MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 175 (XIX) - Nr. 305         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 8 mai 2007

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

118. - Lege privind organizarea si functionarea activitătilor si practicilor de medicină complementară/alternativă

 

501. - Decret pentru promulgarea Legii privind organizarea si functionarea activitătilor si practicilor de medicină complementară/alternativă

 

512. - Decret privind încetarea raporturilor de serviciu ale unui chestor sef de politie cu Ministerul Internelor si Reformei Administrative

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 278 din 22 martie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 si 2 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinte si spatii cu altă destinatie construite din fondurile statului si din fondurile unitătilor economice sau bugetare de stat

 

Decizia nr. 309 din 29 martie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. (1) lit. g) din Legea recunostintei fată de eroii-martiri si luptătorii care au contribuit la victoria Revolutiei române din decembrie 1989 nr. 341/2004

 

Decizia nr. 311 din 29 martie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 725 alin. 1 din Codul de procedură civilă si ale art. II si art. III din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedură civilă

 

Decizia nr. 315 din 29 martie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 598, art. 599, art. 600 si art. 601 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 394 din 17 aprilie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 116 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, art. 11 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici si ale pct. I A) din anexa la Legea nr. 188/1999

 

ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

29. - Ordonantă de urgentă privind stabilirea unor măsuri de reorganizare a Ministerului Economiei si Finantelor

 

389. - Hotărâre privind aprobarea cifrelor de scolarizare pentru învătământul preuniversitar si superior de stat în anul scolar/universitar 2007-2008

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

120. - Decizie pentru numirea domnului Ionel Muscalu în calitatea de membru al Consiliului de administratie al Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Muncă si în functia de presedinte, cu rang de secretar de stat, al Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Muncă

 

121. - Decizie privind trecerea doamnei Gina Bara din functia publică de secretar general adjunct al Ministerului Economiei si Finantelor în functia publică de secretar general adjunct al Ministerului Justitiei

 

122. - Decizie privind unele măsuri pentru reactualizarea componentei nominale a Comisiei pentru bursa specială „Guvernul României”, aprobată prin Decizia primului-ministru nr. 393/2005

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

54. - Ordin al presedintelui Agentiei Nationale Anti-Doping pentru aprobarea modelului si continutului legitimatiei de control utilizate de persoanele cu atributii de constatare si sanctionare a contraventiilor prevăzute de Legea nr. 227/2006 privind prevenirea si combaterea dopajului în sport

 

760. - Ordin al ministrului educatiei si cercetării privind eliberarea actelor de studii postliceale absolventilor cursurilor de echivalare, cu durata de un an, cursuri organizate în baza Hotărârii Guvernului nr. 797/1997

 

ACTE ALE CORPULUI EXPERTILOR CONTABILI Sl CONTABILILOR AUTORIZATI DIN ROMÂNIA

 

            07/58. - Hotărâre pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a comisiilor de disciplină de pe lângă consiliile filialelor si Consiliul Superior al Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din România

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

            10. - Circulară privind nivelul ratei dobânzii de referintă a Băncii Nationale a României valabil în luna mai 2007

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind organizarea si functionarea activitătilor si practicilor

de medicină complementară/alternativă

 

            Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Prezenta lege are drept scop reglementarea activitătilor si practicilor de medicină complementară/ alternativă care vizează prevenirea îmbolnăvirilor, promovarea sănătătii, vindecarea bolilor si optimizarea din punct de vedere biopsihosocial si spiritual a fiintei umane.

Art. 2. - În sensul prezentei legi, medicina complementară si/sau alternativă cuprinde acele practici de îngrijiri de sănătate care nu sunt integrate în sistemul principal al serviciilor medicale de sănătate si sunt folosite ca terapii adjuvante sau pot înlocui terapiile clasice. Practicile si activitătile de medicină complementară/alternativă au la bază teoriile, credintele si experienta diferitelor culturi nationale folosite pentru prevenirea, diagnosticul si tratamentul bolilor somatice si psihice.

Art. 3. - (1) Domeniul medicinei complementare/alternative cuprinde practici si terapii naturiste, biologice, de nutritie, terapii manuale, bioelectromagnetice si energetice.

(2) Principalele domenii de practică ale medicinei complementare/alternative recunoscute pe plan mondial sunt prezentate în anexa care face parte integrantă din prezenta lege. Alte domenii de practică în medicina complementară/ alternativă pot fi stabilite prin ordin al ministrului sănătătii publice. Pentru fiecare dintre aceste domenii se vor crea de către asociatiile din fiecare domeniu, în cazul în care nu există deja, standarde ocupationale care se revizuiesc periodic si se aprobă conform reglementărilor legale în vigoare.

 

CAPITOLUL II

Dreptul de practică si organizarea activitătilor de medicină complementară/alternativă

 

            Art. 4. - (1) Activitătile si practicile de medicină complementară/alternativă pot fi exercitate de următoarele categorii profesionale, în conditiile prevăzute de lege:

            a) medici, medici dentisti si farmacisti;

            b) psihologi;

            c) absolventi ai altor institutii de învătământ superior.

            (2) Pentru a deveni practicieni de medicină complementară/alternativă, persoanele prevăzute la alin. (1) sunt obligate să posede autorizatia de liberă practică eliberată, conform legii, de Ministerul Sănătătii Publice cu avizul Centrului National de Perfectionare în Domeniul Sanitar.

            Art. 5. - Autorizatia de liberă practică de medicină complementară/alternativă se eliberează pe baza următoarelor acte:

            a) diploma eliberată de institutia de învătământ superior sau atestatul ori certificatul de pregătire specifică în domeniu;

            b) certificat de cazier judiciar;

            c) certificat de sănătate;

            d) avizul Ordinului Practicienilor de Medicină Comple­mentară/Alternativă.

            Art. 6. - (1) În vederea exercitării medicinei complementare/alternative, practicianul de medicină complementară/alternativă aderă la Ordinul Practicienilor de Medicină Complementară/Alternativă.

            (2) Ordinul Practicienilor de Medicină Complementară/ Alternativă se organizează si functionează ca organizatie profesională, neguvernamentală, apolitică, având ca obiect de activitate controlul si supravegherea exercitării profesiei de practician de medicină complementară/alternativă.

            (3) Ordinul Practicienilor de Medicină Complementară/ Alternativă se organizează si functionează la nivel teritorial si national.

            (4) Regulamentul de organizare si functionare al Ordinului Practicienilor de Medicină Complementară/ Alternativă se aprobă prin ordin al ministrului sănătătii publice.

            (5) Autorizatia de liberă practică a practicienilor de medicină complementară/alternativă se reînnoieste obligatoriu la interval de 3 ani de către Ministerul Sănătătii Publice cu avizul Centrului National de Perfectionare în Domeniul Sanitar.

            Art. 7. - Practicarea acupuncturii, a homeopatiei, a apiterapiei, a fitoterapiei, a chiropracticii si a osteopatiei, a medicinei traditionale orientale este permisă numai medicilor, medicilor dentisti sau, după caz, farmacistilor si este reglementată de Ministerul Sănătătii Publice, prin norme.

            Art. 8. - Practicianul de medicină complementară/ alternativă care nu posedă diplomă de medic, medic dentist sau, după caz, farmacist sau care nu a obtinut autorizatie de liberă practică în domeniul respectiv este obligat să efectueze o pregătire specifică de scurtă durată recunoscută de Ministerul Sănătătii Publice, corespunzătoare standardelor ocupationale aprobate prin reglementările legale în vigoare.

            Art. 9. - (1) Practicianul de medicină complementară/ alternativă care nu este medic, medic dentist sau, după caz, farmacist nu poate exercita anumite activităti si practici medicale stabilite de Ministerul Sănătătii Publice si Colegiul Medicilor din România si nu poate folosi titlurile de doctor, medic, medic dentist sau, după caz, farmacist.

            (2) Medicii, medicii dentisti sau, după caz, farmacistii practicieni de medicină complementară/alternativă cu autorizatie de liberă practică eliberată de Colegiul Medicilor din România, Colegiul Medicilor Dentisti din România sau de Colegiul Farmacistilor din România pentru un anumit domeniu pot trata anumite afectiuni corespunzătoare domeniului respectiv si pot prescrie anumite medicamente/ tratamente complementare si/sau alternative conform metodologiei stabilite de Ministerul Sănătătii Publice, potrivit reglementărilor Organizatiei Mondiale a Sănătătii.

            (3) Practicienii autorizati în domeniul medicinei complementare/alternative, care nu sunt medici, medici dentisti sau, după caz, farmacisti, pot interveni, după caz, în completarea si/sau continuarea terapiilor medicale, conform unor reguli precise de procedură, numai cu acordul scris al pacientului, la recomandarea scrisă a unui medic.

            Art. 10. - Practicianul de medicină complementară/ alternativă are dreptul să folosească numai cunostintele, mijloacele si metodele pentru care este autorizat si atestat, conform standardului ocupational aprobat din domeniul respectiv.

            Art. 11. - (1) Tehnicile si practicile de medicină complementară/alternativă se desfăsoară în cabinete de terapie complementară/alternativă organizate conform legii ca societăti comerciale sau activităti independente desfăsurate de persoane fizice, cu acest obiect de activitate.

            (2) Medicii, medicii dentisti sau, după caz, farmacistii practicieni de medicină complementară/alternativă îsi pot organiza cabinete medicale conform legii.

            (3) Denumirea de „centru de îngrijiri de sănătate” nu poate fi utilizată dacă nu există cel putin un angajat medic sau asistent medical.

            Art. 12. - Practicarea medicinei complementare/ alternative este permisă si în anumite institutii medicale alături de medicina clasică, alopată, pe baza normelor elaborate de Ministerul Sănătătii Publice si Colegiul Medicilor din România, Colegiul Medicilor Dentisti din România si de Colegiul Farmacistilor din România.

            Art. 13. - Practicianul de medicină complementară/ alternativă este obligat să tină evidenta pacientilor tratati, a metodelor si a mijloacelor de tratament folosite pentru fiecare caz.

            Art. 14. - (1) Prepararea, producerea si distributia remediilor folosite de medicina complementară/alternativă este strict reglementată de Ministerul Sănătătii Publice.

            (2) Autorizatia pentru producerea si distributia remediilor se eliberează de Ministerul Sănătătii Publice.

            Art. 15. - Vânzarea produselor homeopatice, a medicatiei complementare/alternative si a altor remedii se face în unitătile farmaceutice autorizate de Ministerul Sănătătii Publice si în magazine autorizate corespunzător normelor legale.

 

CAPITOLUL III

Drepturile si accesul pacientilor la terapii si practici de medicină complementară/alternativă

 

            Art. 16. - Toate persoanele au acces liber la tratamente si practici de medicină complementară/ alternativă, reglementate conform legii.

            Art. 17. - Persoanele care se adresează unui practician de medicină complementară/alternativă beneficiază de

tratament de medicină complementară/ alternativă numai după exprimarea, în scris, a acordului de vointă.

            Art. 18. - (1) Persoanele care se adresează unui practician de medicină complementară/alternativă beneficiază de confidentialitatea datelor privind starea de sănătate.

            (2) Persoanele prevăzute la alin. (1) trebuie să primească informatii scrise, accesibile si usor de înteles, pentru a cunoaste beneficiile si riscurile la care se expun.

            Art. 19. - Practicile si procedurile de care beneficiază persoanele tratate de medicii, medicii dentisti sau, după caz, farmacistii practicieni de medicină complementară/ alternativă ori de practicienii autorizati în domeniul medicinei complementare/alternative sunt stabilite de Ministerul Sănătătii Publice si de Casa Natională de Asigurări de Sănătate, sunt prevăzute în contractul-cadru si sunt decontate din bugetul Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate.

 

CAPITOLUL IV

Organizatii profesionale ale practicienilor de medicină complementară/alternativă si controlul exercitării activitătilor

 

            Art. 20. - În cadrul Ordinului Practicienilor de Medicină Complementară/Alternativă functionează comisii de specialitate pentru fiecare domeniu de practică de medicină complementară/alternativă, care au obligatia să reglementeze activitatea profesională a practicienilor din fiecare domeniu specific.

            Art. 21. - (1) Ordinul Practicienilor de Medicină Complementară/Alternativă este obligat să elaboreze Codul de etică profesională, cu sprijinul comisiilor de specialitate.

            (2) Codul de etică profesională cuprinde drepturile de practică, sanctiunile disciplinare pentru incompetentă profesională, restrictii de practică în caz de incompatibilitate sau de afectare a sănătătii pacientului.

            Art. 22. - Evidenta practicienilor de medicină complementară/alternativă se tine în Registrul unic al practicienilor de medicină complementară/alternativă, care se păstrează la sediul Ordinului Practicienilor de Medicină Complementară/Alternativă si se comunică în mod obligatoriu Centrului National de Perfectionare în Domeniul Sanitar.

            Art. 23. - Ministerul Sănătătii Publice, Colegiul Medicilor din România, Colegiul Medicilor Dentisti din România si Colegiul Farmacistilor din România stabilesc, cu consultarea Ordinului Practicienilor de Medicină Complementară/Alternativă, curriculum de studii pentru institutiile care pregătesc practicieni de medicină complementară/alternativă pentru a garanta nivelul de calificare.

            Art. 24. - (1) Ministerul Sănătătii Publice înfiintează, în cadrul Centrului National de Perfectionare din Domeniul Sanitar, Departamentul de medicină complementară/ alternativă care îndrumă si controlează activitătile în domeniu, inclusiv pregătirea profesională a practicienilor de medicină complementară/alternativă.

            (2) Departamentul de medicină complementară/ alternativă acreditează furnizorii si programele de formare profesională pentru practicienii de medicină complementară/ alternativă.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind organizarea si functionarea activitătilor si practicilor

de medicină complementară/alternativă

 

            În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

            Presedintele României decretează:

 

            Articol unic. - Se promulgă Legea privind organizarea si functionarea activitătilor si practicilor de medicină complementară/alternativă si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

- interimar -

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Bucuresti, 27 aprilie 2007.

Nr. 501.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind încetarea raporturilor de serviciu ale unui chestor sef de politie cu Ministerul Internelor si Reformei Administrative

 

            În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, si ale Legii nr. 360/2002 privind Statutul politistului, cu modificările si completările ulterioare,

            având în vedere propunerea ministrului internelor si reformei administrative,

 

            Presedintele României decretează:

 

            Articol unic. - Domnului chestor sef de politie Mircea Vasile Alexandru îi încetează raporturile de serviciu cu Ministerul Internelor si Reformei Administrative.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

- interimar -

NICOLAE VĂCĂROIU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucuresti, 4 mai 2007.

Nr. 512.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 278 din 22 martie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 si 2 din Legea nr. 85/1992

privind vânzarea de locuinte si spatii cu altă destinatie construite din fondurile statului

si din fondurile unitătilor economice sau bugetare de stat

 

            Ioan Vida - presedinte

            Nicolae Cochinescu - judecător

            Aspazia Cojocaru - judecător

            Acsinte Gaspar - judecător

            Kozsokár Gábor - judecător

            Ion Predescu - judecător

            Serban Viorel Stănoiu - judecător

            Ion Tiucă - procuror

            Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 si 2 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinte si spatii cu altă destinatie construite din fondurile statului si din fondurile unitătilor economice sau bugetare de stat, exceptie ridicată de Adrian Verone Rădulescu si Luminita Teodora Rădulescu în Dosarul nr. 26.585/3/2005 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a III-a civilă si pentru cauze cu minori si de familie.

La apelul nominal lipsesc părtile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent arată că autorii exceptiei au depus la dosar o cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată, în vederea pregătirii apărării, precum si note scrise prin care îsi motivează exceptia invocată. De asemenea, partea Mihaela Bălăsoiu a depus o cerere prin care solicită amânarea judecării cauzei în vederea pregătirii apărării.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererilor.

Curtea, deliberând, respinge aceste cereri.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 16 noiembrie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 26.585/3/2005, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a III-a civilă si pentru cauze cu minori si de familie a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 si 2 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinte si spatii cu altă destinatie construite din fondurile statului si din fondurile unitătilor economice sau bugetare de stat. Exceptia a fost ridicată de Adrian Verone Rădulescu si Luminita Teodora Rădulescu într-o cauză având ca obiect judecarea cererii de constatare a unor drepturi locative asupra unui imobil constructie, aflată în faza procesuală a recursului.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arată, în esentă, că prevederile legale criticate instituie posibilitatea cumpărării locuintelor construite din fondurile statului doar pentru titularii contractelor de închiriere, iar nu si pentru ceilalti titulari de drepturi locative mentionati în contract, ceea ce contravine principiilor constitutionale ale egalitătii în drepturi si dreptului la mostenire.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a III-a civilă si pentru cauze cu minori si de familie apreciază că exceptia este neîntemeiată. În acest sens, arată că prevederile legale criticate reglementează posibilitatea cumpărării locuintelor doar pentru titularul contractului de închiriere, pentru că, de regulă, titularul si celelalte persoane cu drepturi locative fac parte din aceeasi familie, astfel încât pentru orice alte situatii particulare legate de raporturile locative se aplică dreptul comun.

Avocatul Poporului consideră că prevederile legale criticate sunt constitutionale. În acest sens, arată că textele de lege criticate nu contin nicio discriminare în raport de criteriile egalitătii în drepturi si se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei juridice.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

            examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

            Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), precum si ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

            Potrivit încheierii de sesizare, obiectul acesteia îl constituie prevederile art. 1 si 2 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinte si spatii cu altă destinatie construite din fondurile statului si din fondurile unitătilor economice sau bugetare de stat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 15 septembrie 1994.

            Legea nr. 85/1992 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 264 din 15 iulie 1998, cu acelasi continut al art. 1 si 2, si anume:

            - Art. 1: „Locuintele construite din fondurile statului pot fi cumpărate de titularii contractelor de închiriere, cu plata integrală sau în rate a pretului, în conditiile Decretului-lege nr. 61/1990 privind vânzarea de locuinte construite din fondurile statului către populatie si ale prezentei legi.

            Sunt exceptate de la prevederile alin. 1 locuintele care depăsesc suprafete/e maxime prevăzute în actele normative în baza cărora s-au executat locuintele din fondurile statului si din fondurile unitătilor economice si bugetare de stat, precum si cele care prezintă, la data vânzării, finisaje superioare, echivalente unor lucrări de artă sau ornamentale deosebite, sau care beneficiază de dotări speciale, cum ar fi: piscină, saună, seră, cramă, bar-vinotecă, cameră frigorifică sau altele asemenea.

De asemenea, sunt exceptate locuintele de protocol care au servit sau servesc demnitarilor sau altor persoane alese sau numite în functii drept locuinte pe durata exercitării functiei, chiar dacă acestea sunt scoase ulterior din evidenta locuintelor de protocol.”

- Art. 2: „Constructiile de locuinte finantate din fonduri/e statului, în curs de executie si nerepartizate nominal până la data intrării în vigoare a prezentei legi, care nu pot fi terminate si vândute în conditiile reglementărilor în vigoare, pot fi vândute pe apartamente, pe paliere, pe scări, pe tronsoane de clădiri sau în întregime, prin licitatie publică.

Fac exceptie de la prevederi/e alin. 1 locuintele în curs de executie care trec, prin protocol, fără plată, în patrimoniul Parlamentului României, Ministerului Apărării Nationale, Ministerului de Interne, Serviciului Român de Informatii, Serviciului de Protectie si Pază, Ministerului Justitiei - Directia generală a penitenciarelor, precum si cele pe care acestea le construiesc prin planuri proprii de investitii sau le achizitionează folosind alocatii bugetare care se asigură în acest scop. Aceste locuinte sunt supuse regimului locuintelor prevăzute la art. 1 alin. 3.

Licitatiile se organizează de consiliile locale.

Locuintele prevăzute la alin. 1, repartizate ori pentru care s-au încheiat antecontracte sau contracte de vânzare-cumpărare până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se pot cumpăra de beneficiarii actului de repartitie sau de titularii antecontractelor ori ai contractelor de vânzare-cumpărare, fără licitatie, la valoarea lucrărilor executate de unitatea proprietară, în conditiile art. 1.

Pretul de la care începe licitatia se stabileste de către unitătile proprietare, tinând seama de stadiul fizic de executie, la care se adaugă si cheltuielile aferente de proiectare. Din pretul obtinut la licitatie, pentru acoperirea cheltuielilor de evidentă si vânzare, unitătile beneficiază de un comision de până la 1%.”

Autorii exceptiei invocă încălcarea dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetătenilor în fata legii si a autoritătilor publice si art. 46 privind dreptul la mostenire.

Analizând aceste sustineri, Curtea constată următoarele:

Prevederile art. 1 si 2 din Legea nr. 85/1992, republicată, reglementează posibilitatea titularilor contractelor de închiriere de a dobândi calitatea de proprietari ai locuintelor închiriate de la unitătile economice sau bugetare de stat, în conditiile Decretului-lege nr. 61/1990 privind vânzarea de locuinte construite din fondurile statului către populatie si ale Legii nr. 85/1992, sau prin licitatie publică, în cazul locuintelor aflate în curs de executie, finantate din fondurile statului si nerepartizate nominal până la data intrării în vigoare a legii.

Legiuitorul a instituit posibilitatea cumpărării, de către chiriasii acestora, a locuintelor construite din fondurile statului si din fondurile unitătilor economice si bugetare de stat, la edificarea cărora au contribuit în mod direct sau indirect în vechiul sistem politico-statal. Asadar, posibilitatea încheierii contractului de vânzare-cumpărare exclusiv de către titularul contractului de închiriere, si nu de ceilalti titulari de drepturi locative, este justificată de raporturile de muncă existente între titularul contractului de închiriere si unitatea detinătoare a locuintei repartizate si nu contravine principiilor constitutionale ale egalitătii în drepturi a cetătenilor sau dreptului la mostenire.

Mai mult, asa cum s-a statuat în mod constant în jurisprudenta Curtii, principiul egalitătii nu are semnificatia unei uniformităti de tratament juridic, astfel încât la situatii diferite, cum este cea a titularului unui contract de închiriere, fată de celelalte persoane care locuiesc împreună cu acesta si ale căror drepturi locative nu izvorăsc din contractul de închiriere, este justificat în mod rezonabil si obiectiv un statut juridic distinct.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

în numele legii

DECIDE:

            Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 si 2 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinte si spatii cu altă destinatie construite din fondurile statului si din fondurile unitătilor economice sau bugetare de stat, exceptie ridicată de Adrian Verone Rădulescu si Luminita Teodora Rădulescu în Dosarul nr. 26.585/3/2005 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a III-a civilă si pentru cauze cu minori si de familie.

            Definitivă si general obligatorie.

            Pronuntată în sedinta publică din data de 22 martie 2007.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Irina Loredana Gulie

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

 

DECIZIA Nr. 309

din 29 martie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. (1) lit. g) din Legea recunostintei fată de eroii-martiri si luptătorii care au contribuit la victoria Revolutiei române din decembrie 1989 nr. 341/2004

 

Ion Predescu - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Acslnte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ion Tiucă - procuror

Daniela Ramona Maritiu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. (1) lit. g) din Legea recunostintei fată de eroii-martiri si luptătorii care au contribuit la victoria Revolutiei române din decembrie 1989 nr. 341/2004, exceptie ridicată de Petru Juravle, Cristina Constantinescu si Ambrozie Duca în dosarele nr. 6.978/2006, nr. 7.105/2006 si nr. 5.991/30/2006 ale Tribunalului Timis - Sectia civilă.

La apelul nominal avocatul Florin Kovacs răspunde pentru autorii exceptiei si pentru partea Gabriela Grigore, avocatul loan Dan răspunde pentru partea Marin Lupusoru, iar partea Viorel Contrea se prezintă personal. Lipsesc celelalte părti, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere că exceptiile de neconstitutionalitate ridicate în dosarele nr. 2.382D/2006, nr. 2.383D/2006 si nr. 230D/2007 au continut identic, pune în discutie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Avocatul Florin Kovacs este de acord cu conexarea dosarelor.

Avocatul Ioan Dan este de acord cu conexarea dosarelor.

Partea Viorel Contrea este de acord cu conexarea dosarelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 230D/2007 si nr. 2.383D/2006 la Dosarul nr. 2.382D/2006, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, avocatul Florin Kovacs solicită admiterea exceptiei de neconstitutionalitate, întrucât textul de lege criticat determină o diferentă de tratament pentru situatii identice, precum si o încălcare a accesului liber la justitie. De asemenea, se arată că textul de lege criticat contravine si prevederilor art. 44 din Constitutie.

Avocatul loan Dan solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate. În acest sens, arată că dispozitiile art. 44 alin. (1) teza întâi din Constitutie nu pot fi disociate de teza a doua din acelasi text, potrivit căreia continutul si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege.

Partea Viorel Contrea solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, retine următoarele:

Prin încheierile din 8 noiembrie 2006 si 13 februarie 2007, pronuntate în dosarele nr. 6.978/2006^ nr. 7.105/2006 si nr. 5.991/30/2006, Tribunalul Timis - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. (1) lit. g) din Legea recunostintei fată de eroii-martiri si luptătorii care au contribuit la victoria Revolutiei române din decembrie 1989 nr. 341/2004. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de Petru Juravle, Cristina Constantinescu si Ambrozie Duca.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că dispozitiile de lege criticate, prin faptul că prevăd interdictia de înstrăinare pe timp de 10 ani a terenurilor, contravin prevederilor art. 15 alin. (2) din Constitutie, deoarece se face o aplicare retroactivă a Legii nr. 341/2004 si în ceea ce priveste regimul aplicabil terenurilor dobândite potrivit Legii nr. 42/1990, lege abrogată de Legea nr. 341/2004. În continuare, se arată că textul de lege criticat contravine si art. 44 din Constitutie, prin aceea că scoate din circuitul civil terenurile dobândite potrivit Legii nr. 341/2004. De asemenea, se arată că dispozitiile art. 5 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 341/2004 contravin si prevederilor art. 16 din Constitutie, deoarece se realizează o discriminare între persoanele care au dobândit terenul potrivit Legii nr. 42/1990, fără obligatia neînstrăinării acestuia pe durata a 10 ani, si cele care au dobândit terenul potrivit Legii nr. 341/2004, grevat de această obligatie de neînstrăinare. Totodată, se consideră a fi încălcate si prevederile art. 21 din Legea fundamentală.

Tribunalul Timis - Sectia civilă arată că dispozitiile de lege criticate nu retroactivează, aplicându-se numai persoanelor cărora li s-a emis titlul de proprietate sub imperiul Legii nr. 341/2004, iar nu si celor cărora li s-a eliberat titlul de proprietate sub imperiul Legii nr. 42/1990. În ceea ce priveste invocarea prevederilor art. 44 din Constitutie, se apreciază că nici acestea nu sunt încălcate, legiuitorul putând impune anumite limitări dreptului de proprietate în situatii exprese si pe o perioadă limitată de timp. În continuare, arată că nu poate fi primită nici sustinerea potrivit căreia textul de lege criticat contravine prevederilor art. 16 si 21 din Legea fundamentală.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

            Avocatul Poporului arată că dispozitia de lege criticată dispune numai pentru viitor si nu este aplicabilă situatiilor anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 341/2004, fără a încălca principiul neretroactivitătii prevăzut de art. 15 din Constitutie. În ceea ce priveste invocarea prevederilor art. 16 din Constitutie, se arată că dispozitiile de lege criticate se aplică tuturor celor aflati în situatia prevăzută în ipoteza normei legale, fără nici o discriminare pe considerente arbitrare. Cât priveste critica de neconstitutionalitate a art. 5 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 341/2004 fată de art. 44 alin. (1) din Constitutie, se arată că interdictia prevăzută de legiuitor este conformă prevederilor art. 44 alin. (1) teza a doua din Constitutie, potrivit cărora continutul si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege.

            Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, sustinerile autorilor exceptiei si ale părtilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitatea îl constituie dispozitiile art. 5 alin. (1) lit. g) din Legea recunostintei fată de eroii-martiri si luptătorii care au contribuit la victoria Revolutiei române din decembrie 1989 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, cu următorul cuprins: „Persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b), precum si la art. 4 alin. (1) beneficiază, pe lângă indemnizatia calculată conform prevederilor art. 4, si de următoarele drepturi: (...)

g) atribuirea, în limita posibilitătilor, în proprietate si cu clauză de neînstrăinare timp de 10 ani de la data dobândirii, a 10.000 nr2 de teren în extravilan si 500 m2 de teren în intravilan - acesta din urmă pentru destinatia de locuintă, dacă nu a avut sau nu are în proprietate un alt spatiu locativ.”

În sustinerea neconstitutionalitătii acestor dispozitii legale, autorul exceptiei invocă încălcarea prevederilor constitutionale ale art. 15 alin. (2) referitoare la neretroactivitatea legii, ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi, ale art. 21 referitoare la accesul liber la justitie si ale art. 44 alin. (2) referitoare la garantarea si ocrotirea proprietătii private indiferent de titular.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că textul de lege criticat instituie o incapacitate temporară de înstrăinare a terenurilor situate în extravilan si în intravilan, ce au fost dobândite în temeiul Legii nr. 341/2004. Această interdictie temporară de înstrăinare reprezintă o limitare a unuia dintre atributele dreptului de proprietate, si anume dispozitia. Limitarea este în deplină conformitate cu prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constitutie, potrivit cărora „Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege”. Asa fiind, conform art. 61 alin. (1) din Constitutie, Parlamentul, ca „unică autoritate legiuitoare a tării”, are dreptul de a decide instituirea unei asemenea interdictii temporare de înstrăinare.

Referitor la pretinsa încălcare a art. 15 alin. (2) din Constitutie, Curtea retine că formula redactională a textului de lege dedus controlului de constitutionalitate nu oferă temei unei atare critici, întrucât nu contine în sine nici o dispozitie cu caracter retroactiv si nici nu rezultă din textul criticat că acesta ar urmări să producă efecte retroactive, textul urmând a-si găsi aplicarea exclusiv de la data intrării în vigoare a Legii nr. 341/2004.

În legătură cu invocarea încălcării principiului egalitătii în drepturi prevăzut de dispozitiile art. 16 alin. (1) din Constitutie, Curtea observă că, în măsura în care reglementarea dedusă controlului se aplică tuturor celor aflati în situatia prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare, critica cu un atare obiect nu este întemeiată.

De asemenea, Curtea constată că prin dispozitiile art. 5 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 341/2004 a fost reglementat un caz de scoatere temporară din circuitul civil a terenurilor cu care au fost împroprietăriti cetătenii apartinând unei categorii sociale, asa cum aceasta a fost definită prin lege, iar nu un caz de îngrădire a liberului acces la justitie. De altfel, este de observat că exceptia de neconstitutionalitate nu a fost invocată de beneficiarul dreptului de proprietate grevat în modalitatea arătată, ci de reclamanta - pârâtă, care, tocmai în baza liberului acces la justitie, a formulat actiunea în cauza dedusă judecătii.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

            Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. (1) lit. g) din Legea recunostintei fată de eroii-martiri si luptătorii care au contribuit la victoria Revolutiei române din decembrie 1989 nr. 341/2004, exceptie ridicată de Petru Juravie, Cristina Constantinescu si Ambrozie Duca în dosarele nr. 6.978/2006, nr. 7.105/2006 si nr. 5.991/30/2006 ale Tribunalului Timis - Sectia civilă.

            Definitivă si general obligatorie.

 

Pronuntată în sedinta publică din data de 29 martie 2007.

PRESEDINTE, IONPREDESCU

Magistrat-asistent, Daniela Ramona Maritiu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 311 din 29 martie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 725 alin. 1 din Codul de procedură civilă si ale art. II si art. III din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 138/2000

pentru modificarea si completarea Codului de procedură civilă

 

Ion Predescu - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ion Tiucă - procuror

Daniela Ramona Maritiu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 725 din Codul de procedură civilă si ale art. II si III din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „SOCOT” - S.A. din Târgu Mures si Albert Gheorghe Dosa în dosarele nr. 572/2006/C si nr. 1.025/2006/C ale Curtii de Apel Târgu Mures - Sectia civilă, de muncă si asigurări sociale pentru minori si familie.

La apelul nominal răspunde mandatarul părtilor Maria Bianca Bara, Mihai Albu, Olimpiu Albu si Adriana Sibiu, lipsă fiind autorii exceptiei si celelalte părti, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere că exceptiile de neconstitutionalitate ridicate în dosarele nr. 2.425D/2006 si nr. 53D/2007 au continut identic, pune în discutie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Mandatarul părtilor este de acord cu conexarea dosarelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 53D/2007 la Dosarul nr. 2.425D/2006, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, mandatarul prezent solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, retine următoarele:

Prin încheierile din 22 noiembrie 2006 si 14 decembrie 2006, pronuntate în dosarele nr. 572/2006/C si nr. 1.025/2006/C, Curtea de Apel Târgu Mures - Sectia civilă, de muncă si asigurări sociale pentru minori si familie a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 725 din Codul de procedura civilă si ale art. II si III din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedură civilă. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de Societatea Comercială „SOCOT” - S.A. din Târgu Mures si Albert Gheorghe Dosa în cauze ce au ca obiect solutionarea unor recursuri declarate împotriva unor decizii pronuntate de Curtea de Apel Târgu Mures.

            În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că dispozitiile de lege criticate contravin prevederilor art. 21 alin. (3) si art. 129 din Constitutie, prin aceea că permit judecarea recursului de către instanta care a solutionat apelul în aceeasi cauză. De asemenea, se sustine că trimiterea dosarelor pe cale administrativă instantelor devenite competente să le judece încalcă principiul separatiei puterilor în stat. În continuare, arată că textele de lege criticate contravin si principiului neretroactivitătii legii prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constitutie.

            Curtea de Apel Târgu Mures - Sectia civilă, de muncă si asigurări sociale pentru minori si familie arată că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

            În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

            Avocatul Poporului arată că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În aceSt sens, face referire la jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

            Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

            examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

            Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

            Desi autorul exceptiei se referă la dispozitiile art. II si III din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 138/2000, din motivarea exceptiei se constată că exceptia de neconstitutionalitate priveste art. II si III din Legea nr. 219/2005. De asemenea, din motivarea exceptiei de neconstitutionalitate reiese că autorul acesteia este nemultumit doar de alin. 1 al art. 725, critica sa vizând doar acest alineat, iar nu întreg articolul.

            Astfel, obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 725 alin. 1 din Codul de procedură civilă si ale art. II si III din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005. Art. 725 din Codul de procedură civilă a fost modificat prin art. I pct. 225 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 138/2000, publicată

în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 2 octombrie 2000.

            Textele de lege criticate au următorul cuprins:

            - Art. 725 alin. 1 din Codul de procedură civilă: „Dispozitiile legii noi de procedură se aplică, din momentul intrării ei în vigoare, si proceselor în curs de judecată începute sub legea veche, precum si executărilor silite începute sub acea lege. “;

            - Art. II din Legea nr. 219/2005: „(1) Procesele în curs de judecată în primă instantă la data schimbării competentei instantelor legal învestite, precum si căile de atac se judecă de instantele competente, potrivit legii.

            (2) Apelurile aflate pe rolul curtilor de apel la data intrării în vigoare a prezentei legi si care, potrivit prezentei legi, sunt de competenta tribunalului se trimit la tribunale.

            (3) Recursurile aflate pe rolul haltei Curti de Casatie si Justitie la data intrării în vigoare a prezentei legi si care, potrivit prezentei legi, sunt de competenta curtilor de apel se trimit la curtile de apel.

            (4) În cazurile prevăzute la alin. (1)-(3), trimiterea dosarelor se va face, pe cale administrativă, instantelor devenite competente să le judece.”;

            - Art. III: „Dispozitiile alin. (2) al art. 76 intră în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2006.”

            În sustinerea neconstitutionalitătii acestor dispozitii legale autorul exceptiei invocă încălcarea prevederilor constitutionale ale art. 1 alin. (4) referitoare la separatia puterilor în stat, art. 15 alin. (2) referitoare la neretroactivitatea legii, art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil si art. 129 referitoare la folosirea căilor de atac.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că prin Decizia nr. 519 din 20 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 601 din 12 iulie 2006, a statuat că dispozitiile art. 725 alin. 1 din Codul de procedură civilă instituie regula de drept comun ce constă în aplicarea imediată a legii procesuale noi, aceeasi instantă putând fi învestită cu solutionarea a două căi de atac în aceeasi cauză, ceea ce nu relevă însă niciun fine de neconstitutionalitate.

            În ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. II din Legea rir. 219/2005, se constată că asupra constitutionalitătii textelor de lege criticate Curtea s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 137 din 21 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 229 din 14 martie 2006. Cu acel prilej, Curtea a retinut că reglementarea criticată a fost adoptată de legiuitor în cadrul competentei sale, astfel cum este determinată prin dispozitiile art. 126 alin. (2) si art. 129 din Constitutie, potrivit cărora „Competenta instantelor judecătoresti si procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege”, iar „Împotriva hotărârilor judecătoresti, părtile interesate si Ministerul Public pot exercita căile de atac, în conditiile legii”.

            Potrivit art. II din Legea nr. 219/2005, apelurile aflate pe rolul curtilor de apel la data intrării în vigoare a legii si care, potrivit acesteia, sunt de competenta tribunalului se trimit la tribunal, iar, în mod similar, recursurile aflate pe rolul înaltei Curti de Casatie si Justitie la data intrării în vigoare a legii si care, potrivit acesteia, sunt de competenta curtilor de apel se trimit la curtile de apel. În toate aceste cazuri, trimiterea dosarelor la instantele competente potrivit legii noi se face pe cale administrativă, fără a se mai pronunta o hotărâre de declinare a competentei. Solutia trimiterii pe cale administrativă a dosarelor s-a impus pentru a se evita pe cât posibil tergiversarea solutionării cauzelor. Chiar dacă, prin efectul aplicării imediate a noii reglementări referitoare la competenta materială, aceeasi instantă urmează să solutioneze o cale de atac împotriva propriei sale hotărâri, solutia legislativă adoptată nu relevă niciun fine de neconstitutionalitate. Astfel, dincolo de faptul că ne aflăm în prezenta unei reglementări cu caracter tranzitoriu, solutionarea apartine unor complete cu o compunere diferită, iar părtile beneficiază de toate drepturile si garantiile procesuale menite să le asigure dreptul la apărare, dreptul la un proces echitabil si la solutionarea acestuia într-un termen rezonabil. Mai mult, noua solutie legislativă nu instituie nicio discriminare si, ca atare, nu contravine nici principiului egalitătii de tratament între subiectele de drept.

            Totodată, Curtea a retinut că dispozitiile legale ce fac obiectul exceptiei nu aduc nicio atingere principiului impartialitătii instantelor judecătoresti, în contextul dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 21 din Legea fundamentală si de art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. Judecarea recursului de către aceeasi instantă care a solutionat apelul, dar în complete diferite, nu constituie, în sine, o prezumtie a lipsei de impartialitate a judecătorilor care se pronuntă asupra recursului. Cele două căi de atac - apelul si recursul - sunt guvernate de reguli procedurale distincte, menite să asigure realizarea dreptului la un proces echitabil.

            Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, atât solutia, cât si considerentele cuprinse în aceste decizii îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.

            Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

în numele legii

DECIDE:

            Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 725 din Codul de procedură civilă si ale art. II si III din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „SOCOT” - S.A. din Târgu Mures si Albert Gheorghe Dosa în dosarele nr. 572/2006/C si nr. 1.025/2006/C ale Curtii de Apel târgu Mures - Sectia civilă, de muncă si asigurări sociale pentru minori si familie.

            Definitivă si general obligatorie.

            Pronuntată în sedinta publică din data de 29 martie 2007.

 

PRESEDINTE, ION PREDESCU

Magistrat-asistent, Daniela Ramona Maritiu

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

 

DECIZIA Nr. 315

din 29 martie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 598, art. 599, art. 600 si art. 601

din Codul de procedură civilă

 

Ion Predescu - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ion Tiucă - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 598, art. 599, art. 600 si art. 601 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Asigurare Reasigurare Astra” - S.A. din Bucuresti în Dosarul nr. 38.258/3/2006 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VI-a comercială.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

            având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

            Prin încheierea din 20 noiembrie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 38.258/3/2006, Tribunalul Bucuresti - Sectia a VI-a comercială a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 598, art. 599, art. 600 si art. 601 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Asigurare Reasigurare Astra” - S.A. din Bucuresti.

            În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul sustine că, în conformitate cu prevederile procedurale criticate, o tertă persoană poate pretinde si obtine de la instanta de judecată împiedicarea titularului dreptului de proprietate asupra unui bun să exercite în mod direct si absolut atributele conferite de calitatea de proprietar. Situatia titularului dreptului este cu atât mai gravă cu cât persoana pretins interesată nu are niciun drept consfintit printr-o hotărâre judecătorească si nici măcar aparenta unui drept stabilită pe calea unei ordonante presedintiale.

            Tribunalul Bucuresti - Sectia a VI-a comercială arată că sechestrul judiciar are drept scop conservarea unui bun determinat si apare ca o măsură ratională, pe care legiuitorul are competenta să o adopte, în conformitate cu prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constitutie. Prin urmare, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 598, art. 599, art. 600 si art. 601 din Codul” de procedură civilă este neîntemeiată.

            În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

            Avocatul Poporului apreciază exceptia de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, întrucât sechestrul judiciar reprezintă o măsură cu caracter facultativ, pe care instanta de judecată o poate admite în ipoteza în care există o serie de împrejurări de natură să pună în pericol existenta bunului si care justifică luarea acestei măsuri energice.

            Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctul lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 598, art. 599, art. 600 si art. 601 din Codul de procedură civilă, referitoare la sechestrul judiciar.

Autorul exceptiei sustine că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile constitutionale ale art. 44 alin. (2) teza întâi referitoare la garantarea proprietătii private.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observă că dispozitiile legale criticate reprezintă sectiunea a III-a „Sechestrul judiciar” a capitolului IV „Măsurile asigurătorii” din Cartea a VI-a „Proceduri speciale” a Codului de procedură civilă.

Curtea constată că, asupra criticii având un atare obiect, s-a pronuntat în mai multe rânduri, de exemplu prin Decizia nr. 59/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 9 martie 2004, sau prin Decizia nr. 621/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.125 din 13 decembrie 2005, respingând exceptia de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată.

Cu acele prilejuri, Curtea a retinut că „înfiintarea unui atare sechestru nu poate fi conditionată de dovada existentei unei creante certe, lichide si exigibile, ipoteză în care ahtamarea unei asemenea proceduri ar fi superfluă, de vreme ce creditorul are posibilitatea să procedeze la valorificarea silită a acesteia, ci exclusiv de aceea a unui interes rezultând din existenta unei creante neajunse la scadentă sau litigioase si a unei stări de pericol induse de conduita debitorului în ceea ce priveste posibilitatea valorificării ulterioare a respectivei creante. De asemenea, în conditiile în care procedura sechestrului judiciar exclude antamarea fondului, iar măsura dispusă are caracter provizoriu, fiind impusă si justificată prin finalitatea înfătisată, nu se poate sustine că, prin intermediul ei, s-ar institui o prezumtie de culpă în sarcina debitorului.”

Pe de altă parte, Curtea a constatat că, în argumentarea criticii sale, „autorul exceptiei pleacă de la o premisă gresită constând în absolutizarea exercitiului prerogativelor dreptului său de proprietate, făcând abstractie de prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constitutie, potrivit căruia «continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege», precum si de cele ale art. 136 alin. (5), care consacră caracterul inviolabil al proprietătii private, «în conditiile legii organice»“.

            Potrivit acestor dispozitii, legiuitorul ordinar este asadar competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în acceptiunea principială conferită de Constitutie, în asa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niste limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Sub acest aspect, Curtea constată că prin reglementarea dedusă controlului legiuitorul nu a făcut decât să dea expresie acestor imperative, în limitele si potrivit competentei sale constitutionale”.

            Mai mult, potrivit art. 600 din Codul de procedură civilă, cererea de sechestru judiciar se judecă, în mod obligatoriu, cu citarea părtilor, această procedură având deci caracter contencios. Cu acest prilej, părtile pot învedera instantei împrejurările care să justifice sau nu luarea unei asemenea măsuri, beneficiind de toate garantiile procesuale prevăzute de lege.

            Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudentei Curtii, atât solutia, cât si considerentele cuprinse în aceste decizii îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

            În ceea ce priveste dispozitiile art. 601 din Codul de procedură civilă, Curtea retine că acestea instituie un caz de exceptie, respectiv numirea unui administrator-sechestru provizoriu printr-o încheiere irevocabilă dată fără citarea părtilor. O astfel de măsură poate fi adoptată numai în cazuri urgente, care trebuie apreciate în concret de instanta de judecată, si care au în vedere împrejurări de o gravitate sporită ce pun în pericol posibilitatea de conservare ulterioară a bunurilor. Numirea administratorului provizoriu poate dura numai până la solutionarea cererii de sechestru judiciar, întrucât însăsi măsura adoptată de presedintele instantei în aceste conditii are caracter temporar.

            Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

            Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 598, art. 599, art. 600 si art. 601 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Asigurare Reasigurare Astra” - S.A. din Bucuresti în Dosarul nr. 38.258/3/2006 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VI-a comercială.

            Definitivă si general obligatorie.

            Pronuntată în sedinta publică din data de 29 martie 2007.

 

PRESEDINTE, ION PREDESCU

Magistrat-asistent, Mihaela Senia Costinescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

 

DECIZIA Nr. 394 din 17 aprilie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 116 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, art. 11 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici si ale pct. I A) din anexa la Legea nr. 188/1999

 

            Ion Predescu - presedinte

            Nicolae Cochinescu - judecător

            Aspazia Cojocaru - judecător

            Acsinte Gaspar - judecător

            Kozsokár Gábor – judecător

            Petre Ninosu - judecător

            Serban Viorel Stănoiu - judecător

            Tudorel Toader - judecător

            Ion Tiucă - procuror

            Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

 

            Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 120 alin. (8) din Legea nr. 286/2006 pentru modificarea si completarea Legii administratiei publice locale nr. 215/2001, art. 11 pct. 16 din Legea nr. 251/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici si ale pct. I A) din anexa la Legea nr. 251/2006, exceptie ridicată de Ivan Vasile Ivanoff în Dosarul nr. 8.753/120/2006 al Tribunalului Dâmbovita - Sectia comercială si de contencios administrativ.

            Dezbaterile au avut loc în sedinta publică din 29 martie 2007 si au fost consemnate în încheierea de la acea dată, când, în urma deliberărilor, Curtea a dispus amânarea pronuntării pentru data de 17 aprilie 2007.

CURTEA,

            având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

            Prin încheierea din 7 decembrie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 8.753/120/2006, Tribunalul Dâmbovita- Sectia comercială si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor „art. 120 alin. (8) din Legea nr. 286/2006 pentru modificarea si completarea Legii administratiei publice locale nr. 215/2001, art. 11 pct. 16 din Legea nr. 251/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici si ale pct. I A) din anexa la Legea nr. 251/2006”. Exceptia a fost ridicată de Ivan Vasile Ivanoff în cadrul unei cereri de chemare în judecată prin care solicită modificarea partială a unei hotărâri a Consiliului Judetean Dâmbovita.

            În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că textele de lege mentionate încalcă dreptul la carieră si la stabilitate în functie, astfel cum acestea sunt garantate de art. 1 alin. (3) din Constitutie. Mentionează, în acest sens, că prin aparitia celor două legi - respectiv legile nr. 286/2006 si nr. 251/2006, în baza cărora Consiliul Judetean Dâmbovita a emis o hotărâre prin care autorul exceptiei este retrogradat din postul de înalt functionar public într-un post ca functie de conducere, a fost încălcat flagrant dreptul său la carieră.

            Tribunalul Dâmbovita - Sectia comercială si de contencios administrativ, fără a-si preciza clar opinia, arată că prin efectul textelor de lege criticate „functionarul public, al cărui drept la carieră este garantat, alături de celelalte drepturi, de Constitutie, si care ajunsese la statutul de înalt functionar public, se poate găsi în fata unei retrogradări, prin efectul legii, când, din înalt functionar public, devine functionar public de conducere”.

            Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

            Guvernul apreciază că, în realitate, obiectul exceptiei îl constituie dispozitiile art. 1208 din Legea administratiei publice nr. 215/2001, art. 11 si ale pct. I A din anexa la Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, care au fost introduse prin Legea nr. 286/2006, respectiv Legea nr. 251/2006. Din cuprinsul textelor de lege criticate rezultă cu claritate că secretarul comunei, orasului, municipiului, judetului si al subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiilor este functionar public care îndeplineste o functie publică de conducere, nefiind inclus în categoria înaltilor functionari publici. De altfel, categoriile de înalti functionari publici sunt expres si limitativ prevăzute de lege, în functie de vointa legiuitorului, dintre acestea făcând parte persoane încadrate în organe centrale ale administratiei publice sau reprezentanti ai Guvernului. Aceste dispozitii nu contravin însă prevederilor art. 1 alin. (3) din Constitutie, deoarece dreptul la carieră si dreptul la stabilitate în functie nu reprezintă drepturi fundamentale garantate de Constitutie, iar Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici cuprinde suficiente dispozitii care să asigure stabilitatea în functie si, în egală măsură, promovarea acestora în conditii de transparentă.

            Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile pct. 100, referitor la art. 1208 din Legea nr. 286/2006 pentru modificarea si completarea Legii administratiei publice locale nr. 215/2001, ale pct. 16, art. 11 si pct.l lit. a) din anexa la Legea nr. 251/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici sunt în acord cu prevederile art. 1 alin. (3) din Constitutie. Textele legale criticate instituie reguli cu privire la conditiile pentru numirea în functie a secretarilor unitătilor administrativ-teritoriale si stabilesc persoanele care fac parte din categoria înaltilor functionari publici, fără ca prin acesta să fie încălcat, sub niciun aspect, principiul suprematiei Constitutiei, trăsăturile si valorile supreme ale statului român.

            Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

            examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului si dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. Î alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispozitiile „art. 120 alin. (8) din Legea nr. 286/2006 pentru modificarea si completarea Legii administratiei publice locale nr. 215/2001, art. 11 pct. 16 din Legea nr. 251/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici si a pct. I A) din anexa la Legea nr. 251/2006”. În realitate însă obiectul exceptiei îl formează prevederile art. 116 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, introduse, anterior republicării legii, prin art. I pct. 100 din Legea nr. 286/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 18 iulie 2006, ale art. 11 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 22 martie 2004, modificat prin art. I pct. 16 din Legea nr. 251/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 4 iulie 2006, precum si ale pct. I A) din anexa la Legea nr. 188/1999, astfel cum a fost modificată prin anexa la Legea nr. 251/2006. Textele criticate au următorul continut:

- Art. 116 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001: „(1) Fiecare unitate administrativ-teritorială si subdiviziune administrativ-teritorială a municipiilor are un secretar salarizat din bugetul local. Secretarul comunei, orasului, municipiu/ui, judetului si al subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiilor este functionar public de conducere, cu studii superioare juridice sau administrative. Secretarul se bucură de stabilitate in functie.

(2) Secretarul unitătii administrativ-teritoriale nu poate fi membru al unui partid politic, sub sanctiunea destituirii din functie.

(3) Secretarul unitătii administrativ-teritoriale nu poate fi sot, sotie sau rudă de gradul întâi cu primarul sau cu viceprimarul, respectiv cu presedintele sau vicepresedintele consiliului judetean, sub sanctiunea eliberării din functie.

(4) Recrutarea, numirea, suspendarea, modificarea, încetarea raporturilor de serviciu si regimul disciplinar ale secretarului unitătii administrativ-teritoriale se fac în conformitate cu prevederile legislatiei privind functia publică si functionarii publici.”;

- Art. 11 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici: „Categoria înaltilor functionari publici cuprinde persoanele care sunt numite în una dintre următoarele functii publice:

a) secretar general al Guvernului si secretar general adjunct al Guvernului;

b) secretar general din ministere si alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale;

c) prefect;

d) secretar general adjunct din ministere si alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale;

e) subprefect;

f) inspector guvernamental.”;

- Pct. I A) din anexa la Legea nr. 188/1999: „Functii publice generale

A) Functii publice corespunzătoare categoriei înaltilor functionari publici

1. secretar general al Guvernului;

2. secretar general adjunct al Guvernului;

3. secretar general din ministere si alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale;

4. secretar general adjunct din ministere si alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale;

5. prefect;

6. subprefect;

7. inspector guvernamental.”

În motivarea exceptiei autorul acesteia sustine încălcarea dreptului la carieră si la stabilitate în functie, astfel cum acestea sunt garantate de art. 1 alin. (3) din Constitutie, referitoare la valorile supreme ale statului român.

Analizând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că autorul exceptiei consideră că modificările aduse Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici - prin Legea nr. 286/2006, respectiv Legea nr. 251/2006 - i-au afectat dreptul la carieră si dreptul la stabilitate în functie, deoarece, în baza unui examen national, sustinut în anul 2003, a fost atestat pe post în functia de secretar al judetului, functie prevăzută initial în categoria înaltilor functionari publici, iar prin dispozitiile legale criticate a fost retrogradat în categoria functiilor publice de conducere, ceea ce, în opinia sa, contravine prevederilor art. 1 alin. (3) din Constitutie.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, astfel cum a fost motivată, Curtea constată următoarele:

Potrivit expunerii de motive la proiectul de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici „pentru punerea în aplicare a Programului de guvernare pentru perioada 2005-2008 si în scopul îndeplinirii măsurilor cuprinse în Planul de măsuri prioritare pentru integrarea europeană se impun modificarea si completarea cadrului normativ în domeniul functiei publice”. În acest context, prin modificările aduse Legii nr. 188/1999 „se transpune în domeniul functiei publice principiul descentralizării. În acest sens, se face o distinctie clară între regimul general al raporturilor juridice dintre functionarii publici si stat si regimul general al raporturilor juridice între functionarii publici si administratia publică locală”.

Astfel, potrivit art. 71 din Legea nr. 188/1999 - „(1) Functiile publice de stat sunt functiile publice stabilite si avizate, potrivit legii, în cadrul ministere/or, organelor de specialitate ale administratiei publice centrale, precum si în cadrul autoritătilor administrative autonome.

(2) Functiile publice teritoriale sunt functiile publice stabilite si avizate, potrivit legii, în cadrul institutiei prefectului, serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitătile administrativ-teritoriale.

(3) Functiile publice locale sunt functiile publice stabilite si avizate, potrivit legii, în cadrul aparatului propriu al autoritătilor administratiei publice locale si al institutiilor publice subordonate acestora.”

În ceea ce priveste categoria înaltilor functionari publici, se precizează că acestia realizează managementul de nivel superior în administratia publică centrală si în autoritătile administrative autonome.

Pe această linie, „un aspect important îl reprezintă modificarea prevederilor legale privind categoria înaltilor functionari publici si regândirea acesteia”; „stabilirea regulilor generale privind conditiile de ocupare a unei functii publice din categoria înaltilor functionari, modul de organizare a concursului, de recrutare, evaluare, perfectionare profesională si mobilitate a functionarilor publici din această categorie”:

Dispozitiile legale criticate stabilesc, pe de o parte, statutul de functionar public de conducere al secretarului judetului, iar, pe de altă parte, persoanele care pot ocupa functii publice corespunzătoare categoriei înaltilor functionari publici.

Stabilind functiile publice corespunzătoare categoriei înaltilor functionari publici, legiuitorul a inclus în cadrul acestora numai pe acelea aferente administratiei publice centrale si autoritătilor administrative autonome.

Prin modificările aduse celor două legi, legiuitorul, păstrând în cadrul functiilor publice generale functia de secretar al judetului, a optat ca aceasta să fie încadrată în categoria functiilor publice de conducere, pentru considerentele mentionate mai sus.

Aceste dispozitii legale nu pot fi considerate contrare prevederilor art. 1 alin. (3) din Constitutie, care statuează că „România este stat de drept”, iar „drepturile si libertătile reprezintă valori supreme”, care „sunt garantate”, deoarece tocmai rolul preeminent al legii în guvernarea tării este de esenta statului de drept.

Totodată, Curtea retine că notiunea de drept la carieră evocă garantarea prin lege a vocatiei functionarului public la avansare, promovare si stabilitate. Faptul de a detine o anumită functie, care ulterior, păstrată fiind, este încadrată într-o altă categorie nu poate afecta în substanta sa dreptul la carieră, drept care totodată nu este un drept absolut.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

în numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 116 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, art. 11 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici si ale pct. I A) din anexa la Legea nr. 188/1999, exceptie ridicată de Ivan Vasile Ivanoff în Dosarul nr. 8.753/120/2006 al Tribunalului Dâmbovita - Sectia comercială si de contencios administrativ.

Definitivă si general obligatorie.

            Pronuntată în sedinta publică din data de 17 aprilie 2007.

 

PRESEDINTE, ION PREDESCU

Magistrat-asistent, Claudia-Margareta Krupenschi

 

ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

privind stabilirea unor măsuri de reorganizare a Ministerului Economiei si Finantelor

 

            Având în vedere prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 24/2007 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administratiei publice centrale, pentru eficientizarea si reorganizarea activitătii în cadrul Ministerului Economiei si Finantelor, elemente care vizează interesul public si constituie situatii de urgentă si extraordinare,

            în temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia României, republicată,

 

            Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

 

            Art. 1. - Comisia Natională de Prognoză, organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridică, trece din subordinea Guvernului si coordonarea secretarului general al Guvernului în subordinea Ministerului Economiei si Finantelor.

Art. 2. - Comisia Natională de Prognoză este finantată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Economiei si Finantelor.

Art. 3. - Drepturile specifice, inclusiv cele de natură salariată, obligatiile si răspunderea personalului Comisiei Nationale de Prognoză, care se preia integral, se păstrează în noua structură de organizare si functionare a Ministerului Economiei si Finantelor.

Art. 4. - Ordonatorului de credite bugetare al Comisiei Nationale de Prognoză, finantate din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Economiei si Finantelor, îi revin toate obligatiile prevăzute de reglementările în vigoare pentru ordonatorul tertiar de credite bugetare.

Art. 5. - Protocolul de predare-preluare se încheie în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă si cuprinde, în principal, prevederile bugetare, executia bugetară până la data preluării, structurile de personal preluate, precum si celelalte drepturi si obligatii ale Comisiei Nationale de Prognoză.

Art. 6. - Presedintele si vicepresedintii Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, denumită în continuare Agentia, beneficiază de prevederile art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 32/1998 privind organizarea cabinetului demnitarului din administratia publică centrală, aprobată cu modificări prin Legea nr. 760/2001, cu modificările si completările ulterioare, în sensul că în cadrul Agentiei, în subordinea presedintelui, se organizează si functionează cabinetul demnitarului. Numărul maxim de posturi din cabinetul presedintelui Agentiei este cel prevăzut la nr. crt. 4 din anexa nr. 1 la Ordonanta Guvernului nr. 32/1998, cu modificările ulterioare, iar numărul maxim de posturi din cabinetele vicepresedintilor Agentiei este cel prevăzut la nr. crt. 5 din anexa nr. 1 la Ordonanta Guvernului nr. 32/1998, aprobată cu modificări prin Legea nr. 760/2001, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 7. - (1) Agentia are un secretar general, înalt functionar public, numit în conditiile legii.

(2) Secretarul general al Agentiei îndeplineste atributiile prevăzute la art. 49 alin. (1) si (2) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare.

(3) Secretarul general al Agentiei poate îndeplini si alte însărcinări prevăzute de regulamentul de organizare si functionare al Agentiei ori încredintate de presedinte.

Art. 8. - (1) Drepturile conferite de actele normative în vigoare personalului Ministerului Finantelor Publice sunt păstrate, în urma aplicării prevederilor art. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 24/2007 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administratiei publice centrale, pentru personalul preluat de Ministerul Economiei si Finantelor.

(2) De drepturile prevăzute la la alin. (1) beneficiază si personalul preluat de Ministerul Economiei si Finantelor, în urma aplicării prevederilor art. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 24/2007, de la Ministerul Economiei si Comertului, aferent activitătii de economie.

Art. 9. - Dispozitiile actelor normative privind organizarea si functionarea Comisiei Nationale de Prognoză se modifică potrivit prevederilor prezentei ordonante de urgentă.

Art. 10. - În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă, Ministerul Economiei si Finantelor va supune Guvernului spre adoptare proiectul de act normativ pentru organizarea si functionarea Agentiei.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul economiei si finantelor,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu,

secretar de stat

Ministrul muncii, familiei si egalitătii de sanse,

Paul Păcuraru

 

Bucuresti, 25 aprilie 2007.

Nr. 29.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea cifrelor de scolarizare pentru învătământul preuniversitar si superior de stat

în anul scolar/universitar 2007-2008

 

            În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 54 si art. 141 lit. b) din Legea învătământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

 

            Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

            Art. 1. - Se aprobă cifrele de scolarizare pentru învătământul preuniversitar de stat finantat de la bugetele locale si pentru învătământul preuniversitar militar finantat de la bugetul de stat, precum si numărul de locuri din institutiile de învătământ superior de stat, pentru anul scolar/universitar 2007-2008, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

            Art. 2. - Structura anului de învătământ preuniversitar si a celui universitar va fi stabilită prin ordin al ministrului educatiei, cercetării si tineretului.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul educatiei, cercetării si tineretului,

Cristian Mihai Adomnitei

Ministrul internelor si reformei administrative,

Cristian David

Ministrul muncii, familiei si egalitătii de sanse,

Paul Păcuraru

Ministrul sănătătii publice,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

Ministrul apărării,

Teodor Viorel Melescanu

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 25 aprilie 2007.

Nr. 389.

 

ANEXĂ

 

CIFRELE DE SCOLARIZARE

pentru anul scolar/universitar 2007-2008 la toate gradele învătământului de stat

 

I. Învătământ prescolar

Numărul copiilor cuprinsi în grădinite, total 645.000

II. Învătământ primar

Numărul elevilor în clasele I-IV 900.000

III. Învătământ secundar

1. Învătământ gimnazial

Numărul elevilor în clasele V-VIII, total 1.000.000

din care:

a) învătământ de zi 985.000

b) învătământ seral, cu frecventă redusă si la distantă 15.000

2. Învătământ liceal:

a) numărul elevilor în clasa a IX-a, învătământ de zi 147.0001)

b) numărul elevilor în clasa a IX-a, învătământ seral si/sau cu frecventă redusă 8.0002)

c) numărul elevilor în clasa a Xl-a, învătământ seral si/sau cu frecventă redusă 28.0003)

d) numărul elevilor în clasa a XII-a, învătământ de zi si/sau seral 68.0004)

3. Învătământ profesional:

a) numărul elevilor în anul I la scolile de arte si meserii 92.000

b) numărul elevilor în anul de completare 90.000

4. Învătământ postliceal

Numărul elevilor în anul I, total 1.592

din care:

a) învătământ special 150

b) învătământ militar (Ministerul Internelor si Reformei Administrative si Ministerul Apărării) 1.442

IV. Învătământ de artă si sportiv

1. Numărul total de elevi în clasele si grupele cu program de muzică, arte

plastice si coregrafie (exclusiv învătământul liceal) 21.500

2. Numărul total de elevi în scolile cu program sportiv (exclusiv învătământul liceal) 17.000

3. Numărul total de elevi care se pregătesc pe linie sportivă scolară 53.000

V. Învătământ special pentru prescolari si elevi cu deficiente si boli cronice

1. Numărul copiilor cuprinsi în grădinite pentru copii cu deficiente si în grupe de copii cu boli cronice din cadrul unitătilor sanitare 2.700

2. Numărul elevilor cu deficiente si/sau boli cronice din scolile cu clasele I-VIII 23.0005)

3. Numărul elevilor din învătământul profesional pentru deficienti (anul I) 4.0005)

4. Numărul elevilor din licee speciale:

- clasa a IX-a 250

- clasa a XI-a, învătământ seral si/sau cu frecventă redusă 1006)

VI. Învătământ superior

Numărul locurilor pentru studii:

1. universitare de licentă (anul I) 57.2167)

2. de masterat 18.9797*

3. postuniversitare de specializare 6208)

4. universitare - rezidentiat 2.5009)

5. universitare de doctorat 1.6857)

VII. Numărul de locuri cu finantare totală sau partială din bugetul Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului pentru tinerii de origine română din Republica Moldova, tări învecinate si diasporă

1. Învătământ preuniversitar

Numărul total de locuri, 1.250

din care:

a) fără plata taxelor de scolarizare, dar cu bursă 950

b) fără plata taxelor de scolarizare, dar fără bursă 300

2. Învătământ superior

2.1. Numărul locurilor pentru studii universitare de licentă (anul I), total 1.650 din care:

a) fără plata taxelor de scolarizare, dar cu bursă 1.350

b) fără plata taxelor de scolarizare, dar fără bursă 300

2.2. Numărul locurilor pentru studii universitare de masterat, total 5309) din care:

a) fără plata taxelor de scolarizare, dar cu bursă 300

b) fără plata taxelor de scolarizare, dar fără bursă 230

2.3. Numărul locurilor pentru studii universitare de doctorat, total 70 din care:

a) fără plata taxelor de scolarizare, dar cu bursă 50

b) fără plata taxelor de scolarizare, dar fără bursă 20

3. Numărul total de luni-bursă. total 500 din care:

a) stagii de specializare pentru cadre didactice 300

b) mobilităti studentesti/practică studenti 200

VIII. Numărul de locuri cu finantare totală sau partială din bugetul Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului pentru cetătenii străini, conform documentelor bilaterale de cooperare internatională si unor oferte unilaterale ale statului român

1. Învătământ preuniversitar

Numărul total de locuri, 125

din care:

a) fără plata taxelor de scolarizare, dar cu bursă 5

b) fără plata taxelor de scolarizare, dar fără bursă 120

2. Învătământ superior

2.1. Numărul locurilor pentru studii universitare de licentă (anul I), total 264

din care:

a) fără plata taxelor de scolarizare, dar cu bursă 214

b) fără plata taxelor de scolarizare, dar fără bursă 50

2.2. Numărul locurilor pentru studii universitare de masterat, total 989) din care:

a) fără plata taxelor de scolarizare, dar cu bursă 88

b) fără plata taxelor de scolarizare, dar fără bursă 10

2.3. Numărul locurilor pentru studii universitare de doctorat, total 109 din care:

a) fără plata taxelor de scolarizare, dar cu bursă 89

b) fără plata taxelor de scolarizare, dar fără bursă 20

3. Numărul total de luni-bursă. 1.700 din care:

a) stagii de specializare învătământ superior 700

b) stagii de specializare învătământ postuniversitar 1.000

 


1) Inclusiv învătământul liceal militar (Ministerul Apărării).

2) Clase de început organizate pentru absolventii învătământului gimnazial, care nu au urmat o formă de învătământ liceal si care au împlinit vârsta de 18 ani până ia data de 31 decembrie 2007 inclusiv.

3) Clase de început organizate pentru absolventii scolilor profesionale care doresc să îsi continue studiile.

4) Clase de început organizate numai pentru absolventii anului de completare care doresc să îsi continue studiile.

5) Inclusiv pentru învătământul organizat de Ministerul Justitiei.

6) Clase de început organizate pentru absolventii scolilor profesionale speciale care doresc să îsi continue studiile.

7) Inclusiv învătământul militar (Ministerul Internelor si Reformei Administrative, Ministerul Apărării si Serviciul Român de Informatii).

8) Pentru învătământul militar (Ministerul Apărării).

9) Inclusiv locurile pentru rezidentiat.

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

pentru numirea domnului Ionel Muscalu în calitatea de membru al Consiliului de administratie

al Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Muncă si în functia de presedinte, cu rang de secretar de stat,

al Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Muncă

 

            În temeiul art. 15 lit. e) si al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, precum si al art. 12 alin. (1) lit. a) si al art. 19 alin. (1) si (3) din Legea nr. 202/2006 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Muncă, cu modificările si completările ulterioare,

            primul-ministru emite prezenta decizie.

            Articol unic. - Pe data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Ionel Muscalu se numeste în calitatea de membru al Consiliului de administratie al Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Muncă si în functia de presedinte, cu rang de secretar de stat, al Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Muncă.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Ion-Mircea Plângu

 

Bucuresti, 4 mai 2007.

Nr. 120.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

privind trecerea doamnei Gina Bara din functia publică de secretar general adjunct al Ministerului Economiei si Finantelor în functia publică de secretar general adjunct al Ministerului Justitiei

 

            În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 11 lit. b) si al art. 18 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 33 alin. (1) lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 341/2007 privind intrarea în categoria înaltilor functionari publici, managementul carierei si mobilitatea înaltilor functionari publici,

            primul-ministru emite prezenta decizie.

            Articol unic. - Pe data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Gina Bara trece din functia publică de secretar general adjunct al Ministerului Economiei si Finantelor în functia publică de secretar general adjunct al Ministerului Justitiei.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Ion-Mircea Plângu

 

Bucuresti, 4 mai 2007.

Nr. 121.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

privind unele măsuri pentru reactualizarea componentei nominale a Comisiei

pentru bursa specială „Guvernul României”, aprobată prin Decizia primului-ministru nr. 393/2005

 

            Având în vedere propunerea formulată de presedintele Comisiei pentru bursa specială „Guvernul României”, prin Adresa înregistrată sub nr. 5/2.254/CPT din 25 aprilie 2007,

            în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, al art. 8 alin. (3) lit. i) si j) si alin. (7) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 157/2004 privind instituirea bursei speciale „Guvernul României” pentru formarea managerilor din sectorul public, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.516/2004, cu modificările si completările ulterioare,

            primul-ministru emite prezenta decizie.

            Art. 1. - Domnul Ioan Rosea, director general al Agentiei Nationale de Presă „Rompres”, se numeste în calitatea de membru al Comisiei pentru bursa specială „Guvernul României”.

            Art. 2. - (1) Domnul Răzvan Cirică se revocă din calitatea de membru al Comisiei pentru bursa specială „Guvernul României”.

            (2) Domnul Florin Bănăteanu, seful Sectiunii socio-economice din cadrul Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare din România, se numeste în calitatea de membru al Comisiei pentru bursa specială „Guvernul României”.

            Art. 3. - Anexa la Decizia primului-ministru nr. 393/2005 privind aprobarea componentei nominale a Comisiei pentru bursa specială „Guvernul României”, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 695 din 2 august 2005, cu modificările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

            1. Punctul 15 se modifică si va avea următorul cuprins:

 

Nr. crt.

Nume si prenume

Functia/Structura reprezentată

Calitatea în cadrul comisiei

„15.

Ioan Rosea

Director general al Agentiei Nationale de Presă „Rompres”

 

membru”

 

            2. După punctul 15 se introduce un nou punct, punctul 16, cu următorul cuprins:

 

Nr. crt.

Nume si prenume

Functia/Structura reprezentată

Calitatea în cadrul comisiei

„16.

Florin Bănăteanu

Seful Sectiunii socioeconomice din cadrul Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare din România

membru”

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Ion-Mircea Plângu

 

Bucuresti, 4 mai 2007.

Nr. 122.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

GUVERNUL ROMÂNIEI AGENTIA NATIONALĂ ANTI-DOPING

 

ORDIN

pentru aprobarea modelului si continutului legitimatiei de control utilizate de persoanele

cu atributii de constatare si sanctionare a contraventiilor prevăzute de Legea nr. 227/2006

privind prevenirea si combaterea dopajului în sport

 

Având în vedere prevederile art. 54 alin. (4) din Legea nr. 227/2006 privind prevenirea si combaterea dopajului în sport si ale Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 11 alin. (2) din Legea nr. 227/2006,

presedintele Agentiei Nationale Anti-Doping emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă modelul si continutul legitimatiei de control utilizate de persoanele cu atributii de constatare si sanctionare a contraventiilor prevăzute de Legea nr. 227/2006 privind prevenirea si combaterea dopajului în sport, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - (1) Persoanele împuternicite de presedintele Agentiei Nationale Anti-Doping să actioneze ca agenti constatatori pentru constatarea si aplicarea sanctiunilor prevăzute de Legea nr. 227/2006, conform legii, primesc o legitimatie de control.

(2) Legitimatia de control atestă o împuternicire specială a titularului si are prevăzut spatiu pentru viză semestrială.

Art. 3. - Evidenta legitimatiilor de control se tine într-un registru special în care se vor mentiona, pentru fiecare legitimatie, seria, numărul de ordine, numele, prenumele si functia titularului.

Art. 4. - (1) Atunci când calitatea de agent constatator a titularului legitimatiei încetează, acesta o va preda Agentiei Nationale Anti-Doping, în vederea anulării, ce va fi consemnată în evidentă.

(2) Pierderea sau furtul legitimatiei se comunică Agentiei Nationale Anti-Doping în termen de 15 zile, atrăgând anularea acesteia, după publicarea anuntului în presă.

Art. 5. - Nerespectarea prevederilor prezentului ordin atrage răspunderea materială, civilă sau penală, după caz, potrivit legii.

Art. 6. - Directia economică, resurse umane si administrativ va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 7. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Presedintele Agentiei Nationale Anti-Doping,

Florin Trandafir Man,

vicepresedinte

 

Bucuresti, 2 mai 2007. Nr. 54.

 

ANEXĂ

 

MODELUL

si continutul legitimatiei de control

 

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETĂRII

 

ORDIN

privind eliberarea actelor de studii postliceale absolventilor cursurilor de echivalare, cu durata de un an, cursuri organizate în baza Hotărârii Guvernului nr. 797/1997

 

În temeiul Legii învătământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare, si al Hotărârii Guvernului nr. 223/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei si Cercetării, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul educatiei si cercetării emite prezentul ordin.

Art. 1. - (1) Se aprobă eliberarea actelor de studii care certifică absolvirea nivelului de învătământ postliceal, absolventilor de liceu sanitar, promotiile 1976-1994 inclusiv, care au urmat si au promovat cursul cu durata de un an în vederea echivalării studiilor cu cele de nivel postliceal.

(2) Au dreptul să solicite eliberarea actelor de studii mentionate la alin. (1) si a foilor matricole, anexe la acestea, numai absolventii prevăzuti la alin. (1), cărora nu li s-au eliberat astfel de acte de studii înainte de intrarea în vigoare a prezentului ordin.

Art. 2. - (1) Pentru absolventii mentionati ia art. 1 pentru care există documente scolare (cataloage, registre matricole etc), eliberarea actelor de studii prevăzute la art. 1 se face la cerere, fără examen, de către unitătile de învătământ organizatoare ale examenului de absolvire a cursului cu durata de un an în vederea echivalării studiilor cu cele de nivel postliceal.

(2) Pentru absolventii mentionati la art. 1 pentru care nu există documente scolare (cataloage, registre matricole etc.) privind parcurgerea cursului de echivalare cu durata de un an, se procedează la sustinerea unui examen de reconstituire a situatiilor scolare.

Art. 3. - (1) Absolventii mentionati la art. 1 si 2 primesc acte de studii care certifică absolvirea nivelului de învătământ postliceal, după cum urmează:

a) absolventii cursurilor de echivalare, care au promovat examenul de finalizare a studiilor postliceale sanitare anterior anului 1996, primesc diplomă de absolvire a scolii postliceale de specialitate, conform reglementărilor legale în vigoare în acea perioadă;

b) absolventii cursurilor de echivalare, care au promovat examenul de finalizare a studiilor postliceale sanitare în intervalul 1996-1999, primesc certificat de absolvire a scolii postliceale, conform reglementărilor legale în vigoare în acea perioadă.

(2) Completarea diplomelor/certificatelor de absolvire a scolii postliceale pentru absolventii cursurilor de echivalare se face astfel:

- pe fata diplomei/certificatului, în caseta 1 la rândul 5, si pe cotor, în caseta 1 la rândul 7, după sintagma „a urmat cursurile scolii postliceale” se va adăuga „Conform Hotărârii Guvernului nr. 797/1997”; caseta ce urmează după sintagma „durata de scolarizare”, pe fata diplomei si pe cotor, se va completa cu „ 7 an”;

- pe verso, caseta „Situatia promovării pe ani de studii” se barează; nu se semnează si nu se stampilează;

- pe verso, în caseta 2, la „Situatia la examenul de absolvire” se completează numele unitătii de învătământ organizatoare a examenului de absolvire din localitatea, apoi sesiunea si anul sustinerii examenului de absolvire. La rubricile „Disciplinele de examen” se va completa lista probelor sustinute în cadrul examenului de absolvire, conform metodologiei în vigoare la data desfăsurării examenului. Aceste probe pot fi: „proba practică”, „proba scrisă” si „lucrare de diplomă”.

Art. 4. - Foaia matricolă-anexă la diploma/certificatul de absolvire a scolii postliceale se eliberează la cerere si se completează respectându-se planul de învătământ pentru cursul de echivalare, conform specialitătii parcurse.

Art. 5. - (1) Diplomele/certificatele de absolvire a scolii postliceale se întocmesc, se semnează si se stampilează în termen de 60 de zile de la data publicării prezentului ordin în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Diplomele/certificatele de absolvire se semnează si se stampilează de către persoanele indicate pe tipizat din actuala structură a unitătii de învătământ organizatoare a examenului de finalizare.

(3) Eliberarea diplomei/certificatului de absolvire a scolii postliceale se face în baza următoarelor documente:

a) cererea solicitantului;

b) copia legalizată de pe certificatul de nastere;

c) copia legalizată de pe certificatul de căsătorie (dacă este cazul schimbării numelui);

d) copia legalizată de pe diploma de bacalaureat a liceului sanitar, promotiile 1976-1994 inclusiv;

e) copia legalizată de pe certificatul de calificare (atestat) obtinut la absolvirea liceului sanitar, din care să reiasă sustinerea examenului de calificare;

f) adeverinta de salariat si vechimea în profilul respectiv la data înscrierii la cursul de echivalare sau copia de pe carnetul de muncă, care se certifică de secretariatul unitătii de învătământ;

g) copia adeverintei eliberate de unitatea de învătământ, prin care se face dovada parcurgerii si finalizării cursului de echivalare.

Art. 6. - Conducerile unitătilor de învătământ care eliberează actele de studii pentru absolventii mentionati la art. 1 si 2 iau măsuri pentru inventarierea si arhivarea documentelor scolare care fac obiectul prezentului ordin, precum si a documentelor depuse de solicitant conform art. 5 alin. (3).

Art. 7. - (1) În vederea sustinerii examenului de reconstituire prevăzut la art. 2 alin. (2), conducerile unitătilor de învătământ, împreună cu inspectorul scolar responsabil cu actele de studii la nivelul inspectoratului scolar, întocmesc două procese-verbale de constatare a situatiei documentelor scolare din arhivă, starea de fapt si, eventual, motivele inexistentei acestora. Cele două procese-verbale întocmite au valoare de original. Un exemplar se înaintează Ministerului Educatiei si Cercetării*) - Directia generală management învătământ preuniversitar, în termen de 30 de zile de la data publicării prezentului ordin în Monitorul Oficial al României, Partea I. Al doilea exemplar al procesului-verbal se arhivează în unitatea de învătământ.

(2) Unitătile de învătământ organizatoare ale cursului de echivalare organizează examen de reconstituire a situatiilor scolare pentru absolventii prevăzuti la art. 2 alin. (2), prin sustinere de probe scrise la toate disciplinele cuprinse în planul de învătământ pentru cursul de echivalare.

(3) Instructiunile privind organizarea si desfăsurarea examenului pentru reconstituirea situatiilor scolare sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

(4) Absolventii mentionati la art. 2 alin. (2), proveniti de la scolile postliceale sanitare de stat care s-au desfiintat, sustin examenul de reconstituire a situatiilor scolare la scolile postliceale prevăzute în anexă.

(5) Pentru absolventii mentionati la art. 2 alin. (2), actele de studii care certifică absolvirea nivelului de învătământ postliceal se întocmesc conform art. 3, se semnează si se stampilează în termen de 30 de zile de la încheierea examenului de reconstituire a situatiei scolare.

Art. 8. - (1) Directia generală management învătământ preuniversitar din Ministerul Educatiei si Cercetării comunică Ministerului Sănătătii Publice, Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din România si Federatiei „Sanitas” prezentul ordin.

(2) Inspectoratele scolare judetene comunică prezentul ordin tuturor unitătilor de învătământ postliceal sanitar de stat din raza teritorială a judetului.

(3) Conducerile unitătilor de învătământ afisează prezentul ordin la avizierul scolii.

(4) Inspectoratele scolare judetene transmit o copie a prezentului ordin autoritătilor judetene de sănătate publică si filialelor judetene ale Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din România, în vederea informării personalului sanitar interesat.

Art. 9. - Directia generală management învătământ preuniversitar, inspectoratele scolare judetene/Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti si conducerile unitătilor de învătământ postliceal duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 10. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educatiei si cercetării,

Mihail Hărdău

 

Bucuresti, 3 aprilie 2007.

Nr. 760.


*) Conform art. 15 lit. e) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 24/2007 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administratiei publice centrale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 12 aprilie 2007, denumirea „Ministerul Educatiei si Cercetării” se înlocuieste cu denumirea „Ministerul Educatiei, Cercetării si Tineretului”

 

ANEXĂ

 

INSTRUCTIUNI

privind organizarea si desfăsurarea examenului pentru reconstituirea situatiilor scolare

 

Art. 1. - Prezentele instructiuni se aplică absolventilor liceului sanitar, promotiile 1976-1994 inclusiv, care au urmat cursul cu durata de un an pentru echivalare cu nivelul studiilor postliceale sanitare si au promovat examenul de absolvire, în baza Hotărârii Guvernului nr. 797/1997, absolventi pentru care nu există documente scolare (registre scolare, cataloage etc.) privind parcurgerea cursului de echivalare.

Art. 2. - (1) Pentru absolventii aflati în situatia prevăzută la art. 2 alin. (2) din ordin, se organizează examen de reconstituire a situatiilor scolare.

(2) Examenul de reconstituire a situatiilor scolare este constituit din probe scrise la toate disciplinele cuprinse în planul de învătământ al cursului de echivalare.

Art. 3. - (1) Absolventii cursului de echivalare care se află în situatia reconstituirii situatiilor scolare sustin examenul de reconstituire la unitătile de învătământ care au organizat examenul de finalizare a cursului.

(2) Absolventii cursului de echivalare ai Scolii Postliceale Sanitare din Galati, care se află în situatia reconstituirii situatiilor scolare, sustin acest examen la Scoala Postliceală Sanitară Brăila, iar cei de la Scoala Postliceală Sanitară Tulcea sustin examenul la Scoala Postliceală Sanitară din Constanta.

Art. 4. - (1) Organizarea si desfăsurarea probelor examenului de reconstituire se desfăsoară în sesiunile examenului de absolvire a învătământului postliceal (iunie si august) din anii 2007 si 2008.

(2) Pot fi sustinute în aceeasi zi probe scrise pentru cel mult două discipline din planul de învătământ.

(3) Directorul unitătii de învătământ stabileste prin decizie internă componenta comisiilor, datele si orele de desfăsurare a probelor de examen în perioada precizată la alin. (1).

(4) Graficul examenului de reconstituire propus de unitatea de învătământ se aprobă de inspectoratul scolar judetean/al municipiului Bucuresti si se comunică Ministerului Educatiei si Cercetării, Directia generală management învătământ preuniversitar, si filialelor judetene ale Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din România, cu cel putin 30 de zile înainte de începerea examenului.

Art. 5. - (1) În vederea sustinerii examenului de reconstituire a situatiilor scolare, perioada de înscriere a absolventilor este identică cu cea cuprinsă în graficul examenului de absolvire a învătământului postliceal. Înscrierea se face la secretariatele unitătilor scolare organizatoare.

(2) Dosarul de înscriere contine:

a) cererea solicitantului;

b) copia legalizată la biroul notarului public de pe certificatul de nastere;

c) copia legalizată la biroul notarului public de pe certificatul de căsătorie (dacă este cazul schimbării numelui);

d) copia legalizată la biroul notarului public de pe diploma de bacalaureat a liceului sanitar, promotiile 1976-1994 inclusiv;

e) copia legalizată la biroul notarului public de pe certificatul de calificare (atestat), din care să reiasă sustinerea examenului de calificare;

f) adeverinta de salariat si vechimea în profilul respectiv la data înscrierii la cursul de echivalare sau copia de pe carnetul de muncă, care se certifică de secretariatul unitătii de învătământ;

g) copia de pe adeverinta eliberată de unitatea de învătământ, prin care se face dovada parcurgerii si finalizării cursului de echivalare.

(3) Se pot înscrie la examenul de reconstituire a situatiilor scolare numai persoanele care îndeplinesc cumulat următoarele conditii:

a) sunt absolventi de liceu sanitar, promotiile 1976-1994 inclusiv;

b) au absolvit cursul cu durata de un an pentru echivalare cu nivelul studiilor postliceale;

c) au promovat examenul de absolvire a cursului de echivalare;

d) nu au primit acte de studii pentru nivel postliceal înainte de intrarea în vigoare a prezentului ordin.

(4) Reconstituirea situatiilor scolare si, ulterior, eliberarea actelor de studii de nivel postliceal se fac numai în specialitatea în care absolventii au urmat cursul de echivalare.

(5) Examenul de reconstituire a situatiilor scolare se va desfăsura conform prezentelor instructiuni, având ca suport planurile de învătământ care au fost utilizate pentru desfăsurarea cursurilor. Pentru cursurile de echivalare desfăsurate în anul 1992 se vor utiliza planurile de învătământ care au un număr total de 320 de ore, iar pentru cursurile de echivalare desfăsurate după anul 1996 se vor utiliza planurile de învătământ care contin un număr total de 528 de ore.

(6) Fiecare unitate de învătământ organizatoare a examenului de reconstituire a situatiilor scolare va afisa, alături de graficul examenelor, tematica de examen pentru fiecare disciplină si specialitate.

(7) Pe actele de studii (diplomă/certificat), la rubrica „Specializare” se va completa, în functie de planul de învătământ parcurs: asistent medical radiologie, asistent medical de laborator, asistent medical balneofizioterapie, tehnician optică medicală, asistent medical obstetrică-ginecologie, asistent medical pediatrie, tehnician tehnică dentară, asistent medical igienă, asistent medical ocrotire, asistent medical dietetică, tehnician aparatură medicală, asistent medical, asistent de farmacie.

Art. 6. - (1) Unitătile de învătământ organizează si desfăsoară examenul de reconstituire conform metodologiei de sustinere a examenelor de diferentă descrise în Regulamentul de organizare si functionare a unitătilor de învătământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educatiei si cercetării nr. 4.925/2005, astfel:

a) pentru fiecare specialitate se stabileste o comisie care are un presedinte si câte doi profesori exeminatori pentru fiecare disciplină;

b) durata probei scrise este de 90 de minute din momentul transcrierii subiectelor pe tablă sau primirii de către absolventi a foii cu subiecte. Proba scrisă contine două variante de subiecte, dintre care absolventul tratează o singură variantă, la alegere;

c) fiecare profesor exarninator acordă o notă pentru lucrarea scrisă. Media aritmetică a notelor acordate de cei doi profesori examinatori, rotunjită la nota întreagă cea mai apropiată, reprezintă nota finală la disciplina de examen; fractiunile de 50 de sutimi se rotunjesc în favoarea absolventului;

d) rezultatele obtinute se consemnează în catalogul de examen de către profesorii examinatori si se trec în catalogul clasei si în registrul matricol;

e) lucrările scrise se păstrează în arhiva unitătii de învătământ o perioadă de un an.

(2) Sustinerea examenului de reconstituire a situatiilor scolare se face cu taxă, stabilită de fiecare unitate de învătământ organizatoare a examenului de reconstituire a situatiilor scolare, astfel încât să acopere toate cheltuielile de examen.

(3) Alături de cadrele didactice desemnate prin decizie internă ca profesori examinatori, pe durata desfăsurării probelor scrise vor fi supraveghetori si membri ai filialelor judetene ale Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din România.

Art. 7. - Cadrele didactice care fac parte din comisiile de organizare si desfăsurare a examenului de reconstituire sunt retribuite prin plata cu ora, după cum urmează:

- presedintele si membrii comisiei, câte 15 minute pentru fiecare candidat, înmultite cu numărul disciplinelor la care se sustin probe scrise, dar fără a depăsi un salariu de bază al functiei în care este încadrat;

- cadrele didactice - profesori supraveghetori: pentru fiecare probă se calculează câte două ore destinate supravegherii candidatilor;

- secretar - 24 de ore, indiferent de numărul candidatilor si al disciplinelor.

Art. 8. - Inspectoratele scolare judetene se adresează filialelor judetene ale Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din România pentru desemnarea de către acestea de asistenti medicali care să participe la examenul de reconstituire a situatiilor scolare în calitate de supraveghetor.

Art. 9. - După încheierea fiecărei sesiuni a examenului de reconstituire a situatiilor scolare, directorul unitătii de învătământ va elabora si va transmite Ministerului Educatiei si Cercetării - Directia generală management învătământ preuniversitar un raport cu următoarea structură:

a) Date statistice, care se vor completa după următorul tabel:

 

Specialitatea

Numărul de elevi

 

Numărul de absolventi posibili beneficiari ai prevederilor prezentului ordin

Înscrisi

Prezenti

Absenti

Promovati

(1)

(2)

(3)

(4)

(5)

(6)

 

            b) Aprecieri asupra organizării si desfăsurării examenului de reconstituire a situatiilor scolare.

 

ACTE ALE CORPULUI EXPERTILOR CONTABILI SI CONTABILILOR AUTORIZATI DIN ROMÂNIA

 

CORPUL EXPERTILOR CONTABILI SI CONTABILILOR AUTORIZATI DIN ROMÂNIA

CONFERINTA NATIONALĂ

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a comisiilor de disciplină de pe lângă consiliile filialelor si Consiliul Superior al Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din România

 

În temeiul:

- art. 19 lit. c), art. 26 alin. (1) si al art. 30 si 393 din Ordonanta Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activitătii de expertiză contabilă si a contabililor autorizati, aprobată cu modificări prin Legea nr. 42/1995, cu modificările si completările ulterioare;

- prevederilor pct. 3, 4, 7 si 152 din Regulamentul de organizare si functionare a Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din România, republicat,

- dezbaterilor din cadrul lucrărilor Conferintei nationale în legătură cu materialele prezentate si în baza stenogramei din 24 martie 2007,

Conferinta natională hotărăste:

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul de organizare si functionare a comisiilor de disciplină de pe lângă consiliile filialelor si Consiliul Superior al Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din România, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Consiliul Superior al Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din România, consiliile filialelor, precum si structurile executive ale Corpului de la nivel central si teritorial vor lua măsuri de aplicare a prezentei hotărâri.

Art. 3. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din România,

Marin Toma

 

Bucuresti, 24 martie 2007.

Nr. 07/58.

 

ANEXA

 

REGULAMENT

de organizare si functionare a comisiilor de disciplină de pe lângă consiliile filialelor si Consiliul Superior al Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din România

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

1. Potrivit art. 35 din Ordonanta Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activitătii de expertiză contabilă si a contabililor autorizati, aprobată cu modificări prin Legea nr. 42/1995, cu modificările si completările ulterioare, si pct. 119 din Regulamentul de organizare si functionare a Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din România, republicat, denumit în continuare Regulament de organizare si functionare, pe lângă consiliul fiecărei filiale a Corpului functionează o comisie de disciplină, compusă din 5 membri titulari si 5 supleanti, astfel: presedintele si 4 membri alesi de Adunarea generală pentru un mandat de 4 ani dintre membrii experti contabili, care se bucură de autoritate profesională si morală deosebită.

Membrii supleanti sunt alesi, respectiv desemnati, în aceleasi conditii.

Mandatul membrilor comisiei este de 4 ani.

2. Potrivit art. 32 din Ordonanta Guvernului nr. 65/1994, aprobată cu modificări prin Legea nr. 42/1995, cu modificările si completările ulterioare, pe lângă Consiliul Superior al Corpului functionează Comisia superioară de disciplină, compusă din 7 membri titulari si 7 supleanti, astfel:

a) presedintele si 2 membri experti contabili alesi de Conferinta natională pentru un mandat de 4 ani dintre expertii înscrisi în evidenta Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din România, care se bucură de autoritate profesională si morală deosebită;

b) 2 membri, desemnati de ministrul finantelor publice;

c) 2 membri, desemnati de ministrul justitiei.

Membrii supleanti sunt alesi, respectiv desemnati, în aceleasi conditii.

Mandatul membrilor Comisiei superioare de disciplină este de 4 ani.

3. În cazul vacantării unora dintre locurile membrilor titulari în cursul mandatului, din motive obiective, neimputabile acestora, înlocuitorii vor fi desemnati dintre membrii supleanti de către Consiliul Superior sau de către consiliul filialei, respectiv de către ministrul finantelor sau ministrul justitiei, după caz.

În functie de necesităti, membrii supleanti pot fi desemnati de presedintele comisiei de disciplină în solutionarea cauzelor supuse judecătii, situatie în care acestora le sunt aplicabile prevederile prezentului regulament.

4. Comisiile de disciplină vor fi sprijinite în activitatea lor de către un secretar (referent de specialitate) pentru executarea lucrărilor de secretariat.

Secretarul (referentul) comisiei de disciplină participă la dezbaterile în completul de judecată, fără drept de vot la adoptarea hotărârilor.

Atributiile de secretariat pot fi îndeplinite de un salariat al filialei (Corpului) desemnat de presedintele consiliului respectiv sau de un membru al comisiei de disciplină titular ori supleant, prin rotatie, desemnat de presedintele acelei comisii.

În functie de volumul de activitate a comisiei de disciplină, generat de numărul si de complexitatea cauzelor primite spre solutionare, la cererea presedintelui comisiei de disciplină se poate angaja o persoană, cu program permanent, pe postul de secretar al Comisiei de disciplină, care va asigura buna functionare a activitătii administrative a comisiei de disciplină.

5. Activitatea comisiilor de disciplină este o activitate internă aplicabilă exclusiv membrilor si stagiarilor Corpului; ea nu poate fi invocată în cauzele aflate pe rol la instantele de drept comun ale statului.

 

CAPITOLUL II

Atributiile comisiilor de disciplină

 

A. Comisia de disciplină de pe lângă consiliul filialei

6. Comisia de disciplină de pe lângă consiliul filialei este competentă să sanctioneze abaterile disciplinare săvârsite de către expertii contabili si contabilii autorizati, membri ai filialei, cu domiciliul în raza teritorială a acesteia, chiar dacă abaterile au fost săvârsite în raza teritorială a altei filiale (pct. 120 primul alineat din Regulamentul de organizare si functionare).

Încetarea provizorie de a mai face parte din Corp la cererea sa ori din initiativa consiliului filialei nu îl exonerează de răspundere disciplinară pe cel în cauză pentru abaterile săvârsite anterior (pct. 100-102 din Regulamentul de organizare si functionare).

7. Actiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de un an de la săvârsirea faptei (pct. 126 din Regulamentul de organizare si functionare) si în acelasi termen de un an de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoresti în cazurile în care un membru al Corpului a fost condamnat pentru infractiuni care sunt sanctionabile si disciplinar potrivit legii si Regulamentului de organizare si functionare.

În cazurile în care faptelor sanctionabile disciplinar, incriminate de autorul reclamatiei, nu li se poate atribui o dată certă a săvârsirii lor de către profesionistul contabil (expert contabil sau contabil autorizat membru al Corpului), termenul de un an în care poate fi exercitată actiunea disciplinară curge de la:

- data predării Raportului de expertiză către beneficiar, în cazul lucrărilor contabile extrajudiciare, executate pe bază de contract încheiat cu beneficiarul (clientul), precum si în cazul expertizelor judiciare solicitate de organele de cercetare;

- data actului emis de instantă (încheiere, hotărâre etc.) prin care se constată depunerea Raportului de expertiză, în cazul expertizelor efectuate în cauze care se găsesc în faze de judecată!;

8. În cazul în care în interiorul termenului în care actiunea disciplinară poate fi exercitată a apărut o cauză de întrerupere dovedită cu înscrisuri oficiale, cel în drept va fi repus în termenul legal de un an, în momentul încetării cauzei de întrerupere. Repunerea în termen se va face la cererea părtii interesate. Toate obligatiile privind dovada întreruperii termenului apartine celui care solicită repunerea în termen.

Din termenul de un an se va scădea perioada deja scursă care nu a fost afectată de o cauză de întrerupere.

9. Potrivit prevederilor pct. 43 lit. a) si b) si pct. 120 alineatul al doilea din Regulamentul de organizare si functionare, nu sunt de competenta de solutionare a comisiilor de disciplină de pe lângă consiliile filialelor:

a) plângerile referitoare la fapte săvârsite de membrii Consiliului Superior si ai consiliilor filialelor, inclusiv de presedintii acestora;

b) plângerile referitoare la fapte săvârsite de persoane fizice străine cărora Ie-a fost recunoscut dreptul de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat în România.

În situatiile de mai sus, plângerile se depun la Comisia superioară de disciplină.

10. În raport de gravitatea abaterilor săvârsite si de urmările acestora, comisia de disciplină de pe lângă consiliul filialei, potrivit art. 35 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 65/1994, aprobată cu modificări prin Legea nr. 42/1995, cu modificările si completările ulterioare, aplică următoarele sanctiuni disciplinare:

a) mustrare;

b) avertisment scris;

c) suspendarea dreptului de exercitare a profesiei de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioadă de la 3 luni ia un an.

B. Comisia superioară de disciplină

11. Comisia superioară de disciplină are următoarele competente:

a) analizează plângerile referitoare la abateri de la conduita etică si profesională ale membrilor Consiliului Superior si ai consiliilor filialelor, inclusiv ale presedintilor acestora, făcând, dacă este cazul, propunere de sanctionare Conferintei nationale, care hotărăste [art. 30 lit. g) din Ordonanta Guvernului nr. 65/1994, aprobată cu modificări prin Legea nr. 42/1995, cu modificările si completările ulterioare, pct. 7 lit. g), pct. 43 lit. a) si pct. 120 alineatul al doilea din Regulamentul de organizare si functionare];

b) solutionează plângerile referitoare la abaterile de la conduita etică si profesională ale persoanelor fizice străine cărora le-ar fi fost recunoscut dreptul de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat în România si aplică, după caz, sanctiunile prevăzute la art. 16 din Ordonanta Guvernului nr. 65/1994, aprobată cu modificări prin Legea nr. 42/1995, cu modificările si completările ulterioare [art. 43 lit. b) si pct. 120 alineatul al doilea din Regulamentul de organizare si functionare];

c) aplică sanctiunea privind interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat membrilor Corpului care au săvârsit abateri grave, atât în cauzele judecate de Comisia superioară de disciplină, cât si în cauzele judecate de comisiile de disciplină ale filialelor, dacă este cazul, la propunerea acestora [pct. 43 lit. d) din Regulamentul de organizare si functionare];

d) judecă si solutionează contestatiile formulate împotriva hotărârilor disciplinare pronuntate de comisiile de disciplină ale filialelor [pct. 43 lit. c) din regulamentul sus­mentionat];

e) solutionează plângerile referitoare la abateri de la conduita etică si profesională ale membrilor comisiilor de disciplină de pe lângă consiliile filialelor (inclusiv ale presedintilor acestora), aplicând, după caz, sanctiunile prevăzute la art. 16 din Ordonanta Guvernului nr. 65/1994, aprobată cu modificări prin Legea nr. 42/1995, cu modificările si completările ulterioare.

12. Plângerile referitoare la abateri de la conduita etică si profesională ale membrilor si ale presedintelui Comisiei superioare de disciplină se depun la Consiliul Superior al Corpului, care le analizează si le prezintă Conferintei nationale.

C. Atributii comune Comisiei superioare si comisiilor de disciplină ale filialelor

13. Comisiile de disciplină judecă abaterile disciplinare constând în fapte sau omisiuni săvârsite de membrii Corpului, prin nerespectarea obligatiilor ce le revin si a normelor de conduită etică si profesională, prevăzute în Ordonanta Guvernului nr. 65/1994, aprobată cu modificări prin Legea nr. 42/1995, cu modificările si completările ulterioare, în Regulamentul de organizare si functionare, în Codul etic national ai profesionistilor contabili si în hotărârile organelor de conducere ale Corpului.

De asemenea, comisiile de disciplină pot judeca si sanctiona disciplinar abaterile săvârsite de membrii Corpului prin încălcarea prevederilor din alte acte normative a căror aplicare este gestionată de alte organe abilitate, în măsura în care abaterile respective aduc atingere conduitei etice si profesionale, prestigiului si credibilitătii profesiei contabile.

14. Comisiile de disciplină, din punct de vedere al profilului activitătii si al procedurii folosite, sunt asimilabile cu instantele de judecată si, ca urmare, acestea judecă si hotărăsc pe baza probelor depuse de cei interesati sau abilitati ori administrate de comisiile de disciplină (documente, declaratii ale martorilor si alte probe administrate pe parcursul elaborării raportului si al judecării cauzei).

În cadrul activitătii lor, comisiile de disciplină nu sunt abilitate să efectueze lucrări contabile, de control sau expertiză contabilă care să constituie probe în solutionarea plângerilor ori sesizărilor primite.

Nemultumirile care vizează probleme de natură tehnico-contabilă în lucrările executate de membrii Corpului, a căror solutionare presupune completarea sau refacerea lucrărilor pentru stabilirea adevărului, sunt solutionabile de părti potrivit clauzelor prevăzute în contractele încheiate de profesionistii contabili cu clientii, în cazul expertizelor contabile si al altor lucrări extrajudiciare, ori de către organele de cercetare sau de către instantele de judecată care au dispus efectuarea expertizelor contabile judiciare, aceste organe putând dispune, dacă apreciază că este cazul, completarea expertizei sau efectuarea de contraexpertize în aceeasi cauză.

15. Dacă sunt sesizate cu reclamatii vizând calitatea lucrărilor de expertiză contabilă, comisiile de disciplină trebuie să apeleze la serviciile expertilor verificatori de la nivelul filialei sau de la nivelul Corpului, după caz, care, potrivit art. 9 lit. b) din Normele privind activitatea de expertiză contabilă judiciară au ca atributie si „întocmirea referatelor de verificare tehnico-profesională asupra lucrărilor de expertiză contabilă aflate pe rol la comisiile de disciplină ale filialelor, la cererea acestor comisii”.

16. Abaterile sanctionabile disciplinar, enumerate la pct. 124 si 125 din Regulamentul de organizare si functionare, acoperă o mare parte din prevederile cu caracter dispozitiv sau restrictiv stipulate în prezentul regulament, precum si în actul normativ mentionat la pct. 10 din prezentul regulament. Faptul că abaterile enumerate nu sunt exhaustive rezultă si din finalul textului de la lit. k) al pct. 124 din Regulamentul de organizare si functionare, având enuntul „precum si orice alte încălcări ale conduitei etice si profesionale”.

Astfel, încălcarea unor norme de conduită etică si profesională si nerespectarea unor cerinte prevăzute în Codul etic national al profesionistilor contabili, care pot afecta calitatea lucrărilor, credibilitatea, reputatia, prestigiul si onoarea profesionistilor contabili si ale Corpului în general, sunt de natură a constitui abateri sanctionabile disciplinar, ca de exemplu:

- nerespectarea cerintelor referitoare la integritate si obiectivitate în profesia contabilă;

- nerespectarea normelor de conduită si a cerintelor pentru asigurarea independentei în profesia contabilă;

- nerespectarea unor obligatii referitoare la relatiile cu colegii liber profesionisti, constând în respectul reciproc, abtinerea de la orice cuvinte jignitoare, imputări răuvoitoare, manifestări dure si necuviincioase, precum si de la orice alte actiuni susceptibile a aduce daune altor profesionisti contabili.

Enumerările de mai sus nu sunt limitative.

Comisiile de disciplină, respectiv completele de judecată, trebuie să analizeze cu discernământ si obiectivitate abaterile reclamate, încadrarea lor în prevederile actelor normative care reglementează activitatea si conduita etică si profesională ale profesionistilor contabili mentionate la pct. 10 din prezentul regulament, să asigure o judecată dreaptă si să aplice, unde este cazul, sanctiunea disciplinară corespunzătoare, în raport cu natura si gravitatea abaterilor, cu consecintele acestora si cu gradul de vinovătie a făptuitorului.

 

CAPITOLUL III

Primirea, analiza si punerea în lucru a reclamatiilor (plângerilor, sesizărilor)

 

17. Se pot adresa comisiilor de disciplină cu reclamatii (plângeri, sesizări), pentru abateri disciplinare săvârsite de membrii Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati:

- persoanele fizice si juridice interesate;

- Consiliul Superior, consiliile filialelor si birourile permanente ale acestora;

- secretarul general al Corpului este abilitat să propună Comisiei superioare de disciplină pe cei care se fac vinovati de încălcarea reglementărilor privind publicitatea [pct. 40 lit. g) din Regulamentul de organizare si functionare];

- presedintii consiliilor filialelor Corpului, pentru abaterile constatate în actiunile efectuate potrivit Regulamentului privind controlul de calitate în profesia contabilă, în conditiile prevăzute în prezentul regulament, precum si în alte situatii;

- ceilalti membri ai Corpului. Reclamatiile vor cuprinde:

a) datele de identificare a părtilor, respectiv numele (denumirea), domiciliul sau resedinta, numărul telefonului la

care acestia pot fi contactati si profesia reclamantului si pârâtului;

b) obiectul reclamatiei si motivele de drept si de fapt pe care se întemeiază reclamatia;

c) dovezile, probele pe care se sprijină fiecare capăt de acuzare.

În cazurile în care dovada, probele constau în înscrisuri, acestea vor fi nominalizate în reciamatie si anexate la aceasta, iar pentru proba cu martori, acestia vor fi nominalizati, cu precizarea datelor de identificare mentionate la lit. a) de mai sus.

18. Reclamatia îndreptată împotriva mai multor membri ai Corpului va forma obiectul unui singur dosar, dacă obiectul reclamatiei îl constituie o obligatie comună ori dacă obligatiile au aceeasi cauză.

19. Comisiile de disciplină se pot autosesiza pe baza materialelor apărute în mass-media, în care se fac referiri la abateri disciplinare care ar fi fost săvârsite de profesionistii contabili membri ai Corpului, procedând la analiza, instrumentarea si judecarea cazurilor respective potrivit prevederilor prezentului regulament, cu respectarea competentelor prevăzute la paragrafele 5, 7 si 10-12.

20. Reclamatiile se înregistrează la filiala sau la aparatul central la care au fost primite si se transmit comisiei de disciplină pendinte în termen de 48 de ore.

Asupra reclamatiilor primite presedintele comisiei de disciplină îl înstiintează lunar pe presedintele consiliului filialei, până la data de 5 a lunii următoare.

21. Presedintele comisiei de disciplină analizează reclamatia, urmărind dacă:

- sunt mentionate toate datele de identificare a părtilor si martorilor, prevăzute la pct. 14;

- obiectul reclamatiei si motivele pe care aceasta se întemeiază sunt clare;

- persoanele reclamate intră în competenta de judecată a comisiei de disciplină căreia i-a fost adresată reclamatia; în caz contrar, reclamatia se transmite în termen de 10 zile comisiei de disciplină competente să o solutioneze sau Comisiei superioare de disciplină.

22. În functie de rezultatele analizei prevăzute la pct. 17, presedintele comisiei de disciplină desemnează ca raportor pe unul dintre membrii alesi ai comisiei de disciplină.

 

CAPITOLUL IV

Procedura de judecată disciplinară

 

23. Raportorul desemnat de presedintele comisiei de disciplină analizează dosarul cauzei si, dacă este cazul, convoacă la sediul comisiei pe reclamant, pârât si martori pentru clarificarea tuturor aspectelor din reciamatie si probe. Raportorul va proceda în asa fel încât să fie complet edificat asupra realitătii în cauza respectivă.

Raportul se întocmeste si se depune la comisia de disciplină în termen de 30 de zile. Dacă este necesar, presedintele comisiei de disciplină poate prelungi acest termen sau poate desemna un nou raportor din rândul membrilor alesi, titulari sau supleanti.

24. După depunerea raportului, presedintele comisiei de disciplină fixează termenul de judecată, dispune citarea părtilor si stabileste completul de judecată în vederea judecării cauzei.

25. Completul de judecată este format din 3 membri ai comisiei de disciplină.

Unul dintre membrii completului de judecată este desemnat presedintele acestuia.

Membrii completului de judecată si raportorul sunt obligati să completeze o declaratie de independentă, pe propria răspundere, potrivit modelului prevăzut în anexa la prezentul regulament.

26. Pentru judecarea cauzei, se citează pârâtul, reclamantul si eventualii martori si avocati propusi de părti.

Citatia este trimisă celor în cauză cu cel putin 10 zile înainte de termenul de judecată, iar dosarul cauzei, cuprinzând în special concluziile raportului, este pus la dispozitia acestora, la secretariatul comisiei de disciplină, cu 7 zile înainte de acelasi termen.

Citarea trebuie făcută prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

27. Dacă la primul termen de judecată procedura de citare a fost legal îndeplinită, iar pârâtul nu se prezintă ori nu este reprezentat legal (procurator sau avocat), completul de judecată va dispune amânarea judecării cauzei la un termen de cel mult 45 de zile, cu repetarea procedurii de citare.

Dacă pârâtul nu se prezintă nici la al doilea termen de judecată si nu face dovada imposibilitătii fizice de a fi prezent, prin certificat medical sau o altă probă relevantă, si nici nu si-a desemnat un reprezentant, judecata se va face în Hpsa acestuia.

Audierea părtilor si a martorilor nu este publică.

28. La primul termen de judecată părtile pot recuza pentru motive temeinice, prezentate în scris în următoarele 5 zile, pe presedintele sau pe unii dintre membrii completului de judecată.

De asemenea, dacă unul dintre membrii completului de judecată se află în una dintre situatiile care pot duce la recuzare, acesta se poate abtine printr-o cerere scrisă, motivată, adresată presedintelui comisiei de disciplină, în termen de 5 zile de la desemnare.

Motivele temeinice care pot duce la recuzarea membrilor completului de judecată si, respectiv, la cererea de abtinere a acestora sunt:

a) există relatii de rudenie, până la gradul al ll-lea inclusiv, între membrul completului de judecată vizat si una dintre părti;

b) membrul completului de judecată vizat si-a manifestat anterior opiniile în legătură cu abaterile reclamate;

c) alte situatii care pot determina ca membrul completului de judecată să nu se poată exprima obiectiv în cauza supusă judecătii.

Dacă motivele de recuzare sau de abtinere sunt temeinice, presedintele comisiei de disciplină va dispune înlocuirea membrului completului de judecată vizat.

Dacă cel vizat este presedintele comisiei de disciplină, cererea de recuzare sau de abtinere se solutionează de către Comisia superioară de disciplină sau de către Consiliul Superior (în cazul presedintelui Comisiei superioare de disciplină).

29. Cauza se află în stare de judecată dacă părtile au fost legal citate conform prevederilor prezentului regulament, au fost solutionate cererile cu privire la recuzare sau abtinere si părtile nu au solicitat administrarea altor probe decât cele prezentate anterior si administrate de raportor.

În mod exceptional, la primul termen de judecată părtile pot solicita completarea probelor, situatie în care, dacă această cerere va fi încuviintată, cauza se va întoarce la raportor pentru suplimentarea raportului în functie de noile probe admise.

Raportorul va proceda la completarea raportului în termen de 15 zile de la încuviintarea administrării de noi probe.

30. Dezbaterile au loc fără publicitate, în prezenta părtilor, si sunt conduse de presedintele completului de judecată, după cum urmează:

- raportorul prezintă oral sinteza raportului;

- reclamantul, dacă este prezent, îsi sustine oral faptele sesizate în reclamatie, având totodată libertatea de a renunta, partial sau total, la incriminările din reclamatie si, respectiv, la depozitiile martorilor;

- pârâtul îsi prezintă apărările, personal sau prin reprezentant;

- pe parcursul dezbaterilor, în functie de oportunitate, sunt chemati martorii pentru depozitii, dacă acestia au fost propusi de părti.

Cu încuviintarea presedintelui, ceilalti membri ai completului de judecată, în virtutea rolului lor activ, pot interveni pe parcursul dezbaterilor pentru solicitarea unor lămuriri sau pentru clarificarea unor aspecte prezentate în cadrul dezbaterilor.

31. În urma dezbaterilor, secretarul (referentul) comisiei de disciplină redactează o încheiere în care sunt consemnate prezenta, depozitiile părtilor si, după caz, ale martorilor si interventiile membrilor completului de judecată.

32. În termen de 15 zile de la încheierea dezbaterilor, completul de judecată se va pronunta prin hotărâre asupra admiterii plângerii si aplicării de sanctiuni sau respingerii acesteia ca nefondată, prescrisă sau din alte motive.

Membrii completului de judecată hotărăsc, fără publicitate, cu majoritate de voturi. Hotărârea se semnează de toti membrii completului de judecată si de secretarul (referentul) comisiei.

În hotărâre se vor face referiri ta: identitatea reclamantului si a pârâtului, obiectul reclamatiei pe scurt, abaterile disciplinare confirmate sau neconfirmate, sanctiunea disciplinară aplicată ori neapticarea de sanctiuni, mentiunea referitoare la dreptul si termenul de contestare a hotărârii si unde se adresează contestatia.

33. Hotărârile comisiilor de disciplină (adoptate de completele de judecată) se comunică în termen de 15 zile de la data adoptării lor, prin scrisoare recomandată, persoanelor interesate (reclamant si pârât).

Hotărârile comisiei de disciplină a filialei se comunică si presedintelui consiliului filialei.

În cazul hotărârii comisiei de disciplină a filialei prin care s-a concluzionat că în cauza supusă judecării este aplicabilă sanctiunea privind interzicerea dreptului de exercitare a profesiei de expert contabil sau de contabil autorizat (pentru care nu este competentă a o aplica), această hotărâre si dosarul cauzei vor fi înaintate în acelasi termen Comisiei superioare de disciplină, care va hotărî si va comunica hotărârea luată reclamantului, pârâtului si comisiei de disciplină a filialei.

34. Împotriva hotărârilor comisiilor de disciplină se pot fac contestatii astfel: c

a) hotărârile comisiei de disciplină a filialei pot fi contestate de cei interesati, precum si de consiliul filialei la Comisia superioară de disciplină în termen de 30 de zile de la data comunicării (pct. 45 din Regulamentul de organizare si functionare).

În perioada de judecare a contestatiei se suspendă aplicarea prevederilor hotărârii de sanctionare.

În situatia în care un membru al Corpului este sanctionat cu suspendarea dreptului de exercitare a profesiei, perioada de suspendare va începe să curgă de la:

- expirarea perioadei de contestare, în cazul în care hotărârea nu a fost contestată;

- data pronuntării Comisiei superioare de disciplină pentru mentinerea hotărârii de suspendare, în urma judecării contestatiei.

Contestatia se depune la comisia de disciplină a filialei, care o va trimite la Comisia superioară de disciplină, în termen de 15 zile de la înregistrare, împreună cu dosarul cauzei, care va contine si punctul de vedere documentat al comisiei de disciplină a filialei referitor la toate problemele care fac obiectul contestatiei.

Comisia superioară de disciplină analizează contestatia, punctul de vedere al comisiei de disciplină a filialei referitor la problemele contestate si celelalte documente din dosarul cauzei si hotărăste fie:

- respingerea contestatiei si mentinerea hotărârii comisiei de disciplină a filialei, dacă în contestatie nu au fost aduse elemente noi fată de cele existente la dosar si numai după ce, în urma analizei dosarului, s-a ajuns la concluzia că în primă instantă s-a tinut seama de toate elementele cuprinse în contestatie; fie

- admiterea contestatiei; în acest caz se procedează la judecarea cauzei, respectându-se procedurile prevăzute la pct. 19-29 de mai sus. După judecare se poate hotărî modificarea sau anularea hotărârii comisiei de disciplină a filialei ori anularea acestei hotărâri urmată de restituirea cauzei pentru rejudecare de către comisia de disciplină a filialei.

Hotărârea Comisiei superioare de disciplină se comunică celui care a făcut contestatia si comisiei de disciplină a filialei, în termen de 15 zile de la data adoptării;

b) hotărârile Comisiei superioare de disciplină pot fi contestate la Consiliul Superior în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la luarea la cunostintă.

Contestatia nu suspendă aplicarea hotărârii (pct. 50 din Regulamentul de organizare si functionare).

Consiliul Superior analizează în plenul său contestatia si dosarul cauzei, inclusiv punctul de vedere al Comisiei superioare de disciplină referitor la problemele contestate, si se pronuntă fie pentru respingerea contestatiei si mentinerea hotărârii Comisiei superioare de disciplină, fie pentru admiterea contestatiei si restituirea cauzei spre rejudecare de către Comisia superioară de disciplină într-un complet de 3 membri, altii decât cei care s-au pronuntat anterior.

Hotărârile Consiliului Superior privind mentinerea sanctiunii aplicate, precum si hotărârile Comisiei superioare de disciplină pronuntate după rejudecare sunt definitive si se comunică de către presedintele Comisiei superioare de disciplină celor interesati, în termen de 10 zile de la data adoptării lor.

35. Toate actele care emană de la comisiile de disciplină sunt semnate de către presedintii comisiilor respective sau de înlocuitorii desemnati de acestia, iar hotărârile pronuntate se semnează de presedintele completului de judecată si de ceilalti membri ai acestuia, precum si de secretarul (referentul) comisiei de disciplină.

 

CAPITOLUL V

Drepturile si obligatiile membrilor comisiilor de disciplină

 

36. Presedintii comisiilor de disciplină si membrii completelor de judecată au dreptul de acces la informatiile si datele necesare solutionării cauzelor ce le sunt adresate.

37. Presedintii comisiilor de disciplină, în cauzele mai complexe, cu consultarea presedintelui consiliului filialei sau al Consiliului Superior, după caz, pot antrena experti contabili si juristi care se bucură de autoritate profesională si morală pentru a sprijini raportorul în întocmirea raportului în astfel de cauze. Persoanele antrenate în acest scop pot fi retribuite în conditiile stabilite de Biroul permanent al Consiliului Superior.

38. Membrii comisiilor de disciplină antrenati în solutionarea cauzelor au dreptul la o indemnizatie stabilită si revizuită periodic de Biroul permanent al Consiliului Superior.

39. Membrii comisiilor de disciplină au dreptul la o tinută adecvată (robă) care li se va asigura gratuit si care va fi folosită cu prilejul dezbaterilor în sedintele completului de judecată.

40. Completele de judecată au dreptul să hotărască obligarea membrului Corpului sanctionat la suportarea cheltuielilor de judecată, care se vor stabili în functie de complexitatea cauzei.

41. Membrii comisiilor de disciplină, precum si secretarul (referentul) acestora sunt răspunzători de păstrarea secretului profesional în exercitarea mandatului si atributiilor care le-au fost conferite.

De asemenea, au obligatia să respecte confidentialitatea informatiilor, documentelor si lucrărilor despre care iau cunostintă sau la care participă, atât personal, cât si de către alte persoane antrenate în diferitele etape ale solutionării cauzelor, potrivit prezentului regulament.

42. Membrii comisiilor de disciplină care, în mod repetat, nu răspund sarcinilor repartizate de presedinte sau nu dovedesc obiectivitate si impartialitate în solutionarea cauzelor vor fi înlocuiti de către Consiliul Superior, la propunerea presedintelui Comisiei superioare de disciplină. In acest scop, pentru filiale, presedintii comisiilor de disciplină vor înainta propunerile motivate la Comisia superioară de disciplină; pentru membrii Comisiei superioare de disciplină desemnati de Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Justitiei, propunerile de înlocuire vor fi înaintate de Corp celor două ministere.

La proxima adunare generală de la filiale si, respectiv, la proxima Conferintă natională, membrii comisiilor de disciplină înlocuitori, numiti de Consiliul Superior potrivit alineatului precedent, vor fi supusi confirmării acestor organe ori vor fi alesi alti membri.

43. Potrivit art. 39 din Ordonanta Guvernului nr. 65/1994, aprobată cu modificări prin Legea nr. 42/1995, cu modificările si completările ulterioare, comisiile de disciplină au obligatia să transmită reprezentantilor Ministerului Finantelor Publice pe lângă Consiliul Superior si consiliile filialelor, după caz, cu 7 zile înainte, materialele supuse dezbaterilor acelor comisii l (alte eventuale dezbateri decât cele referitoare la solutionarea reclamatiilor pentru abateri disciplinare).

44. Comisiile de disciplină vor întocmi anual un proiect de buget propriu, care se înglobează în bugetul filialei, respectiv al Corpului, unde se conduce evidenta executării acestuia.

45. Pentru constituirea jurisprudentei disciplinare, Comisia superioară de disciplină va întocmi o culegere cu solutiile proprii pronuntate, cât si cu cele pronuntate de comisiile de disciplină ale filialelor, care se va publica anual în revista Corpului.

46. În vederea perfectionării activitătii comisiilor de disciplină, Comisia superioară de disciplină va organiza periodic întâlniri de lucru si de schimb de experientă cu presedintii comisiilor de disciplină de la filiale, la sediul Consiliului Superior sau pe zone teritoriale.

 

CAPITOLUL VI

Dispozitii finale

 

47. Consiliile filialelor si Consiliul Superior al Corpului vor asigura spatiul si dotările necesare desfăsurării activitătii comisiilor de disciplină si dezbaterilor în sedintele de judecată.

48. Presedintii comisiilor de disciplină vor organiza evidenta si circuitul optim al documentelor legate de activitatea comisiei, înregistrarea într-un registru de intrare-iesire a corespondentei primite si expediate (reclamatii, contestatii, comunicări ale hotărârilor completului de judecată si alte corespondente), îndosarierea corespondentei si materialelor scrise adiacente în dosare ale fiecărei cauze primite pentru solutionare sau în dosare distincte pe naturi de probleme la care se referă, în cazul celorlalte corespondente, si materiale interne care nu au legătură cu cauzele disciplinare.

Registrul de intrare-iesire al comisiei de disciplină va fi conceput si completat astfel încât să reflecte, pentru fiecare document înregistrat, numărul curent si data primirii-iesirii la si de la comisie, numărul de referintă si data de intrare sau de iesire de la registratura filialei (sau a Corpului, după caz), expeditorul sau destinatarul, continutul pe scurt, modul de solutionare, unde este cazul, si alte eventuale elemente considerate necesare.

Materialele si documentele interne, produse în cadrul comisiei de disciplină, cum ar fi raportul raportorului, încheierile privind dezbaterile în completul de judecată, hotărârile completului de judecată si alte materiale interne, nu se înregistrează în registrul de intrare-iesire cu numere de ordine distincte (acestea nefiind înregistrate nici la registratura generală a filialei sau a Corpului, după caz); astfel de materiale trebuie să fie datate si semnate de autori sau de cei obligati să le semneze si se îndosariază la dosarul fiecărei cauze la care se referă sau în dosare distincte, pe naturi de probleme, cum s-a arătat mai sus.

Hotărârile completului de judecată se numerotează cronologic, anual, începând cu nr. 1 până la numărul ultimei hotărâri adoptate în anul respectiv, evidentiate într-un caiet-opis, indicându-se în dreptul fiecăreia cauza la care se referă.

Arhiva comisiei de disciplină va fi păstrată ordonat, în fisete metalice si în deplină sigurantă.

49. Activitatea membrilor comisiilor de disciplină, inclusiv a presedintilor acestora, este analizată de Consiliul Superior al Corpului, care ia măsuri administrative, organizatorice, inclusiv de natură disciplinară, care să asigure că actiunile de investigare si de sanctionare a abaterilor se efectuează potrivit regulamentefor, reglementărilor si normelor profesionale în vigoare.

Măsuri de natură disciplinară ce pot fi luate de Consiliul Superior sunt:

a) recomandarea de abtinere de a mai face parte din completele de judecată în următoarele 3-5 cauze;

b) suspendarea activitătii până la următoarea adunare generală sau conferintă natională.

50. În toate cazurile în care în prezentul regulament este folosită sintagma „comisiile de disciplină” fără a se preciza apartenenta acestora, se întelege atât comisia de disciplină de pe lângă consiliul filialei, cât si Comisia superioară de disciplină de pe lângă Consiliul Superior al Corpului.

51. Prezentul regulament se completează cu dispozitiile Codului de procedură civilă.

52. Prezentul regulament a fost aprobat de Conferinta natională a Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din România în sedinta din 24 martie 2007.

La data adoptării prezentului regulament se abrogă orice reglementare contrară.

 

anEXA

la regulament

 

DECLARATIE

 

            Subsemnatul .............................................., presedinte/membru al comisiei de disciplină/Comisiei Superioare de Disciplină în legătură cu cauza care face obiectul dosarului nr..................../................... al ................................................

declar următoarele:

            a) nu mă aflu în niciuna dintre situatiile de incompatibilitate sau conflict de interese prevăzute de art. 11 alin. (1) si (2) din Ordonanta Guvernului nr. 65/1994, aprobată cu modificări prin Legea nr. 42/1995, cu modificările si completările ulterioare;

            b) fată de prevederile reglementărilor sus-mentionate mă aflu în următoarele situatii:

            Prezenta declaratie este dată pe propria răspundere, fiind conformă cu realitatea, având în vedere prevederile legii privind falsul în înscrisuri si declaratii.

 

Data

Semnătura

 

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

 

CIRCULARĂ

privind nivelul ratei dobânzii de referintă a Băncii Nationale a României valabil în luna mai 2007

 

            Având în vedere prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Nationale a României si tinând seama de evolutiile macroeconomice si monetare recente,

            Banca Natională a României hotărăste:

            Pentru luna mai 2007, nivelul ratei dobânzii de referintă a Băncii Nationale a României este de 7,50% pe an.

 

Presedintele Consiliului de administratie

al Băncii Nationale a României,

Mugur Constantin Isărescu

 

Bucuresti, 2 mai 2007.

Nr. 10.