MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 175 (XIX) - Nr. 327         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 15 mai 2007

 

SUMAR

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

            M.47/577/149. - Ordin al ministrului apărării, al ministrului sănătătii publice si al presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate pentru aprobarea formei si continutului certificatului medical, eliberat de medicul de familie, care urmează să fie prezentat de tânăr la comisia de recrutare-încorporare sau la selectia în institutiile de învătământ din subordinea Ministerului Apărării

 

            361. - Ordin al ministrului agriculturii si dezvoltării rurale privind modificarea unor pozitii din cadrul anexei la Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor nr. 397/2003 pentru aprobarea Nominalizării arealelor viticole si încadrării localitătilor pe regiuni viticole, podgorii si centre viticole

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE

 

            Decizia nr. VI din 15 ianuarie 2007 privind recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, referitor la aplicarea dispozitiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea si alte drepturi ale magistratilor, precum si ale dispozitiilor art. 28 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 43/2002, modificată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 24/2004, modificată si aprobată la rândul ei prin Legea nr. 601/2004

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL APĂRĂRII

Nr. M.47 din 9 martie 2007

MINISTERUL SĂNĂTĂTII PUBLICE

Nr. 577 din 2 aprilie 2007

CASA NATIONALĂ DE ASIGURĂRI

DE SĂNĂTATE

Nr. 149 din 12 aprilie 2007

 

ORDIN

pentru aprobarea formei si continutului certificatului medical, eliberat de medicul de familie,

care urmează să fie prezentat de tânăr la comisia de recrutare-încorporare

sau la selectia în institutiile de învătământ din subordinea Ministerului Apărării

 

            Pentru aplicarea dispozitiilor art. 27 alin. (5) din Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populatiei pentru apărare,

            în temeiul prevederilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului

Apărării, ale art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii

Publice si ale art. 17 alin. (5) din Statutul Casei Nationale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr. 972/2006,

            ministrul apărării, ministrul sănătătii publice si presedintele Casei Nationale de Asigurări de Sănătate emit prezentul ordin.

            Art. 1. - Se aprobă modelul unic de certificat medical, eliberat de medicul de familie, care urmează să fie prezentat de tânăr la comisia de recrutare-încorporare sau la selectia în institutiile de învătământ din subordinea Ministerului Apărării, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

            Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul apărării,

Sorin Frunzăverde

Ministrul sănătătii publice,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

Presedintele Casei Nationale

de Asigurări de Sănătate, Vasile Ciurchea

 

ANEXĂ*)

 

Unitatea sanitară

 

CERTIFICAT MEDICAL Nr.........

An ...... Lună ...... Zi ......

 

            Subsemnatul, dr....................................................., am examinat pe ......................................, CNP ................................., domiciliat în judetul ................................ localitatea................................ str............................... nr............ rezultând următoarele:

ANTECEDENTE HEREDO COLATERALE: ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE: STAREA PREZENTĂ:

- si verso -

ANTECEDENTE PSIHIATRICE:

 

            Declaratie pe propria răspundere a persoanei examinate cu privire la antecedentele psihiatrice si consumul de droguri.

 

Medic de familie,

…………………………………

(semnătura si parafa)

 

            Înăltime:

            Greutate:

            Perimetrul toracic:

            Rx.pulmonar Nr..... din .............

            Semnătura si parafa VDRL Nr..... din .............

            Semnătura si parafa Test HIV Nr..... din .............

 

Semnătura si parafa

 

Medic de familie,

…………………………………

(semnătura si parafa)

 


*) Formularele vor fi tipărite pe format A5.

 

MINISTERUL AGRICULTURII SI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

privind modificarea unor pozitii din cadrul anexei la Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor nr. 397/2003 pentru aprobarea Nominalizării arealelor viticole si încadrării localitătilor pe regiuni viticole, podgorii si

centre viticole

 

            Având în vedere prevederile art. 3 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.134/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii viei si vinului în sistemul organizării comune a pietei vitivinicole nr. 244/2002, văzând Referatul de aprobare nr. 300 din 26 aprilie 2007 al Oficiului National al Viei si Vinului, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 385/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale,

ministrul agriculturii si dezvoltării rurale emite următorul ordin:

Art. I. - Anexa la Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor nr. 397/2003 pentru aprobarea Nominalizării arealelor viticole si încadrării localitătilor pe regiuni viticole, podgorii si centre viticole, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 si 513 bis din 16 iulie 2003, se modifică după cum urmează:

           

1. La pozitia 1 - Târnave, punctul 1.1 - Centrul viticol Blaj va avea următorul cuprins:

1. Târnave

1.1. Blaj

Alba

Municipiul Blaj

Tiur, Veza, Mănărade, Deleni-Obârsie, Flitesti, Izvoarele, Petrisat Spătac

-

 

 

 

 

- Cenade

Cenade

 

 

 

 

- Cergău

Cergău Mare, Cergău Mic, Lupu

 

 

 

 

- Crăciunelu de Jos

Crăciunelu de Jos, Bucerdea Grânoasă

 

 

 

 

Mihalt

Mihalt, Cistei, Obreja

 

 

 

 

Sâncel

Sâncel, ielod, Pănade

 

 

 

 

Valea Lungă

Valea Lungă, Lunca, Glogovet, Lodroman

 

 

 

 

Rosia de Secas

Rosia de Secas, Tău, Ungurei

 

2. La pozitia 1 - Târnave, punctul 1.2 - Centrul viticol Jidvei, Alba, va avea următorul cuprins:

1. Târnave

1.2. Jidvei Alba

Jidvei

Jidvei, Tăuni, Făget, Bălcaciu, Căpâlna de Jos, Feisa, Veseus

 

Cetatea de Baltă

Cetatea de Baltă, Sântămărie, Tătărlaua

 

Sona

Sona, Biia, Lunca Târnavei, Sânmiclăus

 

2. La pozitia 25 - Plaiurile Orincei va avea următorul cuprins:

25. Plaiurile Drincei

25.1. Golul Drincei

-

Oprisor

Oprisor, Prisăceaua

 

Mehedinti

-

Punghina

Punghina, Drincea, Satu Nou

 

 

-

Bălăcită

Bălăcită, Dobra, Gvardinita

 

 

-

Bâcles

Bâcles

 

 

-

Dumbrava

Dumbrava de Jos

 

 

-

Dârvari

Dârvari

 

 

-

Obârsia de

Câmp l Obârsia de Câmp, Izmsa

 

 

-

Cujmir

Cujmir

 

 

-

Vânători

Vânători

 

 

-

Vlădaia

Vlădaia, Scorila, Almăjel, Stircovita

 

 

-

Padina

Padina Mare

 

 

-

Corlătel

Corlătel, Valea Anilor

 

25.2.

Vânju Mare

Oras Mehedinti

Vânju Mare

Vânju Mare, Nicolae Bălcescu, Orevita Mare, Bucura, Traian

 

 

-

Livezile

Livezile, Valea Izvorului, Izvoru Anestilor

 

 

-

Rogova

Rogova, Poroinita

 

 

-

Vânjulet

Vânjulet, Hotărani

25.3.

Orevita Mehedinti

-

Poroina Mare

Poroina Mare, Fântânile Negre, Sipotu

25.4.

Plenita Dolj

-

Plenita

Plenita

 

 

-

Caraula

Caraula

 

 

-

Vârtop

Vârtop

 

 

-

Izvoare

Izvoare

 

 

-

Perisor

Perisor

 

 

-

Giubega

Giubega

 

 

-

Vela

Vela, Gubaucea, Bucovicior

 

 

-

Radovan

Radovan

25.5.

Cetate Dolj

-

Cetate

Cetate

 

 

-

Unirea

Unirea

 

 

-

Motătei

Motătei, Dogridor

 

 

-

Maglavit

Maglavit, Hunia

 

 

-

Galicea Mare

Galicea Mare

 

 

-

Afumati

Afumati, Boureni

 

0.15. Târgu Jiu Gorj

-

Scoarta

Scoarta, Pistestii din Deal, Bobu

 

 

-

Runcu

Dobrita, Bâltisoara, Balta, Valea Mare

 

 

-

Bălănesti

Bălănesti, Glodeni, Voitestii din Deal

 

0.16. Cruset Gorj

-

Cruset

Cruset, Slămnesti, Valuta, Slăvuta

 

 

-

Turburea

Poiana, Cocorova, Sipotu

 

 

-

Stoina

Stoina, Ciorari, Mielusei

 

 

-

Căpreni

Căpreni, Dealu Spirei

 

 

-

Stejari

Stejari, Băcesti, Dealu Leului, Piscoiu

 

 

-

Hurezani

Hurezani, Busuioci

 

3. Pozitia 36 - Calafat va avea următorul cuprins:

 

36. Calafat

36.1. Poiana Mare Dolj

Municipiul Calafat

Calafat, Basarabi, Ciupercenii Vechi

-

 

 

-

Poiana Mare

Poiana Mare, Tunarii Vechi

 

 

-

Desa

Desa

 

 

-

Ciupercenii

Noi

Ciupercenii Noi, Smârdan

 

            Art. II. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea 1.

 

Ministrul agriculturii si dezvoltării rurale,

Decebal Traian Remes

 

Bucuresti, 11 mai 2007.

Nr. 361.

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE

 

ÎNALTA CURTE DE CASATIE Sl JUSTITIE

- SECTIILE UNITE –

 

DECIZIA Nr.VI din 15 ianuarie 2007

 

Dosar nr. 26/2006

Sub presedintia domnului profesor univ. dr. Nicolae Popa, presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie,

Înalta Curte de Casatie si Justitie, constituită în Sectii Unite în conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, s-a întrunit pentru a examina recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, referitor la aplicarea dispozitiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea si alte drepturi ale magistratilor, precum si ale dispozitiilor art. 28 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 43/2002, modificată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 24/2004, modificată si aprobată la rândul ei prin Legea nr. 601/2004.

Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozitiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicată, fiind prezenti 87 de judecători din totalul de 117 în functie.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Antoaneta Florea.

Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul în interesul legii, cerând să fie admis în sensul de a se stabili că drepturile salariale prevăzute în dispozitiile art. 11 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 177/2002, precum si în art. 28 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 43/2002, modificată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 24/2004, modificată si aprobată la rândul ei prin Legea nr. 601/2004, se cuvin numai categoriilor de procurori si judecători expres si limitativ prevăzute în aceste texte de lege.

SECTIILE UNITE,

deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:

în aplicarea dispozitiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea si alte drepturi ale magistratilor, precum si ale art. 28 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 43/2002, modificată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 24/2004, modificată si aprobată la rândul ei prin Legea nr. 601/2004, instantele judecătoresti nu au un punct de vedere unitar, pronuntând solutii diferite.

Astfel, unele instante au respins cererile formulate de judecători si procurori privind plata drepturilor salariale prevăzute în dispozitiile art. 11 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 177/2002, precum si în dispozitiile art. 28 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 43/2002, modificată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 24/2004, modificată si aprobată la rândul ei prin Legea nr. 601/2004, apreciind că aceste drepturi se cuvin numai categoriilor de procurori si judecători expres si limitativ prevăzute de aceste texte de lege.

S-a considerat că regimul salarial diferentiat pentru cele două categorii de magistrati, determinat de îndeplinirea de către unii dintre acestia, cu caracter permanent, de atributii efective în domeniul prevenirii, descoperirii si sanctionării faptelor de coruptie, este justificată de specificul unei atari atributii, căreia legiuitorul a înteles să-i asigure caracter prioritar în raport cu alte domenii de activitate.

S-a învederat că această interpretare se impune si pentru că reglementarea criteriilor de determinare a indemnizatiilor sau salariilor personalului retribuit de la bugetul de stat, precum si a sporurilor sau adaosurilor la indemnizatiile si salariile de bază constituie un atribut exclusiv al legiuitorului, singurul care poate stabili în ce măsură anumite sporuri sau adaosuri se acordă unor categorii de salariati. Ca urmare, s-a subliniat că, dacă legiuitorul nu ar fi urmărit să beneficieze de sporul de 30% si, respectiv, de 40% numai judecătorii si procurorii implicati în solutionarea cauzelor privind infractiuni de coruptie, nu ar fi limitat acordarea sporului respectiv doar la această categorie restrânsă de magistrati.

Alte instante, dimpotrivă, au admis cererile formulate de reclamanti, judecători si procurori, dispunând să fie plătite drepturile salariale solicitate, reprezentând sporul de 30% din indemnizatia de încadrare brută lunară, pentru perioada 11 aprilie 2002 - 26 aprilie 2004 si, respectiv, de 40% din indemnizatia brută lunară, pentru perioada 27 aprilie 2004 - 1 aprilie 2006.

În motivarea acestui punct de vedere s-a relevat că, în adevăr, prin dispozitiile art. 28 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 43/2002 s-a stabilit că personalul din cadrul Parchetului National Anticoruptie prevăzut la alin. (1) -(3) si judecătorii care compun completele specializate în infractiunile de coruptie potrivit art. 29 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 primesc pentru activitatea de combatere a infractiunilor de coruptie un spor de 30% din indemnizatia de încadrare brută lunară, iar ulterior, prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 24/2004, textul art. 28 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 43/2002 a fost modificat, în sensul că procurorii din cadrul Parchetului National Anticoruptie si judecătorii care compun completele specializate în infractiunile de coruptie, potrivit art. 29 din Legea nr. 78/2000, cu modificările ulterioare, beneficiază de o majorare cu 40% a indemnizatiei de încadrare brută lunară.

S-a mai învederat că Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 24/2004 a fost aprobată cu modificări prin Legea nr. 601/2004, fiind lărgită sfera de aplicare a art. 28 alin. (4), devenit alin. (5), în sensul că sporul de 40% a mai fost acordat tuturor judecătorilor Înaltei Curti de Casatie si Justitie, tuturor procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, fără să se facă vreo distinctie între cei care participă la solutionarea cauzelor de coruptie si cei cu alte atributii, ca în cazul celorlalti procurori si judecători.

S-a mai argumentat că aplicarea textelor de lege mentionate a avut ca rezultat producerea unei discriminări, nejuste, între judecătorii si procurorii care solutionează cauze privind fapte de coruptie, si ceilalti magistrati, încălcându-se astfel dispozitiile art. 23 alin. 2 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului si cele ale art. 14 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale referitor la interzicerea oricărei discriminări.

Ca urmare, pentru eliminarea efectelor discriminatorii constatate prin Hotărârea nr. 185 din 22 iulie 2005 a Consiliului National pentru Combaterea Discriminării, instantele care au admis actiunile s-au întemeiat pe ideea de răspundere pentru tratament discriminatoriu, recunoscând dreptul magistratilor defavorizati de a primi o despăgubire egală cu sporul de 30% si, respectiv, de 40%, de care au beneficiat ceilalti magistrati în perioada în care dispozitiile ce au reglementat acest spor au fost în vigoare.

Aceste din urmă instante au interpretat si aplicat corect dispozitiile legii.

În adevăr, prin art. 28 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 43/2002, s-a reglementat dreptul personalului din cadrul Parchetului National Anticoruptie prevăzut la alin. (1) si (3), precum si al judecătorilor din compunerea completelor specializate în infractiunile de coruptie, potrivit art. 29 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, de a primi pentru activitatea de combatere a infractiunilor de coruptie un spor de 30% din indemnizatia de încadrare brută lunară.

Ulterior, prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 24/2004, textul art. 28 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 43/2002 a fost modificat, prevăzându-se că procurorii din Parchetul National Anticoruptie si judecătorii care compun completele specializate în infractiunile de coruptie, potrivit art. 29 din Legea nr. 78/2000, cu modificările ulterioare, beneficiază de o majorare cu 40% a indemnizatiei de încadrare brută lunară.

Tot astfel, prin art. 24 alin. (4) din Legea nr. 508/2004 a fost extins beneficiul constând în sporul de 40% la indemnizatia de încadrare brută lunară si pentru conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curtile de apel, precum si pentru procurorii din cadrul

Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism.

Prin Legea nr. 601/2004 de aprobare, cu modificări, a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 24/2004, aplicarea dispozitiilor art. 28 alin. (4), devenit alin. (5), a fost extinsă si la toti judecătorii Înaltei Curti de Casatie si Justitie, precum si la toti procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, fără a se face vreo distinctie între categoria de magistrati care participă la solutionarea cauzelor privind faptele de coruptie si magistratii cu atributii specifice îndeplinirii functiei de procurori sau judecători în toate celelalte cauze.

Fiind sesizat cu examinarea acestui caz inadmisibil de diferentiere a indemnizatiilor stabilite pentru magistrati, Consiliul National pentru Combaterea Discriminării, prin Hotărârea nr. 185 din 22 iulie 2005, a constatat existenta unei discriminări directe prin aplicarea prevederilor textelor de lege mentionate si a propus Ministerului Justitiei initierea unui proiect de act normativ de modificare a acelor prevederi, în vederea eliminării diferentei de tratament salarial, care a creat o inegalitate evidentă între cele două categorii de magistrati cu pregătire si responsabilităti identice.

Ca urmare a demersului legislativ, initiat pe baza constatării acestei discriminări, a fost adoptată Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 27 din 29 martie 2006 privind salarizarea si alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor si altor categorii de magistrati si de personal din sistemul justitiei, pentru eliminarea inegalitătii ce s-a creat, fiind reglementate unitar salarizarea si celelalte drepturi ale judecătorilor, procurorilor, magistratilor-asistenti si ale personalului asimilat acestora.

În acest fel, tratamentul salarial discriminatoriu a fost înlăturat, pentru viitor, prin ordonanta de urgentă mentionată nemaifiind reglementate sporuri si diferentieri la indemnizatiile magistratilor în raport cu natura cauzelor pe care le instrumentează, ci numai pentru delimitarea firească a gradului profesional si a functiei îndeplinite.

Până la adoptarea si intrarea în vigoare a acestei ordonante de urgentă, însă, aplicarea textelor de lege constatate discriminatorii prin hotărârea la care s-a făcut referire a creat o inegalitate vădită între nivelul indemnizatiilor acordate magistratilor, în contradictie cu principiul egalitătii cetătenilor în fata legii, consacrat în art. 16 alin. (1) din Constitutia României, republicată, cu cel al egalitătii de tratament salarial pentru muncă egală, instituit prin art. 23 alin. 2 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului, precum si cu cel al interzicerii oricărei discriminări prevăzut în art. 2 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice si în art. 14 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

în reglementarea anterioară, criteriul pe baza căruia s-a făcut această distinctie, în acordarea drepturilor salariale mentionate, l-a reprezentat doar luarea în considerare a naturii unor cauze pe care o parte dintre procurori si judecători erau desemnati să le solutioneze pe un anumit parcurs al carierei lor, ceea ce nu a avut justificare atât timp cât specificul atributiilor de ansamblu pe care le au toti magistratii din parchete si instantele judecătoresti în întregul lor, procurori, judecători si magistrati-asistenti la

Înalta Curte de Casatie si Justitie necesită aceeasi pregătire de specialitate si experientă, responsabilitate profesională specifică echivalentă, precum si risc identic în exercitarea sarcinilor de serviciu.

Opinia potrivit căreia prevederile legale care au creat această diferentiere nu ar fi discriminatorie ignoră nu numai dispozitiile art. 16 alin. (1) din Constitutia României, republicată, pe cele ale art. 23 alin. 2 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului, potrivit cărora „toti oamenii au dreptul, fără nicio discriminare, la salariu egal pentru muncă egală", precum si pe cele ale art. 2 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice si ale art. 14 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, asa cum s-a făcut referire la acestea, dar si dispozitiile art. 1 alin. 1 din Primul Protocol aditional la Conventie, privind protectia proprietătii.

Îndeplinirea cerintei de îmbunătătire substantială a actului de înfăptuire a justitiei, care impune criterii noi de competentă si performantă pentru toate categoriile de magistrati, nu ar putea fi asigurată în conditii de inegalitate de tratament salarial în cadrul acestor categorii, determinate de o apreciere diferită a implicării magistratilor si a responsabilitătii lor în înfăptuirea actului de justitie.

Mai mult, folosirea drept criteriu de diferentiere a tratamentului salarial pentru magistrati doar apartenenta la anumite segmente restrânse de realizare a justitiei, pe considerentul că domeniile în care ar activa ar reclama o specializare particularizată si un risc deosebit, nu se poate justifica atât timp cât varietatea infinită a situatiilor de coliziune cu legea ce se pot ivi si a tipului de reactie necesară pentru asigurarea ordinii de drept presupune eforturi chiar mai importante si riscuri profesionale mai accentuate în multe alte cazuri decât cele pentru care s-a instituit tratamentul salarial preferential prin dispozitiile la care s-a făcut referire.

Rezultă, deci, că distinctia ce se face, tinându-se seama de apartenenta magistratilor la categoria celor implicati în solutionarea cazurilor privind faptele de coruptie sau de criminalitate organizată si de terorism ori doar includerea lor în anumite structuri pe scara ierarhică este lipsită de justificare obiectivă si rezonabilă, fiind astfel discriminatorie în sensul art. 2 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice si al art. 14 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, deoarece nu se poate demonstra existenta unui raport acceptabil de proportionalitate între mijloacele folosite si scopul vizat, cu toate particularitătile lui specifice.

De aceea, pentru eliminarea oricărei discriminări între diferitele categorii de magistrati, cu profesii implicând pregătire, experientă si responsabilităti identice, în raport cu gradul profesional si functia îndeplinită de fiecare, se impune ca, pentru perioada în care o parte dintre magistrati nu au beneficiat de sporul specific de 30% si, respectiv, 40% din indemnizatia de încadrare brută lunară, acei magistrati să aibă dreptul la întregirea veniturilor lor salariale cu acel spor, obligatia autoritătii care nu l-a acordat tuturor magistratilor fiind întemeiată pe ideea de răspundere pentru tratament discriminatoriu.

Respectarea dreptului fiecărui cetătean la egalitate de tratament remuneratoriu pentru aceeasi muncă, în conditii de responsabilitate identică, implică obligatia firească a autoritătii care a generat acordarea discriminatorie a sporului la care s-a făcut referire, de a repara prejudiciul cauzat categoriei de magistrati ce a fost lipsită de echivalentul acelui spor în perioada în care dispozitiile ce îl reglementau erau în vigoare.

În consecintă, în temeiul dispozitiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, si ale art. 329 alin. 2 si 3 din Codul de procedură civilă, urmează a se admite recursul în interesul legii si, pentru eliminarea oricărei discriminări, a se stabili că drepturile salariale prevăzute în dispozitiile art. 11 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea si alte drepturi ale magistratilor, precum si în dispozitiile art. 28 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 43/2002, modificată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 24/2004, modificată si aprobată, la rândul ei, prin Legea nr. 601/2004, se cuvin tuturor magistratilor.

PENTRU ACESTE MOTIVE

în numele legii

DECID:

Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.

În aplicarea nediscriminatorie a dispozitiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea si alte drepturi ale magistratilor, precum si a dispozitiilor art. 28 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 43/2002, modificată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 24/2004, modificată si aprobată prin Legea nr. 601/2004, stabileste:

Drepturile salariale prevăzute de aceste texte de lege se cuvin tuturor magistratilor.

Obligatorie potrivit art. 329 alin. 3 din Codul de procedură civilă.

            Pronuntată în sedintă publică, azi, 15 ianuarie 2007.

 

PRESEDINTELE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE Sl JUSTITIE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Prim-magistrat-asistent, Victoria Maftei