MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 175 (XIX) - Nr. 53         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 23 ianuarie 2007

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONAL

 

Decizia nr. 934 din 14 decembrie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 208 alin. (1), alin. (3) lit. e) si alin. (6) si ale art. 257 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii

 

Decizia nr. 935 din 19 decembrie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 399 alin. 3 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 951 din 19 decembrie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 alin. (2) si (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

 

Decizia nr. 953 din 19 decembrie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 32 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.759/2006. - Hotărâre pentru aprobarea amendamentului convenit prin schimb de scrisori semnate la Bucuresti la 30 ianuarie 2006 si 19 iunie 2006 si la Zagreb la 7 iunie 2006, între Guvernul României si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare, la Acordul de împrumut dintre România si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare, semnat la Bucuresti la 26 august 2003, pentru finantarea Proiectului privind reabilitarea si reforma sectorului de irigatii

 

15. - Hotărâre privind transmiterea unui imobil, proprietate publică a statului, în administrarea Ministerului Administratiei si Internelor

 

37. - Hotărâre privind constituirea Comisiei de privatizare a Societătii Comerciale „Daewoo Automobile România” - S.A

 

39. - Hotărâre privind functionarea Ansamblului artistic „Ciocârlia'' al Ministerului Administratiei si Internelor

 

40. - Hotărâre privind acordarea titulaturii de muzeu de importantă natională unor muzee aflate în subordinea Ministerului Culturii si Cultelor

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

11. - Decizie privind promovarea temporară a domnului Andrei Florin în functia publică de secretar general adjunct al Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor

 

12. - Decizie privind promovarea temporară a domnului Cristian Săvus în functia publică de secretar general al Autoritătii Nationale pentru Persoanele cu Handicap

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

2. - Circulară privind realizarea si punerea în circulatie, în scop numismatic, a unei emisiuni monetare dedicate lui Nicolae Bălcescu

 

ACTE ALE FONDULUI DE GARANTARE A DEPOZITELOR ÎN SISTEMUL BANCAR

 

1. - Comunicat privind lista institutiilor de credit ai căror deponenti beneficiază de garantarea rambursării depozitelor constituite la acestea

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 934

din 14 decembrie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 208 alin. (1), alin. (3) lit. e) si alin. (6) si ale art. 257 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ion Tiucă - procuror

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitu­tionalitate a dispozitiilor art. 208 alin. (1), alin. (3) lit. e) si alin. (6) si ale art. 257 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, exceptie ridicată de Savin Năstase în Dosarul nr. 5.444/2005 al Tribunalului Arad - Sectia comercială si de contencios administrativ.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, arătând că textele de lege criticate nu contravin dispozitiilor constitutionale invocate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 27 septembrie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 5.444/2005, Tribunalul Arad - Sectia comercială si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art 208 alin. (1), alin. (3) lit. e) si alin. (6) si ale art. 257 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, exceptie ridicată de Savin Năstase cu prilejul solutionării unei actiuni în contencios administrativ formulate în vederea anulării unor acte administrative privind plata contributiei de asigurări de sănătate.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că dispozitiile art. 208 alin. (1), alin. (3) lit. e) si alin. (6) din Legea nr. 95/2006 sunt neconstitutionale, întrucât conditionează exercitiul dreptului la ocrotirea sănătătii de dobândirea calitătii de asigurat în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate si obligă la plata contributiei pentru Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate, chiar si în conditiile existentei unor sisteme alternative de asigurări de sănătate voluntare pentru care asiguratul a optat. Astfel, în opinia sa, dreptul la ocrotirea sănătătii este transformat, de fapt, într-o obligatie, încălcându-se libertatea individuală. În ceea ce priveste dispozitiile art. 257 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 95/2006, arată că acestea instituie discriminări în defavoarea persoanelor care desfăsoară activităti independente, acestea fiind obligate să achite o contributie raportată la nivelul salariului minim brut pe tară, chiar dacă veniturile realizate sunt mai mici decât acest nivel, în timp ce pentru celelalte categorii de asigurati contributia se calculează în functie de veniturile obtinute. De asemenea, consideră că, prin aplicarea unei cote unice de 6,5% asupra veniturilor, cetătenii sunt impusi la contributii mult diferentiate în raport cu veniturile realizate, desi beneficiază cu totii de servicii medicale identice.

Tribunalul Arad - Sectia comercială si de contencios administrativ apreciază că dispozitiile legale criticate sunt în concordantă cu prevederile Constitutiei, sens în care invocă jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile legale criticate sunt constitutionale, amintind în acest sens Curtii Constitutionale Decizia nr. 539/2006.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitu­tionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 208 alin. (1), alin. (3) lit. e) si alin. (6) si ale art. 257 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006, dispozitii potrivit cărora:

Art. 208: „(1) Asigurările sociale de sănătate reprezintă principalul sistem de finantare a ocrotirii sănătătii populatiei care asigură accesul la un pachet de servicii de bază pentru asigurati. [...]

(3) Asigurările sociale de sănătate sunt obligatorii si functionează ca un sistem unitar, iar obiectivele mentionate la alin. (2) se realizează pe baza următoarelor principii: [...]

e) participarea obligatorie la plata contributiei de asigurări sociale de sănătate pentru formarea Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate; [...]

(6) Asigurarea voluntară de sănătate nu exclude obligatia de a plăti contributia pentru asigurarea socială de sănătate.”;

Art. 257: „(2) Contributia lunară a persoanei asigurate se stabileste sub forma unei cote de 6,5%, care se aplică asupra:

b) veniturilor impozabile realizate de persoane care desfăsoară activităti independente care se supun impozitului pe venit; dacă acest venit este singurul asupra căruia se calculează contributia, aceasta nu poate fi mai mică decât cea calculată la un salariu de bază minim brut pe tară, lunar[...].”

În opinia autorului exceptiei dispozitiile legale criticate încalcă următoarele prevederi constitutionale:

- art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetătenilor;

- art. 23 alin. (1) privind inviolabilitatea libertătii individuale si a sigurantei persoanei;

- art. 34 alin. (1) privind dreptul la ocrotirea sănătătii;

- art. 47 alin. (2) referitor la dreptul cetătenilor la asistentă medicală;

- art. 56 alin. (2) privind asigurarea asezării juste a sarcinilor fiscale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că un prim aspect de neconstitutionalitate invocat vizează caracterul obligatoriu al asigurării si al contributiei la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate, mai ales în conditiile existentei si a unor sisteme alternative de asigurări de sănătate voluntare pentru care se poate opta.

Referitor la aceste sustineri, Curtea retine că obligativitatea asigurării si a contributiei la sistemul asigurărilor sociale de sănătate trebuie analizată în legătură cu un alt principiu ce stă la baza acestui sistem, anume cel al solidaritătii. Astfel, datorită solidaritătii celor care contribuie, acest sistem îsi poate realiza obiectivul principal, respectiv cel de a asigura un minimum de asistentă medicală pentru populatie, inclusiv pentru acele categorii de persoane care se află în imposibilitatea de a contribui la constituirea fondurilor de asigurări de sănătate. Astfel, dispozitiile art. 208 alin. (1), alin. (3) lit. e) si alin. (6) din Legea nr. 95/2006 reprezintă, de fapt, o expresie a prevederilor constitutionale care reglementează ocrotirea sănătătii si a celor care consacră obligatia statului de a asigura protectia socială a cetătenilor.

În ceea ce priveste critica de constitutionalitate raportată la art. 23 alin. (1) din Constitutie, Curtea constată că respectarea obligatiilor ce revin cetătenilor potrivit legislatiei în vigoare nu poate fi privită ca o violare a libertătii individuale si a sigurantei persoanei.

Fată de al doilea aspect de neconstitutionalitate invocat de autorul exceptiei, în raport cu dispozitiile art. 257 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 95/2006, Curtea constată că acesta a mai fost analizat în cadrul controlului de constitutionalitate sub aspectul acelorasi critici invocate si în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 56 din 26 ianuarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 21 februarie 2006, si Decizia nr. 539 din 27 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 1 august 2006, Curtea a statuat că „este firesc ca valoarea contributiei să difere de la persoană la persoană, în functie de cuantumul veniturilor realizate. Această diferentă este rezonabilă si justificată de situatia obiectiv deosebită în care se află persoanele care realizează venituri mai mari fată de cele ale căror venituri sunt mai reduse, precum si de principiul solidaritătii si subsidiaritătii în colectarea si utilizarea fondurilor, aplicabil în materia asigurărilor sociale de sănătate”.

De asemenea, Curtea a retinut că „principiul constitutional al asezării juste a sarcinilor fiscale pentru suportarea cheltuielilor publice impune diferentierea contributiei persoanelor care realizează venituri mai mari. De altfel, cota de contributie, exprimată procentual, este unică, neavând caracter progresiv, astfel că diferenta valorică a contributiei este determinată de nivelul diferit al venitului”.

Având în vedere că în cauză nu au intervenit elemente noi, care să justifice reconsiderarea jurisprudentei Curtii, atât solutia, cât si considerentele deciziilor invocate îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză.

În sfârsit, Curtea constată că legiuitorul, având în vedere situatia specifică a diferitelor categorii de persoane asigurate, în functie de provenienta veniturilor, a înteles să stabilească un tratament juridic diferentiat sub aspectul veniturilor în raport cu care se stabileste contributia lunară. Acest mod de reglementare nu contravine însă principiului constitutional al egalitătii în drepturi care permite legiuitorului să instituie un tratament juridic diferentiat atunci când situatiile de fapt avute în vedere sunt obiectiv diferite. De altfel, Curtea observă că nu doar în cazul persoanelor care obtin venituri din activităti independente minimul veniturilor fată de care se calculează contributia îl reprezintă salariul de bază minim brut pe tară, ci si persoanele prevăzute la art. 257 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 95/2006 se află în aceeasi situatie.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 208 alin. (1), alin. (3) lit. e) si alin. (6) si ale art. 257 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, exceptie ridicată de Savin Năstase în Dosarul nr. 5.444/2005 al Tribunalului Arad - Sectia comercială si de contencios administrativ.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 14 decembrie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 935

din 19 decembrie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 399 alin. 3 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Antonia Constantin - procuror

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 399 alin. 3 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Raiffeisen Bank” - S.A. - Sucursala Arges în Dosarul nr. 17.067/2005” (21.540/301/2005) al Judecătoriei Sectorului 3 Bucuresti.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Presedintele constată cauza în stare de judecată si acordă cuvântul pe fond.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, apreciind că se impune păstrarea jurisprudentei Curtii Constitutionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 10 aprilie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 17.067/2005 (21.540/301/2005), Judecătoria Sectorului 3 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 399 alin. 3 din Codul de procedură civilă, exceptie invocată într-o cauză având ca obiect o contestatie la executarea silită.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile art. 399 alin. 3 din Codul de procedură civilă contravin prevederilor constitutionale ale art. 21 alin. (1)-(3) si ale art. 24, precum si ale art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. În acest sens arată că, în spetă, hotărârea judecătorească pusă în executare silită nu este definitivă si, pe cale de consecintă, nu se bucură de autoritate de lucru judecat. Asa fiind, textul de lege criticat aduce atingere prevederilor constitutionale si conventionale invocate, întrucât nu permite ca hotărârile judecătoresti nedefinitive, ce constituie titluri executorii, să fie supuse controlului în fond, în cadrul contestatiei la executare.

Judecătoria Sectorului 3 Bucuresti apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile art. 399 alin. 3 din Codul de procedură civilă sunt constitutionale, asa cum a statuat si Curtea în jurisprudenta sa.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 399 alin. 3 din Codul de procedură civilă, cu modificările aduse prin art. I pct. 156 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr._479 din 2 octombrie 2000, care au următorul cuprins: „ în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instantă judecătorească, se pot invoca în contestatia la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac.”

Aceste prevederi sunt considerate de autorul exceptiei ca fiind neconstitutionale în raport cu dispozitiile art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justitie si dreptul la un proces echitabil si cu art. 24 referitor la dreptul la apărare din Legea fundamentală, precum si cu cele ale art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia, Curtea Constitutională constată că nu poate fi retinută critica de neconstitutionalitate a textului de lege criticat în raport de dispozitiile art. 21 alin. (1)-(3) si ale art. 24 din Constitutie, precum si ale art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, pentru următoarele motive:

Contestatia la executare este destinată să înlăture neregularitătile comise cu prilejul urmăririi silite sau să ofere lămuriri cu privire la întelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu ce urmează să fie valorificat. În cadrul solutionării contestatiei, instanta nu poate examina împrejurări ce vizează fondul cauzei si care sunt de natură să repună în discutie hotărâri ce emană de la organe cu activitate jurisdictională, în fata cărora au avut loc dezbateri contradictorii, părtile având posibilitatea, cu acel prilej, de a invoca apărările de fond necesare. O solutie contrară, sub acest aspect, ar nesocoti principiul autoritătii de lucru judecat. În acest sens, Curtea s-a pronuntat, cu valoare de principiu, prin mai multe decizii, de exemplu, prin Decizia nr. 454 din 2 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 926 din 23 decembrie 2003.

Totodată, Curtea observă că hotărârea judecătorească ce constituie titlu executoriu a fost pronuntată în urma unui proces ce s-a desfăsurat cu respectarea tuturor garantiilor privind dreptul la un proces echitabil, inclusiv exercitarea dreptului la apărare, putând fi supusă căilor de atac stabilite de lege.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 399 alin. 3 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Raiffeisen Bank” - S.A. - Sucursala Arges în Dosarul nr. 17.067/2005 (21.540/301/2005) al Judecătoriei Sectorului 3 Bucuresti.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 19 decembrie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOANVIDA

Magistrat-asistent

Cristina Cătălina Turcu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 951

din 19 decembrie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 alin. (2) si (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Antonia Constantin - procuror

Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 alin. (2) si (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicată de Fivi Vasile si Lucian Dobrin în Dosarul nr. 1.531/2006 al Judecătoriei Vălenii de Munte.

La apelul nominal răspunde autorul exceptiei Lucian Dobrin. Lipsesc celelalte părti. Procedura de citare este legal îndeplinită.

Având cuvântul, autorul exceptiei solicită admiterea acesteia, arătând, în esentă, că textul de lege criticat contravine dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 16 alin. (1) si (2) si art. 21 alin. (1), prin instituirea unui anumit cuantum al taxei de timbru, fără a se tine cont de situatia financiară a justitiabililor. Se solicită Curtii Constitutionale modificarea prevederii legale criticate, în sensul indicat de către autorul exceptiei.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca inadmisibilă.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 24 august 2006, pronuntată în Dosarul nr. 1.531/2006, Judecătoria Vălenii de Munte a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art 2 alin. (2) si (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. Exceptia a fost ridicată de Fivi Vasile si Lucian Dobrin într-o cauză având ca obiect o contestatie la executare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin, în esentă, că textul de lege criticat este în contradictie cu principiile constitutionale ale egalitătii în drepturi si accesului liber la justitie, deoarece impune o anumită valoare a taxelor de timbru pentru introducerea unei contestatii la executarea silită, fără a tine seama de situatia financiară a debitorilor. În acest sens, se solicită Curtii Constitutionale să admită exceptia de neconstitutionalitate si să modifice textul de lege criticat în sensul indicat de către autorii acesteia.

Judecătoria Vălenii de Munte apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că obligatia de a plăti taxa de timbru la valoarea bunurilor a căror urmărire silită se contestă sau la valoarea debitului incumbă oricărei persoane care formulează o contestatie la executare, fără privilegii si fără discriminări, iar, pe de altă parte, principiul constitutional al accesului liber la justitie nu are semnificatia unei gratuităti a acestui serviciu public.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul arată că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, invocând, în acest sens, jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul acesteia îl constituie prevederile art. 2 alin. (2) si (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997.

Textul de lege criticat are următorul continut: „(2) În cazul contestatiei la executarea silită, taxa se calculează la valoarea bunurilor a căror urmărire se contestă sau la valoarea debitului urmărit, când acest debit este mai mic decât valoarea bunurilor urmărite. Taxa aferentă acestei contestatii nu poate depăsi suma de 194 lei, indiferent de valoarea contestată.

(3) Valoarea la care se calculează taxa de timbru este cea declarată în actiune sau în cerere. Dacă această valoare este contestată sau apreciată de instantă ca derizorie, evaluarea se va face potrivit normelor metodologice prevăzute la art. 28 alin. (2) din prezenta lege.”

În sustinerea neconstitutionalitătii acestor dispozitii legale, autorii exceptiei invocă încălcarea prevederilor constitutionale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi si ale art. 21 alin. (1) si (2) privind accesul liber la justitie si interdictia îngrădirii prin lege a acestui drept.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că autorii exceptiei solicită instantei de contencios constitutional admiterea exceptiei si modificarea prevederilor textului de lege criticat. În acest sens, sustin că actuala redactare a prevederilor art. 2 alin. (2) si (3) din Legea nr. 146/1997 contravine dispozitiilor constitutionale invocate, prin impunerea unui anumit cuantum al taxei de timbru aferentă contestatiei la executarea silită, fără a tine cont de situatia financiară a debitorilor.

Curtea constată că aceste sustineri nu pot fi retinute, iar exceptia urmează să fie respinsă ca fiind inadmisibilă, deoarece, potrivit dispozitiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constitutională se pronuntă numai asupra constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.”

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca fiind inadmisibilă exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 alin. (2) si (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicată de Fivi Vasile si Lucian Dobrin în Dosarul nr. 1.531/2006 al Judecătoriei Vălenii de Munte.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 19 decembrie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOANVIDA

Magistrat-asistent,

Irina Loredana Gulie

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 953

din 19 decembrie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 32 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ion Tiucă - procuror

Benke Károly - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 32 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, exceptie ridicată de Daniel George Subtirelu în Dosarul nr. 7.818/301/2006 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucuresti.

Dezbaterile au avut loc în sedinta publică din 14 decembrie 2006 si au fost consemnate în încheierea din aceeasi dată, când, având în vedere cererea autorului exceptiei de a depune concluzii scrise, Curtea, în conformitate cu dispozitiile art. 57 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a amânat pronuntarea la 19 decembrie 2006.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 19 iulie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 7.818/301/2006, Judecătoria Sectorului 3 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 32 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, exceptie ridicată de Daniel George Subtirelu într-un litigiu având ca obiect solutionarea plângerii sale împotriva procesului-verbal de constatare si sanctionare a unei contraventii.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile art. 32 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 încalcă art. 21 alin. (1) si (2) din Constitutie, art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, precum si art. 10 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului, întrucât, prevăzând depunerea plângerii contraventionale la organul din care face parte agentul constatator, dă posibilitatea acestuia din urmă de a nu înainta instantei judecătoresti plângerea. De asemenea, se arată că această conduită a autoritătilor administrative în cauză este încurajată si de faptul că textul de lege criticat nu prevede nicio sanctiune în cazul neîndeplinirii obligatiei prevăzute de lege.

Totodată, aceste dispozitii nu îi conferă celui în cauză dreptul de a sesiza, în mod direct si nemijlocit, instantele de judecată cu plângerea sa.

Judecătoria Sectorului 3 Bucuresti apreciază că exceptia de neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată, în acest sens, se arată că textul legal criticat nu încalcă accesul liber la justitie, numai instanta de judecată fiind competentă a se pronunta cu privire la plângerea contraventională, organul administrativ la care se depune având doar obligatia de a o înregistra si a o trimite spre solutionare instantei judecătoresti. Se arată că organul din care face parte agentul constatator are obligatia si nu latitudinea de a trimite plângerea, împreună cu dosarul cauzei, la instantă. În caz contrar, se apreciază că organul în cauză săvârseste un abuz, ceea ce atrage răspunderea materială si penală a persoanelor vinovate.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Astfel, în opinia Guvernului, textul legal

criticat nu îngrădeste accesul liber la justitie, ci, din contră, instituie posibilitatea persoanei interesate de a se adresa instantei de judecată. Numai instanta de judecată este competentă să solutioneze plângerea contraventională. Se mai apreciază că, în cazul în care organul administrativ competent îsi încalcă obligatia de a trimite plângerea instantei judecătoresti, cei vinovati vor putea fi sanctionati disciplinar si chiar penal, chiar dacă aceste sanctiuni nu sunt prevăzute în cadrul Ordonantei Guvernului nr. 2/2001.

În sustinerea punctului său de vedere, Guvernul invocă Decizia Curtii Constitutionale nr. 200 din 29 aprilie 2004.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată. În argumentarea acestui punct de vedere, se arată că textul criticat reprezintă o normă de procedură adoptată potrivit art. 126 alin. (2) din Constitutie si asigură părtilor beneficiul tuturor drepturilor si garantiilor procesuale menite să le asigure dreptul la un proces echitabil si la solutionarea acestuia într-un termen rezonabil. În sustinerea punctului său de vedere, Avocatul Poporului invocă si Decizia Curtii Constitutionale nr. 200 din 29 aprilie 2004.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, sustinerile părtii prezente, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 32 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată, cu modificări si completări, prin Legea nr. 180/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2002, care au următorul cuprins:

„(1) Plângerea însotită de copia de pe procesul-verbal de constatare a contraventiei se depune la organul din care face parte agentul constatator, acesta fiind obligat să o primească si să înmâneze depunătorului o dovadă în acest sens.”

În sustinerea exceptiei sunt invocate prevederile art. 21 alin. (1) si (2) din Constitutie privind accesul liber la justitie, precum si ale art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale si ale art. 10 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului privind dreptul la un proces echitabil.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea retine următoarele:

Prin Decizia nr. 200 din 29 aprilie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 1 iunie 2004, Curtea Constitutională a statuat că art. 32 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 nu îngrădeste accesul liber la justitie al persoanelor interesate, ci instituie norme de procedură privind solutionarea plângerii formulate Împotriva procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei. Această modalitate de reglementare reprezintă, potrivit art. 126 alin. (2) din Constitutie privind competenta si procedura în fata instantelor judecătoresti, optiunea exclusivă a legiuitorului.

Spre deosebire de situatia retinută în decizia sus-mentionată, Curtea constată că în cauza de fată se pune problema încălcării accesului liber la justitie din perspectiva faptului că organul din care face parte agentul constatator ar putea să nu înainteze instantei de judecată plângerea depusă împotriva procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei. Desi textul legal impune obligatia si nu latitudinea acestuia de a o înainta instantei de judecată, totusi, astfel cum rezultă din dosarul de fată, desi autorul exceptiei a expediat prin postă plângerea sa la data de 27 aprilie 2006, organul din care face parte agentul constatator nu a înaintat-o instantei. Concomitent cu această plângere, autorul exceptiei s-a adresat direct instantei de judecată cu plângerea în cauză.

Curtea retine că primordial în analiza acestei probleme de constitutionalitate este faptul ca, prin decizia pe care o va pronunta, să se asigure accesul liber la justitie al oricărei persoane. Astfel, existenta oricărui impediment administrativ, care nu are o justificare obiectivă sau ratională si care ar putea până la urmă să nege acest drept al persoanei, încalcă în mod flagrant prevederile art. 21 alin. (1)-(3) din Constitutie. În cazul de fată, obligatia depunerii plângerii la organul din care face parte agentul constatator, ca si conditie de acces la justitie, nu poate fi justificată în mod obiectiv si rezonabil nici prin faptul că, primind plângerea, organele administrative ar avea cunostintă de ea si nu ar porni la executarea amenzii aplicate. Mai mult decât atât, textul de lege criticat poate da nastere la abuzuri săvârsite de către agentii organelor administrative, ceea ce, în final, chiar dacă ar duce la tragerea la răspundere penală sau disciplinară a acestora, ar îngreuna sau chiar nega dreptul contestatorului la accesul liber la justitie.

În sensul principiului constitutional instituit de art. 21 privind accesul liber la justitie, se înscrie si posibilitatea oricărei persoane de a se adresa direct si nemijlocit instantelor de judecată pentru apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor sale legitime. Sub acest aspect, precizarea din alin. 2 al art. 21, potrivit căreia nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept, este firească. Din acest punct de vedere, textul criticat, prevăzând că „plângerea însotită de copia de pe procesul-verbal de constatare a contraventiei se depune la organul din care face parte agentul constatator, acesta fiind obligat să o primească si să înmâneze depunătorului o dovadă în acest sens”, contravine textelor constitutionale enuntate mai sus, îngrădeste accesul direct la justitie atâta timp cât nu prevede ca alternativă si posibilitatea ca plângerea să poată fi depusă si la instanta de judecată.

În consecintă, Curtea retine că sunt încălcate prevederile art. 21 alin. (1)-(3) din Constitutie privind accesul liber la justitie si, implicit, dreptul la un proces echitabil, precum si prevederile art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale si ale art. 10 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului.

Curtea mai retine că, desi art. 32 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 instituie norme de procedură privind solutionarea plângerii formulate împotriva procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei si că această modalitate de reglementare reprezintă, potrivit art. 126 alin. (2) din Constitutie privind competenta si procedura în fata instantelor judecătoresti, optiunea exclusivă a legiuitorului, care, în alegerea solutiilor sale legislative, trebuie să tină seama de prevederile constitutionale, neputându-le eluda în exercitarea competentei sale în materie de procedură. În caz contrar, se încalcă prevederile art. 1 alin. (5) din Constitutie, potrivit cărora, „în România, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie”.

Pentru toate aceste motive, Curtea constată că exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 32 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/20001 este întemeiată, urmând să o admită.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Admite exceptia de neconstitutionalitate si constată că dispozitiile art. 32 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor sunt neconstitutionale. Exceptia a fost ridicată de Daniel George Subtirelu în Dosarul nr. 7.18/301/2006 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucuresti.

Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 19 decembrie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Benke Károly

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea amendamentului convenit prin schimb de scrisori semnate la Bucuresti la 30 ianuarie 2006 si 19 iunie 2006 si la Zagreb la 7 iunie 2006, între Guvernul României si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare, la Acordul de împrumut dintre România si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare, semnat la Bucuresti la 26 august 2003, pentru finantarea Proiectului privind reabilitarea si reforma sectorului de irigatii

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 5 alin. (2) din Legea nr. 4/2004 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare, semnat la Bucuresti la 26 august 2003, pentru finantarea Proiectului privind reabilitarea si reforma sectorului de irigatii,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă amendamentul convenit prin schimb de scrisori*) semnate la Bucuresti la 30 ianuarie 2006 si 19 iunie 2006 si la Zagreb la 7 iunie 2006, între Guvernul României si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare, la Acordul de împrumut dintre România si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare, semnat la Bucuresti la 26 august 2003, pentru finantarea Proiectului privind reabilitarea si reforma sectorului de irigatii, ratificat prin Legea nr. 4/2004.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

p. Ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale,

Nicolae Flaviu Lazin,

secretar de stat

p. Ministrul afacerilor externe,

Anton Niculescu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 6 decembrie 2006.

Nr. 1.759.

 

*) Cuprinsul scrisorilor reprezintă traducerea oficială din limba engleză.

 

ROMÂNIA

 

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

 

Către: domnul Anand K. Seth,

director, Regiunea Europa Centrală si de Sud si Asia Centrală

Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare

30 ianuarie 2006

 

Subiect: Proiectul privind reabilitarea si reforma sectorului de irigatii (împrumut nr. 4717-RO) - Amendament la Acordul de împrumut

 

Stimate domn,

As dori să mă refer la implementarea proiectului mentionat mai sus.

Procedurile tehnice pentru investitiile în lucrările de reabilitare a amenajărilor de irigatii, contractate utilizând procedura QCBS, sunt redactate în limba engleză si, pentru a fi aprobate de autorităti, trebuie să fie traduse în limba română. Volumul si complexitatea documentatiei nu permit traducerea acestora de către personalul UMP si de aceea sunt necesare servicii de traducere.

În acest sens, solicităm respectuos Băncii să îsi dea acordul asupra amendării definitiei costurilor curente de operare [anexa 1 „Trageri din împrumut”, paragraful 2 (c)j pentru a include „cheltuieli cu traduceri” drept cheltuieli eligibile în cadrul categoriei 4 „Costuri curente de operare”.

Am aprecia dacă ati da curs acestei solicitări în cel mai scurt timp posibil si dacă ne-ati trimite acordul dumneavoastră.

 

Cu sinceritate, al dumneavoastră,

Claudiu Doltu, secretar de stat

 

 

 

BANCA MONDIALA

BANCA INTERNATIONALĂ PENTRU RECONSTRUCTIE Sl DEZVOLTARE

 

Excelentei Sale Sebastian Vlădescu,

ministrul finantelor publice

Ministerul Finantelor Publice Str. Apolodor nr. 17

Bucuresti România

7 iunie 2006

 

Stimate domnule ministru,

 

România: împrumut nr. 4717-RO (Proiectul privind reabilitarea si reforma sectorului de irigatii) Amendament la Acordul de împrumut

 

Facem referire la Acordul de împrumut dintre România si Banca Internatională pentru Reconstructie sLDezvoltare privind proiectul mentionat, datat 26 august 2003 {Acordul), si la scrisoarea datată 30 ianuarie 2006, din partea domnului Claudiu Doltu, secretar de stat la Ministerul Finantelor Publice, solicitând un amendament la Acord. Suntem de acord cu solicitarea dumneavoastră si amendăm Acordul după cum urmează:

1. Paragraful 2 (c) din anexa 1 (Trageri din împrumut) la Acord este amendată si se citeste după cum urmează: „(c) termenul costuri curente de operare înseamnă următoarele cheltuieli generate de managementul si coordonarea activitătilor proiectului, incluzând: salariile personalului UMP (exclusiv functionari guvernamentali), diurnele personalului si costurile pentru cazare, precum si costurile deplasărilor în teren pentru implementarea proiectului; consumabile si utilităti; costuri pentru comunicatii (inclusiv internet); servicii de traducere pentru documentele legate de proiect, costurile de operare si întretinere a vehiculelor (inclusiv combustibili, service si asigurare auto) si echipamentelor de birou achizitionate pentru implementarea proiectului.”

Vă rugăm să confirmati acordul dumneavoastră, în numele României, prin semnarea, datarea si returnarea către noi a copiei acestei scrisori. Acest amendament va deveni efectiv la primirea copiei contrasemnate a prezentei scrisori.

 

Cu sinceritate, Anand K. Seth,

director Regiunea Europa Centrală si de Sud si Asia Centrală

 

De acord

ROMÂNIA

Sebastian Vlădescu,

reprezentant autorizat, ministrul finantelor publice 19 iunie 2006.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind transmiterea unui imobil, proprietate publică a statului, În administrarea Ministerului Administratiei si Internelor

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă transmiterea unui imobil, proprietate publică a statului, situat în localitatea Brad, judetul Hunedoara, identificat potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre, în administrarea Ministerului Administratiei si Internelor, Inspectoratul de Politie al Judetului Hunedoara, pentru Politia Municipiului Brad.

Art. 2. - Predarea-preluarea imobilului transmis potrivit art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

p. Ministrul finantelor publice,

Doina-Elena Dascălu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 10 ianuarie 2007.

Nr. 15.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a imobilului proprietate publică a statului, care se transmite în administrarea Ministerului Administratiei si Internelor

 

Adresa imobilului

Persoana juridică

la care se transmite

imobilul

Caracteristicile tehnice ale imobilului

Numărul

de înregistrare

la M.F.P.

Complex de deservire a populatiei,

localitatea Brad,

str. Cuza Vodă nr. 9,

judetul Hunedoara

Ministerul Administratiei si Internelor,

Inspectoratul de Politie al Judetului Hunedoara,

Politia Municipiului Brad

Nr. topo. 7.580/H/1

- suprafata desfăsurată = 238,52 m2 parter

- suprafata desfăsurată = 305,89 m2 etaj I

Nr. topo. 7.580/H/3

- suprafata desfăsurată = 40,29 m2 parter

Nr. topo. 7.580/H/4

- suprafata desfăsurată = 20,53 m2

Nr. torpo. 7.580/H/5

- suprafata desfăsurată = 298,03 m2

Totalul suprafetei desfăsurate = 903,26 m2

Suprafata terenului = 736 m2

Valoarea de inventar: 1.081.549,69 lei

Ministerul Finantelor

Publice urmează să

atribuie număr de

inventar pentru acest

imobil

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind constituirea Comisiei de privatizare a Societătii Comerciale „Daewoo Automobile România” - S.A.

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 41 alin. (2) lit. d) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societătilor comerciale, aprobată prin Legea nr. 44/1998, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - În vederea pregătirii si propunerii strategiei de privatizare, a alegerii procedeelor si metodelor, precum si a realizării întregului proces de privatizare la Societatea Comercială „Daewoo Automobile România” - S.A., cu sediul în municipiul Craiova, sos. Caracal km 3, judetul Dolj, înmatriculată la Oficiul National al Registrului Comertului sub nr. J16/3150/16.11.1994, operatiuni ce vor fi supuse succesiv spre aprobare Guvernului, se constituie Comisia de privatizare a Societătii Comerciale „Daewoo Automobile România” - S.A., cu următoarea componentă:

1. Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu, ministrul finantelor publice - presedinte;

2. Varujan Vosganian, ministrul economiei si comertului;

3. Radu Mircea Berceanu, ministrul transporturilor, constructiilor si turismului;

4. Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei;

5. Teodor Atanasiu, presedintele Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Statului;

6. Răzvan Orăsanu, consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-Ministru;

7. Gyerko Laszlo, vicepresedinte în cadrul Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Statului.

Art. 2. - Membrii Comisiei de privatizare nu vor putea să detină, înainte de trecerea unei perioade de 3 ani de la încetarea functiei lor, functia de administrator, de membru în comisia de supraveghere specială, administrator special sau membru în organele de conducere ale operatorului economic privatizat sau la una dintre filialele ori sucursalele acestuia sau să exercite o activitate remunerată în acest operator.

Art. 3. - Activitatea Comisiei de privatizare nu este remunerată. Art. 4. - (1) Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului va asigura secretariatul Comisiei de privatizare.

(2) Prin ordin al presedintelui Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Statului se stabileste componenta secretariatului Comisiei de privatizare, precum si atributiile acestuia.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Ion-Mircea Plângu

Presedintele Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Statului,

Teodor Atanasiu

Ministrul economiei si comertului,

Varujan Vosganian

p. Ministrul finantelor publice,

Cătălin Doica,

secretar de stat

 

Bucuresti, 17 ianuarie 2007.

Nr. 37.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind functionarea Ansamblului artistic „Ciocârlia” al Ministerului Administratiei si Internelor

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Ansamblul artistic „Ciocârlia” al Ministerului Administratiei si Internelor, denumit în continuare ansamblul, functionează ca structură fără personalitate juridică în subordinea Directiei informare si relatii publice din Ministerul Administratiei si Internelor.

(2) Sediul ansamblului este în municipiul Bucuresti, str. Mihai Vodă nr. 17, sectorul 5.

Art. 2. - Obiectul de activitate al ansamblului îl constituie organizarea si desfăsurarea de manifestări cultural-artistice, de educatie si divertisment pentru personalul Ministerului Administratiei si Internelor si pentru alte categorii de persoane.

Art. 3. - Regulamentul de organizare si functionare al ansamblului, precum si statul de organizare al acestuia se aprobă prin ordin al ministrului administratiei si internelor.

Art. 4. - Salarizarea personalului încadrat la ansamblu se face conform prevederilor legale în vigoare, pentru fiecare categorie de personal.

Art. 5. - (1) Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale ansamblului se asigură integral din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administratiei si Internelor.

(2) Veniturile realizate din desfăsurarea de spectacole, concerte, precum si din participarea ansamblului la organizarea de festivaluri artistice sau actiuni de protocol se varsă integral la bugetul de stat.

Art. 6. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 94/2002 privind functionarea Ansamblului artistic „Ciocârlia” al Ministerului de Interne, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 14 februarie 2002.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul administratiei si internelor,

Paul Victor Dobre,

secretar de stat

p. Ministrul finantelor publice,

Cătălin Doica,

secretar de stat

 

Bucuresti, 17 ianuarie 2007.

Nr. 39.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind acordarea titulaturii de muzeu de importantă natională unor muzee aflate în subordinea Ministerului Culturii si Cultelor

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 16 alin. (1) din Legea muzeelor si a colectiilor publice nr. 311/2003, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se acordă titulatura de muzeu de importantă natională muzeelor prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - La pct. II „Organe de specialitate ale administratiei publice centrale si institutii publice finantate din venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 78/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Culturii si Cultelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 137 din 15 februarie 2005, cu modificările si completările ulterioare, nr. crt. 13, 14 si 17 se modifică si vor avea următorul cuprins:

 

„13.

Muzeul National al Tăranului Român din Bucuresti

Venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat

14.

Muzeul National Bran din Bran

Venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat

17.

Muzeul National al Carpatilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe

Venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat”

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul culturii si cultelor,

Adrian lorgulescu

p. Ministrul finantelor publice,

Cătălin Doica,

secretar de stat

 

Bucuresti, 17 ianuarie 2007.

Nr. 40.

 

ANEXĂ

 

Nr. crt.

Muzee de importantă natională

Sursa de finantare

1.

Muzeul National al Tăranului Român din Bucuresti

Venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat

2.

Muzeul National Bran din Bran

Venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat

3.

Muzeul National al Carpatilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe

Venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

privind promovarea temporară a domnului Andrei Florin în functia publică de secretar general adjunct al Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor

 

Având în vedere:

- propunerea formulată de ministrul mediului si gospodăririi apelor prin Adresa nr. 51 /SB din 9 ianuarie 2007;

- Adresa nr. 1.065.255 din 20 noiembrie 2006 a Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, prin care a fost comunicat avizul favorabil pentru exercitarea de către domnul Andrei Florin, cu caracter temporar (6 luni), a functiei publice vacante corespunzătoare categoriei înaltilor functionari publici de secretar general adjunct în cadrul Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 80 alin. (1) si (2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a temporar în functia publică de secretar general adjunct al prezentei decizii, domnul Andrei Florin se promovează Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Ion-Mircea Plângu

 

Bucuresti, 19 ianuarie 2007.

Nr. 11.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

privind promovarea temporară a domnului Cristian Săvus în functia publică de secretar general al Autoritătii Nationale pentru Persoanele cu Handicap

 

Având în vedere:

- propunerea formulată de presedintele Autoritătii Nationale pentru Persoanele cu Handicap prin Adresa nr. 8.812 din 27 decembrie 2006;

- Adresa nr. 1.000.090 din 4 ianuarie 2007 a Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, prin care a fost comunicat avizul favorabil pentru exercitarea de către domnul Cristian Săvus, cu caracter temporar (maximum 6 luni), a functiei publice corespunzătoare categoriei înaltilor functionari publici de secretar general al Autoritătii Nationale pentru Persoanele cu Handicap,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 80 alin. (1) si (2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a temporar în functia publică de secretar general al Autoritătii prezentei decizii, domnul Cristian Săvus se promovează Nationale pentru Persoanele cu Handicap.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Ion-Mircea Plângu

 

Bucuresti, 19 ianuarie 2007.

Nr. 12.

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

 

CIRCULARĂ

privind realizarea si punerea în circulatie, în scop numismatic, a unei emisiuni monetare dedicate lui Nicolae Bălcescu

 

Art. 1. - În conformitate cu prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Nationale a României, Banca Natională a României va pune în circulatie, în scop numismatic, începând cu data de 22 ianuarie 2007, o monedă din aur, cu valoarea nominală de 500 lei, dedicată lui Nicolae Bălcescu, figură marcantă a Revolutiei de la 1848 din Tara Românească.

Art. 2. - Caracteristicile monedei sunt următoarele:

• formă: rotundă;

• titlu: 999/1000;

• calitate: proof;

• greutate: 31,103 grame;

• diametru: 35 mm;

• margine: zimtată.

Aversul contine, în partea superioară, stema României, la stânga si la dreapta ei anii „1848” - anul Revolutiei de la 1848, respectiv „2007” - anul emisiunii, deasupra, inscriptia „românia”, iar în partea inferioară, valoarea nominală „500 LEI” si sub ea inscriptia „dreptate si fratie” - deviza organizatiei „Frătia”. Reversul prezintă. În centru, portretul lui Nicolae Bălcescu, încadrat la stânga si la dreapta de anii între care a trăit „1819” si „1852”, iar sub portret, inscriptia NICOLAE BĂLCESCU”.

Art. 3. - Fiecare monedă din aur, ambalată în capsulă de metacrilat transparent, va fi însotită de un certificat de autenticitate, redactat în limba română si limba engleză, semnat de guvernatorul Băncii Nationale a României si casierul central, precum si de o brosură de prezentare a acestei emisiuni numismatice.

Art. 4. - Monedele din aur, dedicate lui Nicolae Bălcescu, au putere circulatorie pe teritoriul României.

Art. 5. - Punerea în circulatie, în scop numismatic, a monedelor din aur din emisiunea dedicată lui Nicolae Bălcescu se realizează prin sucursalele Bucuresti, iasi, Cluj si Timis ale Băncii Nationale a României.

 

Presedintele Consiliului de administratie al Băncii Nationale a României,

Mugur Constantin Isărescu

 

Bucuresti, 18 ianuarie 2007.

Nr. 2.

 

ACTE ALE FONDULUI DE GARANTARE A DEPOZITELOR ÎN SISTEMUL BANCAR

 

FONDUL DE GARANTARE A DEPOZITELOR ÎN SISTEMUL BANCAR

 

COMUNICAT

privind lista institutiilor de credit ai căror deponenti beneficiază de garantarea rambursării depozitelor constituite la acestea

 

Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar de Ordonanta Guvernului nr. 39/1996 privind înfiintarea si aduce la cunostintă lista institutiilor de credit ai căror functionarea Fondului de garantare a depozitelor în deponenti beneficiază de garantarea rambursării depozitelor sistemul bancar, republicată, cu modificările si completările constituite la acestea, în conditiile si în limitele prevăzute ulterioare.

 

Nr. crt.

Denumirea băncii

I.

Bănci - persoane juridice române

1.

Banca Comercială Română - S.A.

2.

RAIFFEISEN BANK - S.A.

3.

BRD - Groupe Societe Generale - S.A.

4.

Banca pentru Mică Industrie si Liberă Initiativă – MINDBANK- S.A.

5.

Banca Comercială HVB Tiriac - S.A.

6.

Bancpost - S.A.

7.

Banca de Export-lmport a României EXIMBANK - S.A.

8.

Banca Românească - S.A., membră a Grupului National Bank of Greece

9.

FINANSBANK (ROMÂNIA) - S.A.

10.

Banca Transilvania - S.A.

11.

ROMEXTERRA Bank - S.A.

12.

ALPHA BANK ROMÂNIA - S.A.

13.

PIRAEUS BANK ROMÂNIA - S.A.

14.

ABN AMRO Bank (România) - S.A.

15.

OTP BANK ROMÂNIA - S.A.

16.

Citibank România - S.A.

17.

Banca Comercială SANPAOLO IMI BANK ROMÂNIA - S.A.

18.

Emporiki Bank - România - S.A.

19.

LIBRA BANK - S.A.

20.

Banca C.R. Firenze România - S.A.

21.

UniCredit România - S.A.

22.

ROMANIAN INTERNATIONAL BANK - S.A.

23.

EGNATIA BANK (ROMÂNIA) - S.A.

24.

Banca Comercială CARPATICA - S.A.

25.

BANK LEUMI ROMÂNIA - S.A.

26.

VOLKSBANK ROMÂNIA - S.A.

27.

ProCredit Bank - S.A.

28.

Raiffeisen Banca pentru Locuinte - S.A.

29.

PORSCHE BANK ROMÂNIA - S.A.

30.

Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C - S.A.

31.

HVB Banca pentru Locuinte - S.A.

II.

Sucursale ale băncilor străine

1.

Blom Bank Egypt S.A.E., Egipt - Sucursala România

III.

Cooperative de credit - case centrale

1.

CREDITCOOP - Casa Centrală

 

Începând cu 1 ianuarie 2007, depozitele persoanelor fizice si persoanelor juridice la una dintre sucursalele institutiilor de credit cu sediul în statele membre ale Uniunii Europene vor fi garantate de schema de garantare din tara în care îsi are sediul institutia de credit-mamă a sucursalei respective.

Sucursalele din România ale institutiilor de credit cu sediul în tările membre ale Uniunii Europene sunt următoarele:

1. Anglo-Romanian Bank Limited, Anglia, Londra - Sucursala Bucuresti;

2. ING Bank N.V., Amsterdam - Sucursala Bucuresti;

3. Banca Italc-Romena SpA Italia Treviso - Sucursala Bucuresti;

4. GarantiBank International NV - Sucursala România;

5. Banca di Roma SpA Italia - Sucursala Bucuresti,

În cazul falimentului uneia dintre institutiile de credit  mentionate, deponentii garantati urmează să fie despăgubiti de schema de garantare din tara de origine a institutiei de credit-mamă.

Prezenta listă a institutiilor de credit ai căror deponenti beneficiază de garantarea depozitelor constituite la acestea înlocuieste lista publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 25 octombrie 2006.

 

Presedintele Consiliului de administratie al Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar,

Niculae Vulpescu

 

Bucuresti, 17 ianuarie 2007.

Nr. 1.