MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 175 (XIX) - Nr. 58         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 24 ianuarie 2007

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 940 din 19 decembrie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 581 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 941 din 19 decembrie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 lit. c) alin. 2 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

 

Decizia nr. 942 din 19 decembrie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie

 

Decizia nr. 948 din 19 decembrie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 279 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale

 

Decizia nr. 950 din 19 decembrie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

41. - Hotărâre pentru abrogarea unor acte normative din domeniile detergentilor si îngrăsămintelor

 

43. - Hotărâre privind darea în administrarea Ministerului Administratiei si Internelor a unui teren trecut în proprietatea publică a statului

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

15. - Decizie pentru aprobarea structurii organizatorice si a statului de functii ale Departamentului pentru Afaceri Europene

 

16. - Decizie pentru numirea domnului Gheorghe Buliga în functia de vicepresedinte al Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.765/2006. - Ordin al ministrului sănătătii publice privind arondarea judetelor la centrele regionale, luându-se în considerare regiunile de dezvoltare socioeconomică din care fac parte, precum si distantele aeriene si terestre între un spital judetean si un anumit centru regional

 

1.767/2006. - Ordin al ministrului sănătătii publice pentru aprobarea procedurii administrative de gestionare a sumelor intrate în contul Agentiei Nationale a Medicamentului în cazul întreruperii procedurii de autorizare de punere pe piată

 

1.807/2006. - Ordin al ministrului sănătătii publice privind aprobarea Normelor pentru aplicarea unor prevederi ale Regulamentului nr. 141/2000/CE privind medicamentele orfane

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 940

din 19 decembrie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 581 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Antonia Constantin - procuror

Daniela Ramona Maritiu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconsti­tutionalitate a dispozitiilor art. 581 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Biroul de Turism si Tranzactii” - S.A. din Brăila în Dosarul nr. 894/C+C/2006 al Tribunalului Brăila - Sectia comercială si de contencios administrativ.

La apelul nominal, se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată. În acest sens face referire la jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 23 iunie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 894/C+C/2006, Tribunalul Brăila - Sectia comercială si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 581 din' Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Biroul de Turism si Tranzactii” - S.A. din Brăila.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine că dispozitiile de lege criticate contravin prevederilor art. 21 alin. (3), art. 44 alin. (1), art. 52 alin. (1) si art. 135 alin. (2) lit. a) din Constitutie. În acest sens arată că prin caracterul sumar al procedurii instituite de textul de lege criticat judecătorul este împiedicat să analizeze temeinicia pretentiilor si apărărilor deduse judecătii, precum si a probelor administrate. De asemenea, arată că este contrară prevederilor art. 52 din Constitutie reglementarea, în paralel cu procedura contenciosului administrativ, si a procedurii ordonantei presedintiale.

Tribunalul Brăila - Sectia comercială si de contencios administrativ apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În acest sens face referire la jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În acest sens face referire la jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2) si ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitu­tionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 581 din Codul de procedură civilă, cu următorul cuprins: „Instanta va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Cererea de ordonantă presedintială se va introduce la instanta competentă să se pronunte asupra fondului dreptului.

Ordonanta va putea fi dată si fără citarea părtilor si chiar atunci când există judecată asupra fondului. Judecata se face de urgentă si cu precădere. Pronuntarea se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordonantei se face în cel mult 48 de ore de la pronuntare.

Ordonanta este vremelnică si executorie. Instanta va putea hotărî ca executarea să se facă fără somatie sau fără trecerea unui termen.”

În sustinerea neconstitutionalitătii acestor dispozitii legale, autorul exceptiei invocă încălcarea prevederilor constitutionale ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil, art. 44 alin. (1) referitoare la garantarea dreptului de proprietate si a creantelor asupra statului, art. 52 alin. (1) referitoare la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publicasi ale art. 135 alin. (2) lit. a) referitoare la asigurarea de către stat a libertătii comertului, protectiei concurentei loiale, creării cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că prin numeroase decizii, de exemplu Decizia nr. 533 din 27 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 682 din data de 9 august 2006, Decizia nr. 493 din 8 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 5 iulie 2006, Decizia nr. 305 din 6 aprilie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 379 din 3 mai 2006, si Decizia nr. 60 din 2 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 197 din 2 martie 2006, a statuat că dispozitiile de lege criticate nu contravin prevederilor constitutionale invocate de autorul exceptiei de neconstitutionalitate, aceasta fiind neîntemeiată.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, atât solutia, cât si considerentele cuprinse în aceste decizii îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 581 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Biroul de Turism si Tranzactii” - S.A. din Brăila în Dosarul nr. 894/C+C/2006 al Tribunalului Brăila - Sectia comercială si de contencios administrativ.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 19 decembrie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Maritiu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 941

din 19 decembrie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 lit. c) alin. 2 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Antonia Constantin - procuror

Daniela Ramona Maritiu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconsti­tutionalitate a dispozitiilor art. 3 lit. c) alin. 2 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicată de Aristică Manea în Dosarul nr. 19.801/3/2005 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a lll-a civilă.

La apelul nominal răspund Ioana Popa, personal si asistată de avocat, si Victor Popa, reprezentat de acelasi avocat, lipsă fiind autorul exceptiei, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, avocatul părtilor solicită respingerea exceptiei ca neîntemeiată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 18 aprilie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 19.801/3/2005, Tribunalul Bucuresti - Sectia a lll-a civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 lit. c) alin. 2 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicată de Aristică Manea.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile de lege criticate contravin prevederilor art. 16 si art. 21 din Constitutie, deoarece prin expresia „valoarea contestată” se întelege o valoare stabilită după criterii ce nu se regăsesc în lege, ceea ce determină aplicarea unui tratament juridic discriminatoriu participantilor la procesul civil.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a lll-a civilă apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitu­tionalitate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În acest sens face referire la jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În acest sens face referire la jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2) si ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitu­tionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 3 lit. c) alin. 2 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările si completările ulterioare. Textul de lege criticat are următorul continut: „Separat de această taxă, dacă părtile contestă bunurile de împărtit, valoarea acestora sau drepturile ori mărimea drepturilor coproprietarilor în cadrul cererilor de mai sus, taxa judiciară de timbru se datorează de titularul cererii la valoarea contestată.”

În sustinerea neconstitutionalitătii acestor dispozitii legale, autorul exceptiei invocă încălcarea prevederilor constitutionale ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi si ale art. 21 referitoare la accesul liber la justitie.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile de lege criticate au mai format obiectul controlului de constitutionalitate, de exemplu Decizia nr. 268 din 12 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 30 iunie 2005, si Decizia nr. 424 din 21 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 17 ianuarie 2005.

Cu acele prilejuri, Curtea a statuat că art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 nu încalcă principiul constitutional al egalitătii cetătenilor în fata legii si a autoritătilor publice, deoarece textul, instituind o taxă fixă de timbru pentru anumite categorii de cereri, nu face nicio diferentiere între contribuabili.

În ceea ce priveste sustinerea că textul legal criticat contravine art. 21 din Constitutie, Curtea a retinut că accesul liber la justitie nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justitie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autoritătilor judecătoresti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justitie. Regula este cea a timbrării actiunilor în justitie, exceptiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Taxa de timbru este o modalitate de acoperire, în parte, a cheltuielilor pe care le implică serviciul public al justitiei.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, atât solutia, cât si considerentele cuprinse în aceste decizii îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,'

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 lit. c) alin. 2 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicată de Aristică Manea în Dosarul nr. 19.801/3/2005 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a lll-a civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 19 decembrie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Maritiu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 942

din 19 decembrie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconsti­tutionalitate a dispozitiilor art. 6 din Legea nr. 78/2000, exceptie ridicată de Vasile Lata în Dosarul nr. 1.695/2005 al Tribunalului Brasov - Sectia penală.

La apelul nominal, se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 22 iunie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 1.695/2005, Tribunalul Brasov - Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 din Legea nr. 78/2000, exceptie ridicată de Vasile Lata.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că textul legal criticat se aplică doar pentru anumite categorii de persoane si reglementează o formă distinctă a luării de mită ca infractiune de coruptie, modalitate care consacră într-o manieră extensivă prin analogie principiul legalitătii infractiunilor si pedepselor. Astfel, art. 6 din Legea nr. 78/2000, prin trimitere la Codul penal, stabileste în mod nejustificat un regim juridic discriminatoriu, deoarece nu contine o pedeapsă proprie.

Tribunalul Brasov - Sectia penală apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece art. 6 din Legea nr. 78/2000 cuprinde o normă de trimitere uzitată de tehnica legislativă, fără ca prin aceasta să se încalce dispozitiile constitutionale. Critica adusă în motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, în sensul că textul vizat ar fi discriminatoriu, este considerată de instantă neîntemeiată, întrucât principiul egalitătii nu este sinonim cu uniformitatea, ci, dimpotrivă, presupune un tratament juridic diferit pentru situatii diferite, iar distinctiile făcute de legiuitor prin Legea nr. 78/2000 sunt justificate fată de categoria faptelor reglementate.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece dispozitiile art. 23 alin. (12), art. 21 alin. (3) si ale art. 73 alin. (3) lit. h) din Constitutie nu au legătură cu prevederile legale criticate. De asemenea, art. 124, 11 si 20 din Legea fundamentală, precum si art. 7 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale nu au relevantă în solutionarea exceptiei invocate, întrucât dispozitiile art. 6 din Legea nr. 78/2000 contin o sanctiune prevăzută în Codul penal, nefiind vorba de pedepsirea unei infractiuni care nu era incriminată la momentul săvârsirii faptei.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece reglementarea legală indicată nu aduce atingere principiului egalitătii, impartialitătii si unicitătii justitiei si se aplică, în mod nediscriminatoriu, tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei, respectiv tuturor celor care au săvârsit infractiuni de coruptie. De asemenea, prevederile art. 6 din Legea nr. 78/2000 nu contin norme de procedură, ci de drept substantial, iar aplicarea acestora nu poate duce la încălcarea dispozitiilor constitutionale privind dreptul părtilor la un proces echitabil si la solutionarea cauzei într-un termen rezonabil. Nu sunt încălcate nici prevederile art. 23 alin. (12) si ale art. 73 alin. (3) lit. h) din Legea fundamentală, deoarece pedeapsa este stabilită si aplicată în temeiul dispozitiilor Codului penal la care se face trimitere prin textul criticat.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitu­tionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 6 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, cu următorul continut: „Infractiunile de luare de mită - prevăzută la art 254 din Codul penal, de dare de mită - prevăzută la art. 255 din Codul penal, de primire de foloase necuvenite - prevăzută la art. 256 din Codul penal si de trafic de influentă - prevăzută la art. 257 din Codul penal se pedepsesc potrivit acelor texte de lege.”

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine că prin dispozitiile legale criticate sunt încălcate prevederile constitutionale ale art. 23 alin. (12) referitoare la aplicarea si stabilirea pedepselor numai în conditiile legii, ale art. 73 alin. (3) lit. h) privind includerea infractiunilor, pedepselor si regimului acestora în domeniul de reglementare al legii organice, ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul părtilor la un proces echitabil, ale art. 124 alin. (2) privind unicitatea, impartialitatea si egalitatea justitiei, ale art. 11 privind Dreptul international si dreptul intern, ale art. 20 privind Tratatele internationale privind drepturile omului, coroborate cu art. 7 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, cu denumirea marginală Nicio pedeapsă fără lege.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, se constată că asupra constitutionalitătii dispozitiilor art. 6 din Legea nr. 78/2000, sub aspectul acelorasi critici de neconstitutionalitate, Curtea s-a mai pronuntat, prin Decizia nr. 48/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 21 februarie 2006. Cu acel prilej, Curtea a constatat că reglementarea care formează obiectul exceptiei nu constituie o incriminare prin analogie, asa cum gresit sustine autorul acesteia, ci o legiferare a răspunderii penale printr-o normă juridică explicativă, care nu încalcă prevederile art. 23 alin. (12) din Legea fundamentală si ale art. 7 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. De altfel, analogia, ca institutie juridică, se plasează în sfera aplicării legii ca argument de interpretare, si nu în cea a procesului legislativ. Folosirea acestei notiuni pentru caracterizarea normei instituite de legiuitor conduce la o contradictie în termeni, căci analogia implică absenta normei si, în consecintă, libertatea recunoscută unei autorităti publice - în mod exceptional si nu în materie penală - de a stabili ea însăsi regula după care urmează să rezolve un caz, luând ca model o altă solutie pronuntată într-un alt cadru reglementat. Or, dispozitia legală atacată prevede expres că infractiunile nominalizate se pedepsesc potrivit textelor din Codul penal în care sunt incriminate.

De asemenea, prin aceeasi decizie, Curtea a constatat că nu poate primi nici sustinerea potrivit căreia dispozitiile art. 6 din Legea nr. 78/2000 încalcă celelalte principii constitutionale invocate, deoarece din textul legii nu rezultă vreo restrângere în sensul reclamat de autorul exceptiei.

Atât solutia, cât si considerentele cuprinse în această decizie îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză, neintervenind elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii.

Fată de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, exceptie ridicată de Vasile Lata în Dosarul nr. 1.695/2005 al Tribunalului Brasov - Sectia penală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 19 decembrie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Florentina Geangu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 948

din 19 decembrie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 279 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Antonia Constantin - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 279 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale, exceptie ridicată de Victor Miron Panaitescu în Dosarul nr. 47/302/2006 (nr. vechi 48/2006) al Judecătoriei Sectorului 5 Bucuresti.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin incheierea din 19 iulie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 47/302/2006 (nr. vechi 48/2006), Judecătoria Sectorului 5 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 273 alin. (1) pct 1, devenit art 279 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale, exceptie ridicată de Victor Miron Panaitescu în dosarul de mai sus având ca obiect solutionarea unei cauze penale.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prin dispozitiile legale criticate sunt încălcate prevederile constitutionale ale art. 44 alin. (1) si (2) referitoare la garantarea si ocrotirea proprietătii private în mod egal, indiferent de titular, întrucât împiedică exercitarea de către proprietarul actiunilor a dreptului său de dispozitie asupra acestora, care implică si dreptul de a le înstrăina.

Judecătoria Sectorului 5 Bucuresti opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece dispozitiile legale criticate nu interzic vânzarea actiunilor. Scopul reglementării este acela de a sanctiona penal o simulare a transmiterii dreptului de proprietate asupra actiunilor, în vederea eludării prevederilor referitoare la exercitarea dreptului de vot.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece dispozitiile legale criticate nu încalcă sub niciun aspect prevederile din Legea fundamentală referitoare la dreptul de proprietate privată.

De altfel, potrivit art. 44 alin. (1) teza a doua din Constitutie, continutul si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege. Asa fiind, legiuitorul este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, astfel încât să nu vină în contradictie cu interesele generale sau particulare legitime ale altor subiecte de drept.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 279 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, care au următorul continut: „Se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă actionam! sau detinătorul de obligatiuni care:

1. trece actiunile sau obligatiunile sale pe numele altor persoane, în scopul formării unei majorităti în adunarea generală, în detrimentul altor actionari sau detinători de obligatiuni;”.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că textul de lege atacat nu interzice vânzarea de către un actionar a actiunilor sale, asa cum fără temei sustine autorul exceptiei, ci sanctionează exercitarea cu rea-credintă a dreptului de a le înstrăina, si anume, în scopul formării unei majorităti în adunarea generală, în detrimentul altor actionari sau detinători de obligatiuni.

Limitarea prevăzută de art. 279 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 31/1990 nu contravine principiului garantării dreptului de proprietate, ci dă expresie prevederilor art. 44 alin. (1) din Constitutie, în conformitate cu care continutul si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege.

Această limitare, precum si incriminarea faptei descrise în textul de lege analizat sunt, pe de altă parte, în deplină concordantă cu dispozitiile an”. 57 din Legea fundamentală, în conformitate cu care cetătenii sunt datori să-si exercite drepturile si libertătile constitutionale cu bună-credintă, fără să încalce drepturile si libertătile celorlalti.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 279 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale, exceptie ridicată de Victor Miron Panaitescu în Dosarul nr. 47/302/2006 (nr. vechi 48/2006) al Judecătoriei Sectorului 5 Bucuresti.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 19 decembrie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

 

DECIZIA Nr. 950

din 19 decembrie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Antonia Constantin - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată, exceptie ridicată de Măria Eugeniu în Dosarul nr. 4.024/301/2006 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucuresti.

La apelul nominal se constată lipsa pârtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, având în vedere jurisprudenta constanta a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 28 iulie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 4.024/301/2006, Judecătoria Sectorului 3 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată, exceptie ridicată de Măria Eugeniu.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 5/2001 sunt neconstitutionale, întrucât dau posibilitatea solutionării cererii de ordonantă a somatiei de plată numai pe baza actelor depuse si explicatiilor părtilor, pârâtul-debitor fiind prejudiciat sub aspectul dreptului la apărare în raport cu reclamantul-creditor.

Judecătoria Sectorului 3 Bucuresti apreciază că dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 5/2001 sunt constitutionale, iar procedura somatiei de plată nu aduce atingere dreptului la apărare.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, asa cum a statuat si Curtea Constitutională în jurisprudenta sa.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curtii Constitutionale punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl reprezintă dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 30 iulie 2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 295/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 5 iunie 2002, cu modificările si completările ulterioare.

Autorul exceptiei consideră că dispozitiile legale criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) privind accesul liber la justitie si ale art. 24 alin. (1) referitoare la dreptul la apărare.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că a analizat, în numeroase cazuri, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 5/2001, raportată la aceleasi prevederi constitutionale ca si cele invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 72/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din 23 februarie 2006, Curtea a statuat, în esentă, că Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 reglementează o procedură specială, simplificată si accelerată pentru recuperarea creantelor al căror caracter cert, lichid si exigibil rezultă din înscrisuri, iar acest caracter special al procedurii a determinat limitarea mijloacelor de probă utilizabile la înscrisuri, în prima fază, completate ulterior cu explicatiile si lămuririle date de părti, limitarea fiind deopotrivă valabilă pentru ambele părti, în conditii identice pentru exercitarea dreptului la apărare.

Cu privire la sustinerile autorului exceptiei referitoare la încălcarea dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constitutie, prin Decizia nr. 497/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.003 din 11 noiembrie 2005, Curtea a retinut că textele de lege criticate contin norme de procedură asupra cărora legiuitorul este suveran a legifera, în temeiul art. 126 alin. (2) din Constitutie, evident cu respectarea drepturilor si libertătilor fundamentale.

Neintervenind elemente noi de natură a determina reconsiderarea jurisprudentei Curtii, argumentele si solutia acestor decizii sunt valabile si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată, exceptie ridicată de Măria Eugeniu în Dosarul nr. 4.024/301/2006 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucuresti.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 19 decembrie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru abrogarea unor acte normative din domeniile detergentilor si îngrăsămintelor

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si având în vedere prevederile art. 2 din Tratatul dintre Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta, Regatul Tărilor de Jos, Republica Austria, Republica PoIonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) si Republica Bulgaria si România privind aderarea Republicii Bulgaria si a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005, ratificat prin Legea nr. 157/2005,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă următoarele acte normative:

a) Hotărârea Guvernului nr. 527/2001 privind stabilirea gradului minim de biodegradabilitate a agentilor de suprafată continuti în detergenti, produse de întretinere si produse de curătat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 14 iunie 2001;

b) Hotărârea Guvernului nr. 745/1999 pentru aprobarea Normelor privind etichetarea detergentilor, a produselor de întretinere si a produselor de curătat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 453 din 17 septembrie 1999;

c) Hotărârea Guvernului nr. 2.009/2004 privind regimul de import al produselor periculoase pentru sănătatea populatiei si pentru mediu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.160 din 8 decembrie 2004;

d) Hotărârea Guvernului nr. 716/2001 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piată a îngrăsămintelor chimice din productia internă si din import, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 din 14 august 2001;

e) Ordinul ministrului industriei si resurselor nr. 358/2001 privind aprobarea metodelor de analiză pentru determinarea si verificarea compozitiei chimice a îngrăsămintelor chimice si a unor caracteristici specifice pentru îngrăsămintele chimice simple pe bază de azotat de amoniu si continut mare de azot, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 si 190 bis din 20 martie 2002.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul economiei si comertului,

Eugen Tapu-Nazare,

secretar de stat

Ministrul sănătătii publice,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

Ministrul mediului si gospodăririi apelor,

Sulfina Barbu

Ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale,

Dan Stefan Motreanu

Ministrul integrării europene,

Anca Daniela Boagiu

p. Ministrul finantelor publice,

Cătălin Doica,

secretar de stat

 

Bucuresti, 17 ianuarie 2007.

Nr. 41.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind darea în administrarea Ministerului Administratiei si Internelor a unui teren trecut în proprietatea publică a statului

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă darea în administrarea Ministerului Administratiei si Internelor, pentru Inspectoratul Judetean al

Politiei de Frontieră Vaslui, a unui teren, trecut în proprietatea publică a statului prin Hotărârea Consiliului Local al Orasului Murgeni nr. 10 din 6 martie 2006, situat în orasul Murgeni, judetul Vaslui, identificat potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Predarea-preluarea terenului prevăzut la art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul administratiei si internelor,

Paul Victor Dobre,

secretar de stat

p. Ministrul finantelor publice,

Cătălin Doica,

secretar de stat

 

Bucuresti, 17 ianuarie 2007.

Nr. 43.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a terenului, proprietate publică a statului, care se dă în administrarea Ministerului Administratiei si Internelor

 

Locul

unde este situat terenul

Persoana juridică

de la care se transmite terenul

Persoana juridică

la care se transmite terenul

Caracteristicile tehnice

ale terenului

Orasul Murgeni,

judetul Vaslui

Consiliul Local al Orasului Murgeni

Ministerul Administratiei si Internelor, pentru Inspectoratul

Judetean al Politiei de Frontieră Vaslui

Suprafata terenului = 346,11 m2

Nr. parcelei: 1

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

pentru aprobarea structurii organizatorice si a statului de functii ale Departamentului pentru Afaceri Europene

 

În temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, precum si al art. 7 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 133/2006 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Departamentului pentru Afaceri Europene,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Art. 1. - Se aprobă structura organizatorică a Departamentului pentru Afaceri Europene, prevăzută în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă statul de functii al Departamentului pentru Afaceri Europene, prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 3. - Anexele nr. 1 si 2*) fac parte integrantă din prezenta decizie.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Ion-Mircea Plângu

 

Bucuresti, 23 ianuarie 2007.

Nr. 15.

 

ANEXA Nr. 1

Numărul maxim de posturi: 115

(exclusiv demnitarul)

 

ANEXA nr.2

 

STATUL DE FUNCTII

al Departamentului pentru Afaceri Europene

 

Nr.crt.

 

Functia

Număr de posturi

Natura functiei

Nivel Studii

I

 

 

Cabinet secretar de stat

2

 

 

1

Consilier personal

1

c.i.m.

S

2

Secretar personal

1

c.i.m.

M

II

 

Compartiment Audit public intern

1

 

 

1

Auditor superior 2

1

f.p.

S

III

 

Compartiment Juridic

1

 

 

1

Consilier juridic asistent 3

1

f.p.

S

IV

 

 

 

 

 

Biroul Economic

6

 

 

1

Sef birou- consilier superior 1

1

f.p.

S

2

Expert principal 1

2

f.p.

S

3

Consilier superior 1

1

f.p.

S

4

Consilier

1

c.i.m.

S

5

Expert

1

c.i.m.

S

V

 

 

 

Biroul resurse umane, documente secrete, informatizare

6

 

 

1

Sef birou consilier superior 1

1

f.p.

S

2

Expert principal 1

3

f.p.

S

3

Consilier

2

c.i.m.

 

VI

 

 

 

 

 

Compartiment achizitii publice, administrativ

5

 

 

1

Consilier superior 1

1

f.p.

S

2

Expert principal 2

1

f.p.

S

3

Referent

1

c.i.m.

M

4

Sofer IA

1

c.i.m.

M

5

Sofer IA

1

c.i.m.

M

VII

 

 

Compartiment comunicare si relatii publice

5

 

 

1

Consilier

1

c.i.m.

S

2

Consilier pt.afaceri europene

4

c.i.m.

S

VIII

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Directia coordonare strategii UE sl monitorizare post -aderare

17

 

 

1

Director consilier superior 1

1

f.p.

S

2

Consilier superior 1

2

f.p.

S

3

Consilier armonizare legislativă/grd.superior

1

f.p.

S

4

Expert armonizare legislativă/grd.asistent

1

f.p.

S

5

Analist armonizare legislativă/grd.debutant

1

f.p.

S

6

Consilier evaluare examinare/ grd.superior

3

f.p.

S

7

Expert evaluare examinare/grd.superior

1

f.p.

S

8

Expert evaluare examinare/grd.principal

1

f.p.

S

9

Consilier pt afaceri europene

6

c.i.m.

S

IX

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Directia drept european, armonizare legislativă

19

 

 

1

Director

1

f.p.

S

2

Consilier superior 1

2

f.p.

S

3

Expert armonizare legislativă/grd. principal

2

f.p.

S

4

Consilier armonizare legislativă/grd.superior

2

f.p.

S

5

Consilier evaluare examinare/ grd.superior

1

f.p.

S

6

Expert armonizare legislativă/grd asistent

1

f.p.

S

7

Analist armonizare legislativă/grd. principal

1

f.p.

S

8

Analist armonizare legislativă/grd.asistent

2

f.p.

S

9

Analist armonizare legislativă/ grd.debutant

2

f.p.

S

10

Referent superior 3

1

f.p.

M

11

Consilier pt afaceri europene

4

c.i.m.

S

X

 

 

 

Serviciul SOLVIT si infrigement

7

 

 

1

Sef serviciu

1

f.p.

S

2

Consilier superior 1

1

f.p.

S

3

Consilier pt. afaceri europene

5

c.i.m.

S

XI

 

 

 

 

Directia afaceri generale

7

 

 

1

Director -consilier

1

c.i.m.

S

2

Consilier

4

c.i.m.

S

3

Referent

1

c.i.m.

M

4

Consilier pt afaceri europene

1

c.i.m.

S

XII

 

 

 

 

Serviciul pentru relatia cu Parlamentul

9

 

 

1

Sef serviciu

1

f.p.

S

2

Analist negociator/ grd.asistent

1

f.p.

S

3

Consilier

3

c.i.m.

S

4

Consilier pt afaceri europene

4

c.i.m.

S

XIII

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Directia coordonare pozitii

30

 

 

1

Director

1

f.p.

S

2

Manager public

3

f.p.

S

3

Consilier superior 1

2

f.p.

S

4

Consilier asistent 3

1

f.p.

S

5

Consilier evaluare examinare/ grd.superior

2

f.p.

S

6

Consilier negociator/ grd.superior

5

f.p.

S

7

Consilier negociator/ grd. principal

2

f.p.

S

8

Expert negociator/ debutant

1

f.p.

S

9

Expert negociator/ grd.asistent

2

f.p.

S

10

Analist negociator/ grd.asistent

1

f.p.

S

11

Consilier pt.afaceri europene

10

c.i.m.

S

TOTAL POSTURI: 115

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

pentru numirea domnului Gheorghe Buliga în functia de vicepresedinte al Autoritătii Nationale de Reglementare În Domeniul Gazelor Naturale

 

În temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 10 alin. (1) din Legea gazelor nr. 351/2004, cu modificările si completările ulterioare,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Pe data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Gheorghe Buliga se numeste în functia de vicepresedinte al Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Ion-Mircea Plângu

 

Bucuresti, 23 ianuarie 2007.

Nr. 16.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII PUBLICE

 

ORDIN

privind arondarea judetelor la centrele regionale, luându-se în considerare regiunile de dezvoltare socioeconomică din care fac parte, precum si distantele aeriene si terestre dintre un spital judetean si un anumit centru regional

 

Având în vedere prevederile art. 101 alin. (10) din titlul IV „Sistemul national de asistentă medicală de urgentă si de prim ajutor calificat” din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii Publice,

văzând Referatul de aprobare al Directiei generale politici, strategii si managementul calitătii în sănătate nr. E.N. 8.325/2006,

ministrul sănătătii publice emite următorul ordin:

Art. 1. - In întelesul prezentului ordin, termenii si notiunile folosite au următoarele semnificatii:

1. centru regional - centrul universitar de învătământ medical unde functionează un spital regional de tip IA si/sau unităti sanitare regionale de tip IB;

2. spital arondat/unitate sanitară arondată - spitalul sau unitatea sanitară care, potrivit prezentului ordin, se arondează unui alt spital cu nivel de competentă superior în vederea transferului pacientilor aflati în stare critică pentru acordarea asistentei medicale definitive.

Art. 2. - Spitalele si unitătile sanitare din România sunt arondate la centre regionale în vederea transferului pacientilor aflati în stare critică care necesită asistentă medicală de urgentă si/sau îngrijiri medicale definitive ce nu pot fi asigurate de spitalele si unitătile sanitare respective.

Art. 3. - Până la construirea unor spitale regionale de tip IA, în centrele universitare care detin doar unităti sanitare regionale de tip IB pacientii vor fi transferati la unitătile sanitare regionale respective, în functie de specificul cazului, luându-se în considerare competentele, experienta, precum si resursele umane si materiale necesare, după caz.

Art. 4. - Acolo unde există centre regionale cu spitale ce pot fi clasificate ca spitale regionale de tip IA, pacientii aflati în stare critică vor fi transferati la spitalele respective sau la unitătile sanitare regionale de tip IB din centrul regional respectiv, după caz.

Art. 5. - Transferul interclinic al pacientilor aflati în stare critică către spitalele si unitătile sanitare cu un nivel de competentă superior se efectuează în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art. 6. - Spitalele judetene, municipale si locale din judetele tării sunt arondate la centrele universitare regionale, după cum urmează:

1. Regiunea de Dezvoltare Nord-Est: spitalele din judetele lasi, Botosani, Neamt, Suceava, Bacău si Vaslui sunt arondate centrului universitar lasi, respectiv unitătilor sanitare regionale de tip IA si IB din acest centru.

2. Regiunea de Dezvoltare Sud-Est: spitalele din judetele Constanta, Brăila, Buzău, Galati, Tulcea si Vrancea sunt arondate centrului universitar Constanta, respectiv unitătilor sanitare regionale de tip IA si IB din acest centru.

3. Regiunile de Dezvoltare Ilfov si Sud Muntenia: spitalele din municipiul Bucuresti si judetul Ilfov, Arges, Dâmbovita, Prahova, Ialomita, Călărasi, Giurgiu si Teleorman sunt arondate centrului universitar Bucuresti, respectiv unitătilor sanitare regionale de tip IA si IB din municipiul Bucuresti.

4. Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia: spitalele din judetele Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt si Vâlcea sunt arondate centrului universitar Craiova, respectiv unitătilor sanitare regionale de tip IA si IB din acest centru.

5. Regiunea de Dezvoltare Vest: spitalele din judetele Timis, Arad, Caras-Severin si Hunedoara sunt arondate centrului universitar Timisoara, respectiv unitătilor sanitare regionale de tip IA si IB din acest centru.

6. Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest: spitalele din judetele Cluj, Bihor, Bistrita-Năsăud, Maramures, Satu Mare si Sălaj sunt arondate centrului universitar Cluj, respectiv unitătilor sanitare regionale de tip IA si IB din acest centru.

7. Regiunea de Dezvoltare Centru: spitalele din judetele Mures, Alba, Brasov, Covasna, Harghita si Sibiu sunt arondate centrului universitar Târgu Mures, respectiv unitătilor sanitare regionale de tip IA si IB din acest centru.

Art. 7. - Arondarea spitalelor la unitătile sanitare regionale de tip IA si IB din centrele universitare, în conformitate cu prevederile art. 5, se referă la situatia în care este necesar transferul unui pacient aflat în stare critică de la o unitate sanitară de tip II, III sau IV direct către o unitate sanitară regională de tip IA sau IB.

Art. 8. - Transferul unui pacient critic de la un spital municipal sau orăsenesc de nivel III ori IV poate fi organizat, dacă starea pacientului impune, direct către centrul regional de nivel I fără ca pacientul respectiv să fie transferat initial la spitalul judetean din judetul respectiv.

Art. 9. - În cazul în care spitalul în care se află pacientul este mai aproape de un centru regional diferit de cel la care spitalul respectiv este arondat, conform prezentului ordin, transferul poate fi organizat către centrul regional cel mai apropiat.

Art. 10. - În cazul în care transferul pacientului necesită interventia echipajelor de salvare aeriană, centrul regional la care se transferă pacientul poate fi diferit, după caz, de centrul regional la care spitalul în care se află pacientul este arondat, în conformitate cu protocoalele si prevederile legale în vigoare.

Art. 11. - Spitalele potential trimitătoare asigură permanent medicilor de gardă formularele si mijloacele necesare organizării transferului interclinic al pacientilor aflati în stare critică către un centru regional sau, după caz, către spitalul judetean din judetul respectiv sau dintr-un judet limitrof.

Art. 12. - În cazul interventiilor primare la cazurile critice, personalul de interventie va transporta pacientul direct către spitalul judetean din judetul respectiv sau către un spital judetean ori regional din alt judet dacă cele din urmă sunt mai apropiate sau au un nivel de competentă superior.

Art. 13. - În cazul interventiilor primare la pacientii aflati în stare critică, echipajele de urgentă prespitalicească vor evita transportul pacientilor respectivi la unităti sanitare de nivel de competentă III sau IV dacă unitătile respective nu sunt dotate corespunzător sau nu detin personalul necesar acordării asistentei de urgentă. În astfel de cazuri, echipajele de urgentă prespitalicească vor asigura transportul pacientului la cel mai apropiat spital competent pentru cazul respectiv, solicitând, la nevoie, echipaj medical avansat la întâlnire sau, după caz, interventia unui echipaj aerian de salvare.

Art. 14. - Autoritatea de sănătate publică, casele judetene de asigurări de sănătate si a municipiului Bucuresti, serviciile de asistentă medicală de urgentă prespitalicească si spitalele dintr-un judet/municipiul Bucuresti vor stabili protocoalele si procedurile de lucru privind interventia la cazurile critice si transportul pacientilor aflati în stare critică de la locul interventiei către unitătile sanitare din judetul respectiv sau din alte judete, având la bază principiul evacuării pacientilor aflati în stare critică în cel mai scurt timp posibil la spitalele cu competentele necesare acordării asistentei medicale de urgentă, investigării si aplicării tratamentului definitiv fără întârziere cauzată de opriri intermediare nejustificate.

Art. 15. - Spitalele si unitătile sanitare potential trimitătoare dintr-un judet vor semna protocoale de colaborare, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, privind transferul interclinic al pacientului aflat în stare critică, cu unitătile sanitare regionale la care sunt arondate la nivel regional, precum si cu unitătile sanitare potential primitoare, dacă acestea diferă de cele regionale la care au fost arondate.

Art. 16. - Autoritătile de sănătate publică, conducerile si personalul medical din unitătile sanitare cu paturi, precum si conducerile si personalul medical din serviciile de urgentă prespitalicească vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 17. - Nerespectarea prevederilor prezentului ordin duce la aplicarea sanctiunilor administrative, civile sau penale, după caz, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art. 18. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătătii publice,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

 

Bucuresti, 22 decembrie 2006.

Nr. 1.765.

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII PUBLICE

 

ORDIN

pentru aprobarea procedurii administrative de gestionare a sumelor intrate în contul Agentiei Nationale a Medicamentului în cazul întreruperii procedurii de autorizare de punere pe piată

 

Având în vedere art. 8 lit. a) din Ordonanta Guvernului nr. 125/1998 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale a Medicamentului, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 594/2002, cu completările si modificările ulterioare,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii Publice, văzând Referatul de aprobare nr. 8.356/2006, întocmit de Directia farmaceutică din cadrul Ministerului Sănătătii Publice,

ministrul sănătătii publice emite următorul ordin:

Art. 1. - Pe data prezentului ordin se aprobă procedura administrativă de gestionare a sumelor intrate în contul Agentiei Nationale a Medicamentului în cazul întreruperii procedurii de autorizare de punere pe piată, după cum urmează:

a) dacă un solicitant anuntă retragerea cererii de autorizare de punere pe piată după efectuarea plătilor aferente procedurii de autorizare de punere pe piată, taxa de autorizare de punere pe piată care trebuie plătită de solicitanti în conformitate cu prevederile art. 854 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, cu modificările si completările ulterioare, la depunerea cererii de autorizare de punere pe piată se virează de către Agentia Natională a Medicamentului la bugetul de stat;

b) dacă un solicitant anuntă retragerea cererii de autorizare de punere pe piată după efectuarea plătilor aferente procedurii de autorizare de punere pe piată, tariful de autorizare care trebuie plătit de solicitanti în conformitate cu prevederile anexei nr. 1a la Ordinul ministrului sănătătii nr. 407/2005 privind aprobarea tarifelor si tarifelor de urgentă pentru activitătile efectuate de Agentia Natională a Medicamentului, precum si a valorii cotizatiei de mentinere în vigoare a autorizatiei de punere pe piată se gestionează astfel:

- în cazul în care cererea de întrerupere a procedurii de autorizare de punere pe piată este depusă de solicitant în maximum 90 de zile de la efectuarea plătii, suma respectivă, la solicitarea acestuia, poate fi redirectionată pentru o altă plată datorată Agentiei Nationale a Medicamentului de solicitantul respectiv;

- în cazul în care cererea de întrerupere a procedurii de autorizare de punere pe piată este depusă de solicitant la Agentia Natională a Medicamentului după împlinirea a 90 de zile calendaristice de la efectuarea plătii, suma achitată rămâne la dispozitia Agentiei Nationale a Medicamentului.

Art. 2. - Agentia Natională a Medicamentului va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătătii publice,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

 

Bucuresti, 27 decembrie 2006.

Nr. 1.767.

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII PUBLICE

 

ORDIN

privind aprobarea Normelor pentru aplicarea unor prevederi ale Regulamentului nr. 141/2000/CE privind medicamentele orfane

 

Având în vedere:

- prevederile Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, cu modificările si completările ulterioare;

- Ordonanta Guvernului nr. 125/1998 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale a Medicamentului, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 594/2002, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii Publice, văzând Referatul de aprobare al Directiei farmaceutice nr. E.N. 8.501 din 29 decembrie 2006,

ministrul sănătătii publice emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Normele pentru aplicarea unor prevederi ale Regulamentului nr. 141/2000/CE privind medicamentele orfane, potrivit anexei care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului sănătătii nr. 1.063/2003 pentru aprobarea Normelor privind stabilirea criteriilor pentru desemnarea unui medicament ca medicament orfan si a modului de autorizare de punere pe piată a acestuia,

publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 9 decembrie 2003.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

*

Prezentul ordin creează cadrul pentru aplicarea Regulamentului nr. 141/2000/CE al Parlamentului European si Consiliului din 16 decembrie 1999 privind medicamentele orfane (OJ L 18 din 22 ianuarie 2000, p. 1-5).

 

Ministrul sănătătii publice,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

 

Bucuresti, 29 decembrie 2006.

Nr. 1.807.

 

anexă

 

NORME

pentru aplicarea unor prevederi ale Regulamentului nr. 141/2000/CE privind medicamentele orfane

 

Art. 1. - Reprezentantul României în Comitetul prevăzut la art. 4 alin. (3) din Regulamentul nr. 141/2000/CE privind medicamentele orfane, denumit în continuare Regulament, este propus de presedintele Agentiei Nationale a Medicamentului si supus spre aprobare consiliului de administratie al acesteia.

Art. 2. - Cererea acceptată de Agentia Natională a Medicamentului cu nerespectarea art. 8 alin. (1) din Regulament este nulă.

Art. 3. - Autoritatea natională competentă să realizeze informarea prevăzută la art. 8 alin. (2) si actualizarea informatiilor prevăzute la art. 9 alin. (2) din Regulament este Agentia Natională a Medicamentului.