MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 175 (XIX) - Nr. 252         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 16 aprilie 2007

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 119 din 15 februarie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 82 alin. (1), (2), (4) si (5), art. 86 si art. 104 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor si ale art. 3 alin. (2) si art. 4 lit. b), c) si d) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, si ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicată, referitoare la pensiiie de serviciu si la acordarea indemnizatiilor pentru cresterea copilului în vârstă de până la 2 ani

 

Decizia nr. 152 din 22 februarie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 494 alin. 1, 2 si 3 teza întâi din Codul civil

 

Decizia nr. 157 din 27 februarie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 70 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România

 

Decizia nr. 178 din 6 martie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 50 alin. (2) lit. g) si ale art. 55 alin. (2) lit. c) pct. (ii) si alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România

 

Decizia nr. 189 din 6 martie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 19 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de muncă

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

330. - Hotărâre privind aprobarea Aranjamentului administrativ, semnat la Bucuresti la 19 octombrie 2006, pentru aplicarea Acordului dintre România si Republica Ungară în domeniul securitătii sociale, semnat la Bucuresti la 20 octombrie 2005

 

Aranjament administrativ pentru aplicarea Acordului dintre România si Republica Ungară în domeniul securitătii sociale, semnat la Bucuresti la 20 octombrie 2005

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

454. - Ordin al ministrului finantelor publice privind aprobarea Instructiunilor pentru stabilirea procedurii privind efectuarea operatiunilor necesare pentru acoperirea de la bugetul de stat a plătii TVA în cadrul programelor PHARE, ISPA si SAPARD

 

521. - Ordin al ministrului finantelor publice pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului finantelor pubiice nr. 2.210/2006 privind depunerea declaratiilor fiscale prin mijloace electronice de transmitere la distantă

 

625. - Ordin al ministrului mediului si gospodăririi apelor privind aprobarea Metodologiei pentru urmărirea realizării de către operatorii economici a obiectivelor prevăzute la art. 15 alin. (1) si (2) din Hotărârea Guvernului nr. 2.406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz

 

ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

175. - Decizie privind autorizarea functionării ca broker de asigurare a Societătii Comerciale „FIRST INSURANCE - BROKER DE ASIGURARE” -S.R.L

 

Cuantumul total al sumelor provenite din finantările private ale partidelor politice în anul 2006, conform Legii nr. 334/2006 privind finantarea activitătii partidelor politice si a campaniilor electorale

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 119

din 15 februarie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 82 alin. (1), (2), (4) si (5), art. 86 si art. 104 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor si ale art. 3 alin. (2) si art. 4 lit. b), c) si d) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, si ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicată, referitoare la pensiile de serviciu si la acordarea indemnizatiilor pentru cresterea copilului în vârstă de până la 2 ani

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Antonia Constantin – procuror

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitu­tionalitate a dispozitiilor art. 82 alin. (1), (2), (4) si (5), art. 86 si art. 104 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor si ale art. 3 alin. (2) si art. 4 lit. b), c) si d) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, si ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicată, referitoare la pensiile de serviciu si la acordarea indemnizatiilor pentru cresterea copilului în vârstă de până la 2 ani, exceptie ridicată de Petru Blaga în Dosarul nr. 2.787/35/2006 al Curtii de Apel Oradea - Sectia civilă mixtă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 82 alin. (1), (2), (4) si (5), art. 86 si 104 din Legea nr. 303/2004 ca neîntemeiată, întrucât aceste texte de lege nu contravin dispozitiilor constitutionale invocate de autorul exceptiei. De asemenea, consideră că, în realitate, o parte din critici vizează completarea legii, precum si aspecte de aplicare a acesteia. În ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a art. 3 alin. (2) si art. 4 lit. b), c) si d) din Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005, pune concluzii de respingere a exceptiei ca inadmisibilă, întrucât hotărârile Guvernului nu pot constitui, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, obiect al controlului de constitu­tionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 26 octombrie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 2.787/35/2006, Curtea de Apel Oradea - Sectia civilă mixtă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 82 alin. (1), (2), (4) si (5), art. 86 si 104 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor si ale art. 3 alin. (2) si art. 4 lit. b), c) si d) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, si ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicată, referitoare la pensiile de serviciu si la acordarea indemnizatiilor pentru cresterea copilului în vârstă de până la 2 ani. Exceptia a fost ridicată de Petru Blaga cu prilejul solutionării contestatiei în anulare formulate împotriva Deciziei civile nr. 315/R din 27 februarie 2006, pronuntată de aceeasi instantă, prin care s-a respins cererea de acordare a pensiei de serviciu.

În motivarea exceptiei autorul acesteia sustine că dispozitiile de lege criticate încalcă principiul egalitătii în drepturi consacrat de art. 16 alin. (1) din Constitutie, întrucât în mod discriminatoriu fac diferentiere între profesia de avocat si celelalte profesii de specialitate juridică prevăzute de art. 86 din Legea nr. 19/2000 ca activităti care constituie vechime în magistratură, acestea nefiind luate în calcul la stabilirea vechimii decât în cazul pensionării judecătorilor si procurorilor din functie.

Curtea de Apel Oradea - Sectia civilă mixtă apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este întemeiată, întrucât dispozitiile legale criticate „au caracter discriminatoriu, în conditiile în care este instituit un tratament diferentiat între persoanele care au exercitat profesia de avocat si cele care au exercitat profesia de consilier juridic, jurisconsult, contravenindu-se astfel prevederilor art. 16 alin. (1) si (2) din Constitutia României”.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitu­tionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile art. 82 alin. (1), (2), (4) si (5), art. 86 si art. 104 din Legea nr. 303/2004 sunt constitutionale, întrucât nu stabilesc discriminări, ci instituie un tratament egal pentru toate persoanele aflate în aceeasi situatie, fără nicio deosebire pe criterii arbitrare. Arată că, de altfel, autorul exceptiei nu critică aceste texte de lege pentru ceea ce cuprind, ci pentru ceea ce lipseste din ele. Cât priveste dispozitiile din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005, consideră că exceptia este inadmisibilă, întrucât obiect al exceptiilor de neconstitutionalitate îl pot constitui doar legile si ordonantele ori dispozitiile unei legi sau ordonante.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitu­tionalitate.

Obiectul exceptiei îl constituie dispozitiile art. 82 alin. (1), (2), (4) si (5), art. 86 si 104 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, asa cum a fost modificată prin Legea nr. 29/2006 pentru completarea Legii nr. 303/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 2 martie 2006. Din modul în care a fost motivată exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că, în ceea ce priveste art. 104 din Legea nr. 303/2004, autorul exceptiei are în vedere doar prevederile alin. (1).

Textele de lege criticate au următorul continut:

- Art. 82: „(1) Judecătorii si procurorii cu o vechime de cel putin 25 de ani în magistratură beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării.

(2) Judecătorii, procurorii, precum si judecătorii financiari si procurorii financiari care au exercitat aceste functii la Curtea de Conturi a României sunt pensionati, la cerere, înainte de împlinirea vârstei prevăzute de lege si beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel putin 25 de ani numai în aceste functii. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare si perioadele în care judecătorul sau procurorul a exercitat profesia de avocat, fără ca acestea să poată fi mai mari de 10 ani.[...j

(4) De pensia de serviciu beneficiază si judecătorii si procurorii cu o vechime în magistratură între 20 si 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei prevăzut la alin. (1) fiind micsorat cu 1% pentru fiecare an care lipseste din vechimea integrală.

(5) Persoanele care îndeplinesc conditiile de vechime prevăzute la alin. (1) si (3) numai în functia de judecător sau procuror beneficiază de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupatie. În acest caz, pensia se stabileste pe baza drepturilor salariate pe care le are un judecător sau procuror în functie în conditii identice de vechime si nivel al instantei sau parchetului.”;

- Art. 86: „Constituie vechime în magistratură perioada în care judecătorul, procurorul, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) sau magistratul-asistent a îndeplinit functiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, magistrat-asistent, auditor de justitie, judecător financiar, judecător financiar inspector, procuror financiar si consilier în sectia jurisdictională a Curtii de Conturi, grefier cu studii superioare juridice sau personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), precum si perioada în care a fost avocat, notar, asistent judiciar, jurisconsult, consilier juridic sau a îndeplinit functii de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administratiei Prezidentiale, Guvernului, Curtii Constitutionale, Avocatului Poporului, Curtii de Conturi sau al Consiliului Legislativ.”;

- Art. 104 alin. (1): „Judecătorii si procurorii în functie, precum si personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) care au beneficiat de vechime în magistratură potrivit Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările si completările ulterioare, îsi păstrează această vechime.”

Autorul exceptiei critică si dispozitiile art. 3 alin. (2) si art. 4 lit. b), c) si d) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, si ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicată, referitoare la pensiile de serviciu si la acordarea indemnizatiilor pentru cresterea copilului în vârstă de până la 2 ani, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 979 din 3 noiembrie 2005, dispozitii ce reglementează aplicarea dispozitiilor din Legea nr. 303/2004 privind vechimea în magistratură si acordarea pensiei de serviciu.

În opinia autorului exceptiei, dispozitiile legale criticate încalcă principiul egalitătii cetătenilor în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constitutie.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că autorul este nemultumit de faptul că nu beneficiază de luarea în calculul vechimii în magistratură pentru acordarea pensiei de serviciu a perioadei cât a fost consilier juridic, desi art. 86 din Legea nr. 303/2004 se referă si la această activitate atunci când stabileste functiile si profesiile de specialitate juridică ce constituie vechime în magistratură.

În acest sens, consideră că se creează o discriminare nejustificată între persoanele care ies la pensie din functia de judecător sau procuror, si pentru care perioada cât au fost consilieri juridici se ia în calcul, si persoanele care, desi au o vechime mare în functia de judecător, nu beneficiază de această asimilare, întrucât ies la pensie dintr-o altă functie. De asemenea, consideră că este discriminatorie si diferentierea pe care legiuitorul o face în alin. (2) al art. 82 din Legea nr. 303/2004 între profesia de avocat si celelalte profesii de specialitate juridică prevăzute în art. 86 din lege.

Fată de aceste sustineri, Curtea retine că, în conformitate cu prevederile art. 47 alin. (2) din Constitutie, conditiile de exercitare a dreptului la pensie, a celorlalte drepturi de asigurări sociale si a altor forme de asistentă socială sunt stabilite de lege. Astfel, legiuitorul este în drept să stabilească si să modifice, ori de câte ori apare această necesitate, conditiile si criteriile de acordare a pensiilor, modul de calcul si cuantumul acestora. De asemenea, în considerarea situatiei specifice deosebite a unor categorii socioprofesionale, legiuitorul poate institui tratamente juridice diferentiate prin conditii si criterii de acordare derogatorii, cât si printr-un mod de calcul si cuantum diferite ale pensiilor.

În categoria pensiilor speciale se încadrează si pensia de serviciu a magistratilor, justificată de specificul exercitării functiilor de judecător si de procuror, de restrictiile si incompatibilitătile legale stabilite pentru aceste functii.

La acordarea pensiei de serviciu prevăzute de art. 82 alin. (1) si (4) din Legea nr. 303/2004 se are în vedere întreaga vechime realizată în magistratură, conform definitiei date de art. 86 din aceeasi lege, respectiv activitatea desfăsurată în exercitarea cvasitotalitătii profesiilor de specialitate juridică. Potrivit alin. (2) al aceluiasi articol, pensia de serviciu anticipată se acordă celor care au realizat vechimea prevăzută numai în functiile de judecător si de procuror, dar se pot include în această vechime si cel mult 10 ani de activitate în exercitarea profesiei de avocat. Pentru persoanele care la data pensionării nu mai sunt în functia de judecător sau de procuror, alin. (5) al art. 82 cere ca, pentru a putea beneficia de pensia de serviciu, să aibă o vechime de cel putin 25 de ani numai în functia de procuror sau de judecător, fără a putea lua în calcul vechimea realizată în orice altă functie la care se referă art. 86 din lege.

Curtea constată că, desi este diferentiată, această reglementare nu este discriminatorie. Astfel, asa cum a arătat si prin Decizia nr. 684 din 15 decembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 23 februarie 2006, „persoanele care se pensionează din functia de judecător sau de procuror, rămânând în această functie până la îndeplinirea tuturor conditiilor de pensionare, cele care, desi au trecut într-o altă activitate, au în functia de judecător sau de procuror o vechime de 20 de ani sau chiar de 25 de ani, se află, în mod evident, într-o situatie diferită fată de persoanele care la data îndeplinirii conditiilor de pensionare sunt încadrate în alte functii, iar în functia de judecător sau de procuror nu au realizat o vechime de cel putin 25 sau 20 de ani. Conform jurisprudentei Curtii Constitutionale, concordantă si cu practica Curtii Europene a Drepturilor Omului, situatia obiectiv diferită în care se află anumite categorii de persoane justifică sau chiar impune instituirea prin lege a unui tratament juridic rezonabil diferentiat, fără ca aceasta să reprezinte privilegii ori discriminări”.

În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate raportată la art. 82 alin. (2), Curtea constată că, de fapt, autorul exceptiei doreste o completare a textului, în sensul cuprinderii si altor activităti de specialitate juridică ce pot fi luate în calculul vechimii în magistratură, alături de activitatea de avocat, aspect ce, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, nu revine competentei Curtii Constitutionale.

De altfel, Curtea observă că autorul exceptiei se încadrează doar în ipoteza prevăzută de art. 82 alin. (5), celelalte dispozitii din Legea nr. 303/2004 nefiindu-i aplicabile. Astfel, potrivit art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 82 alin. (1), (2) si (4), art. 86 si art. 104 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă.

De asemenea, Curtea constată că si exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 alin. (2) si art. 4 lit. b), c) si d) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005 este inadmisibilă, întrucât, potrivit aceluiasi art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, hotărârile Guvernului nu pot constitui obiect al controlului de constitutionalitate.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca fiind neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, exceptie ridicată de Petru Blaga în Dosarul nr. 2.787/35/2006 al Curtii de Apel Oradea - Sectia civilă mixtă.

2. Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 82 alin. (1), (2) si (4), art. 86 si art. 104 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor si ale art. 3 alin. (2) si art. 4 lit. b), c) si d) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, si ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicată, referitoare la pensiile de serviciu si la acordarea indemnizatiilor pentru cresterea copilului în vârstă de până la 2 ani, exceptie ridicată de acelasi autor în acelasi dosar al Curtii de Apel Oradea - Sectia civilă mixtă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 15 februarie 2007.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 152

din 22 februarie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 494 alin. 1, 2 si 3 teza întâi din Codul civil

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Ion Tiucă - procuror

Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitu­tionalitate a prevederilor art. 494 alin. 1, 2 si alin. 3 teza întâi din Codul civil, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Vinificatie si Băuturi Gorj” - S.A. În Dosarul nr. 5.065/54/2005 (număr în format vechi 1.952/CIV/2005) al Curtii de Apel Craiova - Sectia civilă.

La apelul nominal răspund părtile Alexandru Magherescu si Ana Popescu, prin avocat, cu delegatie la dosar, precum si partea Victor Magherescu, personal si reprezentat de acelasi avocat. Lipseste autoarea exceptiei. Procedura de citare este legal îndeplinită.

Având cuvântul pe fond, reprezentantul părtilor Alexandru Magherescu, Ana Popescu si Victor Magherescu solicită respingerea exceptiei ca neîntemeiată. În acest sens, arată că textul de lege criticat nu contravine principiului constitutional al garantării si ocrotirii proprietătii private, iar diferentierea făcută de legiuitor în ceea ce priveste constructorul de bună-credintă sau de rea-credintă, care edifică o constructie sau plantatie pe terenul altuia, este deplin justificată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca neîntemeiată, arătând că textul de lege criticat nu contravine dispozitiilor constitutionale invocate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 18 octombrie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 5.065/54/2005 (număr în format vechi 1.952/CIV/2005), Curtea de Apel Craiova - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 494 alin. 1, 2 si 3 teza întâi din Codul civil. Exceptia a fost ridicată de Societatea Comercială „Vinificatie si Băuturi Gorj” - S.A. Într-o cauză având ca obiect actiunea formulată împotriva autoarei exceptiei pentru obligarea acesteia la ridicarea constructiilor efectuate pe terenul altuia, în conformitate cu prevederile art. 494 din Codul civil.

În motivarea exceptiei se sustine că reglementarea dreptului proprietarului unui teren de a obtine ridicarea constructiilor edificate cu rea-credintă de către un tert, pe cheltuiala constructorului, precum si despăgubiri pentru eventualele daune aduse proprietarului fondului, echivalează cu o veritabilă expropriere în interes privat, cu nerespectarea conditiei existentei unei drepte si prealabile despăgubiri, stabilite de comun acord cu proprietarul. Se mai arată că în acest mod este încălcat principiul constitutional al garantării si ocrotirii proprietătii private în mod egal, indiferent de titular, deoarece instituie o discriminare între proprietarul constructiilor si plantatiilor edificate pe terenul altuia, care este obligat să le ridice pe cheltuiala proprie, si proprietarul terenului, care este îndreptătit să obtină despăgubiri. De asemenea, se arată că tratamentul juridic diferit acordat constructorului de bună-credintă, fată de constructorul de rea-credintă, contravine principiului constitutional al egalitătii cetătenilor în fata legii.

Curtea de Apel Craiova - Sectia civilă apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, arătând că titularul dreptului de proprietate asupra terenului devine proprietar al constructiei, iar constructorul dobândeste un drept de creantă, potrivit principiului îmbogătirii fără just temei.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că textul de lege este constitutional.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitu­tionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 494 alin. 1, 2 si alin. 3 teza întâi din Codul civil, potrivit cărora: „Dacă plantatiile, constructiile si lucrările au fost făcute de către o a treia persoană cu materialele ei, proprietarul pământului are dreptul de a le tine pentru dânsul, sau de a îndatora pe acea persoană să le ridice.

Dacă proprietarul pământului cere ridicarea plantatiilor si a constructiilor, ridicarea va urma cu cheltuiala celui ce Ie-a făcut; el poate chiar, după împrejurări, fi condamnat la daune-interese pentru prejudiciile sau vătămările ce a putut suferi proprietarul locului.

Dacă proprietarul voieste a păstra pentru dânsul acele plantatii si clădiri, el este dator a plăti valoarea materialelor si pretul muncii, fără ca să se ia în consideratie sporirea valorii fondului, ocazionată prin facerea unor asemenea plantatii si constructii.

În opinia autoarei exceptiei, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetătenilor în fata legii si a autoritătilor publice, art. 20 - Tratatele internationale privind drepturile omului, art. 44 alin. (1) privind garantarea dreptului de proprietate, alin. (2) teza întâi referitoare la garantarea si ocrotirea în mod egal, indiferent de titular, a proprietătii private, alin. (3) privind exproprierea, alin. (6) ce se referă la despăgubirile ce se cuvin proprietarului în caz de expropriere sau pentru folosirea subsolului unei proprietăti imobiliare de către autoritatea publică si art. 53 - Restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti.

De asemenea, sunt invocate prevederile art. 1 din primul Protocol aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale si ale art. 14 din aceeasi Conventie.

Analizând exceptia de neconstitutionalitate invocată, Curtea retine următoarele:

Prevederile art. 494 din Codul civil sunt incluse în capitolul II - Despre dreptul de accesiune asupra celor unite si încorporate cu lucrul si reglementează accesiunea imobiliară artificială, ca mod de transmitere a proprietătii în favoarea proprietarului bunului principal, atunci când o plantatie, constructie sau orice lucrare este edificată de un tert, cu materiale proprii, pe terenul altcuiva.

Prin urmare, proprietarul terenului beneficiază de o prezumtie legală relativă de a fi si proprietarul constructiilor sau plantatiilor, în temeiul dispozitiilor art. 492 din Codul civil, potrivit căruia accesiunea imobiliară artificială se realizează întotdeauna în folosul proprietarului terenului, ca bun principal (superficies solo cedit), oricare ar fi valoarea constructiilor sau plantatiilor edificate.

Prevederile art. 494 alin. 1, 2 si alin. 3 teza întâi reglementează situatia în care plantatiile si lucrările au fost făcute de către un tert de rea-credintă cu materiale proprii, statuând că proprietarul terenului poate opta între a păstra lucrările, cu obligatia de a-l despăgubi pe constructor, în temeiul principiului că nimeni nu se poate îmbogăti fără just temei, sau a-l obliga pe acesta să le ridice pe cheltuiala proprie.

Asadar, Curtea constată că autoarea exceptiei porneste de la o premisă gresită atunci când sustine că, în calitate de proprietar al constructiei edificate cu rea-credintă pe terenul altuia, nu beneficiază de despăgubiri pentru valoarea acestora, ceea ce, în opinia sa, contravine protectiei constitutionale si internationale a dreptului de proprietate privată.

Dimpotrivă, în ipoteza reglementată de textul de lege criticat, o tertă persoană care a construit cu rea-credintă pe terenul proprietatea alteia nu are decât un drept de creantă asupra materialelor si lucrărilor edificate, iar nu un drept real, în spetă un drept de proprietate, astfel încât invocarea încălcării dispozitiilor constitutionale referitoare la dreptul de proprietate privată, precum si a prevederilor art. 1 din primul Protocol aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, nu poate fi retinută.

Pentru aceleasi considerente, Curtea nu poate retine nici invocarea încălcării dispozitiilor art. 53 din Legea fundamentală.

În ceea ce priveste sustinerea potrivit căreia tratamentul juridic diferit acordat proprietarului constructiilor sau plantatiilor, fată de proprietarul terenului, pe de o parte, si constructorului de rea-credintă, fată de constructorul de bună-credintă, pe de altă parte, contravine dispozitiilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, coroborat cu art. 14 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, aceasta nu este întemeiată. Sub acest aspect, Curtea Constitutională a retinut, în mod constant, că principiul constitutional al egalitătii în drepturi nu are semnificatia unei uniformităti de tratament juridic, asa încât, dacă la situatii egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situatii distincte, tratamentul nu poate fi decât diferit.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 494 alin. 1, 2 si 3 teza întâi din Codul civil, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Vinificatie si Băuturi Gorj” - S.A. În Dosarul nr. 5.065/54/2005 (număr în format vechi 1.952/CIV/2005) al Curtii de Apel Craiova - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 22 februarie 2007.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Irina Loredana Gulie

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 157

din 27 februarie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 70 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu – judecãtor

Ion Predescu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Antonia Constantin - procuror

Valentina Bărbăteanu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitu­tionalitate a prevederilor art. 70 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, exceptie ridicată de Antoine Bassmaji, Lucia Bassmaji si Gabriel Bassmaji în Dosarul nr. 28.508/2/2005 al înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ.

La apelul nominal răspund, personal, autorii exceptiei, lipsind partea Ministerul Administratiei si Internelor - Serviciul pentru străini, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul autorilor exceptiei.

Antoine Bassmaji învederează Curtii aspecte concrete legate de evolutia în România a activitătii profesionale si a vietii sale de familie.

Lucia Bassmaji arată că textul de lege criticat afectează destinele oamenilor, influentându-le în mod negativ. În acest sens, arată că străinului care este membru al unei familii de cetăteni români îi sunt nesocotite drepturi garantate de Constitutia României, precum dreptul la liberă circulatie, dreptul la muncă si dreptul la viată intimă, familială si privată. Precizează că si copiii străinului, care au cetătenie română, sunt afectati de prevederile art. 70 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002, fiind privati de armonia ce trebuie să domnească în familie. De asemenea, arată că aplicarea textului de lege amintit nu tine seama de interesul superior al copiilor, care trebuie să prevaleze în toate actiunile autoritătilor publice.

În sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate, autorii acesteia depun la dosarul cauzei note scrise.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitu­tionalitate, considerând că textul de lege criticat nu contravine prevederilor constitutionale invocate de autorii exceptiei.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 13 septembrie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 28.508/2/2005, Înalta Curte de Casatie si «Justitie - Sectia de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate

a prevederilor art. 70 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, exceptie ridicată de Antoine Bassmaji, Lucia Bassmaji si Gabriel Bassmaji într-o cauză având ca obiect solutionarea recursului împotriva sentintei prin care Curtea

Antoine Bassmaji împotriva deciziei de respingere a cererii de acordare a dreptului de sedere permanentă si stabilire a domiciliului în România, dată de Ministerul Administratiei si Internelor - Serviciul pentru străini.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, în esentă, că textul de lege criticat îngrădeste dreptul la liberă circulatie, consfintit prin art. 25 din Constitutie. În opinia autorilor, prevederile ce constituie obiect al exceptiei nesocotesc necesitătile obiective ale destinatarilor normei criticate, netinând seama de posibilitatea aparitiei unor situatii urgente în viata lor familială, care să îi pună în imposibilitatea de a respecta cerintele impuse de aceasta, referitoare la caracterul continuu al sederii pe teritoriul României timp de 5 ani. În plus, consideră că se mai încalcă si dispozitiile art. 26 alin. (1) si art. 48 din Constitutie, întrucât prevederile textului criticat favorizează dezbinarea familiei si abandonul familial, influentând negativ dezvoltarea psihică a copiilor. Se apreciază că toate acestea sunt consecinta „instabilitătii si nesigurantei legale a unuia dintre membrii familiei, mai ales când acesta este întretinătorul familiei”. De asemenea, se mai arată că dispozitiile art. 70 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 contravin prevederilor Declaratiei Universale a Drepturilor Omului si pactelor si tratatelor la care România este parte.

Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitu­tionalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 70 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 sunt constitutionale. Precizează că acestea nu aduc atingere dreptului la liberă circulatie, garantat de Legea fundamentală, întrucât, nefiind un drept absolut, acesta trebuie să se exercite în conditiile stabilite de lege.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicata punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile autorilor exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. i alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 70 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 8 martie 2004, modificată si completată prin Legea nr. 482/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004. Textul de lege criticat are următorul cuprins:

- Art. 70 alin. (1) lit. a): „Conditii de stabilire a domiciliului în România

(1) Străinii îsi pot stabili domiciliul în România dacă îndeplinesc cumulativ următoarele conditii:

a) o sedere temporară continuă si legală în ultimii 5 ani anteriori depunerii cererii, astfel:

(i) sederea va fi considerată continuă atunci când perioada de absentă de pe teritoriul României este mai mică de 6 luni consecutive si nu depăseste în total 10 luni pe întreaga perioadă;

(ii) sederea va fi considerată legală atunci când discontinuitătile între perioadele pentru care s-a acordat succesiv dreptul de sedere sunt mai mici de 30 de zile consecutive si nu depăsesc în total 90 de zile pe întreaga perioadă, chiar dacă au fost sanctionati contraventional.”

În opinia autorilor exceptiei de neconstitutionalitate, textul de lege criticat contravine următoarelor dispozitii din Constitutie: art. 18 alin. (1) care garantează dreptul cetătenilor străini si al apatrizilor de a se bucura de protectia generală a persoanelor si a averilor, art. 20 alin. (2) privind prioritatea reglementarilor internationale în domeniul drepturilor fundamentale ale omului în raport cu legile interne, art. 25 referitor la dreptul la liberă circulatie al cetătenilor, art. 26 alin. (1) care instituie în sarcina autoritătilor obligatia de a respecta si ocroti viata intimă, familială si privată, art. 48 care reglementează organizarea familiei si art. 49 alin. (1) care instituie un regim special de protectie si de asistentă a copiilor si tinerilor în realizarea drepturilor lor. De asemenea, autorii exceptiei au invocat si încălcarea prevederilor Declaratiei Universale a Drepturilor Omului.

În plus, autorii fac referire si la prevederile art. 1 din Codul familiei, care stabilesc că statul ocroteste căsătoria si familia si sprijină prin măsuri economico-sociale dezvoltarea si consolidarea familiei, precum si la cele ale Legii nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea observă că textul de lege criticat reglementează una dintre conditiile pe care trebuie să le îndeplinească un cetătean străin pentru a i se putea recunoaste de către autoritătile române dreptul de a-si stabili domiciliul pe teritoriul României. Astfel, art. 70 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 prevede că sederea străinului pe teritoriul României trebuie să întrunească două atribute: să fie continuă si să fie legală. Textul clarifică întelesul acestor doi termeni, precizând în ce împrejurări sederea poate fi considerată continuă si legală.

Autorii exceptiei îsi fundamentează critica de neconstitutionalitate, în principal, pe nesocotirea, de către prevederile textului criticat, a dispozitiilor constitutionale care garantează dreptul la liberă circulatie. Or, asa cum însusi textul art. 25 alin. (1) din Constitutie prevede în fraza a doua, conditiile exercitării acestui drept se stabilesc prin lege. De aceea, prin chiar instituirea cerintei mentionate, art. 70 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 apare pe deplin constitutional, dând substantă exigentei Legii fundamentale.

Conditionarea obtinerii de către străini a dreptului de a-si stabili domiciliul în România de anumite atribute ale sederii acestora pe teritoriul statului român, în intervalul de timp al ultimilor 5 ani, respectiv continuitatea si legalitatea sederii, este impusă de ratiuni de politică în domeniul migratiei, de necesitatea, subordonată cerintelor constitutionale, a instituirii unui control eficient, dar, în acelasi timp, democratic, al exercitării dreptului de liberă circulatie a străinilor pe teritoriul României.

În ceea ce priveste critica prin raportare la prevederile art. 18 alin. (1) din 6onstitutie, Curtea constată că aceasta nu poate fi retinută, întrucât dispozitiile ce formează obiect al exceptiei de neconstitutionalitate nu aduc în niciun fel atingere principiului constitutional potrivit căruia cetătenii străini si apatrizii se bucură de protectia generală a persoanelor si a averilor. Aceasta, deoarece nu afectează valorile a căror apărare este subînteleasă de textul constitutional, si anume viata, integritatea corporală, sănătatea, libertatea, demnitatea si patrimoniul străinului.

Invocarea neconcordantei dintre textul de lege criticat si prevederile constitutionale ale art. 48 privind organizarea familiei si cele ale art. 49 alin. (1) referitoare la protectia copiilor si tinerilor nu prezintă relevantă în solutionarea prezentei spete, neavând incidentă în cauză.

În fine, în ceea ce priveste raportarea dispozitiilor criticate la prevederi ale Codului familiei si ale Legii nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, Curtea constată că excedează competentei sale, întrucât examinarea constitutionalitătii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispozitiile constitutionale, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 70 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, exceptie ridicată de Antoine Bassmaji, Lucia Bassmaji si Gabriel Bassmaji în Dosarul nr. 28.508/2/2005 al înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 27 februarie 2007.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent

Valentina Bărbăteanu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 178

din 6 martie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 50 alin. (2) lit. g) si ale art. 55 alin. (2) lit. c) pct. (ii) si alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Ion Tiucă – procuror

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitu­tionalitate a dispozitiilor art. 50 alin. (2) lit. g) si ale art. 55 alin. (2) lit. c) pct. (ii) si alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, exceptie ridicată de Zhu Jianhua în Dosarul nr. 1.968/2/2006 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal răspunde autorul exceptiei, personal, însotit de interpretul autorizat de limba chineză, dl. Ioan Budura, lipsind cealaltă parte, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, partea prezentă sustine, prin traducător, că actul normativ criticat nu este în măsură să îl apere de arbitrariul Autoritătii pentru străini, care a prin decizie părăsirea teritoriului României, fără drept de revenire, în conditiile în care acesta, pe perioada sederii sale în tară, a realizat investitii importante. Astfel, este încălcat dreptul său de proprietate privată si apreciază că ordonanta criticată ar trebui modificată, solicitând totodată admiterea exceptiei de neconstitu­tionalitate.

Reprezentantul Ministerului Public arată că textele de lege criticate nu relevă niciun fel de contrarietate fată de normele constitutionale si internationale invocate, ci reprezintă consecinta firească a nerespectării legii în ceea ce priveste conditiile cerute pentru acordarea sau prelungirea dreptului de sedere temporară în România. Totodată, potrivit prevederilor cuprinse în Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002, decizia Autoritătii pentru străini poate fi atacată în fata instantei de judecată competente, astfel că un eventual abuz sau arbitrariu al acestei autorităti este supus controlului judecătoresc. În consecintă, solicită respingerea exceptiei ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 26 septembrie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 1.968/2/2006, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 50 alin. (2) lit. g) si ale art. 55 alin. (2) lit. c) pct. (ii) si alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. Exceptia a fost ridicată de Zhu Jianhua într-o cauză având ca obiect solutionarea unei actiuni în contencios administrativ.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că textele de lege mentionate încalcă dispozitiile art. 44 alin. (1) si (2) din Constitutie, coroborate cu prevederile art. 1 par. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, art. 14 din Conventie si ale art. 1 par. 1 din Protocolul nr. 12 la aceeasi conventie, „precum si a jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului în materie, care instituie si garantează dreptul de proprietate privată si dreptul persoanei la nediscriminare”. În acest sens, se arată că „prin refuzul de a li se prelungi dreptul de sedere temporară cetătenilor străini care nu îndeplinesc cumulativ conditiile generale si cele speciale, în functie de scopul sederii” si emiterea, în consecintă, a unei dispozitii de părăsire a teritoriului României, „se limitează excesiv si discriminatoriu dreptul constitutional de proprietate al acestora”. Măsura dispusă încalcă, de asemenea, si principiul proportionalitătii, consacrat în jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, si, întrucât conditiile legale criticate privesc doar pe cetătenii străini, sunt apreciate de autorul exceptiei ca fiind discriminatorii.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitu­tionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile art. 50 alin. (2) lit. g) si ale art. 55 alin. (2) lit. c) pct. (ii) si alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 sunt constitutionale. Astfel, acestea nu contravin principiului nediscriminarii, deoarece conditiile cerute se circumscriu scopului pentru care fiecare categorie de străini nominalizată de lege solicită prelungirea dreptului de sedere temporară în România si se justifică prin însusi interesul pretins de solicitant, fiind aplicabile, în mod unitar, tuturor străinilor aflati în situatii identice. În ceea ce priveste pretinsa încălcare a dreptului de proprietate, apreciază că dispozitiile art. 44 alin. (1) si (2) din Constitutie nu au incidentă în cauză.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului si dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2),ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitu-tionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 50 alin. (2) lit. g) si ale art. 55 alin. (2) lit. c) pct. (ii) si alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 8 martie 2004, astfel cum au fost modificate si completate prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 113/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 658 din 25 iulie 2005. Textele de lege criticate au următorul cuprins:

- Art. 50 alin. (2) lit. g) - Conditii de prelungire a dreptului de sedere temporară; „Dreptul de sedere temporară în România se poate prelungi succesiv pentru perioade de până la un an, numai dacă: [...] g) prezintă dovada asigurării sociale de sănătate.”

- Art. 55 alin. (2) lit. c) pct. (ii) si alin. (4) -Prelungirea dreptului de sedere pentru desfăsurarea de activităti comerciale: „(2) Prelungirile ulterioare ale dreptului de sedere temporară se pot acorda dacă străinul îndeplineste următoarele conditii. [...] c) cererile pentru prelungirile ulterioare ale dreptului de sedere temporară trebuie însotite de următoarele documente: [...] (ii) Înscrierile de mentiuni prevăzute de lege, corespunzătoare modificărilor intervenite cu privire la actul constitutiv al societătii comerciale; [...] (4) In scopul dovedirii îndeplinirii conditiilor financiare prevăzute în prezentul articol, Ministerul Finantelor Publice eliberează, la cererea străinilor, certificate cuprinzând mentiuni referitoare la: cifra de afaceri, investitii totale, contul de profit si pierdere, dividende calculate si plătite asociatilor ori reinvestite conform datelor din situatiile financiare.

În motivarea exceptiei, autorul acesteia invocă încălcarea dreptului de proprietate privată si a principiului nediscrtminării, astfel cum sunt garantate de dispozitiile art. 44 alin. (1) si (2) din Constitutie, coroborate cu prevederile art. 1 par. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, art. 14 din Conventie si ale art. 1 par. 1 din Protocolul nr. 12 la aceeasi conventie.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că, în esentă, autorul acesteia apreciază că textele de lege criticate, prin care sunt reglementate cerintele generale si specifice necesare prelungirii dreptului de sedere temporară în România, în functie de un anumit scop urmărit, sunt excesive, discriminatorii si disproportionate cu finalitatea urmărită si încalcă dreptul de proprietate al unui cetătean străin care, cum e cazul în spetă, a investit în România o sumă importantă de bani.

Curtea constată că aceste sustineri de neconstitu­tionalitate nu pot fi retinute. Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 reglementează regimul străinilor în România, astfel că, evident, se adresează acestora, iar criticile pe motivul discriminării pe criterii de origine natională sunt nefondate. De altfel, în acest sens Curtea Constitutională s-a mai pronuntat, de exemplu, prin Decizia nr. 443 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 15 iunie 2006, cu prilejul solutionării exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 55 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002.

Cât priveste criticile de neconstitutionalitate referitoare la încălcarea dreptului de proprietate privată, Curtea observă că textele de lege examinate nu contin norme privind acest drept si, ca atare, prevederile art. 44 alin. (1) si (2) din Constitutie, coroborate cu art. 1 par. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale nu au incidentă în cauză. Dispozitiile de lege criticate nu fac decât să enumere conditiile si actele necesare prelungirii dreptului de sedere temporară a străinilor în România în scopul desfăsurării de activităti economice, condîtii ce se circumscriu scopului pentru care fiecare categorie de străini nominalizată de lege solicită prelungirea dreptului de sedere temporară în România si se justifică prin însusi interesul pretins de solicitantul dreptului.

Curtea observă, de altfel, că autorul a invocat prezenta exceptie de neconstitutionalitate în cadrul unei contestatii formulate în fata instantei de judecată competente împotriva refuzului Autoritătii pentru străini de a-i prelungi dreptul de sedere temporară în România. Prin urmare, Curtea constată, pe de o parte, că autorul beneficiază pe deplin de exercitarea neîngrădită a drepturilor sale procesuale, iar, pe de altă parte, că motivele de neconstitutionalitate formulate au, în realitate, natura unor argumente de fapt, astfel că nu pot fi retinute de instanta de contencios constitutional.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 50 alin. (2) lit. g) si ale art. 55 alin. (2) lit. c) pct. (ii) si alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, exceptie ridicată de Zhu Jianhua în Dosarul nr. 1.968/2/2006 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 6 martie 2007.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Claudia-Margareta Krupenschi

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 189

din 6 martie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 19 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de muncă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Ion Tiucă - procuror

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitu­tionalitate a dispozitiilor art. 19 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de muncă, exceptie ridicată de Directia de Muncă, Solidaritate Socială si Familie Galati în Dosarul nr. 3.295/44/2006 al Curtii de Apel Galati - Sectia contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, considerând că textul de lege criticat nu contravine dispozitiilor constitutionale invocate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 26 octombrie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 3.295/44/2006, Curtea de Apel Galati - Sectia de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 19 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de muncă. Exceptia a fost ridicată de directia de Muncă, Solidaritate Socială si Familie Galati cu prilejul solutionării recursului formulat împotriva Sentintei comerciale nr. 263 din 21 martie 2006, pronuntată de Tribunalul Galati - Sectia comercială, maritimă, fluvială si de,contencios administrativ în Dosarul nr. 145/CA/2006.

În motivarea exceptiei autorul acesteia sustine, în esentă, că textul de lege criticat contravine dispozitiilor art. 43 alin. (2) din Constitutie. În acest sens, arată că, prin obligatia ce o instituie pentru directiile de muncă de a înregistra toate conflictele de interese, creează posibilitatea declansării unor conflicte de interese si implicit exercitarea dreptului la grevă chiar si cu nerespectarea conditiilor si etapelor prevăzute de lege.

Curtea de Apel Galati - Sectia de contencios administrativ si fiscal apreciază că textul de lege criticat nu contravine dispozitiilor constitutionale invocate de autorul exceptiei. Astfel, arată că directiile de muncă nu au nicio competentă legală în a aprecia asupra oportunitătii cererii de declansare a unui conflict de interese ori de a se pronunta asupra legalitătii sau naturii juridice a conflictului.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitu­tionalitate.

Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constitutional, având în vedere că stabilirea procedurii de conciliere este în concordantă cu prevederile constitutionale, potrivit cărora conditiile si limitele exercitării dreptului la grevă sunt stabilite prin lege.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitu­tionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 19 din Legea hr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, jir. 582 din 29 noiembrie 1999, dispozitii potrivit cărora „în termen de 24 de ore de la înregistrarea sesizării Ministerul Muncii si Protectiei Sociale desemnează delegatul său pentru participare la concilierea conflictului de interese, care are obligatia să ia următoarele măsuri:

a) comunicarea sesizării unitătii în termen de 48 de ore de la desemnarea sa;

b) convocarea părtilor la procedura de conciliere la un termen ce nu poate depăsi 7 zile de la înregistrarea sesizării.”

În opinia autorului exceptiei, textul de lege criticat contravine prevederilor art. 43 alin. (2) din Constitutie, conform cărora conditiile si limitele exercitării dreptului la grevă si garantiile necesare asigurării serviciilor esentiale pentru societate sunt stabilite de lege.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că esenta criticii formulate de autorul acesteia are în vedere obligatia pe care art. 19 din Legea nr. 168/1999 o creează în sarcina directiilor de muncă, solidaritate socială si familie de a înregistra un conflict de interese, chiar si în conditiile în care acesta s-a declansat fără îndeplinirea conditiilor legale.

Fată de această sustinere, Curtea consideră că analiza textului de lege criticat trebuie să tină seama de contextul întregii reglementări a procedurii de solutionare a conflictelor de interese, cuprinsă în aceeasi lege.

Astfel, art. 12-16 din Legea  nr. 163/1999 reglementează detaliat conditiile si procedura declansării unui conflict de interess. Potrivit art. 17, sindicatul reprezentativ sau reprezentantii alesi ai salariatilor pot sesiza directia de muncă, solidaritate socială si familie judeteană numai în cazul în care conflictul de interese a fost declansat în conditiile prevăzute de art. 16. Art. 18 stabileste conditiile pe care sesizarea pentru concilierea conflictului de interese trebuie să le îndeplinească în mod obligatoriu pentru a fi înregistrată. Asa fiind, directia de muncă, solidaritate socială si familie va înregistra sesizarea doar dacă aceasta cuprinde: „a) unitatea la care s-a declansat conflictul de interese, cu indicarea sediului si a numelui conducătorului; b) obiectivul conflictului de interese si motivarea acestuia; c) dovada îndeplinirii cerintelor prevăzute la art. 14-16; d) indicarea persoanelor delegate să reprezinte la conciliere sindicatul reprezentativ sau, după caz, salariatii.” Curtea constată însă că, în spetă, Directia de Muncă, Solidaritate Socială si Familie Galati este nemultumită de faptul că i-ar reveni obligatia înregistrării unei sesizări care priveste un conflict de interese declansat fără îndeplinirea unor conditii legale a căror respectare, potrivit competentei stabilite de lege, acest organ administrativ nu o poate controla, respectiv cu încălcarea art. 12 lit. d) din Legea nr. 168/1999. Aceasta este o chestiune care priveste însă aplicarea legii si revine instantei judecătoresti competente să analizeze temeiul legal al refuzului directiei de muncă, solidaritate socială si familie de a înregistra sesizarea si să constate dacă în spetă au fost îndeplinite sau nu toate conditiile legale de declansare si existentă a conflictului de interese.

În consecintă, Curtea retine că textul de lege supus controlului de constitutionalitate nu înlătură obligativitatea respectării întocmai a prevederilor legale referitoare la declansarea conflictului de interese si la conditiile si limitele exercitării dreptului la grevă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 19 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de muncă, exceptie ridicata de Directia de Muncă, Solidaritate Socială si Familie Galati în Dosarul nr. 3.295/44/2006 al Curtii de Apel Galati - Sectia contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 6 martie 2007.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Aranjamentului administrativ, semnat la Bucuresti la 19 octombrie 2006, pentru aplicarea Acordului dintre România si Republica Ungară în domeniul securitătii sociale, semnat la Bucuresti la 20 octombrie 2005

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 20 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Aranjamentul administrativ, semnat la Bucuresti la 19 octombrie 2006, pentru aplicarea Acordului dintre România si Republica Ungară în domeniul securitătii sociale, semnat la Bucuresti la 20 octombrie 2005 si ratificat prin Legea nr. 296/2006.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul muncii, solidaritătii sociale

si familiei,

Gheorghe Barbu

p. Ministrul interimar

al afacerilor externe,

Anton Niculescu,

secretar de stat

Ministrul sănătătii publice,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 28 martie 2007.

Nr. 330.

 

ARANJAMENT ADMINISTRATIV

pentru aplicarea Acordului dintre România si Republica Ungară în domeniul securitătii sociale, semnat la Bucuresti la 20 octombrie 2005

 

În conformitate cu dispozitiile art. 33 paragraful (1) din Acordul dintre România si Republica Ungară în domeniul securitătii sociale, semnat la Bucuresti la 20 octombrie 2005, autoritătile competente ale părtilor contractante, reprezentate prin:

- pentru România: Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei si Ministerul Sănătătii Publice;

- pentru Republica Ungară: Ministerul Sănătătii, au convenit următoarele:

 

PARTEA I

Dispozitii generale

 

ARTICOLUL 1

Definitii

 

În aplicarea prezentului aranjament administrativ:

1. prin Acord se întelege Acordul dintre România si Republica Ungară în domeniul securitătii sociale, semnat la Bucuresti la 20 octombrie 2005;

2. ceilalti termeni folositi au întelesul atribuit acestora prin art. 1 din Acord.

 

ARTICOLUL 2

Organismele de legătură

 

(1) În conformitate cu dispozitiile art. 33 paragraful (2) din Acord, sunt desemnate ca organisme de legătură următoarele:

- pentru România:

a) pentru pensii, prestatii în bani si în natură în caz de accidente de muncă si boli profesionale - Casa Natională de Pensii si Alte Drepturi de Asigurări Sociale;

b) pentru indemnizatia de somaj - Agentia Natională pentru Ocuparea Fortei de Muncă;

c) pentru indemnizatia pentru incapacitate temporară de muncă determinată de boli obisnuite sau de accidente în afara muncii, indemnizatia de maternitate, prestatiile în natură în caz de boală si maternitate - Casa Natională de Asigurări de Sănătate;

- pentru Republica Ungară:

a) pentru pensii: Directia Natională pentru Asigurarea Pensiilor;

b) pentru indemnizatia de somaj: Oficiul de Ocupare a Fortei de Muncă;

c) pentru toate celelalte cazuri: Casa Natională de Asigurări de Sănătate.

(2) Organismele de legătură facilitează comunicarea între institutiile pârtilor contractante si au atributiile stabilite prin prezentul aranjament administrativ. Organismele de legătură îsi pot delega competentele stabilite prin prezentul aranjament administrativ unor institutii desemnate, informându-se reciproc despre aceasta.

(3) Pentru aplicarea Acordului, organismele de legătură pot comunica direct, precum si cu persoana în cauză sau cu reprezentantul acesteia. Organismele de legătură se sprijină reciproc pentru aplicarea Acordului.

 

PARTEA a ll-a

Dispozitii privind legislatia aplicabilă

 

ARTICOLUL 3

Formularele (certificatele) privind legislatia aplicabilă

 

În cazurile prevăzute la art. 8-10 din Acord, formularul (certificatul) care atestă faptul că o persoană angajată sau un lucrător independent rămâne supusă/supus legislatiei unei părti contractante se eliberează la solicitarea angajatorului sau a lucrătorului independent, după cum urmează:

- în România: de Casa Natională de Pensii si Alte Drepturi de Asigurări Sociale;

- în Republica Ungară: de Casa Natională de Asigurări de Sănătate.

Formularul (certificatul) emis este transmis persoanei în cauză de către institutia competentă. Institutiile părtilor contractante mentionate în acest articol se informează reciproc asupra numărului si continutului formularelor (certificatelor) eliberate.

 

PARTEA a lll-a

Dispozitii referitoare la prestatii

 

ARTICOLUL 4

Cererile de prestatii

 

(1) Dacă la organismul de legătură sau la institutia desemnată a unei părti contractante se depune o cerere privind acordarea de prestatii cuvenite conform legislatiei celeilalte părti contractante, atunci această institutie transmite neîntârziat cererea organismului de legătură sau institutiei competente a celeilalte părti contractante, indicând data primirii acesteia.

(2) Împreună cu cererea, organismul de legătură sau institutia primei părti contractante transmite toate acele documente disponibile care pot fi necesare institutiei competente a celeilalte părti contractante în scopul stabilirii dacă solicitantul este sau nu este îndreptătit la acordarea prestatiilor solicitate.

(3) Organismul de legătură sau institutia desemnată a primei părti contractante certifică si garantează că datele personale ale solicitantului, înscrise în cererea depusă, sunt justificate cu documente, în acest caz nefiind necesară transmiterea documentelor justificative. Tipurile de informatii la care se referă acest paragraf vor fi convenite de organismele de legătură ale părtilor contractante.

(4) Pe lângă cererea si documentele mentionate la paragrafele (1) si (2), organismul de legătură sau institutia desemnată a primei părti contractante transmite organismului de legătură sau institutiei competente a celeilalte părti contractante formularul (certificatul) care contine datele privind perioadele de asigurare care sunt luate în considerare conform legislatiei primei părti contractante.

(5) Institutia competentă a celeilalte părti contractante analizează dacă solicitantul este îndreptătit si transmite decizia luată, prin organismul de legătură sau institutia desemnată solicitantului, organismului de legătură sau institutiei desemnate a primei părti contractante, concomitent cu formularul (certificatul) care contine perioadele de asigurare pe care Ie-a luat în considerare.

 

ARTICOLUL 5

Informatii privind incapacitatea temporară de muncă

 

Organismul de legătură sau institutia desemnată a unei părti contractante, la cererea organismului de legătură sau a institutiei competente a celeilalte părti contractante sau la cererea solicitantului, eliberează formularul (certificatul) privind incapacitatea temporară de muncă a persoanei în cauză.

 

ARTICOLUL 6

Acordarea prestatiilor în natură

 

(1) Pentru a beneficia de prestatii în natură conform art. 12 paragraful (1) si art. 14 din Acord, o persoană este obligată să se înregistreze, precum si membrii familiei sale la institutia locului de domiciliu, prezentând un formular (certificat) eliberat de institutia competentă, care să certifice că are dreptul la aceste prestatii în natură pentru el si pentru membrii săi de familie. Dacă persoana nu prezintă formularul (certificatul) respectiv, la cererea sa, institutia locului de domiciliu se poate adresa institutiei competente pentru a-l obtine. Acest formular (certificat) rămâne valabil până în ultima zi a valabilitătii specificate pe formular (certificat) sau atât timp cât institutia locului de domiciliu nu a primit notificarea anulării sale. Institutia locului de domiciliu informează institutia competentă cu privire la fiecare înregistrare pe care a efectuat-o conform dispozitiilor acestui paragraf.

(2) a) În cazul solicitării prestatiilor în natură conform art. 12 paragraful (2) din Acord, dreptul la prestatii se dovedeste prin formularul (certificatul) eliberat de institutia competentă.

b) Dacă în momentul acordării prestatiilor persoana în cauză nu a prezentat formularul (certificatul), solicitantul, prestatorul sau institutia locului de resedintă se poate adresa institutiei competente în scopul obtinerii ulterioare a formularului (certificatului).

(3) Pentru a beneficia de prestatii în natură în baza art. 12 paragraful (5) din Acord, persoana este obligată să prezinte institutiei locului de domiciliu din România un formular (certificat) care să certifice că a primit aprobarea institutiei competente din Republica Ungară să se deplaseze pe teritoriul României pentru a beneficia de un tratament corespunzător stării sale. Acest formular (certificat) eliberat de institutia competentă indică durata maximă pe parcursul căreia prestatiile în natură pot fi acordate.

 

ARTICOLUL 7

Rambursarea cheltuielilor prestatiilor în natură

 

(1) Cheltuielile pentru prestatiile acordate persoanelor mentionate la art. 12, 14 si 17 din Acord sunt prezentate de fiecare organism de legătură al unei părti contractante celuilalt organism de legătură, pentru fiecare trimestru.

(2) Cererea de decontare a acestor cheltuieli este trimisă după expirarea fiecărui trimestru al anului, dar nu mai târziu de 3 ani, si va fi solutionată în termen de 6 luni de la primire.

(3) Rambursarea cheltuielilor se face de către organismele de legătură ale fiecărei părti contractante prin plata integrală a cheltuielilor.

(4) Organismele de legătură ale părtilor contractante exprimă cheltuielile aferente prestatiilor în natură în moneda natională proprie. Decontarea acestor cheltuieli se efectuează în euro la cursul valutar oficial din ziua emiterii cererii de decontare.

(5) În cazul refuzului de plată a cererii de decontare, acesta este comunicat până la expirarea termenului convenit pentru plată.

 

ARTICOLUL 8

Acordarea dispozitivelor medicale de mare valoare si a altor prestatii substantiale în natură

 

(1) Prin prestatiile prevăzute la art. 12 paragraful (3) din Acord se întelege prestatiile a căror valoare, în momentul acordării prestatiilor, depăseste suma de 100 euro exprimată în moneda natională, calculată pe baza cursului valutar oficial.

(2) Dispozitivele medicale de mare valoare si alte prestatii substantiale în natură sunt acordate pe baza aprobării institutiei competente, cu exceptia cazurilor de urgentă.

(3) Institutia părtii contractante pe al cărei teritoriu se acordă prestatiile trimite în acest sens un formular (certificat) institutiei pe cheltuiala căreia se acordă prestatiile.

 

ARTICOLUL 9

Plata prestatiilor în bani

 

(1) Institutiile competente ale părtilor contractante plătesc prestatiile în bani direct persoanelor îndreptătite, în conformitate cu legislatiile lor interne.

(2) Institutiile competente ale părtilor contractante plătesc prestatiile în bani conform Acordului, fără a-si deduce din acestea costurile administrative.

 

ARTICOLUL 10

Totalizarea perioadelor de asigurare în cazul acordării indemnizatiei de somaj

 

În vederea stabilirii dreptului la indemnizatia de somaj prin aplicarea art. 25 paragraful (1) din Acord, perioadele de asigurare realizate, precum si perioadele în care au fost acordate indemnizatii de somaj conform legislatiilor celor două părti contractante se certifică de către institutia competentă printr-un formular (certificat) care este prezentat de către persoana în cauză institutiei care stabileste prestatia. Dacă persoana în cauză nu prezintă formularul (certificatul), organismul de legătură al părtii contractante solicită transmiterea acestui formular (certificat).

 

ARTICOLUL 11

Schimbul de informatii si date statistice

 

(1) Organismele de legătură ale părtilor contractante efectuează anual schimb de situatii statistice privind sumele achitate de către institutiile competente ale părtilor contractante în baza Acordului. Aceste situatii statistice contin numărul beneficiarilor si suma totală rezultată din achitarea cheltuielilor aferente prestatiilor, defalcată pe tipuri de prestatii.

(2) Dacă o persoană are dreptul la o prestatie conform legislatiilor ambelor părti contractante, institutiile competente ale acestora se vor informa în privinta tuturor situatiilor importante legate de acea prestatie, în măsura în care au cunostintă despre acestea, în special privind:

a) stabilirea, suspendarea sau sistarea oricărei prestatii;

b) certificarea unor noi perioade de asigurare;

c) Începerea sau continuarea unei activităti salariale ori independente;

d) recăsătorirea sotului supravietuitor;

e) decesul persoanei îndreptătite la prestatii;

f) schimbarea domiciliului sau a resedintei;

g) obtinerea unei noi cetătenii.

 

PARTEA A IV-A

Dispozitii diverse

 

ARTICOLUL 12

Formulare (certificate) si proceduri

 

(1) În baza prezentului aranjament administrativ, organismele de legătură ale părtilor contractante vor conveni formularele (certificatele) si procedurile necesare aplicării Acordului.

(2) Institutia competentă sau organismul de legătură al unei părti contractante poate refuza, cu respectarea propriei legislatii, admiterea unui formular care contine o solicitare de prestatii, stabilit în conformitate cu legislatia celeilalte părti contractante, dacă această solicitare nu este comunicată cu formularul convenit.

 

ARTICOLUL 13

Intrarea în vigoare

 

(1) Autoritătile competente îsi notifică reciproc că au fost îndeplinite procedurile interne necesare intrării în vigoare a aranjamentului administrativ. Prezentul aranjament administrativ intră în vigoare în prima zi după primirea ultimei notificări.

(2) Prezentul aranjament administrativ se va aplica de la data intrării în vigoare a Acordului si îsi încetează valabilitatea la data încetării valabilitătii Acordului.

Semnat la Bucuresti la 19 octombrie 2006, în două exemplare originale, în limbile română si maghiară, ambele texte fiind egal autentice.

 

Pentru autoritătile competente din România,

Gheorghe Barbu,

ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei

Pentru autoritătile competente din Republica Ungară,

Terenyi Janos,

ambasadorul Republicii Ungare la Bucuresti

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind aprobarea Instructiunilor pentru stabilirea procedurii privind efectuarea operatiunilor necesare pentru acoperirea de la bugetul de stat a plătii TVA în cadrul programelor PHARE, ISPA si SAPARD

 

În baza prevederilor art. 11 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 208/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice si a Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, cu modificările si completările ulterioare,

în conformitate cu prevederile art. II din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 11/2007 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate României de către Comunitatea Europeană, precum si a fondurilor de cofinantare aferente acestora,

ministrul finantelor publice emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Instructiunile pentru stabilirea procedurii privind efectuarea operatiunilor necesare pentru acoperirea de la bugetul de stat a plătii TVA în cadrul programelor PHARE, ISPA si SAPARD, cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Directia generală Autoritatea de Plată, Directia generală a contabilitătii publice si a sistemului de decontări în sectorul public, Directia generală de programare bugetară si coordonarea politicilor publice sectoriale, Directia Oficiul de Plăti si Contractare PHARE, Ministerul Integrării Europene, Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, agentiile de implementare ISPA transporturi, Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale si Agentia de Plăti pentru Dezvoltare Rurală si Pescuit vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 22 martie 2007.

Nr. 454.

 

ANEXĂ

 

INSTRUCTIUNI

pentru stabilirea procedurii privind efectuarea operatiunilor necesare pentru acoperirea de la bugetul de stat a plătii TVA în cadrul programelor PHARE, ISPA si SAP ARD

 

Conform prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 11/2007 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate României de către Comunitatea Europeană, precum si a fondurilor de cofinantare aferente acestora, în bugetul de stat, la pozitia Fondul National de Preaderare, sunt prevăzute sumele pentru acoperirea plătii TVA aferente livrărilor de bunuri, prestărilor de servicii si executiei de lucrări, finantate, integral sau partial, din contributia financiară a Uniunii Europene si/sau din cofinantarea aferentă, ai căror beneficiari sunt autorităti ale administratiei publice centrale si locale, unităti subordonate, în coordonarea acestora, organisme neguvernamentale, nonprofit, de utilitate publică cu personalitate juridică care functionează în domeniul dezvoltării regionale, organisme neguvernamentale, nonprofit, cu personalitate juridică, Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A. si Compania Natională de Căi Ferate - C.F.R. - S.A.

În sensul prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 11/2007, din categoria unitătilor subordonate sau în coordonarea autoritătilor administratiei publice centrale si locale - cu exceptia Companiei Nationale de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A. si a Companiei Nationale de Căi Ferate - C.F.R. - S.A. - nu fac parte persoanele juridice cu scop lucrativ, indiferent de forma de organizare.

Prezentele instructiuni se aplică, fără a prejudicia prevederile legislatiei fiscale în vigoare, următoarelor categorii de contracte: servicii, lucrări, achizitii de bunuri, scheme de grant, înfrătire institutională.

Agentiile de implementare efectuează plătile către contractori si, respectiv, către bugetul de stat pe baza facturilor sau a deconturilor speciale de TVA si în cazul beneficiarilor de achizitii intracomunitare a căror valoare este mai mare de 10.000 euro.

Beneficiarii au obligatia să prezinte agentiei de implementare documentele necesare pentru plata TVA si îsi asumă întreaga responsabilitate cu privire la realitatea cheltuielilor justificative incluse în documentele prezentate agentiei de implementare.

Pe baza prezentelor instructiuni, agentiile de implementare vor elabora proceduri interne.

 

I. Acoperirea de la bugetul de stat a plătii TVA în cadrul programelor PHARE

Institutiile reprezentând structuri de implementare a programelor PHARE sunt următoarele:

- Directia generală Autoritatea de Plată/Fondul National - entitate cu rol de trezorerie din cadrul Ministerului

Finantelor Publice, prin intermediul căreia fondurile Uniunii Europene sunt transferate către beneficiar;

- agentiile de implementare (Ministerul Integrării Europene si Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei, Oficiul de Plăti si Contractare PHARE) - organisme de implementare din cadrul administratiei nationale, responsabile cu organizarea si desfăsurarea licitatiilor, a contractărilor si cu efectuarea plătilor, precum si cu implementarea tehnică, în cazul proiectelor de sprijinire a investitiilor, a proiectelor de dezvoltare institutională si, dacă se prevede explicit, a altor proiecte.

 

1. Deschiderea si functionarea conturilor

În scopul asigurării fluxurilor financiare necesare acoperirii de la bugetul de stat a plătii TVA în cadrul programelor PHARE se vor derula operatiuni prin contul curent general al Trezoreriei Statului deschis la Banca Natională a României (cont nr. IBAN R019TREZ99923540155XXXXX).

1.1. Agentiile de implementare PHARE deschid la Activitatea de Trezorerie si Contabilitate Publică a Municipiului Bucuresti contul 50.92.01 „Disponibil din sume de la bugetul de stat pentru acoperirea plătii TVA în cadrul Programelor PHARE”.

1.2. Functiunea contului 50.92.01 „Disponibil din sume de la bugetul de stat pentru acoperirea plătii TVA în cadrul Programelor PHARE”

Aceste conturi se vor credita cu:

- sumele alocate de la bugetul de stat pentru acoperirea plătii TVA în cadrul programelor PHARE;

- sumele returnate de către beneficiari/contractori către agentiile de implementare,

si se debitează cu:

- sumele alocate de la bugetul de stat pentru acoperirea plătii TVA în cadrul programelor PHARE, virate de agentiile de implementare PHARE în conturile contractorilor/beneficiarilor deschise la societatea bancară;

- sumele alocate de la bugetul de stat pentru acoperirea plătii TVA în cadrul programelor PHARE care provin din finantarea bugetară a anului curent, returnate de agentiile de implementare PHARE;

- sumele alocate de la bugetul de stat pentru acoperirea plătii TVA în cadrul Programelor PHARE care provin din finantarea bugetară a anilor precedenti, returnate în contul de venituri ale bugetului de stat 20.30.01.03 „Restituiri de fonduri din finantarea bugetară a anilor precedenti”.

Disponibilitătile aflate în soldul contului 50.92.01 „Disponibil din sume de la bugetul de stat pentru acoperirea plătii TVA în cadrul Programelor PHARE” se reportează la sfârsitul anului bugetar si se utilizează cu aceeasi destinatie în anul bugetar următor.

2. Transferul sumelor necesare acoperirii plătii TVA de la bugetul de stat la Directia Oficiul de Plăti si Contractare PHARE

2.1. Deschiderea de către Directia generală Autoritatea de Plată/Fondul National a creditelor bugetare necesare acoperirii de la bugetul de stat a plătii TVA pentru componente ale programelor PHARE gestionate de Directia Oficiul de Plăti si Contractare PHARE, ca agentie de implementare PHARE

2.1.1. Directia Oficiul de Plăti si Contractare PHARE, ca agentie de implementare PHARE, îsi stabileste temeinic si fundamentat necesitătile trimestriale de sume necesare acoperirii de la bugetul de stat a plătii TVA, determinate ca urmare a contractelor încheiate (si planificat a fi semnate în cursul trimestrului următor) si prezintă în acest sens responsabilului national cu autorizarea finantării PHARE si Directiei generale Autoritatea de Plată/Fondul National o notă justificativă însotită de anexa nr. 2 la prezentele instructiuni, în a doua decadă a lunii anterioare celei pentru care se solicită sumele. Nota justificativă se supune controlului financiar preventiv propriu.

2.1.2. Pe baza documentelor justificative primite de la Directia Oficiul de Plăti si Contractare PHARE, ca agentie de implementare PHARE, Autoritatea de Plată întocmeste cererea de deschidere de credite bugetare necesare acoperirii de la bugetul de stat a plătii TVA, cu încadrarea în limitele alocatiilor bugetare anuale/trimestriale pentru anul curent aprobate pentru sumele necesare acoperirii plătii TVA, însotită de nota de fundamentare prin care se stabilesc pentru luna următoare, temeinic si fundamentat, necesitătile de acoperire a plătii TVA de la bugetul de stat, necesităti bazate pe previziunile privind fluxul de numerar aferente fiecărui memorandum de finantare PHARE si pe previziuni privind evolutia cursului leu/euro al societătii bancare, tinând cont de soldul contului în lei 50.92.01 „Disponibil din sume de la bugetul de stat pentru acoperirea plătii TVA în cadrul Programelor PHARE” cont deschis pe numele Directiei Oficiul de Plăti si Contractare PHARE. Proiectul de cerere de deschidere de credite, însotit de nota de fundamentare, se supune vizei de control financiar preventiv si se prezintă spre aprobare, până la data de 25 a lunii curente, responsabilului national cu autorizarea finantării PHARE - ordonator principal de credite pentru finantarea din pozitia bugetară „Fond National de Preaderare”.

2.1.3. În baza cererii aprobate de ordonatorul principal de credite, Directia generală a contabilitătii publice si a sistemului de decontări în sectorul public efectuează deschiderea creditelor bugetare aferente cofinantării, de la capitolul 54.01 „Alte servicii publice generale”, subcapitolul 04 „Fondul National de Preaderare”, articolul 55.01 „Transferuri interne”, alineatul 14 „Fondul National de Preaderare”, conform metodologiei în vigoare, până la data de întâi a lunii pentru care se solicită deschiderea creditelor.

2.2. Transferul la Directia Oficiul de Plăti si Contractare PHARE, ca agentie de implementare PHARE, al sumelor de la bugetul de stat necesare acoperirii plătii TVA

2.2.1. În baza sumelor solicitate la deschiderea creditelor bugetare, prevăzută la pct. 2.1.1, Autoritatea de Plată întocmeste si transmite o notă de lichidare semnată de responsabilul national cu autorizarea finantării PHARE,

Însotită de ordonantarea de plată în baza căreia Directia generală a contabilitătii publice si a sistemului de decontări în sectorul public emite ordinul de plată pentru transferul din contul general al Trezoreriei Statului (cont IBAN RO19TREZ99923540155XXXXX), deschis la Banca Natională a României, al sumelor de la bugetul de stat, necesare acoperirii plătii TVA în contul 50.92.01 „Disponibil din sume de la bugetul de stat pentru acoperirea plătii TVA în cadrul Programelor PHARE”, cont deschis pe numele Directiei Oficiul de Plăti si Contractare PHARE, la Activitatea de Trezorerie si Contabilitate Publică a Municipiului Bucuresti. Ordonantarea acestor plăti se efectuează cu viza prealabilă de control financiar preventiv.

2.2.2. Directia generală a contabilitătii publice si a sistemului de decontări în sectorul public întocmeste ordinul de plată si îl transmite prin intermediul sistemului electronic de plăti până la ora 12 a primei zile lucrătoare următoare datei la care a primit nota de lichidare si ordonantarea de plată specificate la pct. 2.2.1.

2.2.3. Activitatea de Trezorerie si Contabilitate Publică a Municipiului Bucuresti pune la dispozitia Directiei Oficiul de Plăti si Contractare PHARE extrasele de cont care confirmă alimentarea contului 50.92.01 „Disponibil din sume de la bugetul de stat pentru acoperirea plătii TVA în cadrul Programelor PHARE”, în prima zi lucrătoare următoare datei creditării acestui cont.

 

3. Stabilirea procedurii pentru acoperirea de la bugetul de stat a plătii TVA pentru componentele de coeziune economică si socială ale programelor PHARE gestionate de Ministerul Integrării Europene, ca agentie de implementare PHARE

Pentru ca Ministerul Integrării Europene să poată beneficia de fondurile de la bugetul de stat prevăzute în bugetul Ministerului Finantelor Publice - „Actiuni generale”, în pozitia globală - „Fond National de Preaderare”, destinate acoperirii de la bugetul de stat a plătii TVA în cadrul programelor PHARE, se stabileste următoarea procedură:

3.1. Suplimentarea bugetului Ministerului Integrării Europene

3.1.1. Ministerul Integrării Europene, în calitate de agentie de implementare pentru programele PHARE, îsi stabileste, temeinic si fundamentat, necesitătile trimestriale de la bugetul de stat pentru acoperirea de la bugetul de stat a plătii TVA, pe baza previziunii fluxului de numerar (conform anexei nr. 2 la prezentele instructiuni) determinat ca urmare a contractelor încheiate (si planificate a fi semnate în cursul trimestrului următor), si întocmeste o notă de fundamentare conform anexei nr. 1 la prezentele instructiuni. Nota de fundamentare, însotită de previziunea fluxului de numerar, se înaintează pentru a fi semnată de către ordonatorul de credite sau de persoana delegată. Valoarea în lei solicitată se obtine pornind de la sumele în euro previzionate la plată în trimestrul următor, la care se aplică cursul de schimb leu/euro al Băncii Nationale a României, valabil în penultima zi lucrătoare a lunii anterioare celei în care se efectuează cererea de suplimentare a bugetului Ministerului Integrării Europene, la care se adaugă procentul destinat finantării diferentelor nefavorabile care apar din aplicarea cursului de schimb leu/euro al Băncii Nationale a României din luna în care Ministerul Integrării Europene efectuează plata către beneficiari/contractori sau furnizori (conform prevederilor contractuale) sau a cursului utilizat de societatea bancară fată de cursul leu/euro al Băncii Nationale a României utilizat la cererea de suplimentare a bugetului a Ministerului Integrării Europene.

3.1.2. Pe baza notei de fundamentare mentionate la pct. 3.1.1, care se supune controlului financiar preventiv propriu al Ministerului Integrării Europene, Ministerul Integrării Europene întocmeste cererea de suplimentare a bugetului propriu, care se supune controlului financiar preventiv propriu al Ministerului Integrării Europene si este semnată de ordonatorul de credite sau de persoana delegată. Această cerere, însotită de nota de fundamentare si de previziunea fluxului de numerar, se transmite Ministerului Finantelor Publice - respectiv Directiei generale de programare bugetară si coordonarea politicilor publice sectoriale - până la data de 15 a lunii anterioare trimestrului pentru care se solicită sumele, în vederea suplimentării bugetului propriu cu sumele de la bugetul de stat, necesare plătii TVA în cadrul programelor PHARE.

3.1.3. Pe baza acestei solicitări, Directia generală de programare bugetară si coordonarea politicilor publice sectoriale întocmeste documentatia necesară, pe care, cu avizul Directiei generale a Fondului National de Preaderare, o supune spre aprobare conducerii Ministerului Finantelor Publice, respectiv secretarului de stat coordonator al Directiei generale de programare bugetară si coordonarea politicilor publice sectoriale.

3.1.4. În baza documentatiei întocmite de Directia generală de programare bugetară si coordonarea politicilor publice sectoriale, Directia generală a contabilitătii publice si a sistemului de decontări în sectorul public operează modificările aprobate în bugetul Ministerului Finantelor Publice - „Actiuni generale”, titlul 55 „Alte transferuri”, articolul 55.01 „Transferuri interne”, alineatul 55.01.14 „Fond National de Preaderare”, capitolul 54.01 „Alte servicii publice generale”, subcapitolul 54.01.04 „Fondul National de Preaderare” si în bugetul Ministerului Integrării Europene la titlul 55.01 „Transferuri interne”, alineatul 55.01.08 „Programe PHARE”, capitolul 80.01 „Actiuni generale economice, comerciale si de muncă”, subcapitolul 80.01.01.10 „Programe de dezvoltare regională si socială”.

3.2. Deschiderea creditelor bugetare de către Ministerul Integrării Europene pentru acoperirea plătii TVA

3.2.1. După introducerea modificărilor în bugetul propriu, Ministerul Integrării Europene transmite lunar Ministerului Finantelor Publice, până la data de 25 a lunii curente, cererea de deschidere de credite bugetare necesare plătii TVA în cadrul programelor PHARE, pentru luna următoare, în baza prognozelor fluxului de numerar pentru luna următoare. De asemenea, pentru fundamentarea cererii de deschidere de credite bugetare, Ministerul Integrării Europene întocmeste nota justificativă, prin care se stabilesc pentru luna următoare, temeinic si fundamentat, necesitătile de acoperire de la bugetul de stat a plătii TVA, semnată de ordonatorul de credite sau de persoana delegată. Cererea de deschidere de credite bugetare se înaintează la viză controlului financiar preventiv propriu. Valoarea în lei solicitată se obtine pornindu-se de la sumele în euro previzionate la plată în luna următoare, la care se aplică cursul de schimb utilizat la cererea de suplimentare a bugetului propriu, la care se adaugă procentul destinat finantării diferentelor nefavorabile care apar din aplicarea cursului de schimb leu/euro al Băncii Nationale a României din luna în care Ministerul Integrării Europene efectuează plata către beneficiari/contractori sau furnizori (conform prevederilor contractuale) ori a cursului utilizat de societatea bancară fată de cursul leu/euro al Băncii Nationale a României utilizat la cererea de suplimentare a bugetului a Ministerului Integrării Europene.

3.2.2. Ministerul Integrării Europene transmite Ministerului Finantelor Publice cererea de deschidere de credite si documentele de fundamentare precizate la pct. 3.2.1, însotite de o adresă de înaintare semnată de persoanele autorizate.

3.2.3. La solicitarea Ministerului Integrării Europene si în limita sumelor suplimentate potrivit pct. 3.1.1-3.1.4, Directia generală a contabilitătii publice si a sistemului de decontări în sectorul public efectuează lunar deschiderea creditelor bugetare aferente sumelor pentru acoperirea de la bugetul de stat a plătii TVA, cu avizul Directiei generale de programare bugetară si coordonarea politicilor publice sectoriale, conform metodologiei în vigoare, până la data de 10 a lunii pentru care se solicită deschiderea creditelor.

3.2.4. După deschiderea creditelor bugetare, Ministerul Integrării Europene poate efectua plăti de la bugetul de stat pentru acoperirea plătii TVA în cadrul programelor PHARE, din contul 23 „Cheltuieli ale bugetului de stat”, capitolul 80.01 „Actiuni generale economice, comerciale si de muncă”, titlul 55 „Alte transferuri”.

3.2.5. În baza documentelor descrise anterior, Ministerul Integrării Europene întocmeste ordonantarea de plată, semnată de ordonatorul de credite sau de persoana delegată si vizată de controlorii financiari preventivi, si ordinele de plată prin care se virează, în limita creditelor bugetare deschise, din contul de finantare 23.80.01.55xx, sumele ce reprezintă acoperirea plătii TVA de la bugetul de stat, în contul 50.92.01 „Disponibil din sume de la bugetul de stat pentru acoperirea plătii TVA în cadrul Programelor PHARE”, cont deschis pe numele Ministerului Integrării Europene la Activitatea de Trezorerie si Contabilitate Publică a Municipiului Bucuresti.

3.2.6. Activitatea de Trezorerie si Contabilitate Publică a Municipiului Bucuresti pune la dispozitia Ministerului Integrării Europene extrasele de cont care confirmă alimentarea contului 50.92.01 „Disponibil din sume de la bugetul de stat pentru acoperirea plătii TVA în cadrul Programelor PHARE” în prima zi lucrătoare următoare datei creditării acestui cont.

3.3. Stabilirea procedurii pentru acoperirea de la bugetul de stat a plătii TVA pentru componentele programelor PHARE gestionate de Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei, ca agentie de implementare PHARE

Pentru ca Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei să poată beneficia de fondurile de la bugetul de stat prevăzute în bugetul Ministerului Finantelor Publice - „Actiuni generale”, în pozitia globală - „Fond National de Preaderare”, destinate acoperirii de la bugetul de stat a plătii TVA în cadrul programelor PHARE, va utiliza procedura descrisă la pct. 3.1.1-3.1.4 si 3.2.1-3.2.6.

 

4. Efectuarea de către agentiile de implementare PHARE a plătilor către contractori din sumele destinate acoperirii de la bugetul de stat a plătii TVA

4.1. Pe baza extraselor contului 50.92.01 „Disponibil din sume de la bugetul de stat pentru acoperirea plătii TVA în cadrul Programelor PHARE” (de disponibil din sume de la bugetul de stat pentru acoperirea plătii TVA în cadrul programelor PHARE ale agentiilor de implementare PHARE si pentru care sumele destinate acoperirii de la bugetul de stat a plătii TVA sunt prevăzute în bugetul Ministerului Finantelor Publice - „Actiuni generale”, în pozitia globală - „Fond National de Preaderare”) si pe baza sumelor în euro reprezentând TVA (care urmează să fie plătite beneficiarilor/contractorilor), autorizate la plată, agentia de implementare PHARE întocmeste următoarele documente:

- ordonantarea de plată, supusă vizei de control financiar preventiv si semnată de ordonatorul de credite sau de persoana delegată;

- ordinele de plată prin care se virează sumele în lei reprezentând sumele destinate acoperirii TVA de la bugetul de stat în contul 50.92.01 „Disponibil din sume de la bugetul de stat pentru acoperirea plătii TVA în cadrul Programelor PHARE”, în conturile în lei ale beneficiarilor/contractorilor. Sumele înscrise în ordinele de plată se determină prin calcularea echivalentului în lei al sumelor în euro necesare pentru acoperirea de la bugetul de stat a plătii TVA, care trebuie transferate contractorilor/beneficiarilor sau furnizorilor, conform prevederilor contractuale. Valoarea în lei se obtine pornindu-se de la sumele în euro autorizate la plată, la care se aplică cursul de schimb leu/euro al Băncii Nationale a României, valabil în penultima zi lucrătoare a lunii anterioare celei în care se efectuează plata.

4.2. În faza de lichidare se verifică existenta angajamentelor, agentiile de implementare PHARE determină/verifică realitatea sumei datorate, verifică conditiile de exigibilitate ale angajamentului legal pe baza documentelor justificative si acordă „bun de plată”, pentru care semnează persoana autorizată din cadrul directiilor de specialitate ale agentiei de implementare.

4.3. Ordinele de plată, întocmite si semnate de persoanele împuternicite, se depun de agentia de implementare la Activitatea de Trezorerie si Contabilitate Publică a Municipiului Bucuresti.

 

II. Acoperirea de la bugetul de stat a plătii TVA în cadrul Programului ISPA

Institutiile reprezentând structuri de implementare a măsurilor ISPA sunt:

- în domeniul mediului: Ministerul Finantelor Publice - Directia Oficiul de Plăti si Contractare PHARE;

- în domeniul transporturilor: Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A. si Compania Natională de Căi Ferate - C.F.R. S.A.

 

5. Deschiderea si functionarea conturilor

5.1. În scopul asigurării fluxurilor financiare necesare acoperirii de la bugetul de stat a plătii TVA în cadrul Programului ISPA, se vor derula operatiuni prin contul curent general al Trezoreriei Statului deschis la Banca

Natională a României (cont nr. IBAN ROI 9TREZ99923540155XXXXX).

Institutiile reprezentând structuri de implementare a Programului ISPA în domeniul transporturilor deschid la Activitatea de Trezorerie si Contabilitate Publică a Municipiului Bucuresti următoarele conturi:

a) Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului:

- contul 23 „Cheltuieli ale bugetului de stat”, capitolul 84.01 „Transporturi”, titlul 55 „Alte transferuri”;

b) agentiile de implementare pentru măsurile ISPA din domeniul mediului si transporturilor:

- un cont 50.92.02 „Disponibil din sume de la bugetul de stat pentru acoperirea plătii TVA în cadrul Programului ISPA”, al fiecărei agentii de implementare.

5.2. Functiunea contului 50.92.02 „Disponibil din sume de la bugetul de stat pentru acoperirea plătii TVA în cadrul Programului ISPA”.

Aceste conturi se vor credita cu:

- sumele alocate de la bugetul de stat pentru acoperirea plătii TVA în cadrul programelor ISPA;

- sumele returnate de către beneficiari/contractori către agentiile de implementare;

si se debitează cu:

- sumele alocate de la bugetul de stat pentru acoperirea plătii TVA în cadrul programelor ISPA, virate de agentiile de implementare ISPA în conturile contractorilor/beneficiarilor deschise la societatea bancară;

- sumele alocate de la bugetul de stat pentru acoperirea plătii TVA în cadrul programelor ISPA, care provin din finantarea bugetară a anului curent, returnate de agentiile de implementare ISPA în contul curent general al Trezoreriei Statului (cont 36.11.80000302) deschis la Banca Natională a României;

- sumele alocate de la bugetul de stat pentru acoperirea plătii TVA în cadrul programelor ISPA, care provin din finantarea bugetară a anilor precedenti, returnate în contul de venituri ale bugetului de stat 20.30.01.03 „Restituiri din finantarea bugetară a anilor precedenti”.

Disponibilitătile aflate în soldul contului 50.92.02 „Disponibil din sume de la bugetul de stat pentru acoperirea plătii TVA în cadrul Programului ISPA” se reportează la sfârsitul anului bugetar si se utilizează cu aceeasi destinatie în anul bugetar următor.

 

6. Transferul sumelor necesare acoperirii plătii TVA de la bugetul de stat la Directia Oficiul de Plăti si Contractare PHARE

Pentru ca Directia Oficiul de Plăti si Contractare PHARE să poată beneficia de fondurile de la bugetul de stat prevăzute în bugetul Ministerului Finantelor Publice - „Actiuni generale”, în pozitia globală - „Fond National de Preaderare”, destinate acoperirii de la bugetul de stat a plătii TVA în cadrul Programului ISPA, va utiliza procedura descrisă la pct. 2.1-2.2.

 

7. Transferul sumelor necesare acoperirii plătii TVA de la bugetul de stat la agentiile de implementare din domeniul transporturilor

7.1. Suplimentarea bugetului Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului

7.1.1. Agentiile de implementare pentru măsurile ISPA din domeniul transporturilor îsi stabilesc, temeinic si fundamentat, necesitătile trimestriale de sume de la bugetul de stat necesare acoperirii plătii TVA pe baza prognozei fluxului de numerar determinat ca urmare a contractelor încheiate (si planificat a fi semnate în cursul trimestrului următor) si prezintă în acest sens Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului o notă de fundamentare însotită de anexa nr. 1 la prezentele instructiuni, în prima decadă a lunii anterioare trimestrului pentru care se solicită sumele. Nota justificativă se supune controlului financiar preventiv propriu.

7.1.2. Pe baza documentelor justificative primite de la agentiile de implementare pentru măsurile ISPA din domeniul transporturilor, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului solicită Ministerului Finantelor Publice, respectiv Directiei generale de programare bugetară si coordonarea politicilor publice sectoriale, până la data de 15 a lunii anterioare trimestrului pentru care se solicită sumele, suplimentarea bugetului propriu cu sumele de la bugetul de stat necesare acoperirii plătii TVA în cadrul Programului ISPA. Cererea de suplimentare a bugetului Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, vizată de controlul financiar preventiv propriu si semnată de ordonatorul principal de credite, va fi însotită de anexele nr. 1 si 2 la prezentele instructiuni.

7.1.3. Pe baza acestei solicitări, Directia generală de programare bugetară si coordonarea politicilor publice sectoriale întocmeste documentatia necesară, pe care, cu avizul Autoritătii de Plată, o supune spre aprobare conducerii Ministerului Finantelor Publice, respectiv secretarului de stat coordonator al Directiei generale de programare bugetară si coordonarea politicilor publice sectoriale.

7.1.4. În baza documentatiei întocmite de Directia generală de programare bugetară si coordonarea politicilor publice sectoriale, Directia generală a contabilitătii publice si a sistemului de decontări în sectorul public operează modificările aprobate în bugetul Ministerului Finantelor Publice - „Actiuni generale”, titlul 55 „Alte transferuri”, articolul 55.01 „Transferuri interne”, alineatul 55.01.14 „Fond National de Preaderare”, capitolul 54.01 „Alte servicii publice generale”, subcapitolul 54.01.04 „Fondul National de Preaderare” si în bugetul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, la capitolul 84.01 „Transporturi”, subcapitolele 84.01.03 „Transport rutier” sau subcapitolul 84.01.04 „Transport feroviar”, articolul 55 „Alte transferuri”, alineatul 55.01.09 „Programe ISPA”.

7.2. Deschiderea creditelor bugetare de către Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului pentru fondurile de la bugetul de stat necesare acoperirii plătii TVA

7.2.1. După introducerea modificărilor în bugetele ordonatorilor principali de credite, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului transmite lunar Ministerului Finantelor Publice, până la data de 25 a lunii curente, cererea de deschidere de credite bugetare necesare acoperirii de la bugetul de stat a plătii TVA în baza prognozelor fluxului de numerar pentru luna următoare, aferente fiecărei măsuri, primite de la agentiile de implementare pentru măsurile ISPA din domeniul transporturilor. Cererea de deschidere de credite bugetare a Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului se supune controlului financiar preventiv propriu si delegat.

7.2.2. La solicitarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului si în limita sumelor transferate,

Directia generală a contabilitătii publice si a sistemului de decontări în sectorul public efectuează lunar deschiderea creditelor bugetare aferente sumelor de la bugetul de stat, necesare acoperirii plătii TVA, cu avizul Directiei generale de programare bugetară si coordonarea politicilor publice sectoriale, conform metodologiei în vigoare, până la data de 10 a lunii pentru care se solicită deschiderea creditelor.

7.2.3. După deschiderea creditelor bugetare, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului poate efectua cheltuieli de la bugetul de stat pentru acoperirea plătii TVA în cadrul Programului ISPA, din contul 23 „Cheltuieli ale bugetului de stat” - la capitolul 84.01 „Transporturi”, subcapitolul 84.01.03 „Transport rutier” sau 84.01.04 „Transport feroviar”, articolul 55 „Alte transferuri”, alineatul 55.01.09 „Programe ISPA”.

7.3. Transferul la agentiile de implementare pentru măsurile ISPA din domeniul transporturilor al sumelor de la bugetul de stat necesare acoperirii plătii TVA în cadrul Programului ISPA

7.3.1. În baza sumelor solicitate de agentiile de implementare pentru măsurile ISPA din domeniul transporturilor la deschiderea creditelor bugetare, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului întocmeste ordinele de plată prin care se virează, în limita creditelor bugetare deschise, din contul 23 „Cheltuielile bugetului de stat”, capitolul 84.01 „Transporturi”, subcapitolul 84.01.03 „Transport rutier” sau 84.01.04 „Transport feroviar”, articolul 55 „Alte transferuri”, alineatul 55.01.09 „Programe ISPA”, sumele de la bugetul de stat, necesare acoperirii plătii TVA în conturile 50.xx de disponibil al fiecărei agentii de implementare. Ordonantarea acestor plăti se semnează de către ordonatorul principal de credite cu viza prealabilă de control financiar preventiv propriu.

7.3.2. Activitatea de Trezorerie si Contabilitate Publică a Municipiului Bucuresti pune la dispozitia agentiei de implementare pentru măsurile ISPA din domeniul transporturilor extrasele de cont care confirmă alimentarea contului 50.92.02 „Disponibil din sume de la bugetul de stat pentru acoperirea plătii TVA în cadrul Programului ISPA”, în prima zi lucrătoare următoare datei creditării acestor conturi.

 

III. Acoperirea de la bugetul de stat a plătii TVA în cadrul Programului SAP ARD

 

8. Suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale

8.1. Agentia de Plăti pentru Dezvoltare Rurală si Pescuit (APDRP) - institutie publică în subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale - îsi stabileste temeinic si fundamentat necesitătile trimestriale de sume de la bugetul de stat pentru acoperirea plătii TVA, pe baza prognozei fluxului de numerar determinat ca urmare a contractelor încheiate, si prezintă în acest sens Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale o notă justificativă însotită de anexa nr. 1 la prezentele instructiuni, în prima decadă a lunii anterioare trimestrului pentru care se solicită sumele. Acest document se supune controlului financiar preventiv propriu al APDRP.

8.2. Pe baza documentelor justificative primite de la APDRP, Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale solicită Ministerului Finantelor Publice - respectiv Directiei generale de programare bugetară si coordonarea politicilor publice sectoriale -, până la data de 15 a lunii anterioare trimestrului pentru care se solicită sumele, suplimentarea bugetului propriu cu sumele de la bugetul de stat necesare acoperirii plătii TVA în cadrul Programului SAPARD. Cererea de suplimentare a bugetului Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, vizată de controlul financiar preventiv propriu si semnată de ordonatorul principal de credite, va fi însotită de anexele nr. 1 si 2 la prezentele instructiuni.

8.3. Pe baza acestei solicitări, Directia generală de programare bugetară si coordonarea politicilor publice sectoriale întocmeste documentatia necesară, pe care, cu avizul Autoritătii de Plată, o supune spre aprobare conducerii Ministerului Finantelor Publice, respectiv secretarului de stat coordonator al Directiei generale de programare bugetară si coordonarea politicilor publice sectoriale.

8.4. În baza documentatiei întocmite de Directia generală de programare bugetară si coordonarea politicilor publice sectoriale, Directia generală a contabilitătii publice si a sistemului de decontări în sectorul public operează modificările aprobate în bugetul Ministerului Finantelor Publice - „Actiuni generale”, titlul 55 „Alte transferuri”, articolul 55.01 „Transferuri interne”, alineatul 55.01.14 „Fond National de Preaderare”, capitolul 54.01 „Alte servicii publice generale”, subcapitolul 54.01.04 „Fondul National de Preaderare” si în bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, la capitolul 83.01 „Agricultură, silvicultură, piscicultura si vânătoare”, titlul „Alte transferuri” cod 55.01.10 Programul SAPARD.

 

9. Deschiderea creditelor bugetare de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale pentru fondurile de la bugetul de stat necesare acoperirii plătii TVA

9.1. După introducerea modificărilor în buget, Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale transmite lunar Ministerului Finantelor Publice până la data de 25 a lunii curente, cererea de deschidere de credite bugetare necesare acoperirii plătii TVA de la bugetul de stat în cadrul Programului SAPARD, pentru luna următoare, în baza prognozei fluxului de numerar pentru luna următoare, primită de la APDRP. Cererea de deschidere de credite bugetare a Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale se supune controlului financiar preventiv propriu.

9.2. La solicitarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, în limita sumelor transferate, Directia generală a contabilitătii publice si a sistemului de decontări în sectorul public efectuează lunar deschiderea creditelor bugetare aferente sumelor pentru acoperirea de la bugetul de stat a plătii TVA, cu avizul Directiei generale de programare bugetară si coordonarea politicilor publice sectoriale, conform metodologiei în vigoare, până la data de 10 a lunii curente.

9.3. După deschiderea creditelor bugetare, Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale poate efectua cheltuieli de la bugetul de stat pentru acoperirea plătii TVA în cadrul Programului SAPARD, din contul 23 „Cheltuieli ale bugetului de stat”, capitolul 83.01 „Agricultură, silvicultură, piscicultura si vânătoare”, titlul „Alte transferuri” cod 55.01.10 Programul SAPARD.

9.4. Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale dispune transmiterea sumelor de la bugetul de stat necesare acoperirii plătii TVA în contul 50.16.01 al APDRP concomitent cu ordinul de plată prin care transferă cofinantarea aferentă.

 

ANEXA Nr. 1

la instructiuni

 

NOTĂ DE FUNDAMENTARE

privind solicitarea sumelor aferente plătii TVA în cadrul Programului SAPARD

pe trimestrul......................anul........................

 

 

Valoare (lei)

1. Sume aferente plătii TVA suplimentate anterior .....................

 

2. Plăti TVA efectuate cumulat din sumele suplimentate anterior

(la sfârsitul lunii a doua a trimestrului curent)

 

3. Disponibilităti (1-2)

 

4. Sume pentru plata TVA care necesită a fi plătite în trimestrul următor

(inclusiv sume preliminate pe ultima lună a trimestrului curent)

 

5. Sume pentru plata TVA necesare a fi suplimentate pe trimestrul ..................

(4-3)

 

 

Ordonator principal de credite,

............................................

 

NOTĂ DE FUNDAMENTARE

privind solicitarea sumelor aferente plătii TVA în cadrul Programului ISPA

din domeniul...................., pe trimestrul................anul..................

 

 

 

Valoare

Euro

lei

1. Titlul si codul măsurii ...........................

 

2. Autoritatea de implementare .................

 

3. Sume aferente plătii TVA suplimentate anterior

 

4. Plăti TVA efectuate cumulat din sumele suplimentate anterior

(la sfârsitul lunii a doua a trimestrului curent)

 

5. Disponibilităti

(la sfârsitul lunii anterioare datei întocmirii cererii de suplimentare)

 

6. Sume pentru plata TVA care necesită a fi plătite în trimestrul următor

(inclusiv sume preliminate pe ultima lună a trimestrului curent)

 

7. Sume pentru plata TVA necesare a fi suplimentate pe trimestrul ..............................

(6-5)

 

 

Ordonator principal de credite,

.................................................

 

NOTĂ:

Pentru pct. 3 si 7 nu se calculează valoarea în euro.

Pentru pct. 4, echivalentul în euro se calculează utilizându-se cursurile de schimb ale Băncii Nationale a României aplicabile la datele plătilor către beneficiari.

Pentru pct. 5, echivalentul în euro se calculează utilizându-se cursul de schimb al Băncii Nationale a României aplicabil la data întocmirii cererii de suplimentare a bugetului propriu al ministerului de resort, cu precizarea cursului de schimb.

Pentru pct. 6, echivalentul în lei se calculează utilizându-se cursul de schimb al Băncii Nationale a României aplicabil la data întocmirii cererii de suplimentare a bugetului propriu al ministerului de resort, cu precizarea cursului de schimb.

 

NOTĂ DE FUNDAMENTARE

privind solicitarea sumelor aferente plătii TVA în cadrul Programului PHARE......................,

implementat de ................., pe trimestrul..............anul.................

 

 

Valoare

Euro

lei

1. Sume aferente plătii TVA suplimentate anterior

(cumulat pe total program)

 

2. Plăti TVA efectuate cumulat din sumele suplimentate anterior

(la sfârsitul lunii a doua a trimestrului curent)

 

3. Disponibilităti

(1-2)

 

4. Sume pentru plata TVA care necesită a fi plătite în trimestrul următor

(inclusiv sume preliminate pe ultima lună a trimestrului curent)

 

5. Sume pentru plata TVA necesare a fi suplimentate pe trimestrul ......................

(4-3)

 

 

Ordonator principal de credite,

.............................................

 

NOTĂ:

Pentru pct. 1 si 5 nu se calculează valoarea în euro.

Pentru pct. 2, echivalentul în euro se calculează utilizându-se cursurile de schimb ale Băncii Nationale a României aplicabile la datele plătilor către beneficiari.

Pentru pct. 3, echivalentul în euro se calculează utilizându-se cursul de schimb al Băncii Nationale a României aplicabil la data întocmirii cererii de suplimentare a bugetului propriu al ministerului de resort, cu precizarea cursului de schimb.

Pentru pct. 4, echivalentul în lei se calculează utilizându-se cursul de schimb al Băncii Nationale a României aplicabil la data întocmirii cererii de suplimentare a bugetului propriu al ministerului de resort, cu precizarea cursului de schimb.

 

ANEXA Nr. 2

la instructiuni

 

PHARE - AGENTIE DE IMPLEMENTARE:

 

PREVIZIUNEA

fluxului de numerar de TVA pentru perioada..........................

 

- euro -

Subprogram/proiect/ subproiect/contract

Valoare contract

Contractor

Plăti cumulative TVA până la sfârsitul lunii anterioare

Prognoza TVA pentru 12 luni

Cod

Titlu

Total

Valoare contract cu TVA

TVA de plătit

Euro

Lei

luna 1

luna 2

 

luna 12

Euro

Lei*)

Euro

Lei*)

 

 

Euro

Lei*)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

TOTAL

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Directorul Agentiei de implementare,

....................................................

 

Data ..................

 

 

Anexa nr. 2 se va completa pe fiecare sursă de finantare (fonduri U.E., confinantare buget de stat, cofinantare buget local).

 

AGENTIA DE PLĂTI PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ Sl PESCUIT:

 

PREVIZIUNEA fluxului de numerar de TVA pentru perioada..........................

 

- euro -

Măsura

Valoare contract

Contractor

 

Plăti cumulative TVA până la sfârsitul lunii anterioare

Prognoza TVA pentru 12 luni

Total

Valoare contract cu TVA

TVA de plătit

Euro

Lei

luna 1

luna 2

 

luna 12

Euro

Lei*)

Euro

Lei*)

 

 

Euro

Lei*)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

TOTAL

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Directorul Agentiei de implementare,

....................................................

 

Data ..................

 

Anexa nr. 2 se va completa pe fiecare sursă de finantare (fonduri U.E., confinantare buget de stat, cofinantare buget local).

 

ISPA - AGENTIE DE IMPLEMENTARE:

 

PREVIZIUNEA fluxului de numerar de TVA pentru perioada.........

 

- euro -

Măsura/contract

Valoare contract

Contractor

 

 

 

Plăti cumulative TVA până la sfârsitul lunii anterioare

 

Prognoza TVA Dentru 12 luni

 

Cod

 

 

Titlu

 

 

Total

 

 

Valoarea contract cu TVA

 

 

TVA de plătit

 

 

Euro

 

Lei

 

luna 1

luna 2

 

luna 12

 

Euro

Lei*)

Euro

Lei*)

 

 

Euro

Lei*)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

TOTAL

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Directorul Agentiei de implementare,

....................................................

 

Data ..................

 

Anexa nr. 2 se va completa pe fiecare sursă de finantare (fonduri U.E., confinantare buget de stat, cofinantare buget local)


*) A fost folosit cursul de schimb al Băncii Nationale a României din data de ... = ... lei/euro, la care a fost adăugat 5% (marja de eroare), rezultând un curs valutar final de ... lei/euro.

 

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

 

ORDIN

pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului finantelor publice nr. 2.210/2006 privind depunerea declaratiilor fiscale prin mijloace electronice de transmitere la distantă

 

În temeiul prevederilor art. 11 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 208/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice si a Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, cu modificările si completările ulterioare,

având în vedere prevederile art. 81 alin. (1) si ale art. 196 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul finantelor publice emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului finantelor publice nr. 2.210/2006 privind depunerea declaratiilor fiscale prin mijloace electronice de transmitere la distantă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 74 din 31 ianuarie 2007, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 1, alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(1) Următoarele declaratii fiscale pot fi depuse prin mijloace electronice de transmitere la distantă:

- Declaratia privind obligatiile de plată la bugetul general consolidat, cod 14.13.01.01/a;

- Declaratia rectificativă, cod 14.13.01.00/r;

- Declaratia privind impozitul pe profit, cod 14.13.01.04;

- Decontul de taxă pe valoarea adăugată, cod 14.13.01.02;

- Decontul special de taxă pe valoarea adăugată, cod 14.13.01.02/s;

- Decontul privind accizele, cod 14.13.01.03.”

2. La articolul 1, alineatul (3) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(3) Pentru depunerea prin mijloace electronice de transmitere la distantă a declaratiilor fiscale, contribuabilii utilizează serviciul „Depunere declaratii” existent pe site-ul Ministerului Finantelor Publice, portalul Agentiei Nationale de Administrare Fiscală.”

3. La articolul 1, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (31), cu următorul cuprins:

„(31) Completarea si transmiterea declaratiilor prevăzute la alin. (1) se efectuează în conformitate cu instructiunile de utilizare a serviciului „Depunere declaratii”, utilizându-se formularele de declaratii fiscale existente pe site-ul Ministerului Finantelor Publice, portalul Agentiei Nationale de Administrare Fiscală.”

4. Articolul 3 se modifică si va avea următorul cuprins: „Art. 3. - (1) Pentru utilizarea metodei de depunere a declaratiilor fiscale prin mijloace electronice de transmitere la distantă, contribuabilii au obligatia solicitării certificatului digital.

(2) Certificatul digital se eliberează gratuit de către Ministerul Finantelor Publice, pe numele persoanelor împuternicite pentru semnarea declaratiilor fiscale.

(3) Certificatul digital pentru depunerea declaratiilor fiscale prin mijloace electronice este utilizat de către contribuabil numai în relatia cu organul fiscal.

(4) Solicitarea certificatului digital se face prin înregistrarea persoanei împuternicite pentru semnarea declaratiilor ca utilizator al serviciului „Depunere declaratii” si depunerea formularului 140 „Cerere pentru obtinerea certificatului digital”, aflat pe site-ul Ministerului Finantelor Publice, portalul Agentiei Nationale de Administrare Fiscală.

(5) Modelul si continutul formularului 140 „Cerere pentru obtinerea certificatului digital” sunt prevăzute în anexa nr. 1 la prezentul ordin.

(6) Cererea pentru obtinerea certificatului digital se completează, se transmite electronic si se listează prin functionalitătile puse la dispozitie de serviciul „Depunere declaratii”.

Exemplarul listat, semnat si stampilat de către contribuabil, conform legii, se depune de către persoana împuternicită pentru semnarea declaratiilor fiscale, într-un interval de 30 de zile lucrătoare de la transmiterea electronică a cererii, la directia generală a finantelor publice judeteană sau, după caz, la Directia Generală a Finantelor Publice a Municipiului Bucuresti, în a cărei rază teritorială contribuabilul îsi are domiciliul fiscal.

(7) Cererea în format hârtie va fi însotită de următoarele documente:

- actul de autorizare a functionării contribuabilului, în original si copie;

- documentul de identitate al solicitantului, în original si copie;

- documentul eliberat de contribuabil, din care rezultă dreptul solicitantului de a semna declaratiile fiscale pentru contribuabil.

(8) Pe baza documentelor depuse, organul fiscal verifică realitatea datelor înscrise în cerere, iar copiile documentelor prezentate si documentul privind dreptul solicitantului de a semna declaratiile fiscale se anexează la cerere.

(9) Informatiile necesare pentru ridicarea certificatului digital se transmit persoanei solicitante, prin posta electronică, la adresa mentionată în cererea pentru obtinerea certificatului digital.”

5. Articolul 4 se abrogă.

6. Articolul 5 se modifică si va avea următorul cuprins: „Art. 5. - (1) Certificatul digital este valabil o perioadă de 3 ani.

(2) Reînnoirea certificatului digital se solicită de către titularul acestuia, prin completarea si depunerea formularului 140 „Cerere pentru obtinerea certificatului digital”, urmându-se procedura prevăzută la art. 3 alin. (6)-(9).

(3) Revocarea certificatului digital se solicită de titularul acestuia prin completarea si transmiterea formularului 141 „Cerere pentru revocarea certificatului digital”, aflat pe site-ul Ministerului Finantelor Publice, portalul Agentiei Nationale de Administrare Fiscală. Cererea pentru revocarea certificatului digital se transmite prin mijloace electronice de transmitere la distantă, prin functionalitătile puse la dispozitie de serviciul „Depunere declaratii”.

(4) Modelul si continutul formularului 141 „Cerere pentru revocarea certificatului digital” sunt prevăzute în anexa nr. 2 la prezentul ordin.

(5) În situatia în care revocarea certificatului digital se solicită de o persoană diferită de persoana pentru care acesta a fost eliberat, Cererea pentru revocarea certificatului digital se depune în format hârtie, semnat si stampilat de către contribuabil, conform legii, la directia generală a finantelor publice judeteană sau, după caz, la Directia Generală a Finantelor Publice a Municipiului Bucuresti, în a cărei rază teritorială contribuabilul îsi are domiciliul fiscal. Cererea va fi însotită de următoarele documente:

- actul de autorizare a functionării contribuabilului, în original si copie;

- documentul de identitate al persoanei care solicită revocarea certificatului digital, în original si copie;

- documentul eliberat de contribuabil, din care rezultă dreptul persoanei solicitante de a revoca certificatul digital.

(6) În situatia în care certificatul digital nu este folosit o perioadă mai mare de un an, revocarea se face, din oficiu, de către organul fiscal.”

7. Articolul 6 se modifică si va avea următorul cuprins: „Art. 6. - Declaratia depusă prin mijloace electronice se prezumă a fi semnată de către persoana împuternicită pentru semnarea declaratiilor fiscale, a cărei semnătură a fost atasată declaratiei, conform certificatului digital utilizat.”

Art. II. - (1) Cererile pentru obtinerea certificatului digital, întocmite potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 1 la Ordinul ministrului finantelor publice nr. 2.210/2006 privind depunerea declaratiilor fiscale prin mijloace electronice de transmitere la distantă, depuse de către contribuabili anterior datei intrării în vigoare a prezentului ordin, rămân valabile.

(2) În termen de 5 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, contribuabilii prevăzuti la alin. (1) vor transmite, prin mijloace electronice de transmitere la distantă, formularul 140 „Cerere pentru obtinerea certificatului digital”, conform instructiunilor de utilizare a serviciului „Depunere declaratii”.

Art. III. - Anexele nr. 1 si 2 la Ordinul ministrului finantelor publice nr. 2.210/2006 se înlocuiesc cu anexa nr. 1*) la prezentul ordin si, respectiv, anexele nr. 3, 4 si 5 se înlocuiesc cu anexa nr. 2*) la prezentul ordin.

Art. IV. - Directia generală de gestiune a impozitelor si contributiilor din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, Directia generală a tehnologiei informatiei din cadrul Ministerului Finantelor Publice, Directia Generală a Finantelor Publice a Municipiului Bucuresti, Directia Generală a Finantelor Publice a Judetului Ilfov, precum si, după caz, directiile de spcialitate din cadrul Ministerului Finantelor Publice si Agentiei Nationale de Administrare Fiscală vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. V. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 3 aprilie 2007.

Nr. 521.

 

ANEXA Nr. 1

 

ANEXA Nr. 2

 

MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODĂRIRII APELOR

 

ORDIN

privind aprobarea Metodologiei pentru urmărirea realizării de către operatorii economici a obiectivelor prevăzute la art. 15 alin. (1) si (2) din Hotărârea Guvernului nr. 2.406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz

 

Având în vedere prevederile art. II din Hotărârea Guvernului nr. 1.313/2006 pentru modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 2.406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz, precum si ale art. 15 alin. (1) si (2) din Hotărârea Guvernului nr. 2.406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 5 alin. (8) din Hotărârea Guvernului nr. 408/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul mediului si gospodăririi apelor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Metodologia pentru urmărirea realizării de către operatorii economici a obiectivelor prevăzute la art. 15 alin. (1) si (2) din Hotărârea Guvernului nr. 2.406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz, cu modificările si

completările ulterioare, denumită în continuare metodologie, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul mediului si gospodăririi apelor,

Sulfina Barbu

 

Bucuresti, 2 aprilie 2007.

Nr. 625.

 

ANEXĂ

 

METODOLOGIE

pentru urmărirea realizării de către operatorii economici a obiectivelor prevăzute la art. 15 alin. (1) si (2) din Hotărârea Guvernului nr. 2.406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz

 

1. În scopul monitorizării atingerii obiectivelor prevăzute la art. 15 alin. (1) si (2) din Hotărârea Guvernului nr. 2.406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz, cu modificările si completările ulterioare, operatorii economici trebuie să completeze formularele din anexa nr. 2 la hotărâre, pentru vehicule scoase din uz începând cu data de 1 ianuarie 2006.

2. Stocurile de vehicule scoase din uz, existente pe teritoriul României înainte de 1 ianuarie 2006, trebuie tratate în conformitate cu celelalte prevederi ale Hotărârii Guvernului nr. 2.406/2004, cu modificările si completările ulterioare, dar nu intră în calculul obiectivelor prevăzute la art. 15 alin. (1) si (2) din respectiva hotărâre.

3. În vederea verificării corectitudinii datelor prevăzute în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 2.406/2004, cu modificările si completările ulterioare, operatorii economici au obligatia de a pune la dispozitia autoritătilor teritoriale pentru protectia mediului informatii privind stocurile existente, potrivit formularelor din anexa nr. 1 la prezenta metodologie. Aceste formulare trebuie completate pentru anul precedent si transmise autoritătilor teritoriale pentru protectia mediului până la data de 15 martie a anului în curs.

4. În cazul în care la completarea formularelor din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 2.406/2004, cu modificările si completările ulterioare, se foloseste estimarea continutului de metal prevăzută la art. 15 alin. (61) din hotărâre, se utilizează următoarele valori:

a) masa medie estimată a vehiculului scos din uz (Wi) este de 830 kg;

b) continutul de metal estimat (cm) al unui vehicul scos din uz, conform art. 15 alin. (62) din Hotărârea Guvernului nr. 2.406/2004, cu modificările si completările ulterioare, este de 75% din masa medie estimată a vehiculului scos din uz;

c) procentul de reutilizare a componentelor nemetalice (u) este de 3,4%;

d) procentul de reciclare a lichidelor (r,) este de 0,7%;

e) procentul de valorificare energetică a lichidelor (v,) este de 1%;

f) procentul de reciclare a anvelopelor (ra) este de 1,2%;

g) procentul de valorificare energetică a anvelopelor (va) este de 2,4%;

h) procentul de reciclare al sticlei (rs) este de 1,4%.

5. Formularele din anexă nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 2.406/2004, cu modificările si completările ulterioare, se completează conform instructiunilor prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta metodologie.

6. Valorile de la pct. 4 se actualizează prin ordin al ministrului mediului si gospodăririi apelor, în termen de 14 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentului ordin.

 

ANEXA Nr. 1

la metodologie

 

EVIDENTA

vehiculelor scoase din uz si a stocurilor de materiale si componente provenite din tratarea acestora

 

1. Vehicule scoase din uz care au fost înmatriculate în România, pentru care s-a emis certificat de distrugere si care au fost tratate sau se află pe stoc la sfârsitul anului pentru care se face raportarea

 

Categoria vehiculului (M1 sau N1)1)

Marca1)

Anul fabricatiei (înainte de 1980 sau după 1980)

Masa proprie a vehiculului (tone)1)

Colectate (bucăti)

Tratate (bucăti) WT

Stoc (bucăti)2)

 

 

 

 

 

 

 

Total

-

-

 

 

 

 


1) Datele se completează conform cărtii de identitate a vehiculului.

2) Stoc existent la sfârsitul anului pentru care se face raportarea. La 1 ianuarie 2007 stocul este cel de la 31 decembrie 2006.

 

2. Stocuri de materiale provenite de la depoluarea si dezmembrarea vehiculelor scoase din uz (în tone)

 

Stocuri de materiale de la depoluare si dezmembrare**)

Pentru reutilizare (S*)A)

Pentru reciclare (S*)B1)

Pentru valorificare energetică (S*)C1)

Pentru valorificare totală

(S*)D1 = S*)

B1 + S*)C1)

Pentru eliminare

S*)E1

Baterii

 

 

 

 

 

Lichide (excluzând combustibilul)

 

 

 

 

 

Filtre de ulei

 

 

 

 

 

Alte materiale de la depoluare (excluzând combustibilul)

 

 

 

 

 

Catalizatori

 

 

 

 

 

Componente metalice

 

 

 

 

 

Anvelope

 

 

 

 

 

Componente mari de plastic

 

 

 

 

 

Sticlă

 

 

 

 

 

Alte materiale provenite de la dezmembrare

 

 

 

 

 

Total

 

 

 

 

 

 

3. Stocuri de materiale provenite de ia tocarea/măruntirea vehiculelor scoase din uz (în tone pe an)

 

Stocuri de materiale de la tocare/măruntire**)

Pentru reciclare

(S*)B2)

Pentru valorificare energetică

(S*)C2)

Pentru valorificare totală

(S*)D2 = S*)

B2 + S*)C2)

Pentru eliminare S*)E2

Materiale feroase (otel)

 

 

 

 

Materiale neferoase (aluminiu, cupru, zinc, plumb etc.)

 

 

 

 

Fractie usoară rezultată în urma tocării/măruntirii

 

 

 

 

Altele

 

 

 

 

Total

 

 

 

 


S* = stoc

**) Se vor utiliza, acolo unde este posibil, codurile conform Hotărârii Guvernului nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzând deseurile, inclusiv deseurile periculoase.

 

ANEXA Nr. 2

la metodologie

 

INSTRUCTIUNI

de completare a formularelor prevăzute în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 2.406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz

 

1. Materiale provenite de la depoluarea si dezmembrarea vehiculelor scoase din uz (în tone pe an)

 

Materiale de la depoluare si dezmembrare*)

Reutilizare

(A)

Reciclare

(B1)

Valorificare energetică

(C1)

Valorificare totală

(D1 = B1 + C1)

Eliminare

E1

Baterii

 

 

 

 

 

Lichide (excluzând combustibilul)

 

 

 

 

 

Filtre de ulei

 

 

 

 

 

Alte materiale de la depoluare (excluzând combustibilul)

 

 

 

 

 

Catalizatori

 

 

 

 

 

Componente metalice

 

 

 

 

 

Anvelope

 

 

 

 

 

Componente mari de plastic

 

 

 

 

 

Sticlă

 

 

 

 

 

Alte materiale provenite de la dezmembrare

 

 

 

 

 

Total

u x Wi x WT

(rl + ra + rs) x Wi x WT

(vI + va ) x Wi x WT

(rI + ra+ rs+ vI + va) x Wi x WT

 

 

Wi = masa individuală a vehiculului, definită ca masa medie la gol a vehiculului;

WT = numărul total de vehicule scoase din uz tratate.

 

2. Materiale provenite de la tocarea/măruntirea vehiculelor scoase din uz (în tone pe an)

 

Materiale de la tocare/măruntire*)

Reciclare

(B2)

Valorificare energetică (C2)

Valorificare totală

(D2 = B2 + C2)

Eliminare

E2

Materiale feroase (otel)

cm x Wi x (WT - EXP)

-

cm x Wi x (WT - EXP)

-

Materiale neferoase (aluminiu, cupru, zinc, plumb etc.)

Incluse în cm

-

Incluse în cm

 

Fractie usoară rezultată în urma tocării/măruntirii

-

Vfu

-

Efu

Altele

 

 

 

 

Total

cm x Wi x (WT - EXP)

Vfu

cm x Wi x (WT - EXP)

Efu

 

EXP = numărul vehiculelor scoase din uz exportate;

Vfu = masa fractiei usoare valorificată energetic;

Efu = masa fractiei usoare eliminate.


*) Se vor utiliza, acolo unde este posibil, codurile conform Hotărârii Guvernului nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzând deseurile, inclusiv deseurile periculoase.

 

3. Monitorizarea vehiculelor scoase din uz (părtilor vehiculelor scoase din uz) exportate pentru tratare (în tone pe an)

 

Masa totală a vehiculelor care sunt exportate pentru fiecare tară*)

Totalul vehiculelor scoase din uz (părtilor vehiculelor scoase din uz) exportate care au fost reciclate (F1)

Total vehiculelor scoase din uz (părtilor vehiculelor scoase din uz) (exportate care au fost valorificate energetic (F2)

Totalul vehiculelor scoase din uz (părtilor vehiculelor scoase din uz) exportate care au fost eliminate (F3)

EXPxWi

cm x EXP x Wi + Rexp

Vexp

F3

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

R = masa materialelor nemetalice exportate pentru reciclare;

V = masa materialelor nemetalice exportate pentru valorificare energetică.


*) Se vor utiliza, acolo unde este posibil, codurile conform Hotărârii Guvernului nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzând deseurile, inclusiv deseurile periculoase.

 

4. Monitorizarea cantitătii totale de materiale reutilizate, reciclate, valorificate (în tone pe an)

 

Reutilizare

(A)

Total reciclare

(B1+B2+F1)

Total valorificare

(D1+D2+F2)

Total reutilizare si reciclare

(X1=A+B1+B2+F2)

Total reutilizare si valorificare

(X2=A+D1+D2+F2)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

WT (numărul total de vehicule scoase din uz tratate) = ...

%

%

 

W1 (masa totală a vehiculelor tratate) = WTxWi = 0,83 WT

X1/W1

X2W1

 

 

ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

COMISIA DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

DECIZIE

privind autorizarea functionării ca broker de asigurare a Societătii Comerciale „FIRST INSURANCE - BROKER DE ASIGURARE” S.R.L.

 

În conformitate cu prevederile Legii nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurărilor, cu modificările si completările ulterioare, si ale normelor emise în aplicarea acesteia

în baza hotărârii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor din data de 23 martie 2007 prin care s-a aprobat cererea Societătii Comerciale „FIRST INSURANCE - BROKER DE ASIGURARE” - S.R.L. de obtinere a autorizatiei de functionare ca broker de asigurare,

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor decide:

Art. 1. - Societatea Comercială „FIRST INSURANCE -BROKER DE ASIGURARE” - S.R.L. cu sediul în municipiul Bucuresti, Calea Călărasilor nr. 165, bl. 38, se. 2, et. 1, ap. 7, sectorul 3, înregistrată în registrul comertului cu nr. J40/20412/2006, cod unic de înregistrare 19616460/2006 este autorizată să functioneze ca broker de asigurare având ca obiect de activitate numai activitatea de broker de asigurare conform prevederilor Legii nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurărilor, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 2. - Societatea comercială prevăzută la art. 1 are dreptul de a practica activitatea de broker de asigurare începând cu data înregistrării în Registrul brokerilor de asigurare.

Art. 3. - Societatea comercială prevăzută la art. 1 are obligatia de a prezenta Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor copii ale documentelor care atestă plata ratelor primei de asigurare aferente contractului de asigurare de răspundere civilă profesională, pe măsura achitării acestora.

 

Presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor,

Angela Toncescu

 

Bucuresti, 30 martie 2007.

Nr. 175.

 

CUANTUMUL TOTAL

al sumelor provenite din finantările private ale partidelor politice în anul 2006, conform Legii nr. 334/2006 privind finantarea activitătii partidelor politice si a campaniilor electorale Alianta Dreptate si Adevăr Partidul National Liberal-Partidul Democrat

 

Venituri din cotizatii ale membrilor = 0

Venituri din donatii = 83.023,12 lei

Venituri din contributii = 5.430 lei

Venituri din alte surse = 143.812 lei,

 

din care persoane fizice si juridice care au depăsit 10 salarii minime pe tară:

Iordan Constantin - CNP: 1541127038622, Mioveni, Arges, cetătenie română,

Ch.9006078/19.06.2006 = 10.000 lei

Ch.9006079/22.06.2006 = 5.000 lei

Ch.9006080/26.06.2006 = 5.000 lei

Ch.9006081/28.06.2006 = 5.000 lei

Ch.9006082/6.07.2006 = 5.000 lei

 

Melescanu Teodor - CNP: 1410310400334, Prahova, cetătenie română,

Ch./04.2006 = 3.663,32 lei

 

S.C. EURO MEDIA GRUP - CF: 6717307, Râmnicu Vâlcea,

Ch.9007268/23.08.2006 = 3.550,87 lei