MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 175 (XIX) - Nr. 8         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 5 ianuarie 2007

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

492/2006. - Lege pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 67/2006 privind gestionarea fondurilor nerambursabile destinate finantării politicii agricole comune alocate de la Comunitatea Europeană, precum si a fondurilor de cofinantare si prefinantare alocate de la bugetul de stat

 

1.447/2006. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 67/2006 privind gestionarea fondurilor nerambursabile destinate finantării politicii agricole comune alocate de la Comunitatea Europeană, precum si a fondurilor de cofinantare si prefinantare alocate de la bugetul de stat

 

493/2006. - Lege privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 32/2006 pentru modificarea art. 4 din Legea nr. 597/2001 privind unele măsuri de protectie si autorizare a constructiilor în zona de coastă a Mării Negre

 

1.448/2006. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 32/2006 pentru modificarea art. 4 din Legea nr. 597/2001 privind unele măsuri de protectie si autorizare a constructiilor în zona de coastă a Mãrii Negre

 

506/2006. - Lege privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 51/2006 pentru modificarea alin. (2) al art. 11 din Legea nr. 231/2005 privind stimularea investitiilor în agricultură

 

1.461/2006. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 51/2006 pentru modificarea alin. (2) al art. 11 din Legea nr. 231/2005 privind stimularea investitiilor în agricultură

 

508/2006. - Lege privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 44/2006 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei în vederea cresterii copilului si a Legii nr. 61/1993 privind alocatia de stat pentru copii

 

1.463/2006. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 44/2006 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei în vederea cresterii copilului si a Legii nr. 61/1993 privind alocatia de stat pentru copii

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 738 din 26 octombrie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

 

Decizia nr. 739 din 26 octombrie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionaitate a prevederilor art. 25 aln. (4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

 

Decizia nr. 740 din 26 octombrie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 6 alin. 1 si 4 din Legea arendării nr. 16/1994

 

Decizia nr. 741 din 26 octombrie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 52/2001 privind accelerarea si finalizarea procesului de privatizare a societătilor comerciale din turism

 

Decizia nr. 764 din 31 octombrie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionaitate a dispozitilor art I pct 2 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 134/2005 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Natională Anticoruptie

 

Decizia nr. 792 din 9 noiembrie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 62 alin. (3) din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.707/2006. - Hotărâre pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii recunostintei fată de eroii-martiri si luptătorii care au contribuit la victoria Revolutiei române din decembrie 1989 nr. 341/2004, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.412/2004

 

1.873/2006. - Hotărâre pentru modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.489/2002 privind înfiintarea Agentiei Nationale Antidrog

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.699/2006. - Ordin al ministrului sănătătii publice pentru aprobarea Normelor metodologice privind desemnarea organismelor care realizează evaluarea conformitătii dispozitivelor medicale

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 67/2006 privind gestionarea fondurilor nerambursabile destinate finantării politicii agricole comune alocate de la Comunitatea Europeană, precum si a fondurilor de cofinantare si prefinantare alocate de la bugetul de stat Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 67 din 13 septembrie 2006 privind gestionarea fondurilor nerambursabile destinate finantării politicii agricole comune alocate de la Comunitatea Europeană, precum si a fondurilor de cofinantare si prefinantare alocate de la bugetul de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 18 septembrie 2006, cu următoarele modificări:

1. Articolul 2 va avea următorul cuprins: „Art. 2. - Guvernul României, prin Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, garantează corecta gestionare a contributiei financiare a Comunitătii Europene si asigură respectarea utilizării acesteia, conform destinatiei stabilite prin Acordul interinstitutional, angajamentele bugetare si alte documente încheiate sau convenite între Comisia Comunitătii Europene si Guvernul României.”

2. Articolul 7 va avea următorul cuprins: „Art. 7. - În aplicarea prevederilor prezentei ordonante de urgentă, Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale va elabora, în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă, norme metodologice care se aprobă prin hotărâre a Guvernului si instructiuni care se aprobă prin ordin comun al ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale si al ministrului finantelor publice.”

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

BOGDAN OLTEANU

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

Bucuresti, 28 decembrie 2006.

Nr. 492.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 67/2006 privind gestionarea fondurilor nerambursabile destinate finantării politicii agricole comune alocate de la Comunitatea Europeană, precum si a fondurilor de cofinantare si prefinantare alocate de la bugetul de stat

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează :

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 67/2006 privind gestionarea fondurilor nerambursabile destinate finantării politicii agricole comune alocate de la Comunitatea Europeană, precum si a fondurilor de cofinantare si prefinantare alocate de la bugetul de stat si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 28 decembrie 2006.

Nr. 1.447.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 32/2006 pentru modificarea art. 4 din Legea nr. 597/2001 privind unele măsuri de protectie si autorizare a constructiilor în zona de coastă a Mării Negre

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanta Guvernului nr. 32 din 19 iulie 2006 pentru modificarea art. 4 din Legea nr. 597/2001 privind unele măsuri de protectie si autorizare a constructiilor în zona de coastă a Mării Negre, adoptată în temeiul art. 1 pct. II.9 din Legea nr. 288/2006 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 27 iulie 2006.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

BOGDAN OLTEANU

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

Bucuresti, 28 decembrie 2006.

Nr. 493.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 32/2006 pentru modificarea art. 4 din Legea nr. 597/2001 privind unele măsuri de protectie si autorizare a constructiilor în zona de coastă a Mării Negre

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 32/2006 pentru modificarea art. 4 din Legea nr. 597/2001 privind unele măsuri de protectie si autorizare a constructiilor în zona de coastă a Mării Negre si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 28 decembrie 2006.

Nr. 1.448.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 51/2006 pentru modificarea alin. (2) al art. 11 din Legea nr. 231/2005 privind stimularea investitiilor în agricultură

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanta Guvernului nr. 51 din 30 august 2006 pentru modificarea alin. (2) al art. 11 din Legea nr. 231/2005 privind stimularea investitiilor în agricultură, adoptată în temeiul art. 1 pct. III.2 din Legea nr. 288/2006 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante si publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 745 din 31 august 2006, cu următoarea modificare:

- La articolul I, alineatul (2) al articolului 11 va avea următorul cuprins:

„(2) Nivelul reducerii sumei de rambursat prevăzute la alin. (1) poate fi de până la 50% din volumul creditului acordat, diferentiat în functie de tipul proiectului de investitii. Nivelul acestei reduceri, conditiile si modul de acordare se stabilesc si se aprobă periodic, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale.”

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

BOGDAN OLTEANU

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

Bucuresti, 28 decembrie 2006.

Nr. 506.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 51/2006 pentru modificarea alin. (2) al art. 11 din Legea nr. 231/2005 privind stimularea investitiilor în agricultură

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 51/2006 pentru modificarea alin. (2) al art. 11 din Legea nr. 231/2005 privind stimularea investitiilor în agricultură si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 28 decembrie 2006.

Nr. 1.461.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 44/2006 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei în vederea cresterii copilului si a Legii nr. 61/1993 privind alocatia de stat pentru copii

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 44 din 14 iunie 2006 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei în vederea cresterii copilului si a Legii nr. 61/1993 privind alocatia de stat pentru copii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 23 iunie 2006, cu următoarele modificări:

1. Titlul ordonantei de urgentă se modifică si va avea următorul cuprins:

„ORDONANTĂ DE URGENTĂ

pentru modificarea si completarea Legii nr. 61/1993 privind alocatia de stat pentru copii”

2. Articolul I se abrogă.

3. Articolul III se abrogă.

4. Alineatul (1) al articolului V se abrogă.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

BOGDAN OLTEANU

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

Bucuresti, 28 decembrie 2006.

Nr. 508.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 44/2006 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei în vederea cresterii copilului si a Legii nr. 61/1993 privind alocatia de stat pentru copii

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 44/2006 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei în vederea cresterii copilului si a Legii nr. 61/1993 privind alocatia de stat pentru copii si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BÂSESCU

 

Bucuresti, 28 decembrie 2006.

Nr. 1.463.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 738

din 26 octombrie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionaiitate a prevederilor art. 3 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

 

Ioan Vida - presedinte

Aspazia Cojocarii - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ion Tiucă - procuror

Măria Bratu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconsti­tutionaiitate a prevederilor art. 3 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Banca Natională a Românjei - Sucursala Suceava în Dosarul nr. 29.727/1/2004 al înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia civilă si de proprietate intelectuală.

La apelul nominal se prezintă, pentru autorul exceptiei si pentru partea Banca Natională a României, consilierul juridic Dumitru Apetroaie, lipsind celelalte părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinita.

Reprezentantul părtilor prezente solicită admiterea exceptiei, arătând că imobilul pentru care Banca Natională a României - Sucursala Suceava se află în litigiu cu Raiffeisen Bank - S.A. a fost dobândit în temeiul unui contract de vânzare-cumpărare încheiat în anul 1902, iar Banca Natională a României nu a pierdut niciodată dreptul de proprietate asupra acestui imobil. Prin Legea nr. 1.056/1946 privind etatizarea si organizarea Băncii Nationale a României, au trecut îri proprietatea statului numai actiunile apartinând Băncii Nationale a României, bunurile imobile rămânând în continuare în proprietatea acesteia. Banca Natională a României si-a continuat activitatea în decursul timpului ca bancă de emisiune si bancă centrală a statului, având personalitate juridică si un patrimoniu distinct de cel al statului. De aceea, nu se poate considera că Banca pentru Agricultură si Industrie Alimentară, reorganizată ulterior în Banca Agricolă - S.A. si apoi devenită Raiffeissen Bank - S.A., este proprietară â imobilului aflat în litigiu, deoarece prin Ordinul guvernatorului Băncii Nationale a României nr. 167/1973 acest imobil a trecut doar în administrarea operativă a Băncii pentru Agricultură si Industrie Alimentară, si nu în proprietatea sa. In sustinere, depune note scrise.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 2 martie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 29.727/1/2004, înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia civilă si de proprietate intelectuală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionaiitate a prevederilor art. 3 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv în perioada

6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Banca Natională a României - Sucursala Suceava.

În motivarea exceptiei de neconstitutionaiitate autorul acesteia sustine, în esentă, că prevederile de lege criticate contravin art. 11, 44 si 20 din Constitutie, precum si art. 1 din primul Protocol aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, deoarece exclude Banca Natională a României din categoria persoanelor juridice îndreptătite la măsuri reparatorii potrivit Legii nr. 10/2001. De asemenea, mai arată că, desi capitalul social al Băncii Nationale a României apartine statului, aceasta este o entitate cu personalitate juridica si patrimoniu distinct de cel al statului.

Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia civilă si de proprietate intelectuală consideră că prevederile delege criticate nu contravin normelor constitutionale, întrucât este dreptul statului de a reglementa regimul juridic al proprietătii sale, publice sau private. De asemenea, arată că situatiile invocate de autorul exceptiei se referă la interpretarea si aplicarea legii, aspecte care excedează competentei Curtii Constitutionale, fiind de competenta instantelor de judecata.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionaiitate.

Avocatul Poporului apreciază prevederile de lege criticate ca fiind constitutionale. În acest sens arată că, potrivit normelor constitutionale, legiuitorul este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea dreptului de proprietate, astfel că textul art. 3 alin. (2) din Legea . nr. 10/2001 este în concordantă cu dispozitiile constitutionale potrivit cărora „Continutul si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege”.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionaiitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea rir. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitu­tionaiitate.

Obiectul exceptiei îl constituie prevederile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, prevederi care au următorul continut: „Ministerele, celelalte institutii publice ale statului sau ale unitătilor administrativ-teritoriale, inclusiv cele autonome sau independente, regiile autonome, companiile/societătile nationale, societăti/e comerciale cu capital de stat, precum si cele privatizate, potrivit legii, nu au calitatea de persoane îndreptătite si nu fac obiectul prezentei legi.”

Textele constitutionale considerate a fi încălcate sunt cele ale art. 11 privind dreptul international si dreptul intern, ale art. 44 referitoare la dreptul de proprietate privată si ale art. 20 - tratatele internationale privind drepturile omului. Este invocată, de asemenea, încălcarea prevederilor art. 1 din primul Protocol aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine următoarele:

Prevederile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 au mai format obiectul controlului de constitutionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 246 din 10 iunie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 541 din 28 iulie 2003, si Decizia nr. 316 din 17 iulie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 8 august 2003, Curtea a respins ca nefondată exceptia de neconstitutionalitate cu privire la aceste prevederi, formulată în raport cu dispozitiile constitutionale ale art. 44 din Constitutie. Prin deciziile respective, Curtea a retinut că, de regulă, institutiile publice, regiile autonome si societătile comerciale cu capital de stat, ca detinătoare ale imobilelor preluate în mod abuziv de stat, au, în economia Legii nr. 10/2001, calitatea de debitori ai obligatiei de restituire. Prin termenul „persoane îndreptătite”, prevăzut de art. 3 alin. (2) din lege, sunt desemnate numai acele persoane,

proprietare ale imobilelor la data preluării în mod abuziv a acestora de către stat, care pot solicita măsuri reparatorii constând în restituirea în natură sau prin echivalent valoric. Rezultă că entitătile enumerate de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 nu au calitatea de proprietari în momentul solicitării restituirii, motiv pentru care textul de lege criticat nu contravine principiului constitutional referitor la protectia dreptului de proprietate. Prin urmare, Curtea a constatat că dispozitiile consacrate de art. 44 din Constitutie nu sunt aplicabile în cauza dedusă controlului de constitutionalitate.

Atât considerentele, cât si solutiile din aceste decizii sunt valabile si în cauza de fată, întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a determina o reconsiderare a jurisprudentei Curtii.

Curtea retine, de asemenea, că pentru aceleasi motive urmează a fi respinse si criticile de neconstitutionalitate cu privire la încălcarea dispozitiilor art. 11 din Constitutie privind dreptul international si dreptul intern si ale art. 20 referitoare la tratatele internationale privind drepturile omului, cât si cele ale art. 1 din primul Protocol aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Si, în fine, Curtea constată că aspectele privind eventualele îndreptătiri ale autorului exceptiei cu privire la imobilul aflat în litigiu, cât si posibilitatea revendicării acestuia excedează competentei sale, fiind de competenta instantelor de judecată.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicata de Banca Natională a României - Sucursala Suceava în Dosarul nr. 29.727/1/2004 al înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia civilă si de proprietate intelectuală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntata în sedinta publică din 26 octombrie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Măria Bratu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 739

din 26 octombrie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 25 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

 

Ioan Vida - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ion Tiucă - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconsti­tutionalitate a prevederilor art. 23 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Dănilă-Vasile Donose în Dosarul nr. 2.689/299/2005 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti.

La apelul nominal se prezintă, pentru autorul exceptiei, avocatul G. G. Florescu. Este prezentă, de asemenea, personal, partea Stefan Florentiu Frânculescu, lipsind celelalte părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Presedintele Curtii dispune să se facă apelul si în Dosarul nr. 1.016D/2006.

La apelul nominal este prezent personal Ion Marinescu, fiind asistat de avocatul G.G. Florescu. Lipsesc celelalte părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinita.

Curtea, din oficiu, pune în discutie conexarea acestor cauze, având în vedere obiectul identic al exceptiilor de neconstitutionalitate.

Părtile prezente, precum si reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea cauzelor.

În temeiul ari. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, Curtea dispune conexarea Dosarului nr! 1.016D/2006 la Dosarul nr. 933D/2006, care este primul înregistrat.

Apărătorul părtilor Dănilă-Vasile Donose si Ion Marinescu solicită Curtii Constitutionale să se pronunte dacă decizia sau, după caz, dispozitia de aprobare a restituirii în natură a imobilului emisă de primar are forta juridică a unui act normativ si, în consecintă, valoare constitutională.

Partea Stefan Florentiu Frânculescu solicită respingerea exceptiei.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca neîntemeiată, arătând că solicitarea formulată de avocatul autorilor exceptiei nu poate fi primită, fiind o problemă de aplicare a legii.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierea din 28 februarie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 2.689/299/2005, Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti si prin încheierea din 5 aprilie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 34.722/2/2005, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a civilă au sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 23 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Dănilă-Vasile Donose, Ion Marinescu si Florenta Marinescu.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin, în esentă, că prevederile de lege criticate contravin dispozitiilor constitutionale invocate, întrucât stabilesc două categorii de cetăteni: pe de o parte, cetăteni cu drepturi depline, al căror drept de proprietate se bazează pe dispozitiile art. 480 din Codul civil, iar pe de altă parte se situează cetătenii al căror drept de proprietate este limitat prin dispozitia de restituire în natură a imobilului, emisă de primar, dispozitie care este un act administrativ unilateral. Autorii exceptiei mai sustin că dreptul de proprietate si dovada acestuia sunt reglementate de Codul civil, care este o lege organică, în timp ce Legea nr. 10/2001, ce reglementează numai restituirea imobilelor preluate abuziv, este o lege ordinară.

Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti apreciază că, în determinarea naturii juridice a dispozitiei sau a deciziei de restituire emise de persoanele juridice notificate, trebuie avut în vedere faptul că Legea nr. 10/2001 distinge între imobilele, preluate fără titlu valabil si cele preluate cu titlu valabil. In primul caz persoanele îndreptătite nu si-au pierdut niciodată calitatea de proprietar avută la data preluării, pe când în al doilea caz persoanele îndreptătite dobândesc ex lege un drept subiectiv nou, distinct de dreptul de proprietate sau cel de creantă, acordat cu titlu de măsură reparatorie. Astfel că, în temeiul legii, se nasc raporturi juridice noi între persoanele îndreptătite si unitătile detinătoare având ca obiect restituirea în natură sau prin echivalent a imobilelor. Având în vedere că raporturile civile se nasc, se modifică si se sting prin acte civile, în timp ce raporturile administrative izvorăsc din acte si fapte de drept administrativ, instanta consideră că deciziile sau dispozitiile de restituire nu întrunesc caracteristicile unui act administrativ de autoritate emis în regim de putere publică, fiind emis în regim de drept privat. Prin urmare, aceste acte de restituire sunt acte civile unilaterale de dispozitie cu caracter patrimonial. Pentru toate aceste considerente instanta consideră exceptia neîntemeiată.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a civilă apreciază că exceptia este neîntemeiată, neavând legătură cu obiectul cauzei deduse judecătii, o contestatie în anulare.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciază exceptia ca neîntemeiată, arătând că scopul Legii nr. 10/2001 este acela de a statornici măsuri reparatorii în interesul fostilor proprietari ale căror imobile au fost preluate abuziv de către stat sau de alte persoane juridice, iar solutia de restituire a imobilelor este rezultatul optiunii legiuitorului.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constitutionale si nu contravin principiului constitutional al egalitătii în drepturi, având în vedere că, potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale, principiul egalitătii nu înseamnă uniformitate, asa încât, daca la situatii egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situatii diferite tratamentul juridic nu poate fi decât diferit. Mai mult, precizează că textul art. 25 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 este în concordantă cu dispozitiile constitutionale ale art 44 alin. (1) teza a doua, potrivit cărora ^Continutul si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege”.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, sustinerile pârtilor prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2),ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitu­tionalitate.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine următoarele:

Desi instantele de judecată au sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 23 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, în realitate, aceste critici vizează art. 25 alin. (4), deoarece această lege a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, dându-se textelor o nouă numerotare. Astfel, art. 23 alin. (4) a devenit art. 25 alin. (4) cu acelasi continut, Curtea urmând să exercite controlul de constitutionalitate asupra acestui din urmă text care are următoarea redactare: „Decizia sau, după caz, dispozitia de aprobare a restituirii în natură a imobilului face dovada proprietătii persoanei îndreptătite asupra acestuia, are forta probantă a unui înscris autentic si constituie titlu executoriu pentru punerea în posesie, după îndeplinirea formalitătilor de publicitate imobiliară.”

Textele constitutionale invocate sunt cele ale art. 16 alin. (1) si (2) privind egalitatea în drepturi, art. 13 privind limba oficială, art. 73 referitor la categorii de legi, art. 44 alin. (2) privind dreptul de proprietate privată si art. 20 alin. (2) referitor la tratatele internationale privind drepturile omului. Este invocată, de asemenea, încălcarea prevederilor primului Protocol aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Analizând criticile de neconstitutionalitate, Curtea constată că acestea sunt neîntemeiate pentru considerentele ce urmează:

Legea nr. 10/2001 este o lege specială în materia revendicării imobiliare, prin care legiuitorul a urmărit să evite perpetuarea stării de incertitudine în ceea ce priveste situatia juridică a imobilelor preluate în mod abuziv, cu sau fără titlu valabil, de către stat sau de către alte persoane juridice, în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Solutia de restituire a acestor imobile este rezultatul optiunii legiuitorului si are la bază dreptul pe care acesta îl arie în a decide asupra modului de reparare a abuzurilor din legislatia trecută cu privire la dreptul de proprietate privată, în acest scop a fost instituită o procedură administrativă ce are ca scop restituirea în natură a imobilelor - terenuri sau constructii - de către persoana juridică detinătoare, prin decizie sau dispozitie motivată a organelor sale de conducere.

Prevederile de lege criticate fac parte dintr-o reglementare mai ampla a unei proceduri administrative prealabile, prevăzută de Legea nr. 10/2001, ce este obligatorie pentru obtinerea reparatiilor în natură sau prin echivalent si care permite controlul judecătoresc asupra actelor emise în cadrul acestei proceduri.

Curtea constată că problema constitutionalitătii diferitelor proceduri administrative prealabile a mai fost supusă controlului de constitutionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 307 din 14 iunie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 666 din 26 iulie 2005, Curtea a statuat că jurisdictiile speciale administrative reprezintă o activitate jurisdictională realizată de un organ de jurisdictie ce functionează în cadrul unei institutii a administratiei publice sau unor autorităti administrative autonome, ce se desfăsoară conform procedurii imperative prevăzute într-o lege specială, procedură asemănătoare cu cea a instantelor de judecată, desfăsurată însă paralel si separat de aceasta.

Curtea a statuat că nicio dispozitie constitutională nu interzice ca, prin lege, să se instituie o procedură administrativă prealabilă, cum este, spre exemplu, procedura recursului administrativ gratios sau a celui ierarhic ori procedura notificării prealabile a unei autorităti, institutii sau persoane.

Atât considerentele, cât si solutia acestei decizii sunt valabile si în cauza de fată, întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a determina o reconsiderare a jurisprudentei în materie a Curtii Constitutionale.

În ceea ce priveste solicitarea autorului exceptiei privind stabilirea de către instanta de control constitutional a fortei juridice a dispozitiei emise de primar pentru aprobarea restituirii în natură a unui imobil, Curtea constată că excedează competentei sale.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 25 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Dănilă-Vasile Donose în Dosarul nr. 2.689/299/2005 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti si de Ion Marinescu si Florenta Marinescu în Dosarul nr. 34.722/2/2005 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntata în sedinta publică din data de 26 octombrie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Măria Bratu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 740

din 26 octombrie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 6 alin. 1 si 4 din Legea arendării nr. 16/1994

 

Ioan Vida - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ion Tiucă - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 6 alin. 1 si 4 din Legea arendării nr. 16/1994, exceptie ridicată de Societatea Comercială „TCE 3 BRAZI” - S.R.L. din Piatra-Neamt în Dosarul nr. 3.839/2005 (număr unic 26020/3/2005) al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VI-a comercială.

La apelul nominal răspunde autorul exceptiei, prin avocatul Constantin Stefan Selaru si Agentia Domeniilor Statului, prin avocatul Cecilia Popa.

Cauza fiind în stare de judecată, avocatul autorului exceptiei solicită admiterea exceptiei pentru aceleasi motive pe care Ie-a invocat în fata instantei de judecată.

Avocatul Agentiei Domeniilor Statului solicită respingerea exceptiei ca inadmisibilă în raport cu critica de neconstitutionalitate care vizează încălcarea „principiului juridic al ratiunii încheierii contractelor”, deoarece acest principiu nu se regăseste în Legea fundamentală.

În ceea ce priveste criticile de neconstitutionalitate privind încălcarea art. 53 alin. (1) si art. 135 alin. (1) si (2) lit. a) din Constitutie, consideră că sunt neîntemeiate, întrucât cerinta formei scrise a contractului de arendă si înregistrarea acestuia la consiliul local sunt conditii cerute cumulativ de legiuitor pentru valabilitatea contractului si pentru opozabilitatea lui fată de terti. Este de principiu că încheierea unui contract cu încălcarea unei norme juridice imperative este sanctionată cu nulitatea absolută. De aceea, instituirea sanctiunii cu nulitate absolută a contractelor de arendă care nu sunt încheiate în formă scrisă si nu sunt înregistrate în termen de 15 zile nu aduce atingere valorilor apărate de Constitutie, ci, din contră, descurajează comportamentul contrar normelor care guvernează activitatea economică si financiară si se asigură mediul necesar desfăsurării acestora. În sustinere, depune note scrise.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca neîntemeiată, arătând că textul de lege criticat nu contravine principiului libertătii contractuale, fiind expresia obligatiei statului de a asigura libertatea contractuală.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 5 aprilie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 3.839/2005 (număr unic 26020/3/2005), Tribunalul Bucuresti - Sectia a Vl-a comercială a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 6 alin. (1) si (4) din Legea arendării nr. 16/1994, exceptie ridicatăde Societatea Comercială „TCE 3 BRAZI” - S.R.L. din Piatra-Neamt într-un litigiu comercial având ca obiect nulitatea unui act juridic si evacuare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine, în esentă, că prevederile de lege criticate contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 135 alin. (1) lit. a) si ale art. 53 alin. (1), întrucât îngrădesc libertatea contractuală prin „sanctiunea lipsirii de valabilitate a contractelor de arendare care nu sunt înregistrate la consiliul local” si „prin impunerea vointei legiuitorului vointei părtilor contractante”.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a Vl-a comercială apreciază că prevederile de lege criticate nu încalcă normele constitutionale invocate.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciază exceptia ca neîntemeiată. În acest sens arată că, prin derogare de la principiul consensualismului consacrat de Codul civil, legiuitorul a instituit pentru contractul de arendare două conditii de valabilitate, si anume, forma scrisă si înregistrarea acestuia într-un registru special sub sanctiunea nulitătii absolute, tocmai în scopul asigurării unui climat de disciplină economică la care operatorii economici trebuie să se conformeze.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), precum si ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei îl reprezintă prevederile art. 6 alin. 1 si 4 din Legea arendării nr. 16/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 91 din 7 aprilie 1994, prevederi ce au următorul continut: „Contractul de arendare se întocmeste în scris, câte un exemplar pentru fiecare parte si un exemplar care se depune la consiliul local în a cărui rază teritorială se află bunurile arendate, în termen de 15 zile de la data încheierii. Acesta se înregistrează într-un registru special, tinut de secretarul consiliului local. [...]

Sunt valabile si opozabile numai contractele de arendare încheiate în scris si înregistrate la consiliul local, în conditiile prezentei legi.”

Textele constitutionale invocate sunt cele ale art. 135 alin. (1) lit. a) privind economia de piată si ale art. 53 alin. (1) privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti.

Analizând criticile de neconstitutionalitate, Curtea constată că acestea sunt neîntemeiate pentru considerentele ce urmează.

Potrivit textelor de lege atacate, „sunt valabile si opozabile numai contractele de arendare încheiate în scris si înregistrate în termen de 15 zile de la încheiere la consiliul local în a cărui rază teritorială se află bunurile arendate. Rezultă că, prin derogare de la principiul consensualismului actului juridic civil, legiuitorul a prevăzut forma scrisă si înregistrarea actului, alături de conditiile prevăzute de art. 948 din Codul civil, ca fiind conditii de validitate ale contractului de arendare si, ca atare, sanctiunea nerespectării acestor conditii la încheierea contractului este nulitatea absolută. Includerea acestor conditii de validitate la încheierea contractului de arendare determină natura juridică a acestuia ca fiind un contract solemn, si nu unul consensual, vointa părtilor contractante trebuind să se supună dispozitiilor legale în acest sens.

Curtea retine că, sub aspect economic si al evidentei bunurilor agricole supuse arendării, introducerea acestor conditii de validitate contribuie la asigurarea unui climat de disciplină economică în domeniul exploatării terenurilor agricole.

Pe de altă parte, sanctionarea cu nulitate absolută a contractelor de arendare ce nu sunt încheiate în formă scrisă si nu sunt înregistrate în termenul de 15 zile nu contravine textelor constitutionale invocate, fiind expresia obligatiei statului de a asigura protectia libertătii comertului si de a crea cadrul favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie, potrivit art. 135 alin. (2) lit. a) din Constitutie.

Curtea retine că nici criticile de neconstitutionalitate vizând încălcarea art. 53 alin. (1) din Constitutie privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti nu sunt întemeiate, întrucât reglementarea nu priveste niciuna dintre categoriile de drepturi si libertăti prevăzute de această dispozitie constitutională.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 6 alin. 1 si 4 din Legea arendării nr. 16/1994, exceptie ridicată de Societatea Comercială „TCE 3 BRAZI” - S.R.L. din Piatra-Neamt în Dosarul nr. 3.839/2005 (număr unic 26020/3/2005) al Tribunalului Bucuresti - Sectia a Vl-a comercială.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 26 octombrie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Măria Bratu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 741

din 26 octombrie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 52/2001 privind accelerarea si finalizarea procesului de privatizare a societătilor comerciale din turism

 

Ioan Vida - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ion Tiucă - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 52/2001 privind accelerarea si finalizarea procesului de privatizare a societătilor comerciale din turism, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Disco Space Models” - S.R.L. din Bucuresti în Dosarul nr. 5.789/COM/2004 al Tribunalului Constanta - Sectia comercială.

La apelul nominal se prezintă consilier juridic Măria Stan, pentru Societatea Comercială „Neptun-Olimp” - S.A, lipsind autorul exceptiei, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul părtii prezente solicită respingerea exceptiei. În sustinere, arată că prevederile art. 2 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 52/2001 reglementează o formă de răspundere contractuală agravantă în cazul neexecutării unei obligatii asumate printr-un contract sinalagmatic, si anume rezolutiunea de drept în cazul nerealizării programului de investitii sau neplata la termen a unei rate, cu consecinta pierderii avansului si a contravalorii îmbunătătirilor. De aceea, această sanctiune, care este de esenta contractelor sinaiagmatice, nu contravine prevederilor art. 44 alin. (2) si (3) din Constitutie, deoarece Legea fundamentală garantează si ocroteste proprietatea licită. Depune note scrise.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca neîntemeiată. Arată că textul de lege criticat sanctionează nerespectarea clauzelor unui contract si nu cotravine dispozitiilor constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 15 februarie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 5.789/COM/2004, Tribunalul Constanta - Sectia comercială a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 52/2001 privind accelerarea si finalizarea procesului de privatizare a societătilor comerciale din turism, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Disco Space Models” - S.R.L. din Bucuresti într-un litigiu comercial.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine, în esentă, că prevederile de lege criticate contravin dispozitiilor constitutionale invocate, precum si prevederilor art. 480 din Codul civil si ale Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, deoarece reglementarea cuprinsă în aceste texte „echivalează cu o veritabilă expropriere” si „consacră alte moduri de dobândire a dreptului de proprietate decât cele cunoscute până în prezent”, si anume „dobândirea unui drept real prin puterea sanctionatorie a unei ordonante de urgentă a Guvernului”, si că „permit în mod injust îmbogătirea fără justă cauză a reclamantei”.

Tribunalul Constanta - Sectia comercială consideră că prevederile de lege criticate respectă exigentele constitutionale, având în vedere scopul avut de legiuitor la data adoptării acestui act normativ. În opinia instantei de judecată, textul de lege reglementează o formă de răspundere agravantă în cazul neexecutării unei obligatii asumate printr-un contract sinalagmatic. În spetă, suntem în prezenta unui contract de vânzare-cumpărare a cărui executare necorespunzătoare sau executarea culpabilă este sanctionată de legiuitor în deplin acord cu dispozitiile constitutionale privind garantarea si ocrotirea proprietătii private.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciază exceptia ca neîntemeiată, arătând, în esentă, că sanctiunea civila instituită de norma criticată este consecinta legală a încălcării prevederilor reglementate de această normă. În ceea ce priveste criticile de neconstitutionalitate raportate la art. 480 din Codul civil si la prevederile Legii nr. 33/1994, arată că acestea vizează probleme privind necorelări legislative, fiind aspecte ce excedează competentei Curtii Constitutionale.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constitutionale. Arată că sanctiunile prevăzute de aceste prevederi au fost instituite de legiuitor ca un mijloc de constrângere a debitorului care nu si-a executat obligatiile în conditiile în care era tinut de existenta unor creante certe, lichide si exigibile. În acest fel se asigură protectia dreptului de proprietate al titularilor unor asemenea creante, în acord cu dispozitiile constitutionale privind garantarea si ocrotirea dreptului de proprietate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitu­tionalitate.

Obiectul exceptiei îl reprezintă prevederile art. 2 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 52/2001 privind accelerarea si finalizarea procesului de privatizare a societătilor comerciale din turism, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 175 din 6 aprilie 2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 80/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 154 din 4 martie 2002, prevederi ce au următorul continut: „În cazul în care cumpărătorul nu plăteste la scadentă o rată sau nu a efectuat programul de investitii, contractul de vânzare-cumpărare se consideră rezolvit de drept, fără a mai fi necesară punerea în întârziere si fără orice altă formalitate, în această situatie cumpărătorul pierde atât pretul plătit până la acea dată, cât si investitiile efectuate”.

Textul constitutional invocat este cel al art. 44 alin. (2) si (3) privind dreptul de proprietate privată.

Analizând criticile de neconstitutionalitate, Curtea constată că acestea sunt neîntemeiate pentru considerentele ce urmează.

Textele de lege criticate reglementează sanctionarea cumpărătorului activelor unei societăti comerciale din turism, aflată în procesul de privatizare, pentru nerespectarea obligatiilor asumate, si anume plata unei rate la scadentă sau neefectuarea programului de investitii.

Autorul exceptiei consideră că aceste prevederi contravin dispozitiilor art. 44 alin. (2) si (3) din Legea fundamentală, deoarece „echivalează cu o veritabilă expropriere”.

Curtea constată că prevederile criticate nu operează o „expropriere”, asa cum sustine autorul exceptiei, ci sanctionează cumpărătorul unui activ al unei societăti comerciale la care statul este actionar majoritar, cumpărător care nu-si respectă obligatiile asumate printr-un contract încheiat în considerarea unui obiectiv vizând interesul public. Garantarea accesului liber la o activitate economică, a liberei initiative si exercitarea acestora în conditiile legii, potrivit aii. 45 din Constitutie, nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune reglementarea strictă prin lege, cu precizarea răspunderilor în cazul nerespectării obligatiilor contractuale asumate.

Totodată, Curtea retine că textul criticat reglementează conditiile si limitele dreptului de proprietate al societătilor comerciale din turism asupra actiunilor si activelor pe care le detin, dând expresie dispozitiilor art. 44 alin. (1) teza finală din Constitutie, potrivit cărora „Continutul si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege”.

            În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate vizând încălcarea prevederilor art. 481 alin. 3 din Codul civil, cât si a celor din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, acestea reprezintă aspecte ce excedează contenciosului constitutional, deoarece, potrivit prevederilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, în examinarea constitutionalitătii unui text de lege, Curtea are în vedere dispozitiile Constitutiei si nu compararea prevederilor mai multor legi între ele.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 52/2001 privind accelerarea si finalizarea procesului de privatizare a societătilor comerciale din turism, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Disco Space Models” - S.R.L. din Bucuresti în Dosarul nr. 5.789/COM/2004 al Tribunalului Constanta - Sectia comercială.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 26 octombrie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Măria Bratu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 764

din 31 octombrie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 2 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 134/2005 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Natională Anticoruptie

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Antonia Constantin - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 2 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 134/2005 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Natională Anticoruptie, exceptie ridicată de Radu Stefan Mazăre în Dosarul nr. 38.222/2/2005 (4.724/2005) al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

Dezbaterile au avut loc în sedinta publică din data de 19 octombrie 2006, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea a amânat pronuntarea la data de 31 octombrie 2006.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 7 martie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 38.222/2/2005 (4.724/2005), Curtea de Apel Bucuresti -Sectia a Vlll-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. I pct. 2 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 134/2005 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Natională Anticoruptie. Exceptia a fost ridicată de Radu Stefan Mazăre în dosarul de mai sus având ca obiect solutionarea unei actiuni în contencios administrativ având ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a ordonantei de urgentă mentionate si obligarea Guvernului la plata de despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit de reclamant ca urmare a modului în care reprezentantii Directiei Nationale Anticoruptie au efectuat împotriva sa acte premergătoare privind existenta unor indicii de săvârsire a vreunei infractiuni.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că, prin dispozitiile care formează obiectul exceptiei, au fost încălcate prevederile Constitutiei României cuprinse în art. 1 alin. (3) si (4) referitoare la statul de drept si la separatia puterilor în stat, ale art. 21 referitoare la „Accesul liber la justitie”, ale art. 23 alin. (11) referitoare la prezumtia de nevinovătie, ale art. 24 referitoare la „Dreptul la apărare”, ale art. 26 referitoare la „Viata intimă, familială si privată”, ale art. 61 alin. (1) referitoare la Parlament ca unică autoritate legiuitoare, ale art. 72 alin. (2) referitoare la răspunderea penală deputatilor si senatorilor, ale art. 115 alin. (4) si (6) referitoare la ordonanta de urgentă si ale art. 147 alin. (4) referitoare la obligativitatea srgaomnes a deciziilor Curtii Constitutionale, precum si dispozitiile conventionale ale art. 6 si 8 privind „Dreptul la un proces echitabil” si „Dreptul la respectarea vietii private si de familie” din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 134/2005 a fost adoptată în conditiile si cu respectarea dispozitiilor cuprinse în Constitutie.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, adoptarea ordonantei de urgentă atacate fiind impusă de obligativitatea Deciziei Curtii Constitutionale nr. 235/2005.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece adoptarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 134/2005 a fost determinată de cerinta restrângerii competentei organismului specializat în combaterea coruptiei la cazurile de mare coruptie definite prin calitatea făptuitorului si prin valoarea prejudiciilor, precum si a eficientizarii acestuia si de necesitatea formulării unui răspuns credibil în perioada în care Comisia Europeană se află în plin proces de redactare a viitorului raport de tară pentru România.

Celelalte dispozitii din Constitutie invocate de autorul exceptiei nu au incidentă în cauză.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. I pct. 2 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 134/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 7 octombrie 2005, modificat prin articolul unic pct. 1 al Legii nr. 54/2006 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 134/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 226 din 13 martie 2006, care au următorul continut:

„Prin prezenta ordonantă de urgentă se înfiintează Directia Natională Anticoruptie, ca structură cu personalitate juridică, în cadrul Parchetului de pe lângă halta Curte de Casatie si Justitie, prin reorganizarea Parchetului National Anticoruptie.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine următoarele:

Potrivit art. 146 lit. d) din Constitutie, Curtea Constitutională „hotărăste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele, ridicate în fata instantelor judecătoresti sau de arbitraj comercial”.

Făcând aplicarea acestui text constitutional, Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale prevede în art. 29 alin. (1) si (2) următoarele: „(1)Curtea Constitutională decide asupra exceptiilor ridicate în fata instantelor judecătoresti sau de arbitraj comercial privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonantă în vigoare, care are legătură cu solutionarea cauzei în orice fază a litigiului si oricare ar fi obiectul acestuia.

(2) Exceptia poate fi ridicată la cererea uneia dintre părti sau, din oficiu, de către instanta de judecată ori de arbitraj comercial. De asemenea, exceptia poate fi ridicată de procuror în fata instantei de judecată, în cauzele la care participă”.

Potrivit dispozitiei mai sus citate din Constitutia României, exceptia de neconstitutionalitate constituie una dintre căile prin care Curtea Constitutională este sesizată în vederea exercitării controlului a posteriori asupra constitutionalitătii legilor si ordonantelor.

În cadrul procesului judiciar, exceptia de neconstitu­tionalitate se înscrie în rândul exceptiilor de procedură prin care, partea care le ridică, instanta de judecată din oficiu sau procurorul urmăreste împiedicarea unei judecăti care s-ar întemeia pe o dispozitie legală neconstitutională. În aceeasi ordine conceptuală, exceptia de neconsti­tutionalitate reprezintă o chestiune prejudicială, adică o problemă juridică a cărei rezolvare trebuie să preceadă solutionarea litigiului cu care este conexă. Asa se si explică prevederea cuprinsă în art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, în conformitate cu care, „pe perioada solutionării exceptiei de neconstitutionalitate judecarea cauzei se suspendă1.

Asadar, exceptia de neconstitutionalitate nu poate forma obiectul unei actiuni principale nici în fata instantei de judecată sau de arbitraj, unde constituie întotdeauna un mijloc de apărare într-un litigiu în curs de solutionare, si nici în fata Curtii Constitutionale.

În consecintă, întrucât exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată cu nerespectarea art. 146 lit. d) din Constitutie si art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, urmează ca aceasta să fie respinsă ca inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 2 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 134/2005 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Natională Anticoruptie, exceptie ridicată de Radu Stefan Mazăre în Dosarul nr. 38.222/2/2005 (4.724/2005) al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 31 octombrie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 792

din 9 noiembrie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 62 alin. (3) din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ion Tiucă – procuror

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 62 alin. (3) din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin, exceptie ridicată de Prosszer Zoltan si Prosszer Daniela-Gabriela în Dosarul nr. 3.633/3/2006 al Tribunalului Bucuresti - Sectia comercială.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Presedintele constată cauza în stare de judecată si acordă cuvântul pe fond.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, apreciind că textul de lege criticat nu contravine prevederilor constitutionale invocate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 20 martie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 3.633/3/2006, Tribunalul Bucuresti - Sectia comercială a sesizat Curtea Constitutională cuexceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 67 alin. (3) din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin. Exceptia a fost ridicată într-o cauză având ca obiect judecarea cererii de apel introdusă împotriva sentintei prin care s-a respins cererea de opozitie cambială apartinând autorilor exceptiei, în calea de atac a apelului, instanta invocând din oficiu exceptia tardivitătii acestuia.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că prevederea legală criticată, potrivit căreia exercitarea căii de atac împotriva hotărârii pronuntate asupra opozitiei care se face „într-un termen de 15 zile calculat de la pronuntare, contravine flagrant principiului constitutional al garantării dreptului la apărare, precum si principiului egalitătii cetăteanului în fata legii.” în acest sens arată că „partea este tinută să exercite o cale de atac fără să cunoască considerentele ce au stat la baza pronuntării hotărârii apelate”. Pe de altă parte, autorii exceptiei consideră că, solutionând exceptia invocată, Curtea Constitutională „urmează să analizeze în ce măsură prevederile art. 62 alin. (3) din Legea nr. 58/1934 au fost abrogate implicit prin prevederile art. 402 alin. 2 din Codul de procedură civilă, în conditiile în care opozitia cambială este asimilată cu o veritabilă contestatie la executare”, iar „hotărârea pronuntată în această din urmă procedură nu este susceptibilă de apel”.

Tribunalul Bucuresti - Sectia comercială apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece „stabilirea momentului de începere a curgerii termenului de apel de la pronuntare si nu de la comunicare” nu înseamnă înfrângerea principiului egalitătii, „legiuitorul putând institui, în considerarea unor situatii particulare, reguli speciale de procedură, precum si modalităti specifice de exercitare a drepturilor procedurale”.

De asemenea, tribunalul apreciază că dreptul la apărare nu este încălcat, deoarece autorii exceptiei „nu sunt privati de posibilitatea de a-si motiva hotărârea, întrucât [...], potrivit dispozitiilor art. 287 alin. 2 din Codul de procedură civilă, motivele de apel pot fi depuse inclusiv la prima zi de înfătisare”.

În ceea ce priveste sustinerile referitoare la asimilarea opozitiei cambiale cu o contestatie la executare, tribunalul a retinut că „acestea sunt aspecte care tin de interpretarea si aplicarea legii si urmează să facă obiectul analizei de către instanta de judecată, la solutionarea cauzei”.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că prevederea legală criticată este constitutională. În acest sens arată că nu poate fi retinută încălcarea principiului egalitătii, deoarece „dispozitiile legale deduse controlului de constitutionalitate se aplică tuturor persoanelor aflate în situatia prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare”. Totodată, „textele legale invocate nu aduc atingere dreptului părtilor ca pe parcursul întregului proces să-si valorifice pretentiile sau să dovedească netemeinicia pretentiilor adversarului, prevalându-se de toate garantiile dreptului la apărare în cadrul unui proces public”.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare si din concluziile autorilor îl constituie dispozitiile art. 62 alin. (3) din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 1 mai 1934, potrivit cărora „Hotărârea pronuntată asupra opozipei va putea fi atacată cu apel în termen de 15 zile de la pronuntare”.

Aceste dispozitii sunt considerate de autorii exceptiei ca fiind neconstitutionale în raport cu prevederile art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi si art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare.

Examinând exceptia, Curtea Constitutională retine următoarele:

Executarea cambială a fost concepută de legiuitor ca o procedură simplificată, în vederea valorificării cu celeritate a drepturilor cambiale.

Astfel, potrivit art. 61 din Legea nr. 58/1934, cambia se învesteste cu formulă executorie de către judecătorie, având valoare de titlu executoriu, somatia de executare se transmite debitorului, iar conform art. 62 alin. (1) si (2) din Legea nr. 58/1934, debitorul poate face opozitie la executare în termen de 5 zile de la primirea somatiei si judecătoria va judeca opozitia potrivit Codului de procedură civilă, de urgentă si cu precădere, înaintea oricărei alte pricini.

Curtea constată însă că prin alin. (3) al art. 62 se instituie o normă specială, ce derogă de la prevederile referitoare la executarea silită cuprinse în Codul de procedură civilă. Astfel, calea de atac a hotărârii pronuntate asupra opozitiei este apelul, si nu recursul, acest apel declarându-se în termen de 15 zile de la pronuntarea hotărârii si nu de la comunicarea acesteia.

Curtea retine că instituirea unei norme speciale cu privire la momentul declarării căii de atac, prin care se derogă de la norma generală cuprinsă în art. 284 alin. 1 din Codul de procedură civilă, nu are semnificatia unei atingeri aduse dreptului la apărare apartinând autorului exceptiei. Aceasta, deoarece prevederile art. 62 alin. (3) din Legea nr. 58/1934 trebuie interpretate în coroborare cu prevederile art. 287 alin. 2 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora motivele de fapt si de drept pe care se întemeiază apelul, precum si dovezile invocate în sustinerea acestuia pot fi depuse inclusiv la prima zi de înfătisare.

Asa fiind, autorii exceptiei aveau posibilitatea ca, în intervalul cuprins între comunicarea hotărârii si prima zi de înfătisare, să-si valorifice dreptul la apărare, motivându-si cererea de apel si arătând dovezile pe care aceasta se întemeiază.

Totodată, Curtea mai retine că exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prevăzut de legiuitor, cu respectarea anumitor exigente, între care si stabilirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Ca urmare, neexercitarea dreptului de a declara apel în termenul de 15 zile de la pronuntarea hotărârii asupra opozitiei cambiale, datorită lipsei de diligentă a titularului acestuia, nu are semnificatia încălcării dreptului său la apărare.

De asemenea, nu poate fi retinută nici critica privind încălcarea principiului egalitătii în drepturi, întrucât instituirea unui termen înăuntrul căruia titularul unui drept subiectiv îsi poate exercita prerogativa conferită de lege nu contravine acestui principiu, atât timp cât tuturor persoanelor vizate de ipoteza normei le este aplicabil acelasi tratament juridic, fără privilegii si fără discriminări.

Cât priveste sustinerea autorilor exceptiei potrivit căreia Curtea Constitutională urmează să analizeze dacă opozitia cambială „este asimilată cu o veritabilă contestatie la executare”, Curtea constată că acestea sunt aspecte care tin de interpretarea si aplicarea legii, excedând competentei instantei de contencios constitutional.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 62 alin. (3) din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin, exceptie ridicată de Prosszer Zoltan si Prosszer Daniela-Gabriela în Dosarul nr. 3.633/3/2006 al Tribunalului Bucuresti - Sectia comercială.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 9 noiembrie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOANVIDÂ

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii recunostintei fată de eroii-martiri si luptătorii care au contribuit la victoria Revolutiei române din decembrie 1989 nr. 341/2004, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.412/2004

            În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Normele metodologice de aplicare a Legii recunostintei fată de eroii-martiri si luptătorii care au contribuit la victoria Revolutiei române din decembrie 1989 nr. 341/2004, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.412/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 10 septembrie 2004, cu modificările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. Articolul 1 va avea următorul cuprins:

„Art. 1. - Prezentele norme metodologice cuprind dispozitii în vederea detalierii modului de aplicare si a aplicării unitare a prevederilor Legii recunostintei fată de eroii-martiri si luptătorii care au contribuit la victoria Revolutiei române din decembrie 1989 nr. 341/2004, cu modificările si completările ulterioare.”

2. După articolul 1 se introduc două noi articole, articolele 11 si 12, cu următorul cuprins:

„Art. 11. - În întelesul prezentelor norme metodologice, termenii si expresiile folosite au următoarea semnificatie:

a) certificatul doveditor este noul tip de certificat, preschimbat în baza Legii nr. 341/2004, cu modificările si completările ulterioare, prin care se reconfirmă titlurile si calitătile atribuite în baza Legii nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri si acordarea unor drepturi urmasilor acestora, rănitilor, precum si luptătorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989, republicată, cu modificările si completările ulterioare, fiind singurul document valabil pentru a beneficia de prevederile Legii nr. 341/2004, cu modificările si completările ulterioare;

b) titlul este atestarea înscrisă în certificatul preschimbat si poate fi: Erou-Martir al Revolutiei Române din Decembrie 1989; Luptător pentru Victoria Revolutiei din Decembrie 1989 - Luptător Rănit; Luptător pentru Victoria Revolutiei din Decembrie 1989 - Luptător Retinut; Luptător pentru Victoria Revolutiei din Decembrie 1989 - Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite; Participant la Victoria Revolutiei Române din Decembrie 1989;

c) calitatea este însusirea dobândită de către o persoană în urma preschimbării certificatului si este înscrisă pe noul tip de certificat, după cum urmează: Urmas de Erou-Martir; Luptător pentru Victoria Revolutiei din Decembrie 1989 - Luptător Rănit; Luptător pentru Victoria Revolutiei din Decembrie 1989 - Luptător Retinut; Luptător pentru Victoria Revolutiei din Decembrie 1989 - Luptător Rănit si Retinut; Luptător pentru Victoria Revolutiei din Decembrie 1989 - Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite; Participant la Victoria Revolutiei din Decembrie 1989.

Art. 12. - (1) În aplicarea prevederilor art. 2 lit. c) din Legea nr. 341/2004, cu modificările si completările ulterioare, se va avea în vedere diferentierea etapelor revolutiei astfel:

a) 14-19 decembrie 1989 - revoltă populară la Timisoara;

b) 20-22 decembrie 1989 - Revolutia română, până la plecarea dictatorului din sediul fostului Comitet Central al Partidului Comunist Român;

c) 22-25 decembrie 1989 - preluarea puterii si instituirea noilor structuri ale statului.

(2) În aplicarea prevederilor art. 2 lit. e) din Legea nr. 341/2004, cu modificările si completările ulterioare, se are în vedere diferentierea potrivit etapelor angajării si participării militarilor la actiunile desfăsurate pentru victoria revolutiei, după cum urmează:

a) 14-22 decembrie 1989;

b) 22 decembrie 1989 - 10 ianuarie 1990.

(3) Persoanele în cauză depun, la eliberarea noului tip de certificat, o declaratie pe propria răspundere, sub sanctiunea prevederilor art. 292 din Codul penal privind falsul în declaratii, din care să rezulte implicarea acestora în etapele prevăzute la alin. (2) si că nu au desfăsurat actiuni împotriva Revolutiei din decembrie 1989.”

3. Articolul 2 va avea următorul cuprins:

„Art. 2. - (1) Titlul de Erou-Martir al Revolutiei Române din Decembrie 1989 se atribuie celor care s-au jertfit în luptă pentru victoria Revolutiei române din decembrie 1989 sau au decedat în legătură cu aceasta. Certificatul care atestă titlul se acordă sotului supravietuitor, părintilor celui decedat si fiecărui copil al Eroului-Martir, ca persoane îndreptătite să beneficieze de prevederile Legii nr. 341/2004, cu modificările si completările ulterioare.

(2) Titlul de Erou-Martir al Revolutiei Române din Decembrie 1989 se atribuie si persoanelor care au decedat ulterior Revolutiei române din decembrie 1989 si al căror deces se află în raport de cauzalitate directă cu rănile suferite până la data de 10 ianuarie 1990 în lupta pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989 sau în legătură cu aceasta. Raportul de cauzalitate trebuie dovedit prin certificat medico-legal eliberat de Institutul National de Medicină Legală «Mina Minovici» din Bucuresti sau, după caz, de serviciul judetean de medicină legală în a cărui rază teritorială îsi avea domiciliul persoana respectivă.”

4. Articolul 3 va avea următorul cuprins:

„Art. 3. - Titlul de Luptător pentru Victoria Revolutiei din Decembrie 1989 - Luptător Rănit, prevăzut la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 1 din Legea nr. 341/2004, cu modificările si completările ulterioare, se acordă persoanelor care au fost rănite în perioada 14 decembrie 1989 - 10 ianuarie 1990, în urma participării directe si nemijlocite la lupta pentru victoria Revolutiei române din decembrie 1989 sau în urma participării la evenimente care au avut legătură cu lupta pentru victoria revolutiei.”

5. La articolul 7, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alineatele (2) si (3), cu următorul cuprins:

„(2) Titlurile instituite pentru cinstirea memoriei celor care si-au jertfit viata si în semn de gratitudine fată de cei care au luptat pentru victoria Revolutiei române din decembrie 1989, prevăzute la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, cu modificările si completările ulterioare, se atribuie prin decret al Presedintelui României.

(3) În vederea atribuirii titlurilor prevăzute la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, cu modificările si completările ulterioare, Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989, denumit în continuare SSPR, înaintează Administratiei Prezidentiale propunerile privind persoanele în cazul cărora a fost aprobată cererea de preschimbare a certificatelor, a fost emis avizul pentru preschimbare de către Comisia Parlamentară a Revolutionarilor din Decembrie 1989, denumită în continuare Comisia Parlamentară, si a fost eliberat noul tip de certificat.”

6. La articolul 9, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Protocoalele de predare-preluare vor fi încheiate pentru bunurile imobile, constructii si terenuri aferente, asa cum acestea sunt înscrise în contractul de închiriere sau în fisa de calcul a spatiilor locative.”

7. La articolul 10, alineatele (2) si (3) vor avea următorul cuprins:

„(2) Certificatele doveditoare care, în perioada 1990- 1997, au fost eliberate de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 si de Comisia pentru cinstirea si sprijinirea eroilor Revolutiei din Decembrie 1989, denumite în continuare certificate doveditoare, se preschimbă, la cererea titularului, de către SSPR.

(3) Înregistrarea cererilor în registrele de preschimbare a certificatelor doveditoare se face pe baza următoarelor documente:

a) certificatul doveditor al titlului acordat potrivit Legii nr. 42/1990, republicată, cu modificările si completările ulterioare;

b) brevetul de atestare a titlului acordat potrivit Legii nr. 42/1990, republicată, cu modificările si completările ulterioare;

c) duplicat al certificatului prevăzut la lit. a);

d) adeverinta de confirmare a titlului acordat potrivit Legii nr. 42/1990, republicată, cu modificările si completările ulterioare, eliberată de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 sau de SSPR.”

8. La articolul 10, după alineatul (3) se introduc două noi alineate, alineatele (31) si (3*), cu următorul cuprins:

„(31) Persoanele care nu au certificatul doveditor al titlului acordat potrivit Legii nr. 42/1990, republicată, cu modificările si completările ulterioare, sau brevetul de atestare a titlului acordat, datorită pierderii acestora, dar ale căror nume se regăsesc în listele cuprinzând propunerile făcute de SSPR Administratiei Prezidentiale pentru eliberarea titlurilor prevăzute la art. 1 -3 din Legea nr. 42/1990, republicată, cu modificările si completările ulterioare, sau în decretele Presedintelui României de atribuire a acestor titluri, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, vor prezenta o declaratie pe propria răspundere, autentificată conform legii, si dovada declarării pierderii acestora într-un ziar de largă circulatie sau în Monitorul Oficial al României, Partea a lll-a.

(32) Persoanele care nu au certificatul doveditor al titlului acordat potrivit Legii nr. 42/1990, republicată, cu modificările si completările ulterioare, sau brevetul de atestare a titlului acordat, întrucât acestea nu au fost niciodată ridicate si nici nu mai există posibilitatea eliberării lor, dar ale căror nume se regăsesc în listele cuprinzând propunerile făcute de SSPR Administratiei Prezidentiale pentru eliberarea titlurilor prevăzute la art. 1-3 din Legea nr. 42/1990, republicată, cu modificările si completările ulterioare, sau în decretele Presedintelui României de atribuire a acestor titluri, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, vor prezenta, în acest sens, o declaratie pe propria răspundere, autentificată conform legii.”

9. La articolul 10, alineatul (4) va avea următorul cuprins:

„(4) Pot solicita eliberarea noului tip de certificat si persoanele care au depus, în vederea acordării uneia dintre calitătile prevăzute de Legea nr. 42/1990, republicată, cu modificările si completările ulterioare, documentele necesare la fosta Comisie pentru cinstirea si sprijinirea eroilor Revolutiei din Decembrie 1989, dar cărora nu li s-a eliberat certificatul doveditor datorită epuizării, la acea dată, a formularelor tipizate si ale căror nume se regăsesc în listele cuprinzând propunerile făcute de SSPR Administratiei Prezidentiale pentru eliberarea titlurilor prevăzute la art. 1-3 din Legea nr. 42/1990, republicată, cu modificările si completările ulterioare, sau în decretele Presedintelui României de atribuire a acestor titluri, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I. În vederea eliberării noului tip de certificat, solicitantii vor depune la SSPR, în original sau în copie legalizată, documentul din care rezultă depunerea dosarului la această comisie si adeverinta prevăzută la alin. (3) lit. d).”

10. La articolul 11 alineatul (1), litera b) va avea următorul cuprins:

„b) copie certificată pentru conformitate de pe documentele prevăzute la art. 10 alin. (3), (31) si (32) sau, după caz, documentul prevăzut la art. 10 alin. (4) teza a doua;”.

11. Articolul 12 va avea următorul cuprins:

„Art. 12. - (1) Preschimbarea certificatelor doveditoare se face pe baza documentelor prevăzute la art. 11 alin. (1) si a dosarelor, aflate la SSPR, care au stat la baza eliberării certificatelor, în perioada 1990-1997, de către Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 si de către Comisia pentru cinstirea si sprijinirea eroilor Revolutiei din Decembrie 1989.

(2) În situatiile în care se constată că dosarul de preschimbare nu contine documentele prevăzute la art. 121 -125 si la art. 18 alin. (2), SSPR informează persoanele în cauză în legătură cu documentele necesare pentru completarea dosarului.

(3) Informarea prevăzută la alin. (2) se face cu cel putin 15 zile înainte de expirarea termenului final prevăzut de lege pentru depunerea documentelor solicitate pentru completarea dosarelor de preschimbare a certificatelor de revolutionar, în vederea îndeplinirii conditiilor stabilite de lege, prin una dintre următoarele modalităti:

a) adresă scrisă a SSPR;

b) prin intermediul presedintelui asociatiei de revolutionari care a dat avizul reactualizat;

c) publicare pe site-ul SSPR.”

12. După articolul 12 se introduc sapte noi articole, articolele 121-127, cu următorul cuprins:

„Art. 121. - (1) Dosarele de Erou-Martir al Revolutiei Române din Decembrie 1989 trebuie să cuprindă următoarele documente:

a) copie legalizată sau certificată de pe brevetul si certificatul de atestare a titlului de Erou-Martir acordat potrivit Legii nr. 42/1990, republicată, cu modificările si completările ulterioare. Pentru persoanele decedate în legătură cu evenimentele revolutionare din decembrie 1989 nu este necesară copia legalizată sau certificată de pe brevet;

b) copie legalizată de pe certificatul de deces;

c) certificatul de la Parchetul General - Sectia parchetelor militare, cu mentionarea numărului certificatului emis de institutul medico-legal sau copie legalizată de pe acesta. Dacă certificatul de la Parchetul General - Sectia parchetelor militare nu contine numărul certificatului emis de institutul medico-legal, la dosar se va depune o copie a certificatului emis de institutul medico-legal;

d) declaratii ale martorilor sau, eventual, alte documente din care să rezulte data si locul în care a avut loc decesul si cauzele acestuia, activitatea desfăsurată până în acel moment, precum si cauzele ce au condus ulterior la deces datorat rănirii.

(2) Dosarele prevăzute la alin. (1) trebuie să contină cel putin documentele prevăzute la lit. a)-c).

(3) În cazul eroilor-martiri care nu au urmasi care să solicite eliberarea noilor tipuri de certificate, acestea se vor preschimba în baza dosarelor aflate în arhiva SSPR. În situatia în care documentele prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) nu există la dosar, Comisia SSPR va întreprinde demersurile necesare în vederea obtinerii acestora. În situatia în care obtinerea documentelor nu a fost posibilă, Comisia SSPR va lua decizia pe baza documentelor existente la dosar.

Art. 122. - (1) Dosarele pentru preschimbarea certificatelor doveditoare pentru titlul de Luptător pentru Victoria Revolutiei din Decembrie 1989 - Luptător Rănit trebuie să contină următoarele documente:

a) cerere, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1;

b) copie legalizată sau certificată pentru conformitate de pe certificatul doveditor al titlului acordat potrivit Legii nr. 42/1990, republicată, cu modificările si completările ulterioare, sau duplicatul certificatului emis de SSPR ori adeverinta de confirmare a titlului acordat potrivit Legii nr. 42/1990, republicată, cu modificările si completările ulterioare, eliberată de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 sau de SSPR, în original sau în copie legalizată, însotită de documentul din care rezultă depunerea dosarului la Comisia pentru cinstirea si sprijinirea eroilor Revolutiei din Decembrie 1989, în original sau în copie legalizată, în cazul persoanelor prevăzute la art. 10 alin. (4);

c) copie legalizată sau certificată pentru conformitate de pe brevetul de atestare a titlului acordat potrivit Legii nr. 42/1990, republicată, cu modificările si completările ulterioare. Pentru persoanele rănite în legătură cu Revolutia din decembrie 1989, acest document nu este necesar;

d) actul de identitate, în copie;

e) două fotografii tip pasaport;

f) certificatul medical de rănit din perioada 16 decembrie 1989-10 ianuarie 1990 sau extras din registrul medical care atestă această dată ori copie legalizată de pe acestea;

g) certificatul de la Parchetul General - Sectia parchetelor militare, cu mentionarea numărului certificatului emis de institutul medico-legal sau copie legalizată de pe acestea;

h) declaratie personală;

i) alte documente din care să rezulte data si locul rănirii, precum si activitatea desfăsurată în momentul rănirii;

j) alte probe, inclusiv documente utile în sustinerea cererii.

(2) Dosarele depuse în vederea preschimbării certificatului de rănit trebuie să contină în mod obligatoriu elementele prevăzute la alin. (1) lit. a) - h). Prin alte documente, prevăzute la alin. (1) lit. i), se întelege o altă probă decât cele prevăzute la lit. f)-h), din care să rezulte data si locul rănirii, precum si activitatea desfăsurată în momentul rănirii.

(3) Foaia de observatie clinică, fisa medicală, adeverinta medicală sau biletul de internare/externare ori copiile legalizate de pe acestea, care atestă leziunile suferite în perioada 16 decembrie 1989 - 10 ianuarie 1990, pot înlocui documentele prevăzute la alin. (1) lit. 0 sau, după caz, pot fi considerate alte documente sau alte probe, prevăzute la alin. (1) lit. i) sau j).

Art. 123. - (1) Dosarele pentru preschimbarea certificatelor doveditoare pentru titlul de Luptător pentru Victoria Revolutiei Române din Decembrie 1989 - Luptător Retinut trebuie să contină următoarele documente:

a) cerere conform modelului prevăzut în anexa nr. 1;

b) copie legalizată sau certificată pentru conformitate de pe certificatul doveditor al titlului acordat potrivit Legii nr. 42/1990, republicată, cu modificările si completările ulterioare, sau de pe duplicatul certificatului emis de SSPR ori adeverinta de confirmare a titlului acordat potrivit Legii nr. 42/1990, republicată, cu modificările si completările ulterioare, eliberată de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 sau de SSPR, în original sau în copie legalizată, însotită de documentul din care rezultă depunerea dosarului la Comisia pentru cinstirea si sprijinirea eroilor Revolutiei din Decembrie 1989, în original sau în copie legalizată, în cazul persoanelor prevăzute la art. 10 alin. (4);

c) copie legalizată sau certificată pentru conformitate de pe brevetul de atestare a titlului acordat potrivit Legii nr. 42/1990, republicată, cu modificările si completările ulterioare;

d) avizul reactualizat al unei organizatii de revolutionari legal constituite până la data de 31 decembrie 1992, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 2; nu se conditionează acordarea avizului de către aceeasi asociatie; organizatiile revolutionarilor acordă avizul reactualizat, fără a solicita persoanei îndeplinirea vreunei obligatii de orice natură; neacordarea avizului reactualizat se motivează în scris si se comunică solicitantului în termen de 10 zile de la depunerea cererii;

e) două fotografii tip pasaport;

f) actul de identitate, în copie;

g) fisa de cameră, de celulă, adeverinta eliberată de Ministerul de Interne, Procuratură sau Directia Generală a Penitenciarelor ori copie legalizată de pe acestea, din care să rezulte perioada, locul si motivul retinerii sau arestării;

h) declaratie personală, în original;

i) declaratii din partea a 3 martori care au calitatea de retinut;

j) alte probe, inclusiv documente utile în sustinerea cererii.

(2) Declaratiile prevăzute la alin. (1) lit. i) trebuie să fie în original sau copii certificate pentru conformitate; în situatiile în care în localitatea respectivă nu există 3 martori care detin calitatea de Luptător Retinut,

declaratiile pot fi sustinute si de alte persoane, prezente la locul si în momentul arestării, care detin titlul de Luptător pentru Victoria Revolutiei din Decembrie 1989.

(3) Dosarele depuse în vederea preschimbării certificatului de Luptător pentru Victoria Revolutiei din Decembrie 1989 - Luptător Retinut trebuie să contină în mod obligatoriu elementele prevăzute la alin. (1) lit. a)-j). Prin alte probe, prevăzute la alin. (1) lit. j), se întelege o altă probă decât cele prevăzute la alin. (1) lit. g)-i), din care să rezulte gradul de implicare la victoria revolutiei, precum si activitatea desfăsurată în momentul arestării. În situatia în care la dosar există două documente dintre cele prevăzute la alin. (1) lit. g), unul din documente va fi considerat probă, în sensul alin. (1) lit. j).

Art. 124. - (1) Dosarele pentru preschimbarea certificatelor doveditoare pentru titlul de Luptător pentru Victoria Revolutiei Române din Decembrie 1989 - Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite trebuie să contină următoarele documente:

a) cerere conform modelului prevăzut în anexa nr. 1;

b) copie legalizată sau certificată pentru conformitate de pe certificatul doveditor al titlului acordat potrivit Legii nr. 42/1990, republicată, cu modificările si completările ulterioare, sau de pe duplicatul certificatului emis de SSPR ori adeverinta de confirmare a titlului acordat potrivit Legii nr. 42/1990, republicată, cu modificările si completările ulterioare, eliberată de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 sau de SSPR, în original sau în copie legalizată, însotită de documentul din care rezultă depunerea dosarului la Comisia pentru cinstirea si sprijinirea eroilor Revolutiei din Decembrie 1989, în original sau în copie legalizată, în cazul persoanelor prevăzute la art. 10 alin. (4);

c) copie legalizată sau certificată pentru conformitate de pe brevetul de atestare a titlului acordat potrivit Legii nr. 42/1990, republicată, cu modificările si completările ulterioare;

d) avizul reactualizat al unei organizatii de revolutionari legal constituite până la data de 31 decembrie 1992, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 2; nu se conditionează acordarea avizului de către aceeasi asociatie; organizatiile revolutionarilor acordă avizul reactualizat, fără a solicita persoanei îndeplinirea vreunei obligatii de orice natură; neacordarea avizului reactualizat se motivează în scris si se comunică solicitantului în termen de 10 zile de la depunerea cererii;

e) două fotografii tip pasaport;

f) actul de identitate, în copie;

g) declaratie personală, cu specificarea faptelor deosebite în care a fost implicat direct;

h) declaratii din partea a 3 martori, recunoscuti ca revolutionari, din care să rezulte gradul de implicare si contributia deosebită la victoria revolutiei si faptele deosebite ale celui pentru care sunt date;

i) alte documente probatorii din care să rezulte gradul de implicare si contributia deosebită la victoria revolutiei;

j) alte probe, inclusiv documente utile în sustinerea cererii.

(2) Declaratiile prevăzute la alin. (1) lit. h), în original sau în copii certificate pentru conformitate, trebuie să fie însotite de copii ale certificatelor de revolutionar.

(3) Dosarele depuse în vederea preschimbării certificatului de Luptător pentru Victoria Revolutiei Române din Decembrie 1989 - Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite trebuie să contină în mod obligatoriu elementele prevăzute la alin. (1) lit. a) - i). Prin alte documente probatorii, prevăzute la alin. (1) lit. i), se întelege două probe din care să rezulte gradul de implicare si contributia deosebită la victoria revolutiei.

(4) Pot fi considerate documente probatorii, în sensul prevăzut la alin. (1) lit. i): imaginile video, fotografiile, articolele din ziare si reviste în care sunt specificate numele si prenumele, aparitiile relevante în cărti sau publicatii, adeverintele sau procesele-verbale de preluare-predare a armelor si munitiilor, tabelele privind constituirea unor organisme de conducere, legitimatiile emise în perioada 14-25 decembrie 1989, adresele emise de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casatie si Justitie, de alte institutii ale statului sau întreprinderi, din care să rezulte prezenta sau gradul de implicare în evenimentele din decembrie 1989, si altele asemenea.

(5) Documentele prevăzute la alin. (4) sunt admise ca documente probatorii dacă sunt cel putin două si sunt prezentate în original sau în copii legalizate ori certificate pentru conformitate.

Art. 125. - (1) Dosarele pentru preschimbarea certificatelor doveditoare pentru titlul de Participant la Victoria Revolutiei Române din Decembrie 1989 - calitate onorifică trebuie să contină următoarele documente:

a) cerere conform modelului prevăzut în anexa nr. 1;

b) copie legalizată sau certificată pentru conformitate de pe certificatul doveditor al titlului acordat potrivit Legii nr. 42/1990, republicată, cu modificările si completările ulterioare, sau de pe duplicatul certificatului emis de SSPR ori adeverinta de confirmare a titlului acordat potrivit Legii nr. 42/1990, republicată, cu modificările si completările ulterioare, eliberată de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 sau de SSPR, în original sau în copie legalizată, însotită de documentul din care rezultă depunerea dosarului la Comisia pentru cinstirea si sprijinirea eroilor Revolutiei din Decembrie 1989, în original sau în copie legalizată, în cazul persoanelor prevăzute la art. 10 alin. (4);

c) copie legalizată sau certificată pentru conformitate de pe brevetul de atestare a titlului acordat potrivit Legii nr. 42/1990, republicată, cu modificările si completările ulterioare;

d) avizul reactualizat al unei organizatii de revolutionari legal constituite până la data de 31 decembrie 1992, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 2; nu se conditionează acordarea avizului de către aceeasi asociatie; organizatiile revolutionarilor acordă avizul reactualizat, fără a solicita persoanei îndeplinirea vreunei obligatii de orice natură; neacordarea avizului reactualizat se motivează în scris si se comunică solicitantului în termen de 10 zile de la depunerea cererii;

e) două fotografii tip pasaport;

f) actul de identitate, în copie;

g) declaratie personală;

h) declaratii din partea a 3 martori, în original sau în copii legalizate ori certificate pentru conformitate;

i) alte documente probatorii din care să rezulte gradul de implicare la victoria revolutiei;

j) alte probe, inclusiv documente utile în sustinerea cererii.

(2) Dosarele depuse în vederea preschimbării certificatului de participant trebuie să contină în mod obligatoriu elementele prevăzute la alin. (1) lit. a)-h).

Art. 126. - Persoanelor care au participat la revolutie, dar care nu au îndeplinit conditiile pentru preschimbarea certificatelor prevăzute în prezentele norme metodologice, li se atribuie calitatea onorifică de participant la Revolutia română din decembrie 1989.

Art. 127. - Persoanele care, potrivit certificatelor doveditoare eliberate în temeiul Legii nr. 42/1990, republicată, cu modificările si completările ulterioare, au atât calitatea de Urmas de Erou-Martir, cât si o altă calitate dintre cele prevăzute la art. 11 lit. c), precum si cele care au atât calitatea de Luptător pentru Victoria Revolutiei din Decembrie 1989 - Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite, cât si calitatea de Luptător pentru Victoria Revolutiei din Decembrie 1989 - Luptător Rănit sau Luptător pentru Victoria Revolutiei din Decembrie 1989 - Luptător Retinut vor transmite SSPR, în scris, până la data de 30 decembrie 2006, calitatea pentru care optează să fie înscrisă pe noul tip de certificat.

13. La articolul 13 alineatul (2), literele b) si f) vor avea următorul cuprins:

„b) 3 persoane încadrate la SSPR, din care una în mod obligatoriu este secretarul general al SSPR, care, în lipsa presedintelui la lucrările Comisiei, îndeplineste atributiile acestuia, în calitate de vicepresedinte al Comisiei;

f) un procuror de la Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casatie si Justitie, detasat, în conditiile legii, la SSPR pe perioada în care desfăsoară activitatea în cadrul Comisiei.”

14. După articolul 13 se introduce un nou articol, articolul 131, cu următorul cuprins:

„Art. 131. - Presedintele Comisiei are următoarele atributii:

a) conduce lucrările si sedintele Comisiei, coordonează si răspunde de buna functionare a acesteia;

b) supune la vot deciziile propuse spre a fi adoptate;

c) semnează procese-verbale de sedintă ce contin deciziile luate, planificarea participării reprezentantilor asociatiilor de revolutionari la sedintă, deciziile pentru propunerea acordării avizului favorabil sau nefavorabil de preschimbare a certificatelor;

d) aprobă prin ordin propunerile Comisiei de revocare a oricărui membru al Comisiei;

e) supune votului Comisiei participarea la lucrările acesteia, când apreciază că este necesar, a unor specialisti pe probleme specifice din cadrul institutiilor sau organelor de specialitate ale administratiei publice centrale.”

15. Articolul 15 va avea următorul cuprins:

„Art. 15. - (1) SSPR înaintează Comisiei Parlamentare, în vederea emiterii avizului prevăzut la art. 5 alin. (3) din Legea nr. 341/2004, cu modificările si completările ulterioare, listele cu propuneri de preschimbare a certificatelor.

(2) Comisia Parlamentară comunică SSPR, în termen de 7 zile de la data înregistrării listelor prevăzute la alin. (1), avizul favorabil sau nefavorabil, după caz.

(3) În situatia în care în lista cu propuneri înaintată de SSPR există persoane ale căror cereri de preschimbare a certificatelor doveditoare sunt contestate, Comisia Parlamentară va aviza lista cu propuneri, cu exceptia acestor persoane, si va anunta de îndată persoana a cărei cerere de preschimbare a certificatelor doveditoare este contestată despre acest lucru.

(4) În situatia în care lista cu propuneri transmisă de SSPR necesită o cercetare mai amănuntită, Comisia Parlamentară poate prelungi cu cel mult 7 zile termenul prevăzut la alin. (2), înstiintând SSPR cu privire la această prelungire.”

16. Articolul 16 va avea următorul cuprins:

„Art. 16. - (1) Noul tip de certificat se semnează în termen de 3 zile din momentul primirii de la Compania Natională «Imprimeria Natională» - S.A., de către secretarul de stat al SSPR si în termen de 3 zile de la data primirii certificatelor la Comisia Parlamentară, de către presedintele acesteia.

(2) Modelul noului tip de certificat, inclusiv matca si legitimatia, care are dimensiunile de 21 cm x 37 cm si contine elemente de securizare, este prevăzut în anexa nr. 3; calitatea acordată fiecărei categorii de beneficiari se înscrie, prin tipărire, pe modelul noului tip de certificat.

(3) Noul tip de certificat va fi tipărit după cum urmează:

a) pe hârtie de culoare rosie, pentru calitatea de Urmas de Erou-Martir al Revolutiei Române din Decembrie 1989 ;

b) pe hârtie de culoare galbenă, pentru titlul de Luptător pentru Victoria Revolutiei din Decembrie 1989 - Luptător Rănit si Luptător pentru Victoria Revolutiei din Decembrie 1989 - Luptător Retinut;

c) pe hârtie de culoare albastră, pentru titlul de Luptător pentru Victoria Revolutiei din Decembrie 1989 - Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite;

d) pe hârtie de culoare albă, pentru titlul de Participant la Victoria Revolutiei Române din Decembrie 1989.

(4) După completarea si semnarea noului tip de certificat, pe acesta se aplică timbrul sec aflat la dispozitia SSPR.

(5) Achizitia noilor tipuri de certificate se face de către SSPR, în regim de urgentă, de la Compania Natională «Imprimeria Natională» - S.A., în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 199/2000 privind înfiintarea Companiei Nationale «Imprimeria Natională» - S.A., aprobată cu modificări prin Legea nr. 402/2001, cu modificările si completările ulterioare.

(6) Sumele necesare tipăririi si imprimării noilor tipuri de certificate, precum si cele aferente activitătii de preschimbare se asigură din sumele prevăzute cu această destinatie în bugetul SSPR.

(7) Persoanelor cărora li se preschimbă certificatul de Luptător pentru Victoria Revolutiei Române din Decembrie 1989 - Luptător Rănit si Retinut li se eliberează un singur certificat, tipărit pe hârtie de culoare galbenă, în cuprinsul căruia se mentionează ambele calităti atribuite în baza Legii nr. 341/2004, cu modificările si completările ulterioare.”

17. Articolul 17 va avea următorul cuprins:

„Art. 17. - (1) Cu ocazia preschimbării certificatelor, SSPR va elibera titularului noul tip de certificat si legitimatia din partea din stânga jos a modelului prevăzut în anexa nr. 3.

(2) Persoanele cărora li s-au atribuit titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) si calitatea prevăzută la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, cu modificările si completările ulterioare, fac dovada atribuirii acestora prin prezentarea legitimatiei si a documentului de identitate.”

18. După articolul 17 se introduce un nou articol, articolul 171, cu următorul cuprins:

„Art. 171. - Persoanele cărora Ie-a fost preschimbat certificatul vor depune cu ocazia eliberării noului tip de certificat o declaratie pe propria răspundere din care să reiasă că nu au fost implicate în activitătile fostei securităti ca politie politică si că nu au organizat, actionat, instigat sau luptat, sub orice formă, împotriva revolutiei.”

19. La articolul 18 alineatul (2), după litera c) se introduce o nouă literă, litera d), cu următorul cuprins:

„d) două fotografii tip pasaport.”

20. Articolul 19 va avea următorul cuprins:

„Art. 19. - (1) Lista finală cuprinzând persoanele cărora li s-au eliberat noile tipuri de certificate se certifică prin ordin al secretarului de stat al SSPR si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Ulterior finalizării activitătii de preschimbare a certificatelor doveditoare, Comisia constituită la nivelul SSPR va întocmi un raport cuprinzând cel putin următoarele:

a) lista persoanelor care au depus cereri de preschimbare a certificatelor, pe categorii;

b) lista cu eroii-martiri;

c) lista persoanelor cărora Ie-a fost preschimbat certificatul, pe categorii;

d) lista persoanelor care nu se încadrează în criteriile prezentelor norme metodologice si cărora li s-a atribuit titlul de Participant la Victoria Revolutiei Române din Decembrie 1989;

e) lista persoanelor cărora SSPR Ie-a respins cererea de preschimbare.

(3) Raportul prevăzut la alin. (2) se înaintează Comisiei Parlamentare si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a ll-a, si pe site-ul SSPR.”

21. La articolul 20, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (31), cu următorul cuprins:

„(31) Orice contestatie care nu contine datele de identificare sau semnătura contestatarului, precum si motivele contestatiei este nulă.”

22. Articolul 22 va avea următorul cuprins:

„Art. 22. - (1) În vederea stabilirii drepturilor prevăzute la art. 4 alin. (2) -(5) din Legea nr. 341/2004, cu modificările si completările ulterioare, coeficientii de multiplicare se aplică asupra salariului mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat si aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat aferent anului pentru care se face plata.

(2) În cazul indemnizatiilor reparatorii prevăzute la art. 4 alin. (2) din Legea nr. 341/2004, cu modificările si completările ulterioare, dosarele se vor depune la institutiile competente ale sistemului de asigurări sociale al cărui membru este solicitantul.

(3) În cazul persoanei care este membru al mai multor sisteme de asigurări sociale, dosarul se va depune la institutia competentă, în functie de ultimul sistem de asigurări sociale din care provine solicitantul.”

23. La articolul 28, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 28. - (1) Prin venit, prevăzut la art. 4 alin. (4) si la art. 5 din Legea nr. 341/2004, cu modificările si completările ulterioare, se întelege venitul brut lunar realizat din salarii si asimilat salariilor potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare.”

24. La articolul 28, alineatul (6) se abrogă.

25. La articolul 31, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

„(4) Beneficiarii drepturilor prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 341/2004, cu modificările si completările ulterioare, sunt obligati să comunice în scris inspectoratelor scolare judetene, respectiv al municipiului Bucuresti, orice modificare a conditiilor în care acestea au fost acordate.”

26. Articolul 32 va avea următorul cuprins:

„Art. 32. - (1) Indemnizatiile prevăzute la art. 4 alin. (2)-(5) si la art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, cii modificările si completările ulterioare, care se acordă beneficiarilor titlurilor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. a) si b) din Legea nr. 341/2004, cu modificările si completările ulterioare, se suportă de la bugetul de stat si sunt prevăzute în bugetele Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei, Ministerului Apărării si Ministerului Administratiei si Internelor, după caz.

(2) Stabilirea si plata indemnizatiilor prevăzute la alin. (1) se fac de către casele teritoriale de pensii, respectiv de către serviciile de pensii ale Ministerului Apărării sau Ministerului Administratiei si Internelor, după caz, pe baza documentelor doveditoare ale titlurilor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. a) si b) din Legea nr. 341/2004, cu modificările si completările ulterioare, respectiv a copiei certificate pentru conformitate de pe noul tip de certificat, si a actului de identitate.

(3) Pentru acordarea indemnizatiilor reparatorii prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, cu modificările si completările ulterioare, inclusiv a celor restante, dovada îndeplinirii conditiei referitoare la venitul realizat de către beneficiar se face cu declaratia pe propria răspundere, sub sanctiunea prevederilor art. 292 din Codul penal, cu modificările si completările ulterioare. Declaratia se depune la plătitor odată cu cererea pentru acordarea acestui drept si se referă la întreaga perioadă anterioară pentru care se cuvine indemnizatia reparatorie, mai putin la luna în care se depune cererea.

(4) Declaratia pe propria răspundere se reînnoieste la fiecare 6 luni, calculate din luna în care s-a depus declaratia. Nedepunerea acesteia conduce la suspendarea plătii indemnizatiei reparatorii.

(5) Ori de câte ori în intervalul celor 6 luni pentru care se face declaratia pe propria răspundere intervin modificări ale venitului, de natură a conduce la suspendarea plătii indemnizatiei reparatorii, beneficiarul are obligatia de a aduce acest fapt la cunostintă plătitorului, în termen de 5 zile lucrătoare de la data la care a intervenit modificarea.”

27. La articolul 33, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

„(4) Pentru stabilirea modului de efectuare a decontării prevăzute la alin. (2), SSPR, după acordarea avizului prevăzut la alin. (3), va încheia protocoale cu băncile care vor acorda creditele, în continutul acestora prevăzându-se expres că SSPR nu este girant al beneficiarilor de credite si că nu va răspunde decât de plata a 50% din dobânda aferentă unui credit acordat în conditiile art. 5 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 341/2004, cu modificările si completările ulterioare.”

28. Articolul 36 va avea următorul cuprins:

„Art. 36. - (1) În aplicarea prevederilor art. 5 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 341/2004, cu modificările si completările ulterioare, se vor avea în vedere următoarele:

a) modul de acordare si decontare a tratamentelor si medicamentelor în spitale, policlinici, baze de tratament si statiuni balneoclimaterice, care se suportă integral din Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate, se stabileste prin Contractul-cadru privind conditiile acordării asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. Pentru tratamentele si medicamentele în spitale, policlinici, baze de tratament si statiuni balneoclimaterice, care nu se suportă integral din Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate, modul de acordare si decontare se stabileste prin ordin comun al secretarului de stat al SSPR si al presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate;

b) modul de acordare si decontare a tratamentelor si medicamentelor în spitale, policlinici, baze de tratament si statiuni balneoclimaterice ale Ministerului Sănătătii Publice, Ministerului Apărării si Ministerului Administratiei si Internelor se stabileste prin ordin comun al secretarului de stat al SSPR si al ministrilor în cauză.

(2) Prin policlinici, în sensul alin. (1), se întelege unitătile sanitare, cu sau fără personalitate juridică, în care se acordă asistentă medicală ambulatorie de specialitate în specialitătile clinice, stomatologice si paraclinice, după cum urmează:

a) unitătile sanitare ambulatorii de specialitate;

b) ambulatoriile de specialitate din structura spitalelor;

c) laboratoarele medicale de radiologie si imagistică medicală, analize medicale, explorări functionale;

d) centrele de diagnostic si tratament si centrele medicale;

e) centrele de sănătate;

f) ambulatoriile de spital din structura spitalului, precum si unitătile sanitare fără personalitate juridică din structura spitalelor.

(3) Biletele de tratament la bazele de tratament si la statiunile balneoclimaterice ale institutiilor prevăzute la alin. (1) lit. b) se asigură de către aceste institutii, la propunerea SSPR, pe baza recomandării medicale.

(4) În unitătile medicale în care se acordă asistentă medicală ambulatorie de specialitate în specialitătile clinice, stomatologice si paraclinice, altele decât cele din subordinea Ministerului Sănătătii Publice, Ministerului Apărării si Ministerului Administratiei si Internelor, categoriile de persoane prevăzute la art. 5 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, cu modificările si completările ulterioare, beneficiază de pachetul de servicii de bază la care au dreptul persoanele asigurate, cu decontarea contravalorii acestora în conformitate cu prevederile Contractului-cadru privind conditiile acordării asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate si ale normelor de aplicare a acestuia.

(5) În aplicarea prevederilor art. 5 alin. (1) lit. j) din Legea nr. 341/2004, cu modificările si completările ulterioare, costul integral al tuturor medicamentelor cuprinse în Nomenclatorul produselor medicamentoase de uz uman, pe baza retetelor eliberate de medicul de familie, se suportă din Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate, în conditiile achitării de către beneficiar a contributiei de asigurări sociale de sănătate, potrivit legii.

(6) Acordarea gratuită si decontarea medicamentelor, potrivit art. 5 alin. (1) lit. j) din Legea nr. 341/2004, cu modificările si completările ulterioare, se fac potrivit Contractului-cadru privind conditiile acordării asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, prin aplicarea corespunzătoare a prevederilor referitoare la medicamentele care se acordă fără contributia asiguratului.”

29. La articolul 37, alineatul (4) va avea următorul cuprins:

„(4) Au dreptul la transport gratuit, în limita călătoriilor prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 341/2004, cu modificările si completările ulterioare, în baza documentului de identitate, a biletului de călătorie gratuită si a copiei de pe legitimatia de revolutionar a titularului biletelor, membrii de familie ai titularului si însotitorul pensionarului de invaliditate de gradul I sau al marelui mutilat, cu conditia ca însotitorul să fie angajat cu contract de muncă, potrivit prevederilor legale. Titularul va acorda, pe propria răspundere, membrilor de familie bilete de călătorie gratuită, în vederea utilizării de către acestia pentru transportul pe calea ferată.”

30. La articolul 39, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 39. - (1) Coeficientul prevăzut la art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, cu modificările si completările ulterioare, se calculează prin aplicarea procentului de 0,6 asupra salariului mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat si aprobat prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata.”

31. La articolul 43, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Subventia se acordă angajatorilor care încadrează în muncă someri care detin titlul de Luptător pentru Victoria Revolutiei din Decembrie 1989 sau calitatea de Urmas de Erou-Martir, o singură dată, dacă solicită subventia în termen de 12 luni de la data încadrării în muncă.”

32. Articolul 44 va avea următorul cuprins:

„Art. 44. - (1) Prevederile referitoare la modul de subventionare a angajatorilor care încadrează în muncă absolventi ai unor institutii de învătământ sau someri, în conditiile prevăzute la art. 80, respectiv la art. 93 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru somaj si stimularea ocupării fortei de muncă, cu modificările si completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător si angajatorilor care încadrează în muncă persoane care au dobândit titlul de Luptător pentru Victoria Revolutiei din Decembrie 1989 sau care au calitatea de Urmas de Erou-Martir.

(2) Dispozitiile art. 83 alin. (4) din Legea nr. 76/2002, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 51 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru somaj si stimularea ocupării fortei de muncă, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 174/2002, cu modificările si completările ulterioare, nu se aplică angajatorilor care încadrează în muncă absolventi care au dobândit titlul de Luptător pentru Victoria Revolutiei din Decembrie 1989 sau care au calitatea de Urmas de Erou-Martir.”

33. Articolul 45 va avea următorul cuprins:

„Art. 45. - (1) În aplicarea prevederilor art. 9 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, cu modificările si completările ulterioare, până la eliberarea de către SSPR a noilor certificate si stabilirea drepturilor aferente, dar nu mai târziu de 30 decembrie 2006*) inclusiv, îsi păstrează valabilitatea certificatele doveditoare care, în perioada 1990-1997, au fost eliberate de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 si de Comisia pentru cinstirea si sprijinirea eroilor Revoluttei din Decembrie 1989.

(2) În situatiile prevăzute la alin. (1) indemnizatiile stabilite în baza prevederilor Legii nr. 42/1990, republicată, cu modificările si completările ulterioare, se achită potrivit procedurii anterioare, în cuantumul aflat în plată la data intrării în vigoare a Legii nr. 341/2004, cu modificările si completările ulterioare.

(3) Persoanele cărora Ie-a fost preschimbat certificatul doveditor beneficiază si li se plătesc drepturile cuvenite, respectiv diferenta dintre drepturile calculate potrivit Legii nr. 341/2004, cu modificările si completările ulterioare, si cele stabilite în baza Legii nr. 42/1990, republicată, cu modificările si completările ulterioare, sau, după caz, cuantumul integral, începând cu luna următoare celei în care este depusă la SSPR documentatia care a stat la baza preschimbării certificatului doveditor.

(4) Dovada datei la care a fost depusă documentatia care a stat la baza preschimbării certificatului doveditor se face cu adeverinta eliberată de SSPR.

(5) La calculul drepturilor restante, coeficientul de multiplicare se aplică asupra salariului mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, corespunzător fiecărui an din perioada pentru care se calculează drepturile restante.”

34. Articolul 46 va avea următorul cuprins:

„Art. 46. - (1) Documentele necesare în vederea stabilirii drepturilor acordate potrivit prevederilor Legii nr. 341/2004, cu modificările si completările ulterioare, sunt:

a) copie de pe noul tip de certificat eliberat potrivit legii si prezentelor norme metodologice, certificată pentru conformitate;

b) copie de pe legitimatia eliberată potrivit prezentelor norme metodologice, certificată pentru conformitate;

c) copie de pe buletinul de identitate sau de pe cartea de identitate, certificată pentru conformitate;

d) alte documente în cazurile expres prevăzute de prezentele norme metodologice.

(2) În cazul indemnizatiilor aflate în plată potrivit prevederilor Legii nr. 42/1990, republicată, cu modificările si completările ulterioare, în vederea stabilirii indemnizatiilor reparatorii prevăzute de Legea nr. 341/2004, cu modificările si completările ulterioare, dosarele pe baza cărora au fost acordate drepturile initiale se completează cu documentele prevăzute la alin. (1) lit. a)-c).

(3) Institutiile plătitoare de idemnizatii vor transmite trimestrial la prefecturi situatia cu persoanele beneficiare.”

35. Articolul 48 va avea următorul cuprins:

„Art. 48. - (1) Potrivit art. 15 din Legea nr. 341/2004, cu modificările si completările ulterioare, Fundatia «Fondul Libertatea», denumită în continuare fundatia, functionează în subordinea SSPR.

(2) Organele fundatiei sunt:

a) consiliul de administratie;

b) comisia de cenzori.

(3) Consiliul de administratie este format din presedinte, ales de către membrii consiliului de administratie, si 5 membri, după cum urmează:

a) un reprezentant al SSPR;

b) un reprezentant al Ministerului Finantelor Publice;

c) un reprezentant desemnat de Comisia Parlamentară;

d) 2 reprezentanti ai structurilor asociative ale revolutionarilor, dintre care cel putin unul să fie reprezentant al organizatiilor de urmasi, de răniti sau de retinuti.

(4) Presedintele consiliului de administratie trebuie să îndeplinească următoarele conditii:

a) să detină unul dintre titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) sau calitatea prevăzută la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, cu modificările si completările ulterioare;

b) să aibă studii superioare în domeniul juridic, economic sau al administratiei publice;

c) să aibă vechime în muncă de minimum 5 ani în unul dintre domeniile prevăzute la lit. b).

(5) Reprezentantii desemnati de organizatiile revolutionarilor prevăzute la alin. (3) lit. d) trebuie să îndeplinească următoarele conditii:

a) să detină unul dintre titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) sau calitatea prevăzută la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, cu modificările si completările ulterioare;

b) să aibă studii superioare în domeniul juridic, economic sau al administratiei publice.

(6) Consiliul de administratie îndeplineste atributiile prevăzute la art. 29 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, aprobată cu modificări prin Legea nr. 246/2005.

(7) Veniturile «Fondului Libertatea» se constituie din veniturile prevăzute la art. 1 alin. (2) din Decretul-lege nr. 124/1990 privind instituirea «Fondului Libertatea», cu modificările si completările ulterioare, precum si din veniturile prevăzute la art. 46 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 26/2000, aprobată cu modificări prin Legea nr. 246/2005.

(8) Proiectele de hotărâri ale Guvernului, prin care se stabileste repartizarea pe categorii de cheltuieli a veniturilor «Fondului Libertatea», potrivit art. 2 alin. (2) din Decretul-lege nr. 124/1990, cu modificările si completările ulterioare, se elaborează si se initiază de către SSPR.”

36. Articolul 49 va avea următorul cuprins:

„Art. 49. - (1) În cazul în care, pe baza unor elemente de noutate, constatate din oficiu sau la sesizarea oricărei persoane fizice ori juridice de drept public sau privat, reiese faptul că noile tipuri de certificate au fost eliberate unor persoane care nu îndeplinesc conditiile prevăzute de Legea nr. 341/2004, cu modificările si completările ulterioare, sau de prezentele norme metodologice, SSPR va proceda la anularea certificatelor respective si va propune Presedintelui României retragerea titlurilor atribuite în baza acestora.

(2) Analiza elementelor de noutate si decizia cu privire la anularea certificatelor sunt de competenta comisiei prevăzute la art. 13, până la expirarea termenului de preschimbare a certificatelor, iar după acest termen competenta revine unei comisii formate din angajati ai SSPR, numiti prin ordin al secretarului de stat.

(3) Anularea certificatelor si înaintarea propunerii de retragere a titlurilor se fac de către SSPR, cu avizul Comisiei Parlamentare.

(4) Comisia prevăzută la art. 13 sau, după caz, comisia constituită conform alin. (2) are obligatia ca, în termen de 10 zile de la anularea certificatului si retragerea titlului atribuit în baza acestuia, să comunice acest fapt plătitorului de drepturi.”

Art. II. - Consiliile locale vor prevedea în buget sumele necesare ducerii la îndeplinire a propunerilor formulate de organizatiile revolutionarilor sau de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989 si avizate de Ministerul Culturii si Cultelor, astfel încât, în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, în orasele declarate martir, în care nu au fost construite până în prezent astfel de monumente, să fie construite monumente dedicate eternizării memoriei eroilor căzuti în lupta pentru victoria Revolutiei române din decembrie 1989.

Art. III. - Componenta nominală a consiliului de administratie prevăzut la art. 48 din Normele metodologice de aplicare a Legii recunostintei fată de eroii-martiri si luptătorii care au contribuit la victoria Revolutiei române din decembrie 1989 nr. 341/2004, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.412/2004, cu modificările ulterioare, se aprobă prin ordin al secretarului de stat al Secretariatului de Stat pentru Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. IV. - (1) Persoanele care fac parte din comisia prevăzută la art. 13 din Normele metodologice de aplicare a Legii recunostintei fată de eroii-martiri si luptătorii care au contribuit la victoria Revolutiei române din decembrie 1989 nr. 341/2004, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.412/2004, cu modificările ulterioare, beneficiază pe perioada desfăsurării activitătii în cadrul acesteia de o indemnizatie lunară în cuantumul unui salariu mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat si aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata.

(2) Indemnizatia prevăzută la alin. (1) pentru persoanele care îsi desfăsoară activitatea în cadrul comisiei se suportă din bugetul Secretariatului de Stat pentru Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolutionarilor

din Decembrie 1989

Petrisor Morar,

secretar de stat

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

p. Ministrul apărării,

Ioan Ion,

secretar de stat

Ministrul sănătătii publice,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

Ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei,

Gheorghe Barbu

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

p. Ministrul justitiei,

Ion Codescu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 29 noiembrie 2006.

Nr. 1.707.


*) Prin O.U.G. nr. 132/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.042 din 28 decembrie 2006, termenul a fost prorogat până la data de 31 martie 2008 inclusiv.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.489/2002 privind înfiintarea Agentiei Nationale Antidrog

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 1.489/2002 privind înfiintarea Agentiei Nationale Antidrog, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 956 din 27 decembrie 2002, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. După alineatul (1) al articolului 2 se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:

„(2) Agentia este autorizată să difuzeze si să dea publicitătii date si informatii cu caracter oficial, din domeniul antidrog, în conditiile prevăzute de lege.”

2. La alineatul (3) al articolului 3, litera d) se abrogă.

3. Alineatul (1) al articolului 4 va avea următorul cuprins:

„Art. 4. - (1) În structura Agentiei se constituie si functionează următoarele directii si compartimente:

a) Directia de evaluare-coordonare;

b) Directia privind reducerea cererii de droguri;

c) Directia management resurse umane si logistică;

d) Directia relatii internationale si afaceri europene;

e) Directia Observatorul român de droguri si toxicomanii;

f) Compartimentul audit;

g) Compartimentul financiar-contabil; h) Compartimentul juridic;

i) Compartimentul control, inspectie si metodologie;

j) Centrul National de Cercetare si Formare în Adictii.”

4. După articolul 41 se introduc patru noi articole, articolele 42-45, cu următorul cuprins:

„Art. 42. - Agentia poate avea în subordine unităti finantate integral de la bugetul de stat, organizate ca institutii publice, de tipul centrelor de acordare a serviciilor de asistentă pentru consumatorii de droguri, precum si laboratoare de analiză si cercetare a drogurilor.

Art. 43. - În scopul implementării unui sistem performant de comunicare si coordonare între Agentie si institutiile implicate în aplicarea Strategiei nationale antidrog si pentru realizarea atributiilor prevăzute la art. 5, în cadrul Agentiei se constituie Consiliul consultativ si, respectiv, Consiliul stiintific si de cercetare.

Art. 44. - (1) Consiliul consultativ are ca scop analizarea problemelor comune institutiilor participante la aplicarea Strategiei nationale antidrog în legătură cu politica de reducere a cererii si ofertei de droguri.

(2) Consiliul consultativ este constituit din reprezentanti, la nivel de secretar de stat, ai Ministerului Administratiei si Internelor, Ministerului Justitiei, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Apărării, Ministerului Finantelor Publice, Ministerului Economiei si Comertului, Ministerului Integrării Europene, Ministerului Educatiei si Cercetării, Ministerului Sănătătii Publice, Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei si ai Ministerului Culturii si Cultelor, nominalizati de către conducătorii acestor institutii. Din Consiliul consultativ fac parte si un reprezentant al Ministerului Public, nominalizat de procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casatie si Justitie, precum si un reprezentant al Uniunii Nationale a Consiliilor Judetene din România.

(3) Consiliul consultativ se întruneste semestrial sau ori de câte ori este necesar, la solicitarea presedintelui Agentiei, care prezidează sedintele. Deliberarea se face în prezenta majoritătii membrilor, iar hotărârile se adoptă cu votul majoritătii celor prezenti.

(4) La sedintele Consiliului consultativ pot fi invitati si alti reprezentanti ai institutiilor publice implicate în reducerea cererii si ofertei de droguri, precum si ai societătii civile.

(5) Hotărârile Consiliului consultativ pot fundamenta decizii ale presedintelui Agentiei sau ordine comune ale ministerelor implicate, după caz.

Art. 45. - (1) Consiliul stiintific si de cercetare asigură cadrul de dezbatere a politicilor, strategiilor sectoriale, proiectelor si programelor antidrog si este alcătuit din 15 specialisti, personalităti marcante în domeniul stiintific sau academic. Presedintele Agentiei face parte de drept din Consiliul stiintific si de cercetare.

(2) Componenta nominală a Consiliului stiintific si de cercetare se aprobă prin decizie a presedintelui Agentiei.

(3) Presedintele Consiliului stiintific si de cercetare este ales dintre membrii săi, pe o perioadă de un an, prin rotatie.

(4) Consiliul stiintific si de cercetare se întruneste cel putin o dată pe an sau de câte ori este nevoie, la solicitarea presedintelui Agentiei, cu acordul presedintelui Consiliului stiintific si de cercetare. Dezbaterea se face în prezenta majoritătii membrilor, iar hotărârile se adoptă cu votul majoritătii celor prezenti. Hotărârile Consiliului stiintific si de cercetare fundamentează, după caz, decizii ale presedintelui ori proiecte de acte normative.

(5) Consiliul stiintific si de cercetare poate constitui grupe de lucru de specialitate, cu avizul Consiliului consultativ.”

5. La alineatul (1) al articolului 5, litera c) va avea următorul cuprins:

„c) elaborează, implementează, finantează, avizează, acreditează, coordonează, monitorizează si evaluează, după caz, programe zonale, nationale si internationale, generale sau sectoriale, aprobate potrivit legii, de reducere a cererii si a ofertei de droguri; standardele de calitate pentru elaborarea programelor se aprobă prin decizia presedintelui Agentiei.”

6. La alineatul (1) al articolului 5, litera d) se abrogă.

7. La alineatul (1) al articolului 5, după litera e) se introduc două noi litere, literele e1) si e2), cu următorul cuprins:

„e1) elaborează si fundamentează necesarul de resurse, implementează, finantează, monitorizează si evaluează Programul national de asistentă medicală, psihologică si socială a consumatorilor de droguri si Programul de interes national de prevenire a consumului de tutun, alcool si droguri, pe care le supune aprobării Guvernului, cu avizul institutiilor cu atributii în domeniu, precum si alte programe ale Agentiei Nationale Antidrog;

e2) avizează materialele educativ-preventive si campaniile de publicitate în domeniu, cu acordul Ministerului Sănătătii Publice, după caz.”

8. La alineatul (1) al articolului 5, litera i) va avea următorul cuprins:

„i) centralizează, analizează si sintetizează toate datele furnizate de autoritătile, institutiile si organizatiile implicate în reducerea cererii si ofertei de droguri, potrivit legii, în scopul constituirii si actualizării lunare a băncilor de date cu privire la productia, traficul si consumul ilicit de droguri si spălarea banilor rezultati din traficul ilicit de droguri, precum si cu privire la operatiunile cu precursori de droguri, substante chimice esentiale si inhalanti chimici toxici;”.

9. La alineatul (1) al articolului 5, după litera i) se introduc opt noi litere, lit. i1)-i8), cu următorul cuprins:

„i1) monitorizează activitătile din circuitul integrat de asistentă a consumatorilor de droguri;

i2) furnizează, prin centrele subordonate, servicii de asistentă medicală, psihologică si socială pentru consumatorii de droguri;

i3) autorizează si acreditează programe de formare si de formare a formatorilor în domeniul adictiilor, împreună cu institutiile abilitate, potrivit legii;

i4) gestionează Registrul Central de Investigatii si Cercetare în domeniul drogurilor si stabileste modalitătile de cooperare între institutiile implicate în furnizarea datelor necesare, cu exceptia datelor operative;

i5) gestionează, prin Directia Observatorul român de droguri si toxicomanii, sistemul de înregistrare pentru Registrul unic codificat privind consumatorii de droguri;

i6) asigură aplicarea dispozitiilor Legii nr. 381/2004 privind unele măsuri financiare în domeniul prevenirii si combaterii traficului si consumului ilicit de droguri;

i7) participă la aplicarea dispozitiilor privind regimul juridic al plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope, prin personal anume împuternicit, potrivit legii;

i8) fundamentează si aprobă tarifele si conditiile în care persoana în cauză, familia acesteia sau organismele private pot suporta contravaloarea serviciilor de evaluare si cheltuielile ocazionate de participarea la programe psihologice si sociale, potrivit legii;”.

10. La alineatul (1) al articolului 5, litera n) se abrogă.

11. La alineatul (1) al articolului 5, după litera p) se introduce o nouă literă, litera p1), cu următorul cuprins:

„p1) elaborează si implementează, inclusiv prin cooperare cu institutiile de specialitate, programe de formare si perfectionare profesională a personalului propriu si a altor categorii de specialisti în dependente, prin Centrul National de Cercetare si Formare în Adictii;”.

12. După alineatul (1) al articolului 6 se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

„(11) Institutiile prevăzute la alin. (1) informează Agentia cu privire la datele si informatiile referitoare la droguri, pe care le dau publicitătii în tară si în străinătate.”

13. Alineatul (2) al articolului 7 va avea următorul cuprins:

„(2) Numărul maxim de posturi stabilit pentru Agentie este de 347, exclusiv demnitarul.”

14. La alineatul (1) al articolului 8, litera c) va avea următorul cuprins:

,,c) structurile specializate în reducerea ofertei si reducerea cererii de droguri din cadrul Inspectoratului General al Politiei Române;”.

15. La alineatul (1) al articolului 8, după litera q) se introduc două noi litere, literele r) si s), cu următorul cuprins:

„r) Administratia Natională a Penitenciarelor;

s) directiile de specialitate din Ministerul Culturii si Cultelor.”

16. Anexa se modifică si se înlocuieste cu anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

17. În tot cuprinsul hotărârii, denumirea „Centrul de prevenire si consiliere antidrog” se înlocuieste cu denumirea „Centrul de prevenire, evaluare si consiliere antidrog”.

Art. II. - (1) Pentru functionarea centrelor de prevenire, evaluare si consiliere antidrog, Guvernul va transmite în administrarea Agentiei imobilele necesare din domeniul public sau privat al statului, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.

(2) În situatia în care nu este posibilă transmiterea prevăzută la alin. (1), Agentia poate procura, potrivit legii, imobilele necesare, prevăzând sumele corespunzătoare în bugetul de venituri si cheltuieli, cu această destinatie.

Art III. - În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, bunurile, baza de date si fondul documentar dobândite sau constituite de Comisia interministerială pentru prevenirea consumului ilicit de droguri, înfiintată prin Ordinul ministrului de interne, ministrului sănătătii si familiei, ministrului administratiei publice, ministrului educatiei si cercetării si al ministrului tineretului si sportului nr. 128/602/4.425/36.219/2.629/2001 privind organizarea prevenirii consumului ilicit de droguri, se predau Agentiei pe bază de proces-verbal.

Art. IV. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Ordinul ministrului de interne, ministrului sănătătii si familiei, ministrului administratiei publice, ministrului educatiei si cercetării si al ministrului tineretului si sportului nr. 128/602/4.425/36.219/2.629/2001 privind organizarea prevenirii consumului ilicit de droguri, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 17 septembrie 2001.

Art. V. - Hotărârea Guvernului nr. 1.489/2002 privind înfiintarea Agentiei Nationale Antidrog, cu modificările si completările ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta hotărâre, se va republica, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

PRIM-MINISTRU CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul administratiei si internelor,

Mircea Nicu Toader,

secretar de stat

Ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei,

Gheorghe Barbu

Ministrul sănătătii publice,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

Ministrul justitiei,

Monica-Luisa Macovei

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 21 decembrie 2006.

Nr. 1.873.

 

ANEXĂ1

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII PUBLICE

 

ORDIN

pentru aprobarea Normelor metodologice privind desemnarea organismelor care realizează evaluarea conformitătii dispozitivelor medicale

 

Având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 487/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind desemnarea laboratoarelor de încercări, precum si a organismelor de certificare si de inspectie care realizează evaluarea conformitătii produselor din domeniile reglementate prevăzute în Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformitătii produselor, republicată*),

în temeiul art. 43 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 911/2005 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piată si de punere în functiune a dispozitivelor medicale, al art. 42 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 798/2003 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piată si de utilizare a dispozitivelor medicale pentru diagnostic în vitro, al art. 27 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 344/2004 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piată si/sau de punere în functiune a dispozitivelor medicale implantabile active, cu modificările ulterioare, si al Hotărârii Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii Publice,

văzând Referatul de aprobare al Directiei logistică, administrativ, relatii publice si mass-media nr. E.N. 8.055/2006,

ministrul sănătătii publice emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Normele metodologice privind desemnarea organismelor care realizează evaluarea conformitătii dispozitivelor medicale, prevăzute în anexa nr. I.

Art. 2. - (1) Se constituie Comisia de desemnare a organismelor care realizează evaluarea conformitătii dispozitivelor medicale, denumită în continuare Comisia de desemnare, care functionează în cadrul Directiei logistică, administrativ, relatii publice si mass-media.

(2) Regulamentul de organizare si functionare a Comisiei de desemnare este prevăzut în anexa nr. II.

(3) Componenta nominală a Comisiei de desemnare se aprobă prin ordin al ministrului sănătătii publice, în termen de 30 de zile de la data prezentului ordin.

Art. 3. - Anexele nr. I si II fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - Prevederile Ordinului ministrului sănătătii si familiei nr. 547/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind desemnarea organismelor care realizează evaluarea conformitătii dispozitivelor medicale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 11 iunie 2003, se abrogă.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătătii publice,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

 

Bucuresti, 18 decembrie 2006.

Nr. 1.699.

 

*) Atât Hotărârea Guvernului nr. 487/2002, cât si Legea nr. 608/2001 au fost republicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 6 aprilie 2006.

 

ANEXA Nr. I

 

NORME METODOLOGICE

privind desemnarea organismelor care realizează evaluarea conformitătii dispozitivelor medicale

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

1. Prezentele norme metodologice stabilesc procedura privind desemnarea organismelor care realizează evaluarea conformitătii dispozitivelor medicale, denumite în continuare organisme, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 911/2005 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piată si de punere în functiune a dispozitivelor medicale, ale Hotărârii Guvernului nr. 798/2003 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piată si de utilizare a dispozitivelor medicale pentru diagnostic în vitro, si ale Hotărârii Guvernului nr. 344/2004 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piată si/sau de punere în functiune a dispozitivelor medicale implantabile active, cu modificările ulterioare.

2. Poate fi desemnat orice organism, persoană juridică sau entitate din cadrul unei persoane juridice cu sediul în România, care dovedeste că poate realiza sarcini specifice în legătură cu evaluarea conformitătii dispozitivelor medicale si care respectă cerintele prevăzute la art. 14 si 16 din Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformitătii produselor, republicată, cerintele si criteriile aplicabile organismelor notificate, prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 911/2005, în Hotărârea Guvernului nr. 798/2003 sau în Hotărârea Guvernului nr. 344/2004, cu modificările ulterioare, după caz, precum si cerintele prevăzute de prezentele norme metodologice.

 

CAPITOLUL II

Documentele care se solicită organismelor pentru evaluare în vederea desemnării

 

1. Solicitarea pentru desemnare se realizează prin completarea si transmiterea de către organism la Ministerul Sănătătii Publice a cererii de desemnare, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice, însotită de următoarele documente:

a) certificatul de înregistrare la oficiul registrului comertului sau orice act juridic echivalent privind înfiintarea, în copie;

b) scurtă prezentare a activitătii organismului, din care să rezulte experienta si abilitătile acestuia în domeniul evaluării dispozitivelor medicale, precum si organigrama organismului;

c) lista personalului angajat în activitatea de evaluare a conformitătii dispozitivelor medicale, din care să rezulte experienta si expertiza personalului;

d) o declaratie a conducerii din care rezultă că sunt însusite si documentate procedurile de evaluare a conformitătii pentru care se solicită desemnarea, prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 911/2005, în Hotărârea Guvernului nr. 798/2003 sau în Hotărârea Guvernului nr. 344/2004, cu modificările ulterioare, după caz;

e) o declaratie a conducerii, prin care aceasta se angajează că personalul responsabil pentru îndeplinirea sarcinilor de evaluare a conformitătii păstrează confidentialitatea si secretul profesional cu privire la toate informatiile obtinute, cu exceptia situatiei în care informatiile sunt solicitate de Ministerul Sănătătii Publice, în calitate de autoritate competentă în domeniu;

f) un document care demonstrează independenta conducerii si a personalului tehnic fată de toate grupurile ori persoanele direct sau indirect interesate de dispozitivele în cauză. Acest document trebuie să precizeze că personalul tehnic si de conducere nu este proiectantul, producătorul, furnizorul sau instalatorul dispozitivelor pe care le evaluează, nici reprezentantul autorizat al vreuneia dintre aceste persoane si nici nu este direct implicat în proiectarea, constructia, vânzarea sau întretinerea dispozitivelor medicale pentru care solicită desemnarea;

g) certificatul de acreditare în legătură cu obiectul desemnării, emis de organismul national de acreditare, în copie;

h) asigurarea de răspundere civilă, în copie, pentru cazul în care răspunderea nu revine statului prin lege;

i) prezentarea schemei/schemelor de evaluare care se aplică de către organism în calitate de organism desemnat, cu indicarea procedurilor pe care are capabilitatea să le efectueze si a dotărilor aferente de care dispune; schema/schemele de evaluare trebuie să facă referire la cerintele si procedurile pentru evaluarea conformitătii;

j) raportul întocmit de organismul national de acreditare referitor la acordul privind procedura de evaluare a conformitătii, documentată si aplicată de solicitant;

k) documentele încheiate pentru subcontractarea activitătilor în legătură cu sarcinile pentru care solicită desemnarea, în copie, dacă este cazul;

I) modelul contractului de subcontractare a activitătilor, dacă este cazul;

m) o declaratie scrisă prin care solicitantul este de acord ca organismul national de acreditare să pună la dispozitie Ministerului Sănătătii Publice, la cerere, documente si informatii în legătură cu acreditarea sa.

2. În cazul în care este necesar pentru luarea deciziei privind desemnarea, la solicitarea Comisiei de desemnare, organismul va transmite si alte documente pentru examinare.

 

CAPITOLUL III

Evaluarea solicitării, acordarea, limitarea, suspendarea si retragerea desemnării

 

1. Comisia de desemnare evaluează solicitarea privind desemnarea în urma examinării documentelor prevăzute la cap. II si a verificării respectării:

a) prevederilor art. 14 si 16 din Legea nr. 608/2001, republicată;

b) criteriilor pentru desemnarea organismelor prevăzute în anexa nr. 11 la Hotărârea Guvernului nr. 911/2005, în anexa nr. 9 la Hotărârea Guvernului nr. 798/2003 sau în anexa nr. 8 la Hotărârea Guvernului nr. 344/2004, cu modificările ulterioare, după caz;

c) cerintelor privind competenta tehnică si capabilitatea organismului de a evalua conformitatea dispozitivelor medicale cu cerintele esentiale prevăzute în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 911/2005, în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 798/2003 sau în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 344/2004, cu modificările ulterioare, după caz;

d) sarcinilor în legătură cu procedura/procedurile de evaluare a conformitătii prevăzute în anexele nr. 2-6 la Hotărârea Guvernului nr. 911/2005, în anexele nr. 3-7 la Hotărârea Guvernului nr. 798/2003 sau în anexele nr. 2-5 la Hotărârea Guvernului nr. 344/2004, cu modificările ulterioare, după caz, pentru care organismul solicită desemnarea;

e) valorii minime a asigurării de răspundere civilă;

f) oricăror alte cerinte aplicabile organismelor conform prezentelor norme metodologice.

2. În măsura în care este necesar pentru luarea deciziei privind desemnarea organismului, Comisia de desemnare poate întreprinde orice alte măsuri pentru informarea sa completă si corectă. În vederea luării deciziei, Comisia de desemnare poate realiza si o evaluare a solicitantului la sediul acestuia.

3.1. Comisia de desemnare emite un certificat de recunoastere a organismului solicitant care a dovedit conformitatea cu cerintele prevăzute de prezentele norme metodologice, stabilind scopul si sarcinile pentru care acesta va fi desemnat. Modelul certificatului de recunoastere este prevăzut în anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice.

3.2. În situatia în care organismul nu dovedeste conformitatea cu cerintele prevăzute de prezentele norme metodologice, Comisia de desemnare, în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii de desemnare, face cunoscută organismului respingerea motivată a desemnării.

3.3. Rezultatul evaluării realizate de Comisia de desemnare si decizia acesteia se consemnează într-un proces-verbal întocmit si păstrat conform Regulamentului de organizare si functionare a Comisiei de desemnare.

4.1. Comisia de desemnare propune ministrului sănătătii publice includerea organismului prevăzut la pct. 3.1 în lista cuprinzând organismele desemnate care realizează evaluarea conformitătii dispozitivelor medicale. Lista cuprinzând organismele desemnate se aprobă prin ordin al ministrului sănătătii publice.

4.2. De la data aderării României la Uniunea Europeană, conform prevederilor art. 42 din Hotărârea Guvernului nr. 911/2005, ale art. 42 din Hotărârea Guvernului nr. 798/2003 sau, după caz, ale art. 26 din Hotărârea Guvernului nr. 344/2004, cu modificările ulterioare, Ministerul Sănătătii Publice comunică Comisiei Europene si statelor membre ale Uniunii Europene organismele pe care Ie-a desemnat pentru realizarea procedurilor de evaluare a conformitătii împreună cu sarcinile specifice pe care aceste organisme au fost desemnate să le îndeplinească.

4.3. Până la data aderării României la Uniunea Europeană, Comisia de desemnare solicită, conform prevederilor cap. III din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 487/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind desemnarea laboratoarelor de încercări, precum si a organismelor de certificare si de inspectie care realizează evaluarea conformitătii produselor din domeniile reglementate prevăzute în Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformitătii produselor, republicată, înscrierea organismului prevăzut la pct. 3.1 în Registrul organismelor recunoscute.

4.4. Până la termenul prevăzut la pct. 4.3, lista cuprinzând organismele recunoscute care realizează evaluarea conformitătii dispozitivelor medicale se aprobă prin ordin al ministrului sănătătii publice si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

4.5. Ordinul ministrului sănătătii publice prevăzut la pct. 4.4 contine pentru fiecare organism din listă informatii privind denumirea completă, sediul, dispozitivele sau grupele de dispozitive care se supun evaluării conformitătii, procedura/procedurile de evaluare a conformitătii, sarcinile specifice pentru care este recunoscut si numărul de identificare alocat ca urmare a înregistrării acestuia în Registrul organismelor recunoscute.

4.6. În cazuri motivate, desemnarea prevăzută la pct. 4.1 sau aprobarea prevăzută la pct. 4.4 poate fi acordată pentru o perioadă limitată; în această situatie, Comisia de desemnare va decide ulterior privind prelungirea, limitarea sau retragerea desemnării/aprobării.

5.1. Comisia de desemnare poate suspenda, limita sau retrage desemnarea unui organism, în cazul nerespectării cerintelor care au stat la baza desemnării sau în situatia în care organismul solicită acest lucru.

5.2. Solicitarea organismului privind suspendarea, limitarea sau retragerea desemnării trebuie înaintată Comisiei de desemnare cu minimum 3 luni înainte de încetarea activitătii.

5.3. În situatia retragerii desemnării, organismul trebuie să asigure predarea într-un mod corespunzător a documentelor si înregistrărilor în legătură cu evaluările realizate sau în curs de realizare din perioada cât a fost desemnat, cu acceptul clientului, către Comisia de desemnare sau către un alt organism desemnat din domeniu, stabilit de Comisia de desemnare.

5.4. Decizia privind suspendarea, limitarea sau retragerea desemnării determină actualizarea ordinului ministrului sănătătii publice care cuprinde lista organismelor desemnate care realizează evaluarea conformitătii dispozitivelor medicale, prevăzută la pct. 4.1.

5.5. Suspendarea, limitarea sau retragerea desemnării si, după caz, a notificării unui organism nu afectează certificatele de conformitate emise de acesta anterior datei la care s-a luat decizia privind suspendarea, limitarea sau

retragerea desemnării ori a notificării, până când se poate dovedi că acestea trebuie retrase.

6. Decizia privind retragerea desemnării se poate contesta de către organism la instanta judecătorească competentă, în conformitate cu legislatia în vigoare.

 

CAPITOLUL IV

Supravegherea organismelor desemnate

 

1.1. Organismele desemnate trebuie să îndeplinească în mod permanent cerintele si conditiile care au stat la baza deciziei privind desemnarea lor.

1.2. Organismele desemnate trebuie să facă cunoscute Comisiei de desemnare si organismului national de acreditare orice modificare ce se intentionează a fi adusă documentelor prevăzute la cap. II pct. 1, precum si orice altă măsură ce se doreste a fi implementată si care ar putea afecta îndeplinirea cerintelor si respectarea conditiilor în legătură cu desemnarea, cu cel putin 10 zile lucrătoare înainte de punerea în aplicare a modificării. Organismele desemnate vor comunica totodată si data pentru punerea în aplicare a modificării. În situatia în care modificările privesc documentele prevăzute la cap. II, organismul desemnat va transmite Comisiei de desemnare si copia documentului actualizat.

1.3. Organismele desemnate vor transmite Comisiei de desemnare raportul organismului national de acreditare referitor la impactul modificărilor prevăzute la pct. 1.2. asupra acreditării si/sau raportului prevăzut la cap. II pct. 1 lit. j).

2.1. Supravegherea organismelor desemnate se realizează de Ministerul Sănătătii Publice si prin organismul national de acreditare, în conformitate cu procedura de supraveghere a acestuia.

2.2. In termen de 10 zile lucrătoare de la data încheierii auditului de supraveghere, organismul desemnat va informa Comisia de desemnare cu privire la rezultatul auditului de supraveghere, prin transmiterea raportului complet privind auditul, încheiat de echipa de evaluare a organismului national de acreditare.

2.3. Organismele desemnate au obligatia să informeze Comisia de desemnare cu privire la limitarea, suspendarea, retragerea, expirarea acreditării si la reînnoirea acesteia.

3.1. În cazul existentei oricărui dubiu privind respectarea cerintelor care au stat la baza desemnării, organismul desemnat va transmite, la solicitarea Comisiei de desemnare, toate informatiile necesare pentru clarificarea situatiei apărute. Dacă este cazul, la solicitarea Comisiei de desemnare, organismul national de acreditare va realiza un audit de supraveghere neplanificat la organismul desemnat în cauză. Totodată, Comisia de desemnare poate întreprinde orice alte măsuri necesare clarificării dubiului.

3.2. Organismul national de acreditare va transmite Comisiei de desemnare raportul si concluziile referitoare la auditul de supraveghere neplanificat prevăzut la pct. 3.1, în termen de două zile lucrătoare de la finalizarea acestuia.

4.1. În situatia în care în cadrul procesului de evaluare sau supraveghere se constată neconformităti fată de cerintele prezentelor norme metodologice, organismul national de acreditare si organismul desemnat în cauză stabilesc măsurile necesare si programul pentru eliminarea neconformitătilor, care se supun avizării Comisiei de desemnare.

4.2. În functie de natura neconformitătilor, Comisia de desemnare poate decide ca pe o perioadă determinată, până la eliminarea neconformitătilor, activitatea organismului în domeniul în care este desemnat să fie limitată sau suspendată.

5. Organismele trebuie să permită neconditionat reprezentantilor Comisiei de desemnare accesul la documente si participarea la activitătile care privesc încercările si evaluările ce se realizează de către acestea în legătură cu obiectul desemnării si supravegherii, conform prevederilor prezentelor norme metodologice.

6. Organismul desemnat va transmite Ministerului Sănătătii Publice copii de pe certificatele de conformitate emise, refuzate sau retrase, în legătură cu obiectul desemnării.

7. Organismul desemnat va transmite Comisiei de desemnare în fiecare an, anterior datei de 1 martie, un raport scris referitor la activitătile întreprinse în anul calendaristic anterior ca urmare a desemnării. Raportul anual va contine informatii privind:

a) documentele emise, refuzate sau retrase, care sunt în legătură cu sarcinile ce îi revin acestuia;

b) reclamatiile înregistrate împotriva deciziilor organismului, inclusiv informatii privind modul de rezolvare a acestora;

c) dificultătile întâmpinate în realizarea sarcinilor; măsurile proprii întreprinse si/sau pe care le propune pentru îmbunătătirea activitătii;

d) activitătile subcontractate, subcontractantii; măsurile întreprinse si/sau pe care le propune pentru îmbunătătirea acestor activităti;

e) participarea la activitătile de standardizare din domeniul în care a fost desemnat.

 

CAPITOLUL V

Dispozitii finale

 

            Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.

 

ANEXA Nr. 1

la normele metodologice

 

Modelul cererii de desemnare

 

Organismul 1) ..........................

(denumirea completă, adresa, telefon/fax, e-mail, cod unic de înregistrare, nr. de ordine în registrul comertului)

Nr......... / Data .........

 

CERERE DE DESEMNARE

 

Organismul 2) ...................................................... având sediul în 3) ....................................................., reprezentat prin director/presedinte 4) ................................................în aplicarea prevederilor art. 4 alin. (1) din Normele metodologice privind desemnarea laboratoarelor de încercări, precum si a organismelor de certificare si de inspectie care realizează evaluarea conformitătii produselor din domeniile reglementate prevăzute în Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformitătii produselor, republicată, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 487/2002, republicată, si ale art. 43 din Hotărârea Guvernului nr. 911/2005 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piată si de punere în functiune a dispozitivelor medicale sau ale art. 42 din Hotărârea Guvernului nr. 798/2003 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piată si de utilizare a dispozitivelor medicale pentru diagnostic în vitro ori ale art. 27 din Hotărârea Guvernului nr. 344/2004 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piată si/sau de punere în functiune a dispozitivelor medicale implantabile active, cu modificările ulterioare,5 solicită Ministerului Sănătătii Publice să fie evaluat în vederea desemnării, în scopul de a realiza

evaluarea conformitătii pentru dispozitive medicale, tipul, grupa, clasa6) ....................................................................................... prin7) ..................................................................................................

Anexăm la prezenta cerere următoarele documente8):

....................................................................................................................................................................

....................................................................................................................................................................

 

Directorul/Presedintele organismului9)

............................................................

 

1) Numărul/data de înregistrare.

z) Denumirea completă a organismului.

3) Adresa completă, codul postal.

4) Numele si prenumele.

5) Se mentionează una dintre cele trei reglementări tehnice, după caz.

6) Tipul dispozitivelor medicale, grupa, categoria, clasa acestora, după caz.

7) Denumirea procedurii de evaluare a conformitătii produselor ce fac obiectul evaluării.

8) Documentele conform prevederilor cap. II din normele metodologice.

9) Numele, prenumele si semnătura directorului/presedintelui si stampila organismului.

 

 

ANEXA Nr. 2

la normele metodologice

 

Modelul certificatului de recunoastere

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII PUBLICE

Comisia de desemnare a organismelor

care realizează evaluarea conformitătii

dispozitivelor medicale

 

CERTIFICAT DE RECUNOASTERE

Nr........./data emiterii ......................

 

În aplicarea prevederilor art. 6 din Normele metodologice privind desemnarea laboratoarelor de încercări, precum si a organismelor de certificare si de inspectie care realizează evaluarea conformitătii produselor din domeniile reglementate prevăzute în Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformitătii produselor, republicată, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 487/2002, republicată, si ca urmare a Cererii de desemnare nr. ............./......................... se emite prezentul certificat de recunoastere, prin care se atestă că organismul1) .............................................................. cu sediul în2) ........................................................ respectă cerintele minime prevăzute la art. 14 din Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformitătii produselor, republicată, si are competenta, capacitatea si aptitudinea de a realiza sarcinile specifice privind evaluarea conformitătii produselor prin3) ............................................... pentru dispozitive medicale, tipul, categoria, grupa, clasa4) ................................... conform prevederilor art. 17-20 din Hotărârea Guvernului nr. 911/2005 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piată si de punere în functiune a dispozitivelor medicale/art. 16-18 din Hotărârea Guvernului nr. 798/2003 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piată si de utilizare a dispozitivelor medicale pentru diagnostic în vitro/art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 344/2004 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piată si/sau de punere în functiune a dispozitivelor medicale implantabile active, cu modificările ulterioare, după caz.

La data retragerii desemnării organismului prezentul certificat se anulează.

 

Presedintele 5) Comisiei de desemnare,

………………………………………

 

1) Denumirea completă a organismului.

2) Adresa completa, codul postal.

3) Denumirea procedurilor de evaluare a conformitătii produselor.

4) Tipul, categoria, grupa, clasa de dispozitive medicale, după caz.

5) Numele, prenumele, semnătura si stampila presedintelui Comisiei de desemnare.

 

ANEXA Nr. II

 

REGULAMENT

de organizare si functionare a Comisiei de desemnare a organismelor care realizează evaluarea conformitătii dispozitivelor medicale

 

1. Comisia de desemnare functionează în cadrul Directiei logistică, administrativ, relatii publice si mass-media - compartimentul aparatură medicală si este formată din 5 membri si un secretar. Presedintele Comisiei de desemnare este directorul Directiei logistică, administrativ, relatii publice si mass-media.

2. Comisia de desemnare are următoarele atributii principale:

- desemnarea organismelor care realizează evaluarea conformitătii dispozitivelor medicale si eliberarea certificatului de recunoastere;

- supravegherea periodică a organismelor desemnate.

3. Convocarea Comisiei de desemnare se face ori de câte ori este necesar de către presedinte.

4. Convocarea va fi însotită de ordinea de zi.

5. Comisia de desemnare este legal întrunită dacă sunt prezenti cel putin 4 membri.

6. Deciziile se iau cu majoritatea simplă a celor prezenti.

7. Cererea de desemnare, însotită de documentele prevăzute în cap. li din anexa nr. I la ordin, se înregistrează de către secretarul Comisiei de desemnare într-un registru unic gestionat de comisie.

8. Comisia de desemnare analizează cererea de desemnare si documentele însotitoare si poate decide efectuarea unor vizite de verificare la sediul si în spatiile de încercare ale solicitantului, actiuni în urma cărora ia decizia de acceptare sau de respingere a solicitării de desemnare.

9. Deciziile Comisiei de desemnare se consemnează într-un proces-verbal înscris în registrul unic gestionat de comisie.

10. Comisia de desemnare propune spre aprobare ministrului sănătătii publice lista organismelor recunoscute/desemnate.

11. Modificarea sau completarea prezentului regulament se face la cererea presedintelui sau a majoritătii membrilor si se aprobă prin votul a două treimi din numărul membrilor prezenti.