, cheltuielile aferente comisionului prevăzut în contractul încheiat cu societatea organizatoare a misiunii economice sau a actiunii de promovare, precum si din alte cheltuieli care se justifică a fi alocate pentru realizarea actiunilor respective, cu aprobarea ordonatorului principal de credite.

Art. 14. - Cheltuielile mentionate la art. 13 se efectuează de către Ministerul Economiei si Comertului prin Centrul Român pentru Promovarea Comertului, care realizează operatiunile de încheiere si derulare a contractelor de prestări de servicii pentru participarea la misiuni economice si la actiuni de promovare a exportului în străinătate. Ajutorul de stat prevăzut la art. 13 lit. a) se acordă agentului economic după încheierea misiunii economice sau a actiunii de promovare a exportului în străinătate, pe bază de documente justificative, după aprobarea decontului final al actiunii. Celelalte cheltuieli aferente participării la misiuni economice si la actiuni de promovare a exportului în străinătate se vor repartiza de către Centrul Român pentru Promovarea Comertului, după aprobarea decontului final al actiunii, pe fiecare agent economic participant.

 

10. Durata

Art. 15. - Prezenta schemă se va aplica în perioada 1 ianuarie 2007-31 decembrie 2013.

 

11. Bugetul schemei

Art. 16. - Valoarea totală a ajutoarelor care vor fi acordate în cadrul schemei, pe întreaga durată de aplicare a acesteia, este de maximum 49.400.000 lei. Defalcarea pe ani a sumelor acordate se prezintă astfel:

 

2007

 4.300.000 lei;

2008

 5.100.000 lei;

2009

 6.000.000 lei;

2010

 7.000.000 lei;

2011

 8.000.000 lei;

2012

 9.000.000 lei;

2013

 10.000.000 lei;

TOTAL = 

 49.400.000 lei

 

12. Procedura de implementare a schemei

Art. 17. - (1) Pentru a beneficia de facilitătile prevăzute la art. 13 agentii economici trebuie să înainteze o cerere la Ministerul Economiei si Comertului. Ministerul Economiei si Comertului va analiza dacă agentul economic respectiv întruneste conditiile prevăzute în prezenta schemă de ajutor.

(2) Ministerul Economiei si Comertului are obligatia de a informa în scris agentii economici cu privire la pragul maxim al ajutorului si cu privire la caracterul de minimis al acestuia, făcând referire explicită la prevederile comunitare în vigoare. Agentii economici beneficiari vor depune la furnizor o declaratie scrisă pe propria răspundere referitoare la alte ajutoare de minimis primite pe parcursul precedentilor 2 ani fiscali si al anului fiscal în curs.

(3) În cazul în care agentul economic nu este eligibil a primi o alocare specifică în cadrul schemei de ajutor, Ministerul Economiei si Comertului îl va notifica în acest sens.

 

13. Monitorizarea ajutoarelor acordate în cadrul prezentei scheme

Art. 18. - Centrul Român pentru Promovarea Comertului va realiza si va mentine o evidentă a ajutoarelor acordate în baza prezentei scheme, astfel încât să fie posibilă identificarea valorii, momentului acordării, modalitătii de acordare, a originii, duratei si metodei de calcul al ajutoarelor acordate. Această evidentă trebuie păstrată timp de 10 ani de la data ultimei alocări în cadrul schemei.

Art. 19. - (1) Agentii economici beneficiari de ajutor în cadrul prezentei scheme vor tine o evidentă specifică a ajutoarelor primite conform prezentei scheme, a altor scheme de minimis sau a altor ajutoare de stat, din care să reiasă suma totală a ajutoarelor de minimis primite, defalcate pe ani, pe furnizori, pe obiective, informatii privind forma ajutoarelor (de minimis, scheme de ajutor de stat, ajutoare individuale), precum si baza legală prin care acestea au fost acordate.

(2) Agentii economici beneficiari sunt obligati să arhiveze evidenta specifică prevăzută la alin. (1) si să o păstreze pentru o perioadă de 10 ani.

Art. 20. - Monitorizarea prezentei scheme de ajutor revine Ministerului Economiei si Comertului.

Art. 21. - În acest scop, Ministerul Economiei si Comertului va avea următoarele atributii în ceea ce priveste monitorizarea schemei:

- informarea agentilor economici beneficiari ai ajutorului sub pragul de minimis în legătură cu acesta, calificare care a făcut ca ajutorul de stat să fie exceptat de la obligatia de notificare;

- obtinerea de la agentii economici beneficiari ai ajutorului sub pragul de minimis a unei declaratii scrise privind totalul cumulat al ajutoarelor situate sub pragul de minimis primite în ultimii 2 ani fiscali si în anul respectiv, pentru a putea verifica ca împreună cu noul ajutor ce va fi acordat să nu se depăsească pragul de minimis al ajutorului.

Art. 22. - La solicitarea scrisă a Comisiei Europene, Ministerul Economiei si Comertului împreună cu Centrul

Român pentru Promovarea Comertului vor furniza în termen de 30 de zile lucrătoare sau în termenul stabilit de solicitare toate datele pe care Comisia Europeană le consideră necesare pentru a aprecia dacă au fost respectate conditiile impuse de legislatia incidentă, în special suma totală a ajutorului de minimis primit de beneficiari.

 

14. Raportarea ajutoarelor acordate în cadrul schemei

Art. 23. - Ministerul Economiei si Comertului va monitoriza si va raporta schema de minimis conform prevederilor Regulamentului privind monitorizarea ajutoarelor de stat emis de Consiliul Concurentei.

Art. 24. - Pentru implementarea schemei, Centrul Român pentru Promovarea Comertului are obligatia de a transmite Ministerului Economiei si Comertului toate informatiile necesare referitoare la schemă, astfel încât Ministerul Economiei si Comertului să poată transmite Consiliului Concurentei, până ia data de 31 martie a fiecărui an următor anului de implementare a schemei, formularele completate în conformitate cu anexele la regulament.

Art. 25. - Raportările se transmit atât pe suport de hârtie, cât si pe suport magnetic, cu semnătură de primire si număr de înregistrare, sau prin postă, cu confirmare de primire. Transmiterea pe suport magnetic se face într-o formă care să permită utilizarea si procesarea datelor de către Consiliul Concurentei.

Art. 26. - Consiliul Concurentei poate solicita informatii suplimentare în cazul în care constată că datele sunt incomplete sau că există neconcordante cu cele primite pentru perioadele de raportare anterioare. Informatiile suplimentare vor fi transmise în termen de maximum 30 de zile de la primirea solicitării din partea Consiliului Concurentei. Răspunderea pentru realizarea si corectitudinea datelor si a informatiilor raportate, precum si pentru respectarea termenelor de raportare revine Centrului Român pentru Promovarea Comertului si Ministerului Economiei si Comertului.

 

ANEXA Nr. 3

 

1. Titlul schemei de ajutor de stat: Realizarea de studii piată si pe produse, inclusiv pentru obiective complexe

Art. 1. - Prezenta procedură instituie o schemă de ajutor de minimis, denumită „Realizarea de studii piată si pe produse, inclusiv pentru obiective complexe”.

Art. 2. - Acordarea ajutoarelor de minimis în cadrul prezentei scheme se va face numai cu respectarea criteriilor privind ajutorul de minimis stipulate de Regulamentul Comisiei Europene (CE) nr. 1998/2006 privind aplicarea art. 87 si 88 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană la ajutorul de minimis.

 

2. Scopul schemei de ajutor de stat

Art. 3. - Scopul prezentei scheme este de a sustine agentii economici în promovarea ofertei de export pe pietele externe.

 

3. Obiectivele schemei

Art. 4. - Obiectivele schemei sunt:

- promovarea exportului;

- îmbunătătirea structurii exportului;

- îmbunătătirea accesului produselor si serviciilor românesti pe pietele externe.

 

4. Necesitatea implementării schemei

Art. 5. - Implementarea schemei este necesară pentru promovarea exportului românesc.

 

5. Domeniul de aplicare

Art. 6. - Prezenta schemă se aplică pentru promovarea exportului din toate domeniile, cu următoarele exceptii:

a) sectorul transporturilor rutiere;

b) activitătile legate de produse din pescuit si acvacultura, acoperite de Regulamentul Consiliului (CE) nr. 104/2000;

c) activitătile legate de productia primară a produselor agricole enumerate în anexa nr. 1 la Tratatul instituind Comunitatea Europeană;

d) ajutoarele acordate întreprinderilor privind activităti de procesare si marketing al produselor agricole listate în anexa nr. 1 la Tratatul instituind Comunitatea Europeană, în următoarele cazuri:

- când cuantumul ajutorului este stabilit pe baza pretului sau a cantitătii produselor de acest tip cumpărate de la producătorii primari ori puse pe piată de agentii economici respectivi;

- când ajutorul este conditionat de a fi partial sau integrai cedat producătorilor primari (fermieri);

e) ajutoarele în favoarea activitătilor legate de export către state terte sau state membre, si anume ajutoarele legate direct de cantitătile exportate, de crearea si functionarea unei retele de distributie sau pentru alte cheltuieli curente legate de activitatea de export;

f) ajutoarele subordonate utilizării produselor nationale în detrimentul celor importate;

g) ajutoarele acordate agentilor economici care activează în sectorul carbonier, asa cum este definit în Regulamentul CE nr. 1407/2002.

 

6. Beneficiari ai ajutorului

Art. 7. - Pot beneficia de măsurile de ajutor prevăzute în schemă agentii economici, indiferent de forma juridică de organizare, afiliati la un patronat de ramură sau o asociatie profesională care cofinantează studiul de piată, care îndeplinesc următoarele conditii:

- sunt înregistrati conform Legii nr. 31/1990 privind societătile comerciale, republicată, cu modificările ulterioare, si îsi desfăsoară activitatea în România;

- nu au beneficiat în ultimii 2 ani fiscali si în anul fiscal în curs până la data depunerii solicitării (fie din surse ale statului sau ale autoritătilor locale, fie din surse comunitare) de ajutor de minimis care, cumulat, să depăsească echivalentul a 200.000 euro;

- nu se află în procedură de executare silită, reorganizare judiciară, faliment, închidere operatională, dizolvare, lichidare sau în alte situatii reglementate de lege;

- la data depunerii cererii de înscriere pentru realizarea de studii să nu înregistreze debite la bugetul de stat, respectiv la bugetele locale sau provenind din neplata contributiilor de asigurări sociale, a contributiilor de asigurări pentru somaj, a contributiei de asigurare pentru accidente de muncă si boli profesionale, precum si a contributiilor pentru asigurările sociale de sănătate;

- nu sunt considerati firme în dificultate. O firmă este considerată ca fiind în dificultate în următoarele situatii:

- în cazul unei societăti cu răspundere limitată, când se constată pierderea a mai mult de jumătate din capitalul social si mai mult de un sfert din capital s-a pierdut în ultimele 12 luni; sau

- în cazul unei societăti în care cel putin o parte dintre asociati sunt tinuti responsabili pentru datoriile întreprinderii, atunci când s-a pierdut mai mult de jumătate din capitalul propriu si mai mult de un sfert din acest capital s-a pierdut în cursul ultimelor 12 luni; sau

- pentru întreprinderile de orice formă juridică, când respectiva întreprindere întruneste conditiile pentru a fi supusă unei proceduri prevăzute de legislatia privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului;

- nu sunt firme împotriva cărora a fost emisă o decizie de recuperare a unui ajutor de stat, dacă această decizie de recuperare nu a fost deja executată;

- au prevăzut în obiectul de activitate operatiuni de export si livrări intracomunitare.

Art. 8. - Numărul maxim al agentilor economici care beneficiază de sprijin prin această schemă este de 300 pe an.

Art. 9. - Verificarea conditiilor prevăzute mai sus se realizează de către Ministerul Economiei si Comertului înainte de acordarea facilitătii. Ministerul Economiei si Comertului va asigura publicitatea, sub orice formă, listei documentelor doveditoare a îndeplinirii conditiilor de eligibilitate si a altor conditii specifice.

 

7. Regula cumulului ajutoarelor

Art. 10. - Ajutorul de minimis se va cumula cu alte ajutoare de stat primite pentru aceleasi costuri eligibile. Dacă cumularea acestor ajutoare conduce la o intensitate a ajutorului care depăseste nivelul intensitătii fixat în conformitate cu prevederile Regulamentului privind exceptările în bloc sau printr-o decizie adoptată de Comisia Europeană, ajutorul de minimis nu poate fi acordat.

Art. 11. - Ministerul Economiei si Comertului va acorda un ajutor de minimis doar după ce a verificat pe baza declaratiei pe propria răspundere a agentului economic că este respectată regula cumulului, precum si faptul că suma totală a ajutoarelor de minimis primite pe parcursul unei perioade de 3 ani fiscali, inclusiv anul fiscal în curs, fie din surse ale statului sau ale autoritătilor locale, fie din surse comunitare, nu depăseste pragul de 200.000 euro.

 

8. Criterii de selectie a studiului de piată sau pe produs Art. 12. - Selectia studiului de piată sau pe produs se va efectua de către Ministerul Economiei si Comertului în conformitate cu următoarele criterii:

- existenta potentialului de absorbtie a pietei respective pentru produsele românesti;

- capacitatea beneficiarului de a sustine financiar realizarea studiului.

 

9. Modalitatea de acordare a ajutoarelor

Art. 13. - Ajutoarele acordate în cadrul prezentei scheme constau în granturi care acoperă 50% din cheltuielile privind realizarea studiului de piată sau pe produs.

Art. 14. - Decontarea cheltuielilor pentru realizarea de studii de piată si pe produs, inclusiv pentru obiective complexe, se face de către Ministerul Economiei si Comertului în proportie de 50% din cheltuielile totale, în contul prestatorului de servicii, în baza următoarelor documente:

a) contractul pentru realizarea studiului, încheiat între Ministerul Economiei si Comertului, patronatul de ramură sau asociatia profesională, în calitate de beneficiar, si prestatorul de servicii;

b) procesul-verbal încheiat între beneficiar si prestatorul de servicii privind receptia si acceptarea studiului;

c) copia ordinului de plată emis de beneficiar către prestatorul de servicii pentru plata cotei sale de 50% din valoarea studiului;

 

10. Durata

Art. 15. - Prezenta schemă se va aplica în perioada 1 ianuarie 2007-31 decembrie 2013.

 

11. Bugetul schemei

Art. 16. - Valoarea totală a ajutoarelor care vor fi acordate în cadrul schemei, pe întreaga durată de aplicare a acesteia, este de maximum 850.000 lei. Defalcarea pe ani a sumelor acordate se prezintă astfel:

 

2007

70.000 lei;

2008

80.000 lei;

2009

100.000 lei;

2010

100.000 lei;

2011

100.000 lei;

2012

200.000 lei;

2013

200.000 lei.

Total =

850.000 lei

 

12. Procedura de implementare a schemei

Art. 17. - (1) Pentru a beneficia de facilitătile prevăzute la art. 13 patronatul de ramură sau asociatia profesională trebuie să înainteze o cerere la Ministerul Economiei si Comertului, însotită de lista agentilor economici beneficiari ai studiului. Ministerul Economiei si Comertului va analiza dacă agentii economici respectivi întrunesc conditiile prevăzute în prezenta schemă de ajutor.

(2) Ministerul Economiei si Comertului are obligatia de a informa în scris agentii economici cu privire la pragul maxim al ajutorului si cu privire la caracterul de minimis al acestuia, făcând referire explicită la prevederile comunitare în vigoare. Agentii economici beneficiari vor depune la Ministerul Economiei si Comertului o declaratie scrisă pe propria răspundere referitoare la alte ajutoare de minimis primite pe parcursul precedentilor 2 ani fiscali si al anului fiscal în curs.

(3) În cazul în care agentul economic nu este eligibil pentru a primi o alocare specifică în cadrul schemei de ajutor, Ministerul Economiei si Comertului îl va notifica în acest sens.

 

13. Monitorizarea ajutoarelor de stat acordate în cadrul prezentei scheme

Art. 18. - Ministerul Economiei si Comertului va realiza si va mentine o evidentă a ajutoarelor acordate în baza prezentei scheme, astfel încât să fie posibilă identificarea valorii, momentului acordării, modalitătii de acordare, a originii, duratei si metodei de calcul al ajutoarelor acordate. Această evidentă trebuie păstrată timp de 10 ani de la data ultimei alocări în cadrul schemei.

Art. 19. - (1) Agentii economici beneficiari de ajutor de stat în cadrul prezentei scheme vor tine o evidentă specifică a ajutoarelor primite conform prezentei scheme, a altor scheme de minimis sau a altor ajutoare de stat, din care să reiasă suma totală a ajutoarelor de minimis primite, defalcate pe ani, pe furnizori, pe obiective, informatii privind forma ajutoarelor {de minimis, scheme de ajutor de stat, ajutoare individuale), precum si baza legală prin care acestea au fost acordate.

(2) Agentii economici beneficiari sunt obligati să arhiveze evidenta specifică prevăzută la alin. (1) si să o păstreze pentru o perioadă de 10 ani.

Art. 20. - Monitorizarea prezentei scheme de ajutor revine Ministerului Economiei si Comertului.

Art. 21. - În acest scop, Ministerul Economiei si Comertului va avea următoarele atributii în ceea ce priveste monitorizarea schemei:

- informarea agentilor economici beneficiari ai ajutorului sub pragul de minimis în legătură cu acesta, calificare care a făcut ca ajutorul de stat să fie exceptat de la obligatia de notificare;

- obtinerea de la agentii economici beneficiari ai ajutorului sub pragul de minimis a unei declaratii scrise privind totalul cumulat al ajutoarelor situate sub pragul de minimis primite în ultimii 2 ani fiscali si în anul respectiv, pentru a putea verifica ca împreună cu noul ajutor de stat ce va fi acordat să nu depăsească pragul minim al ajutorului de stat.

Art. 22. - La solicitarea scrisă a Comisiei Europene, Ministerul Economiei si Comertului va furniza în termen de 30 de zile lucrătoare sau în termenul stabilit de solicitare toate datele pe care Comisia Europeană le consideră necesare pentru a aprecia dacă au fost respectate conditiile impuse de legislatia incidentă, în special suma totală a ajutorului de minimis primit de beneficiari.

 

14. Raportarea ajutoarelor de stat acordate în cadrul schemei

Art. 23. - Ministerul Economiei si Comertului va monitoriza si va raporta schema de minimis conform prevederilor Regulamentului privind monitorizarea ajutoarelor de stat emis de Consiliul Concurentei.

Art. 24. - Pentru implementarea schemei, Ministerul Economiei si Comertului are obligatia de a transmite Consiliului Concurentei, până la data de 31 martie a fiecărui an următor anului de implementare a schemei, formularele completate în conformitate cu anexele la regulament.

Art. 25. - Raportările se transmit atât pe suport de hârtie, cât si pe suport magnetic, cu semnătură de primire si număr de înregistrare, sau prin postă, cu confirmare de primire. Transmiterea pe suport magnetic se face într-o formă care să permită utilizarea si procesarea datelor de către Consiliul Concurentei.

Art. 26. - Consiliul Concurentei poate solicita informatii suplimentare în cazul în care constată că datele sunt incomplete sau că există neconcordante cu cele primite pentru perioadele de raportare anterioare. Informatii suplimentare vor fi transmise în termen de maximum 30 de zile de la primirea solicitării din partea Consiliului Concurentei. Răspunderea pentru realizarea si corectitudinea datelor si a informatiilor raportate, precum si pentru respectarea termenelor de raportare revine Ministerului Economiei si Comertului.

 

ANEXA Nr. 4

 

DECLARATIE

 

Subsemnatul/Subsemnata .............................................................. posesor/posesoare al/a C.l./B.l.................... domiciliat/domiciliată în ..................................................................................... în calitate de reprezentant legal al Societătii Comerciale ........................................................................... - S.A./S.R.L., declar pe propria răspundere că Societatea Comercială............................................. - S.A./S.R.L. a beneficiat/nu a beneficiat în ultimii 2 ani fiscali si în anul fiscal în curs de ajutor de stat (din surse ale statului, ale autoritătilor locale si/sau din surse comunitare) si/sau de ajutor de minimis, care, cumulate, să conducă la o intensitate a ajutorului care depăseste nivelul intensitătii fixat în conformitate cu prevederile Regulamentului privind exceptările în bloc sau printr-o decizie adoptată de Comisia Europeană.

De asemenea, declar pe propria răspundere că suma totală a ajutoarelor de minimis primite de Societatea Comercială.......................................................... - S.A./S.R.L. În ultimii 2 ani fiscali si în anul fiscal în curs (din surse ale statului, ale autoritătilor locale si/sau din surse comunitare) nu depăseste pragul de 200.000 euro.

Mentionez că până în prezent Societatea Comercială .......................................................... - S.A./S.R.L. a beneficiat de ajutoare de stat în valoare de .......................................... lei, conform schemei de exceptare ............................ schemei de minimis................................. etc.

 

Declar pe propria răspundere că datele din această declaratie si din anexe sunt conforme cu realitatea.

 

Data întocmirii ................................

Semnătura .....................................

Stampila

 

 

ACTE ALE UNIUNII NATIONALE A EXECUTORILOR JUDECĂTORESTI

 

UNIUNEA NATIONALĂ A EXECUTORILOR JUDECĂTORESTI

 

HOTĂRÂRE

privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a completărilor aduse tabloului executorilor judecătoresti

 

Având în vedere accesul în profesia de executor judecătoresc, precum si schimbările de sediu ale birourilor executorilor judecătoresti ce au apărut după publicarea tabloului, Consiliul Uniunii Nationale a Executorilor Judecătoresti, în baza art. 18 alin. 3 din Statutul Uniunii Nationale a Executorilor Judecătoresti, adoptă prezenta hotărâre.

Art. I. - S-a propus si s-a votat în unanimitate publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a completărilor*) aduse tabloului executorilor judecătoresti cu ultimele actualizări:

 

Camera executorilor judecătoresti de pe lânga Curtea de Apel Alba Iulia

1.

Chersa Sebastian Bobi

Alba lulia

str. Fr. Mistral nr. 5 (corp B, camera 1), judetul Alba

2.

Vestemean Ioan Stan

Avrig

str. Mihai Viteazu nr. 1, judetul Sibiu

3.

Opris Ofelia-Maria

Deva

str. luliu Maniu nr. 6, iudetul Hunedoara

4.

Oancea Petru

Petrosani

Aleea Poporului, bl. 3, se. 3, ap. 26

Camera executorilor judecătoresti de pe lângă Curtea de Apel Brasov

5.

Manole Victor

Făgăras

str. I.M. Klein nr. 10, iudetul Brasov

6.

Dincă Stelian Emil

Brasov

Bd. 15 Noiembrie nr. 43, se. A, et. 2, ap. 4

Camera executorilor judecătoresti de pe lângă Curtea de Apel Bucuresti

7.

Duică Claudiu

Bucuresti

Splaiul Independentei nr. 17, bl. 101, se. 4, et. 2, ap. 59 sectorul 5

8.

Răileanu Ionut Cătălin

Bucuresti

str. Clucerul Udricani nr. 1-3, bl. 106A, se. 2, ap. 22, et. 1 sectorul 3

Camera executorilor judecătoresti de pe lângă Curtea de Apel Constanta

9.

Bogdan Ionică

Mangalia

str. Stefan cel Mare nr. 17, bl. M 7, se. A, parter, ao. 3

Camera executorilor judecătoresti de pe lângă Curtea de Apel Craiova

10.

Iovan Cornel

Băilesti

Str. Victoriei nr. 43

Camera executorilor judecătoresti de pe lângă Curtea de Apel Galati

11.

Pintilie Lucian Gabriel

Brăila

B-dul A.I. Cuza nr. 18

12.

Bârsan Firel

Focsani

str. Bucegi nr. 2, bl. 7, ap. 16

13.

Bârsan Vicuta-Maria

Focsani

str. Bucegi nr. 2, bl. 7, ap. 16

Camera executorilor judecătoresti de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mures

14.

Hurubă Eugen

Târgu Mures

str. Bolvai nr. 28. aD. IV, cu 2 camere, la etaj

15.

Soos Stefan

Târgu Mures

str. Bolvai nr. 28

Camera executorilor judecătoresti de pe lângă Curtea de Apel Ploiesti

16.

Dumitru Florina Loredana

Moreni

str. 22 Decembrie nr. 57, bl. 160B, ap. 27

17.

Rosu Cristian Cornel

Câmpina

str. 1 Decembrie 1918 nr. 15, bl. R 59, se. A, et. 1, ap. 8

18.

Rosu Ortansa-Adriana

Vălenii de Munte

str. I.L. Caragiale nr. 3A, et. 1, judetul Prahova

19.

Bivolaru Margareta

Găesti

str. 13 Decembrie, bl. 49, se. B, parter, iudetul Dâmbovita

Camera executorilor judecătoresti de pe lângă Curtea de Apel Timisoara

20.

Terei Simona Elisabeta

Sânnicolau Mare

str. 16 Decembrie 1989 nr. 7, judetul Timis

 

Art. II. - Prezenta hotărâre se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, si pe site-ul Uniunii Nationale a Executorilor Judecătoresti.

Art. III. - Serviciul secretariat va urmări ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri.

 

Presedintele Uniunii Nationale a Executorilor Judecătoresti,

Ducu Mihai

 

Bucuresti, 2 aprilie 2007.

Nr. 13.

 

ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A SISTEMULUI DE PENSII PRIVATE

 

COMISIA DE SUPRAVEGHERE A SISTEMULUI DE PENSII PRIVATE

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Normei nr. 9/2007 privind marketingul fondului de pensii administrat privat

 

În temeiul dispozitiilor art. 16, art. 21, art. 23 lit. a) si f) si ale art. 24 lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 50/2005 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 313/2005,

conform Hotărârii Parlamentului României nr. 24/2006 privind numirea presedintelui, a vicepresedintelui si a celorlalti membri ai Consiliului Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private,

având în vedere prevederile art. 124 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, cu modificările si completările ulterioare,

în baza Hotărârii luate în sedinta Consiliului Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private din data de 3 aprilie 2007,

Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private emite următoarea hotărâre:

Art. 1. - Se aprobă Norma nr. 9/2007 privind marketingul fondului de pensii administrat privat, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Prezenta hotărâre si norma mentionată la art. 1 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, si pe site-ul Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (www.csspp.ro).

Art. 3. - Departamentul autorizare-reglementare împreună cu Secretariatul tehnic si cu directorul general vor urmări ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri.

 

Presedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private,

Mircea Oancea

 

Bucuresti, 3 aprilie 2007.

Nr. 29.

 

ANEXĂ

 

NORMA Nr. 9/2007

privind marketingul fondului de pensii administrat privat

 

Având în vedere prevederile art. 124 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul dispozitiilor art. 16, art. 21, art. 23 lit. a) si f) si ale art. 24 lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 50/2005 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 313/2005,

Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, denumită în continuare Comisie, emite prezenta normă.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Prezenta normă reglementează activitatea de marketing al fondului de pensii administrat privat si procedura de autorizare si de avizare a agentilor de marketing al fondului de pensii.

Art. 2. - (1) Termenii si expresiile utilizate în prezenta normă au semnificatiile prevăzute la art. 2 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, cu modificările si completările ulterioare, denumită în continuare Lege.

(2) De asemenea, expresiile de mai jos au următoarea semnificatie:

a) agentul de marketing persoană fizică, denumit în continuare agent, reprezintă, în întelesul prezentei norme, persoana fizică având un contract valabil încheiat cu un administrator sau cu un broker de pensii private si care a fost avizată de Comisie pentru a desfăsura activitatea de marketing al fondurilor de pensii administrate privat si/sau al fondurilor de pensii facultative;

b) agentul de marketing persoană juridică, denumit în continuare broker de pensii private, reprezintă, în întelesul prezentei norme, societatea comercială nou-înfiintată si care a fost autorizată de Comisie pentru a desfăsura activitatea de marketing al fondurilor de pensii administrate privat si/sau al fondurilor de pensii facultative;

c) marketingul fondului de pensii administrat privat reprezintă activitatea condusă de către administrator în vederea atragerii de participanti la un fond de pensii administrat privat prin intermediul agentilor de marketing al fondului de pensii, autorizati sau avizati de Comisie;

d) Registrul agentilor de marketing al fondului de pensii, denumit în continuare Registru, reprezintă sectiunea din Registrul fondurilor de pensii private si al administratorilor, care va cuprinde informatii privind agentii de marketing al fondului de pensii administrat privat care au fost autorizati/avizati de Comisie.

 

CAPITOLUL II

Marketingul fondului de pensii administrat privat

 

Art. 3. - (1) Un broker de pensii private poate desfăsura activitatea de marketing al fondului de pensii administrat privat dacă îndeplineste cumulativ următoarele conditii:

a) are un contract de mandat încheiat cu un administrator;

b) a fost autorizat de Comisie si înscris în Registru.

(2) Un agent poate desfăsura activitatea de marketing al fondului de pensii administrat privat dacă îndeplineste cumulativ următoarele conditii:

a) are un contract valabil încheiat cu un administrator sau cu un broker de pensii private;

b) a fost avizat de Comisie si înscris în Registru.

Art. 4. - (1) Agentii vor putea desfăsura activitatea de marketing al fondului de pensii administrat privat numai pentru un singur administrator sau pentru un singur broker de pensii private.

(2) Agentii unui broker de pensii private care desfăsoară activitatea de marketing al fondului de pensii administrat privat vor putea desfăsura această activitate numai pentru administratorii cu care brokerul de pensii private are încheiate contracte de mandat.

Art. 5. - (1) Se interzice oricărei persoane fizice sau juridice care nu este avizată ori autorizată de Comisie să desfăsoare activităti de marketing si/sau să utilizeze denumirea de agent de marketing al fondului de pensii în legătură cu o activitate desfăsurată în sistemul fondurilor de pensii administrate privat.

(2) Se interzice oricărui agent de marketing al fondului de pensii să prezinte participantului în vederea obtinerii acordului de aderare informatii care nu corespund realitătii privind administratorul si/sau fondul de pensii administrat privat.

Art. 6. - (1) Administratorul este răspunzător pentru recrutarea, instruirea si monitorizarea agentilor de marketing al fondului de pensii astfel încât acestia să aibă o bună pregătire profesională în vederea îndeplinirii corespunzătoare a atributiilor legale si contractuale care le revin.

(2) Administratorul are obligatia să verifice actele individuale de aderare, încheiate de către agentii de marketing al fondului de pensii, care vor contine în mod obligatoriu următoarele informatii, după caz:

a) denumirea brokerului de pensii private;

b) codul de înscriere în Registru al brokerului de pensii private;

c) numele si prenumele agentului;

d) codul de înscriere în Registru al agentului.

 

CAPITOLUL III

Pregătirea, autorizarea si avizarea agentilor de marketing al fondului de pensii

 

SECTIUNEA 1

Pregătirea agentilor de marketing al fondului de pensii

 

Art. 7. - Pregătirea agentilor de marketing al fondului de pensii revine administratorilor de fonduri de pensii administrate privat. Acestia pot delega, prin contract, pregătirea agentilor de marketing al fondului de pensii către persoane juridice specializate, cu respectarea prevederilor art. 8.

Art. 8. - (1) Cursurile de agent de marketing al fondului de pensii si examenele sunt organizate pe baza unei tematici avizate de Comisie, publicată pe pagina de web a acesteia.

(2) Administratorii sunt obligati să se asigure că persoanele fizice înscrise la cursurile de agent de marketing al fondului de pensii nu au mentiuni în cazierul judiciar.

Art. 9. - Certificatul de absolvire a cursului de agent de marketing al fondului de pensii este eliberat de către administrator sau de către persoanele juridice specializate prevăzute la art. 7, numai după ce viitorul agent de marketing al fondului de pensii a urmat cursul si a promovat examenul de absolvire.

 

SECTIUNEA a 2-a

Autorizarea brokerului de pensii private

 

Art. 10. - În vederea obtinerii autorizatiei de functionare ca broker de pensii private, solicitantul trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele conditii:

a) denumirea să nu inducă în eroare publicul si să includă în mod obligatoriu sintagma „broker de pensii private”;

b) să aibă un capital social subscris si vărsat în numerar de minimum 25.000 lei;

c) să aibă obiect unic de activitate marketingul fondului de pensii administrat privat, cod CAEN 6720 - „activităti auxiliare ale caselor de asigurări si de pensii”;

d) să aibă un sediu permanent;

e) actionarii/asociatii persoane fizice:

(i) să nu aibă mentiuni în cazierul judiciar si în cel fiscal;

(ii) să nu fi contribuit, direct sau indirect, la falimentul unor persoane juridice si să nu fi fost implicati în niciun fel de scandaluri financiare;

f) actionarii/asociatii persoane juridice:

(i) să nu fie în procedură de reorganizare judiciară sau faliment;

(ii) să nu aibă datorii către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale si bugetele fondurilor speciale;

g) conducătorii, astfel cum sunt definiti în Norma nr. 2/2007 privind autorizarea administratorilor în sistemul pensiilor administrate privat, aprobată prin Hotărârea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private nr. 18/2007:

(i) să aibă pregătirea si experienta profesională necesare functiei pe care urmează să o îndeplinească;

(ii) să fie absolventi ai unei institutii de învătământ superior;

(iii) să aibă experientă profesională de cel putin 3 ani în domeniul investitiilor, financiar, juridic, bancar sau al asigurărilor;

(iv) să nu fi fost sanctionati de către autorităti române sau străine cu interdictia definitivă ori, la momentul depunerii cererii de autorizare ca broker de pensii private, cu interdictia temporară de a desfăsura activităti în sistemul financiar-bancar, al pietei de capital, juridic sau al asigurărilor;

(v) să nu aibă mentiuni în cazierul judiciar;

h) să fi achitat taxa de autorizare prevăzută pentru brokerii de pensii private, conform Normei nr. 3/2007 privind taxele de autorizare, avizare si functionare în sistemul pensiilor administrate privat, aprobată prin Hotărârea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private nr. 19/2007.

Art. 11. - Cererea pentru autorizarea brokerului de pensii private, conform anexei nr. 3, se depune la Comisie împreună cu următoarele documente:

a) actul constitutiv, în copie;

b) certificatul de înmatriculare, în copie;

c) cazierul judiciar, în original, al conducătorilor;

d) dovada achitării taxei de autorizare, în copie;

e) carnetele de muncă si diplomele de studii semnate ale conducătorilor, din care să rezulte respectarea prevederilor art. 10 lit. g), în copie;

f) curriculum vitae semnate ale conducătorilor, în original;

g) actul de proprietate al sediului social sau contractul de închiriere, în copie;

h) declaratia pe propria răspundere, în original, a conducătorilor, din care să reiasă că îndeplinesc prevederile art. 10 lit. g) pct. (iv).

Art. 12. - Brokerii de pensii private achită Comisiei, de la momentul obtinerii autorizatiei, pe toată durata valabilitătii acesteia, o taxă lunară de functionare al cărei cuantum este prevăzut în Norma nr. 3/2007 privind taxele de autorizare, avizare si functionare în sistemul pensiilor administrate privat.

 

SECTIUNEA a 3-a

Avizarea agentilor

 

Art. 13. - (1) În vederea obtinerii avizului agentului, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele conditii:

a) să nu fi fost sanctionati de către autorităti române sau străine cu interdictia definitivă ori, la momentul depunerii cererii de avizare ca agent, cu interdictia temporară de a desfăsura activităti în sistemul financiâr-bancar, al pietei de capital, juridic sau al asigurărilor;

b) au obtinut certificatul de absolvire a cursului de agent de marketing al fondului de pensii, în conformitate cu prevederile art. 9;

c) au un contract valabil încheiat cu un administrator sau cu un broker de pensii private;

d) au achitat taxa de avizare prevăzută pentru agenti, conform Normei nr. 3/2007 privind taxele de autorizare, avizare si functionare în sistemul pensiilor administrate privat.

(2) Cererea pentru avizarea agentului, întocmită conform anexei nr. 2, se depune la Comisie de către administrator sau de către brokerul de pensii private împreună cu următoarele documente:

a) actul de identitate, în copie;

b) declaratia pe propria răspundere a persoanei fizice că se încadrează în prevederile alin. (1) lit. a), în original;

c) certificatul privind absolvirea cursurilor de agent de marketing, conform modelului prezentat în anexa nr. 1, în copie;

d) model al contractului încheiat si al anexelor acestuia pentru agenti;

e) dovada achitării taxei de avizare, în copie.

 

CAPITOLUL IV

Eliberarea, respingerea sau retragerea deciziei de autorizare ori a avizului pentru agentul de marketing al fondului de pensii

 

SECTIUNEA 1

Eliberarea deciziei de autorizare sau a avizului agentului de marketing al fondului de pensii

 

Art. 14. - Comisia analizează si hotărăste cu privire la eliberarea deciziei de autorizare sau de avizare a agentului de marketing al fondului de pensii în termen de 30 de zile calendaristice de la înregistrarea dosarului complet al solicitantului.

Art. 15. - (1) Orice solicitare a Comisiei privind informatiile suplimentare sau de modificare a documentelor prezentate initial întrerupe termenul prevăzut la art. 14, un nou termen începând să curgă de la data depunerii respectivelor informatii sau modificări, depunere care nu poate fi făcută mai târziu de 30 de zile calendaristice de la data sojicitării Comisiei, sub sanctiunea respingerii cererii.

(2) În situatia în care documentele depuse sunt incomplete, ilizibile sau se constată depunerea acestora într-o formă necorespunzătoare, precum si lipsa unor documente, acestea sunt returnate solicitantului spre completare sau înlocuire, după caz.

Art. 16. - Decizia de autorizare sau de avizare se comunică administratorului ori brokerului de pensii private în termen de 5 zile calendaristice de la data adoptării acesteia si va contine codul de înscriere în Registru al agentului de marketing al fondului de pensii.

Art. 17. - (1) Orice modificare a documentelor sau a conditiilor pe baza cărora s-a eliberat decizia de autorizare sau avizul agentului de marketing al fondului de pensii se va face numai după obtinerea în prealabil de la Comisie a avizului privind modificările conditiilor existente la momentul obtinerii acesteia/acestuia.

(2) Orice modificare a actelor constitutive ale brokerului de pensii se va depune în mod obligatoriu la Oficiul National al Registrului Comertului numai însotită de avizul prealabil al Comisiei.

 

SECTIUNEA a 2-a

Respingerea autorizatiei sau a avizului agentului de marketing al fondului de pensii

 

Art. 18. - (1) Neîndeplinirea uneia dintre conditiile prevăzute în prezenta normă duce la respingerea cererii de autorizare sau de avizare ca agent de marketing al fondului de pensii.

(2) Decizia de respingere, scrisă si motivată, se comunică administratorului sau brokerului de pensii private în termen de 5 zile calendaristice de la adoptarea acesteia.

(3) Decizia de respingere poate fi contestată în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data comunicării ei, în conformitate cu legislatia în vigoare.

Art. 19. - O nouă cerere de autorizare sau de avizare poate fi adresată Comisiei numai dacă au fost remediate deficientele care au constituit motivele de respingere a cererii initiale.

 

SECTIUNEA a 3-a

Retragerea autorizatiei sau a avizului agentului de marketing al fondului de pensii

 

Art. 20. - Comisia este în drept să retragă autorizatia sau avizul agentului de marketing al fondului de pensii în următoarele conditii:

a) dacă autorizatia sau avizul a fost obtinută/obtinut pe baza unor informatii sau documente false ori care au indus în eroare;

b) În situatia în care nu mai sunt îndeplinite conditiile avute în vedere la autorizare/avizare;

c) la solicitarea agentului de marketing al fondului de pensii;

d) la solicitarea administratorului sau brokerului de pensii private;

e) ca sanctiune, în cazul încălcării dispozitiilor legale în vigoare;

f) În cazul în care nu desfăsoară activitate pe o perioadă de un an.

Art. 21. - (1) Decizia de retragere, scrisă si motivată, se comunică administratorului sau brokerului de pensii private în termen de 5 zile calendaristice de la adoptarea acesteia.

(2) Decizia de retragere poate fi contestată în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data comunicării ei, în conformitate cu legislatia în vigoare.

 

CAPITOLUL V

Dispozitii finale

 

Art. 22. - Administratorul este obligat ca în termen de 15 zile lucrătoare de la data luării la cunostintă să notifice în scris Comisia ori de câte ori constată că agentii săi de marketing al fondului de pensii încalcă prevederile legale.

Art. 23. - (1) Administratorul trebuie să transmită Comisiei datele referitoare la agentii de marketing al fondului de pensii cu care a încetat colaborarea, în termen de 5 zile lucrătoare de la data la care a intervenit încetarea contractului.

(2) Administratorul trebuie să transmită imediat Comisiei orice schimbare referitoare la datele agentilor de marketing al fondului de pensii, în termen de 5 zile lucrătoare de la data luării la cunostintă.

Art. 24. - (1) Comisia radiază din Registru agentul care încalcă prevederile legale, notificând acest lucru administratorului sau brokerului de pensii private în termen de 5 zile lucrătoare de la data radierii.

(2) Comisia radiază din Registru brokerul de pensii private care încalcă prevederile legale, notificând acest lucru administratorului în termen de 5 zile lucrătoare de la data radierii.

Art. 25. - În vederea obtinerii avizului ca agent de marketing al fondului de pensii, microîntreprinderile vor îndeplini conditiile mentionate la art. 10 lit. c), d) si e) si la art. 13 alin. (i) si vor prezenta documentele prevăzute la art. 13 alin. (2).

Art. 26. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta normă.

 

ANEXA Nr. 1

la normă

 

ANTET ADMINISTRATOR/PERSOANA JURIDICĂ SPECIALIZATĂ

 

 

Nr. certificat/data eliberării

 

 

CERTIFICAT DE ABSOLVIRE

 

 

Prin prezenta se atestă că dnul/dna .......................................................... cu domiciliul în ....................................... str.................................., legitimat/legitimată cu BI/CI seria .............. nr............................... CNP ....................................

a absolvit cursul de agent de marketing al fondului de pensii administrat privat, organizat de către ................................. cu o durată de ......................... zile, în perioada ....................................................

 

Dnul/Dna ................................................................... a dobândit cunostintele teoretice necesare în vederea desfăsurării activitătii de marketing al fondului de pensii administrat privat.

 

Data absolvirii ...............................................

 

Nota de examen ..........................................

 

Administrator/Persoană juridică specializată,

................................................................................................................................................

(denumirea si sediul social)

Reprezentant legal ....................................................................................................................

(numele si prenumele)

 

            Semnătura .............................................                      Stampila administratorului/persoanei juridice specializate

 

 

ANEXA Nr. 2

la normă

 

CERERE PENTRU AVIZAREA AGENTULUI

 

1. Date despre solicitant

Societatea de administrare a fondului de pensii administrat privat

Societatea Comercială ........................................................................................ - S.A., având cod unic de înregistrare fiscală nr.................................... Decizie de autorizare nr.................................. din data de ............................... cu sediul în ........................................................, telefon ................................... fax ................................. e-mail ........................ reprezentată legal de ............................................., având functia de ..................................., telefon ...................................., fax........................................ e-mail .................................., solicit avizarea în vederea desfăsurării activitătii de marketing al fondului de pensii administrat privat a:

            Broker de pensii private

            Societatea Comercială ..................................................................... - S.A./S.R.L., având cod unic de înregistrare fiscală nr. ................................. Decizie de autorizare nr............................ din data de ....................................................., cu sediul în ............................................................................... telefon ................................................. fax .................................. e-mail .........................................................., reprezentat legal de ........................................... având functia de ....................... telefon .................................................. fax .................................... e-mail ........................ solicit avizarea în vederea desfăsurării activitătii de marketing al fondului de pensii administrat privat a:

 

2. Date despre agent*)

Denumirea agentului ...........................................................................................................................................

Numele si prenumele agentului ............................................................................................................................

Adresa sediului social ........................................................................................................................................

Domiciliul .........................................................................................................................................................

Cod de înregistrare fiscală .................................................................................................................................

Cod numeric personal .......................................................................................................................................

Contract de mandat nr................................................................ din data de......................................................

Date de contact (telefon, fax, e-mail) ..................................................................................................................

 

3. Informatii suplimentare care ar putea fi considerate relevante pentru activitatea agentului

Subsemnatul, cunoscând prevederile Codului penal privind falsul în declaratii, declar pe propria răspundere, sub sanctiunea legii, că toate răspunsurile sunt complete si conforme cu realitatea si că nu există alte fapte relevante asupra cărora Comisia ar trebui informată.

Reprezentant legal al administratorului ............................................................................................................................

Reprezentant legal al brokerului de pensii private ........................................................................................................

Numele si prenumele ........................................................................................................................................................

Semnătura si stampila ......................................................................................................................................................

 

NOTĂ:

Comisia va păstra confidentialitatea informatiilor cuprinse în prezenta cerere, cu exceptia cazurilor prevăzute de lege.

 

False declaratii sau omisiuni intentionate ale unor fapte pot constitui încălcări ale legii penale.


*) În cazul în care administratorul sau brokerul de pensii private prezintă spre avizare o singură dată mai multi agenti, cererea de avizare va fi însotită de un tabel nominal cu antetul solicitantului, anexă la cererea de avizare.

 

ANEXA Nr. 3

la normă

 

DATE DE IDENTIFICARE

ALE SOCIETĂTII

CERERE PENTRU AUTORIZAREA

BROKERULUI DE PENSII PRIVATE

Subsemnatul (a)...............................................................................................................................................................

(numele si prenumele)

în calitate de împuternicit/împuterniciti .....................................................................................................................................,

(nr. si data procurii speciale si autentice/delegatiei avocatiale)

solicit autorizarea ca broker de pensii private pentru fondul de pensii administrat privat ...............................................

(denumirea brokerului de pensii private)

având:

Număr de înregistrare la Oficiul National al Registrului Comertului: ...................................................................................

Cod unic de înregistrare la Oficiul National al Registrului Comertului: ...............................................................................

 

Sediul social....................................................................

(localitatea)

..................................................................

(judetul)

 

..................................................................

(strada si numărul)

..................................................................

(codul postal)

 

Date de contact (telefon, fax, e-mail, web): ............................................................................................................................

 

Sediul secundar:*)....................................................................

(localitatea)

..................................................................

(judetul)

 

..................................................................

(strada si numărul)

..................................................................

(codul postal)

 

Date de contact (telefon, fax, e-mail, web): .....................................................................................................................

Forma de înregistrare: ....................................................................................................................................................

(filială, sucursală, reprezentantă, agentie, punct de lucru)

 

Prezenta cerere este însotită de un număr de ...................................... documente, totalizând un număr de ............ file.

 

Semnătura împuternicitului ..........................................................

 

Data ..............................................................................................

 

False declaratii sau omisiuni intentionate ale unor fapte pot constitui încălcări ale legii penale.

 


*) În cazul în care există mai multe sedii secundare, se va atasa la cererea de autorizare un tabel nominal cu adresele acestora: localitate, stradă, număr, judet, cod postal.

 

ACTE ALE COMISIEI NATIONALE A VALORILOR MOBILIARE

 

COMISIA NATIONALĂ A VALORILOR MOBILIARE

 

ORDIN

pentru aprobarea Regulamentului nr. 2/2007 de modificare a Regulamentului nr. 13/2005 privind autorizarea si functionarea depozitarului central, caselor de compensare si contrapărtilor centrale, cu modificările si completările ulterioare

 

În conformitate cu prevederile art. 1, 2 si ale art. 7 alin. (3), (10) si (15) din Statutul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, aprobat prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 25/2002, aprobată si modificată prin Legea nr. 514/2002, cu modificările si completările ulterioare,

în sedinta din data de 29 martie 2007 Comisia Natională a Valorilor Mobiliare a hotărât emiterea următorului ordin:

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul nr. 2/2007 de modificare a Regulamentului nr. 13/2005 privind autorizarea si functionarea depozitarului central, caselor de compensare si contrapărtilor centrale, cu modificările si completările ulterioare, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Regulamentul mentionat la art. 1 intră în vigoare la data publicării acestuia si a prezentului ordin în Monitorul Oficial al României, Partea I, si va fi publicat în Buletinul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare si pe site-ul acesteia (www.cnvmr.ro).

Art. 3. - Directia reglementare din cadrul Directiei generale autorizare reglementare împreună cu Secretariatul general si cu directorul general executiv vor urmări ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

 

Presedintele Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare,

Gabriela Anghelache

 

Bucuresti, 4 aprilie 2007.

Nr. 45.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENTUL nr. 2/2007

de modificare a Regulamentului nr. 13/2005 privind autorizarea si functionarea depozitarului central, caselor de compensare si contrapărtilor centrale, cu modificările si completările ulterioare

 

Articol unic. - Regulamentul nr. 13/2005 aprobat prin Ordinul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 60/2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 983 si 983 bis din 4 noiembrie 2005 privind autorizarea si functionarea depozitarului central, caselor de compensare si contrapărtilor centrale, cu modificările si completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. După articolul 33 se introduce articolul 331 cu următorul cuprins:

„Art. 331. - (1) În cazul producerii unor modificări în modul de organizare si functionare a depozitarului central, altele decât cele prevăzute la art. 32 alin. (1) si (2), depozitarul central va notifica C.N.V.M. aceste modificări, în termen de maximum 15 zile de la producerea acestora, anexând copii ale documentelor justificative.

(2) C.N.V.M. este în drept să solicite modificarea documentelor, mentionate la alin. (1), dacă acestea contravin prevederilor prezentului regulament si/sau ale dispozitiilor legale în vigoare.”

2. La alineatul (1) al articolului 81, după litera e) se introduce o nouă literă, litera e1), iar după litera g) se introduc 5 noi litere, respectiv literele g1)- g°) cu următorul cuprins:

,,e1) constituirii/majorării capitalului social al societătilor comerciale, altele decât cele ale căror valori mobiliare sunt tranzactionate pe piata de capital si decât societătile de servicii de investitii financiare si societătile de administrare a investitiilor, prin aport în natură reprezentând actiuni emise de societăti admise la tranzactionare, a căror evaluare se face conform prevederilor Legii nr. 31/1990 privind societătile comerciale, republicată, cu modificările si completările ulterioare;

g1) achizitionării de actiuni de la Ministerul Finantelor Publice sau de la alte entităti abilitate legal, în cadrul procedurii executării creantelor bugetare;

g2) transferului către S.C. Fondul Proprietatea - S.A. al actiunilor emise de societătile mentionate în anexa titlului VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente, cu modificările si completările ulterioare, admise la tranzactionare pe piata de capital;

g3) transferului actiunilor emise de S.C. Fondul Proprietatea - S.A., din contul Ministerului Finantelor Publice în contul persoanelor îndreptătite conform prevederilor legale;

g4) transferurilor de actiuni realizate între o societate-mamă si filialele sale sau între filialele aceleiasi societăti-mamă, cu avizul C.N.V.M.;

g5) cumpărăriiArânzării de către ofertant a actiunilor în conditiile art. 206 si 207 din Legea nr. 297/2004;”.

3. Articolul 130 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 130. - Poate dobândi calitatea de actionar al casei de compensare/contrapărtii centrale orice persoană juridică, română sau străină, care îndeplineste cerintele mentionate la art. 17.”

 

CUANTUMUL TOTAL

al sumelor provenite din finantările private ale partidelor politice în anul 2006, conform Legii nr. 334/2006 privind finantarea activitătii partidelor politice si a campaniilor electorale

 

Uniunea Democrată Maghiară din România

- cuantumul total al veniturilor provenite din alte surse: 22.898,71 lei

- Partidul Conservator - Filiala Judeteană Mehedinti

- cuantumul total al veniturilor din cotizatii: 5.913 lei

- Comunitatea Rusilor Lipoveni din România

- cuantumul total al veniturilor din cotizatii: 3.000 lei

- Uniunea Sârbilor din România

1. cuantumul total al veniturilor din cotizatii: 123,05 lei;

2. lista persoanelor juridice care au făcut în anul 2006 donatii a căror valoare cumulată depăseste 10 salarii de bază minime brute pe tară:

 

Nr. crt.

Denumirea

Sediul

Nationalitatea

Valoarea

Felul

Data

1.

Ministerul Culturii din Serbia

Belgrad, str. Vlajcovic nr. 3

sârbă

3.750 euro sau 13.077,38 lei la cursul B.N.R. din data de 19.04.2006 de 3,4873 lei/1 euro

Proiecte etno-culturale

19.04.2006

2.

Secretariatul Regional pentru Educatie si Cultură Novi Sad

Novi Sad, Bv. M. Pupin nr. 16

sârbă

6.897,36 euro sau 24.540,81 lei la cursul B.N.R. din data de 5.07.2006 de 3,558 lei/1 euro

Proiecte etno-culturale

5.07.2006

3.

Ministerul Diasporei din Serbia

Belgrad, str. V. Carapica nr. 20

sârbă

1.500 euro sau 5.273,25 lei la cursul B.N.R. din data de 14.08.2006 de 3,5155 lei/1 euro

Proiecte etno-culturale

14.08.2006

4.

Ministerul Culturii din Serbia

Belgrad, str. Vlajcovic nr. 3

sârbă

6.920,50 euro sau 24.188,53 lei la cursul B.N.R. din data de 16.11.2006 de 3,4952 lei/1 euro

Proiecte etno-culturale

16.11.2006