MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 175 (XIX) - Nr. 836         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 6 decembrie 2007

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

335. - Legea camerelor de comert din România

 

1.031. - Decret privind promulgarea Legii camerelor de comert din România

 

1.013. - Decret privind conferirea Semnului onorific În Serviciul Patriei unor maistri militari si subofiteri din Ministerul Apărării

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

288. - Decizie privind desemnarea reprezentantilor din partea Guvernului României în cadrul Comisiei mixte Guvern-Patriarhie

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

2.002. - Ordin al ministrului economiei si finantelor privind modificarea anexei la Ordinul ministrului finantelor publice nr. 86/2005 pentru reglementarea datei plătii salariilor la institutiile publice

 

ACTE ALE OFICIULUI ROMÂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR

 

369. - Decizie privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Hotărârii arbitrale din 20 noiembrie 2007 privind determinarea remuneratiei procentuale datorate producătorilor de videograme reprezentati de Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (U.P.F.R.), reprezentând dreptul de retransmitere prin cablu si dreptul la remuneratia compensatorie pentru copia privată

 


LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGEA

camerelor de comert din România

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - (1) Camerele de comert sunt organizatii autonome, neguvernamentale, apolitice, fără scop patrimonial, cu personalitate juridică, create în scopul de a reprezenta, apăra si sustine interesele membrilor lor si ale comunitătii de afaceri în raport cu autoritătile publice si cu organismele din tară si din străinătate.

(2) Sistemul camerelor de comert cuprinde:

a) camerele de comert judetene si a municipiului Bucuresti, denumite în continuare camere judetene;

b) Camera de Comert si Industrie a României, denumită în continuare Camera Natională;

c) camerele de comert bilaterale.

Art. 2. - (1) Comerciantii, indiferent de domeniul de activitate, pot constitui în resedintele de judet si în municipiul Bucuresti camere judetene, destinate promovării intereselor membrilor lor pentru dezvoltarea comertului, industriei, agriculturii si serviciilor, corespunzător cerintelor economiei de piată.

(2) În întelesul prezentei legi, comerciantii sunt persoane juridice, fizice si asociatii familiale care efectuează în mod obisnuit acte de comert, societăti comerciale, companii nationale si societăti nationale, regii autonome, grupuri de interes economic cu caracter comercial si organizatii cooperatiste, înregistrate la oficiul registrului comertului din judetul respectiv sau al municipiului Bucuresti, după caz, precum si în alte registre speciale, conform legii.

(3) Camerele judetene care s-au înfiintat până la intrarea în vigoare a prezentei legi, din initiativa comerciantilor, au dobândit personalitate juridică la data recunoasterii înfiintării lor prin hotărâre a Guvernului.

Art. 3. - (1) Denumirea camera de comert si industrie poate fi folosită numai de către cele constituite conform Decretului-lege nr. 139/1990 privind camerele de comert si industrie din România, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 12 mai 1990, cu completările ulterioare, si recunoscute prin Hotărârea Guvernului nr. 799/1990 privind recunoasterea înfiintării unor camere de comert si industrie teritoriale judetene, cu modificările si completările ulterioare, sau de către cele înfiintate în baza prevederilor prezentei legi, precum si de către acele camere de comert si industrie bilaterale care sunt recunoscute ca persoane juridice prin hotărâre judecătorească.

(2) Denumirea camera de comert si industrie poate fi completată, în functie de specificul judetului în care se înfiintează, cu denumirea domeniului de activitate preponderent.

(3) Denumirea cameră de comert poate fi utilizată numai de organizatiile constituite cu respectarea prevederilor prezentei legi.

 

CAPITOLUL II

Organizarea si functionarea camerelor judetene

 

Art. 4. - Camerele judetene au următoarele atributii principale:

a) sprijină autoritătile administratiei publice locale în scopul dezvoltării economico-sociale a zonei;

b) sprijină membrii lor în relatia economică cu reprezentantele oficiale ale altor state, cu consulatele si organismele din străinătate, similare camerei judetene;

c) reprezintă si apără interesele comunită t ii de afaceri în raport cu autoritătile române si cu organizaii similare din străinătate;

d) prezintă propuneri institutiilor abilitate privind promovarea de proiecte de acte normative în domeniul de activitate, pe care le transmit, la cerere sau din proprie initiativă;

e) eliberează, la cerere, cu respectarea normelor legale în vigoare si a competentelor stabilite pentru alte institutii, certificate de origine a mărfurilor, certificate privind uzantele comerciale, firmele înscrise, adnotările si modificările în situatia juridică a firmelor, precum si certificate ce atestă existenta unor incidente comerciale;

f) elaborează, la nivel sectorial si de ansamblu, studii si analize economice la solicitarea celor interesati;

g) promovează în comunitatea de afaceri standardele comerciale si industriale ale Uniunii Europene;

h) realizează baze de date cuprinzând toate informatiile utile comerciantilor în exercitarea activitătii lor, desfăsoară activităti de informare, documentare si consultantă în afaceri; tin si valorifică, în interesul îmbunătătirii climatului de afaceri, date privind incidentele comerciale;

i) organizează activitatea de solutionare a litigiilor comerciale si civile prin mediere si arbitraj ad-hoc si institutionalizat;

j) avizează existenta cazurilor de fortă majoră si influenta acestora asupra executării obligatiilor comerciantilor;

k) redactează si publică buletinul camerei judetene, cataloage, anuare sau alte publicatii de informare, documentare si reclamă comercială;

l) organizează si administrează târguri, expozitii, saloane, forumuri de afaceri, actiuni de parteneriat economic în tară si în străinătate, în locatii proprii, concesionate sau închiriate;

m) organizează anual topul firmelor si topul investitorilor, recompensând eforturile comerciantilor;

n) desfăsoară activităti de asistentă si consultantă pentru comercianti pe cheltuiala acestora, după cum urmează:

1. îndrumarea prealabilă privind formalitătile legale pentru constituirea si modificarea actelor constitutive ale firmelor;

2. îndrumarea pentru completarea corectă a cererii de înregistrare si a formularelor tipizate specifice activitătii registrului comertului;

3. tehnoredactarea cererii de înregistrare;

4. proiectarea si executia siglei si a emblemei pentru firme;

5. redactarea declaratiei pe propria răspundere a fondatorilor, administratorilor, împuternicitilor sucursalelor si a cenzorilor că îndeplinesc conditiile prevăzute de lege;

6. redactarea actului constitutiv al persoanelor juridice supuse obligatiei de înregistrare în registrul comertului;

7. depunerea cererii de înregistrare si a documentelor însotitoare la registrul comertului;

o) îndeplinesc si alte atributii, conform prevederilor legale si statutului propriu.

Art. 5. - Camerele judetene, în conditiile prevăzute de lege si de statutul propriu, pot:


a) să organizeze, singure sau în colaborare cu alte institutii, în conditiile legii, institutii de învătământ preuniversitare, cum ar fi: scoli comerciale, scoli industriale si de meserii;

b) să organizeze cursuri de perfectionare în domeniile comercial si industrial;

c) să creeze burse de studii si practică comercială si industrială si să acorde, din fonduri proprii sau atrase, premii de performantă;

d) să înfiinteze societă t i comerciale ale căror dividende vor constitui sursă de finanare a activitătii camerei judetene respective.

Art. 6. - (1) Autoritătile administratiei publice centrale si locale sunt obligate să ofere, fără plată, în conditiile legii, la cererea camerelor judetene, toate informatiile cu caracter public necesare exercitării atributiilor lor.

(2) Camerele judetene sunt obligate să furnizeze gratuit autoritătilor administratiei publice locale sau centrale, la cerere, toate informatiile din domeniul de activitate, solicitate în conformitate cu prevederile legale sau convenite prin protocol.

Art. 7. - (1) Camerele judetene sunt organizate si functionează în fiecare resedintă de judet si în municipiul Bucuresti.

(2) La nivelul fiecărui judet si al municipiului Bucuresti poate functiona o singură cameră de comert.

(3) Camerele judetene pot constitui sucursale, birouri sau sedii secundare atât în tară, cât si în străinătate, denumite reprezentante, în functie de necesitătile comunitătii de afaceri, cu hotărârea adunării generale a membrilor lor.

(4) Camerele judetene se organizează si functionează potrivit legii si statutelor proprii aprobate de adunarea generală a membrilor lor.

(5) În cadrul camerelor judetene se pot înfiinta sectiuni pentru a reprezenta interesele comerciantilor pe sectoarele de activitate specifice fiecărui judet.

Art. 8. - Membrii camerelor judetene pot fi:

I. Membri individuali:

a) operatori economici, persoane fizice sau juridice, înregistrati la oficiul registrului comertului al judetului respectiv, indiferent de domeniul de activitate;

b) sucursalele, reprezentantele unor societăti comerciale si altele asemenea, fără personalitate juridică, legal înregistrate la oficiul registrului comertului din teritoriu si autorizate să functioneze.

II. Membri colectivi:

a) filialele camerelor de comert bilaterale;

b) asociatiile profesionale locale;

c) organizatii patronale existente în teritoriu.

III. Membri onorifici:

- cadre didactice, oameni de stiintă, specialisti în economie si legislatie comercială, personalităti ale vietii publice din teritoriu si altii asemenea.

Art. 9. - (1) Membrii camerelor judetene au următoarele drepturi:

a) să participe la alegeri în sectiunile existente pentru a fi desemnati ca membri ai adunării generale a reprezentantilor, dacă numărul membrilor camerei judetene respective este de peste 500;

b) să aleagă si să fie alesi în organele de conducere ale camerei judetene;

c) să beneficieze, în conditiile legii si ale statutului, de toate serviciile oferite de camera judeteană;

d) să participe, prin asociere sau subscriptie, la societătile înfiintate de camera judeteană, având ca scop prestarea de servicii în interesul membrilor săi;

e) să sesizeze camera judeteană despre problemele care privesc interesele generale ale comerciantilor, în vederea promovării acestora în fata autoritătilor si a forurilor competente;

f) să sesizeze adunarea generală sau colegiul de conducere cu privire la eventualele nereguli în functionarea camerei judetene;

g) să facă propuneri organelor de conducere în ceea ce priveste îmbunătătirea activitătii.

(2) Prin statutele proprii si în conformitate cu prevederile prezentei legi, camerele judetene pot stabili si alte drepturi ale membrilor.

Art. 10. - Membrii camerelor judetene au următoarele obligatii:

a) să respecte prevederile prezentei legi si ale statutului camerei judetene, precum si hotărârile organelor colective de conducere;

b) să contribuie la îndeplinirea obiectivelor camerei judetene;

c) să achite cotizatia, conform prevederilor statutare;

d) să îsi desfăsoare activitatea cu respectarea prevederilor legii, a uzantelor comerciale; să evite orice acte de concurentă neloială.

Art. 11. - Calitatea de membru se dobânde s te si se pierde în conformitate cu prevederile prezentei legi i ale statutului fiecărei camere judetene.

Art. 12. - (1) Nu pot fi membri ai camerelor judetene: minorii, interzisii, cei pusi sub control judiciar si cei care au suferit o condamnare definitivă pentru fapte cu caracter comercial.

(2) Membrii camerei jude t ene, sanctionati conform prevederilor alin. (1), sunt radiai de pe listele de membri ai camerei si pierd dreptul de a participa la activitatea organelor colective de conducere ale camerei judetene.

Art. 13. - (1) Fiecare membru al camerei judetene, membru individual sau colectiv, are dreptul la un vot deliberativ.

(2) Membrii onorifici au drept de vot consultativ.

(3) Dreptul de reprezentare ca membru în adunarea generală din partea unei persoane juridice se exercită de către administratori-delegati, directorii societătii, procuratorii cu semnătură având dreptul de a angaja societatea, organizatia ori asocia t ia sau orice membru desemnat de adunarea generală a asociailor ori de către consiliul de administratie, cu procură specială, si se pierde odată cu încetarea situatiei pe care persoanele o au în întreprinderile respective.

Art. 14. - (1) În raport cu numărul membrilor si cu obiectul său de activitate, camera judeteană se poate organiza pe sectiuni. Sectiunile se organizează de către adunarea generală înainte de alegeri, respectiv la fiecare 4 ani.

(2) Sectiunile prevăzute la alin. (1) se vor stabili în conformitate cu prevederile statutare ale fiecărei camere judetene.

Art. 15. - Organele de conducere ale camerelor judetene sunt:

a) adunarea generală sau adunarea generală a reprezentantilor sectiunilor, după caz;

b) organele de conducere alese:

- presedintele;

- colegiul de conducere;

c) organele de conducere executive, numite în conformitate cu prevederile statutului propriu.

Art. 16. - (1) Adunarea generală ori, după caz, adunarea generală a reprezentantilor se întruneste anual în s edin t ă ordinară sau, ori de câte ori este necesar, în edină extraordinară, la initiativa presedintelui sau a unei treimi din numărul membrilor săi.

(2) În cazul în care camera judeteană este organizată pe sectiuni, colegiul de conducere decide constituirea adunării generale a reprezentantilor, cu o normă de reprezentare a sectiunilor stabilită de către acesta, conform prevederilor statutului propriu.

(3) În adunarea generală pe sectiuni, reprezentantii sunt alesi de membrii acestora prin vot.

(4) Procedura de vot se stabileste prin statutul propriu al camerei judetene.

(5) Statutul fiecărei camere judetene trebuie să respecte prevederile statutului-cadru elaborat si aprobat de adunarea generală a Camerei Nationale.


Art. 17. - (1) Colegiul de conducere este compus dintr-un număr impar de persoane, cuprins între 7 si 25 de membri, în functie de numărul de membri ai camerei judetene.

(2) Numărul de membri ai colegiului de conducere este stabilit prin statutul propriu al fiecărei camere judetene.

(3) Adunarea generală sau, după caz, adunarea generală a reprezentantilor alege membrii colegiului de conducere si comisia de cenzori prin vot secret, prin procedură stabilită conform statutului propriu.

(4) Durata mandatului membrilor colegiului de conducere este de 4 ani.

(5) Adunarea generală sau adunarea generală a reprezentantilor, după caz, alege, prin vot secret, presedintele camerei judetene dintre toti membrii colegiului de conducere.

Art. 18. - (1) Colegiul de conducere al camerei judetene, după constituirea sa, va alege dintre membrii săi, prin vot secret si cu majoritatea voturilor membrilor care îl compun, 1-4 vicepresedinti.

(2) Presedintele, vicepresedintii si membrii colegiului de conducere nu pot fi salariati ai camerei judetene. Ei pot primi indemnizatie pentru participarea la activitatea colegiului de conducere. Nivelul indemnizatiei va fi stabilit prin hotărâre a adunării generale a membrilor camerei judetene.

Art. 19. - Conducerea executivă a camerei judetene, precum si angajatii au interdictia de a avea interese economice care să intre în conflict de interese cu scopul camerei judetene respective.

Art. 20. - (1) Competentele, atribu t iile si răspunderile organelor de conducere ale camerei judeene se stabilesc în conformitate cu prevederile prezentei legi si cu statutul propriu.

(2) Competentele, atributiile si răspunderile functiilor din structura organizatorică executivă se stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare al camerei judetene, aprobat de adunarea generală.

Art. 21. - (1) Veniturile camerelor judetene se constituie din:

a) cotizatiile membrilor;

b) tarifele percepute pentru activitătile efectuate în conformitate cu legislatia în vigoare si cu prevederile statutare;

c) comisioane;

d) veniturile realizate din activităti desfăsurate în conditiile legii si pe baza statutului;

e) subventii, sponsorizări si donatii ale persoanelor fizice sau juridice, legate testamentare;

f) venituri si/sau dividende ale societătilor comerciale la care camera judeteană este actionară sau asociată;

g) tarifele aferente unor activităti concesionate din partea statului;

h) orice alte venituri realizate din activitatea desfăsurată, în conditiile prevăzute de statut si de legislatia în vigoare.

(2) Nivelul cotizatiilor se aprobă de către adunarea generală a fiecărei camere judetene.

(3) Nivelurile tarifelor se aprobă de către colegiul de conducere al fiecărei camere judetene, la propunerea conducerii executive a acesteia.

Art. 22. - (1) Exercitiul financiar al camerelor judetene începe la 1 ianuarie si se încheie la 31 decembrie ale anului respectiv.

(2) Camerele judetene sunt obligate ca, în termen de 30 de zile de la aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli de către adunarea generală sau de către adunarea generală a reprezentantilor, după caz, să îl publice în buletinul camerei judetene.

(3) Modul de utilizare a subventiilor de la bugetul de stat este supus controlului Curtii de Conturi.

Art. 23. - Camerele judetene vor contribui la acoperirea în parte a cheltuielilor de functionare a Camerei Nationale cu o cotă-parte din veniturile lor, stabilită de adunarea generală a Camerei Nationale, cu consultarea tuturor camerelor judetene.

 

CAPITOLUL III

Organizarea si functionarea Camerei Nationale

 

Art. 24. - (1) Camera Natională este organizatie neguvernamentală, autonomă, nonprofit, de utilitate publică, cu personalitate juridică, ce reprezintă, sprijină si apără interesele generale ale comunitătii de afaceri din România, urmărind promovarea si dezvoltarea industriei, comertului, serviciilor si agriculturii, în concordantă cu cerintele economiei de piată.

(2) Sediul Camerei Nationale este în capitala tării.

Art. 25. - (1) Membrii Camerei Nationale pot fi:

a) membri de drept, categorie alcătuită din persoane juridice a căror personalitate juridică a fost recunoscută prin hotărâre a Guvernului emisă în baza Decretului-lege nr. 139/1990, cu completările ulterioare;

b) membri asociati, categorie alcătuită din persoane juridice înscrise în Registrul asociatiilor si fundatiilor sau în Registrul patronatelor;

c) membri de onoare, categorie alcătuită din persoane fizice.

(2) Calitatea prevăzută la alin. (1) lit. a) se obtine prin aderare, odată cu intrarea în vigoare a prezentei legi.

(3) Calitatea prevăzută la alin. (1) lit. b) si c) se obtine în conformitate cu prevederile statutului propriu adoptat potrivit dispozitiilor prezentei legi.

Art. 26. - Camera Natională este organizată si îsi desfăsoară activitatea în conformitate cu prevederile prezentei legi si cu statutul propriu aprobat de adunarea generală, cu votul majoritătii membrilor de drept.

Art. 27. - Camera Natională este continuatoarea de drept a Camerei de Comert si Industrie a României, reglementată prin Decretul-lege nr. 139/1990, cu completările ulterioare.

Art. 28. - (1) Camera Natională îndeplineste atributiile s i îsi exercită competentele în conformitate cu statutul propriu i cu prevederile prezentei legi.

(2) Camera Natională îndeplineste următoarele atributii principale:

a) tine evidenta proprie a situatiei firmelor comerciale si a emblemelor comerciale la nivel national;

b) reprezintă fată de Guvern si autorităti centrale, precum si pe plan international camerele judetene si ceilalti membri în probleme de interes general;

c) organizează târguri nationale si internationale ale României si participarea României la târguri si expozitii în străinătate sub pavilion national;

d) are si poate constitui societăti comerciale pentru organizarea de târguri si expozitii, pentru publicitate si reclamă comercială, protectia proprietătii intelectuale si alte prestări de servicii în folosul comunitătii de afaceri;

e) organizează activitatea de mediere si de solutionare prin arbitraj a litigiilor comerciale si civile, interne si internationale, în conditiile prevăzute de Codul de procedură civilă, de legile speciale în domeniu si de conventiile internationale la care România este parte;

f) poate organiza reprezentante în străinătate si poate desemna un reprezentant permanent la Misiunea României pe lângă Uniunea Europeană;

g) eliberează, la cerere, certificate de origine pentru mărfurile românesti, certificate preferentiale vamale si carnete pentru admiterea temporară a mărfurilor scutite de taxe vamale;

h) avizează, la cerere, modelele de formulare de facturi, procurile si alte documente pentru comertul international;

i) avizează, la cerere, pentru societătile românesti, pe bază de documentatie, existenta cazurilor de fortă majoră si efectele acestora asupra executării obligatiilor comerciale internationale;

j) organizează „Topul national al firmelor din România” si alte topuri de anvergură natională si internatională;

k) îndeplineste alte atributii prevăzute în acte normative si în statutul propriu.


Art. 29. - (1) Curtea de Arbitraj Comercial International este o institutie permanentă de arbitraj, fără personalitate juridică si functionează pe lângă Camera Natională.

(2) Activitatea Curtii de Arbitraj Comercial International este coordonată de către un colegiu condus de presedintele Curtii.

(3) Regulamentul de organizare si functionare al Curtii de Arbitraj Comercial International, precum si al colegiului acesteia este aprobat de Colegiul de conducere al Camerei Nationale.

(4) Presedintele si Colegiul Curtii de Arbitraj Comercial International sunt propusi de către presedintele Camerei Nationale si aprobati de către Colegiul de conducere al Camerei Nationale.

(5) Regulile de procedură ale Curtii de Arbitraj Comercial International se propun de către presedintele Curtii si se aprobă de către colegiul acesteia.

Art. 30. - (1) Normele privind taxele arbitrale si onorariile arbitrilor se aprobă de Colegiul de conducere al Camerei Nationale, la propunerea Colegiului Curtii de Arbitraj Comercial International.

(2) Taxele arbitrale sunt destinate acoperirii cheltuielilor legate de activitatea de solutionare a litigiilor, plătii onorariilor arbitrilor si documentării acestora, cheltuielilor de secretariat si altor cheltuieli necesare functionării Curtii de Arbitraj Comercial International.

Art. 31. - Organele de conducere ale Camerei Nationale sunt:

a) adunarea generală;

b) organele de conducere alese:

- colegiul de conducere;

- biroul de conducere;

- presedintele;

c) organele de conducere executive, numite în conformitate cu statutul propriu.

Art. 32. - (1) Adunarea generală a Camerei Nationale are structura prevăzută la art. 25 alin. (1).

(2) Categoria membrilor prevăzută la art. 25 alin. (1) lit. a) are drept de vot deliberativ, iar categoriile prevăzute la art. 25 alin. (1) lit. b) si c) au drept de vot consultativ.

(3) Adunarea generală se întruneste anual, în sedinte ordinare si, ori de câte ori este necesar, în sedinte extraordinare, la convocarea presedintelui Camerei Nationale sau, după caz, a unei treimi din numărul membrilor colegiului de conducere.

Art. 33. - (1) Convocarea adunării generale se face cu cel putin 15 zile înainte de data fixată pentru tinerea acesteia.

(2) Convocarea se va face prin scrisoare, fax sau e-mail si va cuprinde si ordinea de zi.

(3) Dacă în adunarea generală se va discuta aprobarea sau modificarea statutului, proiectul de statut, respectiv modificările propuse, se transmit integral odată cu convocarea.

(4) În caz de refuz din partea presedintelui sau de incapacitate a acestuia, adunarea generală poate fi convocată de către colegiul de conducere, în urma cererii unei treimi din numărul membrilor acestuia sau a unui număr de cel putin jumătate din numărul total al membrilor de drept.

Art. 34. - (1) Colegiul de conducere al Camerei Nationale se compune din 27 de membri, astfel:

a) 22 de membri alesi de adunarea generală dintre categoriile de membri prevăzute la art. 25 alin. (1) lit. a);

b) 3 membri alesi de adunarea generală din cadrul categoriei prevăzute la art. 25 alin. (1) lit. b);

c) un membru ales de adunarea generală din cadrul categoriei prevăzute la art. 25 alin. (1) lit. c);

d) presedintele Curtii de Arbitraj Comercial International. (2) În sedintele colegiului de conducere, toti membrii acestuia au drept de vot deliberativ.

(3) Mandatul membrilor colegiului de conducere este de 5 ani.

(4) Membrii colegiului de conducere nu pot fi salariati ai Camerei Nationale.

(5) Membrii colegiului de conducere pot primi o indemnizatie pentru participarea la activitatea acestuia. Nivelul indemnizatiei va fi stabilit prin hotărâre a Adunării generale a membrilor Camerei Nationale.

(6) Colegiul de conducere se întruneste în urma convocării presedintelui, o dată la 3 luni sau ori de câte ori este necesar; convocarea se poate face si în baza prevederilor art. 33 alin. (4).

Art. 35. - Principalele atributii ale Colegiului de conducere al Camerei Nationale sunt:

a) alege vicepresedintii Camerei Nationale;

b) asigură conducerea Camerei Nationale;

c) duce la îndeplinire hotărârile adunării generale;

d) administrează patrimoniul detinut de Camera Natională în conformitate cu prevederile legale si ale statutului;

e) redactează si publică Buletinul Oficial al Camerei de Comert si Industrie a României;

f) îndeplineste orice alte atributii date prin lege si statut.

Art. 36. - (1) Adunarea generală alege presedintele dintre membrii colegiului de conducere, conform prevederilor statutului.

(2) După constituire, colegiul de conducere alege dintre membrii săi, conform prevederilor statutului propriu, 4 vicepresedinti.

(3) Mandatul presedintelui si vicepresedintilor este de 5 ani si poate fi reînnoit o singură dată.

(4) Alegerea membrilor colegiului, a presedintelui si a vicepresedin t ilor se face prin vot secret.

(5) Funcia de presedinte al Camerei Nationale este incompatibilă cu cea de presedinte al Curtii de Arbitraj Comercial International.

Art. 37. - Conducerea executivă a Camerei Nationale si rezolvarea problemelor curente sunt asigurate în conformitate cu prevederile statutului propriu.

Art. 38. - Activitatea curentă a Camerei Nationale este asigurată, conform prevederilor statutare, de biroul de conducere format din presedinte si vicepresedinti.

Art. 39. - Presedintele Camerei Nationale are următoarele atributii principale:

a) reprezintă si angajează Camera Natională în relatiile cu persoane fizice si juridice, din tară si din străinătate;

b) încheie, modifică si desface, în conditiile legii, contractele de muncă ale salariatilor Camerei Nationale;

c) urmăreste ducerea la îndeplinire a hotărârilor adunărilor generale, ale colegiului si biroului de conducere;

d) urmăreste realizarea bugetului de venituri si cheltuieli al Camerei Nationale, aprobat de adunarea generală;

e) convoacă adunarea generală, în conformitate cu prevederile art. 33;

f) convoacă si conduce sedintele biroului si colegiului de conducere;

g) îndeplineste orice alte atributii stabilite de adunarea generală si de colegiul de conducere.

Art. 40. - (1) Veniturile Camerei Nationale se constituie din:

a) cotizatii ale membrilor;

b) tarife percepute pentru activitătile efectuate în conformitate cu legislatia în vigoare si cu prevederile statutare;

c) comisioane;

d) donatii, sponsorizări ale persoanelor fizice sau juridice, legate testamentare;

e) venituri si/sau dividende de la societătile comerciale la care Camera Natională este actionară sau asociată;


f) orice alte venituri realizate din activitatea desfăsurată, în conditiile prevăzute de statut si de prezenta lege;

g) cotă-parte din veniturile camerelor judetene, conform prevederilor art. 23.

(2) Nivelul cotizatiilor se stabileste prin hotărâre a Adunării generale a membrilor Camerei Nationale, la propunerea colegiului său de conducere.

(3) Nivelul tarifelor se aprobă de către Colegiul de conducere al Camerei Nationale.

Art. 41. - Bugetul de venituri si cheltuieli al Camerei Nationale se propune de colegiul de conducere si se aprobă de adunarea generală ordinară.

Art. 42. - (1) Pentru controlul gestiunii camerelor judetene si a Camerei Nationale, va functiona pe lângă fiecare cameră o comisie de cenzori, aleasă de adunarea generală, în conformitate cu prevederile statutare, compusă din 3 persoane cu studii superioare economice, dintre care cel putin două să aibă calificarea de expert contabil, independente de sistemul camerelor de comert.

(2) Comisia de cenzori îsi desfăsoară activitatea conform statutului.

(3) La sfârsitul anului financiar, comisia de cenzori examinează contul de gestiune al anului expirat, situatia financiară si inventarul si întocmeste un raport, din care un exemplar se atasează la darea de seamă anuală a Colegiului de conducere al Camerei Nationale si se publică în Buletinul Oficial al Camerei de Comert si Industrie a României, împreună cu executia bugetară.

Art. 43. - (1) Colegiul de conducere al Camerei Nationale poate fi dizolvat în următoarele conditii:

a) când se descompletează la mai putin de jumătate plus unu din numărul membrilor alesi;

b) pentru gestiune frauduloasă, care se va constata pe baza unui raport întocmit de comisia de cenzori sau în urma rezultatului definitiv al unei actiuni de control al organelor autorizate legal.

(2) În caz de dizolvare pentru gestiune financiară frauduloasă, comisia de cenzori va stabili si cuantumul daunelor si persoanele de la care se recuperează.

(3) O copie de pe procesul-verbal de control se va publica în primul număr al Buletinului Oficial al Camerei de Comert si Industrie a României.

(4) Dizolvarea colegiului de conducere se face prin hotărâre a adunării generale extraordinare, convocată în mod exceptional, în conformitate cu prevederile prezentei legi, la cererea comisiei de cenzori, întemeiată pe o anchetă prealabilă la care au luat parte toate părtile.

(5) Când colegiul de conducere este dizolvat, prin însăsi hotărârea de dizolvare se va constitui un colegiu interimar alcătuit din 7 membri, alesi de către adunarea generală extraordinară dintre membrii de drept ai Adunării generale a Camerei Nationale si se va fixa data noilor alegeri.

(6) Alegerea unui nou colegiu de conducere se va face în termen de două luni de la dizolvare.

(7) Prevederile alin. (1)-(6) se aplică corespunzător si în cazul camerelor judetene.

Art. 44. - Colegiile de conducere interimare ale Camerei Nationale si ale camerelor judetene vor functiona si vor avea drepturile i obligatiile prevăzute în statutele proprii.

Art. 45. - Autoritătile administratiei publice centrale si locale sunt obligate să acorde sprijin camerelor, în vederea realizării scopului pentru care au fost înfiintate si realizării actiunilor pe care le initiază, în folosul dezvoltării economice pe plan national si în teritoriu.

 

CAPITOLUL IV

Camerele de comert bilaterale

 

Art. 46. - Camerele de comert bilaterale, denumite în continuare camere bilaterale, sunt organizatii autonome, neguvernamentale, apolitice, cu caracter nonprofit, cu personalitate juridică, create în scopul dezvoltării relatiilor economice ale României cu t ările pentru care au fost create si promovării, apărării si susinerii intereselor economice ale comunitătii de afaceri în raport cu autoritătile publice si cu organismele din tară si străinătate.

Art. 47. - (1) Camerele bilaterale se înfiintează la initiativa comerciantilor, în conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 246/2005, si dobândesc personalitate juridică la data înregistrării lor în Registrul asociatiilor si fundatiilor. La cererea de înregistrare a camerelor bilaterale se vor anexa avizul ministerului de resort si avizul Camerei Nationale.

(2) Camerele bilaterale se dizolvă si se lichidează, în conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 26/2000, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 246/2005.

(3) Pe teritoriul României nu pot exista două sau mai multe camere bilaterale privind aceleasi state. Este obligatoriu pentru camerele bilaterale înfiintate pe teritoriul României ca unul dintre state să fie România.

 

CAPITOLUL V

Dispozitii tranzitorii si finale

 

Art. 48. - (1) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Oficiul National al Registrului Comertului si oficiile registrului comertului de pe lângă tribunale vor crea conditiile necesare pentru accesul camerelor judetene si al Camerei Nationale la toate datele necesare îndeplinirii atributiilor lor legale.

(2) În acest sens, în termenul prevăzut la alin. (1), Ministerul Justitiei si Camera Natională vor încheia un protocol de colaborare.

Art. 49. - Camera Natională, camerele judetene si camerele bilaterale îsi continuă activitatea în baza statutelor proprii care se modifică corespunzător prevederilor prezentei legi în termen de maximum 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Art. 50. - La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Decretul-lege nr. 139/1990 privind camerele de comer l si industrie din România, publicat în Monitorul Oficial ai României, Partea I, nr. 65 din 12 mai 1990, cu completările ulterioare.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, în conditiile art. 77 alin. (2), cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

BOGDAN OLTEANU

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Bucuresti, 3 decembrie 2007.

Nr. 335.

 


PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii camerelor de comert din România

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (3) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea camerelor de comert din România si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 30 noiembrie 2007.

Nr. 1.031.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind conferirea Semnului onorific În Serviciul Patriei unor maistri militari si subofiteri din Ministerul Apărării

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, precum si ale art. 4 alin. (1), ale art. 10 pct. 4 si ale art. 11 pct. IX.4 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României, cu modificările si completările ulterioare,

având în vedere propunerile ministrului apărării,

 

Presedintele României decretează:

 

Art. 1. - Pe data de 1 decembrie 2007 se conferă Semnul onorific În Serviciul Patriei, pentru 15 ani de activitate în domeniul apărării si rezultate meritorii în îndeplinirea atributiilor si în pregătirea profesională, maistrilor militari si subofiterilor prevăzuti în anexa nr. 1*) la prezentul decret.

Art. 2. - Pe data de 1 decembrie 2007 se conferă Semnul onorific În Serviciul Patriei, pentru 20 de ani de activitate în domeniul apărării si rezultate meritorii în îndeplinirea atributiilor si în pregătirea profesională, maistrilor militari si subofiterilor prevăzuti în anexa nr. 2*) la prezentul decret.

Art. 3. - Pe data de 1 decembrie 2007 se conferă Semnul onorific În Serviciul Patriei, pentru 25 de ani de activitate în domeniul apărării si rezultate meritorii în îndeplinirea atributiilor si în pregătirea profesională, maistrilor militari si subofiterilor prevăzuti în anexa nr. 3*) la prezentul decret.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucuresti, 30 noiembrie 2007.

Nr. 1.013.

 

*) Anexele nr. 1-3 se comunică institutiilor interesate.


 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

privind desemnarea reprezentantilor din partea Guvernului României în cadrul Comisiei mixte Guvern-Patriarhie

 

În scopul reluării întâlnirilor din cadrul Comisiei mixte Guvern-Patriarhie pentru discutarea unor obiective majore de interes comun,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, se numesc în calitate de reprezentanti ai Guvernului României în cadrul Comisiei mixte Guvern-Patriarhie, persoanele prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta decizie.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Marian Marius Dorin

 

Bucuresti, 4 decembrie 2007.

Nr. 288.

 

ANEXĂ

 

REPREZENTANTII

Guvernului în cadrul Comisiei mixte Guvern-Patriarhie

 

Nr. crt.

Numele si prenumele

Functia în administratia publică

Functia în cadrul

Comisiei mixte

Guvern-Patriarhie

1.

Mihai Alexandru Voicu

ministru delegat pentru relatia cu Parlamentul

copresedinte

2.

Ilie Gavril Bolojan

secretar general al Guvernului

copresedinte

3.

Gigel Sorinel Stirbu

secretar de stat - Ministerul Culturii si Cultelor

membru

4.

Ingrid Zaarour

presedinte - Autoritatea Natională pentru Restituirea Proprietătilor

membru

5.

Teodor Cătălin Nicolescu

vicepresedinte - Autoritatea Natională pentru Restituirea Proprietătilor

membru

6.

Vlad-Octavian Moisescu

consilier de stat - Cancelaria Primului-Ministru

membru

7.

Virgil Stefan Nitulescu

secretar general - Ministerul Culturii si Cultelor

membru

8.

Nicolae Adrian Lemeni

consilier personal - Cancelaria Primului-Ministru

membru


ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR

 

ORDIN

privind modificarea anexei la Ordinul ministrului finantelor publice nr. 86/2005 pentru reglementarea datei plătii salariilor la institutiile publice

 

În temeiul art. 11 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 386/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Economiei si Finantelor, cu modificările si completările ulterioare,

în baza art. 53 din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările ulterioare,

ministrul economiei si finantelor emite următorul ordin:

Art. I. - Anexa la Ordinul ministrului finantelor publice nr. 86/2005 pentru reglementarea datei plătii salariilor la institutiile publice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 108 din 2 februarie 2005, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se înlocuieste cu anexa la prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul economiei si finantelor,

Cătălin Doica,

secretar de stat

 

Bucuresti, 12 noiembrie 2007.

Nr. 2.002.

 

ANEXĂ

 

LISTA

esalonării pe zile a plătii salariilor ordonatorilor principali de credite si a institutiilor publice subordonate

 

Cod în profil departamental

Denumirea ordonatorului principal de credite

Data plătii salariilor

1

Administratia Prezidentială

7

2

Senatul României

5

3

Camera Deputatilor

5

4

Înalta Curte de Casatie si Justitie

8

5

Curtea Constitutională

5

6

Consiliul Legislativ

5

7

Curtea de Conturi

5

8

Consiliul Concurentei

10

9

Avocatul Poporului

6

10

Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitătii

12

11

Consiliul National al Audiovizualului

8

12

Cancelaria Primului-Ministru

10

13

Secretariatul General al Guvernului

10

14

Ministerul Afacerilor Externe

15

15

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor

12

16

Ministerul Economiei si Finantelor

10

17

Ministerul Justitiei

10

18

Ministerul Apărării

15

19

Ministerul Internelor si Reformei Administrative

14

20

Ministerul Muncii, Familiei si Egalitătii de Sanse

7


21

Ministerul pentru Întreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale

10

22

Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale

12

23

Ministerul Mediului si Dezvoltării Durabile

10

24

Ministerul Transporturilor

12

25

Ministerul Educatiei, Cercetării si Tineretului

14

26

Ministerul Sănătătii Publice

15

27

Ministerul Culturii si Cultelor

15

28

Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei

10

29

Ministerul Public

13

31

Serviciul Român de Informatii

15

32

Serviciul de Informatii Externe

14

33

Serviciul de Protectie si Pază

15

34

Serviciul de Telecomunicatii Speciale

14

37

Academia Română

14

38

Autoritatea Natională Sanitară Veterinară si pentru Siguranta Alimentelor

14

39

Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989

5

40

Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor

12

41

Oficiul Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat

5

42

Consiliul National pentru Combaterea Discriminării

7

43

Agentia Natională de Presă ROMPRESS

5

44

Institutul Cultural Român

12

47

Consiliul Superior al Magistraturii

10

48

Autoritatea Electorală Permanentă

6

49

Agentia Natională pentru Resurse Minerale

5

50

Autoritatea Natională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal

10

51

Consiliul Economic si Social

7

1

Comisia Natională a Valorilor Mobiliare

8

2

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor din România

5

3

Casa Natională de Asigurări Sociale de Sănătate

15

4

Autoritatea Natională de Reglementare în Domeniul Energiei

8

7

Agentia Română de Asigurare a Calitătii în Învătământul Superior

5

8

Autoritatea Natională pentru Reglementări în Comunicatii si Tehnologia Informatiei

10

9

Autoritatea Natională de Reglementare pentru Servicii Comunitare de Utilităti Publice

10

10

Comisia Natională pentru Controlul Activitătilor Nucleare

12

11

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului

5

12

Oficiul de Stat pentru Inventii si Mărci

6

13

Inspectoratul de Stat în Constructii

10

15

Agentia de Compensare pentru Achizitii de Tehnică Specială

10

16

Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private

7

17

Registrul Urbanistilor din România

12


ACTE ALE OFICIULUI ROMÂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR

 

OFICIUL ROMÂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR

 

DECIZIE

privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Hotărârii arbitrale din 20 noiembrie 2007 privind determinarea remuneratiei procentuale datorate producătorilor de videograme reprezentati de Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (U.P.F.R.), reprezentând dreptul de retransmitere prin cablu si dreptul la remuneratia compensatorie pentru copia privată

 

Având în vedere dispozitiile art. 1312 alin. (8) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, cu modificările si completările ulterioare, si Referatul Directiei registre, gestiune colectivă si relatii publice nr. SDG/2.544 din 26 noiembrie 2007,

în baza prevederilor art. 6 alin. (1) si ale art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 401/2006 privind organizarea, functionarea, structura personalului si dotările necesare îndeplinirii atributiilor Oficiului Român pentru Drepturile de Autor,

directorul general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor emite următoarea decizie:

Art. 1. - Se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, Hotărârea arbitrală din 20 noiembrie 2007 privind determinarea remuneratiei procentuale datorate producătorilor de videograme reprezentati de Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (U.P.F.R.), reprezentând dreptul de retransmitere prin cablu si dreptul la remuneratia compensatorie pentru copia privată.

Art. 2. - Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Directorul general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor,

Laurentiu Oprea

 

Bucuresti, 26 noiembrie 2007.

Nr. 369.

 

OFICIUL ROMÂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR CORPUL DE ARBITRI

 

HOTĂRÂRE ARBITRALĂ

din 20 noiembrie 2007

privind determinarea remuneratiei procentuale datorate producătorilor de videograme reprezentati de Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (U.P.F.R.), reprezentând dreptul de retransmitere prin cablu si dreptul la remuneratia compensatorie pentru copia privată

 

Complet de arbitri:

- Lucian Belcea

- Toma Dragomir

- Georgeta Dutescu

- Gheorghe Gheorghiu

- Ernest Popovici

 

Având în vedere cererea formulată de Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (U.P.F.R.), cu sediul în Bucuresti, bd. Nicolae Titulescu nr. 88 B, sectorul 1, care solicită declansarea procedurii de arbitraj în relatia cu Uniunea Producătorilor de Film si Audiovizual din România - Asociatia Română de Gestiune a Operelor din Audiovizual (U.P.F.A.R. - A.R.G.O.A.), cu sediul în Bucuresti, str. Dem. I. Dobrescu nr. 4-6, sectorul 1, privind determinarea remuneratiei procentuale datorate producătorilor de videograme reprezentati de U.P.F.R., reprezentând dreptul de retransmitere prin cablu si dreptul la remuneratia compensatorie pentru copia privată, din sumele colectate pentru aceste domenii de U.P.F.A.R. - A.R.G.O.A., în calitate de colector al remuneratiilor cuvenite producătorilor din domeniul audiovizual, părtile au fost reprezentate în procedura de arbitraj astfel: U.P.F.R., prin avocat Andreea Sîrbu, si U.P.F.A.R. - A.R.G.O.A., prin vicepresedinte Ionel Udrescu.

Tinând seama de înscrisurile depuse de părti pe durata arbitrajului, de dezbaterile si concluziile părtilor,

COMPLETUL DE ARBITRI constată:

Ca urmare a cererii de arbitraj formulate de U.P.F.R. si înregistrată la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (O.R.D.A.) cu nr. SG/2.144 din 15 octombrie 2007, respectiv 9.784 din 15 octombrie 2007, determinarea remuneratiei procentuale datorate producătorilor de videograme reprezentati de U.P.F.R., reprezentând dreptul de retransmitere prin cablu si dreptul la remuneratia compensatorie pentru copia privată, din sumele colectate pentru aceste domenii de U.P.F.A.R. - A.R.G.O.A., în calitate de colector al remuneratiilor cuvenite producătorilor din domeniul audiovizual în aceste domenii, O.R.D.A., în temeiul prevederilor art. 1312 alin. (4) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, cu modificările si completările ulterioare, la data de 22 octombrie 2007, a convocat părtile în vederea desemnării prin tragere la sorti a 5 arbitri titulari, care vor constitui completul de arbitraj, si a 3 arbitri de rezervă. Conform Procesului-verbal încheiat în data de 22 octombrie 2007, părtile au procedat la tragerea la sorti a arbitrilor, iar ulterior O.R.D.A., în conformitate cu prevederile art. 1312 alin. (5) din Legea nr. 8/1996, cu modificările si completările ulterioare, a convocat, în data de 29 octombrie 2007, la sediul său din Bucuresti, Str. Transilvaniei nr. 2, sectorul 1, arbitrii desemnati si părtile, în vederea constituirii completului de arbitraj.

Arbitrajul s-a desfăsurat la sediul O.R.D.A din Bucuresti, Str. Transilvaniei nr. 2, sectorul 1, în zilele de 1, 8 si 15 noiembrie 2007. La termenul din 15 noiembrie 2007, părtile au formulat concluzii asupra fondului cauzei, iar completul de arbitraj a amânat pronuntarea pentru data de 20 noiembrie 2007, când, în temeiul art. 1312 alin. (3)-(9) din Legea nr. 8/1996, cu modificările si completările ulterioare, analizând actele si lucrările dosarului cauzei, a pronuntat la sediul O.R.D.A din Bucuresti, Str. Transilvaniei nr. 2, sectorul 1, cu unanimitate de voturi, prezenta hotărâre.

Din cuprinsul cererii de arbitraj formulate de U.P.F.R. rezultă faptul că între părtile implicate au avut loc negocieri pentru încheierea unui protocol, în mai multe rânduri, între anii 2004-2007:

a) Referitor la remuneratia compensatorie pentru copia privată

În Procesul-verbal de negociere, încheiat de părti în data de 5 octombrie 2006, se retine solicitarea de către U.P.F.R. a unui procent de 25% din remuneratia compensatorie pentru copia privată colectată de U.P.F.A.R. - A.R.G.O.A., în calitate de colector al remuneratiilor cuvenite producătorilor de opere audiovizuale. U.P.F.A.R. - A.R.G.O.A. nu contestă dreptul la remuneratie compensatorie pentru copia privată cuvenită producătorilor de videoclipuri muzicale si nici posibilitatea ca acesta să fie repartizat direct titularilor de drepturi, asa cum rezultă din Procesul-verbal de negociere, încheiat de părti în data de 23 octombrie 2006. Totodată, U.P.F.A.R. - A.R.G.O.A. nu este de acord cu procentul de 25% solicitat de U.P.F.R. si propune un procent de 1,86% pentru anul 2004, respectiv un procent de 0,91% aferent anului 2005, pentru copia privată în domeniul audiovizual.

De asemenea, conform răspunsului U.P.F.A.R. - A.R.G.O.A., transmis U.P.F.R. prin Adresa nr. 178 din 9 noiembrie 2006, se arată că, în baza art. 129 alin. (4) din Legea nr. 8/1996, cu modificările si completările ulterioare, U.P.F.A.R. - A.R.G.O.A. îi reprezintă pe „producătorii de videograme pe bază de mandate”, iar repartizarea sumelor colectate se realizează conform „metodologiei aprobate prin adunarea generală si avizată de O.R.D.A.”, sumele pentru anul 2004 repartizate producătorilor de videoclipuri muzicale (cărora le-a acordat mandat) fiind de 1,86% (respectiv 521 lei) din suma colectată din copie privată, iar în anul 2005 - 0,91% (respectiv, 618 lei).

U.P.F.R. afirmă, în continuarea cererii de arbitraj, că U.P.F.A.R. - A.R.G.O.A. nu a făcut dovada repartitiei remuneratiei compensatorii pentru copia privată vreunui membru al U.P.F.R. si că acest organism de gestiune colectivă trebuie să stabilească criteriile de repartitie a sumelor colectate către titularii de drepturi care nu sunt membri ai U.P.F.A.R. - A.R.G.O.A.

În acest sens, U.P.F.R. propune drept criteriu în functie de care trebuie stabilită remuneratia pentru copia privată „procentul de vânzări al materialelor audiovizuale continând videoclipuri muzicale, concerte si orice alte materiale audiovizuale apartinând caselor de discuri (DVD-uri cu muzică)”, considerând că nu au nicio relevantă criteriile propuse de U.P.F.A.R. - A.R.G.O.A., respectiv „genul operei”, „durata”, „zona de acoperire”, „audienta canalului”.

De asemenea, U.P.F.R. solicită acordarea unui procent de 25% din remuneratia compensatorie pentru copie privată aferentă operelor audiovizuale, motivându-si solicitarea prin proportia DVD-urilor muzicale vândute, în comparatie cu DVD-urile cu filme. Totodată solicită ca această remuneratie să fie retinută direct din remuneratiile colectate în calitate de organism unic colector al remuneratiei compensatorii pentru copia privată în domeniul sonor si audiovizual, din ratiuni economice (evitarea comisioanelor bancare, administrative).

b) Referitor la dreptul de retransmitere prin cablu

U.P.F.R. îsi întemeiază cererea de arbitraj pe art. 121 alin. (5) din Legea nr. 8/1996, cu modificările si completările ulterioare, respectiv pe faptul că, în situatia în care există mai multe organisme de gestiune colectivă în acelasi domeniu, legea permite titularilor de drepturi să opteze între acestea.

Astfel, producătorii de videoclipuri muzicale si alte materiale audiovizuale apartinând caselor de discuri au optat să îsi gestioneze acest drept prin intermediul U.P.F.R., acordând în acest sens mandat U.P.F.R.

În continuarea cererii, U.P.F.R. arată că, în situatia în care există în acelasi domeniu două organisme de gestiune colectivă (respectiv U.P.F.R. si U.P.F.A.R. - A.R.G.O.A.), iar titularii de drepturi (în spetă fiind vorba de producătorii de videoclipuri muzicale) au optat ca drepturile lor să fie exercitate de unul dintre cele două organisme de gestiune colectivă, între acestea ar fi trebuit să se încheie un protocol în urma unei negocieri.

Se arată că au avut loc negocieri între U.P.F.R. si U.P.F.A.R. - A.R.G.O.A., initiate de U.P.F.R., pentru stabilirea procentului din ceea ce încasează U.P.F.A.R. - A.R.G.O.A. din audiovizual pentru retransmiterea prin cablu a videoclipurilor muzicale (întâlniri ce au avut loc la data de 5 octombrie 2006, respectiv 23 octombrie 2006 si 2 noiembrie 2006). U.P.F.R. a propus un procent de 30% din încasările U.P.F.A.R. - A.R.G.O.A. pentru retransmiterea prin cablu a videoclipurilor muzicale în domeniul audiovizual, motivând această solicitare prin continutul audiovizual al programelor retransmise prin cablu, respectiv ponderea pe care o au videoclipurile muzicale, concertele si documentarele despre artisti în programele TV. Fată de acest procent, U.P.F.A.R. - A.R.G.O.A. a propus un procent de 1% si, întrucât nu s-a ajuns la un acord, U.P.F.R. a înaintat cererea de arbitraj.

De asemenea, în cererea de arbitraj se solicită, ca în cazul copiei private, ca această remuneratie să fie primită direct de la Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din România - Asociatia pentru Drepturi de Autor (U.C.M.R. - A.D.A.), ca organism colector al drepturilor de autor si al drepturilor conexe din retransmiterea prin cablu.

U.P.F.A.R. - A.R.G.O.A. a depus întâmpinarea la solicitările cuprinse în cererea de arbitraj depusă de U.P.F.R, prin Adresa înregistrată la O.R.D.A cu nr. 10.596 din 5 noiembrie 2007, invocând următoarele argumente:

Conform art. 1291 din Legea nr. 8/1996, cu modificările si completările ulterioare, „în cazul gestiunii colective obligatorii, dacă un titular nu este asociat la niciun organism, competenta revine organismului de gestiune colectivă cu cel mai mare număr de membri din domeniu”. U.P.F.A.R. - A.R.G.O.A. arată în cuprinsul întâmpinării că U.P.F.R. se consideră reprezentantul tuturor producătorilor de videoclipuri muzicale, chiar dacă acestia au acordat sau nu mandat U.P.F.R.

Potrivit legii, sustine U.P.F.A.R. - A.R.G.O.A., titularii de drepturi reprezentati de U.P.F.R. pot fi considerati membri ai acestui organism de gestiune doar dacă au acordat un mandat în acest sens acestui organism de gestiune. Se subliniază în acest sens faptul că ceilalti titulari de drepturi care nu sunt membri ai U.P.F.R. sunt reprezentati de U.P.F.A.R. - A.R.G.O.A., ca principal organism de gestiune din domeniu.

Pentru copia privată, U.P.F.A.R. - A.R.G.O.A. recunoaste producătorilor de videoclipuri dreptul la remuneratie compensatorie, însă consideră că este suficientă solicitarea de înregistrare în baza de date a U.P.F.A.R. - A.R.G.O.A. a repertoriului acestora, ceea ce ar conduce la virarea în cel mai scurt timp a sumelor cuvenite.

U.P.F.A.R. - A.R.G.O.A. sustine că în cazul copiei private ponderea cea mai mare o detine fixarea pe diferite suporturi a programelor difuzate pe diferite posturi de televiziune, a filmelor artistice, urmate de manifestările sportive si de emisiunile distractive.

De asemenea, U.P.F.A.R. - A.R.G.O.A. consideră că U.P.F.R. include în productia muzicală piata muzicală care nu contine imagine si ca atare nu apartine domeniului audiovizual. Totodată, U.P.F.A.R. - A.R.G.O.A. combate etaloanele sau esantioanele alese de U.P.F.R., contestându-le reprezentativitatea pentru întreaga piată audiovizuală.

În continuare se arată că în cazul retransmiterii prin cablu pretentiile U.P.F.R. sunt exagerate, U.P.F.A.R. - A.R.G.O.A. contestând si de data aceasta reprezentativitatea esantionului propus de U.P.F.R., aceasta întemeindu-si solicitările pe analiza unui număr redus de posturi de televiziune retransmise prin cablu, iar din play-list-urile depuse la dosar de U.P.F.R. rezultă că o serie de producători nu au acordat mandat U.P.F.R., drepturile acestora urmând a fi gestionate de U.P.F.A.R. - A.R.G.O.A.

Un alt argument supus atentiei de U.P.F.A.R. -A.R.G.O.A. în întâmpinare este acela al practicii internationale în domeniu, arătând că Asociatia Internatională privind Gestiunea Colectivă în Domeniul Operelor Audiovizuale (A.G.I.C.O.A.) a negociat în diferite tări procentajul ce se cuvine producătorilor de videoclipuri, acesta nedepăsind în nicio altă tară procentul de 1,2%.

La finalul întâmpinării se precizează că, desi U.P.F.A.R. - A.R.G.O.A. consideră necesară înscrierea în baza de date a U.P.F.A.R. - A.R.G.O.A. a tuturor producătorilor de opere audiovizuale si a repertoriului acestora, totusi admite transferarea, în orice conditii, către U.P.F.R. a procentajului de 1% din sumele ce revin producătorilor de videograme pentru retransmiterea prin cablu.

Fată de acestea, U.P.F.R. a comunicat completului si U.P.F.A.R. - A.R.G.O.A. o serie de înscrisuri privind organizarea si functionarea U.P.F.R. (lista membrilor, mandate etc.).

Pe de altă parte, U.P.F.A.R. - A.R.G.O.A. a înaintat completului si U.P.F.R. o serie de înscrisuri reprezentând contracte, în limba engleză, netraduse în limba română, încheiate de A.G.I.C.O.A. cu societăti colectoare pentru producătorii de fonograme, afirmându-se că uniunilor producătorilor de fonograme nu le revin mai mult de 1,2% din sumele colectate, acest procent rezultând din analiza timpului total de antenă acoperit de videoclipuri comparativ cu timpul total de antenă acoperit de operele audiovizuale reprezentate de A.G.I.C.O.A.

Părtile au depus concluzii scrise arătând următoarele:

U.P.F.R. solicită acordarea unui procent de 30% din remuneratiile colectate din retransmiterea prin cablu si a unui procent de 25% din remuneratia compensatorie pentru copia privată a operelor audiovizuale, aferente videoclipurilor muzicale si altor materiale audiovizuale (concerte, documentare privind viata artistilor etc.) apartinând membrilor U.P.F.R.

De asemenea, U.P.F.R. solicită ca această remuneratie să fie retinută direct de la colectorul unic, în cazul retransmisiei prin cablu de la U.C.M.R. - A.D.A., iar în cazul remuneratiei compensatorii pentru copia privată, aceasta să fie retinută direct din ceea ce colectează U.P.F.R. în calitate de organism unic colector al remuneratiei compensatorii pentru copia privată în domeniul sonor si audiovizual, motivând aceasta prin ratiuni exclusiv economice si administrative (evitarea unor comisioane bancare, administrative, sumele fiind proprietatea titularilor de drepturi, iar acestia dorind să primească remuneratia în întregime).

De asemenea, U.P.F.R. subliniază faptul că a initiat arbitrajul întrucât nu s-a putut conveni un acord asupra procentului care să revină caselor de discuri pentru copia privată si pentru retransmiterea prin cablu a videoclipurilor muzicale si încheierea unui protocol de repartizare, în conformitate cu prevederile art. 1312 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 8/1996, cu modificările si completările ulterioare.

În baza art. 1231 alin. (1) lit. a) si lit. g) din Legea nr. 8/1996, cu modificările si completările ulterioare, pentru dreptul la remuneratie compensatorie pentru copia privată si dreptul de retransmitere prin cablu, gestiunea colectivă este obligatorie, ceea ce înseamnă că U.P.F.A.R. - A.R.G.O.A. a colectat si pentru titularii de drepturi care nu i-au acordat mandat, deci si pentru membrii U.P.F.R.

Totodată, U.P.F.R. subliniază faptul că a solicitat drepturile conexe din copia privată si retransmiterea prin cablu pentru membrii săi, care au acordat mandat U.P.F.R. pentru gestionarea drepturilor din videoclipuri (pe baza listei de membri, asa cum aceasta a fost depusă la dosarul de arbitraj, la termenul din data de 8 noiembrie 2007).

În continuare, U.P.F.R. apreciază că, asa cum rezultă din textul legii, copia privată presupune reproducerea de pe un suport original (DVD, caseta video etc), nu prin fixarea programelor difuzate pe diferite posturi de televiziune.

Fată de pct. 5 din întâmpinarea U.P.F.A.R. - A.R.G.O.A., U.P.F.R. precizează că marile lanturi de magazine din tară vând mai mult filme decât materiale audiovizuale, iar DVD înseamnă „digital video disk”, ceea ce presupune exclusiv înregistrare video, nu doar sonoră.

În cazul altor materiale audiovizuale, de exemplu concerte, documentare etc., acestea apartin exclusiv caselor de discuri.

Fată de aceste aspecte, U.P.F.R. apreciază că încheierea unui protocol este utilă în relatia cu U.P.F.A.R. - A.R.G.O.A. si arată că a sustinut acest lucru prin demersurile realizate, respectiv initierea procedurii de negociere, procese-verbale ale întâlnirilor de negociere etc.

U.P.F.R. arată în concluziile scrise că, desi U.P.F.A.R- A.R.G.O.A. acceptă încheierea unui protocol si nu contestă drepturile producătorilor de videoclipuri muzicale din cele două categorii de exploatări, a respins procentele solicitate de U.P.F.R.

În cazul copiei private, U.P.F.R. propune drept criteriu procentul de vânzări al materialelor audiovizuale continând videoclipuri muzicale, concerte si orice alte materiale audiovizuale apartinând caselor de discuri (DVD-uri cu muzică), considerând că aceste materiale sunt sursa legală care stă la baza unei copii private.

Pentru motivarea procentului solicitat, în cuantum de 25%, U.P.F.R. arată că s-a ajuns la această sumă pe baza informatiilor de marketing sau vânzări de DVD-uri cu muzică (videoclipuri muzicale, concerte).

În cazul retransmiterii prin cablu, în baza art. 121 din Legea nr. 8/1996, cu modificările si completările ulterioare, producătorii de videoclipuri muzicale, membri ai U.P.F.R., au înteles să îsi gestioneze aceste drepturi prin intermediul U.P.F.R..

În situatia în care există două organisme de gestiune colectivă pe acelasi domeniu de creatie, acestea trebuia să încheie un protocol ca rezultat al negocierilor dintre părti. De altfel, U.P.F.R. a invocat în acest sens Hotărârea arbitrală din data de 28 noiembrie 2005 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.140 din 16 decembrie 2005), sustinând că, desi s-a respins cererea ca fiind prematură în lipsa unor negocieri între părti concrete asupra procentului ce se cuvine U.P.F.R. pentru retransmiterea prin cablu a videoclipurilor muzicale din sumele colectate de U.P.F.A.R.-A.R.G.O.A. în acest domeniu, completul de arbitraj a convenit asupra încheierii unui astfel de protocol.

În cazul retransmiterii prin cablu, U.P.F.R. propune drept criteriu continutul audiovizual al programelor retransmise prin cablu pe teritoriul României, implicit ponderea videoclipurilor muzicale, concertelor si documentarelor despre artisti în programele TV, principiu agreat de U.P.F.A.R.-A.R.G.O.A. Fată de procentul solicitat de U.P.F.R., de 30%, U.P.F.A.R. - A.R.G.O.A. a propus un procent de 1%.

În fapt, U.P.F.R. îsi întemeiază cererea de acordare a unui procent de 30%, având în vedere grilele de programe ale diferitilor operatori de cablu si play-list-urile unor televiziuni comerciale, care relevă, pe de o parte, ponderea televiziunilor muzicale fată de celelate televiziuni, iar pe de altă parte, ponderea difuzării videoclipurilor muzicale fată de celelalte programe.

De asemenea, pe baza play-list-urilor unor televiziuni muzicale, U.P.F.R. arată ponderea videoclipurilor muzicale difuzate apartinând membrilor U.P.F.R. fată de ponderea videoclipurilor muzicale ai căror titulari de drepturi nu au acordat mandat U.P.F.R.

Fată de înscrisurile prezentate de U.P.F.A.R.-A.R.G.O.A. la dosar, U.P.F.R. arată că acestea sunt înscrisuri în limba engleză, iar majoritatea se referă la radiodifuzare si nu la retransmiterea prin cablu sau copie privată.

În încheiere, U.P.F.R. solicită admiterea actiunii asa cum a fost formulată si cheltuieli de judecată.

U.P.F.A.R.-A.R.G.O.A., în concluziile scrise, arată următoarele:

În opinia U.P.F.A.R.-A.R.G.O.A., U.P.F.R. se consideră reprezentantul tuturor producătorilor de videoclipuri muzicale, cu toate că acestia nu sunt membri U.P.F.R., ba mai mult, după cum rezultă din chiar materialele depuse de U.P.F.R. la dosar, rezultă că o parte dintre sumele pe care le repartizează pentru alte domenii sunt distribuite unor titulari de drepturi care nu sunt membri U.P.F.R. Pot fi considerati membri U.P.F.R., în acceptiunea U.P.F.A.R.-A.R.G.O.A., doar titularii care se regăsesc în lista-convocator aflată pe site-ul oficial al U.P.F.R., U.P.F.A.R.-A.R.G.O.A. arată în continuare că, chiar dacă un operator economic este licentiat de altul, nu înseamnă că cei 2 operatori economici se identifică, nici că cel care acordă licenta este unul si acelasi cu cel licentiat. În aceste conditii, titularii de drepturi care nu sunt membri U.P.F.R. vor fi reprezentati de U.P.F.A.R.-A.R.G.O.A., principalul organism de gestiune din domeniu.

În ceea ce priveste copia privată, U.P.F.A.R.-A.R.G.O.A. recunoaste producătorilor de videoclipuri reprezentati de U.P.F.R. dreptul la o remuneratie compensatorie, în acest sens fiind suficientă solicitarea de înregistrare în baza de date a U.P.F.A.R.-A.R.G.O.A. a repertoriului acestora, ceea ce poate conduce la virarea în cel mai scurt timp a sumelor cuvenite, fie direct, fie prin intermediul unui mandatar. În lipsa înregistrării acestui repertoriu, U.P.F.A.R.-A.R.G.O.A. se află în imposibilitatea de a identifica titularii de drepturi si în consecintă de a le vira drepturile.

U.P.F.A.R.-A.R.G.O.A. arată în continuare că U.P.F.R. recunoaste în chiar cererea de arbitraj că prin acesta intentionează să dobândească 25% din copia privată cuvenită U.P.F.A.R.-A.R.G.O.A., nu din sumele administrate de U.P.F.A.R.-A.R.G.O.A., ceea ce înseamnă că sumele pe care le pretinde nu i se cuvin.

În privinta modalitătilor de stabilire a titularilor de drepturi în ceea ce priveste copia privată, U.P.F.R. omite total să mentioneze faptul că în majoritatea cazurilor aceasta se realizează prin fixarea pe diferite suporturi a programelor difuzate de diferitele posturi de televiziune, cele mai numeroase programe care sunt fixate în acest fel fiind filmele artistice, urmate de manifestările sportive si de emisiunile distractive nu prin copierea unor opere cumpărate cu suport cu tot.

Conform U.P.F.A.R.-A.R.G.O.A., definitia copiei private din Legea nr. 8/1996, cu modificările si completările ulterioare, prevede vizionarea operei în cadrul familiei, ori în cazul operelor cumpărate fixate pe un suport nu se justifică o copiere a operei pe un alt suport, cel cu care a fost achizitionat fiind suficient. În schimb, programele de televiziune sunt fixate pentru a putea fi vizionate ulterior momentului transmiterii de către postul de televiziune. Acesta este domeniul de utilizare a copiei private.

În ceea ce priveste afirmatia U.P.F.R. că productia muzicală acoperă circa 25% din piata media, U.P.F.A.R.-A.R.G.O.A. consideră că procentajul indicat include si piata muzicală care nu contine si imagine, ceea ce o face să nu apartină domeniului audiovizual. Faptul ca un lant de librării vinde mai multă muzică decât filme este total irelevant pentru întreaga piată audiovizuală, cu atât mai mult cu cât obiectul principal de activitate al acestui lant nu este comercializarea de videograme, aceasta fiind o activitate secundară, procentajul putându-se datora unor întelegeri comerciale între acesta si producătorii de muzică. Nici măcar vânzările marilor lanturi de magazine nu pot fi luate drept etalon din acelasi motiv, cele care ar fi putut crea o imagine cât de cât exactă a distributiei acestei piete fiind lanturile specializate în vânzarea si/sau închirierea casetelor video si a DVD-urilor. Denumirea de „DVD” nu include în mod obligatoriu înregistrarea de imagini.

În cazul retransmiterii prin cablu, U.P.FA.R.-A.R.G.O.A. consideră că pretentiile U.P.F.R. sunt total exagerate, deoarece argumentele invocate se referă la un număr redus de posturi de televiziune retransmise prin cablu, cu grad redus de acoperire si cu un nivel infim de audientă, acestea difuzând partial videoclipuri produse de membri U.P.F.R., iar o serie de producători ale căror videoclipuri sunt radiodifuzate pe aceste posturi nu sunt membrii U.P.F.R., drepturile lor urmând a fi gestionate de U.P.F.A.R.-A.R.G.O.A. Dintre societătile întâlnite în aceste play-list-uri, care nu se regăsesc în tabelul cu membrii U.P.F.R., U.P.F.A.R.-A.R.G.O.A. mentionează mai multe societăti.

U.P.F.A.R.-A.R.G.O.A. continuă arătând că din practica internatională, bazată pe studii riguroase de audientă, rezultă că societătilor de gestiune a drepturilor producătorilor de fonograme le revine un procentaj de maximum 1-1,2% din sumele ce revin producătorilor de audiovizual. În acest sens, U.P.F.A.R.-A.R.G.O.A. arată că a depus la dosarul cauzei copii ale contractelor încheiate de către A.G.I.C.O.A., membru U.P.F.A.R.-A.R.G.O.A., cu societăti similare U.P.F.R. din diferite tări. În acest sens, U.P.F.A.R.-A.R.G.O.A. propune un procent de 1% pentru U.P.F.R. din remuneratiile având ca sursă retransmiterea prin cablu.

În baza celor de mai sus, U.P.F.A.R.-A.R.G.O.A. consideră cererea U.P.F.R. ca neîntemeiată si solicită completului de arbitraj stabilirea unui procentaj nu mai mare de 1% din sumele ce revin producătorilor de opere audiovizuale care să fie transferat în contul U.P.F.R.

Analizând întregul material probator, completul de arbitri retine următoarele:

Cererea de arbitraj formulată de U.P.F.R. fată de U.P.F.A.R. - A.R.G.O.A., având ca obiect determinarea remuneraţiei procentuale datorate producătorilor de videograme reprezentati de U.P.F.R., reprezentând dreptul de retransmitere prin cablu si dreptul la remuneratia compensatorie pentru copia privată, din sumele colectate pentru aceste domenii de U.P.F.A.R. - A.R.G.O.A., în calitate de colector al remuneratiilor cuvenite producătorilor din domeniul audiovizual în aceste domenii, O.R.D.A., în temeiul prevederilor art. 1312 alin. (4) din Legea nr. 8/1996, cu modificările si completările ulterioare, admite cererea ca fiind legală - potrivit art. 1312 din Legea nr. 8/1996, cu modificările si completările ulterioare - aceasta fiind dată în competenta completului de arbitraj si, pe cale de consecintă, completul de arbitraj se consideră legal învestit si competent a solutiona arbitrajul.

Fată de precizările si vointa părtilor implicate în arbitraj, asa cum au fost consemnate la termenul din 15 noiembrie 2007, în baza principiului disponibilitătii, completul de arbitraj este învestit a pronunta o hotărâre pentru determinarea remuneratiei procentuale datorate producătorilor de videograme reprezentati de U.P.F.R., reprezentând dreptul de retransmitere prin cablu si dreptul la remuneratia compensatorie pentru copia privată, din sumele colectate pentru aceste domenii de U.P.F.A.R. - A.R.G.O.A., în calitate de colector al remuneratiilor cuvenite producătorilor din domeniul audiovizual în aceste domenii.

Completul de arbitraj constată că părtile implicate sunt de acord că, pentru dreptul de retransmitere prin cablu si dreptul la remuneratia compensatorie pentru copia privată privind videoclipurile muzicale, se datorează U.P.F.R. un procent, disputa dintre părti fiind doar asupra mărimii procentului.

Totodată, părtile sunt de acord ca U.P.F.R. să retină direct procentul ce va fi stabilit din remuneratiile colectate în calitate de organism unic colector al remuneratiei compensatorii pentru copia privată în domeniul sonor si audiovizual, din ratiuni economice (evitarea comisioanelor bancare, administrative), precum si cu plata directă de către U.C.M.R.-A.D.A. către U.P.F.R. a procentului ce va fi stabilit pentru dreptul de retransmitere prin cablu.

Fată de considerentele expuse, completul de arbitraj urmează a stabili mărimea procentului cuvenit U.P.F.R., pe baza criteriului întinderii folosirii operelor membrilor U.P.F.R., comparativ cu totalul operelor, asa cum s-a probat de către părtile implicate.

a) Referitor la procentul solicitat din remuneratia compensatorie pentru copia privată

U.P.F.R. a solicitat un procent de 25% din remuneratia compensatorie pentru copia privată colectată de U.P.F.A.R.- A.R.G.O.A. în calitate de colector al remuneratiilor cuvenite producătorilor de opere audiovizuale. U.P.F.A.R.- A.R.G.O.A. nu este de acord cu procentul de 25% solicitat de U.P.F.R. si propune un procent de 1,86% pentru anul 2004, respectiv un procent de 0,91% aferent anului 2005, din remuneratia compensatorie pentru copia privată în domeniul audiovizual, potrivit Adresei nr. 178 din 9 noiembrie 2006, arătând că repartizarea sumelor colectate urmează a se realiza conform „metodologiei aprobate prin adunarea generală si avizată de O.R.D.A.”; sumele pentru anul 2004 repartizate producătorilor de videoclipuri muzicale (cărora le-a acordat mandat) fiind de 1,86% (respectiv 521 lei) din suma colectată reprezentând remuneratia compensatorie pentru copia privată, iar pentru anul 2005 - 0,91% (respectiv, 618 lei), fără însă a se face dovada repartitiei remuneratiei compensatorii pentru copia privată vreunui membru al U.P.F.R.

Considerăm ca fiind un criteriu obiectiv procentul de vânzări al materialelor audiovizuale continând videoclipuri muzicale, concerte si orice alte materiale audiovizuale apartinând caselor de discuri (DVD-uri cu muzică), propus de U.P.F.R. în stabilirea remuneratiei pentru copia privată, fată de criteriile aleatorii propuse de U.P.F.A.R.- A.R.G.O.A., respectiv „genul operei”, „durata”, „zona de acoperire”, „audienta canalului”.

Afirmatia U.P.F.A.R.-A.R.G.O.A. că în domeniul audiovizual copia privată se realizează prin fixarea programelor difuzate de diferite posturi TV încalcă dispozitiile art. 34 alin. (2) din Legea nr. 8/1996, cu modificările si completările ulterioare, exploatarea operelor presupunând reproducerea de pe un suport original (DVD, caseta video etc.).

Fată de probatiunea administrată, completul de arbitraj consideră că procentul solicitat de U.P.F.R., de 25% din remuneratia pentru copia privată, din sumele colectate de U.P.F.A.R.-A.R.G.O.A. în acest domeniu este un procent echitabil.

b) Referitor la procentul din remuneratia reprezentând dreptul de retransmitere prin cablu:

U.P.F.R. a solicitat un procent de 30% din remuneratiile colectate de U.P.F.A.R.-A.R.G.O.A., reprezentând dreptul de retransmitere prin cablu a operelor audiovizuale, iar U.P.F.A.R.- A.R.G.O.A. a propus un procent de 1%.

Pretentiile U.P.F.R. sunt întemeiate pe dispozitiile art. 121 alin. (5) din Legea nr. 8/1996, cu modificările si completările ulterioare, care permit titularilor de drepturi să opteze între mai multe organisme de gestiune colectivă din acelasi domeniu, si a probat că unii titulari au acordat mandat U.P.F.R. pentru gestionarea drepturilor lor în calitate de producători de înregistrări audiovizuale.

Criteriul propus de U.P.F.R. pentru stabilirea procentului - respectiv ponderea pe care o au videoclipurile muzicale, concertele si documentarele despre artisti în programele TV - este obiectiv si legal, conform principiului cuprins în art. 134 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 8/1996, cu modificările si completările ulterioare, potrivit căruia sumele vor fi distribuite „proportional cu utilizarea repertoriului” organismului de gestiune colectivă.

Fată de ponderea probată a utilizării repertoriului U.P.F.R., se constată o variatie maximă de până la 99,81% în cazul televiziunilor muzicale, asa cum rezultă din monitorizarea realizată de un organism specializat. Totodată, U.P.F.A.R.- A.R.G.O.A. nu a făcut dovada repartizării sumelor cuvenite din dreptul de retransmitere prin cablu către unii producători importanti de videoclipuri muzicale, membri U.P.F.R.

Fată de probatiunea administrată, completul de arbitraj consideră că procentul solicitat de U.P.F.R., de 30% din remuneratia reprezentând dreptul de retransmitere prin cablu, din sumele colectate de U.P.F.A.R.-A.R.G.O.A. în acest domeniu este un procent echitabil.

FATĂ DE CONSIDERENTELE EXPUSE

COMPLETUL DE ARBITRI

HOTĂRĂSTE:

Se admite cererea de arbitraj formulată de Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (U.P.F.R.), cu sediul în Bucuresti, bd. Nicolae Titulescu nr. 88 B, sectorul 1, în contradictoriu cu Uniunea Producătorilor de Film si Audiovizual din România - Asociatia Română de Gestiune a Operelor din Audiovizual (U.PFA.R.-A.R.G.O.A.), cu sediul în Bucuresti, str. Dem. I. Dobrescu nr. 4-6, sectorul 1.

Se stabileste nivelul remuneratiilor cuvenite producătorilor de videoclipuri muzicale reprezentati de U.P.F.R. după cum urmează:

- 25% din remuneratia compensatorie pentru copia privată, din sumele colectate de U.PFA.R.-A.R.G.O.A. în acest domeniu;

- 30% din remuneratia reprezentând dreptul de retransmitere prin cablu, din sumele colectate de U.PFA.R.-A.R.G.O.A. în acest domeniu.

Cheltuielile arbitrale avansate de U.P.F.R. vor fi suportate de U.PFA.R.-A.R.G.O.A.

 

Completul de arbitraj

Lucian Belcea

Toma Dragomir

Georgeta Dutescu

Gheorghe Gheorghiu

Ernest Popovici