MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 175 (XIX) - Nr. 111         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 14 februarie 2007

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

104. - Hotărâre pentru reglementarea procedurii specifice privind detasarea salariatilor în cadrul prestării de servicii transnationale pe teritoriul României

 

121. - Hotărâre pentru modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 408/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

2.508/2006. - Ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului pentru preluarea în legislatia internă a unor noi amendamente la prevederile anexei I „Reteaua de drumuri internationale «E»“ si ale anexei II „Conditiile pe care trebuie să le îndeplinească marile drumuri de circulatie international㔠la Acordul european asupra marilor drumuri de circulatie internatională (AGR), încheiat la Geneva la 15 noiembrie 1975

 

70. - Ordin al ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale privind completarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale nr. 765/2006 pentru aprobarea Listei cuprinzând societătile de asigurare si asigurare-reasigurare care practică asigurări pentru culturi agricole, animale, păsări, familii de albine si pesti, agreate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, pentru anul agricol 2006-2007

 

218. - Ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2007 al Regiei Autonome „Administratia Română a Serviciilor de Trafic Aerian - ROMATSA” care functionează sub autoritatea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului

 

1.245. - Ordin al presedintelui Autoritătii Nationale pentru Tineret privind aprobarea Structurii programelor Autoritătii Nationale pentru Tineret în domeniul tineretului - 2007, a Metodologiei de finantare a proiectelor de tineret în cadrul programelor Autoritătii Nationale pentru Tineret în domeniul tineretului - 2007 si a Metodologiei de finantare a proiectelor de tineret la concursurile locale de proiecte de tineret

 

8.654. - Ordin al presedintelui Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Statului privind încetarea procedurii de administrare specială la Societatea Comercial㠄Famos” - S.A. Suceava

 

Lista cuprinzând asociatiile si fundatiile care primesc subventii de la bugetul local în anul 2006, în conformitate cu prevederile Legii nr. 34/1998 privind acordarea unor subventii asociatiilor si fundatiilor române cu personalitate juridică, care înfiintează si administrează unităti de asistentă socială

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru reglementarea procedurii specifice privind detasarea salariatilor în cadrul prestării de servicii transnationale pe teritoriul României

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 15 din Legea nr. 344/2006 privind detasarea salariatilor în cadrul prestării de servicii transnationale,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Prezenta hotărâre reglementează procedura specifică privind detasarea salariatilor în cadrul prestării de servicii transnationale pe teritoriul României, în baza prevederilor Legii nr. 344/2006 privind detasarea salariatilor în cadrul prestării de servicii transnationale, denumită în continuare Lege.

Art. 2. - (1) Reprezentantul legal în România al unei întreprinderi prevăzute la art. 1 din Lege are obligatia de a detine documentele necesare realizării controlului privind respectarea conditiilor de muncă prevăzute la art. 6 din Lege si de a le pune la dispozitia inspectorilor de muncă, la solicitarea acestora, ori de câte ori este necesar.

(2) Întreprinderile prevăzute la art. 1 din Lege care nu au un reprezentant legal pe teritoriul României vor desemna unul dintre salariatii detasati în România ca persoană de legătură cu organele de control, care va avea toate obligatiile prevăzute la alin. (1).

Art. 3. - (1) În cazul detasării salariatului străin, în conditiile prevăzute la art. 4 lit. a) din Lege, întreprinderea care face detasarea si beneficiarul prestării de servicii care îsi desfăsoară activitatea în România fac dovada existentei raportului de colaborare dintre ei numai prin contract încheiat în formă scrisă.

(2) Beneficiarul prestării de servicii care îsi desfăsoară activitatea în România are obligatia de a pune la dispozitia inspectorilor de muncă, la cerere, contractul prevăzut la alin. (1).

Art. 4. - (1) Detasarea salariatului străin, în conditiile prevăzute la art. 4 lit. b) din Lege, se face pe baza documentelor încheiate între întreprinderea străină care detasează salariatii si unitatea/întreprinderea situată pe teritoriul României.

(2) Documentele care atestă detasarea cetătenilor străini pe teritoriul României, în conditiile prevăzute la alin. (1), vor contine inclusiv lista nominală a salariatilor detasati.

(3) Unitatea/întreprinderea situată pe teritoriul României are obligatia de a detine aceste documente pe toată perioada în care utilizează salariati străini detasati si de a le pune la dispozitia inspectorilor de muncă ori de câte ori sunt solicitate.

Art. 5. - (1) Detasarea salariatului străin, în conditiile prevăzute la art. 4 lit. c) din Lege, se face pe baza contractului de punere la dispozitie încheiat în formă scrisă între întreprinderea de muncă temporară sau agentia de plasare străină si întreprinderea utilizatoare a salariatului străin situată pe teritoriul României.

(2) Întreprinderea utilizatoare a salariatului străin are obligatia de a prezenta inspectorilor de muncă, la cerere, contractul de punere la dispozitie, prevăzut la alin. (1), încheiat cu întreprinderea de muncă temporară sau cu agentia de plasare străină.

Art. 6. - (1) Întreprinderile prevăzute la art. 1 din Lege au obligatia de a transmite o comunicare privind detasarea salariatilor potrivit anexei nr. 1, în limba română, inspectoratului teritorial de muncă în a cărui rază urmează să se desfăsoare activitatea, cu minimum 5 zile anterior începerii activitătii salariatilor detasati pe teritoriul României, dar nu mai târziu de prima zi de activitate.

(2) Întreprinderile prevăzute la art. 1 din Lege vor transmite inspectoratului teritorial de muncă orice modificare a elementelor prevăzute în anexa nr. 1, în termen de 5 zile de la data producerii acesteia.

(3) În situatia în care întreprinderea prevăzută la art. 1 din Lege detasează un salariat străin care este cetătean al unui stat nemembru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European, aceasta va completa o declaratie, conform anexei nr. 2, potrivit căreia salariatul respectiv îndeplineste conditiile legale de muncă din statul membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European în care întreprinderea străină este stabilită.

(4) Declaratia completată potrivit anexei nr. 2 se transmite, în limba română, inspectoratului teritorial de muncă în a cărui rază urmează să se desfăsoare activitatea, cu minimum 5 zile înaintea începerii activitătii salariatului cetătean al unui stat nemembru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European, detasat pe teritoriul României.

(5) O copie a comunicării prevăzute la anexa nr. 1 se transmite si beneficiarului prestării de servicii, la aceeasi dată la care a fost transmisă inspectoratului teritorial de muncă.

Art. 7. - Întreprinderile prevăzute la art. 1 din Lege răspund contraventional, potrivit legislatiei române, pentru nerespectarea conditiilor de muncă prevăzute la art. 6 din Lege.

Art. 8. - Constituie contraventie si se sanctionează, după cum urmează:

a) netransmiterea către inspectoratul teritorial de muncă a comunicării prevăzute la art. 6 alin. (1), cu amendă de la 4.500 lei la 9.000 lei;

b) netransmiterea către inspectoratul teritorial de muncă a declaratiei prevăzute la art. 6 alin. (4), cu amendă de la 4.500 lei la 9.000 lei;

c) transmiterea de date incomplete sau eronate în cuprinsul comunicării prevăzute la art. 6 alin. (1) sau a declaratiei prevăzute la art. 6 alin. (4), către inspectoratul teritorial de muncă, cu amendă de la 2.000 lei la 4.000 lei;

d) refuzul nejustificat al beneficiarului prestării de servicii care îsi desfăsoară activitatea în România de a pune la dispozitia inspectorilor de muncă, la solicitarea acestora, contractul prevăzut la art. 3 alin. (1), cu amendă de la 4.500 lei la 9.000 lei;

e) refuzul nejustificat al unitătii/întreprinderii situate pe teritoriul României de a pune la dispozitia inspectorilor de muncă, la solicitarea acestora, documentele prevăzute la art. 4 alin. (1), cu amendă de la 4.500 lei la 9.000 lei;

f) refuzul nejustificat al întreprinderii utilizatoare a salariatului străin de a prezenta inspectorilor de muncă, la solicitarea acestora, contractul de punere la dispozitie încheiat cu întreprinderea de muncă temporară sau cu agentia de plasare, cu amendă de la 4.500 lei la 9.000 lei;

g) refuzul nejustificat al reprezentantului legal în România al unei întreprinderi prevăzute la art. 1 din Lege sau refuzul salariatului desemnat ca persoană de legătură cu organele de control de a pune la dispozitia inspectorilor de muncă, la solicitarea acestora, documentele necesare controlului privind respectarea conditiilor de muncă prevăzute la art. 6 din Lege, cu amendă de la 4.500 lei la 9.000 lei.

Art. 9. - (1) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevăzute la art. 8 se fac de către inspectorii de muncă.

(2) Dispozitiile referitoare la contraventiile prevăzute la art. 8 se completează cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 10. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei,

Gheorghe Barbu

Ministrul integrării europene,

Anca Daniela Boagiu

 

Bucuresti, 31 ianuarie 2007.

Nr. 104.

 

ANEXA Nr. 1

 

COMUNICARE

privind detasarea salariatilor

 

1. Institutia destinatară

1.1. Denumire: Inspectoratul Teritorial de Muncă1)

………………………………………………………………………………………………

2. Íntreprinderea prevăzută la art. 1 din Legea nr. 344/2006 privind detasarea salariatilor în cadrul prestării de servicii transnationale

………………………………………………………………………………………………

2.1. Denumirea

………………………………………………………………………………………………

2.2. Adresa2)

………………………………………………………………………………………………

2.3. Numărul de înmatriculare3):

………………………………………………………………………………………………

2.4.  Reprezentant legal în România

Numele sau denumirea si forma juridică

..........................................................

Adresa

 Salariat desemnat ca persoană de legătură cu organele de control din România

………………………………………………

3. Beneficiarul prestării de servicii/Unitatea sau întreprinderea situată pe teritoriul României/Întreprinderea utilizatoare

………………………………………………………………………………………………

3.1. Denumirea

………………………………………………………………………………………………

3.2. Adresa4)

………………………………………………………………………………………………

4. Informatii privind detasarea

………………………………………………………………………………………………

4.1. Data de la care începe detasarea

………………………………………………………………………………………………

4.2. Scopul detasării

………………………………………………………………………………………………

4.3. Durata preconizată a detasării:

………………………………………………………………………………………………


1) Comunicarea va fi transmisă inspectoratului teritorial de muncă în a cărui rază urmează să se desfăsoare activitatea salariatilor detasati.

2) Se va completa cu adresa completă (stradă, număr, localitate, stat).

3) Se va completa codul unic de înregistrare sau un alt număr de identificare a întreprinderii.

4) Se va completa cu adresa completă (stradă, număr, localitate, stat).

 

În baza dispozitiilor Legii nr. 344/2006 privind detasarea salariatilor în cadrul prestării de servicii transnationale, întreprinderea mentionată la pct. 2 va detasa următorii salariati:

 

Nr. crt.

Numele si prenumele

Functia/Meseria

Data nasterii

Codul numeric personal

Cetătenia5)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

6.1. Stampila

6.2. Data

.............................................

 

 

6.3. Semnătura

.............................................

 

Instructiuni de completare

 

Formularul trebuie să fie completat cu litere de tipar, utilizându-se numai spatiile punctate. Toate rubricile sunt obligatorii.

 


5) Pentru salariatii care nu au cetătenia unui stat membru al Uniunii Europene sau a unui stat membru al Spatiului Economic European se va completa obligatoriu si anexa nr. 2.

 

ANEXA Nr. 2

 

DECLARATIE

 

1.

Institutia destinatară

1.2

Denumire: Inspectoratul Teritorial de Muncă1)

..................................................................................................................

2.

Întreprinderea prevăzută la art. 1 din Legea nr. 344/2006 privind detasarea salariatilor în cadrul prestării de servicii transnationale

2.1.

Denumirea

....................................................................................................................

2.2.

Adresa2)

....................................................................................................................

2.3.

Numărul de înmatriculare3)

 

Declar pe propria răspundere, cunoscând că falsul în declaratii este pedepsit de legea penală în vigoare, că următorii salariati care nu au cetătenia unui stat membru al Uniunii Europene sau a unui stat membru al Spatiului Economic European si care sunt detasati în baza dispozitiilor Legii nr. 344/2006 privind detasarea salariatilor în cadrul prestării de servicii transnationale îndeplinesc conditiile legale de muncă din .........................4)

 

Nr. crt.

Numele si prenumele

Codul numeric personal

Cetătenia

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

3.1. Stampila

3.2. Data

.............................................

 

 

3.3. Semnătura

.............................................

 

Instructiuni de completare

 

Formularul trebuie să fie completat cu litere de tipar, utilizându-se numai spatiile punctate. Toate rubricile sunt obligatorii.


1) Declaratia va fi transmisă inspectoratului teritorial de muncă în a cărui rază urmează să se desfăsoare activitatea salariatilor detasati.

2) Se va completa cu adresa completă (stradă, număr, localitate, stat).

3) Se va completa codul unic de înregistrare sau un alt număr de identificare a întreprinderii.

4) Se va completa cu statul membru al Uniunii Europene sau statul membru al Spatiului Economic European pe teritoriul căruia întreprinderea mentionată la pct. 2 îsi are stabilit sediul.


GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 408/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 408/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 285 din 31 martie 2004, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 3 alineatul (1), după punctul 5 se introduce un nou punct, punctul 5\ cu următorul cuprins:

„51. comunică Comisiei Europene măsurile legislative adoptate în domeniile reglementate de directivele comunitare transpuse, potrivit domeniilor sale de responsabilitate, suplimentar fată de procesul de notificare a măsurilor nationale care transpun directivele comunitare;”.

2. La articolul 4 punctul II, subpunctul 19 se abrogă.

3. Alineatul (2) al articolului 6 va avea următorul cuprins:

„(2) Agentia Natională pentru Protectia Mediului este condusă de un presedinte cu rang de secretar de stat, ajutat de un vicepresedinte cu rang de subsecretar de stat.”

4. Alineatul (4) al articolului 10 va avea următorul cuprins:

„(4) Numărul maxim de posturi este de 504, exclusiv demnitarii si cabinetul ministrului.”

5. Alineatul (3) al articolului 11 va avea următorul cuprins:

„(3) Structurile desemnate ca organisme intermediare pentru programul operational sectorial pentru infrastructura de mediu sunt coordonate metodologic de Autoritatea de management pentru programul operational sectorial pentru infrastructura de mediu si sunt conduse de un director executiv.”

6. Alineatul (2) al articolului 18 va avea următorul cuprins:

„(2) Pentru activităti specifice de control la unitătile din subordine, pentru deplasări în caz de poluare, accidente industriale, apărare împotriva inundatiilor si fenomenelor meteorologice periculoase, pentru realizarea atributiilor ce revin organismelor intermediare pentru programul operational sectorial pentru infrastructura de mediu, precum si în caz de alte urgente de mediu si de gospodărire a apelor se utilizează un număr de 12 autovehicule cu un consum lunar de 300 litri/autovehicul.”

7. Anexele nr. 1 si 2 se modifică si se înlocuiesc cu anexele nr. 1 si 2 la prezenta hotărâre.

Art. II. - (1) Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, structurile din cadrul agentiilor regionale pentru protectia mediului desemnate ca organisme intermediare pentru programul operational sectorial pentru infrastructura de mediu se reorganizează ca organisme intermediare pentru programul operational sectorial pentru infrastructura de mediu, fără personalitate juridică, în subordinea Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor, si îsi desfăsoară activitatea în cele 8 regiuni de dezvoltare stabilite prin Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, cu modificările si completările ulterioare.

(2) Organismele intermediare prevăzute la alin. (1) vor functiona cu un număr total de 176 de posturi. Numărul si structura posturilor pe fiecare unitate regională se stabilesc prin ordin al conducătorului autoritătii publice centrale pentru protectia mediului.

(3) Patrimoniul si personalul aferent organismelor intermediare din cadrul agentiilor regionale pentru protectia mediului vor fi preluate prin protocol de predare-preluare, încheiat între Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor si agentiile regionale pentru protectia mediului, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul mediului si gospodăririi apelor,

Sulfina Barbu

Ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei,

Gheorghe Barbu

p. Ministrul finantelor publice,

Doina-Elena Dascălu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 7 februarie 2007.

Nr. 121.

 

ANEXA Nr. 1)

 

STRUCTURA ORGANIZATORICA

a Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor

 

ANEXA Nr. 2

 

A. Unităti care functionează în subordinea Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor

 

Nr. crt.

Denumirea unitătii

1.

Institutii publice cu personalitate juridică finantate integral din bugetul de stat

1.

Agentia Natională pentru Protectia Mediului

2.

Administratia Rezervatiei Biosferei „Delta Dunării”

3.

Garda Natională de Mediu

II.

Unităti fără personalitate juridică finantate integral din bugetul de stat

1.

Organismul intermediar pentru programul operational sectorial pentru infrastructura de mediu Bucuresti pentru Regiunea 8 - Bucuresti-Ilfov

2.

Organismul intermediar pentru programul operational sectorial pentru infrastructura de mediu Pitesti pentru Regiunea 3 - Sud-Muntenia

3.

Organismul intermediar pentru programul operational sectorial pentru infrastructura de mediu Sibiu pentru Regiunea 7 - Centru

4.

Organismul intermediar pentru programul operational sectorial pentru infrastructura de mediu Bacău pentru Regiunea 1 - Nord-Est

5.

Organismul intermediar pentru programul operational sectorial pentru infrastructura de mediu Cluj-Napoca pentru Regiunea 6 - Nord-Vest

6.

Organismul intermediar pentru programul operational sectorial pentru infrastructura de mediu Timisoara pentru Regiunea 5 - Vest

7.

Organismul intermediar pentru programul operational sectorial pentru infrastructura de mediu Craiova pentru Regiunea 4 - Sud-Vest Oltenia

8.

Organismul intermediar pentru programul operational sectorial pentru infrastructura de mediu Galati pentru Regiunea 2 - Sud-Est

III.

Unităti cu finantare externă si de la bugetul de stat

1.

Unităti de management al proiectului (UMP)

2.

Unităti de implementare a proiectului (UIP)

IV.

Institutii publice finantate din venituri proprii si de la bugetul de stat

1.

Agentia Natională pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase

 

NOTA: Numărul maxim de posturi finantate de la bugetul de stat pentru institutiile prevăzute la cap. I si II este de 3.739, din care un număr maxim de 289 de posturi pentru aparatul propriu al Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului.

 

B. Unităti care functionează sub autoritatea Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor

Nr. crt.

Denumirea unitătii

1.

Administratia Natională de Meteorologie

 

C. Unităti care functionează în coordonarea Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor

Nr. crt.

Denumirea unitătii

I.

Unităti finantate din venituri proprii

1.

Institutul National de Cercetare-Dezvottare pentru Protectia Mediului - ICIM Bucuresti

2.

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marin㠄Grigore Antipa” - I.N.C.D.M. Constanta

3.

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunării” - I.N.C.D.D.D. Tulcea

4.

Administratia Fondului pentru Mediu

5.

Administratia National㠄Apele Române”

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR SI TURISMULUI

 

ORDIN

pentru preluarea în legislatia internă a unor noi amendamente la prevederile anexei I „Reteaua de drumuri internationale «E»“ si ale anexei II „Conditiile pe care trebuie să le îndeplinească marile drumuri de circulatie iniernational㔠la Acordul european asupra marilor drumuri de circulatie internatională (AGR), încheiat la Geneva la 15 noiembrie 1975

 

În conformitate cu prevederile art. 3 din Legea nr. 455/2004 pentru acceptarea amendamentelor la Acordul european asupra marilor drumuri de circulatie internatională (AGR), încheiat la Geneva la 15 noiembrie 1975,

ministrul transporturilor, constructiilor si turismului emite următorul ordin:

Art. 1. - Se adoptă amendamentele la anexa I „Reteaua de drumuri internationale «E»“ si la anexa II „Conditiile pe care trebuie să le îndeplinească marile drumuri de circulatie international㔠la Acordul european asupra marilor drumuri de circulatie internatională (AGR), încheiat la Geneva la 15 noiembrie 1975, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,

Constantin Dascălu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 27 decembrie 2006.

Nr. 2.508.

 

ANEXĂ

 

AMENDAMENTE

la anexele I si II la Acordul european asupra marilor drumuri de circulatie internatională (AGR),

încheiat la Geneva la 15 noiembrie 1975, cu modificările ulterioare, adoptate prin Legea nr. 455/2004

 

 

Art. I. - Anexa I „Reteaua de drumuri internationale «E»“ se modifică după cum urmează:

„LISTA DRUMURILOR

A. Drumuri principate

(1) Drumuri cu orientare vest-est:

a) Drumuri de referintă:

Drumurile E 40 si E 60 se completează astfel:

E 40 Calais-Oostende-Gent-Bruxelles-Liège- Aachen-Koln-Olpe-Giessen-Bad Hersfeld- Herleshausen-Eisenach-Erfurt-Gera-Chemnitz- Dresden-Gorlitz-Legnica-Wroclaw-Opole- Gliwice-Krakow-Przemyśl-Lvov-Rovno- Zhitomir -Kiev -Kharkov -Rostov -nâ-Donu Lougansk-Volgograd-Astrakhan-Atyrau- Beineu -Kungrad -Nukus -Dasshaus-Buchara-Nawoy-Samarkand-Dihzak- Tashkent-Shymkent - Zhambyl - Bishkek - Almaty-Sary-Ozek-Taldykorgan - Usharal - Taskesken - Ayaguz - Georgiyevka - Ust - Kamenogorsk-RkWer;

E 60 Brest-Nantes-Tours-Orleans-Courtenay- Beaune-Besancon-Belfort-Mulhouse-Basel- Zürich - Winterthur - St. Gallen - St. Margrethen-Lauterach-Feldkirch-Imst- Innsbruck-Worgl-Rosenheim-Salzburg-Linz- Wien-Nickelsdorf-Mosonmagyarávâr-Gyor- Budapest-Püspökladány-Oradea-Cluj-Napoca- Turda -Târgu Mures -Brasov-Ploiesti- Bucuresti -Urziceni -Slobozia-Hârsova - Constanta -Agigea ... Poti-Samtredia- Khashuri-Tbilisi -Gandja -Evlak -Baku... Turkmenbashi-Gyzylarbat-Ashgabat-Tedjen- Mary-Chardzhu-Alat-Buchara -Karshi - Guzai-Sherobod-Termis-Dushanbe-Jirgatal- Sary Tash-Irkeshtam.

Se reintroduc E 88 de la Ankara la Refahiye (Turcia) si E 96 de la Izmir la Sivrihisar (Turcia), astfel:

E 88 Ankara-Yozgat-Syvas-Refahiye;

E 96 Izmir-Usak-Afyon-Sivrihisar.

Se extinde E 45 de la Goteborg la Karesuando (Suedia), astfel:

E 45 Karesuando-Gallivare-Storuman-Ostersund- Mora-Grums-Trollhattan-Goteborg - Frederikshavn -Aalborg -Arhus -VejIe-Kolding-Froslev-Flensburg-Hamburg-Hannover-Gottingen-Kassel-Hulda-Wurzburg- Nurnberg -Munchen - Rosenheim - Worgl - Insbruck-Brenner-Pass/Paso del Brenero- Fortezza-Bolzano-Trento-Verona-Modena- Cesena-Perugia-Fiano (Roma)-S.Cesareo (Roma) -Napoli -Salerno -Sicignano - Cosenza-Villa S. Giovanni ... Messina- Catania-Siracuza-Gela.

b) Drumuri de legătură:

Drumurile E 38 si E 68 se completează astfel:

E 38 Glukhov-Kursk-Voronezh-Saratov-Uralsk- Aktobe-Karabutak-Aralsk-Novokazalinsk- Kyzylorda-Shymkent;

E 68 Szeged-Arad -Mia-Deva-Sebes-Sibiu - Vestem-Făgăras-Brasov.

Se înlocuieste sectiunea Sozopol-Primorsko-Tcarevo a drumului E 87 (Bulgaria) cu sectiunea Marinka-Zvezdec, astfel:

E 87 Odessa -Izmail - Reni - Galati-Tulcea - Constanta-Vama-Burgas-Marinka-Zvezdec- Malko farnovo-Derekoy-Kirklareli-Baaeski- Havza -Kesan -Gelibolu -Eceabat - Canakkale-Ayvalik-Iymir-Selcuk-Aydin- Denizli-Acipayam-Korkuteli-Antalya.

Se reintroduce E 97 de la Trabzon la Askale (Turcia), astfel:

E 97 Trabzon-Gumushane-Askale.

(2) Drumuri cu orientare nord-sud

a) Drumuri de referintă:

Drumul E 85 se completează astfel:

E 85 Klaipeda-Kaunas-Vilnius - Lida-Slonim - Kobrin-Luck-Cemovcy-Siret-Suceava- Săbăoani-Roman-Bacău-Mărăsesti-Tisita- Buzău-Urziceni-Bucuresti-Giurgiu-Ruse- Bjala-Veliko Tarnovo-Stara Zagora-Haskovo- Svilengrad-Ormenio-Kastanies-Didymoteicho- Alexandropouli.

b) Drumuri de legătură:

Drumul E 81 se completează astfel: E 81 Mukacevo-Halmeu-Satu Mare-Zalău-Cluj-Napoca-Turda-Sebes -Sibiu -Pitesti- Bucuresti -Lehliu -Fetesti -Cernavodă - Constanta. Se introduce un nou drum european - E 99: E 99 Sanliurfa-Diyarbakir-Bitlis-Dogubeyazit-Igdir-Dilucu-Sadarak.

 

B. Drumuri de ramificatie, de legătură si conexiuni

Se introduc noi drumuri europene - E 263, E 577 si E 881, astfel:

E 263 Tallinn-Tartu-Luhamaa; E 577 Ploiesti-Buzău;

E 881 Izmit-Bursa-Balikesir-Manisa-Izmir-Cesme. Se modifică retelele următoarelor drumuri europene: E 441, E 581, E 583, E 673, E 675, E 691 si E 002, astfel:

E 441 Chemnitz-Plauen-Hof;

E 581 Tisita (în loc de Mărăsesti)-Tecuci-Albita-Leucheni-Kishinev-Odessa; E 583 Săbăoani (în loc de Roman)-Iasi-Sculeni-

Beltzy-Mohelerpodolsc-Vinnitza-Zhitomir; E 673 Lugoj-Ilia (în loc de Deva); E 675 Agigea (în loc de Constanta)-Negru Vodă/

Kardam; E 691 Ashtarak-Gumri-Ashotsk-Vale-Turkgozu-Posof-Kars-Horasan; E 002 Alyat-Saatli-Mehgri-Ordubad-Djulfa-

Nakhchivan-Sadarak.”

Art. II. - Anexa II „Conditii pe care trebuie să le îndeplinească marile drumuri de circulatie international㔠se modifică după cum urmează:

1. Cuprinsul se modifică după cum urmează: 1.1. Se introduce un nou capitol, capitolul V (capitolele V si VI devin capitolele VI si, respectiv, VII), cu următorul cuprins:

„V. GESTIONAREA TUNELELOR, ECHIPAMENTE DE SIGURANTĂ SI DISPOZITII GENERALE REFERITOARE LA TUNELE

1. Sisteme de management al traficului

2. Centrul de control

3. Iesiri de sigurantă si căi de acces pentru serviciile de interventie în caz de urgentă

4. Dotarea tunelelor

4.1. Dispozitive de iluminat, alimentare cu energie electrică si circuite electrice

4.2. Dispozitive pentru situatii de urgentă

4.3. Sisteme de ventilare

4.4. Alte dispozitive si sisteme pentru îmbunătătirea sigurantei circulatiei

5. Rezistenta structurii la foc”.

1.2. Capitolul VI va avea următorul cuprins:

„VI. MEDIUL ÎNCONJURĂTOR Sl AMENAJAREA PEISAJULUI

1. Consideratii generale

2. Integrarea drumurilor în mediul înconjurător

3. Principalele efecte adverse ale drumurilor asupra mediului înconjurător

3.1. Poluarea apei

3.1.1. Poluarea în timpul lucrărilor de drumuri

3.1.2. Poluarea sezonieră

3.1.3. Poluarea accidentală

3.1.4. Poluarea permanentă

3.2. Zgomotul

3.2.1. Factori de care trebuie să se tină seama

3.2.2. Măsuri de întreprins

4. Analiza problemelor privind efectele asupra peisajului si mediului cultural”.

1.3. Capitolul VI „ÎNTRETINERE” va fi renumerotat ca VII. 2. Textul anexei II se modifică după cum urmează:

2.1. Capitolul I .Generalităti”

Paragraful al IIlea se completează după cum urmează:

„Prevederile prezentei anexe referitoare la tunele se aplică tunelelor cu lungimi mai mari de 500 m. Unele prevederi ale acestor dispozitii se referă însă numai la tunele lungi.”

2.2. Capitolul II -Clasificarea drumurilor internationale” Punctul II.2 „Drumuri expres” va avea următorul cuprins: „Un drum expres este un drum rezervat pentru circulatia autovehiculelor, accesibil numai dintr-un nod rutier sau o intersectie controlată pe care:

(i) se interzic oprirea si parcarea pe partea/părtile

carosabilă/carosabile; si care (ii) nu se intersectează la nivel cu nicio cale ferată, linie de tramvai sau trecere pentru pietoni.”

2.3. Capitolul III „Caracteristici geometrice” II 1.1 Consideratii generale

Antepenultimul paragraf se completează după cum urmează:

„Drumurile internationale trebuie să aibă caracteristici omogene pe tronsoane suficient de lungi. Schimbarea categoriei se va face în punctele unde acestea pot fi percepute cu claritate de utilizatori (apropierea de o zonă construită, de intersectii, de puncte pentru încasarea taxei de peaj si puncte de frontiera sau la modificarea reliefului), iar zonelor cu curbe de tranzitie trebuie să li se acorde o atentie deosebită.”

111.2.1 Parametrii de bază

 

Tabelul privind valorile minime recomandate pentru parametrii traseului în plan si în profil longitudinal va avea următorul cuprins:

 

„Viteza de proiectare (km/h)

60

80

100

120

140

Raza minimă în plan (corespunzătoare unei supraînăltări de maximum 7 %) (m)

120

240

450

650

1.000

Declh/itate maximă (% care să nu fie depăsit)*

8

7

6

5

4

Panta maximă a profilului în lung în tunele noi**

5

5

5

5

5

 


* Declivitatea maximă trebuie diminuată cu 1% pentru drumuri expres si autostrăzi. în cazul în care se utilizează declivitatea maximă, trebuie să se tină seama de realizarea unei benzi suplimentare pentru circulatia vehiculelor lente.

** În cazul în care nu este posibilă o altă solutie din punct de vedere geografic. în tunele cu pante mai mari de 3% trebuie luate măsuri suplimentare si/sau pentru îmbunătătirea sigurantei circulatiei pe baza unei analize de risc.”

 

Raza convexă minimă în punctul cel mai înalt al profilului longitudinal (m) pentru părti carosabile cu:

- sens unic

- două sensuri de circulatie

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1.500

3.000

6.000

10.000

18.000

1.600

4.500

10.000

-

-

Raza concavă minimă în punctul cel mai de jos al profilului longitudinal (m)

1.500

2.000

3.000

4.200

6.000

 

Ultimul paragraf va avea următorul cuprins: „Curbele în plan orizontal vor fi, după caz, introduse prin curbe de tranzitie.”

III.3. Profil transversal între intersectii

Partea finală se completează după cum urmează:

„În acest scop, tunetele si podurile, structuri care sunt parte integrantă a drumului, trebuie, pe cât posibil, să aibă acelasi număr de benzi de circulatie cu cele existente înainte sau după aceste structuri, cu exceptia benzilor pentru stationare în caz de urgentă. Orice modificare a numărului de benzi de circulatie trebuie executată la o distantă suficientă de la intrarea pe aceste structuri.

Principalele criterii care se iau în considerare pentru tunele în vederea adoptării unei decizii privind numărul de tuburi ce se vor construi (un sigur tub sau două tuburi) sunt traficul prognozat si siguranta circulatiei (tinându-se, în special, seama de ponderea traficului greu,de panta si lungimea tunelului).

Zonele de oprire în caz de urgentă (refugii) trebuie să fie prevăzute la fiecare 1.000 m in tunelele bidirectionale înguste si cu trafic greu.

Noile tuneluri, care nu dispun de benzi de stationare pentru situatii de urgentă, trebuie prevăzute, pe cât posibil, cu trotuare de urgentă, supraînăltate sau nu, pentru a fi folosite de utilizatorii tunelelor în cazul unui incident rutier, în tunelele existente care nu sunt prevăzute nici cu bandă de stationare pentru situatii de urgentă, nici cu trotuar trebuie întreprinse măsuri suplimentare si/sau de modernizare pentru asigurarea sigurantei circulatiei.”

111.3.1. Numărul si lătimea benzilor ele circulatie

Paragrafele 2 si 3 se elimină.

III.5. Intersectii

Înaintea pct. III.5.1 se introduce următoarea definitie:

„Intersectia este un punct în care se întâlnesc 2 sau mai multi curenti de trafic.”

111.5.1. Alegerea tipului de intersectie

Ultimul paragraf se completează după cum urmează:

„Utilizarea intersectiilor cu semafor (sisteme cu 3 culori) în afara zonelor construite poate fi prevăzută cu conditia ca vizibilitatea si buna lor functionare să fie asigurate fără nici un risc pentru utilizatori.”

Hl.5.3.2. Caracteristici geometrice

Prima frază din cel de-al treilea paragraf va avea următorul cuprins:

„Curbele în plan orizontal vor fi prevăzute cu curbe de racordare cu lungime corespunzătoare.”

La ultimul paragraf se introduce o nouă literă, litera (c), cu următorul cuprins:

„(c) în cazul în care se reduce numărul de benzi de circulatie care converg, trebuie ca această reducere să se realizeze la o distantă suficientă fată de punctul de convergentă.”

2.4. Capitolul IV -Dotări”

IV.3.1. Glisiere si bariere de sigurantă

Paragraful al 4-lea se completează după cum urmează:

„Aceste dispozitive se pot instala pe lucrările de artă si în zonele din vecinătatea lor.”

Punctul IV.5. Iluminarea drumului se completează după cum. urmează:

„În unele zone specifice, cum sunt punctele de frontieră, tunelele, zonele-anexe, nodurile rutiere cu alte drumuri «E», zonele unde se percep taxe de. peaj etc. este recomandabilă iluminarea drumului. În situatia în care volumul traficului justifică instalarea si exploatarea iluminării, aceasta se recomandă a fi omogena si satisfăcătoare, dacă drumul traversează sau se afla în vecinătatea unei zone unde iluminarea ar putea să jeneze circulatia de pe drumul international (aeroporturi, zone industriale sau puternic urbanizate etc.).”

Titlul punctului IV.6.3. Protectia fată de animale va avea următorul cuprins:

„IV.6.3. Dispozitive de protectie fată de animale si a animalelor”

2.5. Se introduce un nou capitol, capitolul V (capitolele V si VI devin capitolele VI si, respectiv, VII), cu următorul cuprins:

„V. GESTIONAREA TUNELELOR, ECHIPAMENTE DE SIGURANTĂ SI DISPOZITII GENERALE REFERITOARE LA TUNELE

V.1. Sisteme de management al traficului

Tunelele cu volume mari de trafic trebuie echipate cu sisteme de gestionare a traficului pentru a se evita congestionarea circulatiei, în special în cazul unui incident rutier.

În cazul închiderii circulatiei în tunele, pe termen scurt sau lung, trebuie să se prevadă cele mai bune rute alternative posibile pentru evitarea tunelelor respective si să se facă cunoscut utilizatorilor punctele de redirijare a traficului, situate înainte de drumul de acces spre tunel.

În cazul unor accidente grave, toate tuburile tunelului trebuie imediat închise circulatiei. Traficul trebuie dirijat astfel încât vehiculele neafectate să poată iesi rapid din tunel.

V.2. Centrul de control

Tunelele lungi cu volume mari de trafic trebuie prevăzute cu un centru de control. Supravegherea traficului din mai multe tunele se poate efectua centralizat, la un singur centru de control.

Pentru tunelele situate în puncte de trecere a frontierei dintre două state sau care fac parte din diferite zone nationale de control va exista un singur centru de control cu functionare permanentă.

V.3. Iesiri de sigurantă si căi de acces pentru serviciile de interventie în caz de urgentă

Necesitatea amenajării iesirilor de sigurantă si distantele care ar trebui să fie între ele se stabilesc pe baza unei analize a riscurilor existente în tunelul respectiv. Totusi, pentru tunelele noi, se prevăd iesiri de sigurantă în cazul în care volumul traficului mediu zilnic anual este mai mare de 2.000 de vehicule pe o bandă de circulatie.

Distanta maximă între două iesiri de sigurantă nu trebuie să fie mai mare de 500 m.

La constructia viitoarelor tunele trebuie să se evite realizarea de adăposturi care nu dispun de o iesire spre căile de evacuare spre exterior.

În tunele bitubulare, în cazul unui incident rutier în unul dintre tuburi, celălalt tub. poate fi utilizat ca o cale de evacuare si de sigurantă. în acest scop, tuburile trebuie să fie conectate între ele, la intervale regulate, prin galerii de trecere pentru pietoni si.galerii care sa poată fi utilizate de serviciile de sigurantă. în absenta acestor facilităti trebuie să se prevadă, în fiecare tub, căi directe de acces spre exterior sau spre o galerie de sigurantă.

Pentru tunelele bitubulare este recomandabil să se prevadă o traversare a zonei centrale (banda mediană) la fiecare intrare si iesire din tunel, când aceast lucru este posibil din punct de vedere geografic, pentru a se permite seviciilor de sigurantă să aibă acces imediat în fiecare tub. V.4. Dotarea tunetelor

Toate instalatiile si echipamentele pentru siguranta utilizatorilor tunelului, in special telefoane pentru apel de urgentă, extinctoare incendiu, iesiri de sigurantă, refugii, indicarea frecventelor radio sau utilizarea radioului, trebuie să fie semnalizate prin mijloace si panouri foarte vizibile. Indicatoarele si panourile care se utilizează sunt cele descrise în Conventia privind indicatoarele rutiere si semnalizare, încheiată la Viena în 1968.

Dotările de sigurantă necesare în tunete se stabilesc pe baza unei analize a riscurilor pentru tunelul respectiv. O listă a acestor dotări este redată mai jos. Unele dintre aceste dotări sunt destinate în special pentru tunete lungi si/sau tunete cu trafic greu.

V.4.1. Dispozitive de iluminat, alimentare cu energie electrică si circuite electrice:

- iluminare normală pentru a se asigura soferilor o vizibilitate corespunzătoare, ziua si noaptea;

- iluminare de sigurantă care să permită o vizibilitate minimă în cazul unei întreruperi în alimentarea cu energie electrică;

- iluminare de evacuare, cum sunt indicatoarele reflectorizante, montate la o înăltime de maximum 1,5 m pentru dirijarea utilizatorilor în scopul evacuării tunelului ca pietoni, în caz de urgentă;

- alimentarea de sigurantă cu energie electrică, pentru a se asigura functionarea echipamentelor de securitate indispensabile pentru evacuarea utilizatorilor tunelului;

- proiectarea circuitelor electrice, de măsură si control, astfel încât un deranjament local (datorat, de exemplu, unui incendiu) să nu afecteze circuitele rămase intacte.

V.4.2. Măsuri pentru situatii de urgentă:

- posturi pentru urgente, echipate cel putin cu un telefon de apel în caz de urgentă si cu două stingătoare de incediu, care să fie instalate la intrarea si iesirea din tunete si în interiorul acestora, la intervale regulate. Aceste intervale sunt de maximum 150 m pentru tunete noi si 250 m pentru tunete existente;

- în plus, trebuie să se asigure alimentarea cu apă pentru pompieri în apropierea intrării si iesirii din tunel si în interiorul acestuia, la intervale de celmult 250 m.

V.4.3. Sisteme de ventilare

Pentru asigurarea controlului poluantilor emisi de autovehicule în conditii normale si în cazul unui incident rutier, precum si al aerului si fumului în cazul unui incediu, trebuie să se prevadă sisteme corespunzătoare de ventilare. în cazul în care este necesară o ventilatie mecanică, trebuie respectate următoarele recomandări:

- în tunele cu circulatie bidirectională sau unidirectională congestionată, ventilatia longitudinală se utilizează numai în situatia în care, din analiza riscurilor pentru tunelul respectiv, rezultă că această solutie este acceptabilă si/sau că s-au întreprins măsuri corespunzătoare;

- în alte cazuri se utilizează sisteme de ventilatie transversală sau semitransversală;

- în tunele bidirectionale cu ventilatie transversală sau semitransversală, dotate cu un centru de control, trebuie să se instaleze trape pentru extragerea aerului si fumului, care pot fi comandate individual sau în grup, cu conditia ca lungimea, tunelului si volumul traficului sa justifice această solutie. în plus, viteza longitudinală a aerului si fumului trebuie monitorizată permanent, iar procesul de comandă a sistemului de ventilatie să fie reglat în consecintă;

- în tunele bitubulare trebuie implementate mijloace corespunzătoare pentru a se împiedica propagarea fumului si a gazelor dintr-un tub în altul, în cazul unui incendiu.

V.4.4. Alte dispozitive si sisteme pentru îmbunătătirea sigurantei circulatiei:

- instalatii pentru emisiuni radio utilizabile de către serviciile de sigurantă;

- sisteme pentru supraveghere video si detectarea automată a incidentelor rutiere si/sau a incendiilor;

- sisteme de informare a utilizatorului (radio, difuzoare, panouri cu mesaje variabile);

- semafoare, bariere si alte echipamente pentru oprirea, dacă este cazul, a vehiculelor înainte de intrarea în tunel si, după caz, indicatoare rutiere si alte mijloace corespunzătoare în interiorul tunelului;

- sisteme de detectare a supraîncălzirii vehiculelor care transportă mărfuri (se instalează în exteriorul tunelului);

- semnalizare rutieră si/sau marcaj rutier pentru facilitarea mentinerii de câtre soferi a unei distante corespunzătoare fată de vehiculul din fată;

- sisteme automate pentru detectarea nerespectării regulilor de circulatie, în special în privinta limitelor de viteză si a distantelor între vehicule.

V.5. Rezistenta structurii la foc

Structura principală a tunetelor trebuie să asigure un nivel suficient de rezistentă la foc, deoarece, în cazul unei prăbusiri locale, aceasta poate avea consecinte catastrofale (de exemplu, un tunel ce traversează sub firul unei ape sau un tunel care poate provoca prăbusirea unei structuri vecine importante).”

2.6. Capitolul VI „Mediul înconjurător si amenajarea peisajului” va avea următorul cuprins:

„VI.1. Consideratii generale

Drumurile reprezintă un instrument la dispozitia utilizatorilor, construit în cadrul procesului de amenajare a teritoriului unui oras sau al unei tări. Ele permit deplasarea si transportul de persoane si de mărfuri si asigură accesul la locurile de muncă, de odihnă sau de distractie. Cu toate acestea, în unele cazuri, ele creează diverse poluări (zgomote, poluanti, vibratii) atât în interiorul, cât si în afara zonelor urbane,poluări care au astăzi noi dimensiuni datorită cresterii considerabile a traficului. Având în vedere impactul unui drum asupra mediului înconjurător, acesta trebuie studiat cu atentie pentru a se obtine efecte pozitive maxime, respectiv corectarea efectelor negative, pentru diminuarea acestui impact.

Preocuparea permanentă pentru conservarea calitătii (vizuale si ecologice) a mediului înconjurător implică si necesitatea proiectării drumurilor în armonie cu peisajul.

De aceea, este important ca fiecare administratie să se preocupe de cunoasterea elementelor mediului înconjurător respectiv si, în consecintă, să întreprindă măsuri corespunzătoare pentru informarea utilizatorilor asupra acestor elemente si asupra regulilor pentru protejarea lor.

VI.2. Integrarea drumurilor în mediul înconjurător

Pentru drumuri noi sau modernizarea celor existente trebuie să se examineze efectele directe si indirecte ale drumului si circulatiei asupra:

- persoanelor, faunei si florei;

- solului, subsolului, apei, aerului, microclimatului;

- peisajului, bunurilor materiale si patrimoniului cultural, în acest scop, este necesar să se ia în considerare

următoarele:

- buna coordonare a traseului în plan si a profilului longitudinal în raport cu elementele peisajului trebuie să asigure nu numai integrarea armonioasă a traseului în topografia locului si în strategia de amenajare a teritoriului, ci si prevenirea impactului nefavorabil asupra sigurantei utilizatorilor rutieri;

- poluarea sonoră, vibratiile si poluarea aerului si a apei determinate de trafic, precum si întretinerea si exploatarea drumurilor trebuie să fie limitate, cât mai mult posibil, prin mijloace corespunzătoare, conform regulilor si reglementărilor tărilor interesate.

În situatia în care un drum nou si lucrările pe care acesta le comportă influentează în mod considerabil peisajul, este preferabil să se asigure calitatea mediului înconjurător prin crearea unui nou peisaj si nu prin mascarea celui existent.

VI.3. Principalele efecte adverse ale drumurilor asupra mediului înconjurător

Cele mai acute probleme sunt determinate, în general, de poluarea apei si prin zgomot. Poluarea apei poate afecta omul si mediul său înconjurător, în timp ce zgomotul influentează direct ritmul vietii sale si în special odihna sa.

VI.3.1. Poluarea apei

Există patru tipuri de poluare a apei din cauza drumului.

întrucât sistemele de scurgere conventionale nu evacuează decât o mică parte din poluantii ce se depun pe calea de rulare, este necesar să se prevadă solutii specifice pentru fiecare tip de poluare.

VI.3.1.1. Poluare în timpul lucrărilor de drumuri

Pe de o parte, există eroziunea solului si terasamentelor de către apa de ploaie care transportă particule fine de material. Pentru eliminarea acestui fenomen este important să se defriseze sau decapeze numai suprafetele necesare lucrărilor respective. Instalarea temporară de bazine de decantare sau de infiltrare permite reducerea si retinerea materialelor rezultate în locurile cele mai susceptibile de producerea lor. Pe de altă parte, utilajele pentru lucrările de drumuri lasă urme de ulei si alte materiale în suspensie.

VI.3.1.2. Poluarea sezonieră

Poluarea sezonieră este cauzată de dizolvarea si împrăstierea produselor antiderapante utilizate pentru întretinerea drumurilor pe timp de iarnă, majoritatea acestor produse fiind, în general, bazate pe clorură de sodiu. Acest tip de poluare poate fi diminuat prin reducerea cantitătilor de sare împrăstiată pe suprafata drumului. Se recomandă, cu insistentă, acoperirea corespunzătoare a stocurilor de substante antiderapante pentru a se evita scurgerea permanentă a saramurilor.

VI.3.1.3. Poluarea accidentală

Poluarea accidentală este determinată de scurgerile care au loc în cazul unui accident rutier în care au fost implicate vehicule care transportă mărfuri periculoase. Din statistici rezultă că ele se produc în special în afara zonelor construite. Hidrocarburile constituie cauzele principale ale acestui tip de poluare. Solutiile utilizate nu se referă numai la măsuri privind infrastructura, ci si la aspecte referitoare la exploatare. Zonele cele mai susceptibile pot fi protejate prin instalarea de glisiere sau rambleuri ori prin realizarea unui sistem etans de scurgere.

VI.3.1.4. Poluarea permanentă

Poluarea cronică cuprinde toate formele de poluare determinate de circulatia vehiculelor: uzura căii de rulare, coroziunea elementelor metalice, uzura pneurilor si emisiile gazelor de esapament. Trebuie mentionat că numai o mică parte din cantitătile emise este antrenată de apele de ploaie spre punctele de colectare. Totusi, în cazul unei ploi puternice sau al unei inundatii de mică amploare, acestea pot prelua o parte importantă de emisii, provocând astfel o anumită poluare. în consecintă se recomandă sporirea capacitătii maxime de epurare prin canalele de scurgere si prin sol.

VI.3.2. Zoomotul

Zgomotul rutier este o combinatie a unor sunete neplăcute si nedorite provocate de circulatia autoturismelor si/sau autocamioanelor. Nivelul zgomotului, măsurat în decibeli (dBA), poate afecta viata cotidiană a oamenilor si odihna acestora.

Relatiile dintre nivelul zgomotului constatat si poluare permite definirea limitelor maxime după care ar trebui intervenit prin adoptarea unor măsuri. Aceste limite, care se stabilesc la nivel national sau - în lipsa acestora - de administratori, variază de la tară la tară.

VI.3.2.1. Factori de care trebuie să se tină seama

În cadrul studiilor privind evaluarea impactului sonor asupra mediului se examinează următorii parametri:

- informatiile privind traficul estimat pe timpul zilei si noaptea si la anumite ore, precum si structura acestuia (ponderea vehiculelor grele);

- zone locuite sau sensibile, dacă este cazul;

- informatii privind relieful;

- natura proiectului: nou, existent sau modernizare;

- informatii privind îmbrăcămintea rutieră;

- natura clădirilor care se protejează; măsurile diferă pentru spitale, locuinte si fabrici;

- categoria drumului respectiv si limite de viteză maxim admise etc.

VI.3.2.2. Măsuri de întreprins

Se au în vedere următoarele măsuri:

- evitarea zonelor locuite sau sensibile (scoli, spitale);

- instalarea de dispozitive de protectie (bariere contra zgomotului);

- utilizarea de îmbrăcăminti mai putin zgomotoase, unde este posibil;

- izolarea acustică a fatadelor;

- examinarea surselor de poluare sonoră existente în documentatia de urbanism.

VI.4. Analiza problemelor privind efectele asupra peisajului si mediului cultural

Elementele peisajului care sunt vizibile de pe drum vor contribui la siguranta circulatiei si a confortului utilizatorilor rutieri. Ele vor suplimenta si întări orientarea vizuală si vor adăuga interes parcursului.

Posibilitatea vizualizării oraselor, râurilor, dealurilor etc. permite utilizatorilor să se orienteze si trebuie mentinută cât mai mult posibil.

Vegetatiile (de-a lungul traseului sau în alte forme) pot contribui la îmbunătătirea orientării vizuale si ruperea monotoniei parcursului, cu conditia ca amplasarea lor să nu determine riscuri suplimentare asupra sigurantei circulatiei.

Amenajarea peisajului poate contribui si la protejarea contra orbirii si contra intemperiilor (vânt, zăpadă etc).

La instalarea barierelor antizgomot trebuie să se acorde o atentie specială construirii lor pentru a se asigura că ele se integrează la maxim în peisaj si că informatiile care astfel nu ar mai fi vizibile utilizatorilor vor fi totusi asigurate acestora.

Este de dorit ca patrimoniul cultural din regiunile traversate să fie semnalizat utilizatorilor rutieri prin mijloace corespunzătoare: panouri, centre de informare în zonele de servicii si odihnă etc.

Din considerente legate direct de siguranta circulatiei, publicitatea comercială în vecinătatea drumului trebuie evitată.”

2.7. Capitolul VI „întretinere” se renumerotează ca VII.

VII.1. Consideratii generale

Paragraful al doilea se completează după cum urmează:

„Este de dorit să se prevadă, încă din faza de proiectare si constructie, operatiunile viitoare de întretinere pentru siguranta traficului si reducerea costurilor si efectelor negative ale curentilor de circulatie.”

Se introduce un nou paragraf cu următorul cuprins:

„închiderea totală ori partială a benzilor de circulatie din cauza lucrărilor de constructii sau de întretinere planificate anterior trebuie să înceapă întotdeauna în exteriorul tunetelor.”

 

MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR SI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

privind completarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale nr. 765/2006 pentru aprobarea Listei cuprinzând societătile de asigurare si asigurare-reasigurare care practică asigurări pentru culturi agricole, animale, păsări, familii de albine si pesti, agreate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, pentru anul agricol2006-2007

 

Având în vedere prevederile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamităti naturale în agricultură, cu modificările ulterioare, ale art. 6 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamităti naturale în agricultură, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor nr. 419/2002, precum si prevederile Legii nr. 503/2004 privind redresarea financiară si falimentul societătilor de asigurare,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 155/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, cu modificările si completările ulterioare,

văzând Adresa nr. 183.992 din 18 decembrie 2006 a Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor si Referatul de aprobare nr. 81.297 din 22 decembrie 2006 pentru agrearea societătilor de asigurare si asigurare-reasigurare autorizate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor sa practice asigurări pentru culturile agricole si pentru animale,

ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale emite următorul ordin:

Art. I. - Anexa la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale nr. 765/2006 pentru aprobarea Listei cuprinzând societătile de asigurare si asigurare-reasigurare care practică asigurări pentru cuituri agricole, animale, păsări, familii de albine si pesti, agreate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, pentru anul agricol 2006-2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 959 din 29 noiembrie 2006, se completează cu un nou punct, punctul 12, cu următorul cuprins:

„12. Societatea Comercială «Asigurare Reasigurare ARDAF» - S.A.”

Art. II. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale,

Dan Stefan Motreanu

 

Bucuresti, 7 februarie 2007.

Nr. 70.

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR SI TURISMULUI

 

ORDIN

privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2007 al Regiei Autonome „Administratia Română a Serviciilor de Trafic Aerian - ROMATSA” care functionează sub autoritatea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului

 

În temeiul prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 1/2007 pentru aprobarea bugetelor de venituri si cheltuieli ale unitătilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, precum si a autoritătilor publice centrale, ale art. 11 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 46/1998 pentru stabilirea unor masuri în vederea îndeplinirii obligatiilor asumate de România prin aderarea la Conventia internatională EUROCONTROL privind cooperarea pentru securitatea navigatiei aeriene si la Acordul multilateral privind tarifele de rută aeriană, republicată, cu modificările ulterioare, si ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul transporturilor, constructiilor si turismului emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Se aprobă bugetul de venituri si cheltuieli pe anul 2007 al Regiei Autonome „Administratia Română a Serviciilor de Trafic Aerian - ROMATSA” care functionează sub autoritatea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, prevăzut în anexa care face parte integranta din prezentul ordin.

(2) Defalcarea pe trimestre a indicatorilor prevăzuti în bugetul de venituri si cheltuieli al Regiei Autonome „Administratia Româna a Serviciilor de Trafic Aerian - ROMATSA” se aprobă de Consiliul de administratie al acesteia.

Art. 2. - (1) Cheltuielile prevăzute în bugetul de venituri si cheltuieli anexat reprezintă limite maxime si nu pot fi depăsite decât în cazuri justificate, cu aprobarea Ministerului transporturilor, Constructiilor si Turismului.

(2) În cazul în care în executie se înregistrează depăsiri sau nerealizări ale veniturilor totale aprobate, Regia Autonom㠄Administratia Română a Serviciilor de Trafic Aerian - ROMATSA” va putea efectua cheltuielile totale proportional cu realizarea veniturilor totale.

Art. 3. - Regia Autonom㠄Administratia Română a Serviciilor de Trafic Aerian - ROMATS” va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,

Radu Mircea Berceanu

 

Bucuresti, 7 februarie 2007.

 Nr. 218.

 

ANEXA I

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR Sl TURISMULUI

Regia Autonom㠓ADMINISTRATIA ROMÂNĂ A SERVICIILOR DE TRAFIC AERIAN” - ROMATSA

Bucuresti, sector 1, strada Ion lonescu de la Brad nr. 10 Cod unic de înregistrare: R 1589932

 

BUGETUL PE VENITURI Sl CHELTUIELI PE ANUL 2001

- mii M -

 

 

INDICATORI

Nr. rd.

2006 Preliminat

2007 Propuneri

Diferente

%

0

1

2

3

4

5

6 = 5-4

7 = 5/4

I.

 

VENITURI TOTALE (rd.2+rd.11+rd.16)

1

558.354,44

514.270,79

44.083,65

92.10

 

1.

Venituri din exploatare - total, din care:

2

553.186,72

513.035,29

-40.151,43

92,74

 

 

a) productia vânduta

3

505.013,96

510.726.58

5.712.62

101.13

 

 

b) venituri din vânzarea mărfurilor

4

0.00

0,00

0.00

0,00

 

 

c) venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri, din care:

5

0,00

0,00

0,00

0.00

 

 

- subventii, cf.prevederi legale în vigoare

5a

0,00

0,00

0,00

0,00

 

 

- transferuri, cf.prevederi legale în vigoare

5b

0,00

0,00

0,00

0,00

 

 

d) productia imobilizată

6

365,00

353,00

-12.00

96,71

 

 

e) alte venituri din exploatare, din care :

7

651,04

529,50

-121,54

81,33

 

 

- venituri din subventii de exploatare aferente altor venituri

8

0,00

0,00

0.00

0,00

 

 

- alte venituri din exploatare

9

651,04

529,50

-121,54

81,33

 

 

f) venituri din provizioane, din care:

10

47.156,72

1.426,21

-45730,51

3.02

 

 

- proviz.pt.riscuri si cheltuieli (OG 46/98)

10a

47.156,72

1.426,21

-45.730,51

3,02

 

 

- proviz.pt.fd.participare la profit

10b

0,00

0.00

0,00

0.00

 

2.

Venituri financiare • total, din care:

11

5.167,72

1.235,50

•3.932,22

23.91

 

 

a) venituri din interese de participare

12

0,00

0.00

0.00

0.00

 

 

b) venituri din alte investitii financiare si creante care fac parte din activele Imobilizate

13

0,00

0,00

0,00

0,00

 

 

c) venituri din dobânzi

14

1.326,86

882,50

-444,36

66.51

 

 

d) alte venituri financiare

15

3.840,86

353,00

-3.487,86

9.19

 

3.

Venituri extraordinare

16

0,00

0,00

0,00

0,00

 

 

 

 

INDICATORI

Nr. rd.

2006 Preliminat

2007 Propuneri

Diferente

%

0

1

2

3

4

5

6 = 5-4

7 = 5/4

II.

 

CHELTUIELI TOTALE (rd.18+rd.46+rd.49)

17

558.124,00

511.793,05

-46.330,94

91,70

 

1.

Cheltuieli de exploatare - total, din care :

18

546.338,51

509.675,05

-36.663,45

93,29

 

 

a) cheltuieli materiale

19

9.923,49

9.845,77

-77,72

99.22

 

 

b) alte cheltuieli din afară (cu energia si apa)

20

3.734,76

3.705,51

-29,25

99,22

 

 

c) cheltuieli privind mărfurile

21

0,00

0,00

0,00

0,00

 

 

d) cheltuieli cu personalul, din care :

22

253.737,83

296.212,65

42.474.82

116.74

 

 

- salarii totale, din care:

23

196.721,00

229.542,47

32.821,47

116.68

 

 

- salarii negociate

23a

196.721,00

208.675,00

11.954,00

106.08

 

 

- cheltuieli cu asigurările si protectia socială, din care :

24

47.901,28

53.568,65

5.667,37

111.83

 

 

- cheltuieli privind contributia la asigurări sociale

25

27.177,75

31.377,99

4.200,24

115.45

 

 

- cheltuieli privind contributia la asigurări pt.somaj

26

4.918,03

4.590,85

-327,18

93.35

 

 

- cheltuieli privind contributia la asigurări sociale de sănătate

27

14.004,97

13.984,35

-20,62

99,65

 

 

- alte cheltuieli cu personalul, din care :

28

9.115,55

13.101,53

3.985,98

143.73

 

 

- fonduri speciale aferente fondului de salarii, din care:

29

6.690,55

9.278,54

2.587,99

138,68

 

 

- cheltuieli sociale 2%, din care:

29a

2.807,28

4.173,50

1.366.22

148.67

 

 

- tichete de cresă (cf.art.3 din L193/2006)

29a1

0,00

0,00

0,00

0.00

 

 

- tichete cadou pentru eh.sociale (cf.art.2 din L193/2006)

29a2

0,00

0,00

0,00

0.00

 

 

- fond accidente muncă si boli profesionale (L346/2002-1,974%)

29b

3.883,27

4.531,18

647.91

116.66

 

 

- fond garantare plata creante salaraie (L200/2006-0,26%)

29c

0,00

573,86

573,86

0,00

 

 

- tichete de masă

30

600,00

706,00

106.00

117.67

 

 

- asigurare persoane

31

1.825,00

3.116,99

1.291,99

170,79

 

 

e) ajustarea valorii imobilizărilor corporale si necorporale

32

86.912,01

43.029,50

-43.882,51

49.61

 

 

0 ajustarea valorii activelor circulante

33

0,00

0,00

0,00

0.00

 

 

g) alte cheltuieli de exploatare, din care :

34

192.030,42

156.881,62

-35.148,80

81.70

 

 

- chelt. cu prestatiile din afara societătii, din care:

35

124.581,86

143.349,45

18.767,59

115.06

 

 

- cheltuieli de protocol, din care:

36

4,61

49,55

44,94

1.074,84

 

 

- tichete de cadou pentru protocol (cf.art.2 din L193/2006)

36a

0,00

0.00

0,00

0.00

 

 

- cheltuieli de reclamă si publicitate, din care:

37

275,95

270,05

-5.90

97,86

 

 

- tichete cadou pentru ch. reclamă si publicitate (cf.art.2 din L193/2006)

37a

0,00

0,00

0,00

0,00

 

 

INDICATORI

Nr. rd.

2006 Preliminat

2007 Propuneri

Diferente

%

0

1

2

3

4

5

6*5-4

7 = 5/4

 

 

- tichete cadou pentru campanii de marketing, studiul pietei, promovarea pe piete existente sau noi (cf.art.2 din L193/2006)

37b

0,00

0,00

0,00

0.00

 

 

- cheltuieli cu sponsorizarea

38

7,37

75,32

67,95

1.021.98

 

 

- taxa licentiere MTCT

39

24.881,25

24.812,37

•68,88

99,72

 

 

- chelt. cu deplasări externe

40

2.899,10

2.357.93

-541,17

81,33

 

 

- contributii EUROCONTROL

41

26.016,00

29.087,94

3.071,94

111,81

 

 

- cheltuieli cu transportul persoanelor la si de la locul de munca

42

1.046.38

1.011,98

-34,40

96,71

 

 

- alte cheltuieli, din care :

43

67.448.56

13.532,17

-53.916,39

-921.72

 

 

- taxa pt.activitatea de exploatare a resurselor minerale

44

0,00

0,00

0,00

0,00

 

 

- redeventa din concesionarea bunurilor publice

45

0,00

0,00

0,00

0.00

 

2.

Cheltuieli financiare - total, din care:

46

11.785.4S

2.118,00

-9.667,49

i7.tr <http://i7.tr>

 

 

- cheltuieli privind dobânzile

47

1.032,67

353,00

•«79,67

34,16

 

 

- arte cheltuieli financiare

48

10.752,82

1.765,00

-8.987,82

16,41

 

3.

Cheltuieli extraordinare

49

0,00

0,00

0,00

om

III.

REZULTAT BRUT (profit / pierdere)

50

230,44

2.477,74

2.247,29

1.075JH

rv.

ALTE CHELTUIELI DEDUCTIBILE STABILITE POTRIVIT LEGII, din care:

51

11,52

123,89

112,36

1.075,24

 

- fond de rezervă

52

11,52

123.89

112,36

1.075.34

V.

ACOPERIREA PIERDERILOR DIN ANII PRECEDENTI

53

0,00

0.00

0,00

0.S0

VI.

IMPOZIT PE PROFIT

54

35,03

376,82

341,59

1.075,14

VII.

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

55

195,41

2.101,12

1.905,70

1.075.»

 

1-

Rezerve legale

56

11,52

123,89

112,37

1.075,24

 

2-

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenti

57

0,00

0,00

0,00

0,00

 

3.

Alte rezerve reprezentând facilitati fiscale prevăzute de lege

58

0,00

0,00

0,00

0,00

 

4.

Constituirea surselor proprii de finantare pentru proiectele cofinantate din împrumuturi externe, precum si pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, platii dobânzilor, comisioanelor si altor costuri aferente acestor împrumuturi externe

59

0,00

0,00

0,00

0,00

 

5.

Arte repartizări prevăzute de lege

60

0,00

0,00

0,00

0,00

 

 

INDICATORI

Nr. rd.

2006 Preliminat

2007 Propuneri

Diferente

%

0

1

2

3

4

5

6 = 5-4

7 = 5/4

 

6.

Participarea salariatilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de baza mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exercitiul financiar de referintă

61

0,00

197,72

197,72

0,00

 

7.

Minim 50% vărsâminte la bugetul de stat sau local în căzui regiilor autonome, ori dividende în cazul societătilor/companiilor nationale si societătilor cu capital integral sau majoritar de stat

62

100,00

988,62

888,62

988,62

 

8.

Profitul nerepartizat pe destinatiile prevăzute la pct.1-7 se repartizează la alte rezerve si constituie sursă proprie de finantare

63

83,89

790,89

707,00

942,77

VIII.

SURSE DE FINANTARE A INVESTITIILOR, din care :

64

86.995,90

62.238,80

-24.757,10

71,8*

 

1.

Surse proprii

65

86,995,90

62.238,80

-24.757,10

71,$4

 

2-

Alocatii de la buget

66

0.00

0,00

0,00

0,00

 

3.

Credite bancare:

67

0.00

0,00

0,00

o5oo

 

 

- interne

68

0,00

0,00

0,00

0.00

 

 

- externe

69

0,00

0,00

0,00

0,00

 

4.

Alte surse

70

0,00

0,00

0,00

0,00

IX.

CHELTUIELI PENTRU INVESTITII, din care:

71

57.343,33

62.238,80

4.895,47

108,54

 

1.

investitii, inclusiv investitii în curs la finele anului

72

44.208,38

55.947,69

11.739

126.95

 

2.

Rambursări rate aferente creditelor pentru investitii si rate leasing :

73

13.134,95

6.291,11

-6.844

47,90

 

 

- credite externe

74

12.415,17

5.828,24

-6.587

46,94

 

 

- rate leasing

75

719,78

462,87

-257

64,31

X.

REZERVE, din care:

76

95,41

914,78

819,36

958,76

 

1.

Rezerve legale

77

11,52

123,89

112,37

1 075,2-4

 

2,

Rezerve statutare

78

0,00

0,00

0,00

0,00

 

3.

Alte rezerve

79

83,89

790,89

707,00

942,77

XI.

DATE DE FUNDAMENTARE

80

X

X

X

X

 

1

Venituri totale

81

558.354,44

514.270,79

-44.083,65

92,10

 

2

Cheltuieli aferente veniturilor totale

82

558.124,00

511.793,05

-46.330,94

91,70

 

3

Număr prognozat de personal la finele anului

83

1.885

1.930

45

102.39

 

4

Număr mediu de personal total

84

1.885

1.926

41

102.18

 

 

INDICATORI

Nr. rd.

2006 Preliminat

2007 Propuneri

Diferente

%

0

1

2

3

4

5

6 = 5-4

7 = 5/4

 

5

Fond de salarii negociate, din care:

85

196.721,00

208.675,00

11.954,00

106,08

 

 

a) fondul de salarii aferent posturilor blocate

86

0,00

0,00

0,00

0,00

 

 

b) fond de salarii aferent conducătorului operatorului economic, din care:

87

382,43

405,69

23,26

106,08

 

 

- sporuri, adaosuri, premii si alte drepturi de natură salarială

88

208,60

221,29

12,69

106,08

 

 

- premiul anual, potrivit art.7(4) din OUG nr.79/2001

89

X

X

X

X

 

 

c) fond de salarii aferent personalului angajat pe bază de contract individual de muncă cu durată nelimitată de timp

90

195.500,55

207.159,31

11.658,76

105,96

 

 

d) fond de salarii aferent personalului angajat pe bază de contract individual de muncă cu durată limitată de timp

91

233,02

360,00

126,98

154,49

 

 

e) alte cheltuieli cu personalul

92

605,00

750,00

145,00

123,97

 

6

Castig mediu lunar pe salariat

93

8.657,71

8.983,52

326

103.76

 

7

Productivitatea muncii pe total personal mediu (mii lei/persona) - Tn preturi curente

94

X

X

X

X

 

8

Productivitatea muncii pe total personal mediu (mii lei/persona) - Tn preturi comparabile

95

X

X

X

X

 

9

Productivitatea muncii pe total personal mediu exprimată Tn nr.total zboruri/pers.

96

218,68

227,13

8,44

103,86

 

10

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale [(cheltuieli totale/venituri totale)*1000]

97

999,59

995,18

•4,41

99,96

 

11

Plati restante - total

98

0,00

0,00

0,00

0,00

 

 

- preturi curente

99

0,00

0,00

0,00

0,00

 

 

- preturi comparabile (rd.99*indicele de crestere a preturilor prognozat)

100

0,00

0,00

0,00

0,00

 

12

Creante restante - total

101

12.374,67

12.127,18

-247.49

98,00

 

 

- preturi curente

102

12.374,67

12.127,18

-247,49

98.00

 

 

- preturi comparabile (rd.102*indicele de crestere a preturilor prognozat)

103

12.869,66

12.127,18

-742,48

94.03

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

AUTORITATEA NATIONALĂ PENTRU TINERET

 

ORDIN

privind aprobarea Structurii programelor Autoritătii Nationale pentru Tineret în domeniul tineretului - 2007, a Metodologiei de finantare a proiectelor de tineret în cadrul programelor Autoritătii Nationale pentru Tineret în domeniul tineretului - 2007

si a Metodologiei de finantare a proiectelor de tineret la concursurile locale de proiecte de tineret

 

În temeiul Hotărârii Guvernului nr. 384/2005 privind organizarea si functionarea Autoritătii Nationale pentru Tineret, cu modificările si completările ulterioare,

în baza Referatului Directiei programe pentru tineret, informare, cooperare si parteneriat cu SAT nr. 272 din 22 ianuarie 2007,

presedintele Autoritătii Nationale pentru Tineret emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Structura programelor Autoritătii Nationale pentru Tineret în domeniul tineretului - 2007, prevăzută în anexa A care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Se aprobă Metodologia de finantare a proiectelor de tineret în cadrul programelor Autoritătii Nationale pentru Tineret în domeniul tineretului - 2007, prevăzută în anexa B care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3. - Se aprobă Metodologia de finantare a proiectelor de tineret la concursurile locale de proiecte de tineret, prevăzută în anexa C care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - Directia programe pentru tineret, informare, cooperare si parteneriat cu SAT, Directia economică si Directia juridic si resurse umane din cadrul Autoritătii Nationale pentru Tineret vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5. - Directia programe pentru tineret, informare, cooperare si parteneriat cu SAT va comunica prezentul ordin tuturor celor interesati, în vederea punerii în aplicare.

Art. 6. - Pe data intrării în vigoare a prevederilor prezentului ordin, orice altă dispozitie contrară se abrogă.

Art. 7. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Autoritătii Nationale pentru Tineret,

Károly Borbely

 

Bucuresti, 22 ianuarie 2007.

Nr. 1.245.

 

ANEXA A

 

STRUCTURA

programelor Autoritătii Nationale pentru Tineret

în domeniul tineretului – 2007

 

CAPITOLUL I

Programele Autoritătii Nationale pentru Tineret în domeniul tineretului – 2007

 

Art. 1. - Programele Autoritătii Nationale pentru Tineret în domeniul tineretului pe anul 2007, aprobate prin Legea bugetului de stat pe anul 2007 nr. 486/2006, sunt:

a) Program de centre de tineret, denumit în continuare P1;

b) Program de sustinere a actiunilor de tineret, denumit în continuare P2;

c) Program de cercetare socială în domeniul tineretului, denumit în continuare P3.

 

CAPITOLUL II

P1 - Program de centre de tineret

 

Art. 2. - Scop: dezvoltarea si diversificarea ofertei de servicii si programe pentru tineret, conform legislatiei în domeniu.

Art. 3. - Obiectiv: crearea infrastructurii specifice serviciilor si programelor pentru tineret.

Art. 4. - Buget 2007: 1.500 mii lei.

Art. 5. - Indicatori 2007:

- indicatori de eficientă:

- cheltuieli medii/centru (mii lei): 48,41;

- indicatori de rezultate:

- tineri beneficiari ai serviciilor si programelor centrelor: 27.420;

- număr de centre: 36.

Art. 6. - Proiect eligibil: centru de tineret.

 

CAPITOLUL III

P2 - Program de sustinere a actiunilor de tineret

 

Art. 7. - Scop: realizarea măsurilor strategiei în domeniul tineretului.

Art. 8. - Obiectiv: dezvoltarea si diversificarea de actiuni de tineret.

Art. 9. - Buget 2007: 2.500 mii lei.

Art. 10. - Indicatori 2007:

- indicatori de eficientă:

- cheltuieli medii/actiune (mii lei): 20;

- indicatori de rezultate:

- tineri beneficiari: 17.000;

- număr de proiecte: 250.

Art. 11. - Proiecte eligibile:

- stagii/cursuri; concursuri; tabere; festivaluri; cinemateci/videoteci; editări; tipărituri; multiplicări; inscriptionări; campanii; caravane; expozitii; târguri; manifestări sportive si turistice; cluburi de tineret; seminarii; simpozioane; mese rotunde; conferinte; centre de resurse;

bănci de date; bibioteci electronice; conferinte de presă; pagini WEB; evenimente, întâlniri de lucru la nivel national sau international, schimburi internationale de tineret etc.

 

CAPITOLUL IV

P3 - Program de cercetare socială în domeniul tineretului

 

Art. 12. - Scop: cunoasterea tendintelor în evolutia socială a tineretului, în vederea fundamentării politicilor în domeniu.

Art. 13. - Obiectiv: evaluarea relatiei dintre nevoile tinerilor si politicile de tineret.

Art. 14. - Buget 2007: 500 mii lei.

Art. 15. - Indicatori 2007:

- indicatori de eficientă:

- costuri medii/lucrare de cercetare (mii lei): 100;

- indicatori de rezultate:

- fundamentări, concluzii, recomandări pentru politicile de tineret: 3.

Art. 16. - Proiecte eligibile:

- proiecte de fundamentare, elaborare, implementare, monitorizare si evaluare a strategiilor, programelor si actiunilor de tineret; analiză documentară; analiză cantitativă (statistică); analiză calitativă; sondaj de opinie; focus-grup; interviu focalizat; studiu de caz etc.

 

ANEXA B

 

METODOLOGIE

de finantare a proiectelor de tineret în cadrul programelor Autoritătii Nationale pentru Tineret

în domeniul tineretului – 2007

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. – În sensul prezentei metodologii, următorii termeni se definesc după cum urmează:

1. structuri asociative de si pentru tineret, denumite în continuare SAT, sunt asociatii, persoane juridice de drept privat si fără scop patrimonial, care functionează în conditiile Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 246/2005, si care îndeplinesc următoarele criterii:

1.1. scopul prevăzut în statut vizează direct domeniul tineretului, iar pentru realizarea acestuia majoritatea obiectivelor asumate sunt adresate tinerilor si cel putin două treimi din numărul total al membrilor sunt tineri cu vârsta cuprinsă între 14 si 35 de ani, în cazul structurilor asociative de tineret;

1.2. scopul prevăzut în statut vizează direct domeniul tineretului, iar pentru realizarea acestuia majoritatea obiectivelor asumate sunt adresate tinerilor, în cazul structurilor asociative pentru.tineret;

1.3. conducerea este asigurată de adunarea generală atât pentru structurile asociative de tineret, cât si pentru structurile asociative pentru tineret;

2. programe în domeniul tineretului - set de actiuni/proiecte de tineret, denumite în continuare actiuni/proiecte de tineret, în realizarea măsurilor/obiectivelor în domeniul tineretului;

3. actiuni/proiecte de tineret - activităti de si pentru tineret în implementarea programelor în domeniul tineretului:

a) activităti de tineret: activităti în beneficiul tinerilor, al comunitătii, al societătii în general, în care sunt implicati în principal tineri;

b) activităti pentru tineret: activităti în beneficiul tinerilor, al comunitătii, al societătii în general, în care nu sunt implicati în principal tineri;

4. parteneriat - relatie de cooperare/colaborare între persoane fizice si/sau juridice, statuată prin conventie/protocol/contract în care se precizează responsabilitătile fiecărui partener în realizarea proiectului de tineret.

Art. 2. - În domeniul tineretului, Autoritatea Natională pentru Tineret, denumită în continuare ANT, finantează1, în baza bugetului aprobat pe programe, proiecte de tineret ale Directiei programe pentru tineret, informare, cooperare si parteneriat cu SAT, denumită în continuare DPTICP-SAT, Directiei de reiatii internationale, denumită în continuare DRI, Directiei de strategie si evaluare pentru tineret, denumită în continuare DSET, direct sau prin institutiile din subordine, si ale directiilor judetene pentru tineret, respectiv a municipiului Bucuresti, denumite în continuare DJT/DTMB, si proiecte de tineret ale SAT, după cum urmează:

a) proiecte de tineret proprii si/sau în parteneriat ale DPTICP-SAT, DRI, DSET, DJT/DTMB;

b) proiecte de tineret ale SAT, selectate la concursurile locale de proiecte de tineret, concursuri care se desfăsoară conform metodologiei prevăzute în anexa C;

c) proiecte de tineret ale SAT, selectate la concursul national, concurs care face obiectul unei metodologii specifice;

d) alte proiecte de tineret ale SAT, aprobate de presedintele ANT. în cazul acestor proiecte, documentele prevăzute la art. 7 alin. (2) se transmit la ANT cu 30 de zile înainte de începerea proiectului de tineret.

Art. 3. - Pentru P1 sunt finantate proiecte de tineret proprii si/sau în parteneriat privind dotarea, sustinerea si derularea activitătilor în cadrul centrelor de tineret, ale DPTICP-SAT, DJT/DTMB, conform calendarului de activităti transmis de DJT/DTMB si aprobat de presedintele ANT.

Art. 4. - (1) Proiectele proprii si/sau în parteneriat ale ANT care se derulează pe teritoriul României sunt de competenta DPTICP-SAT.

(2) Proiectele proprii si/sau în parteneriat ale ANT care vizează studii si cercetări în domeniul tineretului sunt de competenta DSET.

(3) Proiectele proprii si/sau în parteneriat ale ANT care vizează proiecte internationale sunt de competenta DRI.

(4) Proiectele proprii care vizează schimburi de tineret în baza unor acorduri, tratate, parteneriate, memorandumuri internationale sunt de competenta DRI, care va informa DPTICP-SAT asupra finantărilor acordate în cazul programelor comune.


1) Cu respectarea Hotărârii Guvernului nr. 259/2006 privind aprobarea Normelor de cheltuieli pentru realizarea programelor Autoritătii Nationale pentru Tineret în domeniul activitătii de tineret si a altor prevederi legale în vigoare.

 

CAPITOLUL II

Conditii si criterii de eligibilitate pentru SAT si pentru proiecte de tineret în vederea finantării

 

Art. 5. - Sunt eligibile SAT care:

a) respectă prevederile art. 1 pct. 1;

b) au depus următoarele documente:

b1) copie de pe hotărârea judecătorească de înfiintare, definitivă si irevocabilă;

b2) copii de pe statut si actul constitutiv, precum si modificările aduse acestora;

b3) copii de pe hotărârile judecătoresti rămase definitive si irevocabile, prin care s-au admis modificări ale statutului si actului constitutiv;

b4) copie de pe situatia financiară2 pe anul anterior, înregistrată la organul fiscal competent, cu exceptia SAT înfiintate în anul în curs;

b5) copie de pe dovada de sediu;

b6) copie de pe certificatul de înscriere în Registrul asociatiilor si fundatiilor.

Art. 6. - Sunt eligibile proiectele de tineret ale SAT care:

a) se înscriu în programele ANT;

b) sunt depuse de structuri eligibile, conform art. 5;

c) asigură contributia (în bani si/sau valorizată) de cel putin 30% din valoarea proiectului de tineret;

d) sunt depuse de SAT care au respectat contractele anterioare cu ANT, după caz.

 

CAPITOLUL III

Finantarea si derularea proiectelor de tineret

 

Art. 7. - În vederea finantării proiectelor de tineret sunt necesare:

1. formularul de finantare, conform anexei nr. 1, pentru proiectele de tineret ale SAT;

2. formularul de finantare este însotit obligatoriu de:

a) documentele prevăzute la art. 5 lit. b);

b) curriculumul vitae al responsabilului de proiect de tineret;

c) împuternicirea responsabilului de proiect de tineret pentru derularea acestuia, în situatia în care acesta nu este presedintele SAT;

d) programul detaliat al proiectului de tineret;

e) în situatia în care acestea există, dovada altor contributii (conventia/protocolul/contractul în care se precizează responsabilitătile, inclusiv cele financiare ale fiecărui partener în realizarea proiectului de tineret);

f) dovada contributiei proprii (30%);

g) o succintă descriere a proiectelor de tineret derulate de SAT în ultimele 12 luni, după caz;

h) invitatie din partea organizatorilor3), redactată într-o limbă de circulatie internatională sau traducere legalizată (cu mentiunea clară a conditiilor financiare în care urmează a se derula proiectul);

i) confirmarea de participare4) din partea invitatilor străini;

3. notă de oportunitate, pentru proiectele de tineret ale DPTICP-SAT, DRI, DSET si DJT/DTMB*);

4. referat*);

5. propunere de angajare*);

6. contract/notă de comandă*);

7. decont de cheltuieli, conform anexei nr. 2, pentru SAT;

8. ordonantare de plată*).

Art. 8. - Pentru realizarea proiectului de tineret se pot face decontări până la 70% din valoarea contractului de finantare, în timpul desfăsurării activitătilor proiectului de tineret, dacă acesta are o durată mai mare de 15 zile, prin decontări partiale, pe baza documentelor justificative legal întocmite.

Art. 9. - (1) ANT îsi rezervă dreptul de a verifica modul de derulare al proiectelor.

(2) La proiectele de tineret, salariatii DJT/DTMB cu atributii în domeniul programelor de si pentru tineret si reprezentantii ANT, desemnati să participe, beneficiază de prevederile Hotărârii Guvernului nr. 259/2006 privind aprobarea Normelor de cheltuieli pentru realizarea programelor Autoritătii Nationale pentru Tineret în domeniul activitătii de tineret.

 

CAPITOLUL IV

Decontarea cheltuielilor pentru proiecte de tineret

Art. 10. - Pentru justificarea cheltuielilor, SAT/institutia trebuie să prezinte următoarele documente:

1. pentru SAT, adresa de înaintare a decontului de cheltuieli, care se completează conform anexei nr. 2;

2. factura SAT, în original, în care sunt detaliate (în functie de caz, pe cantităti/persoane/zile) categoriile de cheltuieli efectuate, conform contractului de finantare încheiat cu ANT/DJT/DTMB;

3. documentele justificative, în copie si în original (facturi, facturi fiscale si/sau bonuri fiscale), care au stat la baza emiterii facturii către ANT (DPTICP-SAT, DSET, DRI, DJT/DTMB).

Documentele justificative în original se restituie SAT. Copiile care rămân la decont trebuie să fie stampilate si certificate de SAT cu mentiunea „copie, conform cu originalul”;

4. documente privind achizitii publice;

5. pentru SAT, declaratie pe propria răspundere, conform anexei nr. 7;

6. lista de participanti, obligatorie pentru proiectele care includ cheltuieli cu privire la masă si/sau cazare si/sau transport si/sau tratatii, care se întocmeste conform anexei nr. 3;

7. împuternicirea responsabilului de proiect de tineret al SAT pentru decontarea cheltuielilor, în situatia în care acesta nu este presedintele SAT;

8. raportul de evaluare, semnat de către responsabilul de proiect al SAT sau al institutiei, care trebuie să cuprindă date referitoare la:

8.1. proiectul de tineret: perioada, locul de desfăsurare, participanti/beneficiari;

8.2. concordanta dintre obiectivele propuse si rezultatele obtinute;

8.3. contributia realizată a partenerilor;

8.4. mediatizarea proiectului de tineret; se vor atasa în mod obligatoriu copii de pe articolele prin care s-a realizat mediatizarea, iar în situatia în care aceasta s-a realizat în cadrul unor emisiuni radio sau televizate se vor preciza postul, data si emisiunea;

8.5. minusuri si plusuri în desfăsurarea proiectului de tineret, sugestii;

8.6. concluzii, mentiuni, după caz.

Art. 11. - Documentele justificative pentru decontarea cheltuielilor privind alocatia de masă sunt:

a) factura fiscală detaliată, conform contractului/notei de comandă, semnată si stampilată de unitatea prestatoare;

b) facturile si bonurile fiscale, în cazul în care s-a aprobat finantarea de alimente;

c) de regulă, alocatia de masă pe durata unei zile se calculează astfel: mic dejun - 15%, prânz - 50%, cină - 35% din valoarea totală a acesteia.


2) Pentru proiectele de tineret depuse înainte de data limită de depunere a situatiei financiare la organul fiscal competent se va transmite ultima situatie financiară înregistrată la acesta.

3) Pentru actiunile cu componentă internatională desfăsurate în alte tări.

4) Pentru actiunile cu componentă internatională desfăsurate în România.

*) Documente întocmite de DPTICP-SAT, DRI, DSET si DJT/DTMB.

 

Art. 12. - Documentul justificativ pentru decontarea cheltuielilor privind cazarea participantilor este factura fiscală detaliată, conform contractului/notei de comandă, semnată si stampilată de unitatea prestatoare.

Art. 13. - Documentele justificative pentru decontarea cheltuielilor privind transportul sunt:

a) biletele de tren pentru transportul pe calea ferată, în conditiile prevăzute de dispozitiile legale, fără a putea depăsi drepturile de această natură care se pot acorda salariatilor institutiilor publice, si tabelul cu participantii care au beneficiat de contravaloarea biletelor de transport, semnat si stampilat, întocmit conform anexei nr. 4;

b) biletele pentru transportul cu mijloace de transport auto în comun, la tarifele stabilite pentru aceste mijloace, si tabelul cu participantii care au beneficiat de contravaloarea biletelor de transport, semnat si stampilat, întocmit conform anexei nr. 4;

c) bonurile fiscale de combustibil, pentru transportul cu autoturisme proprietate personală, efectuat cu aprobarea prealabilă a ordonatorului de credite, în conditiile prevăzute de dispozitiile legale pentru salariatii institutiilor publice, si tabelul cu participantii care au beneficiat de contravaloarea transportului, semnat si stampilat, întocmit conform anexei nr. 4;

d) biletele pentru transportul cu avionul si pentru transportul pe căile de navigatie fluvială, efectuat cu aprobarea prealabilă a ordonatorului de credite, potrivit dispozitiilor legale, si tabelul cu participantii care au beneficiat de contravaloarea biletelor de transport, semnat si stampilat, întocmit conform anexei nr. 4;

e) factura fiscală si foaia de parcurs, în copie (cu mentiunea „copie conform cu originalul”), pentru transportul cu mijloace de transport auto închiriate, potrivit dispozitiilor legale.

Art. 14. - Documentul justificativ pentru decontarea cheltuielilor privind închirierea de bunuri si servicii este factura fiscală.

Art. 15. - Documentele justificative pentru decontarea cheltuielilor pentru achizitii de materiale consumabile sunt:

a) factura fiscală sau bonul fiscal;

b) avizul de însotire a mărfii, după caz;

c) nota de receptie si constatare de diferente pentru bunurile intrate în gestiunea SAT/institutiei;

d) bonul de consum.

Art. 16. - Documentele justificative pentru decontarea cheltuielilor pentru realizarea de tipărituri, multiplicări, inscriptionări si altele asemenea sunt:

a) factura fiscală sau bonul fiscal;

b) avizul de însotire a mărfii, după caz;

c) nota de receptie si constatare de diferente pentru bunurile intrate în gestiunea SAT/institutiei;

d) bonul de consum;

e) un exemplar din materialul multiplicat/imprimat.

Art. 17. - Documentele justificative pentru decontarea cheltuielilor pentru activităti social-culturale sunt: factura fiscală, factură sau alte formulare ori documente cu regim special, aprobate potrivit legii.

Art. 18. - Documentele justificative pentru decontarea premiilor acordate de ANT sunt:

1. pentru premii în obiecte:

a) factura fiscală sau bonul fiscal;

b) avizul de însotire a mărfii, după caz;

c) nota de receptie si constatare de diferente pentru bunurile intrate în gestiunea SAT/institutiei;

d) bonul de consum;

e) procesul-verbal de acordare a premiilor, conform anexei nr. 8;

2. pentru premii în bani: procesul-verbal de acordare a premiilor, conform anexei nr. 8.

Art. 19. - Decontarea altor cheltuieli prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 259/2006 se va face prin documente justificative potrivit prevederilor legale în vigoare.

Art. 20. - (1) Achizitiile publice se efectuează în conditiile legii.

(2) Dosarul de achizitii publice se transmite finantatorului ANT (DPTICP-SAT, DRI, DSET, DJT/DTMB) la depunerea decontului de cheltuieli.

Art. 21. - (1) Contractul de finantare se semnează cu minimum 5 zile înainte de începerea proiectului de tineret.

(2) Orice modificare trebuie adusă la cunostinta finantatorului în scris înainte de producerea acesteia si în cazul aprobării se consemnează într-un act aditional la contractul de finantare.

Art. 22. - Documentele pentru decontarea cheltuielilor se transmit finantatorului în termen de 15 zile lucrătoare de la terminarea proiectului de tineret.

Art. 23. - Se vor accepta spre decontare numai cheltuielile efectuate în perioada stabilită prin contractul de finantare ca perioadă de derulare a proiectului de tineret.

Art. 24. - ANT poate dispune neacordarea finantării pentru proiectele de tineret ale SAT care nu respectă prevederile contractului de finantare.

Art. 25. - (1) Pentru proiectele proprii si/sau în parteneriat ale DJT/DTMB, pentru proiectele câstigătoare la concursul local, precum si pentru alte proiecte aprobate de către presedintele ANT si finantate si derulate prin DJT/DTMB, plata sumelor decontate se va face de către ANT, în baza facturii emise de către DJT/DTMB, în care se detaliază categoriile de cheltuieli efectuate si care este însotită de copii de pe facturile/bonurile fiscale, detaliate, care au stat la baza emiterii acesteia, stampilate si certificate de către conducătorul institutiei cu mentiunea „copie conform cu originalul.

(2) Pentru P2, DJT/DTMB are obligatia de a transmite factura către ANT în termen de maximum 5 zile de la finalizarea proiectului propriu sau în parteneriat ori de la data primirii decontului de cheltuieli de la SAT, în cazul proiectelor câstigătoare la concursul local si al proiectelor aprobate de către presedintele ANT si finantate si derulate prin DJT/DTMB.

(3) Pentru P1:

a) pentru activitătile de tineret, DJT/DTMB are obligatia de a transmite factura către ANT în termen de maximum 5 zile de la finalizarea activitătii;

b) pentru sustinerea centrului de tineret, DJT/DTMB are obligatia de a transmite factura către ANT în termen de maximum 5 zile de la data emiterii facturii de către prestatorul de servicii.

 

ANEXA C

 

METODOLOGIA

de finantare a proiectelor de tineret la concursurile locale de proiecte de tineret

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Obiectivele si măsurile pentru concursurile locale de proiecte de tineret, denumite în continuare concursuri, datele de organizare a acestora, perioada de derulare a proiectelor de tineret, precum si suma aferentă fiecărui judet se stabilesc de către presedintele ANT.

 

CAPITOLUL II

Conditii si criterii de eligibilitate pentru SAT si pentru proiecte de tineret în vederea finantării la concursurile locale

 

Art. 2. - Sunt eligibile SAT care:

a) respectă prevederile art. 1 pct. 1 din anexa B;

b) au depus următoarele documente:

b1) copie de pe hotărârea judecătorească de înfiintare, definitivă si irevocabilă;

b2) copii de pe statut si actul constitutiv, precum si modificările aduse acestora;

b3) copii de pe hotărârile judecătoresti rămase definitive si irevocabile, prin care s-au admis modificări ale statutului si actului constitutiv;

b4) copie de pe situatia financiară1) pe anul anterior înregistrată la organul fiscal competent, cu exceptia SAT înfiintate în anul în curs;

b5) copie de pe dovada de sediu;

b6) copie de pe certificatul de înscriere în Registrul asociatiilor si fundatiilor.

Art. 3. - Sunt eligibile proiectele de tineret ale SAT, care:

a) se înscriu în obiectivele si măsurile stabilite de ANT pe perioada pentru care se organizează concursurile;

b) sunt depuse de SAT eligibile conform art. 2;

c) asigură contributia (în bani si/sau valorizată) de cel putin 30% din valoarea proiectului de tineret;

d) realizează cel putin punctajul minim de apreciere;

e) respectă prevederile legale în vigoare cu privire la normele de cheltuieli în domeniul activitătii de tineret;

f) sunt depuse de SAT care au respectat contractele anterioare cu ANT, după caz.

 

CAPITOLUL III

Organizarea concursurilor locale de proiecte de tineret

 

Art. 4. - (1) Anuntarea publică a concursurilor se face obligatoriu prin:

a) anunt într-un ziar local de mare tiraj;

b) afisare la sediul DJT/DTMB.

(2) Data aparitiei anuntului în ziar si afisarea la sediul DJT/DTMB trebuie să fie cu minimum 21 de zile calendaristice înainte de data organizării concursului.

(3) Anuntul va cuprinde data si locul desfăsurării concursului, termenul limită de depunere a proiectelor de tineret, precum si locul de unde se pot obtine informatii cu privire la metodologia de finantare.

(4) Metodologia de finantare se poate obtine de la sediul DJT/DTMB si pe site-ul www.e-tineret.ro <http://www.e-tineret.ro>.

Art. 5. - Depunerea proiectelor de tineret

(1) Proiectul de tineret se completează în două exemplare. Formularul de finantare prezentat în anexa nr. 1 se depune si se înregistrează la secretariatul DJT/DTMB, în plic sigilat, până în preziua concursului.

(2) Plicul, pe lângă cele două exemplare din formularul de finantare, trebuie să mai contină:

a) documentele prevăzute la art. 2 lit. b);

b) curriculumul vitae al responsabilului de proiect de tineret;

c) împuternicirea responsabilului de proiect de tineret pentru derularea acestuia, în situatia în care acesta nu este presedintele SAT;

d) programul detaliat al proiectului de tineret;

e) dovada altor contributii, în situatia în care acestea există (conventia/protocolul/contractul în care se precizează responsabilitătile, inclusiv cele financiare ale fiecărui partener în realizarea proiectului de tineret);

f) dovada contributiei proprii (30%);

g) o succintă descriere a proiectelor de tineret derulate de SAT în ultimele 12 luni, după caz.

Art. 6. - Selectia proiectelor de tineret

(1) Selectia proiectelor de tineret se realizează pe baza punctajului de apreciere, obtinut prin cuantificarea următoarelor calificative: nesatisfăcător - 1 punct, satisfăcător - 2 puncte, bine - 3 puncte, foarte bine - 4 puncte, conform anexei nr. 5.

(2) Pentru a fi selectat în vederea finantării, proiectul de tineret trebuie să obtină minimum 13 puncte, nerealizarea acestora descalificând proiectul.

(3) Dacă la criteriile de la 1 până la 5 proiectul primeste 1 punct, acesta este descalificat.

(4) Selectia proiectelor de tineret se realizează de către comisia de selectie cu următoarea componentă:

a) presedinte: directorul DJT/DTMB;

b) membri:

b1) salariatul/salariatii DJT/DTMB cu atributii în domeniul programelor. în situatia în care, în cadrul unei directii, acesta/acestia se află în imposibilitatea participării (concedii medicale, concedii pentru îngrijirea copilului etc.) sau postul este vacant, directorul directiei va nominaliza un salariat din cadrul institutiei, care se va ocupa de organizarea concursului si va face parte din comisia de selectie; b2) contabilul sef al DJT/DTMB.


1) Pentru concursurile care se desfăsoară înainte de data limită de depunere a acestora la organul fiscal competent, se va transmite ultima situatie financiară înregistrată la acesta.

 

(5) Membrii comisiei de selectie acordă, pe baza formularului de apreciere prevăzut în anexa nr. 6, un punctaj care se calculează prin însumarea calificativelor cuantificate. Punctajul final al fiecărui proiect de tineret se calculează ca medie aritmetică a punctajelor acordate de membrii comisiei de selectie.

(6) Proiectele de tineret primesc finantare, în limita sumei aprobate, în ordinea descrescătoare a punctajului obtinut.

Art. 7. - (1) în urma concursului se va întocmi un raport cu rezultatele acestuia, care va fi semnat de către membrii comisiei.

(2) Afisarea rezultatelor se face în maximum 3 zile lucrătoare de la data desfăsurării concursului, la sediul DJT/DTMB.

(3) Raportul cu rezultatele concursului, însotit de un exemplar din proiectele depuse, va fi transmis la ANT, în termen de maximum două zile lucrătoare de la data concursului, prin serviciul de postă/curierat rapid.

Art. 8. - Contestatii

(1) Rezultatele concursului pot fi contestate în termen de două zile lucrătoare de la data afisării.

(2) Contestatiile se depun la sediul ANT sau se transmit prin fax la numărul 021/317.13.29.

(3) Răspunsul la contestatii se transmite prin fax si ulterior prin postă atât contestatarilor, cât si directiilor, în termen de 5 zile lucrătoare de la data depunerii.

(4) Analiza contestatiilor se efectuează de către comisia de contestatii constituită în acest scop la nivelul ANT, prin ordin al presedintelui.

Art. 9. - În termen de o zi lucrătoare de la comunicarea contestatiilor, DJT/DTMB va întocmi, va afisa si va comunica la ANT raportul final de concurs.

 

CAPITOLUL IV

Finantarea si derularea proiectelor de tineret

 

Art. 10. - Proiectele de tineret selectate în urma concursului vor face obiectul contractelor de finantare care se vor încheia între DJT/DTMB si SAT, în baza unui referat întocmit de către responsabilul de proiect de tineret din partea DJT/DTMB.

Art. 11. - (1) Suma aferentă fiecărui judet se repartizează astfel: maximum 40% pentru proiectele proprii si/sau în parteneriat ale DJT/DTMB si diferenta pentru proiectele de tineret ale SAT.

(2) In situatia în care suma repartizată pentru proiectele SAT (minimum 60% din valoarea sumei alocate fiecărui judet) nu se alocă la concursul local de proiecte de tineret, aceasta se poate redistribui doar la propunerea directorului DPTICP-SAT, cu aprobarea presedintelui ANT.

(3) Pentru realizarea proiectului de tineret se poate deconta până la 70% din valoarea contractului de finantare, în timpul desfăsurării activitătilor proiectului de tineret, dacă acesta are o durată mai mare de 15 zile, prin decontări partiale, pe baza documentelor justificative legal întocmite.

Art. 12. - în vederea finantării proiectelor de tineret dosarul cuprinde:

1. formularul de finantare, conform anexei nr. 1, pentru proiectele de tineret ale SAT;

2. formularul de finantare este însotit obligatoriu de:

a) documentele prevăzute la art. 5 lit. b);

b) curriculumul vitae al responsabilului de proiect de tineret;

c) împuternicirea responsabilului de proiect de tineret pentru derularea acestuia, în situatia în care acesta nu este presedintele SAT;

d) programul detaliat al proiectului de tineret;

e) dovada altor contributii, în situatia în care acestea există (conventia/protocolul/contractul în care se precizează responsabilitătile, inclusiv cele financiare ale fiecărui partener în realizarea proiectului de tineret);

f) dovada contributiei proprii (30%);

g) documente privind achizitiile publice, dacă este cazul; h) o succintă descriere a proiectelor de tineret derulate de SAT în ultimele 12 luni, după caz;

3. notă de oportunitate, pentru proiectele de tineret ale DPTICP-SAT, DRI, DSET si DJT/DTMB*);

4. documente privind achizitiile publice;

5. referat*);

6. propunere de angajare*).

Art. 13. - (1) ANT îsi rezervă dreptul de a verifica modul de derulare a proiectului.

(2) La proiectele de tineret, salariatii DJT/DTMB cu atributii în domeniul programelor si reprezentantii ANT desemnati să participe beneficiază de prevederile Hotărârii Guvernului nr. 259/2006 privind aprobarea Normelor de cheltuieli pentru realizarea programelor Autoritătii Nationale pentru Tineret în domeniul activitătii de tineret.

 

CAPITOLUL V

Decontarea cheltuielilor pentru proiecte de tineret

 

Art. 14. - Decontarea cheltuielilor efectuate în cadrul proiectelor de tineret aprobate la concursuri se face în conformitate cu prevederile cap. IV din anexa B - Metodologia de finantare a proiectelor de tineret în cadrul programelor Autoritătii Nationale pentru Tineret în domeniul tineretului - 2007.


*) Documente întocmite de DPTICP-SAT, DRI, DSET si DJT/DTMB.

 

ANEXA Nr. 1

la anexele B si C

 

ANT

 

Număr de înregistrare: .... din .../..../..

(se completează de către finantator)

 

 

FORMULAR DE FINANTARE

 

A. Date privind SAT

 

 

 

 

 

 

 

 

Denumirea:

Adresa sediului:

Strada:

Nr.

Bl.

Sc.

Ap.

Judetul/Sectorul:

Localitatea:

Codul:

Numărul total al membrilor/Numărul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 14 si 35 de ani:

Scop:

Banca/Sucursala:

Cont (lei):

Codul fiscal:

Telefon:

Fax:

E-mail:

Website:

Altele:

Echipa de conducere (nume/functie/adresă)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Responsabil proiect de tineret:

B. Date privind proiectul de tineret

1. Titlul:

 

2. Perioada

De la:

Până la:

3. Locul de desfăsurare

Localitatea:

Judetul:

4. Buget:

Total:

Solicitat de la ANT/DJT/DTMB:

5. Precizati programul ANT, tipul proiectului, obiectivul si măsura din PNAT 2005-2008, în care se înscrie proiectul de tineret

Program ANT

Tip proiect:

 

Obiectiv/măsură:

 

6. Rezumat (o descriere concisă si clară a proiectului de tineret)

7. Justificare/Problema identificată (de ce? unde? a cui? care este problema?)

8. Scop (un tel, o stare dorită, stadiul în care va ajunge problema)

9. Obiective (pasi definiti, rezultate scontate, ce doresc să obtin, progrese în atingerea scopului) SMART si/sau să permită măsurarea performantei

 

Obiectiv

 

 

 

 

 

10. Indicatori (unităti de măsură a per