MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 175 (XIX) - Nr. 56         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 24 ianuarie 2007

 

SUMAR

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

287/2006. - Ordin al presedintelui Autoritătii Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor pentru modificarea si completarea Normei sanitare veterinare privind lista cuprinzând tările terte sau părti ale tărilor terte si conditiile de certificare veterinară, sănătate animală si publică pentru importul în Comunitatea Europeană al anumitor animale vii si al cărnii proaspete provenite de la acestea si preluarea acestor liste si conditii pentru importul în România, aprobată prin Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si Siguranta Alimentelor nr. 53/2005*)

 

290/2006. - Ordin al presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind conditiile de sănătate a animalelor ce reglementează comertul intracomunitar cu ovine si caprine*)

 

35. - Ordin al ministrului mediului si gospodăririi apelor privind aprobarea Metodologiei de elaborare si punere în aplicare a planurilor si programelor de gestionare a calitătii aerului


*) Ordinele nr. 287/2006 si 290/2006 se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 bis în afara abonamentului, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial", Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODĂRIRII APELOR

 

ORDIN

privind aprobarea Metodologiei de elaborare si punere în aplicare a planurilor si programelor de gestionare a calitătii aerului

 

În temeiul art. 7 lit. c) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 243/2000 privind protectia atmosferei, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 655/2001, si al art. 17 din Hotărârea Guvernului nr. 543/2004 privind elaborarea si punerea în aplicare a planurilor si programelor de gestionare a calitătii aerului,

În baza art. 5 alin. (8) din Hotărârea Guvernului nr. 408/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul mediului si gospodăririi apelor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Metodologia de elaborare si punere în aplicare a planurilor si programelor de gestionare a calitătii aerului, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Metodologia prevăzută la art. 1 se modifică si/sau se completează pe baza celor mai recente rezultate ale cercetării stiintifice în legătură cu efectele poluării atmosferice asupra sănătătii umane si mediului si în scopul adaptării la modificările survenite în reglementările si standardele europene si internationale în domeniu, prin ordin al conducătorului autoritătii publice centrale pentru protectia mediului.

Art. 3. - Directorul executiv al agentiei judetene pentru protectia mediului răspunde de coordonarea initierii, elaborării si monitorizării implementării planului de gestionare a calitătii aerului/planului integrat de gestionare a calitătii aerului si a programului de gestionare a calitătii aerului/programului integrat de gestionare a calitătii aerului.

Art. 4. - Agentia Natională pentru Protectia Mediului întocmeste rapoartele privind rezultatele implementării planului de gestionare a calitătii aerului/planului integrat de gestionare a calitătii aerului si a programului de gestionare a calitătii aerului/programului integrat de gestionare a calitătii aerului, după caz.

Art. 5. - Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor aprobă rapoartele si le transmite la Uniunea Europeană, Agentia Europeană de Mediu si la alte organisme internationale, conform obligatiilor asumate de România pe plan international.

Art. 6. - Prezentul ordin transpune prevederile art. 8.3 si ale anexei IV la Directiva 96/62/CE privind evaluarea si gestionarea calitătii aerului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 296 din 21 noiembrie 1996, si ale art. 3.4, 7.3, 7.4, 8.1, 8.2, 8.3 si 8.4 din Directiva 2002/3/CE privind concentratia de ozon în aerul ambiental, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 67 din 9 martie 2002.

Art. 7. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul mediului si gospodăririi apelor,

Sulfina Barbu

 

Bucuresti, 11 ianuarie 2007.

Nr. 35.

 

METODOLOGIE

de elaborare si punere în aplicare a planurilor si programelor de gestionare a calitătii aerului

 

INTRODUCERE

 

Prezenta metodologie a fost elaborată pentru a oferi sprijin autoritătilor/entitătilor responsabile cu punerea în practică a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 543/2004 privind elaborarea si punerea în aplicare a planurilor si programelor de gestionare a calitătii aerului. Metodologia prezintă o structură de bază care să fie parcursă la elaborarea planurilor de gestionare/planurilor integrate de gestionare a calitătii aerului si a programelor de gestionare/programelor integrate de gestionare a calitătii aerului, consultarea publicului, aprobarea, monitorizarea implementării si raportarea rezultatelor.

Termenii specifici utilizati în prezenta metodologie sunt cei definiti în actele normative relevante, în vigoare, în prezenta metodologie se utilizează denumirile prescurtate din HG 543/2004:

- plan de gestionare a calitătii aerului, denumit în continuare plan de gestionare;

- plan integrat de gestionare a calitătii aerului, denumit în continuare plan integrat de gestionare;

- program de gestionare a calitătii aerului, denumit în continuare program de gestionare;

- program integrat de gestionare a calitătii aerului, denumit în continuare program integrat de gestionare.

 

1. Cadrul legislativ

 

Directiva cadru 96/62/CE privind evaluarea si gestionarea calitătii aerului a fost transpusă în legislatia natională prin Ordonanta de Urgentă a Guvernului nr. 243/2000 privind protectia atmosferei, aprobată, cu modificări si completări, prin Legea nr. 655/2001. Ordonanta de urgentă stabileste cadrul juridic privind prevenirea, eliminarea, limitarea deteriorării si ameliorarea calitătii atmosferei pentru evitarea efectelor negative asupra sănătătii omului si mediului, asigurându-se astfel alinierea la normele juridice internationale si la reglementările comunitare.

Directiva Consiliului 1999/30/CE privind valorile limită pentru dioxid de sulf, dioxid de azot si oxizi de azot, pulberi în suspensie si plumb în aerul ambiental (prima Directivă fiică), Directiva 2000/69/CE privind valorile limită pentru benzen si monoxid de carbon în aerul ambiental (a doua Directivă fiică) si Directiva 2002/3/CE privind concentratia de ozon în aerul ambiental (a treia Directivă fiică) au fost transpuse în legislatia natională prin Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PMjo si PM2is), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului în aerul înconjurător.

 

Strategia natională privind protectia atmosferei, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 731/2004 are ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a calitătii aerului, eficient din punct de vedere economic. Obiectivul general al strategiei este protejarea sănătătii oamenilor si a mediului. Obiectivele cheie sunt:

- mentinerea calitătii aerului înconjurător în zonele si aglomerările în care aceasta se încadrează în limitele prevăzute de normele în vigoare pentru indicatorii de calitate;

- îmbunătătirea calitătii aerului înconjurător acolo unde aceasta nu se încadrează în limitele prevăzute de normele în vigoare;

- adoptarea măsurilor necesare în scopul limitării până la eliminare a efectelor negative asupra mediului, inclusiv în context transfrontier;

- îndeplinirea obligatiilor asumate prin acordurile si tratatele internationale la care România este parte si participarea la cooperarea internatională în domeniu.

Strategia implică derularea de actiuni la diferite niveluri de competentă si decizie a autoritătilor cu responsabilităti în domeniul protectiei atmosferei, în acest sens, fiind implicate autorităti publice centrale responsabile pentru domeniile protectia mediului, industrie, sănătate, transport, administratie publică, precum si autoritătile teritoriale (regionale si locale) pentru protectia mediului, primăriile, consiliile locale si consiliile judetene.

 

Planul national de actiune în domeniul protectiei atmosferei, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 738/2004, stabileste un set de măsuri care trebuie întreprinse în vederea atingerii obiectivelor cheie ale Strategiei nationale pentru protectia atmosferei. Realizarea actiunilor implică obligatii din partea titularilor de activitate, care detin surse de emisie de poluanti în atmosferă.

În zonele si aglomerările în care nivelurile concentratiilor de poluanti în atmosferă nu depăsesc valorile limită, autoritătile publice teritoriale pentru protectia mediului iau măsurile necesare pentru a păstra cea mai bună calitate a aerului înconjurător, în concordantă cu cerintele privind dezvoltarea durabilă.

În urma evaluării calitătii aerului agentiile judetene pentru protectia mediului întocmesc liste cu zone/aglomerări, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului apelor si protectiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor si clasificarea aglomerărilor si zonelor pentru evaluarea calitătii aerului în România. Pentru zonele si aglomerările încadrate în lista 1 se elaborează planul de gestionare a calitătii aerului sau planul integrat de gestionare a calitătii aerului, iar pentru pentru zonele si aglomerările încadrate în listele 2 si 4 se elaborează programul de gestionare a calitătii aerului, sau programul integrat de gestionare a calitătii aerului.

 

Hotărârea Guvernului nr. 543/2004 privind elaborarea si punerea în aplicare a planurilor si programelor de gestionare a calitătii aerului stabileste:

- cadrul procedural de elaborare si punere în aplicare a programelor de gestionare a calitătii aerului în vederea mentinerii concentratiilor poluantilor în aerul înconjurător sub valoarea limită si sub valoarea tintă stabilite prin reglementările în vigoare, si atingerii într-o perioadă dată a acestora, în cazul în care sunt depăsite;

- responsabilitătile ce revin autoritătilor implicate în elaborarea acestor programe de gestionare;

- initirea planurilor si programelor de gestionare a calitătii aerului de către autoritătile publice teritoriale pentru protectia mediului, pe baza dalelor privind calitatea aerului înconjurător provenite din Sistemul national de evaluare si gestionare integrată a calitătii aerului (SNEGICA).

Planul de gestionare / planul integrat de gestionare si programul/programul integrat de gestionare a calitătii aerului constituie instrumente pentru realizarea măsurilor si actiunilor din Planul national de actiune în domeniul protectiei atmosferei si atingerea obiectivelor din Strategia natională privind protectia atmosferei.

 

2. Atributii si responsabilităti

Autoritătile publice centrale si teritoriale cu atributii si responsabilităti, în domeniul protectiei atmosferei, stabilite prin Ordonanta de Urgentă a Guvernului nr. 243/2000 privind protectia atmosferei, aprobată, cu modificări si completări, prin Legea nr. 655/2001 si prin Hotărârea Guvernului nr. 586/2006 privind înfiintarea si organizarea Sistemului national de evaluare si gestionare integrată a calitătii aerului sunt:

 

- Autoritatea publică centrală pentru protectia mediului, desemnată drept cea mai înaltă autoritate de decizie si control în domeniul protectiei atmosferei, având următoarele atributii si responsabilităti:

- elaborează, avizează, promovează si, după caz, aprobă actele normative, precum si măsurile necesare pentru aplicarea unitară pe teritoriul României a prevederilor din conventiile internationale privind protectia atmosferei, la care România este parte;

- coordonează elaborarea si reactualizarea normelor si reglementărilor privind calitatea aerului;

- coordonează elaborarea si reactualizarea normelor si reglementărilor privind emisiile de poluanti în aer;

- aprobă metodele si metodologiile de evaluare a calitătii aerului si a emisiilor poluante în aer, coordonează si controlează aplicarea acestora;

- participă la derularea activitătilor din cadrul Sistemului national de monitorizare integrată a calitătii aerului si coordonează programele de asigurare a calitătii datelor privind calitatea aerului înconjurător provenite din Sistemul national de monitorizare integrată a calitătii aerului;

 

- Autoritătile publice teritoriale pattru protectia mediului cu următoarele atributii si responsabilităti:

- elaborează planuri si programe de gestionare a calitătii aerului la nivel teritorial, acolo unde este necesar, si asigură integrarea acestora în planul local de actiune pentru protectia mediului, în colaborare cu serviciile descentralizate ale celorlalte autorităti de specialitate ale administratiei publice centrale, cu autoritătile administratiei publice locale, cu alte institutii specializate si cu titularii de activitate;

- controlează punerea în aplicare a planurilor si a programelor de gestionare a calitătii aerului la nivel teritorial;

- urmăresc si analizează aplicarea planurilor si programelor de gestionare a calitătii aerului la nivel teritorial si elaborează rapoarte anuale;

- participă la derularea activitătilor din cadrul Sistemului national de evaluare si gestionare integrată a calitătii aerului;

- informează operativ autoritatea publică centrală pentru protectia mediului, alte autorităti centrale si locale, potrivit atributiilor si competentelor acestora, în cazul producerii unor evenimente deosebite cu impact asupra calitătii aerului si care aduc prejudicii sănătătii umane;

- pun la dispozitie autoritătilor teritoriale pentru sănătate, agricultură si alimentatie, lucrări publice, administratiei publice locale informatiile necesare în activitatea de elaborare si punere în aplicare a strategiilor sectoriale legate de calitatea atmosferei;

- informează populatia si autoritătile locale în cazul depăsirii pragurilor de alertă;

- asigură informarea curentă a populatiei si a autoritătilor locale cu privire la calitatea aerului;

 

- Autoritatea publică centrală pentru sănătate, cu următoarele atributii si responsabilităti:

- elaborează, prin autoritătile si institutiile de specialitate aflate sub autoritatea, în subordinea si în coordonarea sa, studii pentru a determina relatia dintre calitatea aerului si sănătatea populatiei, pe care le pune la dispozitie autoritătii publice centrale pentru protectia mediului si publicului;

- prelucrează si interpretează datele de calitatea aerului provenite din Sistemul national de monitorizare a calitătii aerului în relatie cu starea de sănătate; elaborează rapoarte periodice;

- comunică autoritătilor publice centrale sau locale interesate si populatiei riscurile pentru sănătatea colectivitătilor umane produse de poluarea atmosferei;

 

- Autoritatea publică centrala pentru transport, cu următoarele atributii si responsabilităti:

- stabileste conditiile tehnice pe care să le îndeplinească mijloacele de transport poluante; ------

- elaborează norme privind transportul mărfurilor periculoase care pot afecta calitatea atmosferei;

- asigură controlul respectării reglementărilor specifice privind omologarea, inspectia tehnică si exploatarea mijloacelor de transport poluante;

- exercită functii de reglementare si control privind proiectarea, construirea si operarea mijloacelor de transport care pot afecta calitatea aerului înconjurător;

 

- Autoritatea publică centrală pentru economie, cu următoarele atributii si responsabilităti:

- coordonează programele de reducere a emisiilor de poluanti în atmosferă;

- promovează si coordonează aplicarea reglementărilor specifice privind emisiile de poluanti în atmosferă pentru activităti industriale cu impact major asupra calitătii aerului;

- exercită functii de reglementare si control privind proiectarea, construirea si operarea instalatiilor, echipamentelor si utilajelor care pot afecta calitatea aerului înconjurător;

 

- Autoritatea publică centrală pentru comert care elaborează, în colaborare cu autoritătile publice centrale interesate, reglementări privind produsele care, prin utilizare, pot afecta calitatea atmosferei, conditiile de plasare pe piată a acestora, restrictiile de producere si utilizare pentru fiecare tip sau clasă de produse;

 

- Autoritatea publică centrală pentru agricultură si autoritătile si institutiile de specialitate aflate sub autoritatea, în subordinea sau în coordonarea sa, care evaluează riscurile pentru starea de sănătate a vegetatiei si pădurilor, legate de calitatea aerului, pe baza datelor provenite din Reteaua natională de monitorizare a calitătii aerului, furnizate de către autoritatea publică centrală pentru protectia mediului, si întocmeste rapoarte periodice pentru informarea publicului în acest sens;

 

- Autoritatea publică centrală pentru lucrări publice, care asigură integrarea în planurile de amenajare a teritoriului si de urbanism a prevederilor strategiei nationale în domeniul protectiei atmosferei, a planurilor si programelor de gestionare a calitătii aerului;

 

- Autoritătile administratia, publice locale

 

Primăriile si consiliile locale, au următoarele atributii si responsabilităti:

- elaborează, în colaborare cu autoritătile publice judetene pentru protectia mediului, instructiuni pentru titularii de activitate, institutii si populatie privind modul de gestionare a calitătii aerului în cadrul localitătilor si le aduc la cunostintă acestora prin mijloace adecvate;

- urmăresc si asigură îndeplinirea prevederilor din planurile si programele de gestionare a calitătii aerului;

- integrează cerintele de protectie a atmosferei în strategia de dezvoltare durabilă la nivel local;

- furnizează autoritătilor judetene pentru protectia mediului informatiile si documentatia necesare în vederea evaluării si gestionării calitătii aerului;

- hotărăsc asocierea cu alte autorităti ale administratiei publice locale, precum si colaborarea cu titularii de activitate în scopul realizării planurilor si programelor pentru gestionarea calitătii aerului;

 

Consiliile judetene, cu următoarele atributii si responsabilităti:

- coordonează activitatea consiliilor locale în vederea realizării planurilor si programelor de gestionare a calitătii aerului;

- hotărăsc asocierea cu alte autorităti ale administratiei publice locale, precum si colaborarea cu titularii de activitate în scopul realizării planurilor si programelor de gestionare a calitătii aerului;

- urmăresc si asigură respectarea de către consiliile locale a prevederilor prezentului ordin.

 

PARTEA I:

METODOLOGIA DE ELABORARE SI PUNERE ÎN APLICARE A PLANULUI DE GESTIONARE A CALITĂTII AERULUI

 

CAPITOLUL I - Dispozitii generale

 

Conform prevederilor HG nr. 543/2004, în cazul aparitiei unui episod de poluare, caz în care concentratiile unuia sau mai multor poluanti în aerul înconjurător ating sau depăsesc pragurile de informare si de alertă, se întocmeste planul de gestionare / planul integrat de gestionare. Acesta cuprinde măsurile/actiunile ce se desfăsoară pe o durată de maximum 3 zile.

Valorile pragului de informare si de alertă, precum si perioadele de mediere pentru dioxid de sulf (SO2), dioxid de azot (N02) si ozon (O3), sunt stabilite în Ordinul MAPM nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 si PM2,s), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului în aerul înconjurător.

Planul de gestionare / planul integrat de gestionare este initiat si elaborat de către autoritatea publică judeteană pentru protectia mediului.

Directorul executiv al agentiei judetene pentru protectia mediului numeste o persoană cu putere de decizie care preia în cazul indisponibilitătii sale responsabilitatea privind coordonarea initierea, elaborarea si implementarea planului de gestionare / planului integrat de gestionare. In scopul întocmirii si aplicării operative si eficiente a planului de gestionare / planului integrat de gestionare se iau măsuri pregătitoare după cum urmează:

a) În termen de 30 zile de la publicarea prezentului ordin, agentiile judetene pentru protectia mediului întocmesc protocoale de colaborare cu autoritătile ce au responsabilităti în elaborarea planului de gestionare / planului integrat de gestionare, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 543/2004, inclusiv cu Administratia Natională de Meteorologie, pentru stabilirea fluxului de informatii si a persoanelor/directiilor responsabile în vederea aplicării măsurilor/actiunilor prevăzute în plan. Protocolul cuprinde:

- datele de identificare a părtilor,

- obiectivele protocolului,

- durata de valabilitate a protocolului,

- unitătile si persoanele responsabile pentru aplicarea protocolului,

- obligatiile specifice fiecăreia dintre părti,

- datele necesar a fi furnizate, formatul si termenele de raportare si modalitatea de transmitere,

- graficul/planul de întâlniri periodice pentru evaluarea aplicării protocolului si luarea măsurilor de optimizare,

- procedura de revizuire sau completare a protocolului.

b) În baza protocolului întocmit, autoritătile judetene pentru protectia mediului elaborează un plan/plan integrat cadru de gestionare a calitătii aerului care se utilizează pentru întocmirea planului de gestionare / planului integrat de gestionare propriu-zis prin completarea acestuia, după caz. Protocolul constituie anexă la acest plan cadru.

Continutul planului/planului integrat cadru de gestionare a calitătii aerului este prezentat iii Partea I, capitolele II, IE, IV si V din prezenta metodologie.

 

CAPITOLUL II - Descrierea fizico-geografică a zonei/regiunii potential a fi afectată de episodul de poluare

 

Descrierea cadrului natural are o însemnătate deosebită, deoarece determină ansamblul elementelor naturale ce sunt, sau pot fi afectate de un anumit poluant/poluanti. În vederea încadrării teritoriale a arealului studiat se prezintă toate elementele cadrului natural:

- analiza reliefului pe trepte de relief: unităti de relief, altitudinea lor, gradul de fragmentare, pante, etc;

- structura geomorfologică;

- prezentarea din punct de vedere hidrogeografic: cursuri de apă, debite, disponibilitatea debitelor etc;

- informatii climatice: temperaturi medii, precipitatii, viteza si frecventa vântului, intensitatea radiatiei incidente, nebulozitate, umiditate relativă pentru modelarea dispersiei noxelor în atmosferă, etc.;

- descrierea vegetatiei, faunei si a tipului de sol, cât si pe cele ce apartin cadrului antropic:

- numărul de locuitori;

- lista titularilor de activităti / activitatea potential poluatoare, tipul si cantitatea de poluanti emisi.

 

Notă:

Pentru o mai bună întelegere a acestora si a modului în care converg si influentează calitatea aerului, se pot întocmi reprezentări grafice.

 

CAPITOLUL III - Descrierea situatiei existente

 

În acest capitol se prezintă informatii tehnice legate de structura retelei de monitorizare a calitătii aerului si caracteristicile statiilor de monitorizare, metodele si tehnicile utilizate pentru evaluarea calitătii aerului, precum si detalii asupra datelor statistice privind calitatea aerului.

 

3.1. Prezentarea statiei/statiilor la care s-an depăsit pragurile de informare si/sau de alertă

 

3.1.1. Informatii generale

Denumirea statiei:.................................................................................................................

Codul statiei:.........................................................................................................................

Denumirea arealului/zonei din care face parte statia:...........................................................

Codul zonei:..........................................................................................................................

Tipul statiei

- trafic                                                              

- industrial                                                        

- fond urban                                                     

- fond suburban                                                

- fond regional                                                  

- EMEP                                                           

Responsabilul statiei (numele si prenumele, adresa, telefon, fax, e-mail):...........................

Denumirea si adresa institutiei tehnice responsabile cu întretinerea statiei:.........................

Organisme sau programe cărora le sunt raportate datele (pe compusi, dacă este cazul) (local, national, EMEP, etc.)

 

3.1.2 Aria de reprezentativitate

Se bifează, după caz, în coIoana "încadrare" din tabelul de mai jos:

 

Clasa statiei

Raza ariei de reprezentativitate

Încadrare

Statie de trafic

10-100 m

 

Statie industrială

100 m-lkm

 

Statie de fond:

 

 

 -urban

1-5 km

 

 -suburban

25-150 km

 

 -regional

200-500 km

 

 -EMEP

 

 

 

Notă:

O statie de monitorizare furnizează date de calitate a aerului care sunt reprezentative pentru o anumită arie în jurul statiet Aria în care concentratia nu diferă de concentratia măsurată la statie mai mult decât cu o "cantitate specifică" (+/-20%) se numeste "arie de reprezentativitate ".

 

 

3.1.3. Coordonatele geografice (Iongitudine si latitudine, măsurate în grade, minute si secundej, precum si în sistem GIS.

 

3.1.4. Altitudinea

                                                                                          

3.1.5. Poluantii măsurati

Se bifează, după caz.                                                          

- SO2                                                                                  

- N02                                                                                   

- O3

                                                                                           

3.1.6. Parametrii meteorologici măsurati

Se bifează, după caz.                                                         

- temperatura                                                                       

- viteza vântului                                                                    

- directia vântului                                                                  

- umiditatea relativă                                                              

- presiunea atmosferică                                                        

- radiatia solară                                                                    

- precipitatii                                                                         

 

3.1.7. Alte informatii relevante: directia predominantă a vântului, raportul între distanta până la si înăltimea celor mai apropiate obstacole, etc.

 

3.2. Mediul local/morfologia peisajului

 

3.2.1. Tipul zonei                                                               

- urbană                                                                               

- suburbană                                                                         

- rurală

                                                                                           

3.2.2. Caracterizarea zonei                                               

- rezidentială                                                                        

- comercială                                                                         

- industrială                                                                                                 

- agricolă                                                                                                    

- naturală                                                                            

                                                                                                                  

3.2.3. Numărul aproximativ de locuitori din zonă.

                                                                                                                               

3.3. Principalele surse de emisie aflate în apropierea statiei                 

- arderi în industria de transformare si pentru producerea de energie electrică si termică  

- instalatii de ardere neindustriale                                                                   

- arderi în industria de prelucrare                                                                   

- procese de productie                                                                                  

- extractia si distributia combustibililor fosili                                                    

- utilizarea solventilor                                                                                    

- trafic rutier                                                                                                 

- alte surse mobile                                                                                         

- tratarea si eliminarea deseurilor                                                                   

- agricultura                                                                                                  

- factorii naturali                                                                                            

 

3.4. Caracterizarea traficului

                                                                                                                   

3.4.1. Străzi largi:                                                                                      

- volum mare de trafic (>10.000 vehicule/zi)                                                  

- volum moderat de trafic (între 2.000 si 10.000 vehicule/zi)                          

- volum mic de trafic (<2.000 vehicule/zi)                                                      

 

3.4.2. Străzi înguste:                                                                                  

- volum mare de trafic (>10.000 vehicule/zi)                                                  

- volum moderat de trafic (între 2.000 si 10.000 vehicule/zi)                          

- volum mic de trafic (<2.000 vehicule/zi)                                                      

 

3.4.3. Străzi canion:                                                                                   

- volum mare de trafic (>10.000 vehicule/zi)                                                  

- volum moderat de trafic (intre 2.000 si 10.000 vehicule/zi)                          

- volum mic de trafic (<2.000 vehicule/zi)                                                      

 

3.4.4. Autostrăzi:                                                                                       

- volum mare de trafic (>10.000 vehicule/zi)                                                  

- volum moderat de trafic (intre 2.000 si 10.000 vehicule/zi)                          

- volum mic de trafic (<2.000 vehicule/zi)                                                      

 

3.4.5 Altele: intersectii, semafoare, parcări, statii de autobuz, statii de taxi etc.              

 

 

3.5. Informatii privind tehnicile de măsurare

                                                                                          

3.5.1 Echipament:                                                            

- denumire ………………………………………………………

- metoda de referintă ……………………………………………

                                                                                          

3.5.2 Caracteristici de prelevare:

- localizarea punctului de prelevare:                                     

- fatada clădirii                                                                    

- trotuar                                                                              

- pavaj                                                                                

- proprietăti particulare                                                        

- grădini                                                                              

- curti                                                                                  

- înăltimea punctului de prelevare: ..........................................

- lungimea liniei de prelevare: ......................................……...

- timpul de prelevare: ..................................................……..

 

3.5.3. Calibrare:                                                               

- tip:                                                                                   

- automat                                                                            

- manual                                                                              

- automat si manual                                                              

- metoda:.....................................................................……..

- frecventa:............................................................................

                                                                                          

CAPITOLUL IV - Identificarea / validarea depăsirii

                                                                                          

4.1. Identificarea depăsirii Identificarea depăsirilor pragurilor de informare si/sau de alertă se efectuează de către responsabilul statiei de monitorizare din cadrul Seviciului Monitorizare, Sinteză si Coordonare din agentiile judetene pentru protectia mediului. Acesta informează imediat directorul executiv cu privire la depăsirea pragurilor de informare si/sau de alertă. În termen de 2 ore de la identificarea depăsirii, validează datele de monitorizare înregistrate la statie.

 

4.2. Validarea depăsirii                                                   

Corect                                                                                

Incorect                                                                              

 

Notă:

Validarea datelor se realizează prin deplasarea în teren a persoanei responsabile cu functionarea statiei care verifică functionarea corectă a echipamentelor si data ultimei calibrări. La prima deplasare în  teren se culeg date preliminare în vederea identificării cauzelor. În cazul unor defectiuni minore, acesta le remediază si efectuează o nouă calibrare, iar datele sunt invalidate.

 

CAPITOLUL V - Măsuri si responsabilităti

 

5.1. Informarea autoritătilor responsabile

Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor                                 

Agentia Natională pentru Protectia Mediului                              

Comisariatul judetean al Gărzii Nationale de Mediu                   

Autoritatea judeteană de Sănătate Publică                                 

Institutia prefectului                                                                   

 

Notă:

Imediat după validarea datelor, agentia judeteană pentru protectia mediului informează obligatoriu atât Dispeceratul Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor, Agentia Natională pentru Protectia Mediului, Autoritatea judeteană de Sănătate Publică, precum si Comisariatul judetean al Gărzii Nationale de Mediu cu privire la aparitia episodului de poluare.

 

5.2. Stabilirea măsurilor preventive pentru populatie

Autoritatea judeteană de Sănătate Publică prelucrează si interpretează datele de poluare atmosferică provenite din Sistemul national de monitorizare a calitătii aerului si transmite în regim de urgentă agentiei judetene pentru protectia mediului evaluarea riscurilor pentru sănătatea populatiei produse de poluarea atmosferei, precum si măsurile preventive pentru categoriile de populatie sensibilă sau expusă (copii, bătrâni, bolnavi cronici etc).

 

5.3. Informarea publicului

Agentia judeteană pentru protectia mediului informează publicul prin mass-media audio-video, precum si prin afisarea pe pagina de internet cu privire la:

- înregistrarea depăsirii pragului de informare si/sau de alertă;

- valoarea înregistrată, comparativ cu valoarea pragului de informare si/sau de alertă;

- poluantul care a depăsit pragul de alertă, data, ora si locul producerii depăsirii pragului de alertă si motivele acesteia, dacă se cunosc. Se prezintă valorile concentratiilor înregistrate cu 6 ore înainte de începerea episodului de poluare si se actualizează pe toată perioada de 3 zile de desfăsurare a planului de gestionare / planului integrat de gestionare;

- prognoze privind:

- modificarea concentratiilor (îmbunătătire, stabilizare sau deteriorare), împreună cu motivele acestei modificări; o aria geografică afectată; o durata incidentului.

- riscurile pentru sănătatea populatiei;

- tipul de populatie potential sensibilă la acest incident;

- măsurile preventive ce trebuie luate de către populatia sensibilă în cauză (copii, bătrâni, bolnavi cronici etc).

 

5.4. Identificarea cauzelor care au generat depăsirile

Identificarea cauzelor trebuie să se facă rapid, pentru a se putea interveni în perioada de 3 zile. Identificarea cauzelor depăsirilor reprezintă componenta cea mai complexă si mai importantă a planului/ planului integrat de gestionare a calitătii aerului datorită multitudinii de date de intrare care trebuie luate în calcul, cât si a metodelor/tehnicilor utilizate. Identificarea corectă a cauzelor permite luarea unor decizii adecvate pentru gestionarea calitătii aerului.

Pentru identificarea rapidă a acestor situatii, un rol determinant îl are colaborarea cu Comisariatele judetene ale Gărzii Nationale de Mediu prin efectuarea de controale comune în vederea identificării agentilor economici care au produs poluarea în zonă.

 

5.4.1. Identificarea cauzelor depăsirilor pragului de alertă pentru dioxidul de azot (NO2)

- depăsire datorată surselor liniare                                                                     

- depăsire datorată surselor fixe                                                                        

- depăsire datorată surselor de suprafată (gospodării si industrie mică)   

- depăsire datorată altor surse                                                                           

 

Notă:

În cazul stafiilor de trafic depăsirile înregistrate sunt cauzate în proportie de peste 90% de traficul auto. Trebuie eliminate cauzele externe, de aceea se efectuează comparatii cu evolutiile concentratiilor înregistrate în celelalte puncte de monitorizare. Trebuie cunoscute, în prealabil si perioadele în care traficul din imediata vecinătate este mai aglomerat, pentru a vedea dacă perioadele de poluare se suprapun cu cele de congestionare a traficului în zonele de trafic, datele meteo nu sunt concludente decât în ceea ce priveste viteza vântului

Calmul atmosferic si conditiile de ceată favorizează acumularea noxelor la suprafata solului, ceea ce determină vtregistrarea concentratiilor ridicate de poluanti

În cazul statiilor industriale pentru o corectă identificare a cauzei / cauzelor depăsirii pragului de alertă trebuie să fie disponibile următoarele date:

- lista principalelor surse de poluare a aerului din zona respectivă;

- inventarul emisiilor acestor surse (valoarea emisiilor totale, cosuri de dispersie existente, instalatii de retinere a poluantilor);

- datele meteo, cu directia predominantă a vântului pe perioada depăsirii pragului de alertă;

- dacă este posibil se actualizează modelarea dispersiei poluantilor cu noile date de intrare (date meteo, emisie);

- date de monitorizare a emisiilor pentru unitătile din zonă

 

 

 

5.4.2. Identificarea cauzelor depăsirilor pragului de alertă pentru dioxidul de sulf(S02)

- depăsire datorată surselor liniare                                                                                                                                                         

- depăsire datorată surselor fixe                                                                                                                                                            

- depăsire datorată surselor de suprafată (gospodării si industrie mică)                                                                                                   

- depăsire datorată altor surse                                                                                                                                                               

 

Notă:

Acest poluant îsi are în principal originea în compozitia combustibililor folositi pentru ardere. De obicei, principala sursă de S02 o constituie centralele electrotermice si rafinăriile.

Pentru a identifica corect cauza / cauzele depăsirii pragului de alertă trebuie să fie disponibile următoarele date:

- inventarul anual al emisiilor (valoarea emisiilor totale, cosuri de dispersie existente, instalatii de retinere a poluantilor);

- datele meteo, cu directia predominantă a vântului pe perioada depăsirii pragului de alertă;

- dacă este posibil, se actualizează modelarea dispersiei poluantilor cu noile date de intrare (date meteo, emisie);

- ultimele date de monitorizare a emisiilor centralelor electrotermice /rafinăriilor;

- consumurile si calitatea combustibililor utilizati în perioada premergătoare episodului de poluare.

 

5.4.3. Identificarea cauzelor depăsirilor pragului de informare la ozon (O3)

depăsire datorată surselor liniare                                                                       

depăsire datorată surselor fixe                                                                           

depăsire datorată surselor de suprafată (gospodării si industrie mică)                  

depăsire datorată altor surse                                                                             

 

Notă:

Ozonul nu este un poluant emis, ci este un produs rezultat din substante precursoare care se formează la distantă de sursele de emisie.

Agentia judeteană pentru protectia mediului care administrează statia de monitorizare la care s-a înregistrat depăsirea colectează informatii legate de sursele de emisie a substantelor precursoare ale ozonului (emisiile de oxizi de azot, cât si de compusi organici volatili bilanturi de solventi) si de conditiile meteorologice la macroscară. Datele meteorologice trebuie furnizate de Administratia Natională de Meteorologie.

 Informatiile privind substantele precursoare provenite din afara judetului, trebuie furnizate de către agentia pentru protectia mediului din judetul în care au fost emise substantele precursoare.

 

 

5.5. Măsuri în cazul depăsirilor pragului de informare si/sau de alertă datorate surselor liniare (traficul rutier)

 

5.5.1. Agentia judeteană pentru protectia mediului transmite autoritătilor administratiei publice locale (comisiei tehnice de specialitate) următoarele:

 

- informatii:

a) Înregistrarea depăsirii pragului de informare si/sau de alertă;

b) valoarea înregistrată, comparativ cu valoarea pragului de informare si/sau de alertă;

c) poluantul care a depăsit pragul de alertă, data, ora si locul producerii depăsirii pragului de alertă si motivele acesteia, dacă se cunosc. Se prezintă valorile concentratiilor înregistrate cu 6 ore înainte de începerea episodului de poluare si se actualizează pe toată perioada de 3 zile de desfăsurare a planului de gestionare / planului integrat de gestionare;

d) prognoze privind:

- modificarea concentratiilor (îmbunătătire, stabilizare sau deteriorare), împreună cu motivele acestei modificări;

- aria geografică afectată;

- durata incidentului.

e) riscurile pentru sănătatea populatiei;

f)tipul de populatie potential sensibilă sau expusă la acest incident;

 

- propuneri de măsuri pentru reducerea emisiilor până la încadrarea în valorile limită la imisie:

- fluidizarea traficului;

- reducerea/devierea/interzicerea traficului în zonele afectate;

- interzicerea parcărilor în zona respectivă;

- devierea traficului

- interzicerea traficului autovehiculelor cu gabarit depăsit;

- alte măsuri specifice.

 

5.5.2 Comisia tehnică de specialitate din cadrul administratiei publice locale, în colaborare cu Inspectoratul de politie judetean, ia măsurile ce se impun, ca de exemplu:

 

- fluidizarea traficului                                                                 

- reducerea traficului în zonele poluate                                       

- devierea traficului în zonele poluate                                         

- interzicerea traficului în zonele poluate                                     

- interzicerea parcărilor în zona respectivă                                 

- devierea traficului autovehiculelor cu gabarit depăsit                

- interzicerea traficului autovehiculelor cu gabarit depăsit            

- alte măsuri specifice                                                               

 

si informează periodic agentia judeteană pentru protectia mediului privind stadiul realizării măsurilor aplicate în scopul reducerii concentratiilor de poluanti în aerul încojurător.

 

5.5.3. Agentia judeteană pentru protectia mediului, în colaborare cu Comisariatul judetean al Gărzii Nationale de Mediu, monitorizează stadiul realizării măsurilor aplicate.

 

5.6. Măsuri în cazul depăsirilor pragului de informare si/sau de alertă datorate surselor fixe (surse industriale)

 

5.6.1. Agentia judeteană pentru protectia mediului informează titularul activitătii care a generat episodul de poluare cu privire la:

a) Înregistrarea depăsirii pragului de informare si/sau de alertă;

b) valoarea înregistrată, comparativ cu valoarea pragului de informare si/sau de alertă;

c) poluantul care a depăsit pragul de alertă, data, ora si locul producerii depăsirii pragului de alertă si motivele acesteia, dacă se cunosc. Se prezintă valorile concentratiilor înregistrate cu 6 ore înainte de începerea episodului de poluare si se actualizează pe toată perioada de 3 zile de desfăsurare a planului de gestionare / planului integrat de gestionare;

d) prognoze privind:

- modificarea concentratiilor (îmbunătătire, stabilizare sau deteriorare), împreună cu motivele acestei modificări;

- aria geografică afectată;

- durata incidentului;

e) riscurile pentru sănătatea populatiei;

f) tipul de populatie potential sensibilă sau expusă la acest incident.

 

5.6.2. Agentia judeteană pentru protectia mediului, în colaborare cu Comisariatul judetean al Gărzii Nationale de Mediu, dispune:

a) luarea măsurilor de reducere graduală a emisiilor de poluanti sub pragul de informare si/sau de alertă până la încadrarea în valoarea limită;

b) reducerea activitătii;

c) oprirea temporară a activitătii.

 

5.6.3. Titularul activitătii care a generat episodul de poluare ia măsuri urgente si eficiente de reducere a emisiilor de poluanti în aer, astfel încât concentratia acestora în aerul înconjuător să fie redusă la nivelul valorilor limită si informează periodic agentia judeteană pentru protectia mediului privind stadiul realizării măsurilor aplicate în scopul reducerii concentratiilor de poluanti în aerul înconjurător.

 

5.6.4. Agentia judeteană pentru protectia mediului, în colaborare cu Comisariatul judetean al Gărzii Nationale de Mediu, monitorizează stadiul realizării măsurilor aplicate.

 

5.7. Elaborarea planului de gestionare / planului integrat de gestionare

Agentia judeteană pentru protectia mediului redactează planul de gestionare / planul integrat de gestionare.

In cazul depăsirii pragului de informare si/sau de alertă datorată surselor fixe si a celor de suprafată, se revizuieste autorizatia de mediu în conditiile prevăzute de legislatia în vigoare, cu includerea în aceasta a măsurilor/actiunilor din planul de gestionare / planul integrat de gestionare, dacă este cazul.

Planul de gestionare / planul integrat de gestionare este pus la dispozitia publicului prin afisarea pe pagina de web a agentiei judeteane pentru protectia mediului, Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului si Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor.

 

5.8. Monitorizarea aplicării planului de gestionare / planului integrat de gestionare

Agentia judeteană pentru protectia mediului, în colaborare cu Comisariatul judetean al Gărzii Nationale de Mediu, monitorizează stadiul realizării măsurilor aplicate, întocmeste rapoarte privind realizarea actiunilor de reducere a concentratiilor de poluanti până la încadrarea în valorile limită si le transmite la Agentia Natională pentru Protectia Mediului.

Agentia judeteană pentru protectia mediului, informează periodic stadiul realizării măsurilor/actiunilor cuprinse în planul de gestionare / planul integrat de gestionare prin publicarea pe pagina sa de web.

 

5.9. Măsuri specifice în context transfrontieră

În zonele din apropierea frontierelor nationale se elaborează si se pun în aplicare planuri/planuri integrate comune de gestionare a calitătii aerului pentru zonele de vecinătate cu statul respectiv sau statele respective.

În situatiile în care se înregistrează depăsiri ale pragurilor de informare si/sau de alertă în apropierea frontierelor nationale, Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor informează ministerul omolog din statul sau statele vecine, în vederea facilitării transmiterii acestor informatii publicului din statele respective.

În acest sens, Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor coordonează activitatea de elaborare a planurilor/planurilor integrate de gestionare a calitătii aerului pentru teritoriul national, de către agentiile judetene pentru protectia mediului si de punere în aplicare a acestora.

Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor asigură contactarea ministerului omolog din statul sau statele vecine, schimbul de informatii si organizarea întâlnirilor între autoritătile competente pentru realizarea planurilor / planurilor integrate de gestionare a calitătii aerului.

 

PARTEA A II-A: METODOLOGIA DE ELABORARE SI PUNERE ÎN APLICARE A PROGRAMULUI DE GESTIONARE A CALITĂTII AERULUI

 

CAPITOLUL I - Dispozitii generale

 

Conform prevederilor HG nr. 543/2004, în cazul aparitiei unei depăsiri ale valorilor limită si/sau ale valorilor tintă la unul si/sau mai multi poluanti în aerul înconjurător, se întocmeste programul de gestionare/programul integrat de gestionare. Acesta cuprinde măsurile/actiunile ce se desfăsoară pe o durată de maximum 5 ani.

Valorile limită si perioada de mediere pentru poluantii dioxid de sulf (SO2), dioxid de azot (NO2), oxizi de azot (NOx), pulberi în suspensie (PM10 si PM^s), plumb (Pb), benzen (CeH6), monoxid de carbon (CO), precum si valorilor tintă si perioada de mediere pentru ozon (O3), sunt stabilite potrivit prevederilor Ordinului MAPM nr. 592/2002.

 

Programul de gestionare/programul integrat de gestionare se initiază, conform prevederilor artlO alin.(3) al HG nr.543/2004, de autoritatea publică judeteană pentru protectia mediului si se elaborează de comisia tehnică, în termen de 6 luni de la initierea acestuia.

Programul de gestionare / programul integrat de gestionare se aprobă prin hotărâre a consiliului local sau judetean (după cum programul priveste una sau mai multe localităti ori întreg judetul) În termen de 90 de zile de la finalizarea lui.

 

Conform prevederilor art. 10 alin.(l) al HG nr.543/2004, Comisia tehnică pentru elaborarea programelor de gestionare se înfiintează la nivel judetean, prin ordin al prefectului, la propunerea autoritătii judetene pentru protectia mediului si a consiliului judetean. Comisia tehnică are în componentă cel putin reprezentanti ai următoarelor autorităti si institutii:

- autoritatea judeteană pentru protectia mediului;

- autoritatea de sănătate publică judeteană sau a municipiului Bucuresti;

- directia judeteană pentru agricultură si dezvoltare rurală;

- consiliul local;

- primăria (infrastructură, constructia de locuinte, dezvoltare industrială si comercială);

- oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie;

- titularul activitătii;

- altele (de exemplu: reprezentanti ai Camerei de Comert si Industrie locală; reprezentanti ai ONG-urilor active pe plan local în domeniul protectiei mediului; economisti specializati în analize financiare si analize cost-beneficiu; proiectanti în domeniul constructiilor de autostrăzi si transport la nivel national etc);

Presedinte al comisiei tehnice si responsabil de coordonarea initierii, elaborării si implementării programului de gestionare / programului integrat de gestionare este directorul executiv al agentiei judetene pentru protectia mediului.

 

Prima întâlnire a Comisiei are loc în 10 zile de la anuntul agentiei judetene pentru protectia mediului, referitor la initierea programului de gestionare/programului integrat de gestionare. Activitatea comisiei tehnice se desfăsoară la sediul autoritătii judetene pentru protectia mediului, în baza unui Regulament de Organizare si Functionare, care se elaborează de comun acord de către membrii comisiei tehnice, la prima întâlnire si se aprobă de către conducătorul agentiei judetene pentru protectia mediului, al consiliului judetean/ local, primar si prefect, în termen de 10 zile de la prima întâlnire a Comisiei.

 

CAPITOLUL II - Descrierea fîzico-geografică a zonei/regiunii potential a fi afectată de episodul de poluare

 

Descrierea cadrului natural are o însemnătate deosebită, deoarece determină ansamblul elementelor naturale ce sunt sau pot fi afectate de un anumit poluant/poluanti. În vederea încadrării teritoriale a arealului studiat se prezintă toate elementele cadrului natural:

- analiza reliefului pe trepte de relief: unităti de relief, altitudinea lor, gradul de fragmentare, pante, etc;

- structura geomorfologică;

- prezentarea din punct de vedere hidrogeografic: cursuri de apă, debite, disponibilitatea debitelor etc;

- informatii climatice: temperaturi medii, precipitatii, viteza si frecventa vântului, intensitatea radiatiei incidente, nebulozitate, umiditate relativă pentru modelarea dispersiei noxelor în atmosferă, etc;

- descrierea vegetatiei, faunei si a tipului de sol, cât si pe cele ce apartin cadrului antropic:

- numărul de locuitori, inclusiv date statistice: grupe de vârstă, ponderea pe sexe, etc;

- lista titularilor de activităti / activitatea potential poluatoare, tipul si cantitatea de poluanti emisi.

Pentru o mai bună întelegere a acestora si a modului în care converg si influentează calitatea aerului, este necesară întocmirea unei reprezentări grafice.

 

CAPITOLUL III - Descrierea situatiei existente

 

In acest capitol se prezintă informatii tehnice legate de structura retelei si caracteristicile statiilor de monitorizare, metodele si tehnicile utilizate pentru evaluarea calitătii aerului, precum si prezentarea detaliată a datelor statistice privind calitatea aerului.

 

3.1. Structura retelei de monitorizare

 

Denumirea retelei:.......................................................................................................................

Prescurtare:..................................................................................................................................

Tipul de retea:.............................................................................

- la nivel de judet                                  

- la nivel de aglomerare                         

- la nivel national                                   

Timpul de referintă (GMT si local)

Responsabilul retelei (numele si prenumele, adresa, telefon, fax, e-mail):

Componenta retelei:

 

Tip statie

Număr de statii

-trafic

 

- industrial

 

- fond urban

 

- fond suburban

 

- fond regional

 

- EMEP

 

 

3.2. Informatii generale cu privire la statii

 

Denumirea statiei:.................................................................................................................

Codul statiei:........................................................................................................................

Denumirea arealului/zonei din care face parte statia:...........................................................

Codul zonei:..........................................................................................................................

Tipul statiei:

- trafic                                                  

- industrial                                            

- fond urban                                         

- fond suburban                                    

- fond regional                                      

- EMEP                                               

Responsabilul statiei (numele si prenumele, adresa, telefon, fax, e-mail):..........................

Denumirea si adresa institutiei tehnice responsabile cu întretinerea statiei:.........................

Organisme sau programe cărora le sunt raportate datele (pe compusi, dacă este cazul): local, national, EMEP, etc.

 

3.2.1 Aria de reprezentativitate

 

Se bifează, după caz, în coIoana "încadrare" din tabelul de mai jos:

 

Clasa statiei

Raza ariei de reprezentativitate

Încadrare

Statie de trafic

10-100m

 

Statie industrială

100 m-1 km

 

Statie de fond:

 

-

- urban

1-5 km

 

- suburban

25-150 km

 

- regional

200-500 km

 

- EMEP

 

 

 

Notă:

O statie de monitorizare furnizează date de calitate a aerului care sunt reprezentative pentru o anumită arie în jurul statiei. Aria în care concentratia nu diferă de concentratia măsurată la statie mai mult decât cu o "cantitate specifică" (+/-20%) se numeste "arie de reprezentativitate ".

 

3.2.2 Coordonatele geografice (longitudine si latitudine, măsurate în grade, minute si secunde), precum si în sistem GIS.

 

3.2.3 Altitudinea

 

3.2.4. Poluantii măsurati

 

Se bifează, după caz.

 

- SO2                                                                      

- N02                                                                       

- NOx                                                                     

- PM10                                                                     

- PM2,5                                                                    

- Pb                                                                         

- C6H6                                                                     

- CO                                                                       

- O3                                                                         

 

3.2.5. Parametrii meteorologici măsurati

Se bifează, după caz.

 

 

- temperatura                                                           

- viteza vântului                                                        

- directia vântului                                                      

- umiditatea relativă                                                  

- presiunea atmosferică                                            

- radiatia solară                                                        

- precipitatii                                                             

 

3.2.6. Alte informatii relevante: directia predominantă a vântului, raportul între distanta până la si înăltimea celor mai apropiate obstacole etc.

 

3.2.7. Mediul înconjurător local/morfologia peisajului

 

3.2.7.1. Tipul zonei

- urbană                                                                   

- suburbană                                                             

- rurală                                                                    

 

3.2.7.2. Caracterizarea zonei                                                                                   

- rezidentială                                                            

- comercială                                                             

- industrială                                                              

- agricolă                                                                 

- naturală                                                                 

 

 

3.2.7.3. Numărul aproximativ de locuitori din zonă.

                                                                                                                 

3.2.8. Caracterizarea traficului

                                                                                                                 

3.2.8.1. Străzi largi:                                                                                 

- volum mare de trafic (>10.000 vehicule/zi)                                                

- volum moderat de trafic (între 2.000 si 10.000 vehicule/zi)                         

- volum mic de trafic (<2.000 vehicule/zi)                                                    

 

3.2.8.2. Străzi înguste:                                                                             

- volum mare de trafic (>10.000 vehicule/zi)                                                

- volum moderat de trafic (între 2.000 si 10.000 vehicule/zi)                         

- volum mic de trafic (<2.000 vehicule/zi)                                                    

 

3.2.8.3. Străzi canion:                                                                              

- volum mare de trafic (>10.000 vehicule/zi)                                                

- volum moderat de trafic (intre 2.000 si 10.000 vehicule/zi)                         

- volum mic de trafic (<2.000 vehicule/zi)                                                    

 

3.2.8.4. Autostrăzi:                                                                                   

- volum mare de trafic (> 10.000 vehicule/zi)                                               

- volum moderat de trafic (intre 2.000 si 10.000 vehicule/zi)                         

- volum mic de trafic (<2.000 vehicule/zi)                                                    

 

3.2.8.5. Altele: intersectii, semafoare, parcări, statii de autobuz, statii de taxi etc.          

 

3.2.9. Informatii privind tehnicile de măsurare

                                                                                                                 

3.2.9.1 Echipament.                                                                                 

- denumire.....................................................................................................  

- metoda de referintă.....................................................................................   

 

3.2.9.2 Caracteristici de prelevare:                                                         

- localizarea punctului de prelevare:                                                             

- fatada clădirii                                                                                            

- trotuar                                                                                                      

- pavaj                                                                                                        

- proprietăti particulare                                                                                

- grădini                                                                                                      

- curti                                                                                                         

- înăltimea punctului de prelevare:.............................................................................

- lungimea liniei de prelevare:....................................................................................

- timpul de prelevare:...............................................................................................

 

 

3.2.9.3. Calibrare:

- tip:

- automat                                              

- manual                                               

- automat si manual                               

- metoda:.............................

- frecventa:..........................

 

33. Prezentarea datelor de monitorizare

Pentru fiecare statie de monitorizare în care s-au înregistrat depăsiri ale valorilor limită plus marja de tolerantă (VL+MT) sau depăsiri ale valorilor limită (VL) si/sau depăsiri ale valorilor tintă (VT), se prezintă în mod tabelar cel putin următoarele date:

 

Cod statie

 

Nr. depăsiri

 

Indicatorul monitorizat

SO2

NO2

NOx

PM10

PM2,5

Pb

C6H6

CO

O3

Ex.: ABl

 

VL+MT

 

 

 

 

 

 

 

 

 

VIVVT

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ex.: AB2

 

VL+MT

 

 

 

 

 

 

 

 

 

VIVVT

 

 

 

 

 

 

 

 

 

….

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Notă:

Evaluarea calitătii aerului trebuie să aibă la bază un set de date validate si disponibile pe o perioadă de minim un an de zile, de preferintă ultimii ani calendaristici

În cazul în care există o situatie ce necesită demararea urgentă a programului de gestionare /programului integrat de gestionare, se poate lua ca bază ultimul set disponibil de date continue, validate, pe minim un an de zile.

 

 

CAPITOLUL IV - Identificarea si validarea depăsirii. Identificarea surselor

 

4.1. Identificarea depăsirii

Identificarea depăsirilor valorilor limită si/sau ale valorilor tintă, se efectuează de către responsabilul statiei de monitorizare din cadrul Seviciului Monitorizare, Sinteză si Coordonare din agentiile judetene pentru protectia mediului. Acesta informează imediat directorul executiv cu privire la depăsirea valorilor limită si/sau ale valorilor tintă.

Tipul statiei

- trafic                                      

- industrial                                

- fond urban                             

- fond suburban                        

- fond regional                          

- EMEP                                   

 

4.2. Validarea depăsirii

- Corect                                   

- Incorect                                 

 

Notă:

Validarea datelor se realizează prin deplasarea în teren a persoanei responsabile cu functionarea statiei, care verifică functionarea corectă a echipamentelor si data ultimei calibrări. La prima deplasare în teren se culeg date preliminare în vederea identificării cauzelor. În cazul unor defectiuni minore, acesta le remediază si efectuează o nouă calibrare, iar datele sunt invalidate.

 

CAPITOLUL V - Măsuri si responsabilităti

 

5.1. Informarea autoritătilor responsabile

 

Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor                     

Agentia Natională pentru Protectia Mediului                  

Garda Natională de Mediu                                            

Institutia prefectului                                                       

Comisia tehnică                                                            

 

Notă:

Imediat după validarea datelor agentia judeteană pentru protectia mediului informează obligatoriu atât Dispeceratul Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor, Laboratorul National de Referintă pentru Calitatea Aerului din cadrul Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului, Garda Natională de Mediu, Institutia prefectului, precum si membrii Comisiei tehnice, cu privire la depăsirea valorilor limită si/sau a valorilor tintă

 

5.2. Identificarea sursei/surselor care au generat depăsirea/depăsirile

Se efectuează prin bifarea principalelor surse de emisie aflate în apropierea statiei:

- arderi în industria de transformare si pentru producerea de energie electrică si termic㠁

- instalatii de ardere neindustriale                                                                                               

- arderi în industria de prelucrare                                                                                               

- procese de productie                                                                                                  

- extractia si distributia combustibililor fosili                                                                                

- utilizarea solventilor                                                                                                                

- trafic rutier                                                                                                                             

- alte surse mobile                                                                                                                     

- tratarea si eliminarea deseurilor                                                                                               

- agricultura                                                                                                                              

- factorii naturali                                                                                                                        

 

Notă:

Imediat după identificarea sursei/surselor care au generat depăsirea/depăsirile agentia judeteană pentru protectia mediului informează Dispeceratul Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor, Laboratorul National de Referintă pentru Calitatea Aerului din cadrul Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului, Garda Natională de Mediu, Institutia prefectului, precum si membrii comisiei tehnice, cu privire la initierea elaborară programului de gestionare /programului integrat de gestionare.

 

 

5.3. Întrunirea Comisiei tehnice

Presedintele Comisiei tehnice convoacă membrii acesteia, prezintă datele si stabileste initierea programului de gestionare / programului integrat de gestionare. Se lucrează în echipă. Se întocmesc grafice de lucru cu termene si responsabilităti conform cu responsabilitătile din actele normative relevante în vigoare si precizate în Protocolul de colaborare.

 

5.4. Informarea publicului

Agentia judeteană pentru protectia mediului publică pe pagina de web proprie informatii privind depăsirea concentratiilor valorilor limită si/sau a valorilor tintă, sursa/sursele care au generat depăsirea/depăsirile, precum si initierea elaborării programului de gestionare/ programului integrat de gestionare.

 

5.5. Identificarea cauzelor care au generat depăsirile

Identificarea cauzelor depăsirilor reprezintă componenta cea mai complexă si mai importantă a programului de gestionare / programului integrat de gestionare datorită multitudinii de date de intrare care trebuie luate în calcul, cât si a metodelor/tehnicilor utilizate. Identificarea corectă a cauzelor permite luarea unor decizii adecvate pentru gestionarea calitătii aerului.

 

Cod statie

 

Tipul sursei

 

Depăsiri ale valorilor limită si/sau valorii tintă pentru indicatorii monitorizati:

SO2

NO2

NOx

PM10

PM2,5

Pb

C6H6

CO

O3

Ex.: AB1

fond urban

X

 

X

X

 

 

 

X

X

Ex.: AB2

industrial

 

 

 

 

 

 

X

 

 

Ex.: AB3

industrial

X

 

X

X

X

X

 

 

 

….

….

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

5.5.1. Caracterizarea indicatorilor monitorizati

Dioxid de sulf- SO2

Gaz incolor, cu miros întepător, amărui, produs ca urmare a arderii materialelor care contin sulf. Surse naturale: eruptiile vulcanice, fitoplanctonul marin, fermentatia bacteriană în zonele mlăstinoase, oxidarea gazului cu continut de sulf rezultat din descompunerea biomasei. Surse antropice: sistemele de încălzire a populatiei care nu utilizează gaz metan, centralele termoelectrice si procesele industriale (siderurgie, rafinărie, producerea acidului sulfuric) si în măsură mai mică emisiile provenite de la motoarele diesel.

 

Efecte asupra sănătătii: provoacă iritatia ochilor si a primei părti a traiectului respirator.

În atmosferă, contribuie la acidifierea precipitatiilor cu efecte toxice asupra vegetatiei si acidifierea corpilor aposi.

 

Oxizi de azot - NOx (NO / NO2)

La temperatura mediului ambiental sunt prezenti în formă gazoasă. NO este incolor si inodor; NO2 are culoarea brun roscat si un miros puternic, înecăcios.

Surse naturale: sursa principală - actiunea bacteriilor la nivelul solului.

Surse antropice: încălzirea rezidentială si evacuările de gaze de esapament de la motoarele vehiculelor în etapa de acceleratie sau la viteze mari. NO produce o cantitate mai mare de NO2 în procesul de combustie si în prezenta oxigenului liber.

 

Efecte asupra sănătătii: gaz iritant pentru mucoasă ce afectează aparatul respirator si diminuează capacitatea respiratorie (gradul de toxicitate al NOi este de 4 ori mai mare decât cel al NO). Oxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide si favorizează acumularea nitratilor la nivelul solului care pot provoca alterarea echilibrului ecologic ambiental.

 

Pulberi în suspensie – PM10/PM2,5

Sunt particule lichide si solide cu diametrul mai mic de 10μ.

Surse naturale: enmtii vulcanice, eroziunea rocilor si dispersia polenului.

 

Surse antropice: activitatea industrială, sistemul de încălzire a populatiei, centralele termoelectrice. Traficul rutier contribuie prin pulberile produse de pneurile masinilor la oprirea acestora si datorită arderilor incomplete.

 

Efecte asupra sănătătii: toxicitatea pulberilor se datorează nu numai caracteristicilor fizico-chimice, dar si dimensiunilor acestora. Cele cu diametru de la 5-10μ(PM10) la 2,5-5 μ (PM2,5) prezintă un risc mai mare de a pătrunde în alveolele pulmonare provocând inflamatii si intoxicări. Pe de altă parte, vehiculele emit si alte gaze iritante, elemente toxice (Cd, Pb, As, etc) si substante cancerigene (hidrocarburi aromatice policiclice, aldehide, nitrocompusi, etc).

 

Plumb - Pb

Surse antropice: principala sursă de poluare o reprezintă emisiile motoarelor cu functionare pe bază de benzină si industria în care sunt procesate metalele, un caz particular fiind topitoriile. Efecte asupra sănătătii: efect toxic la oameni, în cazul expunerii la concentratii ridicate, influentând sinteza hemoglobinei ce afectează rinichii, organele de reproducere, mecanismul gastrointestinal, articulatiile, sistemul cardiovascular si sistemul nervos.

 

Benzen - C6H6

Compus aromatic foarte usor, volatil si solubil în apă. 90% din cantitatea de benzen în aerul ambiental provine din traficul rutier. Restul de 10% provine din evaporarea combustibilului la stocarea si distributia acestuia.

 

Efecte asupra sănătătii: substantă cancerigenă, încadrată în clasa Al de toxicitate, cunoscută drept cancerigenă pentru om. Produce efecte dăunătoare asupra sistemului nervos central.

 

Monoxid de carbon - CO

La temperatura mediului ambiental este un gaz incolor si inodor, de origine atât naturală cât si antropică. Apare ca produs în toate procesele de combustie incompletă a combustibililor fosili. Surse naturale: arderea pădurilor, emisiile vulcanice si descărcările electrice. Surse antropice: producerea otelului si a fontei, rafinarea petrolului, sistemul termoelectric si mediul urban, în principal autovehiculele cu benzină m timpul functionarii la turatie mică.

 

Efecte asupra sănătătii: gaz toxic, în concentratii mari este letal (aproximativ 100mg/m3). Reduce capacitatea de transport a oxigenului în sânge cu consecinte asupra sistemului respirator si a sistemului cardiocirculator. Poate induce reducerea acuitătii vizuale si a capacitătii fizice.

 

Ozon-O3

Gaz foarte oxidant, foarte reactiv, cu miros înnecăcios. Se concentrează în stratosfera si asigură protectia împotriva radiatiei UV dăunătoare vietii. Ozonul prezent la nivelul solului se comportă ca o componentă a "smogului fotochimic". Se formează prin intermediul unei reactii care implică în particular oxizi de azot si compusi organici volatili.

 

Efecte asupra sănătătii: concentratia de ozon la nivelul solului provoacă iritarea traiectului respirator si iritarea ochilor. Concentratii mari de ozon pot provoca reducerea functiei respiratorii. Este responsabil de daune produse vegetatiei prin atrofierea unor specii de arbori din zonele urbane.

 

5.5.2. Depăsiri ale valorilor limită si/sau ale valorilor tintă cauzate de surse liniare în cazul statiilor de trafic depăsirile înregistrate sunt cauzate în proportie de peste 90% de traficul auto. Trebuie eliminate cauzele externe, de aceea se efectuează comparatii cu evolutiile concentratiilor înregistrate în celelalte puncte de monitorizare. Trebuie cunoscute, în prealabil si perioadele în care traficul din imediata vecinătate este mai aglomerat, pentru a vedea dacă perioadele de poluare se suprapun cu cele de congestionare a traficului. În zonele de trafic, datele meteo nu sunt concludente decât în ceea ce priveste viteza vântului. Calmul atmosferic si conditiile de ceată favorizează acumularea noxelor la suprafata solului, ceea ce determină înregistrarea concentratiilor ridicate de poluanti.

 

5.5.3. Depăsiri ale valorilor limită si/sau ale valorilor tintă cauzate de surse fixe în cazul statiilor industriale pentru o corectă identificare a cauzei / cauzelor depăsirii valorii limită si/sau a valorii tintă trebuie să fie disponibile următoarele date:

- lista principalelor surse de poluare a aerului din zona respectivă;

- inventarul emisiilor acestor surse (valoarea emisiilor totale, cosuri de dispersie existente, instalatii de retinere a poluantilor);

- datele meteo, cu directia predominantă a vântului pe perioada depăsirii valorii limită si/sau a valorii tintă;

- dacă este posibil, se actualizează modelarea dispersiei poluantilor cu noile date de intrare (date meteo, emisie);

- date de monitorizare a emisiilor pentru unitătile din zonă.

Titularul activitătii are obligatia să prezinte agentiei judetene pentru protectia mediului planul cadastral al amplasamentului si coordonatele geografice ale surselor.

În cazul particular al ozonului care nu este un poluant emis, ci este un produs rezultat din substante precursoare, care se formează la distantă de sursele de emisie, agentia judeteană pentru protectia mediului care administrează statia de monitorizare la care s-a înregistrat depăsirea colectează informatii legate de sursele de emisie a substantelor precursoare ale ozonului (emisiile de oxizi de azot, cât si de compusi organici volatili, bilanturi de solventi) si de conditiile meteorologice la macroscară.

Datele meteorologice trebuie furnizate de Administratia Natională de Meteorologie. Informatiile privind substantele precursoare provenite din afara judetului, trebuie furnizate de către agentia judeteană pentru protectia mediului din judetul în care au fost emise substantele precursoare.

 

Pentru identificarea rapidă a acestor situatii, un rol determinant îl are colaborarea cu Comisariatele judetene ale Gărzii Nationale de Mediu prin efectuarea de controale comune în vederea identificării agentilor economici care au produs poluarea în zonă.

Măsurile trebuie identificate clar, cu termene de realizare si institutiile responsabile. Măsurile si activitătile din cadrul programului de gestionare/programului integrat de gestionare nu se pot desfăsura pe o perioadă mai mare de 5 ani.

 

5.6. Recomandări privind sesiunile de lucra ale Comisiei tehnice

 

După caz, în baza celor mai noi standarde europene si standarde internationale, a recomandărilor BREF/BAT, Comisia tehnică:

- elaborează propunerile de solutie analizând:

- potentialul de reducere a emisiilor;

- costurile publice si private ale implementării;

- beneficiile sociale ale populatiei;

- termenele de implementare practică;

- gradul de sustinere legislativă din programele nationale;

- gradul de realizare a programelor existente;

- reglementările cu prevederi privind perioadele de tranzitie.

- realizează analiza financiară si analiza cost-beneficiu;

- efectuează scenariile de reducere a poluării (reprezintă m general o dezvoltare viitoare posibilă, începând de la ipoteze plauzibile, pentru a pregăti o prognoză a calitătii aerului ca bază pentru măsurile/actiunile legate de emisii);

- realizează analiza SWOT;

- stabileste prioritătile;

- stabileste gestionarea programului;

- altele.

Trebuie luată în considerare experienta statelor membre ale UE.

 

5.7. Măsuri în cazul depăsirilor valorilor limită si/sau ale valorilor tintă, datorate surselor liniare {traficul rutier)

 

Reducerea emisiilor de poluanti astfel încât să fie respectate valorile limită la imisie

Comisia tehnică analizează toate datele si stabilesete de la caz la caz, măsurile/actiunile treptate, pe care le prioritizează. Pentru fiecare măsură/actiune se estimează perioada de realizare, costurile necesare realizării, sursele potentiale de finantare si rezultatele ce se obtin prin implementarea măsurii/actiunii.

Aceste informatii se prezintă sintetizat, conform tabelului:

 

Măsuri/ Actiuni

Prioritizare

Responsabil

Termen de realizare

Estimarea costurilor/Surse de finantare

Rezultat asteptat

Observatii

*)

 

 

 

 

 

 

 

*)Exemplu:

- Măsuri privind fluidizarea traficului prin:

- reducerea/devierea/interzicerea traficului în zonele poluate;

- controlul parcărilor;

- interzicerea parcărilor în zona respectivă;

- controlul restrictiilor si accesului la trafic;

- construirea de sosele si drumuri de centură în scopul preluării de către acestea a traficului rutier de tranzit si a traficului greu;

- modernizarea drumurilor de centură;

- modernizarea si reabilitarea drumului de legătură;

- modernizarea si asfaltarea străzilor;

- construirea de pasaje subterane/supraterane în zona intersectiilor;

- încurajarea utilizării transportului public, prin înlocuirea autovehiculelor uzate, astfel încât calitatea serviciilor să se îmbunătătească;

- curătarea si întretinerea străzilor

- introducerea unui management eficient al traficului;

- alte măsuri specifice.

- Măsuri privind respectarea actelor normative în vigoare privind calitatea carburantilor prin:

- reducerea emisiilor pe unitatea de carburant folosit:

- îmbunătătirea calitătii carburantilor;

- îmbunătătirea întretinerii vehiculelor prin proceduri de inspectie regulată pentru gazele de esapament, care ar trebui să fie corespunzător aplicate si monitorizate;

- îmbunătătirea tehnologiei motoarelor;

- folosirea unor carburanti „mai curati" sau alternativi.

- reducerea cantitătii de carburanti folosită pe kilometru:

- îmbunătătirea economiei carburantilor,

- încurajarea transportului nemotorizat;

- reducerea numărului de vehicule pe kilometru:

- mărirea gradului de ocupare a vehiculelor,

- mărirea gradului de folosire a transportului public.

 

Notă:

În acest caz, la lucrările Comisie tehnice este obligatoriu să participe reprezentantul Comisiei de specialitate din cadrul administratiei publice locale si al Inspectoratului de politie judetean si responsabilul cu amenajarea teritoriului.

 

5.8. Măsuri în cazul depăsirilor valorilor limită si/sau ale valorilor tintă datorate surselor fixe (surse industriale)

 

Reducerea emisiilor de poluanti astfel încât să fie respectate valorile limită la imisie

Comisia tehnică analizează toate datele si stabilesete de la caz la caz, măsurile/actiunile treptate, pe care le prioritizează. Pentru fiecare măsură/actiune se estimează perioada de realizare, costurile necesare realizării, sursele potentiale de finantare si rezultatele ce se obtin prin implementarea actiunii.

Aceste informatii se prezintă sintetizat, conform tabelului:

 

Măsuri/Actiuni

Prioritizare

Responsabil

Termen de realizare

Estimarea costurilor/Surse de finantare

Rezultat asteptat

Observatii

*)

 

 

 

 

 

 

 

*) Exemplu instalatii IPPC, LCP, VOC etc:

În program sunt introduse cel putin măsurile deja incluse în planul de actiuni, prevăzute în autorizatia integrată de mediu, precum si din programele specifice de reducere. Titularii de activitate sunt obligati să-si doteze instalatiile tehnologice, care sunt surse de poluare, cu sisteme de automonitorizare si să asigure corecta lor functionare.

Măsurile de natură tehnologică care conduc la reducerea emisiilor sunt în principal: schimbarea combustibilului utilizat cu unul mai putin poluant, optimizarea/modificarea tehnologiei si a echipamentelor de combustie, utilizarea tehnicilor de reducere a emisiilor de dioxid de sulf (SO2), dioxid de azot (NO2), oxizi de azot (NOx), pulberi în suspensie (PM10 si PM2,s), plumb (Pb), benzen (CaHe), monoxid de carbon (CO), etc.

 

*)Exemplu de măsuri în vederea diminuării poluării atmosferice cu COV: Reducerea poluării cu COV rezultati din transferul produselor petroliere:

- aprovizionarea si montarea de echipamente la instalatiile de depozitare a benzinei, astfel încât să fie îndeplinite cerintele tehnice pentru exploatare prevăzute în anexa 2 a HG 568/2001, completată si modificată prin HG 893/2005;

- echiparea cu cel putin un brat articulat care respectă cerintele tehnice pentru proiectare si exploatare prevăzute în anexa 4 a HG 568/2001, completată si modificată prin HG 893/2005 a instalatiilor de încărcare pentru cisterne auto;

- executarea unui sistem de recuperare a compusilor organici volatili rezultati la descărcarea autocisternelor de alimentare ce aprovizionează statia de distributie;

- înlocuirea vechilor pompe de combustibil cu pompe noi dotate cu instalatii de colectare a compusilor organici volatili;

- dotarea statiei de distributie benzină cu instalatii de colectare a compusilor organici volatili;

- montare sistem de recuperare a compusilor organici volatili la rezervoarele de stocare. Reducerea poluării cu COV rezultati în timpul activitătilor industriale:

- dotarea instalatiilor respective cu sisteme pentru retinerea si recuperarea compusilor organici volatili.

 

*)Exemplu de măsuri în vederea diminuării poluării produsă de procesele de combustie: Reducere emisii de SO2

- trecerea la un combustibil solid cu continut de sulf < 0,5%

- instalarea unui Scruber de desulfurarea gazelor de ardere

- introducerea unui sistem de reducere catalitică selectivă

- utilizarea cu precădere a gazelor de rafinărie

- trecerea pe gaze naturale Reducere emisii de NOx

- reglarea si controlul arderii

- instalatie de preparare si ardere cu concentrator cărbune praf

- automatizarea functionării arzătoarelor si pornirea /oprirea lor în functie de sarcina cazanului

- arderea combustibilului în trepte

- instalarea de arzătoare cu emisii reduse de NOx Reducere emisii de pulberi

- modernizarea electrofiltru

- utilizarea pacurii cu continut de sulf < 1%

- utilizarea gazelor de rafinărie drept combustibil Reducere emisii de S02, NOx, pulberi

- modificarea arderii CLG prin implementarea solutiei arderii prin pulverizare cu abur

- montarea de mori cu bile

- tehnologii de îmbunătătirea arderii

- modernizare cazan

- montare arzătoare mixte în vederea functionării cu GN si CLG

- reducerea consumului specific de păcură

În cazul depăsirii valorilor limită si/sau ale valorilor tintă datorate surselor fixe, se revizuieste autorizatia integrată de mediu în conditiile prevăzute de legislatia în vigoare, cu includerea în aceasta a măsurilor/actiunilor din programul de gestionare/ programul integrat de gestionare, dacă este cazul.

 

5.9. Măsuri în cazul depăsirilor valorilor limită si/sau ale valorilor tintă datorate surselor de suprafată (gospodării si industrie mică)

 

Reducerea emisiilor de poluanti astfel încât să fie respectate valorile limită la imisie

Comisia tehnică analizează toate datele si stabilesete de la caz la caz, măsurile/actiunile treptate, pe care le prioritizează. Pentru fiecare măsură/actiune se estimează perioada de realizare, costurile necesare realizării, sursele potentiale de finantare si rezultatele ce se obtin prin implementarea actiunii.

Aceste informatii se prezintă sintetizat, conform tabelului:

 

Măsuri/Actiuni

Prioritizare

Responsabil

Termen de realizare

Estimarea costurilor/Surse de finantare

Rezultat asteptat

Observatii

*)

 

 

 

 

 

 

 

*)Exemplu încălzirea locuintelor:

- reducerea emisiilor directe provenite de la combustibili prin schimbarea calitătii si/sau a tipurilor de combustibili utilizati pentru gătit si/sau încălzire si a instalatiilor corespunzătoare;

- eficienta energetică a clădirilor publice si administrative;

- realizarea/extinderea retelei de alimentare si distributie cu gaze naturale a municipiului/localitătii;

- racordarea locuintelor la reteaua de distributie a gazelor naturale;

- utilizarea surselor neconventionale de energie (eoliene, termale etc);

 

Notă:

În acest caz, la lucrările Comisiei tehnice este obligatoriu să participe reprezentantul titularului activitătii-primăria, care a generat în aerul înconjurător concentratii mai mari decât valoarea limită

 

Comisia tehnică elaborează propunerea de program de gestionare/program integrat de gestionare.

 

CAPITOLUL VI - Consultarea publicului în vederea elaborării programului de gestionare/programului integrat de gestionare

 

Conform prevederilor art. 7 alin (2) din Hotărârea Guvernului nr. 564/2006 privind cadrul de realizare a participării publicului la elaborarea anumitor planuri si programe în legătură cu mediul, în termen de 5 zile de la elaborarea propunerii de program de gestionare/program integrat de gestionare, Comisia tehnică informează publicul prin anunt publicat într-un ziar national sau local, afisat la sediul agentiei judetene pentru protectia mediului si pe pagina acesteia de internet

 

Publicul transmite agentiei judetene pentru protectia mediului comentarii, întrebări sau opinii în termenul prevăzut la art 8 alin (2) din HG 564/2006.

Comisia tehnică consemnează comentariile, întrebările sau opiniile publicului într-un formular tip.

Identificarea publicul îndreptătit să participe la elaborarea programului de gestionare/programului integrat de gestionare se realizează de către Comisia tehnică. Aceasta ia în considerare numai comentariile, întrebările sau opiniile publicului îndreptătit să participe la elaborarea programului de gestionare/programului integrat de gestionare, cu respectarea prevederilor art. 6 alin (2), (3) si (4) din HG nr. 564/2006.

În termen de 15 zile de la expirarea termenului prevăzut la art. 8 alin (2) din HG nr. 564/2006, Comisia tehnică desfăsoară următoarele activităti:

a) analizează comentariile, întrebările sau opiniile publicului îndreptătit;

b) reface, după caz, propunerea de elaborare a programului de gestionare/programului integrat de gestionare, pe baza analizei efectuate;

c) afisează noua propunere pe pagina de internet a agentiei judetene pentru protectia mediului;

d) afisează pe pagina de internet a agentiei judetene pentru protectia mediului formularul cu răspunsurile la comentariile, întrebările sau opiniile publicului identificat conform art. 6 din HG nr. 564/2006.

 

Propunerea de elaborare a programului de gestionare/programului integrat de gestionare, refăcută după caz, face obiectul dezbaterii publice.

Comisia tehnică publică anuntul privind organizarea dezbaterii într-un ziar national sau local, îl afisează pe pagina de internet a agentiei judetene pentru protectia mediului si la sediul autoritătii publice locale în termen de 15 zile de la data expirării termenului de primire a comentariilor, întrebărilor si opiniilor.

Comisia tehnică organizează dezbaterea publică în locul cel mai convenabil pentru public, în afara orelor de program.

Comisia tehnică desemnează un presedinte si un secretar care înregistrează participantii. Părerile participantilor se consemnează în procesul-verbal al sedintei, care se semnează de presedinte, secretar si, la cererea publicului, de unul sau de mai multi reprezentanti ai acestuia Dacă în interval de 60 de minute de la ora anuntată pentru începerea sedintei nu se prezintă nici un reprezentant al publicului, aceasta se consemnează în procesul-verbal semnat de presedinte si de secretar, sedinta de dezbatere publică considerându-se încheiată.

În timpul sedintei de dezbatere publică, Comisia tehnică prezintă propunerea programului de gestionare/programului integrat de gestionare si răspunde argumentat întrebărilor, comentariilor si opiniilor participantilor.

Secretarul sedintei de dezbatere publică înregistrează întrebările, comentariile si opiniile participatilor, exprimate în cadrul acestei sedinte, pe formularul tip, pe care a consemnat si propunerile primite înainte de data dezbaterii publice.

 

În termen de 20 zile de la dezbaterea publică, Comisia tehnică desfăsoară următoarele activităti:

a) examinează comentariile, întrebările sau opinii exprimate în timpul dezbaterii publice;

b) modifică, după caz, propunerea de program;

c) afisează pe pagina de internet a agentiei judetene pentru protectia mediului formatul tip care contine răspunsurile la comentariile, întrebările sau opiniile exprimate în timpul dezbaterii publice.

 

Modelul anuntului public privind realizarea propunerii de elaborare a programului de gestionare/programului integrat de gestionare a calitătii aerului

 

......................... (denumirea agentiei judetene pentru protectia mediului), titular al programului de gestionare/programului integrat de gestionare a calitătii aerului ......................, anuntă publicul asupra initierii procesului de elaborare a programului de gestionare/programului integrat de gestionare..................................

Publicul are dreptul de a participa la procesul de luare a deciziilor privind programul mentionat. Propunerea de program poate fi consultată la sediul APM/ARPM/ANPM/MMGA (adresa) si la sediul .................................... (consiliul local/consiliul judetean/ Consiliul General al Municipiului Bucuresti) (adresa), m zilele de .................., între orele ................. , precum si la următoarele adrese internet: ................................

Informatii privind propunerea de program pot fi consultate la sediul ................... (adresa autoritătilor publice care detin aceste informatii), în zilele de ................, între orele ...............

Comentariile, întrebările sau opiniile pot fi transmise în scris, la sediul ....................... (agentiei judetene pentru protectia mediului) sau utilizând mijloace electronice la adresa ................. (adresa e-mail a agentiei judetene pentru protectia mediului) până la data ................................................

 

Modelul anuntului privind dezbaterea publică

 

......................... ( denumirea agentiei judetene pentru protectia mediului) anuntă publicul asupra dezbaterii publice privind propunerea de elaborare a programului de gestionare/programului integrat de gestionare a calitătii aerului ......... care va avea loc la ............. (adresa), în data de ............, începând cu orele ..................

Propunerea de elaborare a programului poate fi consultată la sediul APM/ARPM/ANPM/MMGA ........................ (adresa), si la sediul ......................... (consiliul local/consiliul judetean/ Consiliul General al Municipiului Bucuresti) (adresa), în zilele de ..............., între orele .............precum si la . următoarea adresă web .............

Publicul poate transmite în scris comentarii/întrebări/opinii privind propunerea amintită la sediul APM/ARPM/ANPM/MMGA...........................(adresa) până la data de..................

 

Formular pentru consemnarea comentariilor/întrebărilor/opiniilor publicului privind propunerea de elaborare a programului de gestionare/programului integrat de gestionare

a calitătii aerului

 

Nr. crt.

Numele si prenumele

Adresa

Data primirii

Continutul pe scurt al observatiilor

Răspuns concis

1.

 

 

 

 

 

2.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CAPITOLUL VII - Definitivarea, aprobarea si punerea în aplicare a programului de gestionare / programului integrat de gestionare

 

7.1. Definitivarea si aprobarea programului de gestionare / programului integrat de gestionare

Comisia tehnică ia în considerare rezultatele dezbaterii publice si definitivează programul de gestionare/programul integrat de gestionare pe care îl supune aprobării consiliului local sau judetean, după cum acesta priveste una sau mai multe localităti ori întreg judetul, în termen de maxim 90 de zile de la finalizarea lui.

Decizia consiliului local sau judetean după caz, se motivează în fapt si în drept si contine informatii prevăzute la art.9 alin.(3) lit.c) si d) din HG nr. 564/2006.

Consiliului local sau judetean după caz afisează decizia la sediul propriu si pe propria pagina de internet si pe pagina de internet a agentiei judetene pentru protectia mediului, în termen de 5 zile de la luarea acesteia

După aprobare, programul de gestionare/programul integrat de gestionare este pus la dispozitia publicului.

 

7.2. Punerea în aplicare si monitorizarea programului de gestionare/programului integrat de gestionare

Programul de gestionare/programul integrat de gestionare este pus în aplicare prin luarea măsurilor/actiunilor progresiv atât pentru a asigura o reducere continuă a emisiilor de poluanti în perioada stabilită, cât si pentru a distribui efortul financiar aferent. Organismele responsabile cu implementarea programului sunt:

- în cazul surselor liniare: autoritătile publice locale;

- în cazul surselor punctuale: titularul de activitate;

- în cazul surselor de suprafată: autoritătile publice locale si populatia.

Agentia judeteană pentru protectia mediului, în colaborare cu Comisariatul judetean al Gărzii Nationale de Mediu, monitorizează stadiul realizării măsurilor aplicate.

Responsabilii actiunilor (autoritatea administratiei publice locale si/sau ceilalti titulari de activitate, după caz) din programul de gestionare / programul integrat de gestionare sunt obligati să respecte termenele din program si să raporteze stadiul actiunilor si realizarea măsurilor. Această raportare se transmite la agentia judeteană pentru protectia mediului până la data de 15 decembrie a fiecărui an.

Autoritatea judeteană pentru protectia mediului, elaborează anual raportul privind stadiul realizării măsurilor din programul de gestionare/programul integrat de gestionare, în colaborare cu compartimentele de specialitate din cadrul administratiei publice locale.

Raportul anual se supune aprobării consiliului local sau judetean, după cum programul priveste una sau mai multe localităti ori întreg judetul, nu mai târziu de primul trimestru al anului următor.

După aprobare, raportul privind stadiul realizării măsurilor din programul de gestionare/programul integrat de gestionare se pune la dispozitia publicului prin grija autoritătilor administratiei publice locale.

Primul raport va cuprinde în introducere datele mentionate în capitolele II, III, IV si V din Partea a Ii-a, urmate de stadiul realizării măsurilor din program.

 

7.3. Revizuirea programului de gestionare/programului integrat de gestionare

În timpul derulării unui program de gestionare / program integrat de gestionare, dacă apar depăsiri ale valorilor limită si/sau ale valorilor tintă la unul si/sau mai multi poluati (indicatori) noi, se revizuieste programul de gestionare / programul integrat de gestionare, cu parcurgerea acelorasi

 

CAPITOLUL VIII - Cerinte specifice în context transfrontieră

 

În zonele din apropierea frontierelor nationale se elaborează si se pun în aplicare programe de gestionare a calitătii aerului/programe integrate comune de gestionare a calitătii aerului pentru zonele de vecinătate cu statul respectiv sau statele respective.

În situatiile în care se înregistrează depăsiri ale valorilor limită si/sau ale valorilor tintă în apropierea frontierelor nationale, Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor informează ministerul omolog din statul sau statele vecine, în vederea facilitării transmiterii acestor informatii publicului din statele respective.

În acest sens, Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor coordonează activitatea de elaborare a programelor de gestionare /programelor integrate de gestionare pentru teritoriul national, de către agentiile judetene pentru protectia mediului si de punere a lor în aplicare.

Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor asigură contactarea ministerului omolog din statul sau statele vecine, schimbul de informatii si organizarea întâlnirilor între autoritătile competente pentru realizarea programelor de gestionare/programelor integrate de gestionare a calitătii aerului.