MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 175 (XIX) - Nr. 889         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 27 decembrie 2007

 

SUMAR

 

DECRETE

 

1.143. – Decret privind rechemarea unui ambasador

 

1.144. – Decret privind rechemarea unui ambasador

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 955 din 30 octombrie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 34 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor

 

Decizia nr. 1.143 din 4 decembrie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 34 si art. 35 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.527. – Hotărâre pentru aprobarea Tezelor prealabile ale proiectului Codului de procedură civilă

 

1.563. – Hotărâre privind transmiterea unor imobile din domeniul privat al statului si din administrarea Regiei Autonome „Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat” în domeniul public al unor unităti administrativ-teritoriale si în administrarea consiliilor locale ale acestora

 

1.564. – Hotărâre privind transmiterea unor imobile din domeniul privat al statului si din administrarea Regiei Autonome „Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat” în domeniul privat al orasului Măgurele si în administrarea Consiliului Local al Orasului Măgurele, judetul Ilfov

 

1.582. – Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.023/2006 privind alocarea unor sume de bani pentru proiectele care fac parte din Programul „Energy Intelligent Europe” al Comunitătii Europene pentru anii 2006–2009

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

12. – Decizie a presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale privind încetarea concesiunii miniere pentru exploatarea nisipului si pietrisului din perimetrul Verseni, judetul lasi

 

1.607. – Ordin al ministrului educatiei, cercetării si tineretului privind acreditarea unitătii de învătământ preuniversitar particular Liceul Teoretic „Hyperion” din Bucuresti

 


DECRETE

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind rechemarea unui ambasador

 

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (2) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată,

având în vedere propunerea Guvernului,

 

Presedintele României decretează:

 

Art. 1. – Domnul Mihnea Ioan Motoc se recheamă din calitatea de ambasador extraordinar si plenipotentiar, reprezentant permanent al României pe lângă Organizatia Natiunilor Unite de la New York.

Art. 2. – Domnul Mihnea Ioan Motoc îsi va încheia misiunea în termen de cel mult 90 de zile de la publicarea prezentului decret.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucuresti, 20 decembrie 2007.

Nr. 1.143.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind rechemarea unui ambasador

 

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (2) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată,

având în vedere propunerea Guvernului,

 

Presedintele României decretează:

 

Art. 1. – Domnul Lazăr Comănescu se recheamă din calitatea de ambasador extraordinar si plenipotentiar, reprezentant permanent al României pe lângă Uniunea Europeană de la Bruxelles.

Art. 2. – Domnul Lazăr Comănescu îsi va încheia misiunea în termen de cel mult 90 de zile de la publicarea prezentului decret.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucuresti, 20 decembrie 2007.

Nr. 1.144.

 


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 955

din 30 octombrie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 34 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Puskás Valentin Zoltán – judecător

Tudorel Toader – judecător

Augustin Zegrean – judecător

Antonia Constantin – procuror

Cristina Cătălina Turcu – magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 34 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, exceptie ridicată de „Federalcoop” din Constanta în Dosarul nr. 3.176/118/2006 al Tribunalului Constanta – Sectia comercială si de contencios administrativ.

La apelul nominal răspunde autorul exceptiei, prin consilier juridic, cu delegatie la dosar, lipsind cealaltă parte, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Presedintele constată cauza în stare de judecată si acordă cuvântul pe fond.

Reprezentantul autorului exceptiei arată că obiectul acesteia, asa cum a fost formulat prin cererea de sesizare a Curtii Constitutionale, îl constituie prevederile art. 34 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, precum si toate dispozitiile din Codul de procedură civilă si din legile speciale care prevăd că recursul este singura cale de atac pentru anumite hotărâri judecătoresti. Se apreciază că legiuitorul a împărtit cetătenii în două categorii; în prima categorie sunt cei care beneficiază de un triplu grad de jurisdictie, iar în cea de-a doua categorie, cei care au la dispozitie numai două grade de jurisdictie. Se încalcă în acest fel principiul egalitătii în drepturi a cetătenilor. De asemenea, se apreciază că legiuitorul nu trebuia să abroge prevederile referitoare la recursul în anulare.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, arătând că obiectul acesteia îl constituie doar prevederile art. 34 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001. Se sustine că accesul liber la justitie nu presupune accesul la toate căile de atac, pentru situatii diferite tratamentul juridic fiind diferit. Celelalte critici formulate de autorul exceptiei privesc modificarea si completarea textului de lege criticat, aspecte ce excedează competentei Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin încheierea din 14 martie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 3.176/118/2006, Tribunalul Constanta – Sectia comercială si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 34 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor.

Exceptia a fost ridicată într-o cauză având ca obiect o contestatie în anulare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că prevederile art. 34 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, precum si toate dispozitiile din Codul de procedură civilă si din legile speciale care prevăd că recursul este singura cale de atac pentru anumite hotărâri judecătoresti sunt neconstitutionale, deoarece legea prevede doar această cale de atac, ceea ce este de natură să genereze erori judiciare ireparabile.

Tribunalul Constanta – Sectia comercială si de contencios administrativ opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că prin stabilirea competentei sectiei de contencios a tribunalului, de a judeca recursul declarat împotriva hotărârii judecătoresti de solutionare a plângerii împotriva procesului-verbal de contraventie, nu se creează nicio discriminare. Aceasta deoarece principiul egalitătii în fata legii nu înseamnă uniformitate, astfel încât la situatii egale trebuie să existe un tratament egal, iar la situatii diferite să existe un tratament diferentiat. În legătură cu invocarea art. 129 din Constitutie, se arată că textul criticat statuează chiar în sensul acestor dispozitii.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile art. 34 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 sunt constitutionale. Astfel, potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale, principiul egalitătii în drepturi impune un tratament juridic identic numai în situatii egale, iar accesul liber la justitie nu înseamnă accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecătoresti si la toate căile de atac.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile reprezentantului autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si celor ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie, în opinia autorului exceptiei, art. 34 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, precum si toate dispozitiile din Codul de procedură civilă si din legile speciale care prevăd că recursul este singura cale de atac pentru anumite hotărâri judecătoresti.

Instanta de judecată a sesizat Curtea, în temeiul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 34 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, asupra cărora se va pronunta Curtea prin prezenta decizie.

Textul de lege criticat are următorul continut: „Hotărârea judecătorească prin care s-a solutionat plângerea poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, la sectia contencios administrativ a tribunalului. Motivarea recursului nu este obligatorie. Motivele de recurs pot fi sustinute si oral în fata instantei. Recursul suspendă executarea hotărârii.”

Exceptia se raportează la prevederile art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 referitor la accesul liber la justitie si ale art. 129 privind folosirea căilor de atac din Constitutie.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observă că în jurisprudenta sa constantă a statuat că accesul la justitie nu presupune si accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuieste justitia. Legiuitorul are competenta exclusivă de a reglementa cu privire la regulile de desfăsurare a procesului în fata instantelor judecătoresti, deci si cu privire la exercitarea căilor ordinare sau extraordinare de atac, putând institui, în considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedură.

Totodată, Legea fundamentală nu cuprinde prevederi prin care să se stabilească căile de atac împotriva hotărârilor judecătoresti, statuând în art. 129 că acestea se exercită „în conditiile legii”. De aceea, instituirea unor reguli speciale, inclusiv în ceea ce priveste exercitarea căilor de atac, atât timp cât ele asigură egalitatea juridică a cetătenilor în utilizarea lor, nu este contrară principiului accesului liber la justitie. Asa fiind, nu poate fi primită critica potrivit căreia prin textul de lege criticat se aduce atingere dispozitiilor art. 21 si 129 din Legea fundamentală.

Cu privire la principiul egalitătii, Curtea a statuat că acesta presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care, în functie de scopul urmărit, nu sunt diferite. Or, toti cetătenii aflati în ipoteza descrisă de textul de lege criticat pot folosi calea de atac a recursului împotriva hotărârii prin care s-a solutionat plângerea contraventională, asa încât nu poate fi retinută nici critica privind încălcarea art. 16 din Constitutie.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ,

În numele legii,

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 34 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, exceptie ridicată de „Federalcoop” din Constanta în Dosarul nr. 3.176/118/2006 al Tribunalului Constanta – Sectia comercială si de contencios administrativ.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 30 octombrie 2007.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE

prof.univ.dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.143

din 4 decembrie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 34 si art. 35 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Puskás Valentin Zoltán – judecător

Tudorel Toader – judecător

Augustin Zegrean – judecător

Ion Tiucă – procuror

Florentina Geangu – magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 34 si 35 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Moldopan” – S.A. din Botosani în Dosarul nr. 6.145/40/2005 al Tribunalului Botosani – Sectia comercială si de contencios administrativ.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin încheierea din 3 iulie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 6.145/40/2005, Tribunalul Botosani – Sectia comercială si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 34 si art. 35 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Moldopan” – S.A. din Botosani.


În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că dispozitiile art. 34 si 35 din Legea nr. 85/2006 încalcă prevederile art. 24 si 124 din Constitutie si ale art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, deoarece procedura depunerii si judecării cererii creditorilor pentru deschiderea procedurii insolventei, astfel cum este reglementată în textele normative criticate, creează un dezechilibru procesual între creditori, pe de o parte, si debitorul pentru care se cere deschiderea procedurii insolventei, pe de altă parte, fiind suprimat dreptul la apărare al acestuia din urmă.

Tribunalul Botosani – Sectia comercială si de contencios administrativ consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, întrucât debitorul are posibilitatea de a contesta si a dovedi inexistenta stării de insolventă, astfel încât nu îi este încălcat dreptul la apărare.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Arată că prevederile legale criticate nu încalcă dispozitiile constitutionale invocate de autorul exceptiei.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 34 si 35 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, texte de lege care au următorul continut:

–Art. 34: „Prin sentinta de deschidere a procedurii generale, judecătorul-sindic va desemna un administrator judiciar, iar în cazul deschiderii procedurii simplificate va desemna un lichidator provizoriu. Desemnarea se va face în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) lit. c), coroborat cu cele ale art. 19 alin. (1).”;

–Art. 35: „în termen de 10 zile de la deschiderea procedurii, potrivit prevederilor art. 33 alin. (4) sau (6), debitorul este obligat să depună la dosarul cauzei actele si informatiile prevăzute la art. 28 alin. (1).”

Autorul exceptiei sustine că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile constitutionale ale art. 24 privind dreptul la apărare si ale art. 124 referitoare la înfăptuirea justitiei, precum si ale art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale privind dreptul la un proces echitabil, deoarece procedura depunerii si judecării cererii creditorilor pentru deschiderea procedurii insolventei, stabilită prin textele de lege mai sus mentionate, creează o gravă inegalitate între pozitia în fata instantei a acestor creditori si pozitia debitorului fată de care se cere deschiderea procedurii insolventei, întrucât aceste cereri nu sunt supuse niciunei cenzuri, sumele pretinse fiind automat considerate ca temei pentru deschiderea procedurii.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că analiza textelor legale mentionate trebuie făcută în contextul întregii reglementări a procedurii insolventei, care este o procedură specială, instituită de legiuitor ca un mijloc de constrângere a debitorului care nu si-a executat voluntar obligatiile de plată.

În vederea asigurării satisfacerii creantelor creditorilor, fără a lăsa însă loc unor abuzuri, legea prevede conditii stricte pentru introducerea cererii de deschidere a procedurii, care privesc caracterul cert, lichid si exigibil al creantelor, precum si starea de insolventă reală a debitorului. Introducerea cererii nu determină automat deschiderea procedurii insolventei, astfel cum sustine autorul exceptiei. Debitorul se poate apăra fată de orice solicitare în acest sens, beneficiind de toate mijloacele si garantiile procedurale legale care conditionează desfăsurarea unui proces echitabil.

Astfel fiind, atât timp cât debitorul are posibilitatea de a contesta si a dovedi inexistenta stării de insolventă, nu se poate considera că îi sunt aduse atingeri dreptului la apărare si la un proces echitabil. Judecătorul-sindic, atunci când va constata că nu este în insolventă, va trebui să respingă cererea creditorului, continuând procedura numai când constată netemeinicia contestatiei debitorului.

Fatade cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d)si al art. 147 alin. (4)din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d)si ai art. 29 alin. (1)si (6) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 34 si art. 35 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Moldopan” – S.A. din Botosani în Dosarul nr. 6.145/40/2005 al Tribunalului Botosani – Sectia comercială si de contencios administrativ.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 4 decembrie 2007.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Florentina Geangu

 


HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Tezelor prealabile ale proiectului Codului de procedură civilă

 

În temeiul art. 108 din Constitutia Românei, republicată, si al art. 27 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. – Se aprobă Tezele prealabile ale proiectului Codului de procedură civilă, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul justitiei,

Tudor-Alexandru Chiuariu

 

Bucuresti, 12 decembrie 2007.

Nr. 1.527.

 

ANEXĂ

 

TEZE PREALABILE

ale proiectului Codului de procedură civilă

 

I. Necesitatea elaborării unei noi legislatii procesual-civile

Actualul sistem procedural reglementat de Codul de procedură civilă, supus unor frecvente interventii legislative asupra diferitelor institutii, a condus la o aplicare si interpretare neunitară, lipsită de coerentă, a legii de procedură civilă, cu repercusiuni asupra duratei, eficientei si finalitătii actului de justitie.

A apărut astfel necesitatea gândirii unui sistem procedural civil modern care să răspundă imperativelor functionării unei justitii moderne, adaptate asteptărilor sociale, si să ducă la cresterea calitătii activitătii acestui serviciu public. In acest scop, conceptia noului Cod de procedură civilă trebuie să plece de la deziderate actuale, precum accesul justitiabililor la mijloace si forme procedurale simple si accesibile si accelerarea procedurii judiciare. Aceasta întrucât administrarea serviciului public al justitiei presupune nu doar ca justitiabilii să beneficieze de un tratament egal si nediscriminatoriu, ci si asigurarea respectului fată de acestia.

În activitatea de elaborare a proiectului noului cod se impune a fi avute în vedere conceptiile moderne privind desfăsurarea procesului civil, rolul si atributiile participantilor la acest proces, în centrul atentiei situându-se, desigur, preocuparea pentru recunoasterea si clarificarea, într-un termen optim si previzibil, a drepturilor si intereselor legitime deduse judecătii.

II. Solutii legislative preconizate pentru noul Cod de procedură civilă

A. Reglementarea principiilor generale ale procesului civil

Noul Cod de procedură civilă va reglementa pentru prima dată, în mod expres, principiile fundamentale ce trebuie să guverneze desfăsurarea procesului civil, care îsi au sorgintea în dispozitiile Constitutiei României, republicată, si ale unor acte internationale la care România este parte, cea mai importantă fiind Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Până în prezent, principiile procesului civil erau în mare parte deduse din reglementarea constitutională, din interpretarea unor texte aflate în diverse părti ale Codului de procedură civilă, fiind mai curând o creatie doctrinară, sanctionată jurisprudential, decât un act de vointă expres al legiuitorului.

Aceste principii ale procesului civil vor fi următoarele: principiul liberului acces la justitie; principiul dreptului la un proces echitabil, într-un termen optim si previzibil; principiul legalitătii; principiul egalitătii; principiul disponibilitătii; principiul bunei-credinte; principiul dreptului la apărare; principiul contradictorialitătii; principiul oralitătii; principiul nemijlocirii; principiul publicitătii; principiul respectului cuvenit justitiei; principiul continuitătii; functionarea justitiei ca serviciu public; principiul rolului activ al judecătorului, în strânsă interdependentă cu exercitarea dreptului de dispozitie al părtilor si cu responsabilizarea acestora si a apărătorilor lor.

B. Redefinirea competentei materiale

Proiectul propune reasezarea competentei materiale, astfel încât:

– judecătoriile să judece cauzele de valoare mică si/sau de complexitate redusă, dar de o mare frecventă în practică (în acest scop vor fi introduse prevederi care să asigure o modalitate unitară de a evalua obiectul cererii, astfel încât stabilirea competentei după valoare să capete o solutionare ratională si unitară);

– tribunalele să devină instante cu plenitudine de competentă pentru judecata în primă instantă;


– curtile de apel să judece în principal apelurile;

– Înalta Curte de Casatie si Justitie să devină instantă de recurs de drept comun si să îsi îndeplinească rolul constitutional de a asigura interpretarea si aplicarea unitară a legii la nivel national.

Vor fi introduse prevederi care să asigure o modalitate unitară de a evalua obiectul cererii, astfel încât stabilirea competentei după valoare să primească o solutionare ratională si unitară.

C. Procedura de citare si comunicare a actelor

Prin proiect se va propune eficientizarea procedurii de citare si comunicare a actelor, adaptarea ei la noile realităti, în scopul asigurării solutionării într-un termen optim si previzibil a cauzelor, cu respectarea principiilor fundamentale ale procesului civil: contradictorialitatea si dreptul la apărare. În afara modalitătilor „clasice” de comunicare prin agenti procedurali sau alti salariati ai instantei ori prin postă, va fi posibilă, la cererea părtii interesate si pe cheltuiala acesteia, si comunicarea prin executori judecătoresti sau prin servicii de curierat rapid. De asemenea, citatiile si comunicarea altor acte de procedură se vor putea face de grefa instantei si prin telefax, postă electronică sau prin orice alte mijloace care asigură transmiterea textului si confirmarea primirii acestuia.

D. Procedura contencioasă

D.1. Sesizarea instantei

Cartea a ll-a a Codului de procedură civilă, dedicată procedurii contencioase, în fata primei instante si în căile de atac, va fi regândită astfel încât să crească eficienta activitătii de judecată si să se reducă durata procesului civil, cu asigurarea tuturor garantiilor procesuale.

Astfel, declansarea propriu-zisă a procesului civil, marcată prin fixarea primului termen de judecată, va fi conditionată de existenta unei cereri de chemare în judecată care îndeplineste toate conditiile de formă si de fond prevăzute de lege. Înainte de a se stabili primul termen de judecată – ce va deveni momentul de referintă în declansarea procesului – si de a fi comunicată pârâtului, cererea de chemare în judecată este supusă unui control „administrativ” al completului, aleatoriu stabilit, si unei proceduri de completare si corectare a lipsurilor cererii, în interiorul unui termen stabilit de instantă. În acest fel, se vor evita comunicarea către partea adversă a unor cereri informe, cu cheltuielile aferente angajării unui avocat, precum si introducerea în circuitul procesual al instantelor a unor asemenea cereri. Această fază premergătoare, presupunând corespondenta scrisă numai cu autorul cererii de chemare în judecată, se va finaliza:

– fie prin conformarea la cerintele stabilite conform legii de instantă si fixarea primului termen de judecată, cu citarea pârâtului;

fie, în cazul în care obligatiile privind completarea sau modificarea cererii nu sunt îndeplinite, prin anularea cererii, printr-o încheiere dată în camera de consiliu. Desigur, în acest caz, ca o garantie a respectării legii, reclamantul va avea la îndemână posibilitatea de a solicita reexaminarea încheierii de anulare.

D.2. Judecata. Cercetarea procesului

În ceea ce priveste judecata, proiectul va prevedea regula cercetării procesului în camera de consiliu, în timp ce dezbaterea procesului rămâne preponderent în sedintă publică. Totusi, pentru a da expresie respectului la viata privată sau ordinii publice ori pentru ocrotirea unor categorii speciale de subiecte de drept, precum si în cazul în care părtile solicită acest lucru, proiectul va prevedea posibilitatea desfăsurării în întregime a procesului fără prezenta publicului.

Proiectul va prevedea expres regula continuitătii membrilor completului pe tot parcursul judecătii. Este un mijloc de a asigura continuitatea si coerenta în cercetarea procesului, de responsabilizare a judecătorilor pentru modul de administrare a dosarului si de solutionare a cauzei si de sporire a încrederii în actul de justitie.

În ceea ce priveste cercetarea procesului sunt de mentionat noutătile în materia probelor: realizarea unei unificări de reglementare, în sensul de fi cuprinse în viitorul Cod de procedură civilă nu numai prevederile referitoare la administrarea mijloacelor de probă, ci si cele care privesc admisibilitatea acestora, aspecte care în prezent sunt reglementate în Codul civil. De asemenea, alături de mijloacele de probă reglementate de lege lata în Codul de procedură civilă, în Codul civil si în Codul comercial, se propun unele dispozitii ce vizează înscrisurile pe suport informatic (electronic), copii pe microfilme, contractele standardizate, formularele tipizate, biletele, tichetele si altele asemenea documente, imprimate sau neimprimate, utilizate la încheierea unor contracte si care vor avea regimul înscrisului sub semnătură privată.

D.3. Reguli pentru a asigura solutionarea cu celeritate a procesului

Urmărind desfăsurarea cu celeritate a procesului, proiectul va prevedea câteva reguli care să prevină încercările de tergiversare. Astfel, pe lângă o procedură specială, de sine stătătoare, îndreptată împotriva încălcării dreptului la solutionarea procesului într-un termen optim si previzibil, proiectul va pune accentul pe caracterul exceptional al amânărilor pe care le poate acorda instanta de judecată, fie prin învoiala părtilor, fie pentru lipsa de apărare. De asemenea, vor fi prevăzute reguli riguroase privind strămutarea cauzelor si recuzarea judecătorilor, instrumente procesuale folosite cel mai adesea pentru tergiversarea proceselor.

În ceea ce priveste viitoarea nouă procedură a contestatiei privind tergiversarea procesului – conformă cu deciziile CEDO care au sanctionat lipsa mijloacelor legale de a actiona în cazul depăsirii termenului rezonabil –, partea care consideră că pricina este tergiversată va putea solicita luarea măsurilor legale pentru ca această situatie să fie înlăturată. Procedura va avea caracter incidental si se va desfăsura în fata instantei învestite cu solutionarea cauzei, care se va pronunta prin încheiere; împotriva încheierii se va putea introduce o cale de atac la instanta superioară. În solutionarea acesteia, instanta ierarhic superioară nu va putea oferi dezlegări asupra unor probleme de fapt sau de drept care să anticipeze modul de solutionare a cauzei sau care să aducă atingere libertătii judecătorului cauzei de a hotărî în cauza dedusă judecătii. Pentru a nu exista riscul ca o astfel de procedură să devină ea însăsi un mijloc de tergiversare a procesului, abuzul în exercitarea acestei căi procedurale va fi sanctionat.

Tot în scopul evitării amânărilor repetate si punând accent pe responsabilizarea justitiabililor pentru propriile lor procese, dând expresie totodată principiului disponibilitătii care guvernează procesul civil, se va da un nou sens notiunii de termen în cunostintă. Astfel, în afara situatiilor în care, de lege lata, se consideră termenul dat în cunostintă – cum ar fi situatia în care partea s-a prezentat personal sau prin mandatar – va fi considerată a avea termenul cunoscut si partea căreia, personal sau prin reprezentant, i s-a înmânat citatia pentru un termen de judecată, considerându-se că ea cunoaste si termenele de judecată ulterioare. În acest fel, costurile procesului vor scădea prin evitarea citării la fiecare termen a tuturor părtilor, iar durata procesului se va reduce odată cu eliminarea termenelor în care, în prezent, procedura nu este îndeplinită, cu toate că partea citată la termenele anterioare are cunostintă despre existenta procesului. Această modificare se va corela cu propunerile din


proiect referitoare la extinderea modalitătilor de comunicare a actelor de procedură.

E. Căile de atac

E.1. Regimul general al căilor de atac

În ceea ce priveste căile de atac, în proiectul noului Cod de procedură civilă este necesară introducerea unor noi reglementări cu caracter general referitoare la căile de atac, care să includă enumerarea acestora, precum si clasificarea lor în căi ordinare si extraordinare.

De asemenea, se impune reglementarea expresă a principiului legalitătii căilor de atac, în sensul că hotărârea este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege. Totodată, se preconizează reglementarea expresă a subiectelor căilor de atac, care pot fi numai părtile aflate în proces si care justifică un interes, cu exceptiile expres prevăzute de lege.

Se are în vedere consacrarea legislativă a regulilor ierarhiei si unicitătii căilor de atac – recunoscute deja în doctrină si jurisprudentă –, fapt ce va avea drept consecintă imposibilitatea exercitării unei căi extraordinare de atac înainte de exercitarea apelului. În cazul în care părtile vor conveni expres, hotărârea susceptibilă de apel va putea fi atacată cu recurs, dar numai pentru încălcarea sau aplicarea gresită a normelor de drept material.

De asemenea, se impun reglementarea posibilitătii de a se lua act de întelegere a si de achiesare chiar si în căile de atac, precum si precizarea că măsurile administrative ale autoritătii judiciare nu vor putea face obiectul căilor de atac.

E.2. Apelul

În proiectul noului Cod de procedură civilă apelul este singura cale de atac ordinară. Se propune reglementarea unor aspecte noi, precum mărirea duratei termenului de apel, ca regulă generală, de la 15 la 30 de zile, pentru a permite redactarea în bune conditii a cererii de exercitare a apelului, consacrarea posibilitătii regularizării cererii de apel, obligativitatea întâmpinării, precum si obligativitatea apelantului de a răspunde la întâmpinare. De asemenea, proiectul vizează modificarea reglementării de lege lata cu privire la apelul incident si apelul provocat, propunându-se instituirea unei distinctii clare între apelul principal, apelul incident si apelul provocat – înlăturându-se notiunea inadecvată de „aderare la apel” – si stabilindu-se astfel încă de la prima instantă cadrul procesual în care va avea loc judecata în apel.

Se preconizează precizarea mai exactă a efectului devolutiv al apelului si a limitelor sale, precum si a solutiilor pe care le poate pronunta instanta de apel, propunându-se în acest sens reglementarea posibilitătii evocării fondului de către această instantă, dacă părtile consimt expres, pentru ipoteza în care prima instantă nu a intrat în cercetarea fondului ori judecata s-a făcut în lipsa părtii care nu a fost legal citată, iar apelul a fost admis si hotărârea atacată a fost anulată.

E.3. Recursul

În proiectul noului Cod de procedură civilă urmează să se aducă îmbunătătiri de substantă în materia recursului, care va deveni o cale extraordinară de atac exercitată esentialmente doar în cazuri exceptionale în care legalitatea a fost înfrântă.

Astfel, ca regulă, în noua reglementare recursul va urmări să supună înaltei Curti de Casatie si Justitie examinarea, în conditiile legii, a conformitătii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile în concret, aceasta fiind una dintre modalitătile prin care se asigură o practică judiciară unitară la nivelul întregii tări. Totodată, vor fi prevăzute expres hotărârile care pot fi atacate cu recurs, cele care nu pot face obiectul acestei căi de atac, precum si cazurile de exceptie în care recursul se va judeca de instanta ierarhic superioară.

Se va reglementa, de asemenea, posibilitatea suspendării executării hotărârii în cazul în care aceasta este atacată cu recurs, cu reconsiderarea conditiilor în care se poate dispune suspendarea la cererea părtii interesate. Astfel, suspendarea executării hotărârii atacate la cererea părtii interesate se va face numai de completul de judecată, nu de presedintele instantei sau sectiei.

Se propune mărirea duratei termenului de recurs, ca regulă generală, de la 15 la 30 de zile. Se va avea în vedere, de asemenea, regândirea motivelor de exercitare a căii de atac a recursului, prin reducerea acestora si impunerea unor conditii stricte de exercitare, astfel încât acestea să vizeze exclusiv legalitatea hotărârii si nu fondul acesteia, cu precizarea că aceste motive pot fi primite numai dacă nu au putut fi invocate pe calea apelului sau în cursul judecării apelului.

Alte măsuri preconizate vizează instituirea obligativitătii pregătirii dosarului pentru instanta de recurs, ca si în cazul apelului, la instanta a cărei hotărâre se atacă, precum si reglementarea, ca si în cazul apelului, a recursului incident si a recursului provocat.

Ca element de noutate, se propune ca redactarea cererii de recurs, precum si exercitarea si sustinerea recursului să se realizeze numai prin avocat sau consilier juridic, datorită specificului acestei căi de atac, care vizează exclusiv legalitatea hotărârii, încercându-se astfel evitarea introducerii unor recursuri în mod abuziv, în scop de sicană.

Totodată, se preconizează reintroducerea procedurii de filtrare a recursurilor, ca principală modalitate în care în statele membre ale Uniunii Europene, precum si în alte state se încearcă degrevarea instantei supreme.

Cu privire la solutiile pe care le poate pronunta instanta de recurs, se preconizează eliminarea solutiei modificării hotărârii în caz de admitere a recursului, care a dus la numeroase nemultumiri ale justitiabililor, fiind preferabil să se păstreze numai solutia casării hotărârii si a rejudecării procesului în cazul în care s-au săvârsit nelegalităti.

Referitor la efectele casării, se va reglementa expres procedura rejudecării în fond după casare, precum si principiul non reformatio în peius. Astfel, se propune ca instanta de casare să poată constata, din oficiu, prin dispozitivul hotărârii de casare, desfiintarea actelor de executare sau de asigurare făcute în puterea unei hotărâri casate.

E.4. Contestatia în anulare si revizuirea

Proiectul va mentine reglementarea actuală privitoare la contestatia în anulare si revizuirea, cu clarificarea unor aspecte terminologice si valorificarea unor principii dezvoltate de jurisprudentă si doctrină.

Cu titlu de noutate, se are în vedere reglementarea posibilitătii exercitării revizuirii în cazul în care, după ce hotărârea judecătorească a devenit definitivă, Curtea Constitutională s-a pronuntat asupra exceptiei de neconstitutionalitate invocate în acea cauză, declarând neconstitutională prevederea care a făcut obiectul acelei exceptii. Acest nou caz de revizuire va veni în completarea reglementării procedurii de solutionare a exceptiilor de neconstitutionalitate în ipoteza în care cauza aflată pe rolul instantei judecătoresti nu va mai fi suspendată pe perioada solutionării acestei exceptii.

Se va reglementa posibilitatea exercitării revizuirii si în cazul hotărârilor judecătoresti care nu evocă fondul, în cazurile si în conditiile expres prevăzute de lege. Va fi reconsiderat termenul de introducere a cererii de revizuire, în scopul acordării părtilor a posibilitătii reale de a obtine desfiintarea unei hotărâri definitive prin intermediul acestei căi de atac, dar si al disciplinării activitătii participantilor la procesul civil.

Referitor la calea de atac ce se poate exercita împotriva hotărârilor date în urma judecării cererii de revizuire, se propune reconsiderarea solutiei de lege lata. Astfel, în cazul în care cererea de revizuire a fost solutionată de una din sectiile înaltei Curti de Casatie si Justitie, se va institui posibilitatea atacării acestor hotărâri în fata completului de 9 judecători din cadrul acestei instante.

E.5. Recursul în interesul legii

Fără a-si propune schimbarea conceptului de recurs în interesul legii, proiectul va eficientiza reglementarea acestei institutii, pe de o parte, prin lărgirea categoriei de persoane care pot sesiza înalta Curte de Casatie si Justitie (de exemplu, dobândeste calitate procesuală activă Colegiul de conducere al înaltei Curti de Casatie si Justitie), iar pe de altă parte, prin instituirea unor reglementări care detaliază procedura de solutionare a acestuia, aducând un plus de consistentă acestui mecanism de unificare a practicii judecătoresti, cum sunt cele privind: desemnarea judecătorilor-raportori, consultarea jurisprudentei si a doctrinei, solicitarea opiniei unor specialisti în materie, întocmirea raportului si a proiectului solutiei ce se propune a fi dată în recursul în interesul legii, comunicarea în timp util a raportului către judecătorii înaltei Curti de Casatie si Justitie, motivarea deciziei în termen scurt, publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Astfel, proiectul va propune întocmirea unui raport de către 3 judecători specializati în materie – raport ce oferă judecătorilor care urmează a solutiona cauza toate elementele necesare în vederea pronuntării hotărârii, precum si propunerea unei solutii motivate.

Tinând seama de rolul deosebit de important pe care recursul în interesul legii îl are pentru crearea unei practici unitare, prin proiect se vor stabili cvorumul si numărul de voturi necesare pentru solutionarea acestuia, un termen de solutionare, precum si un termen de redactare a hotărârii.

F. Procedura pentru unificarea practicii judiciare

Lipsa de unitate a practicii judiciare este unul dintre aspectele negative ale activitătii instantelor judecătoresti, fiind dăunătoare pentru interesele celor care apelează la un serviciu public al cărui răspuns este imprevizibil, pentru mediul economic si cel al investitiilor, ca si pentru functionarea sistemului, în general.

Pe lângă procedura clasică a recursului în interesul legii, proiectul va propune si un nou mecanism pentru unificarea practicii judiciare, care să contribuie la transformarea jurisprudentei românesti într-una predictibilă, aptă să răspundă asteptărilor rezonabile ale justitiabililor si, totodată, să conducă la scurtarea procesului, prevenind parcurgerea tuturor căilor de atac. Această procedură presupune, în linii generale, solicitarea rezolvării de principiu a unei probleme de drept de care depinde solutionarea unei cauze, problemă de drept asupra căreia instantele judecătoresti s-au pronuntat în mod neunitar. Această solicitare se va adresa, din oficiu sau la cererea părtilor, înaltei Curti de Casatie si Justitie de către judecătorul învestit cu solutionarea cauzei în ultimă instantă.

Pentru asigurarea eficacitătii acestui nou mecanism, se va acorda deciziei înaltei Curti de Casatie si Justitie caracter obligatoriu atât pentru instanta ce a adresat solicitarea de dezlegare a problemei de drept, cât si pentru toate celelalte instante. În acelasi scop vor fi prevăzute formalităti de publicitate care să garanteze accesul instantelor si justitiabililor la solutia înaltei Curti de Casatie si Justitie

G. Arbitrajul

Proiectul noului Cod de procedură civilă va avea în vedere ca modificările în materia arbitrajului să transforme această procedură alternativă de solutionare a litigiilor în una atractivă, suplă si modernă, care, prin flexibilitate si celeritate, să aibă efecte benefice în sensul reducerii volumului de activitate al instantelor judecătoresti. Pentru a-i determina pe cei ajunsi într-o stare litigioasă să se adreseze acestei forme de „justitie privată”, dar fără a abandona ideea asigurării unui cadru procedural riguros, se propun următoarele:

• modificarea criteriilor de delimitare a sferei litigiilor care pot face obiectul arbitrajului:

eliminarea referirii la litigiile patrimoniale care a creat probleme în practică si mentinerea criteriului „drepturile asupra cărora se poate face tranzactie”;

– litigiile în care sunt părti persoanele juridice de drept public pot fi solutionate prin arbitraj; solutia există la nivelul unor acte normative speciale, dar se impune si reglementarea ei în proiectul Codului de procedură civilă;

prevederea unei instante unice – tribunalul de la locul arbitrajului, competentă să intervină pentru a solutiona problemele ce se pot ivi în organizarea si desfăsurarea arbitrajului; pentru asigurarea celeritătii acestor pricini, se va propune ca hotărârea pronuntată de tribunal să nu fie supusă căilor de atac;

reglementarea mai flexibilă a formei scrise a conventiei arbitrale;

• eliminarea conditiei cetăteniei române pentru arbitri;

• introducerea prevederii potrivit căreia neregularitătile procedurale neinvocate în termen se acoperă;

• stabilirea competentei curtii de apel de a judeca actiunea în anulare a hotărârii arbitrale; hotărârea curtii de apel este definitivă.

H. Executarea silită

Scopul noii reglementări procesual civile în materia executării silite a viitorului Cod de procedură civilă constă în executarea promptă si efectivă a titlurilor executorii obtinute în cadrul procesului de fond ori, după caz, recunoscute de lege sau consfintite de instanta judecătorească în cadrul procedurii de învestire cu formulă executorie, în conditiile respectării stricte a drepturilor procesuale ale părtilor, atât ale creditorului si debitorului, cât si ale oricărei alte persoane interesate.

Fată de reglementarea actuală a procedurii executării silite, care a fost substantial reformată în anul 2000 prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedură civilă, aprobată cu modificări prin Legea nr. 219/2005, cu modificările si completările ulterioare, principalele noutăti de fond vor fi următoarele:

H.1. Dispozitii generale privind executarea silită:

reglementarea principalelor forme de executare silită, consacrarea expresă a principiului legalitătii executării, ca aplicatie a principiului mai general al legalitătii procesului civil, si, mai ales, instituirea caracterului de drept comun în materia executărilor silite de orice fel al reglementărilor ce vor fi introduse în proiectul noului Cod de procedură civilă;

ca temei al executării silite, delimitarea judicioasă a categoriilor de hotărâri –hotărâri definitive si hotărâri executorii–, renuntându-se la categoria hotărârilor „irevocabile”, care pe plan european nu este cunoscută si este susceptibilă de confuzii în practică, data când hotărârea devine definitivă fiind percepută de părti ca fiind momentul când hotărârea nu mai este susceptibilă de a fi desfiintată prin exercitarea vreunei căi de atac, fie ea ordinară sau extraordinară;


– consacrarea, ca regulă, a competentei generale a executorului judecătoresc de a efectua executarea silită; dreptul la un proces echitabil implică, între altele, ca punerea în executare silită să fie făcută de un organ de executare independent si impartial, deoarece executarea silită reprezintă a doua fază a procesului civil, în care principiile legalitătii, contradictorialitătii si respectării dreptului la apărare al tuturor părtilor implicate în această fază (deci, atât al creditorului, cât si al debitorului) trebuie să subziste deopotrivă în integralitatea lor si să fie totodată concrete si efective, iar nu formale si iluzorii, lăsând pe debitor la discretia creditorului; or, pentru a asigura înfăptuirea acestor principii, sarcina realizării executării silite trebuie atribuită unui organ de executare care exercită atributii de autoritate publică, este independent si impartial si este totodată aflat sub controlul direct ori indirect al statului, care, potrivit jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg, este si rămâne direct răspunzător de executarea promptă si efectivă a oricărui titlu executoriu; din aceste motive, nu pot să existe simpli executori privati aflati în serviciul sau controlul creditorilor ori altor persoane sau entităti nestatale si care nu oferă garantiile de independentă si impartialitate în cadrul procedurii de executare silită, impunându-se de urgentă punerea de acord atât a Codului de procedură civilă, cât si a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoresti, cu modificările si completările ulterioare, cu reglementările constitutionale si europene în materie (potrivit acestor din urmă reglementări, functia de executor nu este exercitată de simpli salariati ai creditorilor, ci fie de către functionari publici aflati în subordinea instantelor judecătoresti, fie de către persoane care exercită o functie publică autonomă, concedată în conditiile legii de către stat, dar aflată sub îndrumarea si controlul nemijlocit al acestuia);

– introducerea unor reglementări noi, potrivit cărora unele dintre măsurile luate de organul de executare vor fi dispuse prin încheieri executorii. Aceste încheieri vor putea fi atacate cu plângere la instanta de executare competentă. Această nouă formalitate prezintă avantajul că în cazul dat procedura plângerii provoacă controlul judecătoresc prealabil – de exemplu, asupra încheierii de încuviintare a executării – si, implicit, asupra legalitătii titlului;

instituirea obligatiei statului de a asigura executarea promptă si efectivă a oricărui titlu, precum si a răspunderii acestuia pentru repararea prejudiciului suferit din cauza neîndeplinirii obligatiilor ce îi incumbă, ca o garantie a respectării dreptului la un proces echitabil, consacrat de Conventia europeană pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale si, din 2003, de Constitutia României, republicată [art. 21 alin. (3)];

– introducerea unor reglementări noi în legătură cu interventia altor creditori în cursul urmăririi silite, care nu trebuie să fie intempestivă si să prejudicieze drepturile creditorilor urmăritori, astfel încât dacă interventia este tardivă, creditorii chirografari, chiar dacă au un titlu executoriu, nu pot participa decât la distribuirea sumei rămase după îndestularea creditorilor urmăritori, dar ei au, desigur, dreptul să pornească urmărirea silită asupra altor bunuri urmăribile ale debitorului;

mărirea duratei termenului general de prescriptie a dreptului de a obtine executarea silită de la 3 la 5 ani. Împlinirea termenului de prescriptie va avea ca efecte pierderea puterii executorii a titlului executoriu si stingerea dreptului de a obtine executarea silită. În cazul hotărârilor judecătoresti, dacă dreptul material la actiune este imprescriptibil, creditorul va putea obtine un nou titlu executoriu, pe calea unui nou proces, fără a i se putea opune exceptia autoritătii de lucru judecat.

H.2. Urmărirea silită mobiliară:

– reglementarea riguroasă a modalitătilor de valorificare a bunurilor mobile supuse executării silite: vânzarea amiabilă făcută de debitor cu acordul creditorului, vânzarea directă săvârsită de executor fără licitatie publică, vânzarea titlurilor de valoare negociabile si a unor bunuri cu regim de circulatie special;

reintroducerea dispozitiilor privind urmărirea veniturilor generale ale imobilului, tinându-se seama de noul sistem de publicitate imobiliară, bazat pe cartea funciară, si de faptul că din motive economice vânzarea imobilului nu ar fi eficientă, deoarece existenta unor contracte de închiriere sau arendare de lungă durată ar face să scadă pretul de vânzare si interesul pentru cumpărare.

H.3. Urmărirea silită imobiliară:

– instituirea unor reguli noi privind notarea începerii urmăririi silite si atunci când dreptul de proprietate nu este intabulat pe numele debitorului, ci numai înscris provizoriu, însă conditionat de justificarea înscrierii provizorii făcute în favoarea debitorului sau, după caz, de radierea înscrierii provizorii făcute în folosul unei terte persoane, precum si referitoare la vânzarea în întregime a imobilului aflat în indiviziune, chiar dacă este urmărit numai în parte, la cererea tuturor coproprietarilor;

– licitatia propriu-zisă si adjudecarea nu vor asigura dobândirea imediată a imobilului, ci numai o dobândire provizorie în folosul adjudecatarului, pentru a da posibilitatea debitorului, tertului detinător si oricărei alte persoane interesate de a ataca, pe cale de contestatie la executare, actul de adjudecare, în cazul în care vânzarea le-ar fi prejudiciabilă, dar, odată adjudecarea rămasă definitivă, adjudecatarul dobândeste un drept real inatacabil, care nu mai poate fi contestat pe nicio altă cale.

H.4. Eliberarea si distribuirea sumelor realizate:

instituirea unei proceduri specifice privind distribuirea acestor sume, constând în fixarea unui termen pentru depunerea creantelor, urmat de întocmirea de către executor a proiectului de distribuire a sumelor, care este supus formalitătilor de publicitate în vederea formulării eventualelor contestatii. În cazul în care nu se vor formula contestatii sau acestea vor fi respinse, proiectul de distribuire va deveni definitiv, iar executorul judecătoresc va proceda la eliberare, tinând seama de specificul anumitor creante, respectiv după cum acestea sunt sau nu afectate de termen, conditionale, garantate ori periodice;

– în cazul în care vor exista obiectiuni cu privire la proiectul de distribuire, se propune instituirea unei proceduri noi în vederea concilierii părtilor interesate. Dacă se ajunge la un acord al părtilor, executorul va lua act de acest acord si va proceda la repartizarea sumelor potrivit întelegerii părtilor. Cel nemultumit de proiectul de distribuire va putea introduce contestatie la instanta de executare, care se va solutiona potrivit unei proceduri speciale, pentru preîntâmpinarea întârzierii în îndeplinirea executării silite.

H.5. Executarea silită directă:

– se preconizează ca efectuarea executării silite să se facă atât în contra debitorului, cât si împotriva tuturor persoanelor care ocupă imobilul în fapt sau fără niciun titlu opozabil creditorului; în caz de reocupare a imobilului, creditorul va putea cere evacuarea debitorului în temeiul aceluiasi titlu executoriu, nemaifiind necesar să pornească o nouă judecată pentru a obtine un alt titlu executoriu;

– introducerea unor dispozitii speciale referitoare la executarea măsurilor de încredintare a minorului si a programului de vizitare a acestuia. Din viitoarea reglementare va rezulta faptul că minorul nu este obiect al executării, el nu poate fi supus unor acte de executare prin fortă, asupra lui nu se pot săvârsi acte violente, traumatizante, iar interesul ocrotirii minorului va prevala si va trebui respectat cu prioritate, inclusiv în cazul punerii în executare a unei hotărâri definitive, dar trebuie să se asigure conditiile pentru executarea unei hotărâri judecătoresti, chiar si în astfel de cazuri extrem de delicate. Nerespectarea unei astfel de hotărâri de către cel tinut să permită o măsură privitoare la minor va angaja nu numai o răspundere patrimonială, dar si răspunderea penală a debitorului.

I. Procedurile speciale

Vor fi reunite în Codul de procedură civilă proceduri speciale reglementate actualmente în alte acte normative: procedura punerii sub interdictie, divortul, procedura de declarare a mortii, ordonanta de plată. Proiectul va propune clarificarea normativă a notiunilor tehnico-juridice prin care se desemnează obiectul materiei reglementate, identificarea conditiilor de aplicare a procedurii speciale, instituirea unor reguli de declansare a procedurilor si de solutionare a cererilor specifice domeniului reglementat.

În privinta ordonantei presedintiale, proiectul va aduce o serie de noutăti legislative: consacrarea normativă a conditiei „aparentei de drept” în admiterea ordonantei presedintiale, conditie admisă unanim de jurisprudentă; precizarea duratei maxime a măsurii dispuse prin ordonantă presedintială (dacă hotărârea nu cuprinde nicio mentiune privind durata sa si nu s-au modificat împrejurările de fapt avute în vedere, măsurile dispuse vor produce efecte până la solutionarea litigiului asupra fondului; transformarea cererii de ordonantă presedintială într-o cerere de drept comun; citarea părtilor conform procedurii specifice în pricinile urgente va constitui regula.

Împărteala judiciară, în reglementarea noului cod, va promova principiul solutionării litigiului pe baza întelegerii părtilor. Astfel, vor dobândi caracter normativ interpretări dezvoltate în practica judiciară si în doctrină privitoare la procedura împărtelii judiciare si reguli consacrate de practica vânzării prin bună învoială a bunurilor la licitatie si va fi prevăzută tranzactia partială (cu privire numai la o parte dintre bunurile supuse împărtelii si chiar numai la unii dintre copartajanti, urmând ca procedura să continue numai cu privire la aspectele necuprinse în tranzactie ori cu privire la părtile nesemnatare). Vor fi mentionate expres principiile de suportare a cheltuielilor în cazul partajului judiciar (proportional cu căderea în pretentii). Va fi precizat efectul partajului încheiat voluntar printr-o tranzactie judiciară: efectul hotărârii ce ar finaliza litigiul, dacă nu s-ar fi încheiat tranzactia (autoritate de lucru judecat).

Proiectul va mentine partial reglementarea actuală a procedurii punerii sub interdictie, care va fi completată cu o procedură prealabilă, ce presupune conlucrarea instantei cu autorităti, medici si institutii specializate în ocrotirea persoanelor cu maladii ce afectează sănătatea mintală. De asemenea, se va reglementa distinct procedura ridicării interdictiei.

Noul Cod de procedură civilă va conserva principiile reglementării existente a procedurii divortului, cu simplificarea aspectelor referitoare la divortul prin acordul părtilor. Astfel, va fi introdusă procedura divortului pe baza cererii acceptate de pârât, va fi reglementat divortul pentru despărtirea îndelungată în fapt, pentru detentie îndelungată si pentru motive care tin de starea sănătătii unuia dintre soti, căpătând relevantă în plan procedural progresele realizate de proiectul Codului civil în reglementarea institutiei desfacerii căsătoriei.

Se va propune includerea în proiectul Codului de procedură civilă a prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 119/2007 privind combaterea întârzierii executării obligatiilor de plată rezultate din contracte comerciale, act normativ ce transpune în dreptul românesc Directiva Consiliului Uniunii Europene si a Parlamentului European 2000/35/CE privind combaterea întârzierii plătilor în tranzactiile comerciale.

J. Procesul civil international

Referitor la procesele cu elemente de extraneitate, întrucât tendinta modernă în legislatia comparată promovează un corpus de norme dând solutii proprii la problemele specifice domeniului, plasându-l ca diviziune finală fie în legea de drept international, fie în Codul de procedură civilă, s-a optat pentru includerea acestui corpus de norme în Codul de procedură civilă, având în vedere că reglementarea de lege lata în domeniul dreptului international privat (Legea nr. 105/1992) este propusă spre reglementare în proiectul Codului civil în privinta normelor de drept substantial referitoare la raporturile cu elemente de extraneitate.

Registrul tematic al normelor mentionate cuprinde preponderent aspectele privitoare la competenta instantelor românesti în litigiile cu elemente de extraneitate si problematica recunoasterii si executării în România a hotărârilor judecătoresti străine, acestora fiindu-le asimilate si sentintele arbitrale străine, fie ele pronuntate în arbitraje interne sau internationale. Solutiile retinute se înscriu în orientările consacrate, neevidentiindu-se nevoia vreunor inovatii, iar în privinta exegtvaftvr-ului se mentine traditia legiuitorului si doctrinei române, neprocedându-se la examinarea pe fond a hotărârii.

III. Surse de documentare avute în vedere la elaborarea Tezelor prealabile privind proiectul Codului de procedură civilă, precum si la elaborarea proiectului noului Cod de procedură civilă

La elaborarea solutiilor legislative ale noului Cod de procedură civilă al României vor fi avute în vedere instrumente normative nationale si internationale, dintre care amintim următoarele:

– Constitutia României, republicată;

– Codul de procedură civilă al României în vigoare;

– Codul de procedură civilă din anul 1940 („Carol al ll-lea”);

– Codul de procedură civilă al provinciei Quebec (Canada);

– Codul de procedură civilă francez; Legea nr. 91–650 din 9 iulie 1991 pentru reforma procedurilor civile de executie; Decretul nr. 2006–936 din 27 iulie 2006 relativ la procedurile de urmărire imobiliară si de distribuire a pretului unui imobil;

– Codul de procedură civilă italian;

– Codul de procedură civilă elvetian;

– Codul de procedură civilă german;

– Codul de procedură civilă finlandez;

– Codul de procedură civilă olandez;

– Codul de executare al Republicii Moldova;

– Conventia europeană pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale;

Directiva 2000/35/CE privind combaterea întârzierii la plată în tranzactiile comerciale;

– Regulamentul (CE) nr. 805/2004 privind crearea unui titlu executoriu european pentru creantele necontestate;

Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului nr. 44/2001 privind competenta, recunoasterea si executarea hotărârilor în materie civilă si comercială;

Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului nr. 861/2007 privind stabilirea unei proceduri europene cu privire la cererile cu valoare redusă;

Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului nr. 1.896/2006 privind instituirea procedurii europene a somatiei de plată;

– Lucrările comisiei constituite la nivelul Uniunii Europene pentru redactarea unui cod judiciar european;

– Codul de procedură civilă model pentru America de Sud, elaborat de Institutul Sud-American de Drept Procesual.

Principiile Procedurii civile transnationale elaborate sub auspiciile Institutului American de Drept si UNIDROIT


 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind transmiterea unor imobile din domeniul privat al statului si din administrarea Regiei Autonome „Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat” în domeniul public al unor unităti administrativ-teritorile si în administrarea consiliilor locale ale acestora

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 8 alin. (1) si al art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare, al art. 11 lit. m) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. – Se aprobă transmiterea imobilului, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 1, a imobilizărilor corporale si a productiei piscicole neterminate aferente acestuia din domeniul privat al statului si din administrarea Regiei Autonome „Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat” în domeniul public al comunei Apahida si în administrarea Consiliului Local al Comunei Apahida, judetul Cluj.

Art. 2. – Se aprobă transmiterea imobilelor, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 2, din domeniul privat al statului si din administrarea Regiei Autonome „Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat” în domeniul public al municipiului Suceava si în administrarea Consiliului Local al Municipiului Suceava, judetul Suceava.

Art. 3. – (1) Predarea-preluarea imobilelor transmise conform prevederilor art. 1 si 2 se face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

(2) Predarea-preluarea imobilizărilor corporale si a productiei piscicole neterminate se va face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate, valoarea acestora fiind stabilită la data încheierii protocolului.

Art. 4. – Patrimoniul Regiei Autonome „Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat” se diminuează cu valoarea imobilelor, a imobilizărilor corporale si a productiei piscicole transmise.

Art. 5. – Hotărârea Guvernului nr. 60/2005 privind organizarea si functionarea Regiei Autonome „Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat”, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 1 februarie 2005, cu modificările si completările ulterioare, si Hotărârea Guvernului nr. 793/2007 pentru trecerea unor imobile aflate în administrarea Regiei Autonome „Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat” din domeniul public al statului în domeniul privat al statului, precum si pentru aprobarea vânzării, prin licitatie deschisă, a unor imobile si a unor mijloace fixe, aflate în domeniul privat al statului si în administrarea Regiei Autonome „Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat”, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 27 iulie 2007, cu modificările ulterioare, se modifică în mod corespunzător.

Art. 6. – Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Mie Gavril Bolojan

Ministrul internelor si reformei administrative,

Cristian David

p. Ministrul economiei si finantelor,

Cătălin Doica,

secretar de stat

 

Bucuresti, 19 decembrie 2007.

Nr. 1.563.

 

ANEXA Nr. 1

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a imobilului care se transmite din domeniul privat al statului si din administrarea Regiei Autonome .Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat” în domeniul public al comunei Apahida, judetul Cluj, si în administrarea Consiliului Local al Comunei Apahida

 

Adresa imobilului care se transmite

Persoana juridică de la care se transmite imobilul

Persoana juridică la care se transmite imobilul

Caracteristicile tehnice ale imobilului care se transmite

Localitatea Câmpenesti,

comuna Apahida,

judetul Cluj

Domeniul privat al statului si din administrarea Regiei Autonome „Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat”

Domeniul public al comunei Apahida si în administrarea Consiliului Local al Comunei Apahida, judetul Cluj

Sector piscicol Câmpenesti, compus din:

a) incintă – St = 2.390,00 m2

b) amenajare piscicolă din localitatea Câmpenesti, judetul Cluj – St = 1.257.611,00 mz”


ANEXA Nr. 2

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a imobilului care se transmite din domeniul privat al statului si din administrarea Regiei Autonome „Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat” în domeniul public al municipiului Suceava

si în administrarea Consiliului Local al Municipiului Suceava

 

Nr. crt.

Adresa imobilului care se transmite

Persoana juridică de la care se transmite imobilul

Persoana juridică la care se transmite imobilul

Caracteristicile tehnice ale imobilului care se transmite

1.

Municipiul Suceava,

str. Izvoarele Cetătii,

judetul Suceava

Domeniul privat al statului si din administrarea Regiei Autonome „Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat”

Domeniul publicai municipiului Suceava si în administrarea Consiliului Local al Municipiului Suceava, judetul Suceava

1. Drum – St = 5.558 m2

2. Drumuri, iaz, livadă, fânete, teren tenis – St = 41.025 m2

2.

Municipiul Suceava,

Str. Brădetului nr. 1,

judetul Suceava

Domeniul privat al statului si din administrarea Regiei Autonome „Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat”

Domeniul publicai municipiului Suceava si în administrarea Consiliului Local al Municipiului Suceava, judetul Suceava

1. Pădure – St = 17.815 m2

2. Drumuri – St = 10.850 m2

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind transmiterea unor imobile din domeniul privat al statului si din administrarea Regiei Autonome „Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat” în domeniul privat al orasului Măgurele si în administrarea Consiliului Local al Orasului Măgurele, judetul Ilfov

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 11 lit. m) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. – Se aprobă transmiterea unor imobile, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din domeniul privat al statului si din administrarea Regiei Autonome „Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat” în domeniul privat al oratuiui Măgurele si în administrarea Consiliului Local al Orasului Măgurele, judetul Ilfov.

Art. 2. – Predarea-preluarea imobilelor transmise potrivit art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 3. – De la data încheierii protocolului de predare-preluare a imobilelor care fac obiectul transmiterii, Consiliul Local al Orasului Măgurele dobândeste toate drepturile si este tinut de toate obligatiile care reveneau Regiei Autonome „Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat”, potrivit contractelor încheiate de regie cu chiriasii respectivelor imobile.

Art. 4. – La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, se modifică în mod corespunzător pozitia nr. 774 din anexa nr. 4 „Lista bunurilor imobile din domeniul privat al statului, aflate în administrarea Regiei Autonome «Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat»“ la Hotărârea Guvernului nr. 60/2005 privind organizarea si functionarea Regiei Autonome „Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat”, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 1 februarie 2005, cu modificările si completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Mie Gavril Bolojan

Ministrul internelor si reformei administrative,

Cristian David

p. Ministrul economiei si finantelor,

Cătălin Doica,

secretar de stat

 

Bucuresti, 19 decembrie 2007.

Nr. 1.564.

 


ANEXA

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a imobilelor care se transmit din domeniul privat al statului si din administrarea Regiei Autonome „Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat” în domeniul privat al orasului Măgurele,  judetul Ilfov, si în administrarea Consiliului Local al Orasului Măgurele

 

Adresa

imobilelor

care se transmit

Persoana juridică

de la care se transmit

imobilele

Persoana juridică

la care se transmit

imobilele

Caracteristicile tehnice ale imobilelor care se transmit

Orasul Măgurele, Str. Atomistilor nr. 1, judetul Ilfov

Domeniul privat al statului si din administrarea Regiei Autonome „Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat”

Domeniul privat al orasului Măgurele si în administrarea Consiliului Local al Orasului Măgurele, judetul Ilfov

TRUP 1.C.F. 4462

Lot I – nr. cadastral 689/3/2/1: St. = 9.828 m2

C52 – bazin = Se. = 699 m2

C53 – decantor – Se. =125m2

C54 – hidrosdite – Se. = 43 m2

C55 –grătar –Se. = 20 m2

C56 – decantor secundar – Se. =231 m2

C58 – bazin decantor – Se. = 392 m2

C59 – bazin decantor – Se. = 383 m2

C60 – bazin decantor – Se. =415m2

C61 – bazin decantor – Se. = 403 m2

C62 – bazin decantor – Se. = 261 m2

C63 – decantor – Se. =31m2

Lot III nr. cadastral 689/3/2/3: St. = 12.829 m2

Lot VI – nr. cadastral 689/3/2/6: St. = 2.957 m2

C1 –bloc –Se. =201 m2

C2 –bloc –Se. =200m2

Se. totală = 401 m2

Lot VII nr. cadastral 689/3/2/7: St. = 3.011 m2

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.023/2006 privind alocarea unor sume de bani pentru proiectele care fac parte din Programul „Energy Intelligent Europe” al Comunitătii Europene pentru anii 2006–2009

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. – Hotărârea Guvernului nr. 1.023/2006 privind alocarea unor sume de bani pentru proiectele care fac parte din Programul „Energy Intelligent Europe” al Comunitătii Europene pentru anii 2006–2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 689 din 11 august 2006, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 1 va avea următorul cuprins:

Art. 1. – Se aprobă utilizarea sumei de 101.319 euro în limita echivalentului în lei, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre, reprezentând participarea Agentiei Române pentru Conservarea Energiei, pentru Programul «Energy Intelligent Europe» al Comunitătii Europene pentru anii 2006–2009.”

2. Anexa se înlocuieste cu anexa la prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul economiei si finantelor,

Cătălin Doica,

secretar de stat

 

Bucuresti, 19 decembrie 2007.

Nr. 1.582.

 


ANEXĂ

 

REPARTIZAREA

sumelor provenite din veniturile proprii ale Agentiei Române pentru Conservarea Energiei pentru Programul „Energy Intelligent Europe” al Comunitătii Europene pentru anii 2006–2009

 

1. Proiectul european Green Light pentru noile tări membre

Cod: EIE/05/192/SI2.419684

 

Anul

Contributia A.R.C.E. (euro)

2006

3.600

2007

3.600

2008

3.670

2. Cooperare cu Franta:

 

Conventia nr. 0559C0059, semnată în baza protocolului de cooperare ADEME-ARCE

Anul

Contributia A.R.C.E. (euro)

2006

15.000

2007

5.000

3. Proiectul european CEECAP

Cod: EIE/05/195/SI2.419686

 

Anul

Contributia A.R.C.E. (euro)

2006

3.000

2007

3.300

2008

3.860

4. Proiectul european EL-TERTIARY

Cod: EIE/05/144/SI2.419658

 

Anul

Contributia A.R.C.E. (euro)

2006

3.000

2007

3.400

2008

3.841

5. Proiectul european REMODECE

Cod: EIE/05/124/SI2.419657

 

Anul

Contributia A.R.C.E. (euro)

2006

4.500

2007

5.000

2008

5.689

6. Proiectul european PromoSCene

Cod: EIE/06084/SI2.447301

 

Anul

Contributia A.R.C.E. (euro)

2007

5.782

2008

4.420

2009

3.670

7. Proiectul european ODYSSEE-MURE EU 27 „Monitorizarea evolutiei cererii de energie si a eficientei energetice în Uniunea Europeană”

Cod: EIE/07/297/SI2.466291

 

Anul

Contributia A.R.C.E. (euro)

2007

1.200

2008

7.000

2009

2.327

8. Proiectul european EXBESS „Extinderea schemelor de benchmarking si management energetic în IMM-uri pentru mai multe state membre si tări candidate”

Cod: EIE/07/103/SI2.466702

 

Anul

Contributia A.R.C.E. (euro)

2007

940

2008

8.730

2009

790

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

AGENTIA NATIONALĂ PENTRU RESURSE MINERALE

 

DECIZIE

privind încetarea concesiunii miniere pentru exploatarea nisipului si pietrisului din perimetrul Verseni, judetul lasi

 

Având în vedere:

– art. 31 lit. b), coroborat cu art. 32 din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările si completările ulterioare;

Referatul Directiei generale gestionare, evaluare si concesionare resurse/rezerve minerale. Integrare europeană nr. 301.555 din 19 decembrie 2007,

în temeiul prevederilor art. 37 alin. (1) din Legea nr. 85/2003, cu modificările si completările ulterioare,

presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale emite prezenta decizie.

Art. 1. – Concesiunea minieră de exploatare a nisipului si pietrisului din perimetrul Verseni, judetul lasi, convenită prin Licenta de concesiune nr. 1.227 din 9 martie 2000, încheiată între Agentia Natională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, si Societatea Comercială „Moldifca” – S.A., cu sediul în municipiul lasi, în calitate de concesionar, încetează.

Art. 2. – Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale,

Bogdan Găbudeanu

 

Bucuresti, 17 decembrie 2007.

Nr. 12.

 


MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETĂRII SI TINERETULUI

 

ORDIN

privind acreditarea unitătii de învătământ preuniversitar particular Liceul Teoretic „Hyperion” din Bucuresti

 

Având în vedere prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calitătii educatiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările ulterioare,

tinând cont de dispozitiile Hotărârii Guvernului nr. 1.258/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare al Agentiei Române de Asigurare a Calitătii în învătământul Preuniversitar (ARACIP), cu modificările ulterioare,

luând în considerare dispozitiile Hotărârii Guvernului nr. 22/2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare institutională în vederea autorizării, acreditării si evaluării periodice a organizatiilor furnizoare de educatie,

având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de functionare provizorie a unitătilor de învătământ preuniversitar, precum si a Standardelor de acreditare si de evaluare periodică a unitătilor de învătământ preuniversitar,

luând în considerare Hotărârea Consiliului Agentiei Române de Asigurare a Calitătii în învătământul Preuniversitar nr. 12 din 6 iulie 2007 privind propunerea de acordare a acreditării pentru unitatea de învătământ preuniversitar particular evaluată în luna iunie 2007,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 366/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul educatiei, cercetării si tineretului emite prezentul ordin.

Art. 1. – Se acreditează unitatea de învătământ preuniversitar particular Liceul Teoretic „Hyperion” din Bucuresti, nivelul de învătământ liceal, filiera teoretică, profilul „real”, specializările „matematică-informatică”, durata 4 ani, forma de învătământ „zi”, si „stiintele naturii”, durata 4 ani, forma de învătământ „zi”, profilul „umanist”, specializarea „filologie”, durata 4 ani, forma de învătământ „zi”, respectiv filiera „tehnologică”, profilul „servicii”, specializarea „tehnician în activităti economice”, durata 4 ani, forma de învătământ „zi”, cu sediul în Calea Călărasilor nr. 169, sectorul 3, municipiul Bucuresti.

Art. 2. – Unitatea de învătământ preuniversitar particular Liceul Teoretic „Hyperion” din Bucuresti, acreditată potrivit art. 1, este persoană juridică de drept privat si de interes public, parte a sistemului national de învătământ, si beneficiază de toate drepturile si obligatiile prevăzute de lege.

Art. 3. – (1) Unitatea de învătământ preuniversitar particular Liceul Teoretic „Hyperion” din Bucuresti dispune de patrimoniu propriu, care nu poate fi înstrăinat sau diminuat si va fi utilizat numai în interesul învătământului.

(2) În cazul desfiintării unitătii de învătământ preuniversitar particular Liceul Teoretic „Hyperion” din Bucuresti, destinatia patrimoniului acesteia se stabileste conform legii.

Art. 4. – Personalul didactic si nedidactic din unitatea de învătământ autorizată se preia la unitatea de învătământ preuniversitar particular acreditată Liceul Teoretic „Hyperion” din Bucuresti, începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin.

Art. 5. – Unitatea de învătământ preuniversitar particular Liceul Teoretic „Hyperion” din Bucuresti are dreptul de a organiza examene de absolvire si poate gestiona si elibera acte de studii, recunoscute de Ministerul Educatiei, Cercetării si Tineretului.

Art. 6. – Unitatea de învătământ preuniversitar particular Liceul Teoretic „Hyperion” din Bucuresti este monitorizată si controlată periodic de către Agentia Română de Asigurare a Calitătii în învătământul Preuniversitar, în colaborare cu Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti, în vederea verificării respectării standardelor care au stat la baza acreditării.

Art. 7. – Fundatia Universitară „Hyperion” din Bucuresti, unitatea de învătământ preuniversitar particular acreditată Liceul Teoretic „Hyperion” din Bucuresti, Agentia Română de Asigurare a Calitătii în învătământul Preuniversitar, respectiv Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 8. – Prevederile prezentului ordin intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul educatiei, cercetării si tineretului,

Dumitru Miron,

secretar de stat

 

Bucuresti, 25 iulie 2007.

Nr. 1.607.