MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 175 (XIX) - Nr. 459         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 6 iulie 2007

 

SUMAR

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

            1.361 /C/1.016. - Ordin al ministrului justitiei si al ministrului sănătătii publice privind asigurarea asistentei medicale persoanelor private de libertate aflate în custodia Administratiei Nationale a Penitenciarelor

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL JUSTITIEI

Nr. 1.361/C din 4 iunie 2007

MINISTERUL SĂNĂTĂTII PUBLICE

Nr. 1.016 din 11 iunie 2007

 

ORDIN

privind asigurarea asistentei medicale persoanelor private de libertate

aflate în custodia Administratiei Nationale a Penitenciarelor

 

Având în vedere prevederile art. 50-52 din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal si ale art. 23 din Hotărârea Guvernului nr. 1.897/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, ale Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003 si ale Ordinului ministrului sănătătii nr. 386/2004 privind aprobarea Normelor de aplicare a Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003, precum si ale Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, cu modificările si completările ulterioare,

            în temeiul art. 6 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 83/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii Publice,

ministrul justitiei si ministrul sănătătii publice emit următorul ordin:

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

            Art. 1. - (1) În sensul prezentului ordin, expresiile de mai jos au următoarele semnificatii:

            a) persoană privată de liberate - persoana aflată în executarea unei pedepse privative de libertate, a unei măsuri educative de internare într-un centru de reeducare sau aflată în arest preventiv;

b) interventie medicală - orice examinare, tratament medical în scop preventiv, terapeutic sau de reabilitare;

c) asistentă medicală primară - furnizarea îngrijirilor de sănătate cuprinzătoare, de prim-contact, indiferent de natura problemei de sănătate, în contextul unei relatii continue cu pacientii, în prezenta bolii sau în absenta acesteia;

d) asistentă medicală de urgentă - totalitatea serviciilor medicale acordate în conditii critice care pun în pericol viata pacientului;

e) asistentă medicală de specialitate - furnizarea de servicii medicale clinice si paraclinice în regim ambulatoriu.

(2) În ceea ce priveste dispozitiile prezentului ordin referitoare la prevenirea si combaterea tuberculozei activ-evolutive pulmonare sPextrapulmonare, expresiile de mai jos au următoarele semnificatii:

a) caz de tuberculoză - bolnavul cu simptome si semne sugestive de tuberculoză, confirmată bacteriologic si/sau histopatologic, la care este obligatorie instituirea tratamentului antituberculos, ori bolnavul care nu are confirmare bacteriologică sau histologică, dar are un context clinic si paraclinic compatibil cu tuberculoza si pentru care medicul specialist decide administrarea unui tratament antituberculos;

b) vindecat - pacientul confirmat bacteriologic, cu tratament corect efectuat, care are cel putin două controale de spută negative, dintre care unul în ultima lună de tratament;

c) bolnav de tuberculoză devenit necontagios - bolnavul cu două controale bK succesive microscopic negative.

Art. 2. - Persoanele private de libertate sunt asigurate, cu plata contributiei pentru asigurări sociale de sănătate din bugetul unitătii, în conditiile legii.

Art. 3. - (1) Dreptul la asistentă medicală al persoanelor private de libertate este garantat.

(2) Persoanele private de libertate beneficiază în mod gratuit de asistentă medicală si medicamente.

(3) Serviciile de asistentă medicală si medicamentele sunt asigurate din Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate, din fondul unitătilor din sistemul administratiei penitenciare, aprobate cu această destinatie, si din alte surse, potrivit legii.

Art. 4. -Asigurarea stării de sănătate a persoanelor private de libertate este responsabilitatea întregului personal al adminstratiei penitenciare.

Art. 5. - Prin asistentă medicală, în sensul prezentului ordin, se întelege aplicarea tuturor măsurilor profilactice, curative si recuperatorii pentru asigurarea stării de sănătate.

Art. 6. - Pentru asigurarea asistentei medicale persoanelor private de libertate, în cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor functionează o retea sanitară, care cuprinde: cabinete de medicină primară, cabinete de medicină dentară, infirmerii, cabinete si ambulatorii de specialitate si penitenciare-spital.

Art. 7. - Administratia Natională a Penitenciarelor dotează cabinetele medicale, infirmeriile, penitenciarele-spital si ambulatoriile de specialitate cu aparatura, instalatiile tehnico-medicale, instrumentarul, medicamentele, cazarmamentul si echipamentele necesare, potrivit normelor Ministerului Sănătătii Publice si normelor proprii.

Art. 8. - Reteaua sanitară a Administratiei Nationale a Peniteciarelor are încadrat personal calificat, respectiv medici, farmacisti, biologi, biochimisti, psihologi, personal sanitar mediu, personal sanitar auxiliar, personal de deservire, potrivit normelor Ministerului Sănătătii Publice si Administratiei Nationale a Penitenciarelor.

Art. 9. - (1) Orice persoană privată de libertate are dreptul la respectarea demnitătii umane si la un tratament nediscriminatoriu.

(2) Interventiile medicale se efectuează numai cu acordul persoanei private de libertate.

 

CAPITOLUL II

Asistenta medicală

SECTIUNEA 1

Organizarea activitătii de asistentă medicală primară

 

Art. 10. - (1) Asistenta medicală primară pentru persoanele private de libertate se asigură în cabinete organizate în acest scop la nivelul fiecărei unităti penitenciare.

(2) Personalul medico-sanitar furnizează servicii de asistentă medicală primară numai persoanelor private de libertate.

(3) Personalul medico-sanitar se subordonează medicului-sef, care se subordonează conducerii unitătii penitenciare numai din punct de vedere administrativ, iar pe linie profesională se subordonează directorului de penitenciar-spital căruia îi este arondată unitatea.

(4) Programul de activitate al personalului medical din unitătile penitenciare este întocmit de către medicul-sef si este vizat de către directorul penitenciarului-spital.

(5) Programul de lucru al medicilor este de 7 ore, în zile lucrătoare.

(6) În penitenciarele unde îsi desfăsoară activitatea cel putin 2 medici, asistenta medicală va fi asigurată în program alternativ, dimineata si după-amiaza.

(7) Numărul de asistenti medicali angajati si programul acestora vor fi prevăzute astfel încât să poată fi asigurată asistenta medicală permanentă.

Art. 11. - Personalul cabinetului medical îndeplineste următoarele activităti:

a) acordă asistentă medicală de urgentă în caz de boală sau accident;

b) acordă asistentă medicală generală, profilactică si curativă;

c) asigură controlul medical la primire, transfer si eliberare din penitenciar;

d) asigură controlul medical periodic conform legislatiei în vigoare;

e) urmăreste evolutia stării de sănătate a persoanelor private de libertate si aplică măsurile terapeutice necesare;

f) aplică măsuri de prevenire si combatere a bolilor transmisibile conform legislatiei sanitare în vigoare;

g) analizează cauzele de îmbolnăvire care determină incapacitate temporară de muncă, propunând măsuri pentru eliminarea sau reducerea acestor cauze;

h) acordă îngrijiri medicale în infirmerie cazurilor de îmbolnăvire care necesită supraveghere medicală permanentă si care nu impun internarea în spital;

i) recomandă internarea în unităti spitalicesti, în situatia în care nu are posibilităti de diagnostic si tratament, precum si în caz de boli transmisibile pentru care internarea este obligatorie;

j) întocmeste necesarul de medicamente si materiale sanitare pentru buna desfăsurare a activitătii medicale;

k) urmăreste respectarea strictă a normelor de igienă în toate sectoarele unitătii si la locurile de muncă, înstiintând conducătorul unitătii de detinere privind eventualele disfunctionalităti;

l) desfăsoară activităti de educatie sanitară în vederea însusirii de către persoanele private de libertate a cunostintelor necesare cu privire la igiena individuală si colectivă, igiena mediului, prevenirea îmbolnăvirilor si pentru formarea deprinderilor igienice.

Art. 12. - Medicul de unitate are obligatia de a întocmi:

a) documentatia medicală necesară prezentării la comisia de expertiză a capacitătii de muncă în vederea pensionării pe motiv de boală sau revizuirii deciziei asupra capacitătii de muncă;

b) documentatia medicală necesară prezentării la comisia de evaluare a persoanelor cu handicap în vederea încadrării într-o categorie de persoane cu handicap sau reevaluării gradului de handicap;

            c) referate medicale.

 

SECTIUNEA a 2-a

Măsuri la primirea în penitenciar

 

Art. 13. - (1) La primirea într-o unitate penitenciară persoanele private de libertate nou-intrate, venite prin transfer, reprimite de la organele de cercetare penală, din întreruperea executării pedepsei, după evadare sau la prezentarea din învoire sunt supuse următoarelor măsuri:

a) examinarea clinică sumară cu scopul depistării cazurilor de boli infectocontagioase si parazitare sau a oricăror alte boli care impun supraveghere medicală;

b) depistarea semnelor evidente de agresiune;

c) depistarea semnelor evidente de consum de droguri;

d) aplicarea măsurilor igienico-sanitare adaptate fiecărui caz;

e) efectuarea îmbăierii;

f) echiparea completă cu tinută civilă curată, personală sau asigurată de către administratia unitătii de detinere, inclusiv cu obiecte de toaletă individuală.

(2) Datele mentionate la alin. (1) lit. a), b) si c) vor fi consemnate în fisa de triaj la depunere, care face parte integrantă din dosarul medical.

Art. 14. - (1) După echipare, persoanele private de libertate nou-intrate sau venite din întreruperea executării pedepsei sunt cazate separat de celelalte persoane, în sectia de observare-carantinare, pentru efectuarea carantinei de 21 de zile, respectându-se următoarele reguli igienico-sanitare:

a) servirea mesei, spălarea si depozitarea veselei se asigură separat;

b) Îmbăierea, schimbarea lenjeriei de corp si a cazarmamentului, precum si spălarea acestora se efectuează separat.

(2) În perioada de carantină, personalul medico-sanitar supraveghează starea de sănătate a persoanelor private de libertate, modul în care se respectă regulile de igienă individuală si colectivă si desfăsoară activităti de educatie pentru sănătate.

Art. 15. - (1) În situatia prezentării pentru primirea în unitate a unei persoane private de libertate bolnave care necesită internare în spital, personalul medico-sanitar recomandă internarea într-un penitenciar-spital sau, după caz, în spitalul cel mai apropiat din reteaua Ministerului Sănătătii Publice ori a altor ministere cu retea sanitară proprie, consemnând recomandarea în fisa medicală.

(2) Internarea se va realiza de către organul care l-a prezentat.

Art. 16. - (1) În termen de 72 de ore de la primire se efectuează vizita medicală. Aceasta constă în: anamneză, examinare clinică si întocmirea fisei de examinare medicală la depunere, parte integrantă a dosarului medical, în care se înscriu constatările obiective privind starea clinică normală sau patologică, formula dentară, tatuajele, semnele particulare deosebite si, de asemenea, se consemnează declaratia persoanei private de libertate cu privire la relele tratamente, accidentele anterioare primirii în penitenciar si antecedentele personale patologice.

(2) Vizita medicală se consemnează în registrul de consultatii pentru nou-intrati.

(3) În cazul în care este necesar, se efectuează vaccinarea persoanei în cauză, conform dispozitiilor legale în vigoare.

(4) La recomandarea medicului, pentru precizarea diagnosticului se efectuează examinări medicale de specialitate, clinice si paraclinice.

Art. 17. - La sfârsitul perioadei de carantină, pe baza examinărilor clinice si investigatiilor paraclinice, se consemnează starea de sănătate si se stabileste aptitudinea de muncă. Toate acestea se înscriu în fisa de examinare medicală la primire.

 

SECTIUNEA a 3-a

Asistenta medicală primară

 

Art. 18. - (1) Serviciile furnizate în cadrul asistentei medicale primare sunt următoarele:

a) interventii de primă necesitate în urgentele medico-chirurgicale;

b) asistenta curentă a solicitărilor acute;

c) monitorizarea bolilor cronice, care cuprinde: supraveghere medicală activă pentru cele mai frecvente boli cronice, prescriptii de tratament medicamentos si/sau igienico-dietetic, coordonarea evaluărilor periodice efectuate de către medici de altă specialitate decât cea de medicină de familie;

d) servicii medicale preventive, precum: imunizări, monitorizarea evolutiei sarcinii si lăuziei, depistarea activă a riscului de îmbolnăvire pentru diverse afectiuni la persoanele cu risc crescut.

(2) Asistenta medicală primară este acordată de medici de familie cu drept de liberă practică, în conformitate cu prevederile Contractului-cadru privind conditiile acordării asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 312/1999, cu modificările ulterioare, si ale normelor metodologice de aplicare ale acestuia, aprobate prin Ordinul presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate si al presedintelui Colegiului Medicilor din România nr. 143/792/1999, cu modificările ulterioare.

Art. 19. - Persoanele private de libertate sunt prezentate la cabinetul medical la cerere sau conform unei programări, efectuată de către medic în cazul bolnavilor aflati în tratament sau dispensarizati, respectându-se criteriile de separatie.

Art. 20. - (1) Fiecare consultatie se înscrie în registrul de consultatii si, cronologic, în fisele de evolutie clinică, parte integrantă din dosarul medical. Tratamentele injectabile si interventiile de mică chirurgie se consemnează în registrul de tratamente.

(2) Finalizarea consultatiei se realizează prin semnarea si parafarea de către medic a înscrisurilor din evidentele mentionate.

(3) Scutirile, incapacitatea temporară de muncă sau schimbarea aptitudinii de muncă sunt consemnate de către seful sectiei de detinere în evidentele operative.

Art. 21. - Codificarea cazurilor noi de îmbolnăvire se face conform reglementărilor în vigoare ale Ministerului Sănătătii Publice, numai în situatiile când se precizează diagnosticul unei noi îmbolnăviri. Dacă se constată mai multe afectiuni, se codifică fiecare dintre acestea.

Art. 22. - Rezultatele analizelor de laborator si ale examenelor de specialitate efectuate pentru stabilirea diagnosticului se păstrează în dosarul medical, în ordine cronologică.

Art. 23. - Toate cazurile de internare în spital sau în infirmeria unitătii se înregistrează în Registrul de internări în spital si infirmerie, specificându-se: data internării, diagnosticul de internare, data externării, diagnosticul de externare, durata spitalizării si unde a fost internat - infirmerie, penitenciar-spital, spital din reteaua Ministerului Sănătătii Publice sau a altor ministere cu retea sanitară proprie.

 

SECTIUNEA a 4-a

Asistenta medicală de urgentă

 

Art. 24. - (1) Urgentele medico-chirurgicale sunt prezentate la cabinetul medical de îndată, unde vor fi examinate de către medicul aflat la cabinet; în lipsa medicului, asistentul medical care asigură permanenta va lua măsurile care se impun, potrivit competentei, si va anunta medicul-sef.

(2) Urgentele grave medico-chirurgicale, la care transportul la cabinetul medical ar putea agrava starea pacientului, vor fi consultate în primă instantă la fata locului de către un cadru medical care va decide deplasarea pacientului.

(3) Pentru diminuarea timpului de interventie în cazul unei urgente medico-chirurgicale grave, prin grija directorului penitenciarului si a medicului-sef, personalul de supraveghere va fi instruit să acorde primul ajutor prompt si eficient până la sosirea personalului specializat.

(4) Urgentele medico-chirurgicale care nu pot fi rezolvate în unitate se internează în spitalul cel mai apropiat, cu înstiintarea conducerii penitenciarului privind situatia ivită, în vederea asigurării mijlocului de transport si a escortei necesare.

(5) În situatia în care personalul medico-sanitar nu poate ajunge în timp util sau în cazul în care urgenta se produce în afara orelor de program al medicilor, directorul unitătii de detinere sau înlocuitorul acestuia decide transportul de urgentă al bolnavului, cu mijloace proprii sau apelând la sistemul national de servicii medicale de urgentă si prim ajutor calificat, către unitatea sanitară cea mai apropiată specializată în rezolvarea urgentelor medico-chirurgicale.

Art. 25. - Pentru acordarea primului ajutor în caz de urgentă medicală la locurile de muncă si în mijloacele de transport, acestea se dotează cu truse de urgentă, asigurate de beneficiarul fortei de muncă, respectiv de către unităti, aflate în gestiunea personalului de pază, escortare si supraveghere.

 

SECTIUNEA a 5-a

Asistenta medicală în infirmerie

Art. 26. - (1) În fiecare penitenciar functionează o infirmerie formată din camere separate, cu circuite functionale distincte, având paturi la un singur rând, pentru internarea bolnavilor cu afectiuni acute si cronice reacutizate care necesită supraveghere medicală, pentru izolarea celor cu afectiuni infectocontagioase, respiratorii si pentru tratamentul bolnavilor cu afaceri judiciare suferinzi de tuberculoză si pentru refuzul de hrană.

(2) Internarea bolnavilor în infirmerie se face numai la indicatia medicului. Internarea se consemnează în fisa de internare în infirmerie, care face parte integrantă din dosarul medical, si în evidentele operative de pe sectie.

(3) Pacientilor internati li se completează, în primele 24 de ore, fisa de internare în infirmerie.

(4) Vizita medicală se efectuează zilnic, evolutia bolii fiind mentionată în fisa de internare în infirmerie.

(5) Prescrierea medicamentelor pentru bolnavii internati în infirmerie se consemnează în fisa de internare în infirmerie si în registrul de consultatii, la data când sunt eliberate, bolnavul semnând în fisă pentru primirea medicatiei la externare. Pentru zilele de sâmbătă, duminică si sărbători legale medicatia poate fi prescrisă pentru 72 de ore. Administrarea medicamentelor în infirmerie se face strict supravegheat.

(6) Acordarea regimului alimentar se stabileste în functie de afectiune, conform recomandărilor medicului si normelor legale în vigoare privind hrănirea persoanelor private de libertate.

Art. 27. - Datele de identificare, diagnosticul la internarea si externarea din infirmerie, starea la iesire si zilele de incapacitate temporară de muncă se înregistrează în Registrul de internări în spital si infirmerie, fisele de internare în infirmerie având numărul corespunzător al înregistrării.

Art. 28. - Fisele de internare în infirmerie, făcând parte din dosarul medical, însotesc persoana privată de libertate la orice transfer. Pentru a avea o evidentă a cazurilor internate în infirmerie, copiile fiselor de internare în infirmerie se păstrează la cabinetul medical, îndosariate cronologic.

 

SECTIUNEA a 6-a

Asistenta medicală de specialitate din ambulatoriu

 

Art. 29. - (1) Asistenta medicală de specialitate, clinică si paraclinică, se realizează la nivelul cabinetelor de specialitate din unele unităti penitenciar si în ambulatoriile din structura penitenciarelor-spital, de către medici de specialitate cu aviz de liberă practică. De asemenea, asistenta medicală de specialitate poate fi acordată si în ambulatoriile de specialitate apartinând Ministerului Sănătătii Publice ori ale altor structuri medicale apartinând ministerelor cu retea sanitară proprie aflate în relatii contractuale cu o casă de asigurări de sănătate.

(2) Serviciile de asistentă medicală de specialitate din ambulatoriu se acordă la recomandarea medicului curant, în baza unui bilet de trimitere, în conformitate cu prevederile Contractului-cadru privind conditiile acordării asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate si ale normelor metodologice de aplicare a acestuia.

 

SECTIUNEA a 7-a

Asistenta medicală dentară

 

Art. 30. - (1) Serviciile de medicină dentară sunt acordate de medicii de medicină dentară cu aviz de liberă practică, prin cabinetele de medicină dentară din penitenciare, centre de reeducare si penitenciare-spital, organizate exclusiv pentru persoanele private de libertate.

(2) Cabinetele de medicină dentară vor fi încadrate cu asistent de medicină dentară.

(3) Laboratoarele de tehnică dentară se vor organiza pe lângă cabinetele de medicină dentară.

Art. 31. - (1) Toate serviciile de medicină dentară preventivă, tratamentele odontale, parodontale si chirurgicale prevăzute în Contractul-cadru privind conditiile acordării asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate si în normele metodologice de aplicare a acestuia, precum si radiografiile dentare sunt gratuite. Orice alt tratament de medicină dentară solicitat de persoanele private de libertate se va efectua contra cost.

(2) Costul complicatiilor survenite ca urmare a refuzului persoanei private de libertate de a-i fi tratată o afectiune incipientă se va suporta de către aceasta.

(3) Tratamentele protetice sunt asigurate conform prevederilor normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind conditiile acordării asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.

(4) Contravaloarea contributiei personale pentru lucrările protetice se suportă de către persoana privată de libertate.

(5) În situatia în care persoana privată de libertate si-a pierdut mai mult de 50% din functia masticatorie în perioada detentiei si se constată că nu are nicio posibilitate financiară, contravaloarea contributiei personale va fi suportată din bugetul unitătii în care execută pedeapsa, în limita fondurilor alocate.

(6) În cazul în care lucrarea protetică este necesară ca urmare a unui accident produs în timpul, din cauza si în legătură cu munca la care a fost repartizată persoana privată de libertate sau din culpa dovedită a angajatilor Administratiei Nationale a Penitenciarelor, contravaloarea acesteia se suportă, de asemenea, din bugetul unitătii.

Art. 32. - Prezentarea la consultatie se face conform programării întocmite de medicul de medicină dentară, cu exceptia cazurilor urgente, când asistenta de specialitate se acordă de îndată. Urgentele chirurgicale oro-maxilo-faciale sunt transportate la cea mai apropiată unitate sanitară cu serviciu de specialitate.

Art. 33. - Medicul de medicină dentară are si următoarele atributii:

a) stabileste formula dentară la primirea si la liberarea din penitenciar si o consemnează în fisa medicală;

b) consemnează în fisa medicală a detinutului consultatiile si tratamentele dentare efectuate;

c) execută lucrări protetice în laboratorul unitătii sau într-un laborator exterior cu care încheie contract;

d) întocmeste devizul pentru eventuala plată a serviciului furnizat.

Art. 34. - (1) Persoanele private de libertate care necesită si solicită efectuarea unor lucrări protetice partial decontate din Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate pot fi transferate, pe baza unei programări prealabile, într-o unitate dotată cu laborator de tehnică dentară si al cărei cabinet de medicină dentară se află în relatie contractuală cu casa de asigurări de sănătate.

(2) Persoanele private de libertate aflate în penitenciarele unde nu sunt organizate laboratoare de tehnică dentară si care solicită în scris lucrări protetice suportate integral din fonduri personale pot beneficia de servicii protetice în unitatea respectivă prin încheierea unui contract de colaborare cu un laborator exterior.

 

SECTIUNEA a 8-a

Asistenta medicală spitalicească

 

Art. 35. - (1) Serviciile medicale spitalicesti se realizează prin internare în penitenciarele-spital, precum si în alte unităti sanitare de profil acreditate, aflate în relatii contractuale cu o casă de asigurări de sănătate.

(2) Serviciile medicale spitalicesti se acordă de către medici de specialitate cu aviz de liberă practică, în conformitate cu prevederile Contractului-cadru privind conditiile acordării asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate si ale normelor metodologice de aplicare a acestuia.

(3) Internarea persoanelor private de libertate se face în baza biletului de internare tip casa de asigurări, având stampila unitătii, eliberat de către medicul curant, din proprie initiativă, la recomandarea medicului specialist sau prin decizie a organului judiciar.

(4) În cursul spitalizării se acordă servicii medicale preventive, curative, de recuperare si/sau paleative.

Art. 36. - (1) Solicitarea de internare în penitenciarele-spital se face prin notă telefonică sau fax, semnată de directorul penitenciarului si de medic, ori prin e-mail, specificându-se datele de identificare, diagnosticul, faptul că este transportabil fără a i se pune viata în pericol si cu ce mijloc se efectuează transportul.

(2) Aprobarea de internare va fi dată de către directorul penitenciarului-spital sau de către înlocuitorul acestuia.

(3) În cazul în care se refuză internarea de către penitenciarul-spital, unitatea anuntă situatia apărută Directiei medicale din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor, dacă refuzul se consideră nejustificat.

(4) Dacă medicul curant consideră internarea ca fiind absolut necesară pentru sănătatea persoanei private de libertate si aceasta o refuză, va cere transferul pacientului la penitenciarul-spital, unde va fi tinut sub observatie în sectia de tranzit si va primi medicatia necesară.

 

SECTIUNEA a 9-a

Asistenta medicală a femeii gravide

 

Art. 37. - (1) Medicul de la locul de detentie trebuie să ia în evidentă persoana privată de libertate gravidă încă de la primirea în penitenciar; aceasta va fi dispensarizată potrivit recomandărilor medicului specialist de obstetrică-ginecologie, cu respectarea normelor metodologice elaborate de Ministerul Sănătătii Publice, si va fi vaccinată antitetanic, conform legislatiei sanitare în vigoare.

(2) Persoana privată de libertate gravidă va beneficia pe perioada sarcinii de regim alimentar si de conditii de muncă potrivit normelor legale.

(3) Persoana privată de libertate gravidă cu evolutie normală a sarcinii va fi internată cu 30 de zile anterioare datei probabile a nasterii într-o sectie de specialitate a unui penitenciar-spital.

(4) Penitenciarul-spital în care se află persoana privată de libertate gravidă va lua măsuri pentru ca nasterea copilului să se realizeze într-un spital din reteaua Ministerului Sănătătii Publice.

(5) Penitenciarul-spital va asigura conditiile necesare pentru ca mama condamnată, la solicitarea acesteia, să îsi poată îngriji copilul până la împlinirea vârstei de un an.

Art. 38. - Persoanele private de libertate gravide care au născut si au copii mai mici de un an la locul de detinere sunt cazate separat, nu pot munci în mediu toxic sau vătămător, nu li se poate prelungi ziua de muncă peste 8 ore si li se asigură hrana pentru ele si copii potrivit normelor legale.

Art. 39. - (1) Copiilor aflati în îngrijirea mamelor private de libertate li se asigură vaccinările conform Programului national de vaccinări al Ministerului Sănătătii Publice.

(2) Asistenta medicală si urmărirea dezvoltării fizice si psihomotorii a copilului prin examene de bilant se fac de către un medic de familie, cu respectarea prevederilor Contractului-cadru privind conditiile acordării asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate si ale normelor metodologice de aplicare a acestuia.

 

SECTIUNEA a 10-a

Asistenta medicală a persoanelor aflate în refuz de hrană

 

            Art. 40. - În cazul în care o persoană privată de libertate refuză să primească hrana, medicul locului de detinere explică celui în cauză consecintele deciziei sale asupra stării de sănătate.

            Art. 41. - Persoana privată de libertate aflată în refuz de hrană va fi transferată într-o cameră de infirmerie special destinată acestui scop.

            Art. 42. - Din ziua intrării în refuz de hrană, medicul examinează persoana privată de libertate zilnic sau ori de câte ori este necesar, consemnând evolutia stării de sănătate în fisa de urmărire a detinutilor aflati în refuz de hrană, care face parte integrantă din dosarul medical, si într-un registru anume destinat.

            Art. 43. - Toate manevrele medicale pentru refacerea stării de sănătate a persoanelor private de libertate, aflate în refuz de hrană, se efectuează cu acordul acestora, atât timp cât sunt constiente si au discernământul păstrat.

            Art. 44. - În situatia în care starea sănătătii se agravează din cauza refuzului de hrană sau a unor afectiuni preexistente, persoana privată de libertate va fi transferată sau, după caz, internată într-o unitate spitalicească.

 

SECTIUNEA a 11-a

Asistenta medicală în timpul executării unei sanctiuni disciplinare

 

            Art. 45. - Persoanele care execută măsuri disciplinare beneficiază în continuare de asistentă medicală.

            Art. 46. - Avizul medicului este obligatoriu în cazul aplicării sanctiunii cu izolarea asupra unei persoane private de libertate.

            Art. 47. - Medicul de unitate vizitează zilnic persoanele private de libertate aflate în executarea măsurilor disciplinare cu izolare, propunând conducerii unitătii suspendarea măsurii disciplinare în cazul în care evolutia stării de sănătate a acestora o

impune.

 

SECTIUNEA a 12-a

Asistenta medicală în caz de transfer

 

            Art. 48. - Persoanelor private de libertate sosite în penitenciar prin transfer, imediat după identificare si perchezitie li se aplică măsurile prevăzute la art. 13.

            Art. 49. - (1) În vederea transferării într-un alt penitenciar al Administratiei Nationale a Penitenciarelor sau în centre de retinere si arestare preventivă ce functionează în subordinea Ministerului Internelor si Reformei Administrative, serviciul, compartimentul sau biroul evidentă, după caz, organizat la nivelul fiecărei unităti penitenciare, prezintă cabinetului medical, cu cel putin 24 de ore înainte de data transferului, tabelul cu persoanele private de libertate ce urmează a fi transferate.

            (2) Persoanele prevăzute la alin. (1) sunt examinate clinic, diagnosticul si aptitudinea de muncă consemnându-se în registrul de consultatii, precum si în fisa de examinare medicală la transfer si liberare, parte integrantă a dosarului medical.

(3) Dosarul medical însoteste persoana privată de libertate, fiind atasat la dosarul individual al acesteia.

Art. 50. - Cazurile care prezintă afectiuni acute, sunt suspecti, contacti sau bolnavi de o afectiune infectocontagioasă, în pusee evolutive ale unor boli cronice sau în stare gravă, nu vor fi transferate într-un alt penitenciar.

Art. 51. - Transferul nu se efectuează în situatia în care penitenciarul este în carantină, persoanele private de libertate nu au terminat carantina de 21 de zile sau în cazul în care transferul pune în pericol sănătatea acestora.

Art. 52. - Persoanelor private de libertate care sunt transferate si sunt în evidentă cu afectiuni la care întreruperea tratamentului pune în pericol starea de sănătate li se asigură medicatia pe perioada transferului.

Art. 53. - Bolnavii cu afectiuni infectocontagioase se transferă în vederea internării la penitenciarul-spital numai cu ambulantele.

Art. 54. - Personalul medico-sanitar vizitează zilnic persoanele private de libertate aflate în tranzit, care beneficiază de asistentă medicală în aceleasi conditii ca si cei din unitatea în care efectuează tranzitul.

 

SECTIUNEA a 13-a

Asistenta medicală la liberare

 

Art. 55. - La liberare, persoanele private de libertate sunt examinate medical, se actualizează formula dentară, iar concluziile se înscriu în registrul de consultatii si în fisa de examinare medicală la transfer si liberare, care face parte integrantă din dosarul medical. Dosarul medical se arhivează si se păstrează la cabinetul medical.

Art. 56. - (1) La liberarea unei persoane private de libertate care este în tratament pentru o boală infectioasă sau a fost contact cu o boală infectioasă se anuntă autoritatea de sănătate publică în a cărei zonă teritorială îsi are domiciliul.

(2) Anuntarea se face prin adresă scrisă cu confirmare de primire, de către medicul-sef, prin serviciul secretariat. Copia adresei si confirmarea de primire sunt atasate la fisa de examinare medicală la transfer si liberare, care face parte integrantă din dosarul medical.

Art. 57. - (1) În cazul persoanelor private de libertate dependente de droguri, incluse într-un program integrat de tratament, se anuntă prin adresă scrisă managerul de caz din cadrul Agentiei Nationale Antidrog. Copia adresei si confirmarea de primire sunt atasate la dosarul medical.

(2) Anuntarea se face si în cazul în care persoana nu a terminat tratamentul medical la care a fost obligată prin hotărâre judecătorească.

Art. 58. - La solicitarea acesteia, persoana privată de libertate ce urmează a fi liberată primeste un referat medical continând date privind evolutia stării de sănătate pe perioada detentiei sau, la cerere, copia dosarului medical.

Art. 59. - În cazul în care starea sănătătii o impune sau persoana privată de libertate care urmează a fi liberată se află deja, din motive de boală, într-un penitenciar-spital, cu acordul acesteia, va fi internată într-o unitate spitalicească apartinând Ministerului Sănătătii Publice sau altor ministere cu retea sanitară proprie.

 

SECTIUNEA a 14-a

Acordarea medicamentelor

 

Art. 60. - (1) Persoanele private de libertate beneficiază gratuit de medicamentele prevăzute în Nomenclatorul produselor medicamentoase de uz uman aprobat de Agentia Natională a Medicamentului.

(2) Persoanele private de libertate beneficiază de următoarele categorii de medicamente:

a) medicamente gratuite prin programele nationale de sănătate finantate de la bugetul de stat;

b) medicamente cu si fără contributie personală decontate din Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate;

c) medicamente care nu sunt incluse pe listele de medicamente compensate sau gratuite din Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate, a căror valoare va fi suportată integral din fondurile unitătilor din sistemul Administratiei Nationale a Penitenciarelor, aprobate cu această destinatie;

d) medicamente, produse naturiste sau suplimente nutritive achizitionate din fonduri proprii.

Art. 61. - Prescrierea medicamentelor se face numai de către medici, în limita specialitătii acestora, cu exceptia medicilor aflati în relatii contractuale cu casa de asigurări de sănătate ca medici de familie, care pot prescrie si alte medicamente, la recomandarea specialistilor din unitătile medicale ambulatorii sau spitalicesti, conform prevederilor Contractului-cadru privind conditiile acordării asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate si ale normelor metodologice de aplicare a acestuia.

Art. 62. - Medicamentele cu si fără contributie personală decontate din Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate sunt prescrise pe formulare speciale eliberate de către casa de asigurări de sănătate. Numărul de medicamente si perioada pentru care sunt prescrise unui bolnav în cadrul unei consultatii - în afectiuni acute, subacute sau cronice - sunt stabilite prin Contractul-cadru privind conditiile acordării asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate si prin normele metodologice de aplicare a acestuia.

Art. 63. - Medicamentele se eliberează prin cabinetele medicale de unitate; detinutul semnează de primire în registrul de consultatii pentru medicamentele achizitionate din fondurile unitătilor penitenciare si în registrul de medicamente personale pentfu medicamentele cu si fără contributie personală decontate din Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate, precum si pentru cele achizitionate de detinut din fonduri proprii.

Art. 64. - (1) Toate medicamentele sunt administrate de către personalul medico-sanitar.

(2) Administrarea medicamentelor antidiabetice, tuberculostatice, antiepileptice, antipsihotice, anxiolitice, hipnotice si sedative, precum si a altor medicamente la recomandarea medicului se face strict supravegheat, în functie de caz. Detinutul semnează pentru primirea acestor medicamente, la fiecare administrare, într-o evidentă specială. Art. 65. - (1) La nivelul fiecărui cabinet medical de unitate se constituie aparatul de urgentă conform baremului prevăzut în anexa nr. 1. Completarea baremului se face pe baza condicii de prescriptii medicale de la punctul de lucru farmaceutic, iar pentru medicamentele eliberate detinutul va semna de primire în registrul de consultatii.

(2) Medicamentele eliberate de la aparatul de urgentă nu vor depăsi doza necesară pentru 24 de ore, cu exceptia zilelor de sâmbătă, duminică si sărbători legale.

(3) Contravaloarea medicamentelor va fi suportată din fondurile bugetare ale unitătii si din sumele provenite de la casa de asigurări de sănătate în baza contractului încheiat pentru serviciile medicale acordate, conform prevederilor legale în vigoare.

Art. 66. - (1) Persoanele private de libertate pot achizitiona medicamente, produse naturiste sau suplimente nutritive numai la recomandarea unui medic consultant, cu avizul medicului unitătii, în baza unei prescriptii medicale întocmite în două exemplare, un exemplar însotind în mod obligatoriu medicamentele achizitionate.

(2) Medicamentele sunt achizitionate prin grija unitătii, fără a afecta cuantumul săptămânal al sumelor din care persoanele private de libertate pot efectua cumpărături.

(3) Produsele medicamentoase trebuie să fie prevăzute în Nomenclatorul produselor medicamentoase de uz uman aprobat de Agentia Natională a Medicamentului.

Art. 67. - Medicamentele achizitionate se înregistrează la cabinetul medical în Registrul de medicamente personale detinuti si se gestionează separat de medicamentele unitătii.

Art. 68. - La eliberarea medicamentelor personale, detinutul va semna pentru cantitatea primită în Registrul de medicamente personale detinuti.

Art. 69. - În caz de transfer sau liberare, detinutul va primi medicamentele personale existente la cabinetul medical pe bază de semnătură si însotite de recomandarea medicală.

 

SECTIUNEA a 15-a

Procurarea dispozitivelor medicale

 

Art. 70. - (1) Procurarea dispozitivelor medicale se face pe baza recomandării medicului specialist si în conformitate cu prevederile Contractului-cadru privind conditiile acordării asistentei medicale în sistemul asigurărilor sociale de sănătate si ale normelor metodologice de aplicare a acestuia.

(2) Contravaloarea contributiei personale pentru dispozitivele medicale este suportată de către beneficiar.

(3) Ochelarii de vedere si bateriile pentru protezele auditive nu sunt suportate din Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate, contravaloarea acestora fiind suportată de solicitant.

(4) În cazul unui accident produs în timpul, din cauza si în legătură cu munca la care persoana privată de libertate a fost repartizată sau din culpa dovedită a angajatilor Administratiei Nationale a Penitenciarelor, contravaloarea dispozitivelor medicale este suportată din bugetul unitătii penitenciare sau de către persoana privată de libertate, dacă aceasta este vinovată de producerea accidentului de muncă sau infirmitatea se datorează unei autoagresiuni.

 

SECTIUNEA a 16-a

Efectuarea expertizei medico-legale

 

Art. 71. - Directorul penitenciarului si medicul-sef au obligatia să prezinte persoanele private de libertate, în vederea efectuării expertizei medico-legale, la Institutul de Medicină Legală sau la laboratoarele de medicină legală teritoriale, respectând cerintele organului judiciar ori ale instantei.

Art. 72. - Medicul curant întocmeste un referat medical privind starea de sănătate a persoanelor private de libertate ce urmează a fi expertizate, vizat de medicul-sef, si pune la dispozitia comisiei de expertiză medico-legală documentele medicale existente la fisa medicală a acestora.

Art. 73. - (1) Medicul penitenciarului, desemnat de către directorul unitătii, face parte din comisia de expertiză medico-legală pentru amânarea/întreruperea executării pedepsei pe motive de boală.

(2) Investigatiile clinice si paraclinice necesare efectuării expertizei, recomandate de medicii din comisia de expertiză, sunt efectuate în unitătile sanitare si în serviciile de specialitate indicatele către acestia.

(3) În baza concluziilor examenelor de specialitate efectuate, medicul penitenciarului apreciază dacă afectiunile se pot trata sau nu în reteaua sanitară a Administratiei Nationale a Penitenciarelor.

Art. 74. - În cazul în care persoana privată de libertate a fost supusă la tortură, tratamente inumane sau degradante ori la alte rele tratamente, expertiza medico-legală se va efectua în conformitate cu reglementările legale.

 

SECTIUNEA a 17-a

Întocmirea unor acte în legătură cu decesul

 

Art. 75. - La producerea decesului unei persoane private de libertate, personalul medico-sanitar raportează de îndată directorului penitenciarului si Administratiei Nationale a Penitenciarelor despre posibila cauză a mortii si despre împrejurările în care s-a produs.

Art. 76. - Autopsia medico-legală se efectuează de către medicul legist care întocmeste si certificatul constatator al mortii.

Art. 77. - (1) În termen de 24 de ore se înaintează la Directia medicală din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor un referat medical privind modul în care s-a produs decesul si îngrijirile medicale acordate anterior decesului.

(2) În termen de 10 zile de la deces se înaintează la Directia medicală din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor dosarul de deces, care cuprinde următoarele documente:

a) copia dosarului medical al detinutului;

b) copia foii de observatie clinice din unitatea spitalicească în care a decedat persoana privată de libertate;

c) copia certificatului constatator al mortii.

Art. 78. - (1) Dosarul medical, copia foii de observatie clinică din spital, referatul medical privind modul în care s-a produs decesul si certificatul constatator al decesului se arhivează si se păstrează la cabinetul medical al unitătii.

(2) Familia persoanei decedate sau împuternicitul acesteia are acces la dosarul medical, la referatul medical privind modul în care s-a produs decesul si îngrijirile medicale acordate anterior decesului si la alte documente privitoare la deces, potrivit legii, putând obtine, la cerere, fotocopii ale acestora.

 

CAPITOLUL III

Activitatea profilactică si sanitar-antiepidemică

 

SECTIUNEA 1

Activitatea profilactică si sanitar-antiepidemică

 

Art. 79. - (1) Medicul curant efectuează controlul medical anual al persoanelor private de libertate. Acesta se realizează în baza unui grafic de prezentare la cabinetul medical, conform Contractului-cadru privind conditiile acordării asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate si normelor metodologice de aplicare a acestuia.

(2) Rezultatele controlului medical anual se consemnează în fisele de evolutie clinică, care fac parte integrantă din dosarul medical.

Art. 80. - (1) Persoanele private de libertate care lucrează în mediu toxic si vătămător beneficiază lunar de un control medical si, după caz, de examene de specialitate si investigatii paraclinice în scopul depistării primelor semne de boală profesională si al scoaterii din mediul toxic si vătămător, în conformitate cu reglementările Ministerului Sănătătii Publice si ale Ministerului Muncii, Familiei si Egalitătii de Sanse.

(2) Îmbolnăvirile profesionale depistate sunt raportate Administratiei Nationale a Penitenciarelor, care va dispune măsurile ce se impun, potrivit normelor legale în vigoare.

 

SECTIUNEA a 2-a

Asistenta medicală a bolilor cronice netransmisibile

 

Art. 81. - (1) Persoanele private de libertate cu boli cronice netransmisibile, depistate cu ocazia primirii în unitate, inclusiv prin transfer, a controlului medical periodic sau prin examinări curente, sunt luate în evidentă de cabinetul medical, sunt dispensarizate si li se asigură tratamentul corespunzător. Se iau în evidentă si se dispensanzează si persoanele private de libertate care au fost obligate la tratament prin hotărâre judecătorească.

(2) Biroul evidentă detinuti este obligat să anunte în scris cabinetul medical privind persoanele fată de care instanta a dispus măsura obligării la tratament medical.

(3) Evidenta bolnavilor cronici se tine în registrul de boli cronice.

(4) Controalele periodice la bolnavii dispensarizati se efectuează conform normelor metodologice elaborate de Ministerul Sănătătii Publice.

Art. 82. - Bolnavii cu diabet zaharat sunt luati în evidentă în registrul de boli cronice si dispensarizati conform normelor Ministerului Sănătătii Publice. Regimul alimentar acordat fiecărui detinut cu diabet zaharat va corespunde în primul rând recomandărilor medicului specialist si normelor legale în vigoare privind hrănirea persoanelor private de libertate.

Art. 83. - La indicatia medicului, persoanele private de libertate cu boli cronice netransmisibile beneficiază de regim alimentar dietetic până la ameliorarea afectiunilor, regim care este reevaluat lunar.

Art. 84. - Persoanele private de libertate cu afectiuni psihice se dispensanzează si se tratează conform normelor metodologice elaborate de Ministerul Sănătătii Publice.

Art. 85. - Persoanele private de libertate defavorizate din punct de vedere medical si social si care necesită îngrijiri speciale pot executa pedeapsa privativă de libertate în sectii de detinere medico-sociale din penitenciarele-spital.

 

SECTIUNEA a 3-a

Prevenirea si combaterea bolilor transmisibile

 

Art. 86. - (1) Directia medicală din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor urmăreste activitatea de prevenire si combatere a bolilor transmisibile care se va realiza în conformitate cu reglementările Ministerului Sănătătii Publice.

(2) Declararea bolilor transmisibile se va realiza conform legislatiei sanitare în vigoare. Declararea nominală se realizează prin fisa de declarare tip A.

Art. 87. - În cazul aparitiei bolilor transmisibile cu raportare nominală si a focarelor de boală transmisibilă, efectuarea primei etape a anchetei epidemiologice (preliminară) este în responsabilitatea medicului unitătii penitenciare, care va realiza:

a) depistarea si diagnosticarea precoce a cazurilor de boală;

b) stabilirea caracteristicilor principale ale factorilor procesului epidemiologie: sursa de agent patogen, moduri si căi de transmitere;

c) elaborarea si aplicarea măsurilor antiepidemice de urgentă - izolarea bolnavului, a suspectilor, eventual a contactilor -, supravegherea clinică si împreună cu laboratorul a contactilor, dacă este cazul;

d) în raport de situatie, recomandă dezinfectia continuă si terminală în focar, dezinsectia, deparatizarea si deratizarea;

e) intensificarea măsurilor de educatie antiepidemică;

f) informarea telefonică imediată a Directiei medicale din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor si autoritătii de sănătate publică teritorială, privind situatia epidemiologică creată si măsurile preliminare adoptate, precizând numele si prenumele bolnavului, data îmbolnăvirii, data depistării, data si locul izolării;

g) întocmirea fisei de anchetă (de raportare);

h) supravegherea focarului epidemiologie se realizează pe perioada maximă de incubatie a bolii, de la izolarea ultimului caz din focar.

Art. 88. - (1) Personalul unitătii si persoanele private de libertate au obligatia să se supună măsurilor stabilite pentru prevenirea si combaterea bolilor transmisibile.

(2) Dezinfectia si sterilizarea se vor realiza conform ordinelor în vigoare ale Ministerului Sănătătii Publice.

Art. 89. - Medicii sefi de unităti vor desemna, acolo unde nu există asistent de igienă, un asistent medical care va avea si atributii pe linie de igienă si epidemiologie, după o instruire prealabilă.

Art. 90. - Documentele referitoare la evidenta bolilor transmisibile - anchete epidemiologice, raportări lunare, registrul de vaccinări, registrul de evidentă a luesului, evidenta hepatitei acute virale, evidenta TBC -, vor fi păstrate separat de alte documente medicale.

Art. 91. - Pentru interventia urgentă în situatia aparitiei unor focare de boli transmisibile, se constituie la nivelul Penitenciarului-spital Bucuresti o rezervă antiepidemică de medicamente, seruri, vaccinuri, dezinfectante, alte materiale specifice, iar la unităti, un stoc normat.

Art. 92. - (1) În penitenciarele-spital se organizează compartimente specializate de prevenire si control al infectiilor nosocomiale încadrate cu personal conform legislatiei sanitare în vigoare.

(2) Penitenciarele-spital vor respecta normele de supraveghere, prevenire si control al infectiilor nosocomiale prevăzute de legislatia sanitară în vigoare.

Art. 93. - Laboratoarele de analize medicale raportează lunar Directiei medicale din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor situatia analizelor de laborator pentru: hepatita virală tip A, B, C, D, E, G, lues, HIV, gonoree, angină streptococică.

 

SECTIUNEA a 4-a

Supravegherea si controlul infectiilor cu transmitere sexuală

 

Art. 94. - Depistarea cazurilor de infectii cu transmitere sexuală face parte integrantă din activitatea medicală curentă a medicilor, indiferent de specialitatea pe care o au.

Art. 95. - Statusul de infectat, prezent sau anamnestic, al persoanei cu rezultat reactiv în urma efectuării unei serologii pentru sifilis trebuie stabilit de către medicul specialist dermatovenerolog.

Art. 96. - (1) Persoanelor private de libertate li se efectuează la intrarea si în timpul detentiei examen serologic pentru depistarea sifilisului.

(2) Persoanelor cu serologie pozitivă HIV li se efectuează investigatii pentru depistarea infectiilor cu transmitere sexuală.

(3) Testările se efectuează în conformitate cu normele internationale în domeniu: consiliere, acord pentru testare etc.

Art. 97. - Contactii cazurilor de infectii cu transmitere sexuală sunt testati cu test serologic netreponemic - VDRL, RPR si sunt consiliati pentru infectii cu transmitere sexuală la depistarea cazului.

Art. 98. - Pentru prevenirea sifilisului congenital se va face identificarea si tratarea sifilisului la gravide, cât mai precoce în timpul sarcinii. Persoanele private de libertate gravide vor efectua un test serologic pentru sifilis de două ori în timpul sarcinii: în trimestrul I, cît mai precoce, si după a 28-a săptămână de sarcină.

Art. 99. - În cadrul examenului medical al gravidelor se efectuează testări si pentru gonoree, infectia genitală cu Chlamydia trachomatis - în trimestrul I, cât mai precoce, si după a 28-a săptămână de sarcină. Se va realiza, de asemenea, profilaxia conjunctivitei neonatale chlamydiene sau gonococice.

Art. 100. - În cadrul examenului medical prenuptial se efectuează consilierea si, după obtinerea consimtământului, se efectuează test serologic netreponemic: VDRL, RPR, EIA.

Art. 101. - Infectia gonococică se declară nominal în fisa de declarare tip A, se completează fisa de investigatie epidemiologică, care se transmite la Directia medicală din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor. Bolnavii vor urma tratamentul prescris de medicul specialist dermatovenerolog si vor efectua examen serologic pentru lues, care se va repeta după două luni în caz de rezultat negativ.

Art. 102. - Confirmarea infectiei genitale cu Chlamydm trachomatis se realizează doar prin examen de laborator. În acest caz se completează fisa de investigatie epidemiologică, care se transmite Directiei medicale din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor. Tratamentul bolnavului si al contactilor sexuali ai acestuia se realizează conform indicatiilor medicului specialist dermatovenerolog.

Art. 103. - Sistemul informational în cazul infectiilor cu transmitere sexuală este următorul:

a) medicii din unităti, care, în urma unei consultatii sau a rezultatului de laborator efectuat la depunerea în penitenciar, suspectează o infectie transmisă sexual - ITS, înscriu suspiciunea de infectie cu transmitere sexuală în dosarul medical si în registrul de consultatii si eliberează un bilet de trimitere către medicul specialist dermatovenerolog;

b) la primirea scrisorii medicale de la medicul specialist dermatovenerolog cu informatii privind bolnavul de ITS, medicul de la cabinetul medical al unitătii înregistrează bolnavul în registrul de evidentă a cazurilor de infectii cu transmitere sexuală si consemnează diagnosticul în dosarul medical al acestuia;

c) la cabinetul medical se efectuează tratamentul de specialitate si se urmăreste prezentarea la controlul postterapeutic, conform indicatiilor medicului specialist dermatovenerolog;

d) la cabinetul medical se iau măsuri pentru depistarea si consilierea contactilor si a sursei de agent patogen, pentru cazurile de infectii cu transmitere sexuală depistate în timpul perioadei de detentie, asigurând si pentru acestia testarea serologică. Se completează fisa de investigatie epidemiologică, care se înaintează la Directia medicală din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor;

e) pentru cazurile de lues depistate la depunerea în penitenciar, fisa de investigatie epidemiologică este realizată în colaborare cu medicul specialist dermatovenerolog;

f) medicii din unităti asigură supravegherea clinică si de laborator a gravidei, în vederea prevenirii sifilisului congenital si a oftalmiei neonatorum;

g) fisele de investigatie epidemiologică si fisa de semnalizare a cazului de sifilis congenital eliberată de la unitatea medicală unde a avut loc nasterea unui copil viu dintr-o mamă cu serologie luetică reactivă ajung la medicul coordonator de la Directia medicală din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor; acesta va completa fisa de declarare a cazului nou de ITS si va trimite copiile acestor fise la Ministerul Sănătătii Publice până la data de 20 a lunii următoare;

h) sectiile dermatovenerologie din penitenciarele-spital asigură, dacă se impune, internarea cazurilor de ITS, completează fisa de investigatie epidemiologică, pe care o trimit la Directia medicală din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor.

 

SECTIUNEA a 5-a

Prevenirea si combaterea infectiei cu HIV/SIDA

 

Art. 104. - Directia medicală din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor promovează în unitătile de detinere metode si proceduri în concordantă cu Programul national de prevenire si combatere a infectiei HIV/SIDA si recomandările Consiliului Europei de prevenire si combatere a infectiei HIV/SIDA în penitenciare.

Art. 105. - Măsuri de prevenire a infectiei HIV în penitenciare:

a) difuzarea de materiale informative, realizarea de programe de educatie pentru sănătate care să se refere la mijloace de prevenire, moduri si căi de transmitere a infectiei HIV, la adoptarea unui comportament nediscriminatoriu fată de persoanele afectate de această boală;

b) respectarea precautiilor universale în toate cabinetele de unitate si penitenciarele-spital;

c) asigurarea mijloacelor necesare pentru dezinfectie, sterilizarea corectă a instrumentarului;

d) colectarea corespunzătoare a deseurilor septice;

e) utilizarea prezervativului în vederea prevenirii transmiterii pe cale sexuală a infectiei HIV;

f) asigurarea posibilitătii testării pentru virusul HIV si a consilierii pre- si posttestare; în acest caz, consimtământul în scris este obligatoriu si se păstrează la dosarul medical al detinutului;

g) testarea gravidelor, asigurându-se consilierea pre- si posttestare si tratamentul cu antiretrovirale a gravidei infectate, precum si a nou-născutului.

Art. 106. - Testarea pentru depistarea infectiei cu HIV se realizează numai cu efectuarea consilierii pre- si posttestare. Consilierea poate fi realizată de către medicul care îngrijeste pacientul, medici în specialitătile boli infectioase, epidemiologice, asistenti medicali care au participat la cursuri de consiliere în infectia cu HIV/SIDA, psihologi si asistenti sociali care au fost instruiti în acest domeniu.

Art. 107. - La primul test reactiv, laboratorul completează fisa de declarare a suspiciunii de infectie HIV conform normelor Ministerului Sănătătii Publice, pe care o trimite, în cazul laboratoarelor din afara sistemului penitenciar, la autoritatea de sănătate publică judeteană sau a municipiului Bucuresti, iar în cazul laboratoarelor din sistemul penitenciar, la medicul curant, care a solicitat testarea.

Art. 108. - Confirmarea cazului se realizează de către autoritatea de sănătate publică judeteană dacă laboratorul din cadrul acesteia are posibilitatea efectuării a încă unui test ELISA si confirmare prin test Western Blot sau prin spitalul ori sectiile de boli infectioase care efectuează testele de confirmare.

Art. 109. - Fisa de supraveghere a infectiei HIV se completează de către medicul specialist de boli infectioase, care o trimite apoi la medicul responsabil de programul HIV, din cadrul Directiei medicale din Administratia Natională a Penitenciarelor, după care fisele sunt trimise la Ministerul Sănătătii Publice.

Art. 110. - (1) Persoanele infectate cu virusul HIV au dreptul la păstrarea confidentialitătii datelor personale, nu pot fi supuse unui tratament discriminatoriu si nu li se poate interzice dreptul la învătătură ori la muncă.

(2) Pentru îmbunătătirea calitătii vietii persoanelor infectate cu virusul HIV se vor lua următoarele măsuri:

a) alimentatia se va efectua conform recomandărilor medicului specialist si normelor legale în vigoare privind hrănirea persoanelor private de libertate;

b) asigurarea tratamentului antiretroviral adecvat, precum si a celorlalte îngrijiri medicale, în functie de patologia prezentată de pacient.

Art. 111. - (1) Pacientii infectati HIV sunt obligati să informeze medicul curant, inclusiv medicul de medicină dentară, cu privire la statutul lor HIV, atunci cînd îl cunosc;

(2) Persoanele care îsi cunosc statutul HIV pozitiv răspund penal pentru transmiterea voluntară a infectiei, potrivit prevederilor legale în vigoare.

 

SECTIUNEA a 6-a

Asistenta medicală, psihologică si socială a persoanelor private de libertate consumatoare de droguri

 

Art. 112. - La primirea în penitenciar, cu ocazia efectuării tirajului epidemiologie, persoana privată de libertate va primi informatii cu privire la modul de acordare a asistentei medicale curative, profilactice si de urgentă, precum si informatii privind asistenta specifică disponibilă în cazul consumului de droguri.

Art. 113. - (1) Cu ocazia efectuării examenului medical, în primele 72 de ore de la primirea în locul de detentie, medicul unitătii va solicita persoanei private de libertate, în cadrul anamnezei, informatii legate de consumul de droguri.

(2) În cazul în care persoana se declară consumatoare de droguri sau medicul suspectează anamnestic si clinic un caz de consum de droguri, acesta are obligatia de a-i aduce la cunostintă consumatorului posibilitatea contactării centrului de prevenire, evaluare si consiliere antidrog din cadrul Agentiei Nationale Antidrog, cel mai apropiat de locul de detentie, pentru evaluare si includere într-un program integrat de asistentă de specialitate.

(3) După obtinerea consimtământului consumatorului, medicul anuntă cazul conducerii unitătii, în vederea contactării centrului de prevenire, evaluare si consiliere antidrog.

(4) La nivelul centrului de prevenire, evaluare si consiliere antidrog va fi desemnat un manager de caz, care se va deplasa la locul de detentie pentru evaluarea consumatorului.

(5) Aceeasi procedură va fi urmată si în cazul în care o persoană privată de libertate se declară consumatoare de droguri într-un alt moment decât cel al examenului medical la primire.

Art. 114. - Evaluarea consumatorului de droguri va fi realizată de către managerul de caz împreună cu personalul care asigură asistenta medicală, psihologică si socială în penitenciare, respectiv echipa multidisciplinară de asistentă a consumatorilor de droguri.

Art. 115. - (1) Ca urmare a evaluării consumatorului, managerul de caz va stabili, cu consultarea personalului care asigură asistenta medicală, psihologică si socială în penitenciare, un program integrat de asistentă, care va cuprinde si un plan individualizat de asistentă si va întocmi un raport de evaluare. Raportul de evaluare, cu propunerea programului integrat de asistentă, va fi prezentat consumatorului în vederea semnării unui acord de includere în program.

(2) Înainte de semnarea acordului de includere în program, consumatorul are dreptul de a solicita acordarea de asistentă medicală de către un medic ales, cu suportarea cheltuielilor aferente.

Art. 116. - În cazul în care consumatorul de droguri semnează acordul de includere în program, implementarea programului se asigură de către personalul care acordă asistentă medicală, psihologică sau socială, din unitatea de detentie, împreună cu personalul centrului de prevenire, evaluare si consiliere antidrog.

Art. 117. - Managerul de caz va coordona, va monitoriza si va evalua periodic implementarea programului.

Art. 118. - În cazul în care pentru un consumator aflat în penitenciar a fost stabilit programul de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri - PIT 4, în formă de program substitutiv cu agonisti de opiacee, se asigură transferul acestuia, pentru faza de stabilizare a dozei, într-o unitate medicală specializată din reteaua sanitară a Administratiei Nationale a Penitenciarelor sau din reteaua Ministerului Sănătătii Publice, desemnată a derula un astfel de program, faza de mentinere urmând a se realiza de către medicul curant.

Art. 119. - În cazul în care consumatorul se află în situatii de urgentă - sevraj complicat, supradoză, afectiuni asociate complicate -, personalul care ia contact cu acesta va anunta de îndată conducerea unitătii în vederea transportării de urgentă la o unitate medicală de profil din reteaua sanitară publică.

Art. 120. - În cazul în care o persoană prezintă sindrom de sevraj, medicul curant va lua măsurile necesare reducerii simptomelor de sevraj, în cazul în care este abilitat să o facă, sau va aplica doar măsuri minime de suport si va contacta centre de prevenire, evaluare si consiliere antidrog în vederea asigurării măsurijor medicale necesare si desemnării unui manager de caz. În cazul în care acesta este deja desemnat, va fi contactat direct.

Art. 121. - În cazul în care la primirea în penitenciar consumatorul declară că este inclus într-un program de asistentă, va fi notificat centrul de prevenire, evaluare si consiliere antidrog teritorial în vederea asigurării continuării programului. Notificarea se va face de îndată în situatia în care consumatorul este inclus în programul substitutiv cu agonisti de opiacee (metadonă).

Art. 122. - Când consumatorul inclus într-un program de asistentă este transferat într-un alt loc de detentie, va fi notificat centrul de prevenire, evaluare si consiliere antidrog teritorial, care va contacta centrul de prevenire, evaluare si consiliere antidrog de la noul loc de detentie, pentru preluarea cazului.

Art. 123. - Când consumatorul inclus într-un program de asistentă părăseste locul de detentie, va fi notificat de îndată centrul de prevenire, evaluare si consiliere antidrog teritorial în vederea continuării programului în stare de libertate. În cazul celor inclusi în programul substitutiv cu agonisti de opiacee (metadonă), notificarea se va face, de asemenea, de îndată.

Art. 124. -Aceeasi procedură va fi urmată si în cazul consumatorilor minori, cazuri care vor fi notificate de urgentă si directiei generale de asistentă socială si protectie a copilului, precum si în cazul celor care declară că au antecedente de consum.

Art. 125. - În ceea ce priveste prevenirea consumului ilicit de droguri, sunt luate măsuri de organizare a următoarelor tipuri de activităti:

a) furnizarea, la primirea în penitenciare, a unor brosuri/pliante continând informatii generale cu privire la riscurile existente în cazul consumului de droguri, precum si asistenta specifică disponibilă în acest caz;

b) organizarea de actiuni de informare si educare privind riscurile consumului de droguri, precum si ale infectării cu HIV, hepatită B si C, de către echipele multidisciplinare de asistentă a consumatorilor;

c) organizarea unor activităti specifice, cu participarea unor specialisti din cadrul Agentiei Nationale Antidrog, a altor institutii publice specializate, precum si a unor organizatii neguvemamentale de profil;

d) organizarea de programe speciale de informare, educare, consiliere, prevenire a recidivelor, pentru persoanele cu antecedente de consum.

 

SECTIUNEA a 7-a

Prevenirea si combaterea hepatitei virale

 

Art. 126. - (1) Bolnavii de hepatită acută virală se internează în penitenciarele-spital cu sectii de boli infectioase sau în sectii apartinând spitalelor din reteaua Ministerului Sănătătii Publice, în primele 24 de ore de la depistare.

(2) Anuntarea suspiciunii de caz se face telefonic, în primele 24 de ore, la Directia medicală din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor.

(3) Cazurile confirmate se declară nominal prin fisa de declarare tip A, care se înaintează de către unitate Directiei medicale din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor, precum si medicului epidemiolog care răspunde de unitatea respectivă.

Art. 127. - (1) La externarea din spital a bolnavului cu hepatită virală, medicul din penitenciar va respecta întocmai recomandările mentionate pe biletul de iesire de către medicul specialist de boli infectioase privind tratamentul, regimul alimentar si perioada scutirii de muncă.

(2) Dispensarizarea bolnavului se va realiza pe o perioadă de 6 luni; se vor recolta probe pentru investigatii de laborator (transaminazele si bilirubina) la o lună, la două luni, la 3 luni si la 6 luni de la externare. Dacă rezultatele analizelor nu se normalizează, dispensarizarea continuă până la un an de la externare.

(3) Pentru hepatita cu transmitere parenterală, reinvestigarea serologică se va face la 3 săptămâni de la externare.

(4) Evidenta fostilor bolnavi de hepatită acută virală, precum si a purtătorilor de Ag HBs se va tine la cabinetul medical împreună cu fisele de anchetă epidemiologică, fisa de declarare tip A a cazului si analizele de laborator efectuate atât lor, cât si contactilor.

Art. 128. - Pentru prevenirea si combaterea hepatitei virale, personalul medico-sanitar ia următoarele măsuri:

a) asigură supravegherea sanitară a conditiilor de mediu, în special aprovizionarea cu apă potabilă, hrănirea efectivelor si îndepărtarea reziduurilor;

b) verifică conditiile pentru mentinerea unei bune igiene personale a detinutilor;

c) asigură respectarea precautiilor universale;

d) asigură efectuarea sterilizării corecte a instrumentarului stomatologic si chirurgical, în concordantă cu metodologia cuprinsă în ordinele în vigoare emise de ministrul sănătătii publice;

e) asigură efectuarea tratamentelor injectabile numai cu seringi de unică folosintă;

f) asigură forme de educatie pentru sănătate privind deprinderile igienice, modurile si căile de transmitere a acestei afectiuni.

Art. 129. - (1) Pentru hepatita cu transmitere enterală, supravegherea contactilor din cameră si de la locul de muncă se realizează timp de 30 de zile, clinic - zilnic si prin examene de laborator (TGP, bilirubina) - la începutul perioadei de supraveghere, cu repetare la 14 zile.

(2) În unitate se realizează decontaminarea continuă si terminală a camerei unde a fost cazat bolnavul.

(3) Se iau măsuri pentru a asigura igiena alimentatiei, a apei si igiena personală a detinutilor.

(4) Vesela si lenjeria contactilor sunt spălate si dezinfectate separat, folosindu-se substante clorigene.

(5) Se vor efectua dezinsectii.

Art. 130. - Pentru hepatita cu transmitere parenterală, supravegherea clinică si de laborator a contactilor se realizează timp de 3 luni. Pentru contactii directi ai cazului se va face determinarea Ag HBs, iar în cazul în care rezultatul este negativ, se va efectua vaccinarea împotriva hepatitei tip B.

 

SECTIUNEA a 8-a

Prevenirea si combaterea tuberculozei activ-evolutive pulmonare si extrapulmonare

 

Art. 131. - (1) În cazul existentei unei suspiciuni de tuberculoză pulmonară, persoana privată de libertate va fi mutată în camera de izolare respiratorie din penitenciar si va fi internată de îndată în penitenciarul-spital cu sectie de pneumologie, la care unitatea este arondată.

(2) Cazurile de tuberculoză extrapulmonară vor fi internate în Penitenciarul-Spital Bucuresti Jilava.

Art. 132. -Alimentatia bolnavilor de tuberculoză va fi asigurată în conformitate cu recomandările medicului specialist si cu normele legale în vigoare privind hrănirea persoanelor private de libertate.

Art. 133. - Bolnavii cu tuberculoză necontagiosi pot continua tratamentul tuberculostatic în penitenciare numai în situatia în care au afaceri judiciare.

Art. 134. - (1) Bolnavii cu tuberculoză internati în penitenciarele-spital vor fi externati numai vindecati.

(2) Bolnavii de tuberculoză vindecati, transferati în penitenciare, nu necesită izolare în camere TBC si nu mai primesc normă de hrană specială.

 

SECTIUNEA a 9-a

Vaccinarea persoanelor private de libertate

 

Art. 135. - (1) Evidenta vaccinărilor se va face în registrul unic de vaccinări, mentinându-se: numele si prenumele, data vaccinării, vârsta, contraindicatii temporare sau definitive, reactii adverse.

(2) Vaccinarea se efectuează cu respectarea strictă a regulilor de asepsie si antisepsie si, de asemenea, cu respectarea modului de administrare, a contraindicatiilor, a modului de asociere cu alte vaccinuri, a păstrării corecte.

Art. 136. - (1) Vaccinarea antitetanică se efectuează cu o singură doză, cu ocazia primirii în unitate, în perioada de carantină.

(2) Vaccinarea BCG se realizează la vârsta de 14 ani, după efectuarea intradermoreactiei la tuberculină. În cazul reactiei pozitive se va efectua examen radiologie, eventual examen de spută, iar conduita va fi în functie de rezultatele acestora. În cazul reactiei negative a intradermoreactiei se va efectua vaccinarea BCG.

(3) Vaccinarea în focare de hepatită virală tip A sau de meningită meningococică se va face la indicatia medicului epidemiolog sau specialist de sănătate publică si management.

(4) Vaccinarea în situatiile epidemiologice cu risc se va realiza la indicatia Ministerului Sănătătii Publice sau a autoritătii sanitare publice locale si a municipului Bucuresti, pentru profilaxia febrei tifoide, a hepatitei virale tip A si a tetanosului.

(5) Vaccinarea antigripală se va realiza din fondurile unitătii penitenciare sau ale Ministerului Sănătătii Publice în sezonul preepidemic, în perioada 1 octombrie-31 decembrie, în special pentru persoanele private de libertate care lucrează în sectoarele cu risc epidemiologie si pentru cei cu vârsta mai mare de 65 ani sau cu afectiuni cronice cardio-vasculare, pulmonare, metabolice, renale sau cu imunosupresie. Pentru a primi vaccin antigripal din fondurile Ministerului Sănătătii Publice, catagrafia cu persoanele eligibile la vaccinarea antigripală, întocmită de unitătile penitenciare, va fi transmisă în timp util la autoritătile de sănătate publică judetene sau a municipiului Bucuresti pentru a fi inclusă în propriile catagrafii.

(6) Alte vaccinări se vor realiza în campaniile organizate de Ministerul Sănătătii Publice.

 

SECTIUNEA a 10-a

Măsuri igienico-sanitare

 

Art. 137. -Administratia locului de detinere se obligă să se încadreze în standardele stabilite de organismele nationale si internationale privind asigurarea conditiilor igienico-sanitare necesare păstrării sănătătii persoanelor private de libertate.

Art. 138. - Personalul sanitar verifică periodic conditiile igienico-sanitare din unitătile penitenciare, informează conducerea asupra disfunctionalitătilor constatate de medicul-sef si propune măsuri pentru remedierea lor. Directorul penitenciarului analizează rapoartele si propunerile medicului-sef si ia măsurile ce se impun. În cazul în care cele sesizate nu sunt de competenta directorului, se solicită prezenta medicului igienist.

Art. 139. - Întregul personal al unitătilor de detentie va pretinde persoanelor private de libertate să respecte măsurile de igienă individuală si colectivă.

Art. 140. - Pentru asigurarea conditiilor igienico-sanitare necesare păstrării sănătătii persoanelor private de libertate, personalul medico-sanitar are următoarele obligatii:

a) să controleze săptămânal conditiile igienico-sanitare si modul în care se asigură spatiul de cazare, iluminarea naturală si artificială, ventilatia, încălzitul, asigurarea apei potabile, îndepărtarea apelor uzate si a reziduurilor solide;

b) să supravegheze modul în care se asigură protectia sanitară si starea de întretinere a instalatiilor tehnico-sanitare si să verifice prin analize dozimetnce, chimice si bacteriologice lunare calitatea apei;

c) să controleze permanent modul în care se asigură măsurile în vederea realizării igienei individuale a persoanelor private de libertate, iar săptămânal, felul în care se asigură tunsul si îmbăierea efectivelor;

d) să verifice dacă schimbarea lenjeriei de corp si de pat se face conform ordinelor în vigoare, precum si modul în care se asigură spălarea acesteia;

e) să urmărească modul în care se asigură persoanelor private de libertate articolele de igienă personală;

f) să urmărească efectuarea analizelor de laborator si examinarea clinică a persoanelor care îsi desfăsoară activitatea în zone cu risc epidemiologie crescut si să interzică desfăsurarea acestor activităti de cei necontrolati sau neavizati medical, conform ordinelor în vigoare ale Ministerului Sănătătii Publice referitoare la metodologia privind examenul medical la angajarea în muncă, controlul medical periodic si examenul medical la reluarea muncii;

g) să verifice lunar la locurile de muncă din incinta unitătii si la punctele de lucru exterioare modul în care se asigură aprovizionarea cu apă potabilă, servitul hranei, spălatul pe mâini, folosirea cănilor individuale, îndepărtarea apei uzate si folosirea echipamentului de protectie;

h) să deruleze programe de educatie pentru sănătate.

Art. 141. - (1) Personalul medico-sanitar va realiza controlul zilnic al stării de igienă la blocul alimentar, verificând calitatea, termenele de garantie, modul de depozitare a alimentelor care urmează să fie preparate, respectarea circuitului alimentelor, astfel ca fazele salubre să nu se intersecteze cu fazele insalubre ale preparării hranei, dacă probele alimentare sunt păstrate la frigider timp de 48 de ore.

(2) Personalul medico-sanitar controlează si dacă există suficiente materiale pentru realizarea curăteniei si a dezinfectiei zilnice la blocul alimentar, cum ar fi detergent, substante clorigene etc.

Art. 142. - (1) Hrana va fi dată în consum în maximum două ore de la preparare.

 (2) Consemnarea calitătii hranei se va face de către personalul medico-sanitar într-un registru păstrat la blocul alimentar.

Art. 143. - Medicul de unitate răspunde pentru realizarea controlului medical periodic în sectoarele cu risc crescut, conform reglementărilor în vigoare.

Art. 144. -Asistentul de igienă sau, în lipsa acestuia, un asistent desemnat de medicul-sef va realiza zilnic triajul epidemiologie la blocul alimentar si va tine evidenta acestuia.

Art. 145. - Medicul-sef va anunta imediat conducerea unitătii dacă există deficiente pe linie de igienă a alimentatiei. Situatiile cu risc epidemiologie vor fi anuntate imediat la Directia medicală din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor si va fi anuntat medicul igienist sau medicul epidemiolog.

 

SECTIUNEA a 11-a

Autorizarea sanitară

 

Art. 146. - (1) Toate locurile de detinere, cabinetele medicale, penitenciarele-spital, blocurile alimentare si punctele de lucru trebuie să solicite si să detină, conform legii, autorizatie sanitară de functionare.

(2) Autorizarea se efectuează de către autoritătile de sănătate publică abilitate, în conformitate cu normele în vigoare.

Art. 147. - (1) La cabinetul medical se păstrează dosarul de unitate al conditiilor igienico-sanitare, care cuprinde: fisa de obiectiv, procesul-verbal de constatare a conditiilor igienico-sanitare si autorizatia sanitară de functionare.

(2) Orice modificare survenită în conditiile igienico-sanitare se consemnează în dosarul de unitate.

Art. 148. -Autorizatiile sanitare de functionare se vizează la termenele prevăzute de autoritatea de sănătate publică ce Ie-a eliberat.

Art. 149. - Între două avizări, în cazul în care elementele care au stat la baza autorizării se modifică, unitatea va cere autoritătii de sănătate publică demararea procedurilor în vederea emiterii unei noi autorizatii sanitare de functionare.

Art. 150. - În cazul oricărei modificări fată de ceea ce este prevăzut în autorizatia sanitară de functionare, inspectia sanitară de stat poate proceda la retragerea autorizatiei sanitare de functionare.

 

SECTIUNEA a 12-a

Raportarea activităpi de epidemiologie si igienă

 

Art. 151. - (1) Medicii din cadrul cabinetelor medicale din penitenciare sau centrele de reeducare, medicii specialisti din ambulatoriile de specialitate ale penitenciarelor-spital, laboratoarele de analize medicale si sectiile de boli infectioase sunt obligati să raporteze Directiei medicale din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor evenimentele epidemiologice si igienico-sanitare care pun în pericol starea de sănătate a persoanelor private de libertate.

(2) Raportarea activitătii de epidemiologie si igienă se va realiza conform ordinelor în vigoare ale Ministerului Sănătătii Publice.

Art. 152. - Evenimentele ce trebuie raportate Directiei medicale din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor de către medicii de specialitate din sectiile de boli infectioase sunt:

a) cazurile suspecte sau confirmate de holeră, pestă, febră recurentă, febră galbenă, febre hemoragice, lepră - imediat după depistare;

b) infectia cu HIV/SIDA - la 24 de ore după confirmare;

c) alte cazuri de boli transmisibile, precum si orice caz de boală infectioasă în ultimele 24 de ore - se comunică zilnic.

Art. 153. - Medicii-sefi din laboratoarele de analize medicale raportează Directiei medicale din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor testările efectuate pentru hepatita A, B, C, D, E, F, G, angină streptococică, sifilis, gonoree, infectie genitală cu chlamidii, infectie HIV - în primele 5 zile ale fiecărei luni, pentru luna precedentă.

Art. 154. - (1) În cazul focarului epidermic sau trenant trebuie transmise Directiei medicale din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor următoarele date:

a) la anuntare - locul izbucnirii, efectivul total, numărul de cazuri, numărul de decese, repartitia cazurilor si a deceselor pe grupe de vârstă, data de debut al focarului, data interventiei în focar, forme clinice, investigatii, rezultate, măsuri luate;

b) ulterior - cabinetele medicale de unitate, cu/fără sprijinul specialistului din cadrul autoritătii de sănătate publică, comunică date privitoare la: numărul de cazuri si de decese noi în focar, evolutia clinică, date noi privind investigatiile de laborator si măsurile luate, sursa si mecanismul de transmitere (presupuse sau stabilite prin ancheta epidemiologică), activitatea de prevenire si control desfăsurată pe perioada de evolutie a focarului (ultimul control, recomandările formulate, investigatiile efectuate, măsurile aplicate, inclusiv sanctiunile);

c) data închiderii focarului.

(2) În cazul intoxicatiilor profesionale se vor raporta suplimentar fată de prevederile alin. (1) următoarele date: întreprinderea, forul tutelar, sectia si atelierul, locul de muncă, noxa si cauzele producerii.

(3) Decesele se vor raporta nominal către Directia medicală din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor.

 

CAPITOLUL IV

Raportări

 

Art. 155. - (1) Cabinetele medicale raportează de urgentă, prin notă telefonică, e-mail sau fax, Directiei medicale din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor, următoarele date:

a) decesele survenite în rândul detinutilor;

b) bolile transmisibile de grupă A (holeră, febră tifoidă, variolă, antrax);

c) aparitia unei epidemii în unitate;

d) cazuri de accidente si agresiuni care pun în pericol viata detinutilor.

(2) Cabinetele medicale raportează, în termen de 24 de ore de la producerea evenimentului, Directiei medicale din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor referatul medical privind decesul si îngrijirile medicale acordate anterior producerii acestuia.

(3) Cabinetele medicale raportează săptămânal Directiei medicale din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor următoarele date:

a) boli diareice acute - pe perioada sezonului cald, respectiv 1 mai - 30 septembrie;

b) gripa - pe perioada sezonului rece, respectiv 1 octombrie - 31 mai.

(4) Cabinetele medicale raportează lunar Directiei medicale din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor următoarele date:

a) activitatea de medicină dentară;

b) activitatea laboratorului de tehnică dentară;

c) fisa de evidentă a bolnavilor cu TBC;

d) fisele de declarare a bolilor infectioase;

e) activitatea cabinetului medical;

f) situatia persoanelor private de libertate dependente de droguri;

g) testările efectuate în laborator privind hepatita A, B, C, D, E, G, angină streptococică, sifilis, gonoree, infectie genitală cu chlamydii, infectie HIV.

(5) Cabinetele medicale raportează semestrial, până la data de 5 iulie, respectiv 5 ianuarie, Directiei medicale din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor, următoarele date:

a) activitatea medicală prin Raportul de activitate medicală;

b) activitatea de medicină dentară prin Foaia de evidentă a activitătii de medicină dentară;

c) activitatea laboratorului de tehnică dentară;

d) activitatea penitenciarului-spital prin „Darea de seamă si indicatorii de eficientă ai sectiilor cu paturi, laboratoarelor si cabinetelor de specialitate".

(6) Cabinetele medicale raportează anual, până la data de 10 ianuarie, Directiei medicale din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor următoarele date:

a) activitatea medicală prin Raportul de activitate medicală;

b) activitatea de medicină dentară prin Foaia de evidentă a activitătii de medicină dentară;

c) activitatea laboratorului de tehnică dentară;

d) activitatea penitenciarului-spital prin „Darea de seamă si indicatorii de eficientă ai sectiilor cu paturi, laboratoarelor si cabinetelor de specialitate".

(7) Cabinetele medicale raportează, la începutul trimestrului IV, Directiei medicale din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor necesarul de vaccinuri, substante dezinfectante, deparazitante, aparatură medicală si imprimate sanitare pentru anul următor.

Art. 156. - Trimestrial si ori de câte ori este nevoie, medicul-sef raportează în scris directorului penitenciarului principalele aspecte privind respectarea normelor de igienă si starea de sănătate a efectivelor, propunând aplicarea măsurilor sanitare necesare.

Art. 157. - Penitenciarele-spital raportează Directiei medicale din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor, Scolii Nationale de Sănătate Publică si Management Sanitar si Casei de Asigurări de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritătii Judecătoresti datele solicitate la termenele stabilite.

 

CAPITOLUL V

Drepturile si obligatiile persoanelor private de libertate

 

Art. 158. - Examinarea medicală se efectuează cu respectarea confidentialitătii si intimitătii, cu exceptia cazurilor în care medicul solicită supraveghere suplimentară, pentru motive de sigurantă si de mentinere a ordinii si disciplinei.

Art. 159. - Informatiile cu caracter confidential pot fi furnizate numai în cazul în care persoanele private de libertate îsi dau consimtământul scris sau în cazurile expres prevăzute de lege.

Art. 160. - În cazul în care informatiile sunt necesare altor furnizori de servicii medicale, implicati în tratamentul persoanelor private de libertate, acordarea consimtământului nu mai este obligatorie.

Art. 161. - Persoana privată de libertate, precum si oricare alte persoane, cu acordul persoanei condamnate, au acces, în prezenta unei persoane desemnate de către directorul unitătii penitenciare, la toate documentele medicale personale aflate la dosarul acesteia.

Art. 162. - (1) Persoanele private de libertate pot beneficia contra cost de orice serviciu medical care nu este asigurat gratuit, conform prevederilor prezentului ordin.

(2) Persoanele private de libertate au dreptul să solicite si să primească, la externarea din penitenciarul-spital, un rezumat scris cuprinzând diagnosticul, investigatiile, tratamentul si îngrijirile acordate pe perioada spitalizării.

(3) Persoanele private de libertate au dreptul să primească, la cerere, fotocopii ale documentelor medicale, în conditiile legii.

Art. 163. - Persoanele private de libertate vor fi informate asupra stării lor de sănătate, a interventiilor medicale propuse, a riscurilor potentiale ale fiecărei proceduri, a alternativelor existente la procedurile propuse, inclusiv asupra riscului neefectuării tratamentului si nerespectării recomandărilor medicale, precum si cu privire la datele despre diagnostic si prognostic.

Art. 164. - Persoanele private de libertate au dreptul să refuze o interventie medicală, asumându-si în scris răspunderea pentru decizia lor; consecintele refuzului sau ale întreruperii actelor medicale vor fi explicate pacientului.

Art. 165. - Dacă bolnavul se află într-o stare fizică sau psihică ce nu îi permite exprimarea lucidă a vointei, apartinătorii sau apropiatii celui suferind trebuie preveniti si informati, cu exceptia imposibilitătii sau a urgentelor.

Art. 166. - Nicio persoană privată de libertate nu poate fi supusă, nici chiar cu consimtământul său, vreunui experiment stiintific sau medjcal ce poate fi în detrimentul sănătătii sale.

Art. 167. - În cazul în care la examenul medical se constată că persoana privată de libertate prezintă semne de violentă sau declară că a fost supusă la rele tratamente anterior primirii în penitenciar, medicul are obligatia de a consemna în fisa medicală cele constatate, de a anunta comanda unitătii, sesizând de îndată procurorul.

Art. 168. - (1) În cazurile prevăzute în articolul precedent, persoana condamnată la o pedeapsă privativă de libertate are dreptul de a cere să fie examinată, la locul de detinere, de către un medic din afara sistemului penitenciar, desemnat de acesta sau de un medic legist.

(2) Constatările medicului din afara sistemului penitenciar sunt consemnate în fisa medicală a persoanei condamnate, iar certificatul medico-legal se anexează la fisa medicală după ce pacientul a luat cunostintă de continutul său, sub semnătură.

(3) Cheltuielile ocazionate de aceste examene medicale se suportă de către solicitant.

Art. 169. - Obligatiile persoanelor private de libertate sunt următoarele:

a) să se prezinte la examenele profilactice si periodice conform programării la medicul curant;

b) să respecte cu strictete tratamentul si indicatiile medicului;

c) să aibă o conduită civilizată fată de personalul medico-sanitar;

d) să respecte regulile de igienă individuală si colectivă;

e) să se supună măsurilor ce decurg din nerespectarea prevederilor legale în domeniu.

Art. 170. - Persoanelor private de libertate le sunt interzise detinerea si comercializarea de medicamente, precum si consumul de medicamente fără prescriptie medicală.

Art. 171. - Medicul curant poate restrictiona primirea sau cumpărarea de către persoanele private de libertate bolnave a unor alimente ori tigări contraindicate în afectiunile de care suferă.

 

CAPITOLUL VI

Dispozitii finale

 

            Art. 172. - (1) Penit6nciarele-spital îsi desfăsoară activitatea potrivit Regulamentului de organizare si functionare a penitenciarelor-spital, întocmit în baza normelor de organizare si functionare stabilite de Ministerul Sănătătii Publice si de Administratia Natională a Penitenciarelor.

            (2) Regulamentul de organizare si functionare a penitenciarului-spital, având avizul Directiei medicale, se aprobă de către directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.

            Art. 173. - (1) În situatia în care persoanele private de libertate se află în imposibilitatea prezentării sau a transferului pentru prezentare la organele de urmărire penală ori la instantele de judecată din motive medicale, medicul curant sau medicul care îl înlocuieste va întocmi cu cel mult 24 de ore înainte de data la care a fost citat referatul medical prevăzut în anexa nr. 2, pe care îl va înainta acestora cu adresă semnată de directorul unitătii.

            (2) Referatul medical va cuprinde: datele de identificare ale persoanei private de libertate, starea de sănătate la momentul întocmirii referatului, motivul justificat al neprezentării la organele de urmărire penală/instantele de judecată, semnătura si parafa medicului care întocmeste referatul si data întocmirii.

            Art. 174. - (1) Personalul sanitar din unităti mentine o legătură permanentă cu autoritatea de sănătate publică judeteană sau a municipiului Bucuresti, în scopul informării epiderniologice reciproce si colaborării în problemele comune.

            (2) În cazul aparitiei unor focare epidemice, medicul penitenciarului va cere sprijin autoritătii de sănătate publică judetene sau a municipiului Bucuresti pentru efectuarea unor examene de specialitate, investigatii de laborator si internări în spitale; de asemenea, poate solicita materiale si personal de specialitate pentru lichidarea acestora.

            Art. 175. - Personalul medico-sanitar al Directiei medicale din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor evaluează activitatea personalului medico-sanitar din unitătile subordonate si acordă sprijin si îndrumare pentru asigurarea stării de sănătate a efectivelor, raportând conducerii Administratiei Nationale a Penitenciarelor aspectele deosebite si propunerile pentru aplicarea măsurilor sanitare ce se impun.

            Art. 176. - (1) Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării sale în Monitorul Oficial al României, Partea I.

            (2) Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.

            (3) La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă orice alte prevederi anterioare referitoare la asistenta medicală acordată persoanelor private de libertate aflate în custodia Administratiei Nationale a Penitenciarelor.

            (4) În baza prevederilor prezentului ordin, fiecare unitate penitenciară va elabora, în termen de 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, propriile proceduri de asigurare a serviciilor medicale, care vor fi trimise spre avizare Directiei medicale si spre aprobare directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.

 

Ministrul justitiei,

Tudor-Alexandru Chiuariu

Ministrul sănătătii publice,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

 

ANEXA Nr. 1

 

MEDICAMENTELE Sl MATERIALELE SANITARE

care compun trusa de urgentă la cabinetul medical de unitate

 

Nr.crt.

Denumirea produsului

Unitatea de măsură

Cantitatea

A.

Tablete

 

 

1.

Algocalmin

cp

20

2.

Antinevralgic

cp

20

3.

Ampicilina

cps

20

4.

Aspirină T

cp

20

5.

Paxeladine

cp

20

6.

Colebil

cp

20

7.

Clorfeniramin

cp

20

8.

Meprobamat

cp

10

9.

Dicarbocalm

cp

20

10.

Distonocalm

cp

20

11.

Digoxin

cp

10

12.

Emetiral

cp

10

13.

Eritromicina

cp

20

14.

Extraveral

cp

20

15.

Faringosept

cp

20

16.

Fenobarbital

cp

10

17.

Furosemid

cp

20

18.

Furazolidon

cp

20

19.

Ibuprofen

cp

20

20.

Metoclopramid

cp

20

21.

Mydocalm

cp

20

22.

Nitroglicerină

cp

20

23.

Nifedipin

cp

20

24.

No-Spa

cp

20

25.

Oxacilină

cps

20

26.

Paracetamol

cp

20

27.

Smecta

plic

20

28.

Scobutil

cp

20

29.

Triferment

cp

30

30.

Vitamina C

cp

20

 

Nr. crt.

Denumirea produsului

Unitatea de măsură

Cantitatea

B.

Fiole

 

 

1.

Adrenalină 1%o

fiole

5

2.

Algocalmin

fiole

20

3.

Ampicilina 500 mg

flacoane

10

4.

Cofeină natriu benzoică

fiole

5

5.

Efedrina

fiole

5

6.

Ergomet

fiole

5

7.

Fenobarbital

fiole

5

8.

Fitomenadion

fiole

5

9.

Furosemid

fiole

10

10.

Gluconat de calciu

fiole

10

11.

Glucoza 33%

fiole

5

12.

Heparină 5.000 Ul/ml

fiole

5

13.

Hemisuccinat de hidrocortizon

fiole

10

14.

Ketonal

fiole

5

15.

Miofilin

fiole

10

16.

Metoclopramid

fiole

5

17.

Oxacilină 500 mg

flacoane

10

18.

Papaverină

fiole

5

19.

Piafen

fiole

5

20.

Penicilină sodică 1 mii. UI

flacoane

10

21.

Scobutil

fiole

5

22.

Ser fiziologic

fiole

20

23.

Ser antitetanic

fiole

10

24.

Sulfat de atropină

fiole

5

25.

Vitamina C 10%

fiole

10

26.

Xilină 1%

fiole

5

27.

Săruri pentru rehidratare orală

plicuri

10

 

Nr. crt.

Denumirea produsului

Unitatea de măsură

Cantitatea

C.

Solutii uz extern, unguente

 

 

1.

Alcool iodat1%

ml

500

2.

Alcool sanitar

ml

500

3.

Baneocin unguent

tub

2

4.

Baneocin pudră

flacon

1

5.

Diclofenac gel

tub

1

6.

Oximed spray

flacon

1

7.

Perogen

tablete

10

8.

Tetraciclină unguent

tub

1

D.

Materiale sanitare

 

 

1.

Comprese sterile

bucăti

10

2.

Fese 10/10

bucăti

10

3.

Leucoplast role

bucăti

2

4.

Leucoplast cu rivanol

bucăti

10

5.

Seringi 2 ml, 5 ml, 10 ml, 20 ml

bucăti

20

6.

Vată

g

400

 

NOTĂ:

Trusa de urgentă poate fi completată în functie de morbiditatea specifică pentru asigurarea primului ajutor, până când pacientul ajunge la o unitate spitalicească.

 

ANEXA Nr. 2

 

MINISTERUL JUSTITIEI

ADMINISTRATIA NATIONALA A PENITENCIARELOR

PENITENCIARUL .............................................................

Nr...........................................din.......................

 

REFERAT MEDICAL

 

Privind starea sănătătii detinutului..............................................născut la data de fiul lui...................................si al.....................................................

Detinutul se află în evidenta cabinetului medical cu diagnosticul:

Primeste/nu primeste tratament si regim conform recomandărilor medicilor de specialitate.

Prezentul referat medical nu are valabilitate în fata organelor judiciare, reprezentând o informare scrisă a medicului asupra stării de sănătate a pacientului, în conformitate cu cap. 2 din Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului.

 

Data .....................................

 

Medic,

.............................................

(semnătura si parafa)