MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 175 (XIX) - Nr. 410         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 19 iunie 2007

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 467 din 17 mai 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor ari. I pct. 5 din Legea nr. 236/2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 110/2005 privind vânzarea spatiilor proprietate privată a statului sau a unitătilor administrattv-teritoriale, cu destinatia de cabinete medicale, precum si a spatiilor în care se desfăsoară activităti conexe actului medical, precum si a Legii nr. 236/2006 în ansamblul e

 

Decizia nr. 469 din 17 mai 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 175 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală

 

Decizia nr. 474 din 17 mai 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 324 alin. 1 pct. 1 teza a doua din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 499 din 29 mai 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 275-2781 din Codul de procedură penală

 

Decizia nr. 500 din 29 mai 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 190 alin. (1) lit. c) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscală

 

Decizia nr. 508 din 29 mai 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 lit. a) din Legea nr. 252/2003 privind registrul unic de control si art. 10 lit. 0 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale

 

Decizia nr. 509 din 29 mai 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 lit. b) si ale art. 11 alin. (1) lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale

 

Decizia nr. 510 din 29 mai 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale

 

Decizia nr. 511 din 29 mai 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 51 alin. (1) pct. 1 lit. A din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 467 din 17 mai 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. I pct. 5 din Legea nr. 236/2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 110/2005 privind vânzarea spatiilor proprietate privată a statului sau a unitătilor administrativ-teritoriale, cu destinatia de cabinete medicale, precum si a spatiilor în care se desfăsoară activităti conexe actului medical, precum si a Legii nr. 236/2006 în ansamblul ei

 

Ioan Vida - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Ion Tiucă - procuror

Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor Legii nr. 236/2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 110/2005 privind vânzarea spatiilor proprietate privată a statului sau a unitătilor administrativ-teritoriale, cu destinatia de cabinete medicale, precum si a spatiilor în care se desfăsoară activităti conexe actului medical, exceptie invocată de Consiliul Local al Orasului Miercurea Nirajului în Dosarul nr. 2.052/102/2006 (număr în format vechi 5.142/2006) al Tribunalului Mures - Sectia civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile. Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul si în dosarele nr. 296D/2007, nr. 301 D/2007, nr. 303D/2007 si nr. 304D/2007, ce au ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a acelorasi prevederi legale si este invocată de Consiliul Local al Orasului Miercurea Nirajului si Primăria Orasului Miercurea Nirajului în dosarele nr. 2.467/102/2006 (număr în format vechi 5.650/2006), nr. 2.470/102/2006 (număr în format vechi 5.653/2006), nr. 2.469/102/2006 (număr în format vechi 5.652/2006) si nr. 2.468/102/2006 (număr în format vechi 5.651/2006) ale Tribunalului Mures - Sectia civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile. Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere că obiectul exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate în dosarele nr. 96D/2007, nr. 296D/2007, nr. 301 D/2007, nr. 303D/2007 si nr. 304D/2007 este identic, pune în discutie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune conexarea dosarelor nr. 296D/2007, nr. 301 D/2007, nr. 303D/2007 si nr. 304D/2007 la Dosarul nr. 96D/2007, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul pe fond.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 11 ianuarie 2007, 5 februarie 2007 si 20 februarie 2007, pronuntate în dosarele nr. 2.052/102/2006 (număr în format vechi 5.142/2006), nr. 2.467/102/2006 (număr în format vechi 5.650/2006), nr. 2.470/102/2006 (număr în format vechi 5.653/2006), nr. 2.469/102/2006 (număr în format vechi 5.652/2006) si nr. 2.468/102/2006 (număr în format vechi 5.651/2006), Tribunalul Mures - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Legii nr. 236/2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 110/2005 privind vânzarea spatiilor proprietate privată a statului sau a unitătilor administrativ-teritoriale, cu destinatia de cabinete medicale, precum si a spatiilor în care se desfăsoară activităti conexe actului medical. Exceptia a fost ridicată de Consiliul Local al Orasului Miercurea Nirajului în Dosarul nr. 2.052/102/2006 (număr în format vechi 5.142/2006) al Tribunalului Mures - Sectia civilă si de Consiliul Local al Orasului Miercurea Nirajului si Primăria Orasului Miercurea Nirajului în dosarele nr. 2.467/102/2006 (număr în format vechi 5.65072006), nr. 2.470/102/2006 (număr în format vechi 5.653/2006), nr. 2.469/102/2006 (număr în format vechi 5.652/2006) si nr. 2.468/102/2006 (număr în format vechi 5.651/2006) ale aceleiasi instante în cauze având ca obiect judecarea actiunii în contencios administrativ prin care prefectul judetului Mures a solicitat Instantei de judecată să constate refuzul nejustificat al autoritătii administrative de a aproba lista spatiilor cu destinatia de cabinete medicale, aflate în proprietatea privată a consiliului local, în temeiul art. 4 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 110/2005.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că prevederile legale criticate contravin protectiei constitutionale a dreptului de proprietate privată si principiilor de bază ale administratiei publice din unitătile administrativ-teritoriale, deoarece încalcă dreptul de proprietate privată a acestora, cu atât mai mult cu cât consiliul local este obligat prin lege la vânzarea unor imobile către persoane fizice la un pret cu mult sub valoarea de piată, stabilit fără acordul proprietarului.

Tribunalul Mures - Sectia civilă apreciază că exceptia de neconstitutionalitate invocată în dosarele acestei instante nr. 2.052/102/2006 (număr în format vechi 5.142/2006) si nr. 2.467/102/2006 (număr în format vechi 5.650/2006) nu este întemeiată, arătând că actul normativ criticat este în concordantă cu dispozitiile art. 44 alin. (1) din Constitutie, potrivit cărora continutul si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege.

Exprimându-si opinia asupra aceleiasi exceptii de neconstitutionalitate invocate în dosarele acestei instante nr. 2.470/102/2006 (număr în format vechi 5.653/2006), nr. 2.469/102/2006 (număr în format vechi 5.652/2006) si nr. 2.468/102/2006 (număr în format vechi 5.651/2006), Tribunalul Mures - Sectia civilă apreciază că art. I pct. 11 din Legea nr. 236/2006 este neconstitutional, deoarece stabileste preturile de vânzare ale spatiilor cu destinatia de cabinete medicale într-un mod arbitrar, cu ignorarea valorii de piată a imobilelor si a posibilitătii autoritătii locale, în calitate de proprietar, de a face o evaluare a bunului pe care este obligată să îl înstrăineze.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, în sensul în care s-a mai pronuntat anterior si Curtea Constitutională.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile legale criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitu­tionalitate.

Potrivit motivării exceptiei, obiectul acesteia îl constituie prevederile art. I pct. 5 din Legea nr. 236/2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 110/2005 privind vânzarea spatiilor proprietate privată a statului sau a unitătilor administrativ-teritoriale, cu destinatia de cabinete medicale, precum si a spatiilor în care se desfăsoară activităti conexe actului medical, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 iunie 2006, precum si Legea nr. 236/2006 în ansamblul ei.

Prevederile legale criticate au următorul cuprins: „5. Articolul 4 va avea următorul cuprins:

„Art. 4. - (1) În termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonante de urgentă, consiliile judetene sau consiliile locale, după caz, aprobă prin hotărâre lista spatiilor din proprietatea privată a acestora ori din proprietatea privată a statului si care se află în administrarea lor, ce urmează să fie vândute potrivit dispozitiilor prezentei ordonante de urgentă. Listele astfel aprobate vor fi afisate în mod obligatoriu la sediul consiliului local/judetean si publicate pe site-ul consiliului judetean.

(2) Institutiile proprietare ale spatiilor medicale au obligatia de a comunica actualilor utilizatori, prin scrisoare cu confirmare de primire, faptul că spatiul respectiv face obiectul prezentei ordonante de urgentă.”

Autorii exceptiei invocă încălcarea dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 44 alin. (2) teza întâi referitoare la garantarea si ocrotirea proprietătii private în mod egal de lege, indiferent de titular, art. 120 alin. (1) referitor la principiile descentralizării, autonomiei locale si deconcentrării serviciilor publice din unitătile administrativ-teritoriale.

Examinând prevederile actului normativ criticat, Curtea constată că, potrivit prevederilor art. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 110/2005, modificată, actul normativ criticat stabileste cadrul juridic pentru vânzarea spatiilor proprietate privată a statului sau a unitătilor administrativ-teritoriale în care functionează unităti medicale, precum si a spatiilor cu destinatie pentru activităti medicale sau activităti conexe actului medical, neutilizate.

Potrivit art. 4 din aceIasi act normativ, consiliile judetene sau cele locale aprobă prin hotărâre lista spatiilor cu destinatia de cabinete medicale sau în care se desfăsoară activităti conexe actului medical, aflate în proprietatea acestora ori în proprietatea privată a statului, si care se află în administrarea lor.

Asadar, stabilirea listei cu spatiile având destinatia de cabinete medicale sau în care se desfăsoară activităti conexe actului medical, ce urmează a fi vândute, este dată prin lege în competenta consiliilor judetene sau a celor locale, aspect ce nu contravine dispozitiilor constitutionale privind protectia dreptului de proprietate privată, ci, dimpotrivă, este în conformitate cu principiul constitutional stabilit prin art. 44 alin. (1) teza a doua, potrivit căruia continutul si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege.

În ceea ce priveste invocarea încălcării dispozitiilor constitutionale ale art. 120 alin. (1) referitor la principiile descentralizării autonomiei locale si deconcentrării serviciilor publice din unitătile administrativ-teritoriale, Curtea constată că exercitarea autonomiei locale se circumscrie principiului constitutional al respectării legilor, prevăzut de art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală.

Asupra semnificatiei principiului statuat prin art. 120 alin. (1) din Constitutie, Curtea Constitutională a retinut, prin Decizia nr. 136 din 3 mai 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647 din 16 octombrie 2001, că acest text constitutional se referă la „principiul autonomiei locale în cadrul organizării administratiei publice din unitătile administrativ-teritoriale, iar nu la existenta unei autonomii de decizie în afara cadrului legal, care este general obligatoriu”. Asa fiind, principiul autonomiei locale nu exclude, ci impune obligatia autoritătilor administratiei publice locale de a respecta legile cu caracter general, aplicabile pe întreg teritoriul tării, în interesul comunitătilor locale, interese care, în acest domeniu, al sănătătii, nu trebuie să fie în contradictie cu interesele nationale.

De asemenea, în lumina Cartei europene a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985, si ratificată de România prin Legea nr. 199/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 26 noiembrie 1997, „Prin autonomie locală se întelege dreptul si capacitatea efectivă ale autoritătilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, în cadrul legii, în nume propriu si în interesul populatiei locale, o parte importantă a treburilor publice”.

Cele statuate în decizia mentionată sunt valabile si în prezenta cauză, astfel încât exceptia de neconstitutionalitate urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. I pct. 5 din Legea nr. 236/2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 110/2005 privind vânzarea spatiilor proprietate privată a statului sau a unitătilor administrativ-teritoriale, cu destinatia de cabinete medicale, precum si a spatiilor în care se desfăsoară activităti conexe actului medical, precum si a Legii nr. 236/2006 în ansamblul ei, exceptie invocată de Consiliul Local al Orasului Miercurea Nirajului în Dosarul nr. 2.052/102/2006 (număr în format vechi 5.142/2006) al Tribunalului Mures - Sectia civilă si de Consiliul Local al Orasului Miercurea Nirajului si Primăria Orasului Miercurea Nirajului în dosarele nr. 2.467/102/2006 (număr în format vechi 5.650/2006), nr. 2.470/102/2006 (număr în format vechi 5.653/2006), nr. 2.469/102/2006 (număr în format vechi 5.652/2006) si nr. 2.468/102/2006 (număr în format vechi 5.651/2006) ale aceleiasi instante.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 17 mai 2007.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Irina Loredana Gulie

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 469 din 17 mai 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 175 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală

 

Ioan Vida - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Ion Tiucă - procuror

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 175 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, exceptie ridicată de S.C.A. Bârzava Nouă din Resita în Dosarul nr. 456/C/2006 al Tribunalului Caras-Severin.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Presedintele constată cauza în stare de judecată si acordă cuvântul pe fond.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a exceptiei de neconstitu­tionalitate, apreciind că autorul exceptiei solicită completarea textului de lege criticat.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 3 februarie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 456/C/2006, Tribunalul Caras-Severin a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 175 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.

Exceptia a fost ridicată de S.C.A. Bârzava Nouă din Resita într-o cauză având ca obiect apelul împotriva sentintei prin care s-a respins cererea autorului exceptiei de a fi suspendată o actiune de inspectie fiscală.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 21 alin. (1) si (2), întrucât „nu prevăd din punct de vedere procedural dreptul de a solicita suspendarea unei actiuni de inspectie fiscală”.

Tribunalul Caras-Severin apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitu­tionalitate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece textul de lege criticat Înu poate fi interpretat ca neconstitutional prin lipsa unei prevederi, în cadrul acestuia, cu privire la posibilitatea suspendării actiunii de inspectie fiscală”.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile legale criticate sunt constitutionale. În acest sens, arată că, potrivit art. 188 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003, deciziile emise în solutionarea contestatiilor pot fi atacate la instanta judecătorească de contencios competentă. Totodată, textul de lege criticat este o normă de procedură a cărei reglementare este de competenta exclusivă a legiuitorului.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitu-tionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 175 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 863 din 26 septembrie 2005, având următorul continut: „(1) Împotriva titlului de creantă, precum si împotriva altor acte administrative fiscale se poate formula contestatie potrivit legii. Contestatia este o cale administrativă de atac si nu înlătură dreptul la actiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia, în conditiile legii.

(2) Este îndreptătit la contestatie numai cel care consideră că a fost lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia.

(3) Baza de impunere si impozitul, taxa sau contributia stabilite prin decizie de impunere se contestă numai împreună.

(4) Pot fi contestate în conditiile alin. (3) si deciziile de impunere prin care nu sunt stabilite impozite, taxe, contributii sau alte sume datorate bugetului general consolidat.

(5) În cazul deciziilor referitoare la baza de impunere, reglementate potrivit art. 87 alin. (1), contestatia se poate depune de orice persoană care participă la realizarea venitului.

(6) Bazele de impunere constatate separat într-o decizie referitoare la baza de impunere pot fi atacate numai prin contestarea acestei decizii.”

Aceste dispozitii sunt considerate de autorul exceptiei ca fiind neconstitutionale în raport cu prevederile art. 21 alin. (1) si (2) referitoare la accesul liber la justitie din Legea fundamentală.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că autorul acesteia este nemultumit de faptul că textul de lege criticat nu contine o prevedere care să îi confere dreptul de a solicita suspendarea unei actiuni de inspectie fiscală.

Asadar, pretinsa neconstitutionalitate a textului de lege criticat este determinată, în opinia autorului exceptiei, de o omisiune legislativă. Or, potrivit art. 61 din Constitutie, „Parlamentul este [...] unica autoritate legiuitoare a tării”, astfel încât modificarea sau completarea normelor juridice constituie atributii exclusive ale acestuia.

Ca atare, în temeiul art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia „Curtea Constitutională se pronuntă numai asupra constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”, exceptia de neconstitu­tionalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 175 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, exceptie ridicată de S.C.A. Bârzava Nouă din Resita în Dosarul nr. 456/C/2006 al Tribunalului Caras-Severin.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 17 mai 2007.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 474 din 17 mai 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 324 alin. 1 pct. 1 teza a doua

din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Ion Tiucă - procuror

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 324 alin. 1 pct. 1 teza a doua din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Lucica Gheorghe în Dosarul nr. 89/33/2007 al Curtii de Apel Cluj - Sectia comercială, de contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Presedintele constată cauza în stare de judecată si acordă cuvântul pe fond.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, apreciind că se impune păstrarea jurisprudentei Curtii în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 5 februarie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 89/33/2007, Curtea de Apel Cluj - Sectia comercială, de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 324 alin. 1 pct. 1 teza a doua din Codul de procedură civilă, ridicată de Lucica Gheorghe într-o cerere de revizuire a unei decizii civile.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia arată că dispozitiile legale criticate contravin prevederilor art. 16 alin. (1) si (2) si ale art. 21 alin. (1) si (2) din Constitutie. În acest sens, arată că textul de lege criticat instituie o discriminare nejustificată între justitiabili, în raport cu natura hotărârilor judecătoresti a căror revizuire se cere. Art. 324 alin. 1 pct. 1 teza a doua din Codul de procedură civilă reglementează o modalitate de atacare a unei hotărâri fără a cunoaste care anume aspecte din cuprinsul acesteia sunt nelegale, ceea ce constituie o încălcare a accesului liber la justitie.

Curtea de Apel Cluj - Sectia comercială, de contencios administrativ si fiscal apreciază că exceptia de neconstitu­tionalitate este neîntemeiată, arătând că modalitatea în care a stabilit legiuitorul calcularea termenului a fost considerată si de Curtea Europeană a Drepturilor Omului ca îndeplinind standardele pentru asigurarea unui proces echitabil, retinându-se că poate fi stabilită dies ad quo data pronuntării, deoarece acesta este momentul de la care partea interesată cunoaste solutia si poate să actioneze.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitu­tionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile legale criticate sunt constitutionale, sens în care a statuat Curtea în jurisprudenta sa.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitu­tionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 324 alin. 1 pct. 1 teza a doua din Codul de procedură civilă, având următorul cuprins: „Termenulde revizuire este de o lună si se va socoti:

1. [...] când hotărârile au fost date de instante de recurs după evocarea fondului, de la pronuntare; [...].”

Aceste dispozitii sunt considerate de autorul exceptiei ca fiind neconstitutionale în raport cu prevederile art. 16 alin. (1) si (2) privind egalitatea în drepturi si ale art. 21 alin. (1) si (2) referitoare la accesul liber la justitie din Constitutie.

Examinând exceptia, Curtea constată că asupra constitutionalitătii textului de lege criticat s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 235 din 5 iunie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 550 din 31 iulie 2003, statuând, în esentă, că prin art. 324 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă „legiuitorul nu a înteles să stabilească un tratament discriminatoriu, ci un regim legal diferit, impus de existenta unor situatii procesuale diferite, în aceste conditii, părtilor interesate nu li se încalcă accesul liber la justitie, atâta vreme cât pot sesiza instantele judecătoresti în termenul legal cu cererea de revizuire”.

Totodată, prin Decizia nr. 353 din 2 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 462 din 29 mai 2006, Curtea a retinut că „formularea si motivarea unei cereri de revizuire nu depind în mod direct de cunoasterea argumentării instantei care a stat la baza pronuntării hotărârii atacate”.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 324 alin. 1 pct. 1 teza a doua din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Lucica Gheorghe în Dosarul nr. 89/33/2007 ai Curtii de Apel Cluj - Sectia comercială, de contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 17 mai 2007.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

 

DECIZIA Nr. 499 din 29 mai 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 275-2781 din Codul de procedură penală

 

Ion Predescu - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 275-2781 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Mihail George Oimitriu în Dosarul nr. 128/45/2006 al Curtii de Apel Iasi - Sectia penală.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, făcând referire la jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 30 ianuarie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 128/45/2006, Curtea de Apel Iasi -Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 275-2781 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Mihail George Dimitriu într-o cauză având ca obiect plângerea împotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere în judecată.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile de lege criticate încalcă prevederile constitutionale ale art. 31 alin. (2) privind dreptul la informatie, ale art. 51 privind dreptul de petitionare si ale art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi, deoarece, „datorită ambiguitătii dispozitiilor de la Capitolul IV - Efectuarea urmăririi penale - din Codul de procedură penală, ori a lipsei de reglementare, procurorii nu prezintă materialul cercetării si urmăririi si părtii reclamante-vătămate (ceea ce constituie în fapt si b discriminare), pentru a o informa cu privire la actiunile întreprinse în vederea stabilirii adevărului, administrarea ori respingerea mijloacelor de probă. Întocmesc doar rezolutia de neîncepere a urmăririi penale, ca un material succint prezentat, nelămuritor sub aspectele de interes respective, fapt care îl privează pe cel vătămat, prin neinformare, de posibilitatea formulării si întemeierii contestatiei fată de rezolutia de neîncepere a urmăririi penale considerată injustă si îl pune în imposibilitate de a solicita aprobarea accesului la dosar”.

Curtea de Apel Iasi - Sectia penală apreciază că exceptia de neconstitutionalitate invocată este neîntemeiată.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, referindu-se si la jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Arată că prevederile legale criticate nu încalcă dispozitiile constitutionale invocate de autorul exceptiei.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitu­tionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 275-2781 din Codul de procedură penală, referitoare la plângerea împotriva măsurilor si actelor de urmărire penală.

Dispozitiile constitutionale invocate în motivarea exceptiei sunt cele ale art. 31 alin. (2) privind dreptul la informatie, ale art. 51 privind dreptul de petitionare si ale art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea constată că s-a mai pronuntat atât cu privire la constitutionalitatea prevederilor art. 275-278 din Codul de procedură penală, cât si, printr-o bogată jurisprudenta, asupra constitutionalitătii art. 2781 din Codul de procedură penală. În acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 486 din 29 septembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 970 din 1 noiembrie 2005, Decizia nr. 17 din 20 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din 1 martie 2005, Decizia nr. 452 din 28 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.043 din 11 noiembrie 2004, si Decizia nr. 206 din 14 aprilie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 481 din 7 iunie

2005, ale căror considerente îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză, deoarece nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea jurisprudentei Curtii.

De altfel, ceea ce se Critică în realitate, în motivarea exceptiei, este modul de interpretare si aplicare a dispozitiilor art. 275-2781 din Codul de procedură penală. O asemenea solicitare excedează competentei Curtii Constitutionale, care, în conformitate cu dispozitiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronuntă numai asupra constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată si nu asupra modului de interpretare si aplicare a prevederilor de lege supuse controlului.

Fată de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 275-2781 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Mihail George Dimitriu în Dosarul nr. 128/45/2006 al Curtii de Apel Iasi - Sectia penală. Definitivă si general obligatorie. Pronuntată în sedinta publică din data de 29 mai 2007.

 

PRESEDINTE, ION PREDESCU

Magistrat-asistent, Florentina Geangu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 500 din 29 mai 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 190 alin. (1) lit. c) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală

 

Ion Predescu - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ion Tiucă - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 190 alin. (1) lit. c) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Diesel Club” - S.R.L. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 11.472/211/2006 al Judecătoriei Cluj-Napoca, precum si de Societatea Comercială „Club Flash” - S.R.L. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 11.471/211/2006 al aceleiasi instante.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discutie conexarea Dosarului nr. 305 D/2007 la Dosarul nr. 164 D/2007, care a fost primul înregistrat, având în vedere că obiectul exceptiilor de neconstitutionalitate este identic.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite conditiile conexării dosarelor.

Retinând identitatea de obiect, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, Curtea dispune conexarea celor două dosare.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, făcând referire la jurisprudentâ în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, retine următoarele:

Prin încheierile din 22 ianuarie 2007 si 16 februarie 2007, pronuntate în dosarele nr. 11.472/211/2006 si

nr. 11.471/211/2006, Judecătoria Cluj-Napoca a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 190 alin. (1) lit. c) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Diesel Club” - S.R.L. din Cluj-Napoca si de Societatea Comercială „Club Flash” - S.R.L. din Cluj-Napoca într-un litigiu având ca obiect solutionarea plângerii împotriva procesului-verbal de constatare si sanctionare a unei contraventii.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin, în esentă, că dispozitiile art. 190 alin. (1) lit. c) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 sunt neconstitutionale în raport cu prevederile art. 45 si 135 din Constitutie, deoarece „îngrădesc în mod indubitabil exercitarea dreptului fundamental privind libertatea economică, fiind în aceIasi timp contrare principiilor fundamentale care guvernează activitatea economică. Practic un agent economic diligent si de bună-credintă poate fi pus în situatia de a răspunde contraventional pentru neglijenta unui alt participant la procesul economic. Această situatie poate interveni [...] dacă un comerciant achizitionează niste produse accizabile supuse marcării, purtând marcaje corespunzătoare, dar, pe parcursul desfăsurării activitătii economice [...], respectivele marcaje cad sau se dezlipesc partial”.

Judecătoria Cluj-Napoca apreciază că exceptia de neconstitutionalitate invocată este neîntemeiată, arătând că reglementările criticate nu încalcă prevederile art. 45 si 135 din Constitutie, „ci stabilesc limite de exercitare a liberului schimb, cu luarea în considerare a intereselor generale ale societătii, de protejare împotriva evaziunii fiscale, împiedicând implicit si concurenta neloială în ceea ce priveste produsele accesibile supuse marcării”. Contraventia prevăzută de textul de lege criticat este, în opinia instantei, „o măsură proportională ca gravitate cu importanta intereselor ce se doresc a fi protejate, cadrul legal astfel instituit fiind restrictiv, dar nu nefavorabil valorificării produselor respective”.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul, invocând jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie, apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, arătând, în esentă, că dispozitiile legale criticate nu pun în discutie restrângeri ale accesului liber la o activitate economică si nu încalcă dispozitiile constitutionale privind libertatea comertului.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitu­tionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 190 alin. (1) lit. c) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 863 din 26 septembrie 2005, care au următorul cuprins: „Constituie contraventii următoarele fapte: [...]

c) detinerea în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, potrivit titlului VII din Codul fiscal, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false.”

În sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia apreciază că dispozitiile legale criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 45 privind libertatea economică si ale art. 135 din Constitutie privind economia.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, se constată că, în jurisprudenta sa, Curtea Constitutională s-a mai pronuntat asupra constitutionalitătii acestor dispozitii, în raport cu prevederile art. 45 si 135 din Constitutie, prin Decizia nr. 119 din 16 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 264 din 23 martie 2006. Prin această decizie, Curtea, respingând exceptia de neconstitutionalitate, a constatat că textul legal criticat stabileste făptui că detinerea în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false, constituie contraventie.

De asemenea, Curtea a retinut că, potrivit art. 203 din Codul fiscal, responsabilitatea marcării revine antrepozitarilor autorizati [persoana fizică sau juridică autorizată de autoritatea fiscală competentă, în exercitarea activitătii acesteia, să producă, să transforme, să detină, să primească si să expedieze produse accizabile, într-un antrepozit fiscal - art. 163 lit. e) din Codul fiscal] sau importatorilor. Totodată, Codul fiscal, la art. 2961 alin. (1) lit. h), stabileste că marcarea cu marcaje false a produselor accizabile supuse marcării ori detinerea în antrepozitul fiscal a produselor marcate în acest fel constituie infractiune. Astfel, coroborând textele legale de mai sus, Curtea a constatat că atât cel ce marchează cu marcaje false produsele accizabile supuse marcării sau detine în antrepozitul fiscal produse marcate în acest fel, cât si cel care detine în afara antrepozitului fiscal sau comercializează pe teritoriul României produse accizabile supuse marcării, fără a fi marcate, necorespunzător marcate sau cu marcaje false sunt sanctionati, prima faptă constituind infractiune, iar cea de-a doua contraventie. Este, de altfel, o solutie legislativă care sanctionează aceste fapte săvârsite cu vinovătie, orice încălcare a legii impunând o sanctiune în raport cu gravitatea faptei săvârsite.

Totodată, în aceeasi decizie, Curtea a constatat că aceste măsuri au fost instituite pentru a lupta eficient împotriva evaziunii fiscale, ceea ce nu îngrădeste cu nimic libertatea comertului si nici protejarea intereselor nationale în activitatea economică, ci, dimpotrivă, stabileste un cadru legal, clar si precis în care să se desfăsoare schimburile comerciale, cu protejarea intereselor economice nationale. Astfel, măsura în cauză protejează si concurenta loială, neîngăduind intrarea pe piată a unor produse accizabile care eludează cadrul legal în domeniu. De altfel, accesul liber la o activitate economică nu exclude, ci, dimpotrivă, implică stabilirea unor limite de exercitare a libertătii economice cu specificarea faptelor ilicite prejudiciabiie pentru societate sau terti.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina schimbarea jurisprudentei Curtii, atât solutia pronuntată prin decizia mentionată, cât si considerentele care au fundamentat-o sunt valabile si în prezenta cauză.

Fată de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 190 alin. (1) lit. c) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Diesel Club” - S.R.L. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 11.472/211/2006 al Judecătoriei Cluj-Napoca, precum si de Societatea Comercială „Club Flash” - S.R.L din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 11.471/211/2006 al aceleiasi instante.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 29 mai 2007.

 

PRESEDINTE,

ION PREDESCU

Magistrat-asistent,

Florentina Geangu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 508 din 29 mai 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 lit. a) din Legea nr. 252/2003 privind registrul unic de control si art. 10 lit. f) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale

 

Ion Predescu - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ion Tiucă - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 lit. a) din Legea nr. 252/2003 privind registrul unic de control si art. 10 lit. f) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Casa Tudor” - S.R.L. din Iasi în Dosarul nr. 18.262/245/2006 al Judecătoriei Iasi.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 6 decembrie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 18.262/245/2006, Judecătoria Iasi a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 lit. a) din Legea nr. 252/2003 privind registrul unic de control si art. 10 lit. f) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Casa Tudor” - S.R.L. din Iasi într-o cauză civilă având ca obiect solutionarea plângerii formulate împotriva unui proces-verbal de constatare si sanctionare a unei contraventii, încheiat de comisari ai Gărzii Financiare Iasi.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile art. 7 lit. a) din Legea nr. 252/2003 încalcă dispozitiile art. 73 din Constitutie, iar cele ale art. 10 lit. f) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/1999 contravin prevederilor art. 115 alin. (1) si (2) din Constitutie. Autorul exceptiei solicită Curtii Constitutionale „să constate că faptele prevăzute de art. 7 lit. a) din Legea nr. 252/2003 si de art. 10 lit. f) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/1999, respectiv fapta de a nu achizitiona registrul unic de control, formular tipizat, în valoare de 11,4 lei, cât si fapta de a nu preda organului fiscal teritorial raportul memoriei fiscale, din care reiese valoarea vânzărilor conform casei de marcat si valoarea taxei pe valoarea adăugată, nu pot constitui contraventii în întelesul art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001”.

Judecătoria Iasi nu si-a exprimat opinia asupra exceptiei de neconstitutionaiitate.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată, „întrucât prin reglementarea contraventiilor, sanctionarea acestora cu amendă si aplicarea de măsuri sanctionatorii complementare, în raport cu gravitatea faptei, nu se aduce în niciun fel atingere exercitării drepturilor si nici libertătii economice, în conditiile legii, statul fiind obligat să asigure, conform art. 135 alin. (2) lit. b) din Constitutie, «protejarea intereselor nationale în activitatea economică, financiară si valutar㻓. Invocă în acest sens Decizia Curtii Constitutionale nr. 91/2006.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitu­tionalitate este neîntemeiată. Arată că prevederile legale criticate nu încalcă dispozitiile constitutionale invocate de autorul exceptiei.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitu­tionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 7 lit. a) din Legea nr. 252/2003 privind registrul unic de control, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 429 din 18 iunie 2003, precum si dispozitiile din art. 10 lit. f) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 21 ianuarie 2005.

Textele de lege criticate au următorul cuprins:

- Art. 7 lit. a) din Legea nr. 252/2003: „Constituie contraventii următoarele fapte: a) neachizitionarea registrului unic de control de la directiile generale ale finantelor publice din raza teritorială unde îsi are sediul social contribuabilul, în termenul prevăzut la ari. 6 alin. (2) si (3);”;

- Art. 10 lit. f) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/1999: „Constituie contraventii următoarele fapte dacă, potrivit legii penale, nu sunt considerate infractiuni: [...]

f) neîndeplinirea de către utilizatorii aparatelor de marcat electronice fiscale a obligatiei de a preda raportul memoriei fiscale, conform dispozitiilor art. 4 alin. (10).”

Autorul exceptiei consideră că prin textele de lege mentionate sunt încălcate prevederile constitutionale ale art. 73 privind categoriile de legi si ale art. 115 alin. (1) si (2) referitoare la delegarea legislativă.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea retine următoarele:

Cât priveste critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 lit. a) din Legea nr. 252/2003 privind registrul unic de control fată de prevederile art. 73 din Constitutie, se constată că reglementarea unor contraventii nu încalcă sub niciun aspect prevederile constitutionale privind categoriile de legi.

Referitor la critica de neconstitutionalitate a prevederilor art. 10 lit. f) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, fată de art. 115 alin. (1) si (2) din Constitutie, se constată că dispozitiile constitutionale invocate nu au incidentă în cauză.

De altfel, ceea ce se critică, în realitate, în motivarea exceptiei, este modul de interpretare si aplicare a dispozitiilor art. 7 lit. a) din Legea nr. 252/2003 si art. 10 lit. f) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/1999. O asemenea solicitare excedează competentei Curtii Constitutionale, care, în conformitate cu dispozitiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronuntă numai asupra constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată, iar nu asupra modului de interpretare si aplicare a prevederilor de lege supuse controlului.

Fată de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 lit. a) din Legea nr. 252/2003 privind registrul unic de control si art. 10 lit. f) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Casa Tudor* - S.R.L. din Iasi în Dosarul nr. 18.262/245/2006 al Judecătoriei Iasi.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 29 mai 2007.

 

PRESEDINTE, ION PREDESCU

Magistrat-asistent, Florentina Geangu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 509 din 29 mai 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 lit. b) si ale art. 11 alin. (1) lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale

 

Ion Predescu - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ion Tiucă - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 lit. b) si ale art. 11 alin. (1) lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Amo Press” - S.R.L. din Iasi în Dosarul nr. 12.512/2006 al Tribunalului Iasi.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 11 ianuarie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 12.512/2006, Tribunalul Iasi a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 lit. b) si ale art. 11 alin. (1) lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Amo Press” - S.R.L. din Iasi.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul exceptiei sustine că dispozitiile art. 10 lit. b) si ale art. 11 alin. (1) lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/1999 contravin prevederilor constitutionale ale art. 23 alin. (11), ale art. 20 alin. (1), ale art. 45, ale art. 53 si ale art. 135 alin. (2) lit. a). De asemenea, sunt invocate si prevederile art. 6 paragraful 2 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale privind prezumtia de nevinovătie. Se arată, în acest sens, că prevederile de lege criticate contravin normelor constitutionale si conventionale invocate, deoarece Înivelul amenzilor reprezintă o piedică ce îngrădeste libertatea comertului”, ducând „la blocarea activitătii economice a unui agent economic”.

Tribunalul Iasi apreciază că exceptia de neconstitu­tionalitate invocata este neîntemeiată.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, critica de neconstitutionalitate vizând, în realitate, stricta aplicare a legii, iar nu aspecte de neconstitutionalitate.

Mai mentionează că, prin Decizia nr. 355/2006, Curtea Constitutională a statuat că stabilirea contraventiei de la art. 10 lit b) si a sanctiunii corespunzătoare prevăzute la art. 11 alin. (1) lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/1999 reprezintă o optiune legitimă a legiuitorului, care dă expresie preocupării statului pentru a asigura libertatea comertului, protectia concurentei loiale si crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie. Cu aceIasi prilej s-a retinut că măsurile sanctionatorii dispuse prin actul normativ criticat vizează apărarea intereselor generale privind respectarea legislatiei fiscale, fiind justificate de imperativul protejării interesului social si al ordinii de drept, aceasta îndreptătind adoptarea unor măsuri specifice de preîntâmpinare si sanctionare a faptelor care generează sau ar putea genera fenomene economice negative.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile art. 10 lit. b) si ale art. 11 alin. (1) lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/1999 sunt constitutionale. În acest sens, arată că sustinerile potrivit cărora textele de lege contravin art. 23 alin. (11) din Constitutie nu pot fi retinute, deoarece prezumtia de nevinovătie este proprie doar procesului penal.

Cât priveste critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 lit. b) si ale art. 11 alin. (1) lit. b) din ordonantă fată de art. 135 alin. (2) lit. a) din Legea fundamentală, se arată că acestea nu numai că nu le încalcă, ci, contrar afirmatiilor autorului exceptiei, dau expresie preocupării statului pentru a asigura libertatea comertului, protectia concurentei loiale si crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie.

Apreciază totodată că dispozitiile art. 20 alin. (1) din Constitutie nu au incidentă în cauză.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitu­tionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 10 lit. b) si ale art. 11 alin. (1) lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 21 ianuarie 2005, având următorul continut:

- Art. 10 lit. b): „Constituie contraventii următoarele fapte dacă, potrivit legii penale, nu sunt considerate infractiuni: [...] b) neîndeplinirea obligatiei agentilor economici de a se dota si de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale avizate conform art. 5 alin. (2), la termenele stabilite la art. 6, cu exceptia prevăzută la art. 1 alin. (4), neemiterea bonului fiscal pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate ori emiterea de bonuri cu o valoare inferioară celei reale, precum si nereintroducerea datelor înscrise pe rola jurnal privind tranzactiile efectuate de la ultima închidere zilnică până în momentul stergerii memoriei operative.”;

- Art. 11 alin. (1) lit. b): amenzile pentru contraventiile prevăzute la art. 10 se aplică agentilor economici, cu exceptia celor prevăzute la lit. d), astfel: (...] b) faptele prevăzute la art. 10 lit. a), b), i), j), l) si m) se sanctionează cu amendă de la 80 milioane lei la 400 milioane lei.”

Autorul exceptiei consideră că aceste texte de lege contravin prevederilor constitutionale ale art. 20 alin. (1) referitoare la tratatele internationale privind drepturile omului, ale art. 23 alin. (11) care consacră prezumtia de nevinovătie, ale art. 45 privind libertatea comertului, ale art. 53 referitoare la restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti si ale art. 135 alin. (2) lit. a) referitoare la obligatia statului de a asigura libertatea comertului, protectia concurentei loiale si crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie. De asemenea, sunt invocate si prevederile art. 6 paragraful 2 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale privind prezumtia de nevinovătie.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată următoarele:

Critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 lit. b) si ale art. 11 alin. (1) lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale vizează, în esentă, maniera în care agentul constatator a respectat, în spetă, procedura legală de aplicare a amenzii contraventionale, precum si modalitatea de stabilire în concret a acesteia. Ca atare, Curtea constată că sustinerile autorului exceptiei se referă, în realitate, la aspecte legate de aplicarea textelor de lege criticate de către organele abilitate si nu se constituie într-o veritabilă critică de neconstitutionalitate, care să reflecte relatia de contrarietate între textele de lege atacate si normele constitutionale si conventionale invocate. Ele reprezintă, mai degrabă, motive specifice unei plângeri contraventionale formulate în fata instantei de judecată, astfel că nu pot fi retinute de către instanta de contencios constitutional.

De altfel, Curtea Constitutională a statuat în jurisprudenta sa, de exemplu, prin Decizia nr. 355 din 2 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 497 din 8 iunie 2006, că dispozitiile art. 11 alin. (1) lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/1999 nu contravin prevederilor art. 135 alin. (2) lit. a) din Constitutie, retinând, fată de criticile referitoare la nivelul amenzii, „că stabilirea unei contraventii si sanctionarea acesteia cu amendă reprezintă o optiune legitimă a legiuitorului, care [...] dă expresie preocupării statului pentru a asigura libertatea comertului, protectia concurentei loiale si crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie”.

În plus, autorul exceptiei sustine încălcarea art. 23 alin. (11) din Constitutie si a art. 6 paragrafele 1 si 2 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, prin raportare la prevederile art. 20 alin. (1) din Legea fundamentală. Curtea constată că dispozitiile de lege criticate, reglementând unele contraventii în domeniul obligatiilor pe care operatorii economici le au în desfăsurarea activitătii lor, precum si amenzile corespunzătoare, nu aduc atingere principiului constitutional al prezumtiei de nevinovătie. În temeiul art. 12 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/1999, actele de constatare si sanctionare a contraventiilor pot fi atacate în justitie, potrivit legislatiei privind regimul juridic al contraventiilor, contestatia fiind solutionată în cadrul unui litigiu, cu citarea părtilor, acestea beneficiind de toate garantiile procesuale specifice unui proces echitabil într-o societate democratică.

Fată de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 lit. b) si ale art. 11 alin. (1) lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia agentiilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Amo Press” - S.R.L. din Iasi în Dosarul nr. 12.512/2006 al Tribunalului Iasi.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 29 mai 2007.

 

PRESEDINTE, ION PREDESCU

Magistrat-asistent, Florentina Geangu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 510 din 29 mai 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale

 

Ion Predescu - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocarii - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokâr Gâbor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Vrorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ion Tiucă - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, exceptie ridicată de Societatea Comercială „La Stufăris” - S.R.L. din Timisoara în Dosarul nr. 8.989/325/2006 al Judecătoriei Timisoara.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 7 februarie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 8.989/325/2006, Judecătoria Timisoara a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitu­tionalitate a dispozitiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, exceptie ridicată de Societatea Comercială „La Stufăris” - S.R.L. din Timisoara într-o cauză având ca obiect o plângere contraventională.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile legale criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 44 alin. (2) teza întâi si ale art. 16 alin. (1), coroborate cu art. 11 alin. (1) si (2) si art. 20 alin. (1), deoarece Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/1999, republicată, „face o diferentiere nejustificată între fapta de a nu fi emis bon fiscal si fapta de a nu fi predat bonul fiscal către client”, instituind prin aceasta „o răspundere a persoanei juridice pentru fapta persoanei fizice”.

Judecătoria Timisoara apreciază că exceptia ridicată este neîntemeiată.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, critica de neconstitutionalitate vizând, în realitate, stricta aplicare a legii, iar nu aspecte de neconstitutionalitate.

Mai mentionează că, prin Decizia nr. 355/2006, Curtea Constitutională a statuat că stabilirea contraventiei de la art. 10 lrt_ b) si a sanctiunii corespunzătoare prevăzute la art. 11 alin. (1) lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/1999 reprezintă o optiune legitimă a legiuitorului, care dă expresie preocupării statului pentru a asigura libertatea comertului, protectia concurentei loiale si crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie. Cu aceIasi prilej s-a retinut că măsurile sanctionatorii dispuse prin actul normativ criticat vizează apărarea intereselor generale privind respectarea legislatiei fiscale, fiind justificate de imperativul protejării interesului social si al ordinii de drept, aceasta îndreptătind adoptarea unor măsuri specifice de preîntâmpinare si sanctionare a faptelor care generează sau ar putea genera fenomene economice negative.

Avocatul Poporului, având în vedere considerentele deciziilor Curtii Constitutionale nr. 355/2006 si nr. 813/2006, consideră că „prevederile art. 11 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/1999 sunt constitutionale”.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitu­tionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 11 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 21 ianuarie 2005, care au următorul continut: „Amenzile pentru contraventiile prevăzute la art. 10 se aplică agentilor economici, cu exceptia celor prevăzute la lit. d) [...].”

În sustinerea neconstitutionalitătii acestui text de lege autorul exceptiei invocă încălcarea dispozitiilor art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 11 alin. (1) si (2) privind dreptul international si dreptul intern, ale art. 20 alin. (1) referitoare la tratatele internationale privind drepturile omului si ale art. 44 alin. (2) teza întâi privind dreptul de proprietate privată.

Examinând exceptia, se constată că asupra constitutionalitătii dispozitiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/1999, sub aspectul unor critici similare, Curtea s-a mai pronuntat prin deciziile nr. 49 din 12 februarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 156 din 23 februarie 2004, nr. 355 din 2 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 497 din 8 iunie 2006, si nr. 813 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.012 din 20 decembrie 2006.

Întrucât criticile de neconstitutionalitate privesc, în esentă, aceleasi aspecte deja examinate de Curte prin deciziile mentionate si având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, solutia si considerentele cuprinse în acestea îsi mentin valabilitatea si în cauza de fată.

Fată de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, exceptie ridicată de Societatea Comercială „La Stufăris” - S.R.L. din Timisoara în Dosarul nr. 8.989/325/2006 al Judecătoriei Timisoara.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 29 mai 2007.

 

PRESEDINTE, ION PREDESCU

Magistrat-asistent, Florentina Geangu

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

 

DECIZIA Nr. 511 din 29 mai 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionaiitate a dispozitiilor art. 51 alin. (1) pct. 1 Iit. A din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor

 

Ion Predescu - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokâr Gâbor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ion Tiucă - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionaiitate a dispozitiilor art. 51 alin. (1) pct. 1 lit. A din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Euro Metal Works” - S.R.L. din Timisoara în Dosarul nr. 1.232/221/2006 al Judecătoriei Deva.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionaiitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 17 ianuarie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 1.232/221/2006, Judecătoria Deva a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionaiitate a dispozitiilor art. 51 alin. (1) pct. 11it. A din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 78/2000, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Euro Metal Works” - S.R.L. din Timisoara.

În motivarea exceptiei de neconstitutionaiitate autorul exceptiei sustine că dispozitiile art. 51 alin. (1) pct. 1 Iit. A din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 78/2000 contravin, în ordinea invocării lor, prevederilor constitutionale ale art. 44 alin. (2) teza întâi referitoare la garantarea si ocrotirea proprietătii private si ale art. 16 alin. (1) care consacră egalitatea cetătenilor în fata legii, coroborate cu prevederile art. 11 alin. (1) si (2) si ale art. 20 alin. (1). Se arată, în acest sens, că prevederile de lege criticate contravin normelor constitutionale invocate, deoarece acestea stabilesc si permit agentilor constatatori „să aprecieze după propria lor vointă cui doresc să atribuie răspunderea contraventională - persoanei fizice sau juridice” si totodată să aplice „sanctiuni diferentiate”.

Judecătoria Deva apreciază că exceptia de neconstitutionalitate invocată este neîntemeiată.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionaiitate ridicate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionaiitate este neîntemeiată.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionaiitate este neîntemeiată. Arată că prevederile legale criticate nu încalcă dispozitiile constitutionale invocate de autorul exceptiei.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionaiitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 Iit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitu­tionaiitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionaiitate îl constituie dispozitiile art. 51 alin. (1) pct. 1 Iit. A din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 283 din 22 iunie 2000, astfel cum au fost modificate si completate prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 61/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 19 septembrie 2006, dispozitii care au următorul cuprins: „(1) Următoarele fapte constituie contraventie si se sanctionează după cum urmează: A. Cu amendă de la 200 lei la 2.000 lei pentru persoanele fizice si de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru persoanele juridicei...].”

Autorul exceptiei consideră că acest text de lege contravine prevederilor constitutionale ale art. 44 alin. (2) teza întâi referitoare la garantarea si ocrotirea proprietătii private si ale art. 16 alin. (1) care consacră egalitatea cetătenilor în fata legii, coroborate cu prevederile art. 11 alin.(1) si (2) siart. 20 alin. (1).

Examinând exceptia de neconstitutionaiitate, Curtea constată următoarele:

Critica de neconstitutionaiitate a dispozitiilor art. 51 alin. (1) pct. 1 Iit. A din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor vizează, în esentă, maniera în care agentul constatator a respectat, în spetă, procedura legală de aplicare a amenzii contraventionale, precum si modalitatea de stabilire în concret a acesteia. Ca atare, Curtea constată că sustinerile autorului exceptiei se referă, în realitate, la aspecte legate de aplicarea textelor de lege criticate de către organele abilitate si nu se constituie într-o veritabilă critică de neconstitutionaiitate, care să reflecte relatia de contrarietate între textele de lege atacate si normele constitutionale invocate. Ele reprezintă, mai degrabă, motive specifice unei plângeri contraventionale formulate în fata instantei de judecată, astfel că nu pot fi retinute de către instanta de contencios constitutional.

De altfel, Curtea constată că prevederile de lege criticate nu aduc nicio atingere dreptului de proprietate privată ale cărui continut si limite sunt stabilite de lege. Dispozitiile art. 51 alin. (1) pct. 1 lit. A din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 78/2000 reprezintă norme coercitive, instituind sanctiuni contraventionale pentru operatorii economici care nu respectă prevederile legale referitoare la regimul deseurilor.

Totodată, Curtea retine că dispozitiile legale criticate nu aduc atingere principiului egalitătii cetătenilor în fata legii,

Întrucât se aplică tuturor celor aflati în situatia reglementată de ipoteza normei juridice, fără a institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare.

Referitor la încălcarea dispozitiilor art. 11 alin. (1) si (2) si ale art. 20 alin. (1) din Legea fundamentală, Curtea constată că aceste prevederi constitutionale nu au incidentă în cauza dedusă judecătii.

Fată de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 51 alin. (1) pct. 1 lit. A din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Euro Metal Works” - S.R.L. din Timisoara în Dosarul nr. 1.232/221/2006 al Judecătoriei Deva.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 29 mai 2007.

 

PRESEDINTE,

ION PREDESCU

Magistrat-asistent,

Florentina Geangu