MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI
P A R T E A I
Anul 175 (XIX) - Nr. 252 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE
ACTE Luni, 16 aprilie 2007
SUMAR
DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE
Decizia nr. 119 din 15 februarie 2007 referitoare la
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 82 alin. (1), (2), (4)
si (5), art. 86 si art. 104 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul
judecătorilor si procurorilor si ale art. 3 alin. (2) si art. 4 lit. b), c) si
d) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul
judecătorilor si procurorilor, republicată, si ale Legii nr. 47/1992 privind
organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicată, referitoare la
pensiiie de serviciu si la acordarea indemnizatiilor pentru cresterea copilului
în vârstă de până la 2 ani
Decizia nr. 152 din 22 februarie 2007 referitoare la
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 494 alin. 1, 2 si 3 teza
întâi din Codul civil
Decizia nr. 157 din 27 februarie 2007 referitoare la
exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 70 alin. (1) lit. a) din
Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în
România
Decizia nr. 178 din 6 martie 2007 referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 50 alin. (2) lit. g) si ale art. 55
alin. (2) lit. c) pct. (ii) si alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului
nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România
Decizia nr. 189 din 6 martie 2007 referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 19 din Legea nr. 168/1999 privind
solutionarea conflictelor de muncă
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
330. - Hotărâre privind aprobarea Aranjamentului
administrativ, semnat la Bucuresti la 19 octombrie 2006, pentru aplicarea
Acordului dintre România si Republica Ungară în domeniul securitătii sociale,
semnat la Bucuresti la 20 octombrie 2005
Aranjament
administrativ pentru aplicarea Acordului dintre România si Republica Ungară în
domeniul securitătii sociale, semnat la Bucuresti la 20 octombrie 2005
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
454. - Ordin al ministrului finantelor publice privind
aprobarea Instructiunilor pentru stabilirea procedurii privind efectuarea
operatiunilor necesare pentru acoperirea de la bugetul de stat a plătii TVA în
cadrul programelor PHARE, ISPA si SAPARD
521. - Ordin al ministrului finantelor publice pentru
modificarea si completarea Ordinului ministrului finantelor pubiice nr.
2.210/2006 privind depunerea declaratiilor fiscale prin mijloace electronice de
transmitere la distantă
625. - Ordin al ministrului mediului si gospodăririi apelor
privind aprobarea Metodologiei pentru urmărirea realizării de către operatorii
economici a obiectivelor prevăzute la art. 15 alin. (1) si (2) din Hotărârea
Guvernului nr. 2.406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz
ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR
175. - Decizie privind autorizarea functionării ca broker de
asigurare a Societătii Comerciale „FIRST INSURANCE - BROKER DE ASIGURARE”
-S.R.L
Cuantumul total al sumelor provenite din finantările private
ale partidelor politice în anul 2006, conform Legii nr. 334/2006 privind
finantarea activitătii partidelor politice si a campaniilor electorale
DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
din 15 februarie 2007
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 82
alin. (1), (2), (4) si (5), art. 86 si art. 104 alin. (1) din Legea nr.
303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor si ale art. 3 alin. (2)
si art. 4 lit. b), c) si d) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005
pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.
303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, si ale
Legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale,
republicată, referitoare la pensiile de serviciu si la acordarea
indemnizatiilor pentru cresterea copilului în vârstă de până la 2 ani
Ioan
Vida - presedinte
Nicolae
Cochinescu - judecător
Aspazia
Cojocaru - judecător
Kozsokár
Gábor - judecător
Acsinte
Gaspar - judecător
Petre
Ninosu - judecător
Ion
Predescu - judecător
Tudorel
Toader - judecător
Antonia
Constantin – procuror
Patricia
Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe
rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 82 alin. (1), (2), (4) si (5), art. 86 si art. 104 din Legea nr. 303/2004
privind statutul judecătorilor si procurorilor si ale art. 3 alin. (2) si art.
4 lit. b), c) si d) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005 pentru
aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004
privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, si ale Legii nr.
47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale,
republicată, referitoare la pensiile de serviciu si la acordarea
indemnizatiilor pentru cresterea copilului în vârstă de până la 2 ani, exceptie
ridicată de Petru Blaga în Dosarul nr. 2.787/35/2006 al Curtii de Apel Oradea -
Sectia civilă mixtă.
La
apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal
îndeplinită.
Reprezentantul
Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 82 alin. (1), (2), (4) si (5), art.
86 si 104 din Legea nr. 303/2004 ca neîntemeiată, întrucât aceste texte de lege
nu contravin dispozitiilor constitutionale invocate de autorul exceptiei. De
asemenea, consideră că, în realitate, o parte din critici vizează completarea
legii, precum si aspecte de aplicare a acesteia. În ceea ce priveste exceptia
de neconstitutionalitate a art. 3 alin. (2) si art. 4 lit. b), c) si d) din
Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005, pune concluzii de respingere a exceptiei
ca inadmisibilă, întrucât hotărârile Guvernului nu pot constitui, potrivit art.
29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, obiect al controlului de constitutionalitate.
CURTEA,
având
în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin
încheierea din 26 octombrie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 2.787/35/2006, Curtea
de Apel Oradea - Sectia civilă mixtă a sesizat Curtea Constitutională cu
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 82 alin. (1), (2), (4)
si (5), art. 86 si 104 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si
procurorilor si ale art. 3 alin. (2) si art. 4 lit. b), c) si d) din anexa la
Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si
procurorilor, republicată, si ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea si
functionarea Curtii Constitutionale, republicată, referitoare la pensiile de
serviciu si la acordarea indemnizatiilor pentru cresterea copilului în vârstă
de până la 2 ani. Exceptia a fost ridicată de Petru Blaga cu prilejul
solutionării contestatiei în anulare formulate împotriva Deciziei civile nr.
315/R din 27 februarie 2006, pronuntată de aceeasi instantă, prin care s-a
respins cererea de acordare a pensiei de serviciu.
În motivarea exceptiei autorul
acesteia sustine că dispozitiile de lege criticate încalcă principiul
egalitătii în drepturi consacrat de art. 16 alin. (1) din Constitutie, întrucât
în mod discriminatoriu fac diferentiere între profesia de avocat si celelalte
profesii de specialitate juridică prevăzute de art. 86 din Legea nr. 19/2000 ca
activităti care constituie vechime în magistratură, acestea nefiind luate în
calcul la stabilirea vechimii decât în cazul pensionării judecătorilor si
procurorilor din functie.
Curtea de Apel Oradea - Sectia civilă mixtă apreciază
că exceptia de neconstitutionalitate este întemeiată, întrucât dispozitiile
legale criticate „au caracter discriminatoriu, în conditiile în care este
instituit un tratament diferentiat între persoanele care au exercitat profesia
de avocat si cele care au exercitat profesia de consilier juridic,
jurisconsult, contravenindu-se astfel prevederilor art. 16 alin. (1) si (2) din
Constitutia României”.
În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea
de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele
de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.
Avocatul Poporului consideră că dispozitiile
art. 82 alin. (1), (2), (4) si (5), art. 86 si art. 104 din Legea nr. 303/2004
sunt constitutionale, întrucât nu stabilesc discriminări, ci instituie un
tratament egal pentru toate persoanele aflate în aceeasi situatie, fără nicio
deosebire pe criterii arbitrare. Arată că, de altfel, autorul exceptiei nu
critică aceste texte de lege pentru ceea ce cuprind, ci pentru ceea ce lipseste
din ele. Cât priveste dispozitiile din anexa la Hotărârea Guvernului nr.
1.275/2005, consideră că exceptia este inadmisibilă, întrucât obiect al
exceptiilor de neconstitutionalitate îl pot constitui doar legile si
ordonantele ori dispozitiile unei legi sau ordonante.
Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:
Curtea
Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul
exceptiei îl constituie dispozitiile art. 82 alin. (1), (2), (4) si (5), art.
86 si 104 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si
procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826
din 13 septembrie 2005, asa cum a fost modificată prin Legea nr. 29/2006 pentru
completarea Legii nr. 303/2004, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 198 din 2 martie 2006. Din modul în care a fost motivată exceptia
de neconstitutionalitate, Curtea constată că, în ceea ce priveste art. 104 din
Legea nr. 303/2004, autorul exceptiei are în vedere doar prevederile alin. (1).
Textele
de lege criticate au următorul continut:
-
Art. 82: „(1) Judecătorii si procurorii cu o vechime de cel putin 25 de ani
în magistratură beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie
de serviciu, în cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate în
ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării.
(2) Judecătorii, procurorii, precum si judecătorii financiari si procurorii
financiari care au exercitat aceste functii la Curtea de Conturi a României
sunt pensionati, la cerere, înainte de împlinirea vârstei prevăzute de lege si
beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel putin 25
de ani numai în aceste functii. La calcularea acestei vechimi se iau în
considerare si perioadele în care judecătorul sau procurorul a exercitat
profesia de avocat, fără ca acestea să poată fi mai mari de 10 ani.[...j
(4) De pensia de serviciu beneficiază si judecătorii si procurorii cu o
vechime în magistratură între 20 si 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei
prevăzut la alin. (1) fiind micsorat cu 1% pentru fiecare an care lipseste din
vechimea integrală.
(5) Persoanele care îndeplinesc conditiile de vechime prevăzute la alin.
(1) si (3) numai în functia de judecător sau procuror beneficiază de pensie de
serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupatie. În acest caz,
pensia se stabileste pe baza drepturilor salariate pe care le are un judecător
sau procuror în functie în conditii identice de vechime si nivel al instantei
sau parchetului.”;
-
Art. 86: „Constituie vechime în magistratură perioada în care judecătorul,
procurorul, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1)
sau magistratul-asistent a îndeplinit functiile de judecător, procuror,
personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat,
magistrat-asistent, auditor de justitie, judecător financiar, judecător financiar
inspector, procuror financiar si consilier în sectia jurisdictională a Curtii
de Conturi, grefier cu studii superioare juridice sau personal de specialitate
juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), precum si perioada în care a fost
avocat, notar, asistent judiciar, jurisconsult, consilier juridic sau a
îndeplinit functii de specialitate juridică în aparatul Parlamentului,
Administratiei Prezidentiale, Guvernului, Curtii Constitutionale, Avocatului
Poporului, Curtii de Conturi sau al Consiliului Legislativ.”;
-
Art. 104 alin. (1): „Judecătorii si procurorii în functie, precum si
personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) care au
beneficiat de vechime în magistratură potrivit Legii nr. 92/1992 pentru
organizarea judecătorească, republicată, cu modificările si completările
ulterioare, îsi păstrează această vechime.”
Autorul
exceptiei critică si dispozitiile art. 3 alin. (2) si art. 4 lit. b), c) si d)
din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul
judecătorilor si procurorilor, republicată, si ale Legii nr. 47/1992 privind
organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicată, referitoare la
pensiile de serviciu si la acordarea indemnizatiilor pentru cresterea copilului
în vârstă de până la 2 ani, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 979 din 3 noiembrie 2005, dispozitii ce reglementează aplicarea
dispozitiilor din Legea nr. 303/2004 privind vechimea în magistratură si
acordarea pensiei de serviciu.
În
opinia autorului exceptiei, dispozitiile legale criticate încalcă principiul
egalitătii cetătenilor în fata legii si a autoritătilor publice, fără
privilegii si fără discriminări, consacrat de art. 16 alin. (1) din
Constitutie.
Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată
că autorul este nemultumit de faptul că nu beneficiază de luarea în calculul
vechimii în magistratură pentru acordarea pensiei de serviciu a perioadei cât a
fost consilier juridic, desi art. 86 din Legea nr. 303/2004 se referă si la
această activitate atunci când stabileste functiile si profesiile de
specialitate juridică ce constituie vechime în magistratură.
În acest sens, consideră că se creează o discriminare
nejustificată între persoanele care ies la pensie din functia de judecător sau
procuror, si pentru care perioada cât au fost consilieri juridici se ia în
calcul, si persoanele care, desi au o vechime mare în functia de judecător, nu
beneficiază de această asimilare, întrucât ies la pensie dintr-o altă functie.
De asemenea, consideră că este discriminatorie si diferentierea pe care
legiuitorul o face în alin. (2) al art. 82 din Legea nr. 303/2004 între
profesia de avocat si celelalte profesii de specialitate juridică prevăzute în
art. 86 din lege.
Fată
de aceste sustineri, Curtea retine că, în conformitate cu prevederile art. 47
alin. (2) din Constitutie, conditiile de exercitare a dreptului la pensie, a
celorlalte drepturi de asigurări sociale si a altor forme de asistentă socială
sunt stabilite de lege. Astfel, legiuitorul este în drept să stabilească si să
modifice, ori de câte ori apare această necesitate, conditiile si criteriile de
acordare a pensiilor, modul de calcul si cuantumul acestora. De asemenea, în
considerarea situatiei specifice deosebite a unor categorii socioprofesionale,
legiuitorul poate institui tratamente juridice diferentiate prin conditii si
criterii de acordare derogatorii, cât si printr-un mod de calcul si cuantum
diferite ale pensiilor.
În categoria pensiilor speciale se încadrează si pensia de serviciu a
magistratilor, justificată de specificul exercitării functiilor de judecător si
de procuror, de restrictiile si incompatibilitătile legale stabilite pentru
aceste functii.
La
acordarea pensiei de serviciu prevăzute de art. 82 alin. (1) si (4) din Legea
nr. 303/2004 se are în vedere întreaga vechime realizată în magistratură,
conform definitiei date de art. 86 din aceeasi lege, respectiv activitatea
desfăsurată în exercitarea cvasitotalitătii profesiilor de specialitate
juridică. Potrivit alin. (2) al aceluiasi articol, pensia de serviciu
anticipată se acordă celor care au realizat vechimea prevăzută numai în
functiile de judecător si de procuror, dar se pot include în această vechime si
cel mult 10 ani de activitate în exercitarea profesiei de avocat. Pentru
persoanele care la data pensionării nu mai sunt în functia de judecător sau de
procuror, alin. (5) al art. 82 cere ca, pentru a putea beneficia de pensia de
serviciu, să aibă o vechime de cel putin 25 de ani numai în functia de procuror
sau de judecător, fără a putea lua în calcul vechimea realizată în orice altă
functie la care se referă art. 86 din lege.
Curtea
constată că, desi este diferentiată, această reglementare nu este
discriminatorie. Astfel, asa cum a arătat si prin Decizia nr. 684 din 15
decembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177
din 23 februarie 2006, „persoanele care se pensionează din functia de judecător
sau de procuror, rămânând în această functie până la îndeplinirea tuturor
conditiilor de pensionare, cele care, desi au trecut într-o altă activitate, au
în functia de judecător sau de procuror o vechime de 20 de ani sau chiar de 25
de ani, se află, în mod evident, într-o situatie diferită fată de persoanele
care la data îndeplinirii conditiilor de pensionare sunt încadrate în alte
functii, iar în functia de judecător sau de procuror nu au realizat o vechime
de cel putin 25 sau 20 de ani. Conform jurisprudentei Curtii Constitutionale,
concordantă si cu practica Curtii Europene a Drepturilor Omului, situatia
obiectiv diferită în care se află anumite categorii de persoane justifică sau
chiar impune instituirea prin lege a unui tratament juridic rezonabil
diferentiat, fără ca aceasta să reprezinte privilegii ori discriminări”.
În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate raportată la art. 82
alin. (2), Curtea constată că, de fapt, autorul exceptiei doreste o completare
a textului, în sensul cuprinderii si altor activităti de specialitate juridică
ce pot fi luate în calculul vechimii în magistratură, alături de activitatea de
avocat, aspect ce, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, nu revine
competentei Curtii Constitutionale.
De
altfel, Curtea observă că autorul exceptiei se încadrează doar în ipoteza
prevăzută de art. 82 alin. (5), celelalte dispozitii din Legea nr. 303/2004
nefiindu-i aplicabile. Astfel, potrivit art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr.
47/1992, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 82 alin. (1),
(2) si (4), art. 86 si art. 104 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 urmează a fi
respinsă ca fiind inadmisibilă.
De
asemenea, Curtea constată că si exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 3 alin. (2) si art. 4 lit. b), c) si d) din anexa la
Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005 este inadmisibilă, întrucât, potrivit
aceluiasi art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, hotărârile Guvernului nu pot
constitui obiect al controlului de constitutionalitate.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si
al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.
A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
În
numele legii
DECIDE:
1.
Respinge, ca fiind neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 privind statutul
judecătorilor si procurorilor, exceptie ridicată de Petru Blaga în Dosarul nr.
2.787/35/2006 al Curtii de Apel Oradea - Sectia civilă mixtă.
2.
Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 82 alin. (1), (2) si (4), art. 86 si art. 104 alin. (1) din
Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor si ale art. 3
alin. (2) si art. 4 lit. b), c) si d) din anexa la Hotărârea Guvernului nr.
1.275/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor
Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată,
si ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii
Constitutionale, republicată, referitoare la pensiile de serviciu si la
acordarea indemnizatiilor pentru cresterea copilului în vârstă de până la 2
ani, exceptie ridicată de acelasi autor în acelasi dosar al Curtii de Apel
Oradea - Sectia civilă mixtă.
Definitivă
si general obligatorie.
Pronuntată
în sedinta publică din data de 15 februarie 2007.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
din 22 februarie 2007
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 494
alin. 1, 2 si 3 teza întâi din Codul civil
Ioan
Vida - presedinte
Nicolae
Cochinescu - judecător
Aspazia
Cojocaru - judecător
Acsinte
Gaspar - judecător
Kozsokár
Gábor - judecător
Petre
Ninosu - judecător
Ion
Predescu - judecător
Ion
Tiucă - procuror
Irina
Loredana Gulie - magistrat-asistent
Pe
rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor
art. 494 alin. 1, 2 si alin. 3 teza întâi din Codul civil, exceptie ridicată de
Societatea Comercială „Vinificatie si Băuturi Gorj” - S.A. În Dosarul nr.
5.065/54/2005 (număr în format vechi 1.952/CIV/2005) al Curtii de Apel Craiova
- Sectia civilă.
La
apelul nominal răspund părtile Alexandru Magherescu si Ana Popescu, prin
avocat, cu delegatie la dosar, precum si partea Victor Magherescu, personal si
reprezentat de acelasi avocat. Lipseste autoarea exceptiei. Procedura de citare
este legal îndeplinită.
Având
cuvântul pe fond, reprezentantul părtilor Alexandru Magherescu, Ana Popescu si
Victor Magherescu solicită respingerea exceptiei ca neîntemeiată. În acest
sens, arată că textul de lege criticat nu contravine principiului
constitutional al garantării si ocrotirii proprietătii private, iar
diferentierea făcută de legiuitor în ceea ce priveste constructorul de
bună-credintă sau de rea-credintă, care edifică o constructie sau plantatie pe
terenul altuia, este deplin justificată.
Reprezentantul
Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca neîntemeiată,
arătând că textul de lege criticat nu contravine dispozitiilor constitutionale
invocate.
CURTEA,
având
în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin
încheierea din 18 octombrie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 5.065/54/2005
(număr în format vechi 1.952/CIV/2005), Curtea de Apel Craiova - Sectia
civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 494 alin. 1, 2 si 3 teza întâi din Codul civil. Exceptia
a fost ridicată de Societatea Comercială „Vinificatie si Băuturi Gorj” - S.A.
Într-o cauză având ca obiect actiunea formulată împotriva autoarei exceptiei
pentru obligarea acesteia la ridicarea constructiilor efectuate pe terenul
altuia, în conformitate cu prevederile art. 494 din Codul civil.
În motivarea exceptiei se
sustine că reglementarea dreptului proprietarului unui teren de a obtine
ridicarea constructiilor edificate cu rea-credintă de către un tert, pe
cheltuiala constructorului, precum si despăgubiri pentru eventualele daune
aduse proprietarului fondului, echivalează cu o veritabilă expropriere în
interes privat, cu nerespectarea conditiei existentei unei drepte si prealabile
despăgubiri, stabilite de comun acord cu proprietarul. Se mai arată că în acest
mod este încălcat principiul constitutional al garantării si ocrotirii
proprietătii private în mod egal, indiferent de titular, deoarece instituie o
discriminare între proprietarul constructiilor si plantatiilor edificate pe
terenul altuia, care este obligat să le ridice pe cheltuiala proprie, si
proprietarul terenului, care este îndreptătit să obtină despăgubiri. De
asemenea, se arată că tratamentul juridic diferit acordat constructorului de
bună-credintă, fată de constructorul de rea-credintă, contravine principiului
constitutional al egalitătii cetătenilor în fata legii.
Curtea de Apel Craiova - Sectia civilă apreciază
că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, arătând că titularul
dreptului de proprietate asupra terenului devine proprietar al constructiei,
iar constructorul dobândeste un drept de creantă, potrivit principiului
îmbogătirii fără just temei.
Potrivit
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată
presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului
Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate.
Avocatul
Poporului consideră că textul de lege este constitutional.
Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând
încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul
întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor prezente, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:
Curtea
Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul
exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 494 alin. 1,
2 si alin. 3 teza întâi din Codul civil, potrivit cărora: „Dacă plantatiile,
constructiile si lucrările au fost făcute de către o a treia persoană cu
materialele ei, proprietarul pământului are dreptul de a le tine pentru
dânsul, sau de a îndatora pe acea persoană să le ridice.
Dacă proprietarul pământului cere ridicarea plantatiilor si a
constructiilor, ridicarea va urma cu cheltuiala celui ce Ie-a făcut; el poate
chiar, după împrejurări, fi condamnat la daune-interese pentru prejudiciile sau
vătămările ce a putut suferi proprietarul locului.
Dacă proprietarul voieste a păstra pentru dânsul acele plantatii si
clădiri, el este dator a plăti valoarea materialelor si pretul muncii, fără ca
să se ia în consideratie sporirea valorii fondului, ocazionată prin facerea
unor asemenea plantatii si constructii.”
În opinia autoarei exceptiei, prevederile legale criticate contravin
dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea
cetătenilor în fata legii si a autoritătilor publice, art. 20 - Tratatele
internationale privind drepturile omului, art. 44 alin. (1) privind
garantarea dreptului de proprietate, alin. (2) teza întâi referitoare la
garantarea si ocrotirea în mod egal, indiferent de titular, a proprietătii
private, alin. (3) privind exproprierea, alin. (6) ce se referă la despăgubirile
ce se cuvin proprietarului în caz de expropriere sau pentru folosirea
subsolului unei proprietăti imobiliare de către autoritatea publică si art. 53
- Restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti.
De
asemenea, sunt invocate prevederile art. 1 din primul Protocol aditional la
Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale si
ale art. 14 din aceeasi Conventie.
Analizând
exceptia de neconstitutionalitate invocată, Curtea retine următoarele:
Prevederile
art. 494 din Codul civil sunt incluse în capitolul II - Despre dreptul de accesiune asupra celor unite si încorporate cu
lucrul si reglementează accesiunea imobiliară artificială, ca mod de
transmitere a proprietătii în favoarea proprietarului bunului principal, atunci
când o plantatie, constructie sau orice lucrare este edificată de un tert, cu
materiale proprii, pe terenul altcuiva.
Prin
urmare, proprietarul terenului beneficiază de o prezumtie legală relativă de a
fi si proprietarul constructiilor sau plantatiilor, în temeiul dispozitiilor
art. 492 din Codul civil, potrivit căruia accesiunea imobiliară artificială se
realizează întotdeauna în folosul proprietarului terenului, ca bun principal (superficies
solo cedit), oricare ar fi valoarea constructiilor sau plantatiilor
edificate.
Prevederile
art. 494 alin. 1, 2 si alin. 3 teza întâi reglementează situatia în care
plantatiile si lucrările au fost făcute de către un tert de rea-credintă cu
materiale proprii, statuând că proprietarul terenului poate opta între a păstra
lucrările, cu obligatia de a-l despăgubi pe constructor, în temeiul
principiului că nimeni nu se poate îmbogăti fără just temei, sau a-l obliga pe
acesta să le ridice pe cheltuiala proprie.
Asadar,
Curtea constată că autoarea exceptiei porneste de la o premisă gresită atunci
când sustine că, în calitate de proprietar al constructiei edificate cu
rea-credintă pe terenul altuia, nu beneficiază de despăgubiri pentru valoarea
acestora, ceea ce, în opinia sa, contravine protectiei constitutionale si
internationale a dreptului de proprietate privată.
Dimpotrivă,
în ipoteza reglementată de textul de lege criticat, o tertă persoană care a
construit cu rea-credintă pe terenul proprietatea alteia nu are decât un drept
de creantă asupra materialelor si lucrărilor edificate, iar nu un drept real,
în spetă un drept de proprietate, astfel încât invocarea încălcării
dispozitiilor constitutionale referitoare la dreptul de proprietate privată,
precum si a prevederilor art. 1 din primul Protocol aditional la Conventia
pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, nu poate fi
retinută.
Pentru aceleasi considerente, Curtea nu poate retine nici
invocarea încălcării dispozitiilor art. 53 din Legea fundamentală.
În ceea ce priveste sustinerea potrivit căreia tratamentul juridic diferit
acordat proprietarului constructiilor sau plantatiilor, fată de proprietarul
terenului, pe de o parte, si constructorului de rea-credintă, fată de
constructorul de bună-credintă, pe de altă parte, contravine dispozitiilor art.
16 alin. (1) din Constitutie, coroborat cu art. 14 din Conventia pentru
apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, aceasta nu este
întemeiată. Sub acest aspect, Curtea Constitutională a retinut, în mod
constant, că principiul constitutional al egalitătii în drepturi nu are
semnificatia unei uniformităti de tratament juridic, asa încât, dacă la
situatii egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situatii distincte,
tratamentul nu poate fi decât diferit.
Pentru
considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din
Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art.
29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
În
numele legii
DECIDE:
Respinge
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 494 alin. 1, 2 si 3 teza
întâi din Codul civil, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Vinificatie
si Băuturi Gorj” - S.A. În Dosarul nr. 5.065/54/2005 (număr în format vechi
1.952/CIV/2005) al Curtii de Apel Craiova - Sectia civilă.
Definitivă
si general obligatorie.
Pronuntată
în sedinta publică din data de 22 februarie 2007.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
din 27 februarie 2007
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 70
alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind
regimul străinilor în România
Ioan
Vida - presedinte
Nicolae
Cochinescu - judecător
Aspazia
Cojocaru - judecător
Acsinte
Gaspar - judecător
Kozsokár
Gábor - judecător
Petre
Ninosu – judecãtor
Ion
Predescu - judecător
Serban
Viorel Stănoiu - judecător
Tudorel
Toader - judecător
Antonia
Constantin - procuror
Valentina
Bărbăteanu - magistrat-asistent
Pe
rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor
art. 70 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002
privind regimul străinilor în România, exceptie ridicată de Antoine Bassmaji,
Lucia Bassmaji si Gabriel Bassmaji în Dosarul nr. 28.508/2/2005 al înaltei
Curti de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ.
La
apelul nominal răspund, personal, autorii exceptiei, lipsind partea Ministerul
Administratiei si Internelor - Serviciul pentru străini, fată de care procedura
de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza
fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul autorilor exceptiei.
Antoine
Bassmaji învederează Curtii aspecte concrete legate de evolutia în România a
activitătii profesionale si a vietii sale de familie.
Lucia
Bassmaji arată că textul de lege criticat afectează destinele oamenilor,
influentându-le în mod negativ. În acest sens, arată că străinului care este
membru al unei familii de cetăteni români îi sunt nesocotite drepturi garantate
de Constitutia României, precum dreptul la liberă circulatie, dreptul la muncă
si dreptul la viată intimă, familială si privată. Precizează că si copiii
străinului, care au cetătenie română, sunt afectati de prevederile art. 70
alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002, fiind
privati de armonia ce trebuie să domnească în familie. De asemenea, arată că
aplicarea textului de lege amintit nu tine seama de interesul superior al
copiilor, care trebuie să prevaleze în toate actiunile autoritătilor publice.
În sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate, autorii acesteia depun la
dosarul cauzei note scrise.
Reprezentantul
Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de
neconstitutionalitate, considerând că textul de lege criticat nu contravine
prevederilor constitutionale invocate de autorii exceptiei.
CURTEA,
având
în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin
încheierea din 13 septembrie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 28.508/2/2005, Înalta
Curte de Casatie si «Justitie - Sectia de contencios administrativ a sesizat
Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate
a prevederilor art. 70 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgentă a
Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, exceptie ridicată de Antoine Bassmaji, Lucia Bassmaji si Gabriel Bassmaji
într-o cauză având ca obiect solutionarea recursului împotriva sentintei prin
care Curtea
Antoine Bassmaji împotriva deciziei de respingere a cererii
de acordare a dreptului de sedere permanentă si stabilire a domiciliului în
România, dată de Ministerul Administratiei si Internelor - Serviciul pentru
străini.
În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, în esentă, că textul de lege criticat îngrădeste dreptul la
liberă circulatie, consfintit prin art. 25 din Constitutie. În opinia
autorilor, prevederile ce constituie obiect al exceptiei nesocotesc
necesitătile obiective ale destinatarilor normei criticate, netinând seama de
posibilitatea aparitiei unor situatii urgente în viata lor familială, care să
îi pună în imposibilitatea de a respecta cerintele impuse de aceasta, referitoare
la caracterul continuu al sederii pe teritoriul României timp de 5 ani. În
plus, consideră că se mai încalcă si dispozitiile art. 26 alin. (1) si art. 48
din Constitutie, întrucât prevederile textului criticat favorizează dezbinarea
familiei si abandonul familial, influentând negativ dezvoltarea psihică a
copiilor. Se apreciază că toate acestea sunt consecinta „instabilitătii si
nesigurantei legale a unuia dintre membrii familiei, mai ales când acesta este
întretinătorul familiei”. De asemenea, se mai arată că dispozitiile art. 70
alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 contravin
prevederilor Declaratiei Universale a Drepturilor Omului si pactelor si
tratatelor la care România este parte.
Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia
de contencios administrativ consideră că exceptia de neconstitutionalitate
este neîntemeiată.
Potrivit
prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a
fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului
si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate.
Avocatul Poporului consideră că prevederile
art. 70 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002
sunt constitutionale. Precizează că acestea nu aduc atingere dreptului la
liberă circulatie, garantat de Legea fundamentală, întrucât, nefiind un drept
absolut, acesta trebuie să se exercite în conditiile stabilite de lege.
Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicata punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând
încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul
întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile autorilor exceptiei, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:
Curtea
Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. i alin.
(2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate.
Obiectul
exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 70 alin. (1)
lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul
străinilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
201 din 8 martie 2004, modificată si completată prin Legea nr. 482/2004,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.116 din 27
noiembrie 2004. Textul de lege criticat are următorul cuprins:
-
Art. 70 alin. (1) lit. a): „Conditii de stabilire a domiciliului în România
(1) Străinii îsi pot stabili domiciliul în România dacă îndeplinesc
cumulativ următoarele conditii:
a) o sedere temporară continuă si legală în ultimii 5 ani anteriori
depunerii cererii, astfel:
(i) sederea va fi considerată continuă atunci când perioada de absentă de
pe teritoriul României este mai mică de 6 luni consecutive si nu depăseste în
total 10 luni pe întreaga perioadă;
(ii) sederea va fi considerată legală atunci când discontinuitătile între
perioadele pentru care s-a acordat succesiv dreptul de sedere sunt mai mici de
30 de zile consecutive si nu depăsesc în total 90 de zile pe întreaga perioadă,
chiar dacă au fost sanctionati contraventional.”
În
opinia autorilor exceptiei de neconstitutionalitate, textul de lege criticat
contravine următoarelor dispozitii din Constitutie: art. 18 alin. (1) care
garantează dreptul cetătenilor străini si al apatrizilor de a se bucura de
protectia generală a persoanelor si a averilor, art. 20 alin. (2) privind
prioritatea reglementarilor internationale în domeniul drepturilor fundamentale
ale omului în raport cu legile interne, art. 25 referitor la dreptul la liberă
circulatie al cetătenilor, art. 26 alin. (1) care instituie în sarcina
autoritătilor obligatia de a respecta si ocroti viata intimă, familială si
privată, art. 48 care reglementează organizarea familiei si art. 49 alin. (1)
care instituie un regim special de protectie si de asistentă a copiilor si
tinerilor în realizarea drepturilor lor. De asemenea, autorii exceptiei au
invocat si încălcarea prevederilor Declaratiei Universale a Drepturilor Omului.
În
plus, autorii fac referire si la prevederile art. 1 din Codul familiei, care
stabilesc că statul ocroteste căsătoria si familia si sprijină prin măsuri
economico-sociale dezvoltarea si consolidarea familiei, precum si la cele ale
Legii nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului.
Examinând
exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea observă că textul de lege
criticat reglementează una dintre conditiile pe care trebuie să le
îndeplinească un cetătean străin pentru a i se putea recunoaste de către
autoritătile române dreptul de a-si stabili domiciliul pe teritoriul României.
Astfel, art. 70 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
194/2002 prevede că sederea străinului pe teritoriul României trebuie să
întrunească două atribute: să fie continuă si să fie legală. Textul clarifică
întelesul acestor doi termeni, precizând în ce împrejurări sederea poate fi
considerată continuă si legală.
Autorii
exceptiei îsi fundamentează critica de neconstitutionalitate, în principal, pe
nesocotirea, de către prevederile textului criticat, a dispozitiilor
constitutionale care garantează dreptul la liberă circulatie. Or, asa cum
însusi textul art. 25 alin. (1) din Constitutie prevede în fraza a doua,
conditiile exercitării acestui drept se stabilesc prin lege. De aceea, prin
chiar instituirea cerintei mentionate, art. 70 alin. (1) lit. a) din Ordonanta
de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 apare pe deplin constitutional, dând
substantă exigentei Legii fundamentale.
Conditionarea
obtinerii de către străini a dreptului de a-si stabili domiciliul în România de
anumite atribute ale sederii acestora pe teritoriul statului român, în
intervalul de timp al ultimilor 5 ani, respectiv continuitatea si legalitatea
sederii, este impusă de ratiuni de politică în domeniul migratiei, de
necesitatea, subordonată cerintelor constitutionale, a instituirii unui control
eficient, dar, în acelasi timp, democratic, al exercitării dreptului de liberă
circulatie a străinilor pe teritoriul României.
În ceea ce priveste critica prin raportare la prevederile art. 18 alin. (1)
din 6onstitutie, Curtea constată că aceasta nu poate fi retinută, întrucât
dispozitiile ce formează obiect al exceptiei de neconstitutionalitate nu aduc
în niciun fel atingere principiului constitutional potrivit căruia cetătenii
străini si apatrizii se bucură de protectia generală a persoanelor si a
averilor. Aceasta, deoarece nu afectează valorile a căror apărare este
subînteleasă de textul constitutional, si anume viata, integritatea corporală,
sănătatea, libertatea, demnitatea si patrimoniul străinului.
Invocarea
neconcordantei dintre textul de lege criticat si prevederile constitutionale
ale art. 48 privind organizarea familiei si cele ale art. 49 alin. (1)
referitoare la protectia copiilor si tinerilor nu prezintă relevantă în
solutionarea prezentei spete, neavând incidentă în cauză.
În
fine, în ceea ce priveste raportarea dispozitiilor criticate la prevederi ale
Codului familiei si ale Legii nr. 272/2004 privind protectia si promovarea
drepturilor copilului, Curtea constată că excedează competentei sale, întrucât
examinarea constitutionalitătii unui text de lege are în vedere
compatibilitatea acestui text cu dispozitiile constitutionale, iar nu
compararea prevederilor mai multor legi între ele.
Pentru
considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din
Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art.
29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
În
numele legii
DECIDE:
Respinge
exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 70 alin. (1) lit. a) din
Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în
România, exceptie ridicată de Antoine Bassmaji, Lucia Bassmaji si Gabriel
Bassmaji în Dosarul nr. 28.508/2/2005 al înaltei Curti de Casatie si Justitie -
Sectia de contencios administrativ.
Definitivă
si general obligatorie.
Pronuntată
în sedinta publică din data de 27 februarie 2007.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent
Valentina Bărbăteanu
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
din 6 martie 2007
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 50
alin. (2) lit. g) si ale art. 55 alin. (2) lit. c) pct. (ii) si alin. (4) din
Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în
România
Ioan
Vida - presedinte
Nicolae
Cochinescu - judecător
Aspazia
Cojocaru - judecător
Acsinte
Gaspar - judecător
Kozsokár
Gábor - judecător
Petre
Ninosu - judecător
Ion
Predescu - judecător
Serban
Viorel Stănoiu - judecător
Ion
Tiucă – procuror
Claudia-Margareta
Krupenschi - magistrat-asistent
Pe
rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 50 alin. (2) lit. g) si ale art. 55 alin. (2) lit. c) pct. (ii) si alin.
(4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul
străinilor în România, exceptie ridicată de Zhu Jianhua în Dosarul nr.
1.968/2/2006 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios
administrativ si fiscal.
La
apelul nominal răspunde autorul exceptiei, personal, însotit de interpretul
autorizat de limba chineză, dl. Ioan Budura, lipsind cealaltă parte, fată de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza
fiind în stare de judecată, partea prezentă sustine, prin traducător, că actul
normativ criticat nu este în măsură să îl apere de arbitrariul Autoritătii
pentru străini, care a prin decizie părăsirea teritoriului României, fără drept
de revenire, în conditiile în care acesta, pe perioada sederii sale în tară, a
realizat investitii importante. Astfel, este încălcat dreptul său de
proprietate privată si apreciază că ordonanta criticată ar trebui modificată,
solicitând totodată admiterea exceptiei de neconstitutionalitate.
Reprezentantul
Ministerului Public arată că textele de lege criticate nu relevă niciun fel de
contrarietate fată de normele constitutionale si internationale invocate, ci
reprezintă consecinta firească a nerespectării legii în ceea ce priveste
conditiile cerute pentru acordarea sau prelungirea dreptului de sedere
temporară în România. Totodată, potrivit prevederilor cuprinse în Ordonanta de
urgentă a Guvernului nr. 194/2002, decizia Autoritătii pentru străini poate fi
atacată în fata instantei de judecată competente, astfel că un eventual abuz
sau arbitrariu al acestei autorităti este supus controlului judecătoresc. În
consecintă, solicită respingerea exceptiei ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrările dosarului, retine
următoarele:
Prin
încheierea din 26 septembrie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 1.968/2/2006, Curtea
de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a
sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 50 alin. (2) lit. g) si ale art. 55 alin. (2) lit. c) pct.
(ii) si alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind
regimul străinilor în România. Exceptia a fost ridicată de Zhu Jianhua
într-o cauză având ca obiect solutionarea unei actiuni în contencios
administrativ.
În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că textele de lege mentionate încalcă dispozitiile art. 44 alin.
(1) si (2) din Constitutie, coroborate cu prevederile art. 1 par. 1 din
Protocolul nr. 1 la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a
libertătilor fundamentale, art. 14 din Conventie si ale art. 1 par. 1 din
Protocolul nr. 12 la aceeasi conventie, „precum si a jurisprudentei Curtii
Europene a Drepturilor Omului în materie, care instituie si garantează dreptul
de proprietate privată si dreptul persoanei la nediscriminare”. În acest sens,
se arată că „prin refuzul de a li se prelungi dreptul de sedere temporară
cetătenilor străini care nu îndeplinesc cumulativ conditiile generale si cele
speciale, în functie de scopul sederii” si emiterea, în consecintă, a unei
dispozitii de părăsire a teritoriului României, „se limitează excesiv si
discriminatoriu dreptul constitutional de proprietate al acestora”. Măsura
dispusă încalcă, de asemenea, si principiul proportionalitătii, consacrat în
jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, si, întrucât conditiile
legale criticate privesc doar pe cetătenii străini, sunt apreciate de autorul
exceptiei ca fiind discriminatorii.
Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si
fiscal apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este
neîntemeiată.
Potrivit
dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a
fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului
si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la
exceptia de neconstitutionalitate.
Avocatul Poporului consideră că dispozitiile
art. 50 alin. (2) lit. g) si ale art. 55 alin. (2) lit. c) pct. (ii) si alin.
(4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 sunt constitutionale.
Astfel, acestea nu contravin principiului nediscriminarii, deoarece conditiile
cerute se circumscriu scopului pentru care fiecare categorie de străini
nominalizată de lege solicită prelungirea dreptului de sedere temporară în
România si se justifică prin însusi interesul pretins de solicitant, fiind
aplicabile, în mod unitar, tuturor străinilor aflati în situatii identice. În
ceea ce priveste pretinsa încălcare a dreptului de proprietate, apreciază că
dispozitiile art. 44 alin. (1) si (2) din Constitutie nu au incidentă în cauză.
Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând
încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul
întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile
procurorului si dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:
Curtea
Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2),ale art.
2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de
neconstitu-tionalitate.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie
dispozitiile art. 50 alin. (2) lit. g) si ale art. 55 alin. (2) lit. c) pct.
(ii) si alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind
regimul străinilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 201 din 8 martie 2004, astfel cum au fost modificate si
completate prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 113/2005, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 658 din 25 iulie 2005. Textele de
lege criticate au următorul cuprins:
-
Art. 50 alin. (2) lit. g) - Conditii de prelungire a dreptului de sedere
temporară; „Dreptul de sedere temporară în România se poate prelungi
succesiv pentru perioade de până la un an, numai dacă: [...] g) prezintă dovada
asigurării sociale de sănătate.”
- Art. 55 alin. (2) lit. c) pct. (ii) si alin. (4)
-Prelungirea dreptului de sedere pentru desfăsurarea de activităti comerciale:
„(2) Prelungirile ulterioare ale dreptului de sedere temporară se pot acorda
dacă străinul îndeplineste următoarele conditii. [...] c) cererile pentru
prelungirile ulterioare ale dreptului de sedere temporară trebuie însotite de
următoarele documente: [...] (ii) Înscrierile de mentiuni prevăzute de lege,
corespunzătoare modificărilor intervenite cu privire la actul constitutiv al
societătii comerciale; [...] (4) In scopul dovedirii îndeplinirii conditiilor
financiare prevăzute în prezentul articol, Ministerul Finantelor Publice
eliberează, la cererea străinilor, certificate cuprinzând mentiuni referitoare
la: cifra de afaceri, investitii totale, contul de profit si pierdere,
dividende calculate si plătite asociatilor ori reinvestite conform datelor din
situatiile financiare.
În motivarea exceptiei, autorul acesteia invocă încălcarea dreptului de
proprietate privată si a principiului nediscrtminării, astfel cum sunt
garantate de dispozitiile art. 44 alin. (1) si (2) din Constitutie, coroborate
cu prevederile art. 1 par. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventia pentru apărarea
drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, art. 14 din Conventie si ale
art. 1 par. 1 din Protocolul nr. 12 la aceeasi conventie.
Examinând
exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că, în esentă, autorul
acesteia apreciază că textele de lege criticate, prin care sunt reglementate
cerintele generale si specifice necesare prelungirii dreptului de sedere
temporară în România, în functie de un anumit scop urmărit, sunt excesive,
discriminatorii si disproportionate cu finalitatea urmărită si încalcă dreptul
de proprietate al unui cetătean străin care, cum e cazul în spetă, a investit
în România o sumă importantă de bani.
Curtea
constată că aceste sustineri de neconstitutionalitate nu pot fi retinute.
Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 reglementează regimul străinilor
în România, astfel că, evident, se adresează acestora, iar criticile pe motivul
discriminării pe criterii de origine natională sunt nefondate. De altfel, în
acest sens Curtea Constitutională s-a mai pronuntat, de exemplu, prin Decizia
nr. 443 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 15 iunie 2006, cu prilejul solutionării
exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 55 alin. (1) lit. a)
din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002.
Cât
priveste criticile de neconstitutionalitate referitoare la încălcarea dreptului
de proprietate privată, Curtea observă că textele de lege examinate nu contin
norme privind acest drept si, ca atare, prevederile art. 44 alin. (1) si (2)
din Constitutie, coroborate cu art. 1 par. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventia
pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale nu au
incidentă în cauză. Dispozitiile de lege criticate nu fac decât să enumere
conditiile si actele necesare prelungirii dreptului de sedere temporară a
străinilor în România în scopul desfăsurării de activităti economice, condîtii
ce se circumscriu scopului pentru care fiecare categorie de străini
nominalizată de lege solicită prelungirea dreptului de sedere temporară în
România si se justifică prin însusi interesul pretins de solicitantul
dreptului.
Curtea
observă, de altfel, că autorul a invocat prezenta exceptie de
neconstitutionalitate în cadrul unei contestatii formulate în fata instantei de
judecată competente împotriva refuzului Autoritătii pentru străini de a-i
prelungi dreptul de sedere temporară în România. Prin urmare, Curtea constată,
pe de o parte, că autorul beneficiază pe deplin de exercitarea neîngrădită a
drepturilor sale procesuale, iar, pe de altă parte, că motivele de
neconstitutionalitate formulate au, în realitate, natura unor argumente de
fapt, astfel că nu pot fi retinute de instanta de contencios constitutional.
Pentru
considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin.
(4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si
al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge,
ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 50
alin. (2) lit. g) si ale art. 55 alin. (2) lit. c) pct. (ii) si alin. (4) din
Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în
România, exceptie ridicată de Zhu Jianhua în Dosarul nr. 1.968/2/2006 al Curtii
de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.
Definitivă
si general obligatorie.
Pronuntată
în sedinta publică din data de 6 martie 2007.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
din 6 martie 2007
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 19
din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de muncă
Ioan
Vida - presedinte
Nicolae
Cochinescu - judecător
Aspazia
Cojocaru - judecător
Kozsokár
Gábor - judecător
Acsinte
Gaspar - judecător
Petre
Ninosu - judecător
Ion
Predescu - judecător
Serban
Viorel Stănoiu - judecător
Ion
Tiucă - procuror
Patricia
Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate
a dispozitiilor art. 19 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea
conflictelor de muncă, exceptie ridicată de Directia de Muncă, Solidaritate
Socială si Familie Galati în Dosarul nr. 3.295/44/2006 al Curtii de Apel Galati
- Sectia contencios administrativ si fiscal.
La
apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal
îndeplinită.
Reprezentantul
Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de
neconstitutionalitate ca neîntemeiată, considerând că textul de lege criticat
nu contravine dispozitiilor constitutionale invocate.
CURTEA,
având
în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin
încheierea din 26 octombrie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 3.295/44/2006, Curtea
de Apel Galati - Sectia de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea
Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 19
din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de muncă. Exceptia
a fost ridicată de directia de Muncă, Solidaritate Socială si Familie Galati cu
prilejul solutionării recursului formulat împotriva Sentintei comerciale nr.
263 din 21 martie 2006, pronuntată de Tribunalul Galati - Sectia comercială,
maritimă, fluvială si de,contencios administrativ în Dosarul nr. 145/CA/2006.
În motivarea exceptiei autorul
acesteia sustine, în esentă, că textul de lege criticat contravine
dispozitiilor art. 43 alin. (2) din Constitutie. În acest sens, arată că, prin
obligatia ce o instituie pentru directiile de muncă de a înregistra toate
conflictele de interese, creează posibilitatea declansării unor conflicte de
interese si implicit exercitarea dreptului la grevă chiar si cu nerespectarea
conditiilor si etapelor prevăzute de lege.
Curtea de Apel Galati - Sectia de contencios administrativ si fiscal apreciază că textul de lege criticat nu contravine dispozitiilor
constitutionale invocate de autorul exceptiei. Astfel, arată că directiile de
muncă nu au nicio competentă legală în a aprecia asupra oportunitătii cererii
de declansare a unui conflict de interese ori de a se pronunta asupra
legalitătii sau naturii juridice a conflictului.
În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele
de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.
Avocatul Poporului consideră că textul de lege
criticat este constitutional, având în vedere că stabilirea procedurii de
conciliere este în concordantă cu prevederile constitutionale, potrivit cărora
conditiile si limitele exercitării dreptului la grevă sunt stabilite prin lege.
Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând
încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul
întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de
lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992,
retine următoarele:
Curtea
Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul
exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 19 din Legea
hr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de muncă, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, jir.
582 din 29 noiembrie 1999, dispozitii potrivit cărora „în termen de 24 de
ore de la înregistrarea sesizării Ministerul Muncii si Protectiei Sociale
desemnează delegatul său pentru participare la concilierea conflictului de
interese, care are obligatia să ia următoarele măsuri:
a) comunicarea sesizării unitătii în termen de 48 de ore de la desemnarea
sa;
b) convocarea părtilor la procedura de conciliere la un termen ce nu poate
depăsi 7 zile de la înregistrarea sesizării.”
În opinia autorului exceptiei, textul de lege criticat contravine
prevederilor art. 43 alin. (2) din Constitutie, conform cărora conditiile si
limitele exercitării dreptului la grevă si garantiile necesare asigurării
serviciilor esentiale pentru societate sunt stabilite de lege.
Examinând
exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că esenta criticii formulate
de autorul acesteia are în vedere obligatia pe care art. 19 din Legea nr.
168/1999 o creează în sarcina directiilor de muncă, solidaritate socială si
familie de a înregistra un conflict de interese, chiar si în conditiile în care
acesta s-a declansat fără îndeplinirea conditiilor legale.
Fată
de această sustinere, Curtea consideră că analiza textului de lege criticat
trebuie să tină seama de contextul întregii reglementări a procedurii de
solutionare a conflictelor de interese, cuprinsă în aceeasi lege.
Astfel,
art. 12-16 din Legea nr. 163/1999
reglementează detaliat conditiile si procedura declansării unui conflict de
interess. Potrivit art. 17, sindicatul reprezentativ sau reprezentantii alesi
ai salariatilor pot sesiza directia de muncă, solidaritate socială si familie
judeteană numai în cazul în care conflictul de interese a fost declansat în
conditiile prevăzute de art. 16. Art. 18 stabileste conditiile pe care
sesizarea pentru concilierea conflictului de interese trebuie să le
îndeplinească în mod obligatoriu pentru a fi înregistrată. Asa fiind, directia
de muncă, solidaritate socială si familie va înregistra sesizarea doar dacă
aceasta cuprinde: „a) unitatea la care s-a declansat conflictul de interese,
cu indicarea sediului si a numelui conducătorului; b) obiectivul conflictului
de interese si motivarea acestuia; c) dovada îndeplinirii cerintelor prevăzute
la art. 14-16; d) indicarea persoanelor delegate să reprezinte la conciliere
sindicatul reprezentativ sau, după caz, salariatii.” Curtea constată însă
că, în spetă, Directia de Muncă, Solidaritate Socială si Familie Galati este
nemultumită de faptul că i-ar reveni obligatia înregistrării unei sesizări care
priveste un conflict de interese declansat fără îndeplinirea unor conditii
legale a căror respectare, potrivit competentei stabilite de lege, acest organ
administrativ nu o poate controla, respectiv cu încălcarea art. 12 lit. d) din
Legea nr. 168/1999. Aceasta este o chestiune care priveste însă aplicarea legii
si revine instantei judecătoresti competente să analizeze temeiul legal al
refuzului directiei de muncă, solidaritate socială si familie de a înregistra
sesizarea si să constate dacă în spetă au fost îndeplinite sau nu toate
conditiile legale de declansare si existentă a conflictului de interese.
În consecintă, Curtea retine că textul de lege supus controlului de
constitutionalitate nu înlătură obligativitatea respectării întocmai a
prevederilor legale referitoare la declansarea conflictului de interese si la
conditiile si limitele exercitării dreptului la grevă.
Pentru
considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din
Constitutie, al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea
nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 19 din Legea nr.
168/1999 privind solutionarea conflictelor de muncă, exceptie ridicata de
Directia de Muncă, Solidaritate Socială si Familie Galati în Dosarul nr.
3.295/44/2006 al Curtii de Apel Galati - Sectia contencios administrativ si
fiscal.
Definitivă
si general obligatorie.
Pronuntată
în sedinta publică din data de 6 martie 2007.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
GUVERNUL ROMÂNIEI
privind aprobarea Aranjamentului administrativ, semnat la Bucuresti la 19
octombrie 2006, pentru aplicarea Acordului dintre România si Republica Ungară
în domeniul securitătii sociale, semnat la Bucuresti la 20 octombrie 2005
În
temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 20 din Legea
nr. 590/2003 privind tratatele,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic. - Se aprobă Aranjamentul
administrativ, semnat la Bucuresti la 19 octombrie 2006, pentru aplicarea
Acordului dintre România si Republica Ungară în domeniul securitătii sociale,
semnat la Bucuresti la 20 octombrie 2005 si ratificat prin Legea nr. 296/2006.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul muncii, solidaritătii sociale
si familiei,
Gheorghe Barbu
p. Ministrul interimar
al afacerilor externe,
Anton Niculescu,
secretar de stat
Ministrul sănătătii publice,
Gheorghe Eugen Nicolăescu
Ministrul finantelor publice,
Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu
Bucuresti, 28 martie
2007.
Nr. 330.
pentru aplicarea Acordului dintre România si Republica Ungară în domeniul
securitătii sociale, semnat la Bucuresti la 20 octombrie 2005
În conformitate cu dispozitiile art. 33 paragraful (1) din Acordul dintre
România si Republica Ungară în domeniul securitătii sociale, semnat la
Bucuresti la 20 octombrie 2005, autoritătile competente ale părtilor
contractante, reprezentate prin:
-
pentru România: Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei si
Ministerul Sănătătii Publice;
-
pentru Republica Ungară: Ministerul Sănătătii, au convenit următoarele:
PARTEA I
Dispozitii generale
ARTICOLUL 1
În aplicarea prezentului aranjament administrativ:
1.
prin Acord se întelege Acordul dintre România si Republica Ungară în
domeniul securitătii sociale, semnat la Bucuresti la 20 octombrie 2005;
2.
ceilalti termeni folositi au întelesul atribuit acestora prin art. 1 din Acord.
ARTICOLUL 2
Organismele de legătură
(1)
În conformitate cu dispozitiile art. 33 paragraful (2) din Acord, sunt
desemnate ca organisme de legătură următoarele:
-
pentru România:
a)
pentru pensii, prestatii în bani si în natură în caz de accidente de muncă si
boli profesionale - Casa Natională de Pensii si Alte Drepturi de Asigurări
Sociale;
b)
pentru indemnizatia de somaj - Agentia Natională pentru Ocuparea Fortei de
Muncă;
c)
pentru indemnizatia pentru incapacitate temporară de muncă determinată de boli
obisnuite sau de accidente în afara muncii, indemnizatia de maternitate,
prestatiile în natură în caz de boală si maternitate - Casa Natională de
Asigurări de Sănătate;
-
pentru Republica Ungară:
a)
pentru pensii: Directia Natională pentru Asigurarea Pensiilor;
b)
pentru indemnizatia de somaj: Oficiul de Ocupare a Fortei de Muncă;
c)
pentru toate celelalte cazuri: Casa Natională de Asigurări de Sănătate.
(2)
Organismele de legătură facilitează comunicarea între institutiile pârtilor
contractante si au atributiile stabilite prin prezentul aranjament
administrativ. Organismele de legătură îsi pot delega competentele stabilite
prin prezentul aranjament administrativ unor institutii desemnate,
informându-se reciproc despre aceasta.
(3)
Pentru aplicarea Acordului, organismele de legătură pot comunica direct, precum
si cu persoana în cauză sau cu reprezentantul acesteia. Organismele de legătură
se sprijină reciproc pentru aplicarea Acordului.
PARTEA a ll-a
Dispozitii privind legislatia aplicabilă
ARTICOLUL 3
Formularele (certificatele) privind legislatia aplicabilă
În
cazurile prevăzute la art. 8-10 din Acord, formularul (certificatul) care
atestă faptul că o persoană angajată sau un lucrător independent rămâne
supusă/supus legislatiei unei părti contractante se eliberează la solicitarea
angajatorului sau a lucrătorului independent, după cum urmează:
-
în România: de Casa Natională de Pensii si Alte Drepturi de Asigurări Sociale;
-
în Republica Ungară: de Casa Natională de Asigurări de Sănătate.
Formularul
(certificatul) emis este transmis persoanei în cauză de către institutia
competentă. Institutiile părtilor contractante mentionate în acest articol se
informează reciproc asupra numărului si continutului formularelor
(certificatelor) eliberate.
PARTEA a lll-a
Dispozitii referitoare la prestatii
ARTICOLUL 4
Cererile de prestatii
(1)
Dacă la organismul de legătură sau la institutia desemnată a unei părti
contractante se depune o cerere privind acordarea de prestatii cuvenite conform
legislatiei celeilalte părti contractante, atunci această institutie transmite
neîntârziat cererea organismului de legătură sau institutiei competente a
celeilalte părti contractante, indicând data primirii acesteia.
(2)
Împreună cu cererea, organismul de legătură sau institutia primei părti
contractante transmite toate acele documente disponibile care pot fi necesare
institutiei competente a celeilalte părti contractante în scopul stabilirii
dacă solicitantul este sau nu este îndreptătit la acordarea prestatiilor solicitate.
(3)
Organismul de legătură sau institutia desemnată a primei părti contractante
certifică si garantează că datele personale ale solicitantului, înscrise în
cererea depusă, sunt justificate cu documente, în acest caz nefiind necesară
transmiterea documentelor justificative. Tipurile de informatii la care se
referă acest paragraf vor fi convenite de organismele de legătură ale părtilor
contractante.
(4)
Pe lângă cererea si documentele mentionate la paragrafele (1) si (2),
organismul de legătură sau institutia desemnată a primei părti contractante
transmite organismului de legătură sau institutiei competente a celeilalte
părti contractante formularul (certificatul) care contine datele privind
perioadele de asigurare care sunt luate în considerare conform legislatiei
primei părti contractante.
(5)
Institutia competentă a celeilalte părti contractante analizează dacă
solicitantul este îndreptătit si transmite decizia luată, prin organismul de
legătură sau institutia desemnată solicitantului, organismului de legătură sau
institutiei desemnate a primei părti contractante, concomitent cu formularul
(certificatul) care contine perioadele de asigurare pe care Ie-a luat în
considerare.
ARTICOLUL 5
Organismul de legătură
sau institutia desemnată a unei părti contractante, la cererea organismului de
legătură sau a institutiei competente a celeilalte părti contractante sau la
cererea solicitantului, eliberează formularul (certificatul) privind
incapacitatea temporară de muncă a persoanei în cauză.
ARTICOLUL 6
(1)
Pentru a beneficia de prestatii în natură conform art. 12 paragraful (1) si
art. 14 din Acord, o persoană este obligată să se înregistreze, precum si
membrii familiei sale la institutia locului de domiciliu, prezentând un
formular (certificat) eliberat de institutia competentă, care să certifice că
are dreptul la aceste prestatii în natură pentru el si pentru membrii săi de
familie. Dacă persoana nu prezintă formularul (certificatul) respectiv, la
cererea sa, institutia locului de domiciliu se poate adresa institutiei
competente pentru a-l obtine. Acest formular (certificat) rămâne valabil până
în ultima zi a valabilitătii specificate pe formular (certificat) sau atât timp
cât institutia locului de domiciliu nu a primit notificarea anulării sale.
Institutia locului de domiciliu informează institutia competentă cu privire la
fiecare înregistrare pe care a efectuat-o conform dispozitiilor acestui
paragraf.
(2)
a) În cazul solicitării prestatiilor în natură conform art. 12 paragraful (2)
din Acord, dreptul la prestatii se dovedeste prin formularul (certificatul)
eliberat de institutia competentă.
b)
Dacă în momentul acordării prestatiilor persoana în cauză nu a prezentat
formularul (certificatul), solicitantul, prestatorul sau institutia locului de
resedintă se poate adresa institutiei competente în scopul obtinerii ulterioare
a formularului (certificatului).
(3)
Pentru a beneficia de prestatii în natură în baza art. 12 paragraful (5) din
Acord, persoana este obligată să prezinte institutiei locului de domiciliu din
România un formular (certificat) care să certifice că a primit aprobarea
institutiei competente din Republica Ungară să se deplaseze pe teritoriul
României pentru a beneficia de un tratament corespunzător stării sale. Acest
formular (certificat) eliberat de institutia competentă indică durata maximă pe
parcursul căreia prestatiile în natură pot fi acordate.
ARTICOLUL 7
(1)
Cheltuielile pentru prestatiile acordate persoanelor mentionate la art. 12, 14
si 17 din Acord sunt prezentate de fiecare organism de legătură al unei părti
contractante celuilalt organism de legătură, pentru fiecare trimestru.
(2)
Cererea de decontare a acestor cheltuieli este trimisă după expirarea fiecărui
trimestru al anului, dar nu mai târziu de 3 ani, si va fi solutionată în termen
de 6 luni de la primire.
(3)
Rambursarea cheltuielilor se face de către organismele de legătură ale fiecărei
părti contractante prin plata integrală a cheltuielilor.
(4)
Organismele de legătură ale părtilor contractante exprimă cheltuielile aferente
prestatiilor în natură în moneda natională proprie. Decontarea acestor cheltuieli
se efectuează în euro la cursul valutar oficial din ziua emiterii cererii de
decontare.
(5)
În cazul refuzului de plată a cererii de decontare, acesta este comunicat până
la expirarea termenului convenit pentru plată.
ARTICOLUL 8
Acordarea dispozitivelor
medicale de mare valoare si a altor prestatii substantiale în natură
(1)
Prin prestatiile prevăzute la art. 12 paragraful (3) din Acord se
întelege prestatiile a căror valoare, în momentul acordării prestatiilor,
depăseste suma de 100 euro exprimată în moneda natională, calculată pe baza
cursului valutar oficial.
(2)
Dispozitivele medicale de mare valoare si alte prestatii substantiale în natură
sunt acordate pe baza aprobării institutiei competente, cu exceptia cazurilor
de urgentă.
(3)
Institutia părtii contractante pe al cărei teritoriu se acordă prestatiile
trimite în acest sens un formular (certificat) institutiei pe cheltuiala căreia
se acordă prestatiile.
ARTICOLUL 9
(1)
Institutiile competente ale părtilor contractante plătesc prestatiile în bani
direct persoanelor îndreptătite, în conformitate cu legislatiile lor interne.
(2)
Institutiile competente ale părtilor contractante plătesc prestatiile în bani
conform Acordului, fără a-si deduce din acestea costurile administrative.
ARTICOLUL 10
În
vederea stabilirii dreptului la indemnizatia de somaj prin aplicarea art. 25
paragraful (1) din Acord, perioadele de asigurare realizate, precum si
perioadele în care au fost acordate indemnizatii de somaj conform legislatiilor
celor două părti contractante se certifică de către institutia competentă
printr-un formular (certificat) care este prezentat de către persoana în cauză
institutiei care stabileste prestatia. Dacă persoana în cauză nu prezintă
formularul (certificatul), organismul de legătură al părtii contractante
solicită transmiterea acestui formular (certificat).
ARTICOLUL 11
(1)
Organismele de legătură ale părtilor contractante efectuează anual schimb de
situatii statistice privind sumele achitate de către institutiile competente
ale părtilor contractante în baza Acordului. Aceste situatii statistice contin
numărul beneficiarilor si suma totală rezultată din achitarea cheltuielilor
aferente prestatiilor, defalcată pe tipuri de prestatii.
(2)
Dacă o persoană are dreptul la o prestatie conform legislatiilor ambelor părti
contractante, institutiile competente ale acestora se vor informa în privinta
tuturor situatiilor importante legate de acea prestatie, în măsura în care au
cunostintă despre acestea, în special privind:
a)
stabilirea, suspendarea sau sistarea oricărei prestatii;
b)
certificarea unor noi perioade de asigurare;
c)
Începerea sau continuarea unei activităti salariale ori independente;
d)
recăsătorirea sotului supravietuitor;
e)
decesul persoanei îndreptătite la prestatii;
f)
schimbarea domiciliului sau a resedintei;
g)
obtinerea unei noi cetătenii.
PARTEA A IV-A
Dispozitii diverse
ARTICOLUL 12
(1)
În baza prezentului aranjament administrativ, organismele de legătură ale
părtilor contractante vor conveni formularele (certificatele) si procedurile
necesare aplicării Acordului.
(2)
Institutia competentă sau organismul de legătură al unei părti contractante
poate refuza, cu respectarea propriei legislatii, admiterea unui formular care
contine o solicitare de prestatii, stabilit în conformitate cu legislatia
celeilalte părti contractante, dacă această solicitare nu este comunicată cu
formularul convenit.
ARTICOLUL 13
(1)
Autoritătile competente îsi notifică reciproc că au fost îndeplinite
procedurile interne necesare intrării în vigoare a aranjamentului
administrativ. Prezentul aranjament administrativ intră în vigoare în prima zi
după primirea ultimei notificări.
(2)
Prezentul aranjament administrativ se va aplica de la data intrării în vigoare
a Acordului si îsi încetează valabilitatea la data încetării valabilitătii
Acordului.
Semnat
la Bucuresti la 19 octombrie 2006, în două exemplare originale, în limbile
română si maghiară, ambele texte fiind egal autentice.
|
Pentru autoritătile competente din România, Gheorghe Barbu, ministrul
muncii, solidaritătii sociale si familiei |
Pentru autoritătile competente din Republica Ungară, Terenyi Janos, ambasadorul
Republicii Ungare la Bucuresti |
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL
FINANTELOR PUBLICE
privind aprobarea Instructiunilor pentru stabilirea procedurii privind
efectuarea operatiunilor necesare pentru acoperirea de la bugetul de stat a
plătii TVA în cadrul programelor PHARE, ISPA si SAPARD
În
baza prevederilor art. 11 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 208/2005
privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice si a Agentiei
Nationale de Administrare Fiscală, cu modificările si completările ulterioare,
în
conformitate cu prevederile art. II din
Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 11/2007 pentru modificarea si completarea
Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 63/1999 cu privire la gestionarea
fondurilor nerambursabile alocate României de către Comunitatea Europeană,
precum si a fondurilor de cofinantare aferente acestora,
ministrul finantelor publice emite următorul
ordin:
Art. 1. - Se aprobă Instructiunile pentru stabilirea procedurii
privind efectuarea operatiunilor necesare pentru acoperirea de la bugetul de
stat a plătii TVA în cadrul programelor PHARE, ISPA si SAPARD, cuprinse în
anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - Directia generală Autoritatea de Plată, Directia
generală a contabilitătii publice si a sistemului de decontări în sectorul
public, Directia generală de programare bugetară si coordonarea politicilor
publice sectoriale, Directia Oficiul de Plăti si Contractare PHARE, Ministerul
Integrării Europene, Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei,
Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, agentiile de
implementare ISPA transporturi, Ministerul Agriculturii, Pădurilor si
Dezvoltării Rurale si Agentia de Plăti pentru Dezvoltare Rurală si Pescuit vor
duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 3. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial
al României, Partea I.
Ministrul finantelor publice,
Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu
Bucuresti, 22 martie
2007.
Nr. 454.
INSTRUCTIUNI
pentru stabilirea procedurii privind efectuarea operatiunilor necesare
pentru acoperirea de la bugetul de stat a plătii TVA în cadrul programelor
PHARE, ISPA si SAP ARD
Conform
prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 11/2007 pentru modificarea
si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 63/1999 cu privire la
gestionarea fondurilor nerambursabile alocate României de către Comunitatea
Europeană, precum si a fondurilor de cofinantare aferente acestora, în bugetul
de stat, la pozitia Fondul National de Preaderare, sunt prevăzute sumele pentru
acoperirea plătii TVA aferente livrărilor de bunuri, prestărilor de servicii si
executiei de lucrări, finantate, integral sau partial, din contributia
financiară a Uniunii Europene si/sau din cofinantarea aferentă, ai căror
beneficiari sunt autorităti ale administratiei publice centrale si locale,
unităti subordonate, în coordonarea acestora, organisme neguvernamentale,
nonprofit, de utilitate publică cu personalitate juridică care functionează în
domeniul dezvoltării regionale, organisme neguvernamentale, nonprofit, cu
personalitate juridică, Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale
din România - S.A. si Compania Natională de Căi Ferate - C.F.R. - S.A.
În sensul prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 11/2007, din
categoria unitătilor subordonate sau în coordonarea autoritătilor
administratiei publice centrale si locale - cu exceptia Companiei Nationale de
Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A. si a Companiei Nationale de
Căi Ferate - C.F.R. - S.A. - nu fac parte persoanele juridice cu scop lucrativ,
indiferent de forma de organizare.
Prezentele
instructiuni se aplică, fără a prejudicia prevederile legislatiei fiscale în
vigoare, următoarelor categorii de contracte: servicii, lucrări, achizitii de
bunuri, scheme de grant, înfrătire institutională.
Agentiile
de implementare efectuează plătile către contractori si, respectiv, către
bugetul de stat pe baza facturilor sau a deconturilor speciale de TVA si în
cazul beneficiarilor de achizitii intracomunitare a căror valoare este mai mare
de 10.000 euro.
Beneficiarii
au obligatia să prezinte agentiei de implementare documentele necesare pentru
plata TVA si îsi asumă întreaga responsabilitate cu privire la realitatea
cheltuielilor justificative incluse în documentele prezentate agentiei de
implementare.
Pe
baza prezentelor instructiuni, agentiile de implementare vor elabora proceduri
interne.
I. Acoperirea de la bugetul de
stat a plătii TVA în cadrul programelor PHARE
Institutiile
reprezentând structuri de implementare a programelor PHARE sunt următoarele:
-
Directia generală Autoritatea de Plată/Fondul National - entitate cu rol de
trezorerie din cadrul Ministerului
Finantelor
Publice, prin intermediul căreia fondurile Uniunii Europene sunt transferate
către beneficiar;
-
agentiile de implementare (Ministerul Integrării Europene si Ministerul Muncii,
Solidaritătii Sociale si Familiei, Oficiul de Plăti si Contractare PHARE) -
organisme de implementare din cadrul administratiei nationale, responsabile cu
organizarea si desfăsurarea licitatiilor, a contractărilor si cu efectuarea
plătilor, precum si cu implementarea tehnică, în cazul proiectelor de
sprijinire a investitiilor, a proiectelor de dezvoltare institutională si, dacă
se prevede explicit, a altor proiecte.
1. Deschiderea si functionarea conturilor
În
scopul asigurării fluxurilor financiare necesare acoperirii de la bugetul de
stat a plătii TVA în cadrul programelor PHARE se vor derula operatiuni prin
contul curent general al Trezoreriei Statului deschis la Banca Natională a
României (cont nr. IBAN R019TREZ99923540155XXXXX).
1.1.
Agentiile de implementare PHARE deschid la Activitatea de Trezorerie si
Contabilitate Publică a Municipiului Bucuresti contul 50.92.01 „Disponibil din
sume de la bugetul de stat pentru acoperirea plătii TVA în cadrul Programelor
PHARE”.
1.2.
Functiunea contului 50.92.01 „Disponibil din sume de la bugetul de stat pentru
acoperirea plătii TVA în cadrul Programelor PHARE”
Aceste
conturi se vor credita cu:
- sumele alocate de la bugetul de stat pentru acoperirea
plătii TVA în cadrul programelor PHARE;
-
sumele returnate de către beneficiari/contractori către agentiile de
implementare,
si
se debitează cu:
-
sumele alocate de la bugetul de stat pentru acoperirea plătii TVA în cadrul
programelor PHARE, virate de agentiile de implementare PHARE în conturile
contractorilor/beneficiarilor deschise la societatea bancară;
-
sumele alocate de la bugetul de stat pentru acoperirea plătii TVA în cadrul
programelor PHARE care provin din finantarea bugetară a anului curent,
returnate de agentiile de implementare PHARE;
- sumele alocate de la bugetul de stat pentru acoperirea
plătii TVA în cadrul Programelor PHARE care provin din finantarea bugetară a
anilor precedenti, returnate în contul de venituri ale bugetului de stat
20.30.01.03 „Restituiri de fonduri din finantarea bugetară a anilor
precedenti”.
Disponibilitătile
aflate în soldul contului 50.92.01 „Disponibil din sume de la bugetul de stat
pentru acoperirea plătii TVA în cadrul Programelor PHARE” se reportează la
sfârsitul anului bugetar si se utilizează cu aceeasi destinatie în anul bugetar
următor.
2.
Transferul sumelor necesare acoperirii plătii TVA de la bugetul de stat
la Directia Oficiul de Plăti si Contractare PHARE
2.1.
Deschiderea de către Directia generală Autoritatea de Plată/Fondul National
a creditelor bugetare necesare acoperirii de la bugetul de stat a plătii TVA
pentru componente ale programelor PHARE gestionate de Directia Oficiul de Plăti
si Contractare PHARE, ca agentie de implementare PHARE
2.1.1.
Directia Oficiul de Plăti si Contractare PHARE, ca agentie de implementare
PHARE, îsi stabileste temeinic si fundamentat necesitătile trimestriale de sume
necesare acoperirii de la bugetul de stat a plătii TVA, determinate ca urmare a
contractelor încheiate (si planificat a fi semnate în cursul trimestrului
următor) si prezintă în acest sens responsabilului national cu autorizarea
finantării PHARE si Directiei generale Autoritatea de Plată/Fondul National o
notă justificativă însotită de anexa nr. 2 la prezentele instructiuni, în a
doua decadă a lunii anterioare celei pentru care se solicită sumele. Nota
justificativă se supune controlului financiar preventiv propriu.
2.1.2.
Pe baza documentelor justificative primite de la Directia Oficiul de Plăti si
Contractare PHARE, ca agentie de implementare PHARE, Autoritatea de Plată
întocmeste cererea de deschidere de credite bugetare necesare acoperirii de la
bugetul de stat a plătii TVA, cu încadrarea în limitele alocatiilor bugetare
anuale/trimestriale pentru anul curent aprobate pentru sumele necesare
acoperirii plătii TVA, însotită de nota de fundamentare prin care se stabilesc
pentru luna următoare, temeinic si fundamentat, necesitătile de acoperire a
plătii TVA de la bugetul de stat, necesităti bazate pe previziunile privind
fluxul de numerar aferente fiecărui memorandum de finantare PHARE si pe previziuni
privind evolutia cursului leu/euro al societătii bancare, tinând cont de soldul
contului în lei 50.92.01 „Disponibil din sume de la bugetul de stat pentru
acoperirea plătii TVA în cadrul Programelor PHARE” cont deschis pe numele
Directiei Oficiul de Plăti si Contractare PHARE. Proiectul de cerere de
deschidere de credite, însotit de nota de fundamentare, se supune vizei de
control financiar preventiv si se prezintă spre aprobare, până la data de 25 a
lunii curente, responsabilului national cu autorizarea finantării PHARE -
ordonator principal de credite pentru finantarea din pozitia bugetară „Fond
National de Preaderare”.
2.1.3.
În baza cererii aprobate de ordonatorul principal de credite, Directia generală
a contabilitătii publice si a sistemului de decontări în sectorul public
efectuează deschiderea creditelor bugetare aferente cofinantării, de la
capitolul 54.01 „Alte servicii publice generale”, subcapitolul 04 „Fondul
National de Preaderare”, articolul 55.01 „Transferuri interne”, alineatul 14 „Fondul
National de Preaderare”, conform metodologiei în vigoare, până la data de întâi
a lunii pentru care se solicită deschiderea creditelor.
2.2.
Transferul la Directia Oficiul de Plăti si Contractare PHARE, ca agentie de
implementare PHARE, al sumelor de la bugetul de stat necesare acoperirii plătii
TVA
2.2.1.
În baza sumelor solicitate la deschiderea creditelor bugetare, prevăzută la
pct. 2.1.1, Autoritatea de Plată întocmeste si transmite o notă de lichidare
semnată de responsabilul national cu autorizarea finantării PHARE,
Însotită de ordonantarea de plată în baza căreia Directia generală a
contabilitătii publice si a sistemului de decontări în sectorul public emite
ordinul de plată pentru transferul din contul general al Trezoreriei Statului
(cont IBAN RO19TREZ99923540155XXXXX), deschis la Banca Natională a României, al
sumelor de la bugetul de stat, necesare acoperirii plătii TVA în contul
50.92.01 „Disponibil din sume de la bugetul de stat pentru acoperirea plătii
TVA în cadrul Programelor PHARE”, cont deschis pe numele Directiei Oficiul de
Plăti si Contractare PHARE, la Activitatea de Trezorerie si Contabilitate
Publică a Municipiului Bucuresti. Ordonantarea acestor plăti se efectuează cu
viza prealabilă de control financiar preventiv.
2.2.2.
Directia generală a contabilitătii publice si a sistemului de decontări în
sectorul public întocmeste ordinul de plată si îl transmite prin intermediul
sistemului electronic de plăti până la ora 12 a primei zile lucrătoare
următoare datei la care a primit nota de lichidare si ordonantarea de plată
specificate la pct. 2.2.1.
2.2.3.
Activitatea de Trezorerie si Contabilitate Publică a Municipiului Bucuresti
pune la dispozitia Directiei Oficiul de Plăti si Contractare PHARE extrasele de
cont care confirmă alimentarea contului 50.92.01 „Disponibil din sume de la
bugetul de stat pentru acoperirea plătii TVA în cadrul Programelor PHARE”, în
prima zi lucrătoare următoare datei creditării acestui cont.
3. Stabilirea procedurii pentru acoperirea de la bugetul
de stat a plătii TVA pentru componentele de coeziune economică si socială ale
programelor PHARE gestionate de Ministerul Integrării Europene, ca agentie de
implementare PHARE
Pentru
ca Ministerul Integrării Europene să poată beneficia de fondurile de la bugetul
de stat prevăzute în bugetul Ministerului Finantelor Publice - „Actiuni
generale”, în pozitia globală - „Fond National de Preaderare”, destinate
acoperirii de la bugetul de stat a plătii TVA în cadrul programelor PHARE, se
stabileste următoarea procedură:
3.1.
Suplimentarea bugetului Ministerului Integrării Europene
3.1.1.
Ministerul Integrării Europene, în calitate de agentie de implementare pentru
programele PHARE, îsi stabileste, temeinic si fundamentat, necesitătile
trimestriale de la bugetul de stat pentru acoperirea de la bugetul de stat a
plătii TVA, pe baza previziunii fluxului de numerar (conform anexei nr. 2 la
prezentele instructiuni) determinat ca urmare a contractelor încheiate (si planificate
a fi semnate în cursul trimestrului următor), si întocmeste o notă de
fundamentare conform anexei nr. 1 la prezentele instructiuni. Nota de
fundamentare, însotită de previziunea fluxului de numerar, se înaintează pentru
a fi semnată de către ordonatorul de credite sau de persoana delegată. Valoarea
în lei solicitată se obtine pornind de la sumele în euro previzionate la plată
în trimestrul următor, la care se aplică cursul de schimb leu/euro al Băncii
Nationale a României, valabil în penultima zi lucrătoare a lunii anterioare
celei în care se efectuează cererea de suplimentare a bugetului Ministerului
Integrării Europene, la care se adaugă procentul destinat finantării
diferentelor nefavorabile care apar din aplicarea cursului de schimb leu/euro
al Băncii Nationale a României din luna în care Ministerul Integrării Europene
efectuează plata către beneficiari/contractori sau furnizori (conform
prevederilor contractuale) sau a cursului utilizat de societatea bancară fată
de cursul leu/euro al Băncii Nationale a României utilizat la cererea de
suplimentare a bugetului a Ministerului Integrării Europene.
3.1.2.
Pe baza notei de fundamentare mentionate la pct. 3.1.1, care se supune
controlului financiar preventiv propriu al Ministerului Integrării Europene, Ministerul
Integrării Europene întocmeste cererea de suplimentare a bugetului propriu,
care se supune controlului financiar preventiv propriu al Ministerului
Integrării Europene si este semnată de ordonatorul de credite sau de persoana
delegată. Această cerere, însotită de nota de fundamentare si de previziunea
fluxului de numerar, se transmite Ministerului Finantelor Publice - respectiv
Directiei generale de programare bugetară si coordonarea politicilor publice
sectoriale - până la data de 15 a lunii anterioare trimestrului pentru care se
solicită sumele, în vederea suplimentării bugetului propriu cu sumele de la
bugetul de stat, necesare plătii TVA în cadrul programelor PHARE.
3.1.3.
Pe baza acestei solicitări, Directia generală de programare bugetară si coordonarea
politicilor publice sectoriale întocmeste documentatia necesară, pe care, cu
avizul Directiei generale a Fondului National de Preaderare, o supune spre
aprobare conducerii Ministerului Finantelor Publice, respectiv secretarului de
stat coordonator al Directiei generale de programare bugetară si coordonarea
politicilor publice sectoriale.
3.1.4.
În baza documentatiei întocmite de Directia generală de programare bugetară si
coordonarea politicilor publice sectoriale, Directia generală a contabilitătii
publice si a sistemului de decontări în sectorul public operează modificările
aprobate în bugetul Ministerului Finantelor Publice - „Actiuni generale”,
titlul 55 „Alte transferuri”, articolul 55.01 „Transferuri interne”, alineatul
55.01.14 „Fond National de Preaderare”, capitolul 54.01 „Alte servicii publice
generale”, subcapitolul 54.01.04 „Fondul National de Preaderare” si în bugetul
Ministerului Integrării Europene la titlul 55.01 „Transferuri interne”,
alineatul 55.01.08 „Programe PHARE”, capitolul 80.01 „Actiuni generale
economice, comerciale si de muncă”, subcapitolul 80.01.01.10 „Programe de
dezvoltare regională si socială”.
3.2. Deschiderea creditelor bugetare de către Ministerul Integrării
Europene pentru acoperirea plătii TVA
3.2.1.
După introducerea modificărilor în bugetul propriu, Ministerul Integrării
Europene transmite lunar Ministerului Finantelor Publice, până la data de 25 a
lunii curente, cererea de deschidere de credite bugetare necesare plătii TVA în
cadrul programelor PHARE, pentru luna următoare, în baza prognozelor fluxului
de numerar pentru luna următoare. De asemenea, pentru fundamentarea cererii de
deschidere de credite bugetare, Ministerul Integrării Europene întocmeste nota
justificativă, prin care se stabilesc pentru luna următoare, temeinic si
fundamentat, necesitătile de acoperire de la bugetul de stat a plătii TVA,
semnată de ordonatorul de credite sau de persoana delegată. Cererea de
deschidere de credite bugetare se înaintează la viză controlului financiar
preventiv propriu. Valoarea în lei solicitată se obtine pornindu-se de la
sumele în euro previzionate la plată în luna următoare, la care se aplică
cursul de schimb utilizat la cererea de suplimentare a bugetului propriu, la
care se adaugă procentul destinat finantării diferentelor nefavorabile care
apar din aplicarea cursului de schimb leu/euro al Băncii Nationale a României
din luna în care Ministerul Integrării Europene efectuează plata către
beneficiari/contractori sau furnizori (conform prevederilor contractuale) ori a
cursului utilizat de societatea bancară fată de cursul leu/euro al Băncii
Nationale a României utilizat la cererea de suplimentare a bugetului a
Ministerului Integrării Europene.
3.2.2.
Ministerul Integrării Europene transmite Ministerului Finantelor Publice
cererea de deschidere de credite si documentele de fundamentare precizate la
pct. 3.2.1, însotite de o adresă de înaintare semnată de persoanele autorizate.
3.2.3.
La solicitarea Ministerului Integrării Europene si în limita sumelor
suplimentate potrivit pct. 3.1.1-3.1.4, Directia generală a contabilitătii
publice si a sistemului de decontări în sectorul public efectuează lunar
deschiderea creditelor bugetare aferente sumelor pentru acoperirea de la
bugetul de stat a plătii TVA, cu avizul Directiei generale de programare
bugetară si coordonarea politicilor publice sectoriale, conform metodologiei în
vigoare, până la data de 10 a lunii pentru care se solicită deschiderea
creditelor.
3.2.4.
După deschiderea creditelor bugetare, Ministerul Integrării Europene poate
efectua plăti de la bugetul de stat pentru acoperirea plătii TVA în cadrul
programelor PHARE, din contul 23 „Cheltuieli ale bugetului de stat”, capitolul
80.01 „Actiuni generale economice, comerciale si de muncă”, titlul 55 „Alte
transferuri”.
3.2.5. În baza documentelor descrise anterior, Ministerul
Integrării Europene întocmeste ordonantarea de plată, semnată de ordonatorul de
credite sau de persoana delegată si vizată de controlorii financiari
preventivi, si ordinele de plată prin care se virează, în limita creditelor
bugetare deschise, din contul de finantare 23.80.01.55xx, sumele ce reprezintă
acoperirea plătii TVA de la bugetul de stat, în contul 50.92.01 „Disponibil din
sume de la bugetul de stat pentru acoperirea plătii TVA în cadrul Programelor
PHARE”, cont deschis pe numele Ministerului Integrării Europene la Activitatea
de Trezorerie si Contabilitate Publică a Municipiului Bucuresti.
3.2.6.
Activitatea de Trezorerie si Contabilitate Publică a Municipiului Bucuresti
pune la dispozitia Ministerului Integrării Europene extrasele de cont care
confirmă alimentarea contului 50.92.01 „Disponibil din sume de la bugetul de
stat pentru acoperirea plătii TVA în cadrul Programelor PHARE” în prima zi
lucrătoare următoare datei creditării acestui cont.
3.3. Stabilirea procedurii pentru acoperirea de la bugetul de stat a
plătii TVA pentru componentele programelor PHARE gestionate de Ministerul
Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei, ca agentie de implementare PHARE
Pentru
ca Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei să poată beneficia de
fondurile de la bugetul de stat prevăzute în bugetul Ministerului Finantelor
Publice - „Actiuni generale”, în pozitia globală - „Fond National de
Preaderare”, destinate acoperirii de la bugetul de stat a plătii TVA în cadrul
programelor PHARE, va utiliza procedura descrisă la pct. 3.1.1-3.1.4 si
3.2.1-3.2.6.
4.
Efectuarea de către agentiile de implementare PHARE a plătilor către
contractori din sumele destinate acoperirii de la bugetul de stat a plătii TVA
4.1.
Pe baza extraselor contului 50.92.01 „Disponibil din sume de la bugetul de stat
pentru acoperirea plătii TVA în cadrul Programelor PHARE” (de disponibil din
sume de la bugetul de stat pentru acoperirea plătii TVA în cadrul programelor
PHARE ale agentiilor de implementare PHARE si pentru care sumele destinate
acoperirii de la bugetul de stat a plătii TVA sunt prevăzute în bugetul
Ministerului Finantelor Publice - „Actiuni generale”, în pozitia globală -
„Fond National de Preaderare”) si pe baza sumelor în euro reprezentând TVA
(care urmează să fie plătite beneficiarilor/contractorilor), autorizate la
plată, agentia de implementare PHARE întocmeste următoarele documente:
-
ordonantarea de plată, supusă vizei de control financiar preventiv si semnată
de ordonatorul de credite sau de persoana delegată;
-
ordinele de plată prin care se virează sumele în lei reprezentând sumele
destinate acoperirii TVA de la bugetul de stat în contul 50.92.01 „Disponibil
din sume de la bugetul de stat pentru acoperirea plătii TVA în cadrul
Programelor PHARE”, în conturile în lei ale beneficiarilor/contractorilor.
Sumele înscrise în ordinele de plată se determină prin calcularea
echivalentului în lei al sumelor în euro necesare pentru acoperirea de la
bugetul de stat a plătii TVA, care trebuie transferate
contractorilor/beneficiarilor sau furnizorilor, conform prevederilor
contractuale. Valoarea în lei se obtine pornindu-se de la sumele în euro
autorizate la plată, la care se aplică cursul de schimb leu/euro al Băncii
Nationale a României, valabil în penultima zi lucrătoare a lunii anterioare
celei în care se efectuează plata.
4.2.
În faza de lichidare se verifică existenta angajamentelor, agentiile de
implementare PHARE determină/verifică realitatea sumei datorate, verifică
conditiile de exigibilitate ale angajamentului legal pe baza documentelor
justificative si acordă „bun de plată”, pentru care semnează persoana
autorizată din cadrul directiilor de specialitate ale agentiei de implementare.
4.3.
Ordinele de plată, întocmite si semnate de persoanele împuternicite, se depun
de agentia de implementare la Activitatea de Trezorerie si Contabilitate
Publică a Municipiului Bucuresti.
II. Acoperirea de la bugetul de
stat a plătii TVA în cadrul Programului ISPA
Institutiile
reprezentând structuri de implementare a măsurilor ISPA sunt:
-
în domeniul mediului: Ministerul Finantelor Publice - Directia Oficiul de Plăti
si Contractare PHARE;
- în domeniul transporturilor: Ministerul Transporturilor,
Constructiilor si Turismului, Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri
Nationale din România - S.A. si Compania Natională de Căi Ferate - C.F.R. S.A.
5. Deschiderea si functionarea conturilor
5.1.
În scopul asigurării fluxurilor financiare necesare acoperirii de la bugetul de
stat a plătii TVA în cadrul Programului ISPA, se vor derula operatiuni prin
contul curent general al Trezoreriei Statului deschis la Banca
Natională
a României (cont nr. IBAN ROI 9TREZ99923540155XXXXX).
Institutiile
reprezentând structuri de implementare a Programului ISPA în domeniul
transporturilor deschid la Activitatea de Trezorerie si Contabilitate Publică a
Municipiului Bucuresti următoarele conturi:
a)
Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului:
-
contul 23 „Cheltuieli ale bugetului de stat”, capitolul 84.01 „Transporturi”,
titlul 55 „Alte transferuri”;
b)
agentiile de implementare pentru măsurile ISPA din domeniul mediului si
transporturilor:
-
un cont 50.92.02 „Disponibil din sume de la bugetul de stat pentru acoperirea
plătii TVA în cadrul Programului ISPA”, al fiecărei agentii de implementare.
5.2.
Functiunea contului 50.92.02 „Disponibil din sume de la bugetul de stat pentru
acoperirea plătii TVA în cadrul Programului ISPA”.
Aceste
conturi se vor credita cu:
-
sumele alocate de la bugetul de stat pentru acoperirea plătii TVA în cadrul
programelor ISPA;
-
sumele returnate de către beneficiari/contractori către agentiile de
implementare;
si
se debitează cu:
-
sumele alocate de la bugetul de stat pentru acoperirea plătii TVA în cadrul
programelor ISPA, virate de agentiile de implementare ISPA în conturile
contractorilor/beneficiarilor deschise la societatea bancară;
-
sumele alocate de la bugetul de stat pentru acoperirea plătii TVA în cadrul
programelor ISPA, care provin din finantarea bugetară a anului curent,
returnate de agentiile de implementare ISPA în contul curent general al
Trezoreriei Statului (cont 36.11.80000302) deschis la Banca Natională a
României;
-
sumele alocate de la bugetul de stat pentru acoperirea plătii TVA în cadrul
programelor ISPA, care provin din finantarea bugetară a anilor precedenti,
returnate în contul de venituri ale bugetului de stat 20.30.01.03 „Restituiri
din finantarea bugetară a anilor precedenti”.
Disponibilitătile
aflate în soldul contului 50.92.02 „Disponibil din sume de la bugetul de stat
pentru acoperirea plătii TVA în cadrul Programului ISPA” se reportează la
sfârsitul anului bugetar si se utilizează cu aceeasi destinatie în anul bugetar
următor.
6.
Transferul sumelor necesare acoperirii plătii TVA de la bugetul de stat la
Directia Oficiul de Plăti si Contractare PHARE
Pentru
ca Directia Oficiul de Plăti si Contractare PHARE să poată beneficia de
fondurile de la bugetul de stat prevăzute în bugetul Ministerului Finantelor
Publice - „Actiuni generale”, în pozitia globală - „Fond National de
Preaderare”, destinate acoperirii de la bugetul de stat a plătii TVA în cadrul
Programului ISPA, va utiliza procedura descrisă la pct. 2.1-2.2.
7.
Transferul sumelor necesare acoperirii plătii TVA de la bugetul de stat la
agentiile de implementare din domeniul transporturilor
7.1.
Suplimentarea bugetului Ministerului Transporturilor, Constructiilor si
Turismului
7.1.1.
Agentiile de implementare pentru măsurile ISPA din domeniul transporturilor îsi
stabilesc, temeinic si fundamentat, necesitătile trimestriale de sume de la
bugetul de stat necesare acoperirii plătii TVA pe baza prognozei fluxului de
numerar determinat ca urmare a contractelor încheiate (si planificat a fi
semnate în cursul trimestrului următor) si prezintă în acest sens Ministerului
Transporturilor, Constructiilor si Turismului o notă de fundamentare însotită
de anexa nr. 1 la prezentele instructiuni, în prima decadă a lunii anterioare
trimestrului pentru care se solicită sumele. Nota justificativă se supune
controlului financiar preventiv propriu.
7.1.2.
Pe baza documentelor justificative primite de la agentiile de implementare
pentru măsurile ISPA din domeniul transporturilor, Ministerul Transporturilor,
Constructiilor si Turismului solicită Ministerului Finantelor Publice,
respectiv Directiei generale de programare bugetară si coordonarea politicilor
publice sectoriale, până la data de 15 a lunii anterioare trimestrului pentru care
se solicită sumele, suplimentarea bugetului propriu cu sumele de la bugetul de
stat necesare acoperirii plătii TVA în cadrul Programului ISPA. Cererea de
suplimentare a bugetului Ministerului Transporturilor, Constructiilor si
Turismului, vizată de controlul financiar preventiv propriu si semnată de
ordonatorul principal de credite, va fi însotită de anexele nr. 1 si 2 la
prezentele instructiuni.
7.1.3. Pe baza acestei solicitări, Directia generală de
programare bugetară si coordonarea politicilor publice sectoriale întocmeste
documentatia necesară, pe care, cu avizul Autoritătii de Plată, o supune spre
aprobare conducerii Ministerului Finantelor Publice, respectiv secretarului de
stat coordonator al Directiei generale de programare bugetară si coordonarea
politicilor publice sectoriale.
7.1.4.
În baza documentatiei întocmite de Directia generală de programare bugetară si
coordonarea politicilor publice sectoriale, Directia generală a contabilitătii
publice si a sistemului de decontări în sectorul public operează modificările
aprobate în bugetul Ministerului Finantelor Publice - „Actiuni generale”,
titlul 55 „Alte transferuri”, articolul 55.01 „Transferuri interne”, alineatul
55.01.14 „Fond National de Preaderare”, capitolul 54.01 „Alte servicii publice
generale”, subcapitolul 54.01.04 „Fondul National de Preaderare” si în bugetul
Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, la capitolul 84.01
„Transporturi”, subcapitolele 84.01.03 „Transport rutier” sau subcapitolul
84.01.04 „Transport feroviar”, articolul 55 „Alte transferuri”, alineatul
55.01.09 „Programe ISPA”.
7.2.
Deschiderea creditelor bugetare de către Ministerul Transporturilor,
Constructiilor si Turismului pentru fondurile de la bugetul de stat necesare
acoperirii plătii TVA
7.2.1.
După introducerea modificărilor în bugetele ordonatorilor principali de
credite, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului transmite
lunar Ministerului Finantelor Publice, până la data de 25 a lunii curente,
cererea de deschidere de credite bugetare necesare acoperirii de la bugetul de
stat a plătii TVA în baza prognozelor fluxului de numerar pentru luna
următoare, aferente fiecărei măsuri, primite de la agentiile de implementare
pentru măsurile ISPA din domeniul transporturilor. Cererea de deschidere de
credite bugetare a Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului
se supune controlului financiar preventiv propriu si delegat.
7.2.2.
La solicitarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului si în
limita sumelor transferate,
Directia
generală a contabilitătii publice si a sistemului de decontări în sectorul
public efectuează lunar deschiderea creditelor bugetare aferente sumelor de la
bugetul de stat, necesare acoperirii plătii TVA, cu avizul Directiei generale
de programare bugetară si coordonarea politicilor publice sectoriale, conform
metodologiei în vigoare, până la data de 10 a lunii pentru care se solicită
deschiderea creditelor.
7.2.3.
După deschiderea creditelor bugetare, Ministerul Transporturilor, Constructiilor
si Turismului poate efectua cheltuieli de la bugetul de stat pentru acoperirea
plătii TVA în cadrul Programului ISPA, din contul 23 „Cheltuieli ale bugetului
de stat” - la capitolul 84.01 „Transporturi”, subcapitolul 84.01.03 „Transport
rutier” sau 84.01.04 „Transport feroviar”, articolul 55 „Alte transferuri”,
alineatul 55.01.09 „Programe ISPA”.
7.3.
Transferul la agentiile de implementare pentru măsurile ISPA din domeniul
transporturilor al sumelor de la bugetul de stat necesare acoperirii plătii TVA
în cadrul Programului ISPA
7.3.1.
În baza sumelor solicitate de agentiile de implementare pentru măsurile ISPA
din domeniul transporturilor la deschiderea creditelor bugetare, Ministerul
Transporturilor, Constructiilor si Turismului întocmeste ordinele de plată prin
care se virează, în limita creditelor bugetare deschise, din contul 23
„Cheltuielile bugetului de stat”, capitolul 84.01 „Transporturi”, subcapitolul
84.01.03 „Transport rutier” sau 84.01.04 „Transport feroviar”, articolul 55
„Alte transferuri”, alineatul 55.01.09 „Programe ISPA”, sumele de la bugetul de
stat, necesare acoperirii plătii TVA în conturile 50.xx de disponibil al
fiecărei agentii de implementare. Ordonantarea acestor plăti se semnează de
către ordonatorul principal de credite cu viza prealabilă de control financiar
preventiv propriu.
7.3.2.
Activitatea de Trezorerie si Contabilitate Publică a Municipiului Bucuresti
pune la dispozitia agentiei de implementare pentru măsurile ISPA din domeniul
transporturilor extrasele de cont care confirmă alimentarea contului 50.92.02
„Disponibil din sume de la bugetul de stat pentru acoperirea plătii TVA în
cadrul Programului ISPA”, în prima zi lucrătoare următoare datei creditării
acestor conturi.
III. Acoperirea de la bugetul de stat a plătii
TVA în cadrul Programului SAP ARD
8.
Suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării
Rurale
8.1.
Agentia de Plăti pentru Dezvoltare Rurală si Pescuit (APDRP) - institutie
publică în subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării
Rurale - îsi stabileste temeinic si fundamentat necesitătile trimestriale de
sume de la bugetul de stat pentru acoperirea plătii TVA, pe baza prognozei
fluxului de numerar determinat ca urmare a contractelor încheiate, si prezintă în
acest sens Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale o notă
justificativă însotită de anexa nr. 1 la prezentele instructiuni, în prima
decadă a lunii anterioare trimestrului pentru care se solicită sumele. Acest
document se supune controlului financiar preventiv propriu al APDRP.
8.2.
Pe baza documentelor justificative primite de la APDRP, Ministerul
Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale solicită Ministerului Finantelor
Publice - respectiv Directiei generale de programare bugetară si coordonarea
politicilor publice sectoriale -, până la data de 15 a lunii anterioare
trimestrului pentru care se solicită sumele, suplimentarea bugetului propriu cu
sumele de la bugetul de stat necesare acoperirii plătii TVA în cadrul
Programului SAPARD. Cererea de suplimentare a bugetului Ministerului
Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, vizată de controlul financiar
preventiv propriu si semnată de ordonatorul principal de credite, va fi
însotită de anexele nr. 1 si 2 la prezentele instructiuni.
8.3.
Pe baza acestei solicitări, Directia generală de programare bugetară si
coordonarea politicilor publice sectoriale întocmeste documentatia necesară, pe
care, cu avizul Autoritătii de Plată, o supune spre aprobare conducerii
Ministerului Finantelor Publice, respectiv secretarului de stat coordonator al
Directiei generale de programare bugetară si coordonarea politicilor publice
sectoriale.
8.4.
În baza documentatiei întocmite de Directia generală de programare bugetară si
coordonarea politicilor publice sectoriale, Directia generală a contabilitătii
publice si a sistemului de decontări în sectorul public operează modificările
aprobate în bugetul Ministerului Finantelor Publice - „Actiuni generale”,
titlul 55 „Alte transferuri”, articolul 55.01 „Transferuri interne”, alineatul
55.01.14 „Fond National de Preaderare”, capitolul 54.01 „Alte servicii publice
generale”, subcapitolul 54.01.04 „Fondul National de Preaderare” si în bugetul
Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, la capitolul 83.01
„Agricultură, silvicultură, piscicultura si vânătoare”, titlul „Alte
transferuri” cod 55.01.10 Programul SAPARD.
9.
Deschiderea creditelor bugetare de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor si
Dezvoltării Rurale pentru fondurile de la bugetul de stat necesare acoperirii
plătii TVA
9.1.
După introducerea modificărilor în buget, Ministerul Agriculturii, Pădurilor si
Dezvoltării Rurale transmite lunar Ministerului Finantelor Publice până la data
de 25 a lunii curente, cererea de deschidere de credite bugetare necesare
acoperirii plătii TVA de la bugetul de stat în cadrul Programului SAPARD,
pentru luna următoare, în baza prognozei fluxului de numerar pentru luna
următoare, primită de la APDRP. Cererea de deschidere de credite bugetare a
Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale se supune
controlului financiar preventiv propriu.
9.2.
La solicitarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, în
limita sumelor transferate, Directia generală a contabilitătii publice si a sistemului
de decontări în sectorul public efectuează lunar deschiderea creditelor
bugetare aferente sumelor pentru acoperirea de la bugetul de stat a plătii TVA,
cu avizul Directiei generale de programare bugetară si coordonarea politicilor
publice sectoriale, conform metodologiei în vigoare, până la data de 10 a lunii
curente.
9.3.
După deschiderea creditelor bugetare, Ministerul Agriculturii, Pădurilor si
Dezvoltării Rurale poate efectua cheltuieli de la bugetul de stat pentru
acoperirea plătii TVA în cadrul Programului SAPARD, din contul 23 „Cheltuieli
ale bugetului de stat”, capitolul 83.01 „Agricultură, silvicultură,
piscicultura si vânătoare”, titlul „Alte transferuri” cod 55.01.10 Programul
SAPARD.
9.4.
Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale dispune transmiterea
sumelor de la bugetul de stat necesare acoperirii plătii TVA în contul 50.16.01
al APDRP concomitent cu ordinul de plată prin care transferă cofinantarea
aferentă.
ANEXA
Nr. 1
la instructiuni
NOTĂ DE FUNDAMENTARE
privind solicitarea sumelor aferente plătii TVA în cadrul Programului
SAPARD
pe trimestrul......................anul........................
|
|
Valoare (lei) |
|
1. Sume aferente plătii TVA suplimentate anterior
..................... |
|
|
2. Plăti TVA efectuate cumulat din sumele suplimentate
anterior (la sfârsitul lunii a doua a trimestrului curent) |
|
|
3. Disponibilităti (1-2) |
|
|
4. Sume pentru plata TVA care necesită a fi plătite în
trimestrul următor (inclusiv sume preliminate pe ultima lună a
trimestrului curent) |
|
|
5. Sume pentru
plata TVA necesare a fi suplimentate pe trimestrul .................. (4-3) |
|
Ordonator principal de credite,
............................................
privind solicitarea sumelor aferente plătii
TVA în cadrul Programului ISPA
din domeniul...................., pe trimestrul................anul..................
|
|
Valoare
|
|
|
Euro |
lei |
|
|
1.
Titlul si codul măsurii ........................... |
|
|
|
2.
Autoritatea de implementare ................. |
|
|
|
3.
Sume aferente plătii TVA suplimentate anterior |
|
|
|
4.
Plăti TVA efectuate cumulat din sumele suplimentate anterior (la
sfârsitul lunii a doua a trimestrului curent) |
|
|
|
5.
Disponibilităti (la
sfârsitul lunii anterioare datei întocmirii cererii de suplimentare) |
|
|
|
6.
Sume pentru plata TVA care necesită a fi plătite în trimestrul următor (inclusiv
sume preliminate pe ultima lună a trimestrului curent) |
|
|
|
7.
Sume pentru plata TVA necesare a fi suplimentate pe trimestrul
.............................. (6-5) |
|
|
Ordonator principal de credite,
.................................................
NOTĂ:
Pentru
pct. 3 si 7 nu se calculează valoarea în euro.
Pentru
pct. 4, echivalentul în euro se calculează utilizându-se cursurile de schimb
ale Băncii Nationale a României aplicabile la datele plătilor către
beneficiari.
Pentru
pct. 5, echivalentul în euro se calculează utilizându-se cursul de schimb al
Băncii Nationale a României aplicabil la data întocmirii cererii de
suplimentare a bugetului propriu al ministerului de resort, cu precizarea
cursului de schimb.
Pentru
pct. 6, echivalentul în lei se calculează utilizându-se cursul de schimb al
Băncii Nationale a României aplicabil la data întocmirii cererii de
suplimentare a bugetului propriu al ministerului de resort, cu precizarea
cursului de schimb.
NOTĂ DE FUNDAMENTARE
privind solicitarea sumelor aferente plătii TVA în cadrul Programului
PHARE......................,
implementat de ................., pe trimestrul..............anul.................
|
|
Valoare |
|
|
Euro |
lei |
|
|
1.
Sume aferente plătii TVA suplimentate anterior (cumulat
pe total program) |
|
|
|
2.
Plăti TVA efectuate cumulat din sumele suplimentate anterior (la
sfârsitul lunii a doua a trimestrului curent) |
|
|
|
3.
Disponibilităti (1-2) |
|
|
|
4.
Sume pentru plata TVA care necesită a fi plătite în trimestrul următor (inclusiv
sume preliminate pe ultima lună a trimestrului curent) |
|
|
|
5.
Sume pentru plata TVA necesare a fi suplimentate pe trimestrul
...................... (4-3) |
|
|
Ordonator principal de credite,
.............................................
NOTĂ:
Pentru
pct. 1 si 5 nu se calculează valoarea în euro.
Pentru
pct. 2, echivalentul în euro se calculează utilizându-se cursurile de schimb
ale Băncii Nationale a României aplicabile la datele plătilor către
beneficiari.
Pentru
pct. 3, echivalentul în euro se calculează utilizându-se cursul de schimb al
Băncii Nationale a României aplicabil la data întocmirii cererii de
suplimentare a bugetului propriu al ministerului de resort, cu precizarea
cursului de schimb.
Pentru
pct. 4, echivalentul în lei se calculează utilizându-se cursul de schimb al
Băncii Nationale a României aplicabil la data întocmirii cererii de
suplimentare a bugetului propriu al ministerului de resort, cu precizarea
cursului de schimb.
ANEXA
Nr. 2
la instructiuni
PHARE - AGENTIE DE
IMPLEMENTARE:
PREVIZIUNEA
fluxului de numerar de TVA pentru perioada..........................
- euro -
|
Subprogram/proiect/ subproiect/contract |
Valoare contract |
Contractor |
Plăti cumulative TVA până la sfârsitul lunii anterioare |
Prognoza TVA pentru 12 luni |
|||||||||||
|
Cod |
Titlu |
Total |
Valoare contract cu TVA |
TVA de plătit |
Euro |
Lei |
luna 1 |
luna 2 |
|
luna 12 |
|||||
|
Euro |
Lei*) |
Euro |
Lei*) |
|
|
Euro |
Lei*) |
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
TOTAL
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Directorul
Agentiei de implementare, .................................................... |
Data
.................. |
Anexa
nr. 2 se va completa pe fiecare sursă de finantare (fonduri U.E., confinantare
buget de stat, cofinantare buget local).
AGENTIA DE PLĂTI
PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ Sl PESCUIT:
PREVIZIUNEA fluxului de numerar de TVA pentru perioada..........................
- euro -
|
Măsura |
Valoare contract |
Contractor |
Plăti cumulative TVA până la sfârsitul lunii anterioare |
Prognoza TVA pentru 12 luni |
|||||||||||
|
Total |
Valoare contract cu TVA |
TVA de plătit |
Euro |
Lei |
luna 1 |
luna 2 |
|
luna 12 |
|||||||
|
Euro |
Lei*) |
Euro |
Lei*) |
|
|
Euro |
Lei*) |
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
TOTAL
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Directorul
Agentiei de implementare, .................................................... |
Data
.................. |
Anexa
nr. 2 se va completa pe fiecare sursă de finantare (fonduri U.E., confinantare
buget de stat, cofinantare buget local).
ISPA - AGENTIE DE
IMPLEMENTARE:
PREVIZIUNEA fluxului de numerar de TVA pentru perioada.........
- euro -
|
Măsura/contract |
Valoare contract |
Contractor |
Plăti cumulative TVA până la sfârsitul lunii anterioare |
Prognoza TVA Dentru 12 luni |
|
|||||||||||
|
Cod |
Titlu |
Total |
Valoarea contract cu TVA |
TVA de plătit |
||||||||||||
|
Euro |
Lei |
luna 1 |
luna 2 |
|
luna 12 |
|
||||||||||
|
Euro |
Lei*) |
Euro |
Lei*) |
|
|
Euro |
Lei*) |
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
TOTAL
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Directorul
Agentiei de implementare, .................................................... |
Data
.................. |
Anexa
nr. 2 se va completa pe fiecare sursă de finantare (fonduri U.E., confinantare
buget de stat, cofinantare buget local)
*) A fost folosit
cursul de schimb al Băncii Nationale a României din data de ... = ... lei/euro,
la care a fost adăugat 5% (marja de eroare), rezultând un curs valutar final de
... lei/euro.
MINISTERUL
FINANTELOR PUBLICE
pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului finantelor publice
nr. 2.210/2006 privind depunerea declaratiilor fiscale prin mijloace electronice
de transmitere la distantă
În
temeiul prevederilor art. 11 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 208/2005
privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice si a
Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, cu modificările si completările
ulterioare,
având
în vedere prevederile art. 81 alin. (1) si ale art. 196 alin. (2) din Ordonanta
Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu
modificările si completările ulterioare,
ministrul finantelor publice emite următorul
ordin:
Art. I. -
Ordinul ministrului finantelor publice nr. 2.210/2006 privind depunerea
declaratiilor fiscale prin mijloace electronice de transmitere la distantă,
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 74 din 31 ianuarie 2007, se modifică si se completează după cum
urmează:
1. La articolul 1, alineatul (1) se modifică si va avea
următorul cuprins:
„(1)
Următoarele declaratii fiscale pot fi depuse prin mijloace electronice de
transmitere la distantă:
-
Declaratia privind obligatiile de plată la bugetul general consolidat, cod
14.13.01.01/a;
-
Declaratia rectificativă, cod 14.13.01.00/r;
-
Declaratia privind impozitul pe profit, cod 14.13.01.04;
-
Decontul de taxă pe valoarea adăugată, cod 14.13.01.02;
-
Decontul special de taxă pe valoarea adăugată, cod 14.13.01.02/s;
-
Decontul privind accizele, cod 14.13.01.03.”
2. La articolul 1, alineatul (3) se modifică si va avea
următorul cuprins:
„(3)
Pentru depunerea prin mijloace electronice de transmitere la distantă a
declaratiilor fiscale, contribuabilii utilizează serviciul „Depunere
declaratii” existent pe site-ul Ministerului Finantelor Publice, portalul
Agentiei Nationale de Administrare Fiscală.”
3. La articolul 1, după alineatul (3) se introduce un
nou alineat, alineatul (31), cu următorul cuprins:
„(31)
Completarea si transmiterea declaratiilor prevăzute la alin. (1) se efectuează
în conformitate cu instructiunile de utilizare a serviciului „Depunere
declaratii”, utilizându-se formularele de declaratii fiscale existente pe
site-ul Ministerului Finantelor Publice, portalul Agentiei Nationale de
Administrare Fiscală.”
4. Articolul 3 se modifică si va avea următorul cuprins:
„Art. 3. - (1) Pentru utilizarea metodei de depunere a declaratiilor
fiscale prin mijloace electronice de transmitere la distantă, contribuabilii au
obligatia solicitării certificatului digital.
(2)
Certificatul digital se eliberează gratuit de către Ministerul Finantelor
Publice, pe numele persoanelor împuternicite pentru semnarea declaratiilor
fiscale.
(3)
Certificatul digital pentru depunerea declaratiilor fiscale prin mijloace
electronice este utilizat de către contribuabil numai în relatia cu organul
fiscal.
(4)
Solicitarea certificatului digital se face prin înregistrarea persoanei
împuternicite pentru semnarea declaratiilor ca utilizator al serviciului
„Depunere declaratii” si depunerea formularului 140 „Cerere pentru obtinerea
certificatului digital”, aflat pe site-ul Ministerului Finantelor Publice,
portalul Agentiei Nationale de Administrare Fiscală.
(5)
Modelul si continutul formularului 140 „Cerere pentru obtinerea certificatului
digital” sunt prevăzute în anexa nr. 1 la prezentul ordin.
(6)
Cererea pentru obtinerea certificatului digital se completează, se transmite
electronic si se listează prin functionalitătile puse la dispozitie de
serviciul „Depunere declaratii”.
Exemplarul
listat, semnat si stampilat de către contribuabil, conform legii, se depune de
către persoana împuternicită pentru semnarea declaratiilor fiscale, într-un
interval de 30 de zile lucrătoare de la transmiterea electronică a cererii, la
directia generală a finantelor publice judeteană sau, după caz, la Directia
Generală a Finantelor Publice a Municipiului Bucuresti, în a cărei rază
teritorială contribuabilul îsi are domiciliul fiscal.
(7)
Cererea în format hârtie va fi însotită de următoarele documente:
-
actul de autorizare a functionării contribuabilului, în original si copie;
-
documentul de identitate al solicitantului, în original si copie;
-
documentul eliberat de contribuabil, din care rezultă dreptul solicitantului de
a semna declaratiile fiscale pentru contribuabil.
(8)
Pe baza documentelor depuse, organul fiscal verifică realitatea datelor
înscrise în cerere, iar copiile documentelor prezentate si documentul privind
dreptul solicitantului de a semna declaratiile fiscale se anexează la cerere.
(9)
Informatiile necesare pentru ridicarea certificatului digital se transmit persoanei
solicitante, prin posta electronică, la adresa mentionată în cererea pentru
obtinerea certificatului digital.”
5. Articolul 4 se abrogă.
6. Articolul 5 se modifică si va avea următorul cuprins: „Art. 5. - (1) Certificatul digital este valabil o perioadă de 3 ani.
(2)
Reînnoirea certificatului digital se solicită de către titularul acestuia, prin
completarea si depunerea formularului 140 „Cerere pentru obtinerea
certificatului digital”, urmându-se procedura prevăzută la art. 3 alin.
(6)-(9).
(3) Revocarea
certificatului digital se solicită de titularul acestuia prin completarea si
transmiterea formularului 141 „Cerere pentru revocarea certificatului digital”,
aflat pe site-ul Ministerului Finantelor Publice, portalul Agentiei Nationale
de Administrare Fiscală. Cererea pentru revocarea certificatului digital se
transmite prin mijloace electronice de transmitere la distantă, prin
functionalitătile puse la dispozitie de serviciul „Depunere declaratii”.
(4)
Modelul si continutul formularului 141 „Cerere pentru revocarea certificatului
digital” sunt prevăzute în anexa nr. 2 la prezentul ordin.
(5)
În situatia în care revocarea certificatului digital se solicită de o persoană
diferită de persoana pentru care acesta a fost eliberat, Cererea pentru
revocarea certificatului digital se depune în format hârtie, semnat si
stampilat de către contribuabil, conform legii, la directia generală a
finantelor publice judeteană sau, după caz, la Directia Generală a Finantelor
Publice a Municipiului Bucuresti, în a cărei rază teritorială contribuabilul
îsi are domiciliul fiscal. Cererea va fi însotită de următoarele documente:
-
actul de autorizare a functionării contribuabilului, în original si copie;
-
documentul de identitate al persoanei care solicită revocarea certificatului
digital, în original si copie;
-
documentul eliberat de contribuabil, din care rezultă dreptul persoanei
solicitante de a revoca certificatul digital.
(6)
În situatia în care certificatul digital nu este folosit o perioadă mai mare de
un an, revocarea se face, din oficiu, de către organul fiscal.”
7. Articolul 6 se modifică si va avea următorul cuprins:
„Art. 6. - Declaratia depusă prin mijloace electronice se prezumă a fi
semnată de către persoana împuternicită pentru semnarea declaratiilor fiscale,
a cărei semnătură a fost atasată declaratiei, conform certificatului digital
utilizat.”
Art. II. - (1) Cererile pentru obtinerea certificatului digital,
întocmite potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 1 la Ordinul ministrului
finantelor publice nr. 2.210/2006 privind depunerea declaratiilor fiscale prin
mijloace electronice de transmitere la distantă, depuse de către contribuabili
anterior datei intrării în vigoare a prezentului ordin, rămân valabile.
(2)
În termen de 5 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentului
ordin, contribuabilii prevăzuti la alin. (1) vor transmite, prin mijloace
electronice de transmitere la distantă, formularul 140 „Cerere pentru obtinerea
certificatului digital”, conform instructiunilor de utilizare a serviciului „Depunere
declaratii”.
Art. III. - Anexele nr. 1 si 2 la Ordinul
ministrului finantelor publice nr. 2.210/2006 se înlocuiesc cu anexa nr. 1*) la
prezentul ordin si, respectiv, anexele nr. 3, 4 si 5 se înlocuiesc cu anexa nr.
2*) la prezentul ordin.
Art. IV. - Directia generală de
gestiune a impozitelor si contributiilor din cadrul Agentiei Nationale de
Administrare Fiscală, Directia generală a tehnologiei informatiei din cadrul
Ministerului Finantelor Publice, Directia Generală a Finantelor Publice a
Municipiului Bucuresti, Directia Generală a Finantelor Publice a Judetului
Ilfov, precum si, după caz, directiile de spcialitate din cadrul Ministerului
Finantelor Publice si Agentiei Nationale de Administrare Fiscală vor duce la
îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. V. -
Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul finantelor publice,
Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu
Bucuresti, 3 aprilie
2007.
Nr. 521.
MINISTERUL MEDIULUI
SI GOSPODĂRIRII APELOR
privind aprobarea Metodologiei pentru urmărirea realizării de către
operatorii economici a obiectivelor prevăzute la art. 15 alin. (1) si (2) din
Hotărârea Guvernului nr. 2.406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din
uz
Având
în vedere prevederile art. II din Hotărârea Guvernului nr. 1.313/2006 pentru
modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 2.406/2004 privind
gestionarea vehiculelor scoase din uz, precum si ale art. 15 alin. (1) si (2)
din Hotărârea Guvernului nr. 2.406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase
din uz, cu modificările si completările ulterioare,
în
temeiul art. 5 alin. (8) din Hotărârea Guvernului nr. 408/2004 privind
organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor, cu
modificările si completările ulterioare,
ministrul mediului si gospodăririi apelor emite
următorul ordin:
Art. 1. - Se aprobă Metodologia pentru urmărirea realizării de
către operatorii economici a obiectivelor prevăzute la art. 15 alin. (1) si (2)
din Hotărârea Guvernului nr. 2.406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase
din uz, cu modificările si
completările
ulterioare, denumită în continuare metodologie, prevăzută în anexa care
face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
Ministrul mediului si gospodăririi apelor,
Sulfina Barbu
Bucuresti, 2 aprilie
2007.
Nr. 625.
METODOLOGIE
pentru urmărirea realizării de către operatorii economici a obiectivelor
prevăzute la art. 15 alin. (1) si (2) din Hotărârea Guvernului nr. 2.406/2004
privind gestionarea vehiculelor scoase din uz
1.
În scopul monitorizării atingerii obiectivelor prevăzute la art. 15 alin. (1)
si (2) din Hotărârea Guvernului nr. 2.406/2004 privind gestionarea vehiculelor
scoase din uz, cu modificările si completările ulterioare, operatorii economici
trebuie să completeze formularele din anexa nr. 2 la hotărâre, pentru vehicule
scoase din uz începând cu data de 1 ianuarie 2006.
2.
Stocurile de vehicule scoase din uz, existente pe teritoriul României înainte
de 1 ianuarie 2006, trebuie tratate în conformitate cu celelalte prevederi ale
Hotărârii Guvernului nr. 2.406/2004, cu modificările si completările
ulterioare, dar nu intră în calculul obiectivelor prevăzute la art. 15 alin.
(1) si (2) din respectiva hotărâre.
3.
În vederea verificării corectitudinii datelor prevăzute în anexa nr. 2 la
Hotărârea Guvernului nr. 2.406/2004, cu modificările si completările
ulterioare, operatorii economici au obligatia de a pune la dispozitia
autoritătilor teritoriale pentru protectia mediului informatii privind
stocurile existente, potrivit formularelor din anexa nr. 1 la prezenta metodologie.
Aceste formulare trebuie completate pentru anul precedent si transmise
autoritătilor teritoriale pentru protectia mediului până la data de 15 martie a
anului în curs.
4.
În cazul în care la completarea formularelor din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului
nr. 2.406/2004, cu modificările si completările ulterioare, se foloseste
estimarea continutului de metal prevăzută la art. 15 alin. (61) din
hotărâre, se utilizează următoarele valori:
a)
masa medie estimată a vehiculului scos din uz (Wi) este de 830 kg;
b)
continutul de metal estimat (cm) al unui vehicul scos din uz,
conform art. 15 alin. (62) din Hotărârea Guvernului nr. 2.406/2004,
cu modificările si completările ulterioare, este de 75% din masa medie estimată
a vehiculului scos din uz;
c)
procentul de reutilizare a componentelor nemetalice (u) este de 3,4%;
d)
procentul de reciclare a lichidelor (r,) este de 0,7%;
e)
procentul de valorificare energetică a lichidelor (v,) este de 1%;
f)
procentul de reciclare a anvelopelor (ra) este de 1,2%;
g)
procentul de valorificare energetică a anvelopelor (va) este de
2,4%;
h)
procentul de reciclare al sticlei (rs) este de 1,4%.
5.
Formularele din anexă nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 2.406/2004, cu
modificările si completările ulterioare, se completează conform instructiunilor
prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta metodologie.
6.
Valorile de la pct. 4 se actualizează prin ordin al ministrului mediului si
gospodăririi apelor, în termen de 14 luni de la publicarea în Monitorul Oficial
al României, Partea I, a
prezentului ordin.
ANEXA
Nr. 1
la metodologie
EVIDENTA
vehiculelor scoase din
uz si a stocurilor de materiale si componente provenite din tratarea acestora
1. Vehicule scoase din uz care au fost înmatriculate în România, pentru
care s-a emis certificat de distrugere si care au fost tratate sau se află pe stoc
la sfârsitul anului pentru care se face raportarea
|
Categoria vehiculului (M1 sau N1)1) |
Marca1) |
Anul fabricatiei (înainte de 1980 sau după 1980) |
Masa proprie a vehiculului (tone)1) |
Colectate (bucăti) |
Tratate (bucăti) WT |
Stoc (bucăti)2) |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Total |
- |
- |
|
|
|
|
1) Datele se completează conform cărtii de identitate a vehiculului.
2) Stoc existent la sfârsitul anului pentru care se face raportarea. La 1
ianuarie 2007 stocul este cel de la 31 decembrie 2006.
2. Stocuri de materiale provenite de la depoluarea si
dezmembrarea vehiculelor scoase din uz (în tone)
|
Stocuri de materiale de la depoluare si dezmembrare**) |
Pentru reutilizare (S*)A) |
Pentru reciclare (S*)B1) |
Pentru valorificare energetică (S*)C1) |
Pentru valorificare totală (S*)D1 = S*) B1 + S*)C1) |
Pentru eliminare S*)E1 |
|
Baterii |
|
|
|
|
|
|
Lichide
(excluzând combustibilul) |
|
|
|
|
|
|
Filtre
de ulei |
|
|
|
|
|
|
Alte
materiale de la depoluare (excluzând combustibilul) |
|
|
|
|
|
|
Catalizatori |
|
|
|
|
|
|
Componente
metalice |
|
|
|
|
|
|
Anvelope |
|
|
|
|
|
|
Componente
mari de plastic |
|
|
|
|
|
|
Sticlă |
|
|
|
|
|
|
Alte
materiale provenite de la dezmembrare |
|
|
|
|
|
|
Total |
|
|
|
|
|
3. Stocuri de materiale provenite de ia tocarea/măruntirea vehiculelor
scoase din uz (în tone pe an)
|
Stocuri de materiale de la tocare/măruntire**) |
Pentru reciclare (S*)B2) |
Pentru valorificare energetică (S*)C2) |
Pentru valorificare totală (S*)D2 = S*) B2 + S*)C2) |
Pentru eliminare S*)E2 |
|
Materiale
feroase (otel) |
|
|
|
|
|
Materiale
neferoase (aluminiu, cupru, zinc, plumb etc.) |
|
|
|
|
|
Fractie
usoară rezultată în urma tocării/măruntirii |
|
|
|
|
|
Altele |
|
|
|
|
|
Total |
|
|
|
|
S* = stoc
**) Se vor utiliza,
acolo unde este posibil, codurile conform Hotărârii Guvernului nr. 856/2002
privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzând
deseurile, inclusiv deseurile periculoase.
INSTRUCTIUNI
de completare a formularelor prevăzute în anexa nr. 2 la Hotărârea
Guvernului nr. 2.406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz
1. Materiale provenite
de la depoluarea si dezmembrarea vehiculelor scoase din uz (în tone pe an)
|
Materiale de la depoluare si dezmembrare*) |
Reutilizare (A) |
Reciclare (B1) |
Valorificare energetică (C1) |
Valorificare totală (D1 = B1 + C1) |
Eliminare E1 |
|
Baterii |
|
|
|
|
|
|
Lichide
(excluzând combustibilul) |
|
|
|
|
|
|
Filtre
de ulei |
|
|
|
|
|
|
Alte
materiale de la depoluare (excluzând combustibilul) |
|
|
|
|
|
|
Catalizatori |
|
|
|
|
|
|
Componente
metalice |
|
|
|
|
|
|
Anvelope |
|
|
|
|
|
|
Componente
mari de plastic |
|
|
|
|
|
|
Sticlă |
|
|
|
|
|
|
Alte
materiale provenite de la dezmembrare |
|
|
|
|
|
|
Total |
u x Wi x WT |
(rl + ra + rs) x Wi x WT |
(vI + va ) x Wi x WT |
(rI + ra+ rs+ vI + va)
x Wi x WT |
|
Wi = masa
individuală a vehiculului, definită ca masa medie la gol a vehiculului;
WT =
numărul total de vehicule scoase din uz tratate.
2. Materiale provenite de la tocarea/măruntirea
vehiculelor scoase din uz (în tone pe an)
|
Materiale de la tocare/măruntire*) |
Reciclare (B2) |
Valorificare energetică (C2) |
Valorificare totală (D2 = B2 + C2) |
Eliminare E2 |
|
Materiale
feroase (otel) |
cm x Wi x (WT - EXP) |
- |
cm x Wi x (WT - EXP) |
- |
|
Materiale
neferoase (aluminiu, cupru, zinc, plumb etc.) |
Incluse în cm |
- |
Incluse în cm |
|
|
Fractie
usoară rezultată în urma tocării/măruntirii |
- |
Vfu |
- |
Efu |
|
Altele |
|
|
|
|
|
Total |
cm x Wi x (WT - EXP) |
Vfu |
cm x Wi x (WT - EXP) |
Efu |
EXP = numărul
vehiculelor scoase din uz exportate;
Vfu =
masa fractiei usoare valorificată energetic;
Efu =
masa fractiei usoare eliminate.
*) Se vor utiliza,
acolo unde este posibil, codurile conform Hotărârii Guvernului nr. 856/2002
privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzând
deseurile, inclusiv deseurile periculoase.
3. Monitorizarea vehiculelor scoase din uz (părtilor
vehiculelor scoase din uz) exportate pentru tratare (în tone pe an)
|
Masa totală a vehiculelor care sunt exportate pentru fiecare tară*) |
Totalul vehiculelor scoase din uz (părtilor vehiculelor scoase din uz) exportate
care au fost reciclate (F1) |
Total vehiculelor scoase din uz (părtilor vehiculelor scoase din uz) (exportate
care au fost valorificate energetic (F2) |
Totalul vehiculelor scoase din uz (părtilor vehiculelor scoase din uz) exportate
care au fost eliminate (F3) |
|
EXPxWi |
cm x EXP x Wi + Rexp |
Vexp |
F3 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
R = masa
materialelor nemetalice exportate pentru reciclare;
V = masa materialelor
nemetalice exportate pentru valorificare energetică.
*) Se vor utiliza,
acolo unde este posibil, codurile conform Hotărârii Guvernului nr. 856/2002
privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzând
deseurile, inclusiv deseurile periculoase.
4. Monitorizarea
cantitătii totale de materiale reutilizate, reciclate, valorificate (în tone pe
an)
|
Reutilizare (A) |
Total reciclare (B1+B2+F1) |
Total valorificare (D1+D2+F2) |
Total reutilizare si reciclare (X1=A+B1+B2+F2) |
Total reutilizare si valorificare (X2=A+D1+D2+F2) |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
WT
(numărul total de vehicule scoase din uz tratate) = ... |
% |
% |
|
|
|
W1
(masa totală a vehiculelor tratate) = WTxWi = 0,83 WT |
X1/W1 |
X2W1 |
|
|
ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR
COMISIA DE
SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR
privind autorizarea functionării ca broker de asigurare a Societătii
Comerciale „FIRST INSURANCE - BROKER DE ASIGURARE” S.R.L.
În
conformitate cu prevederile Legii nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare
si supravegherea asigurărilor, cu modificările si completările ulterioare, si
ale normelor emise în aplicarea acesteia
în
baza hotărârii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor din data de
23 martie 2007 prin care s-a aprobat cererea Societătii Comerciale „FIRST
INSURANCE - BROKER DE ASIGURARE” - S.R.L. de obtinere a autorizatiei de
functionare ca broker de asigurare,
Comisia de Supraveghere a Asigurărilor decide:
Art. 1. - Societatea Comercială „FIRST INSURANCE -BROKER DE
ASIGURARE” - S.R.L. cu sediul în municipiul Bucuresti, Calea Călărasilor nr.
165, bl. 38, se. 2, et. 1, ap. 7, sectorul 3, înregistrată în registrul
comertului cu nr. J40/20412/2006, cod unic de înregistrare 19616460/2006 este
autorizată să functioneze ca broker de asigurare având ca obiect de activitate
numai activitatea de broker de asigurare conform prevederilor Legii nr. 32/2000
privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurărilor, cu modificările
si completările ulterioare.
Art. 2. - Societatea comercială prevăzută la art. 1 are dreptul
de a practica activitatea de broker de asigurare începând cu data înregistrării
în Registrul brokerilor de asigurare.
Art. 3. - Societatea comercială prevăzută la art. 1 are
obligatia de a prezenta Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor copii ale
documentelor care atestă plata ratelor primei de asigurare aferente
contractului de asigurare de răspundere civilă profesională, pe măsura
achitării acestora.
Presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor,
Angela Toncescu
Bucuresti, 30 martie
2007.
Nr. 175.
al sumelor provenite din finantările private ale partidelor politice în
anul 2006, conform Legii nr. 334/2006 privind finantarea activitătii partidelor
politice si a campaniilor electorale Alianta Dreptate si Adevăr Partidul
National Liberal-Partidul Democrat
Venituri
din cotizatii ale membrilor = 0
Venituri
din donatii = 83.023,12 lei
Venituri
din contributii = 5.430 lei
Venituri
din alte surse = 143.812 lei,
din
care persoane fizice si juridice care au depăsit 10 salarii minime pe tară:
Iordan Constantin - CNP: 1541127038622,
Mioveni, Arges, cetătenie română,
Ch.9006078/19.06.2006
= 10.000 lei
Ch.9006079/22.06.2006
= 5.000 lei
Ch.9006080/26.06.2006
= 5.000 lei
Ch.9006081/28.06.2006
= 5.000 lei
Ch.9006082/6.07.2006
= 5.000 lei
Melescanu Teodor - CNP: 1410310400334,
Prahova, cetătenie română,
Ch./04.2006
= 3.663,32 lei
S.C. EURO MEDIA GRUP - CF: 6717307, Râmnicu
Vâlcea,
Ch.9007268/23.08.2006
= 3.550,87 lei
