MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 175 (XIX) - Nr. 150         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 1 martie 2007

 

SUMAR

 

DECRETE

 

119. - Decret pentru eliberarea din functie a unui judecător

 

120. - Decret pentru numirea unui procuror

 

121. - Decret pentru numirea unui procuror

 

122. - Decret pentru numirea unui procuror

 

123. - Decret pentru numirea unui judecător

 

124. - Decret pentru numirea unui judecător

 

125. - Decret pentru numirea unui judecător

 

126. - Decret pentru numirea unui procuror

 

127. - Decret pentru numirea unui judecător

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

158. - Ordin al ministrului administratiei si internelor pentru aprobarea Criteriilor de performantă privind constituirea, încadrarea si dotarea serviciilor private pentru situatii de urgentă

 

REPUBLICĂRI

 

Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse si de tratament între femei si bărbati

 

DECRETE

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru eliberarea din functie a unui procuror

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) si ale art. 134 alin. (1) din Constitutia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 29 din 1 februarie 2007,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Morozov Eugen, presedintele Sectiei penale a Tribunalului Tulcea, se eliberează din functie ca urmare a demisiei.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BÃSESCU

 

Bucuresti, 23 februarie 2007.

Nr. 119.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru numirea unui procuror

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) si ale art. 134 alin. (1) din Constitutia României, republicată, ale art. 33 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 52 din 8 februarie 2007,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Doamna Dorus Cristina Petrina se numeste în functia de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Liesti.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BÃSESCU

 

Bucuresti, 23 februarie 2007.

Nr. 120.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru numirea unui procuror

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) si ale art. 134 alin. (1) din Constitutia României, republicată, ale art. 33 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 52 din 8 februarie 2007,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Popa Dan Alexandru se numeste în functia de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Hârsova.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BÃSESCU

 

Bucuresti, 23 februarie 2007.

Nr. 121.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru numirea unui procuror

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) si ale art. 134 alin. (1) din Constitutia României, republicată, ale art. 33 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 52 din 8 februarie 2007,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul David-Deca Cornel se numeste în functia de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brasov.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 23 februarie 2007.

Nr. 122.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru numirea unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) si ale art. 134 alin. (1) din Constitutia României, republicată, ale art. 33 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 52 din 8 februarie 2007,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Visan Cristian-Stefan se numeste în functia de judecător la Judecătoria Vaslui.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 23 februarie 2007.

Nr. 123.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru numirea unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) si ale art. 134 alin. (1) din Constitutia României, republicată, ale art. 33 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 52 din 8 februarie 2007,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Doamna Ionescu Ramona se numeste în functia de judecător la Judecătoria Bacău.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 23 februarie 2007.

Nr. 124.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru numirea unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) si ale art. 134 alin. (1) din Constitutia României, republicată, ale art. 33 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 52 din 8 februarie 2007,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Botis Vasile Marius se numeste în functia de judecător la Judecătoria Turda.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 23 februarie 2007.

Nr. 125.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru numirea unui procuror

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) si ale art. 134 alin. (1) din Constitutia României, republicată, ale art. 33 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 52 din 8 februarie 2007,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Dolcu Dumitru-Lucian se numeste în functia de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Lipova.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 23 februarie 2007.

Nr. 126.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru numirea unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) si ale art. 134 alin. (1) din Constitutia României, republicată, ale art. 33 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii nr. 35 din 1 februarie 2007 si nr. 149 din 1 martie 2006,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Blidaru Gheorghe, judecător cu grad de tribunal, se numeste în functia de judecător la Judecătoria Galati.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 23 februarie 2007.

Nr. 127.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR

 

ORDIN

pentru aprobarea Criteriilor de performantă privind constituirea, încadrarea si dotarea serviciilor private pentru situatii de urgentă

 

Având în vedere prevederile art. 32 alin. (3) din Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, ale art. 15 alin. (4) din Legea nr. 481/2004 privind protectia civilă, cu modificările si completările ulterioare, si ale art. 11 lit. e) din Regulamentul de organizare si functionare al Inspectoratului General pentru Situatii de Urgentă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.490/2004, cu modificările ulterioare,

în temeiul art. 9 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 63/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Administratiei si Internelor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 604/2003, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul administratiei si internelor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Criteriile de performantă privind constituirea, încadrarea si dotarea serviciilor private pentru situatii de urgentă, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Inspectoratul General pentru Situatii de Urgentă si inspectoratele judetene/al municipiului Bucuresti pentru situatii de urgentă controlează respectarea criteriilor de performantă prevăzute în anexa la prezentul ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin intră în vigoare în termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

 

Bucuresti, 22 februarie 2007.

Nr. 158.

 

ANEXĂ

 

CRITERII DE PERFORMANTĂ

privind constituirea, încadrarea si dotarea serviciilor private pentru situatii de urgentă

 

CAPITOLUL I

Criterii generale

 

Art. 1. - Serviciile private pentru situatii de urgentă, denumite în continuare servicii private, se constituie, conform legii, astfel:

a) În cadrul operatorilor economici si institutiilor publice, ca servicii proprii;

b) ca societăti comerciale prestatoare de servicii.

Art. 2. - În sensul prezentului ordin, termenii folositi au următoarele întelesuri:

a) echipaj/grupă de interventie - structură încadrată cu personal voluntar sau/si angajat care deserveste o autospecială ori un utilaj mobil;

b) echipă specializată - structură specializată pentru anumite tipuri de interventie;

c) timp de alertare - intervalul mediu cuprins între momentul alarmării si cel al constituirii formatiei de interventie, în vederea deplasării;

d) timp de răspuns - intervalul cuprins între momentul alertării fortelor destinate interventiei si intrarea acestora în actiune;

e) capacitate de răspuns - potentialul fortelor de interventie de a rezolva o situatie de urgentă.

Art. 3. - (1) Serviciul privat îsi îndeplineste atributiile legale într-un sector de competentă stabilit cu avizul inspectoratului judetean/al municipiului Bucuresti pentru situatii de urgentă.

(2) Sectorul de competentă cuprinde în mod obligatoriu teritoriul operatorului economic sau al institutiei publice care a constituit serviciul privat.

(3) Avizarea sectorului de competentă se va face pe baza următoarelor documente:

a) actul de constituire cu organigrama si numărul de personal ale serviciului privat;

b) regulamentul de organizare si functionare a serviciului privat;

c) planurile sau schitele operatorilor economici/institutiilor publice/localitătilor din sectorul de competentă pe care sunt marcate sursele de alimentare cu apă, zonele greu accesibile si zonele vulnerabile la riscuri;

d) planul de analiză si acoperire a riscurilor, pentru localitătile cu care s-au încheiat contracte sau conventii de interventie;

e) planurile de răspuns;

f) contractele sau conventiile de interventie;

g) tabelul cu materialele si tehnica existentă în dotare.

 

CAPITOLUL II

Criterii privind organizarea serviciilor private

 

Art. 4. - Constituirea si dimensionarea structurilor serviciilor private se fac pe baza următoarelor criterii:

a) concluziile rezultate din scenariile de securitate la incendiu;

b) măsurile stabilite în Planul de analiză si acoperire a riscurilor;

c) natura si volumul prestărilor de servicii ce urmează a fi efectuate în baza contractelor sau conventiilor încheiate.

Art. 5. - Serviciul privat este condus de către un sef, profesionist în domeniu, si are în componentă, după caz, următoarele structuri:

a) compartiment sau specialisti pentru prevenire, care include si compartimentul de protectie civilă pentru operatorii economici a căror activitate intră sub incidenta Hotărârii Guvernului nr. 95/2003 privind controlul activitătilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substante periculoase;

b) una sau mai multe formatii de interventie, salvare si prim ajutor, denumite în continuare formatii de interventie;

c) dispecerat;

d) ateliere de reparatii si întretinere.

Art. 6. - (1) Compartimentul/specialistii pentru prevenire are/au ca principale atributii prevenirea producerii unor situatii de urgentă, îndrumare si control în cadrul operatorilor economici sau al institutiilor publice în care îsi desfăsoară activitatea.

(2) Planificarea, organizarea, pregătirea si desfăsurarea activitătii de prevenire se fac pe baza regulamentului aprobat prin Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 1.474/2006.

Art. 7. - (1) Formatia de interventie este o structură specializată, constituită în vederea limitării si înlăturării urmărilor situatiilor de urgentă.

(2) Formatia de interventie are în compunere echipaje/ grupe de interventie si/sau echipe specializate.

(3) Echipajele/grupele de interventie se constituie în functie de specialitatea pe care o au, precum si în raport de categoriile si tipurile de autospeciale si utilaje mobile utilizate pentru îndeplinirea atributiilor.

(4) Echipele specializate sunt constituite, în functie de tipurile de riscuri identificate în sectorul de competentă, pe următoarele domenii principale: incendiu, protectie chimică, biologică, radiologică si nucleară, sanitar, cercetare-observare, deblocare-salvare, adăpostire, transmisiuni-alarmare, evacuare, pirotehnic si suport logistic.

(5) Dotarea echipajelor/grupelor de interventie si a echipelor specializate este prezentată în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentele criterii de performantă.

(6) Serviciile private organizate de operatorii economici care lucrează cu material exploziv au în structură si echipe pirotehnice.

Art. 8. - Dispeceratul se constituie în mod obligatoriu la serviciile private constituite ca societăti comerciale si la serviciile private de categoriile a IV-a si a V-a în vederea gestionării apelurilor de urgentă si monitorizării sistemelor automate de protectie.

Art. 9. - Lucrările de reparatii si întretinere curente la mijloacele si autospecialele din dotarea serviciilor private se pot face atât în ateliere proprii, cât si la societăti de profil, în baza contractelor încheiate în acest sens.

 

CAPITOLUL III

Criterii operationale

 

Art. 10. - (1) La amplasarea în teritoriu a formatiilor de interventie ale serviciului privat de la institutie/operator economic se are în vedere ca valorile timpilor operativi de interventie să corespundă valorilor stabilite prin planurile de interventie si timpilor de răspuns, în functie de riscurile identificate în sectorul de competentă.

(2) În functie de suprafata sectorului de competentă, formatiunile de interventie din cadrul aceluiasi serviciu privat pot avea sedii amplasate în locuri diferite.

Art. 11. - (1) Conducerea interventiei serviciului privat se asigură de către conducătorul institutiei publice sau de către administratorul operatorului economic, respectiv de către persoanele desemnate de acestia.

(2) Personalul formatiei de interventie si al dispeceratului execută serviciul în schimburi sau în ture, în functie de specificul activitătilor operatorului economic ori institutiei publice.

 

CAPITOLUL IV

Clasificarea serviciilor private

 

Art. 12. - (1) Serviciile private se clasifică în functie de structură, astfel:

a) serviciu de categoria I - numai compartiment/ specialisti pentru prevenire;

b) serviciu de categoria a II-a - având în formatia de interventie, salvare si prim ajutor doar echipe specializate pe tipuri de riscuri, inclusiv cele de supraveghere si punere în functiune a instalatiilor speciale de prevenire si stingere a incendiilor;

c) serviciu de categoria a III-a - având în formatia de interventie, salvare si prim ajutor un echipaj/o grupă de interventie la un utilaj mobil si echipe specializate, pe tipuri de riscuri;

d) serviciu de categoria a IV-a - având în formatia de interventie, salvare si prim ajutor un echipaj/o grupă la o autospecială de interventie si echipe specializate, pe tipuri de riscuri;

e) serviciu de categoria a V-a - având în formatia de interventie, salvare si prim ajutor două sau mai multe echipaje/grupe la două sau mai multe autospeciale de interventie si echipe specializate, pe tipuri de riscuri.

(2) Serviciile private pentru situatii de urgentă de categoriile a II-a - a - V-a au în mod obligatoriu în compunere compartiment/specialisti pentru prevenire.

(3) Serviciile private dotate cu nave de stins incendii din porturile fluviale si maritime sunt de categoria a V-a.

Art. 13. - (1) La organizarea serviciilor private constituite de operatorii economici care desfăsoară activităti în domeniul nuclear, pe calea ferată, la metrou, aeroporturi si porturi maritime sau fluviale se vor aplica reglementările specifice, precum si criteriile si recomandările elaborate de organismele internationale de profil.

(2) La organizarea serviciilor private constituite pentru interventia la exploatările miniere subterane se tine seama si de criteriile specifice stabilite de autoritătile abilitate în domeniul respectiv.

 

CAPITOLUL V

Criterii privind încadrarea cu personal a serviciilor private

 

Art. 14. - (1) Serviciul privat de la institutiile publice si operatorii economici se încadrează astfel:

a) cu personal angajat;

b) cu personal voluntar din rândul salariatilor proprii.

(2) Functiile care se încadrează, în mod obligatoriu, cu personal angajat sunt:

a) seful serviciului;

b) conducătorii autospecialelor de interventie/mecanicii de motopompă;

c) servantii de pe autospecialele de interventie, care îndeplinesc functii de sef de teava sau execută operatiuni de descarcerare.

(3) Inspectorul de protectie civilă si cadrul tehnic/personalul de specialitate cu atributii în domeniul prevenirii împotriva incendiilor se încadrează potrivit legii.

(4) La încadrarea în serviciu, precum si anual, personalul angajat în formatiile de interventie este supus controlului medical, conform legii.

(5) Personalul angajat trebuie să aibă calificarea necesară, conform reglementărilor în vigoare.

Art. 15. - (1) Numărul de personal ce încadrează echipajele/grupele de interventie se stabileste conform prevederilor instructiunilor si cărtilor tehnice de utilizare a utilajelor si autospecialelor de interventie.

(2) Echipele specializate au în compunere minim 3 persoane, în functie de specificul activitătii desfăsurate.

 

CAPITOLUL VI

Criterii privind dotarea serviciilor private

 

Art. 16. - (1) Dotarea serviciilor private cu mijloace tehnice specifice trebuie să asigure:

a) acoperirea riscurilor potentiale din sectoarele de competentă atât din punct de vedere preventiv, cât si operational;

b) executarea oportună a misiunilor si operatiunilor specifice;

c) corelarea performantelor tehnice ale mijloacelor de interventie cu specificul si gradul de periculozitate al situatiei de urgentă, în vederea unei exploatări optime si cu eficientă maximă a acestora;

d) îndeplinirea criteriilor specifice prevăzute în normele de prevenire si stingere a incendiilor si de dotare cu mijloace tehnice, aplicabile în ramurile economice respective, emise în conditiile legii de ministere sau de alte autorităti ale administratiei publice centrale de specialitate;

e) pregătirea si antrenamentul personalului.

(2) Dotarea cu echipamente si mijloace de interventie se face potrivit documentatiilor tehnice ale investitiilor întocmite, conform legii, de proiectant.

Art. 17. - (1) Sediile serviciilor private sunt puse la dispozitie de operatorul economic sau de institutia care Ie-a constituit si trebuie să asigure spatii adecvate pentru personalul din tura de serviciu, pregătirea de specialitate a personalului, gararea, adăpostirea si întretinerea mijloacelor tehnice, depozitarea materialelor si prestarea serviciilor.

(2) Spatiile prevăzute la alin (1) se dotează cu telefon si mijloace de alarmare si alertare, instalatii utilitare, mijloace de pregătire, materiale de birotică si de acordare a primului ajutor medical.

(3) În functie de necesităti, dotarea se completează cu alte categorii de bunuri materiale utile îndeplinirii atributiilor serviciului privat.

(4) Serviciile private îsi amenajează poligoane de antrenament care se dotează cu aparate, utilaje, aparatură si echipamente specifice interventiei în situatii de urgentă, inclusiv pentru concursurile profesionale, sau pot folosi poligoanele de antrenament din structura inspectoratelor judetene/al municipiului Bucuresti pentru situatii de urgentă sau ale altor servicii voluntare sau private, pe baza unor protocoale.

(5) Atelierele se dotează cu utilaje si scule adecvate lucrărilor de întretinere si reparatii.

Art. 18. - Criteriile specifice care stau la baza dotării cu mijloace tehnice si materiale a serviciului privat sunt prezentate în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentele criterii de performantă.

Art. 19. - Documentele de organizare, desfăsurare si conducere a activitătii serviciului privat sunt prezentate în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezentele criterii de performantă.

Art. 20. - (1) Serviciile private îsi desfăsoară activitatea pe baza Regulamentului de organizare si functionare a serviciului privat pentru situatii de urgentă.

(2) Structura-cadru a Regulamentului de organizare si functionare a serviciului privat pentru situatii de urgentă este prezentată în anexa nr. 4, care face parte integrantă din prezentele criterii de performantă.

 

CAPITOLUL VII

Criterii specifice pentru serviciile private, constituite ca societăti comerciale prestatoare de servicii

 

Art. 21. - La constituirea serviciilor private ca societăti comerciale prestatoare de servicii, pe lângă prevederile anterioare, în părtile care le privesc, se vor respecta următoarele criterii cumulative:

a) categoria serviciului privat este cel putin a IV-a;

b) personalul încadrat trebuie să fie numai angajat;

c) conducerea interventiei se asigură de către seful serviciului privat sau de către înlocuitorul legal al acestuia;

d) mentinerea permanentă a operativitătii si capacitătii de interventie stabilite 24 de ore din 24 de ore.

Art. 22. - Sectorul de competentă cuprinde teritoriul operatorilor economici, institutiilor si localitătilor cu care serviciul privat a încheiat contracte sau conventii de interventie.

Art. 23. - La documentele de organizare si functionare a serviciilor private, prevăzute la art. 19, se adaugă documentele prevăzute de legislatia specifică privind înfiintarea si functionarea societătilor comerciale.

 

ANEXA Nr. 1

la criteriile de performantă

 

DOTAREA

echipajelor/grupelor de interventie si echipelor specializate

 

I. Echipaje/grupe de interventie

 

Nr. crt.

Tipul echipajului/ grupei de interventie

Dotarea

1.

Stingerea incendiilor cu apă si spumă

Autospecială pentru lucru cu apă si spumă sau utilaj mobil

2.

Stingerea incendiilor cu pulberi si gaze

Autospecială pentru lucru cu pulberi si gaze

3.

Interventie la înăltime

Autoscara

4.

Interventie la inundatie si/sau înec

Barcă de salvare

5.

Descarcerare, deblocare-salvare si prim ajutor

Ambulantă/autospecială dotată cu echipament de prim ajutor sau de descarcerare

6.

Decontaminare si protectie CBRN

Autospecială, utilaj sau auto dotată/dotat cu echipament

7.

Suport logistic al interventiilor

Autocamion, tractor, remorcă auto sau alt utilaj

8.

Cercetare - căutare

Autospecială

 

NOTĂ:

Fiecare autospecială sau utilaj de interventie este dotată/dotat conform cărtilor tehnice si instructiunilor de exploatare.

 

            II. Echipe specializate

 

            Dotarea echipelor specializate se realizează pe baza normelor emise potrivit art. 65 alin. (2) din Legea nr. 481/2004 privind protectia civilă, cu modificările si completările ulterioare.

 

ANEXA Nr. 2

la criteriile de performantă

 

CRITERII SPECIFICE

care stau la baza dotării cu mijloace tehnice si materiale a serviciilor private pentru situatii de urgentă

 

Nr. crt.

Categorii de mijloace tehnice

Criterii specifice

1.

Autospeciale si utilaje de interventie

- natura si volumul operatiunilor de interventie - caracteristicile si performantele tehnico-tactice ale autospecialelor si utilajelor - durata normată de exploatare a autospecialelor si utilajelor

2.

Echipament de protectie

- natura si periculozitatea specifică a operatiunilor de interventie - numărul de persoane care participă la operatiuni - durata normată de folosintă a echipamentului

3.

Aparatură de comunicatii si informatică

- mărimea si particularitătile sectorului de competentă din punctul de vedere al comunicatiilor - numărul de formatii, grupe si echipe, precum si efectivele acestora - numărul de personal cu atributii de conducere

4.

Substante necesare interventiei

- numărul de autospeciale si caracteristicile tehnice care folosesc substante, frecventa si numărul interventiilor, precum si consumul estimat de substante

5.

Mijloace de transport

- numărul de utilaje ce trebuie tractate - efectivele si materialele ce trebuie transportate - normele de alocare la drepturi - durata normată de exploatare

 

ANEXA Nr. 3

la critsriils ds performantă

 

DOCUMENTELE

de organizare, desfăsurare si conducere a activitătii serviciului privat pentru situatii de urgentă

 

I. Dosarul privind organizarea si înzestrarea serviciului privat

1.1. Decizia/actul de constituire, cu organigrama si numărul de personal ale serviciului privat

1.2. Contractele sau conventiile de interventie

1.3. Tabelul nominal cu personalul angajat, functiile ocupate si modul de înstiintare

1.4. Tabelul nominal cu personalul voluntar, locul de muncă, functiile ocupate în serviciul privat si modul de înstiintare

1.5. Tabelul cu necesarul de tehnică, aparatură si materiale, în functie de structura serviciului privat

1.6. Tabelul cu materialele si tehnica existentă în dotare

1.7. Solicitările anuale privind completarea cu tehnică, aparatură si materiale

1.8. Schema legăturilor fir-radio cu fortele ce actionează în cazul situatiilor de urgentă

1.9. Fisele de protectia muncii pentru personalul angajat si voluntar din serviciu

II. Regulamentul de organizare si functionare a serviciului privat

III. Dosar cu planurile operative ale serviciului privat

111.1. Planuri de interventie (răspuns) În functie de riscurile identificate în sectorul de competentă

111.2. Planuri de cooperare

111.3. Planul de evacuare în caz de urgentă civilă

111.4. Planurile sau schitele operatorilor economici/ institutiilor publice/localitătilor din sectorul de competentă, pe care sunt marcate sursele de alimentare cu apă, zonele greu accesibile, zonele vulnerabile la riscuri

111.5. Planul de analiză si acoperire a riscurilor, pentru localitătile cu care s-au încheiat contracte sau conventii de interventie

IV. Dosar privind pregătirea personalului

IV.1. Planul de pregătire profesională lunară si anuală, pe teme si exercitii

IV.2. Registrul de evidentă a participării la pregătirea profesională si calificativele obtinute

IV.3. Planificarea exercitiilor si aplicatiilor

V. Dosar operativ

V.1. Registrul cu note de anuntare si de evidentă a interventiilor

V.2. Organizarea interventiei pe ture de serviciu

V.3. Raportul de interventie (un exemplar se trimite la inspectoratul judetean/al municipiului Bucuresti pentru situatii de urgentă, atunci când se intervine fără sprijinul serviciilor profesioniste)

VI. Registrul de control privind activitatea serviciului

VII. Dosar privind activitatea de prevenire desfăsurată de personalul serviciului privat

VII.1. Graficul de control

VII.2. Programul serviciului de rond

VII.3. Registrul cu constatările rezultate din serviciul de rond

VII.4. Notele de control

VII.5. Registrul cu evidenta lucrărilor cu foc sau a lucrărilor periculoase

VIII. Dosar tehnic

VIII.1. Planul de asistentă la autospecialele si utilajele de interventie

VIII.2. Dosarul tehnic al mijloacelor de înstiintare-alarmare.

 

ANEXA Nr. 4

ta criteriile de performantă

 

STRUCTURA-CADRU a Regulamentului

de organizare si functionare a serviciului privat pentru situatii de urgentă

 

CAPITOLUL 1

Dispozitii generale

 

- baza legală de înfiintare a serviciului privat, dispozitia/actul de constituire

- prezentarea succintă a activitătii serviciului privat în functie de tipurile de risc gestionate

- domeniul de activitate al operatorului economic/ institutiei publice

- alte date de interes general

 

CAPITOLUL 2

Organizarea si atributiile serviciului privat

 

- conducerea si structura organizatorică

- relatiile dintre structurile serviciului privat:

- ierarhice

- functionale

- coordonare si control

- cooperare

- atributiile serviciului privat:

- atributiile compartimentului de prevenire

- atributiile formatiilor de interventie

• atributiile echipajelor/grupelor

• atributiile echipelor specializate

- atributiile dispeceratului

- atributiile atelierului

 

CAPITOLUL 3

Atributiile personalului din structura serviciului privat

 

- atributiile sefului serviciului privat

- atributiile sefului compartimentului/specialistului de prevenire

- atributiile sefului formatiei de interventie

- atributiile sefului echipajului/grupei de interventie

- atributiile sefului echipei specializate

- atributiile conducătorilor autospecialelor de interventie/ altor utilaje

- atributiile mecanicului de utilaj

- atributiile dispecerului/telefonistului

- atributiile servantilor/membrilor echipelor specializate

- atributiile personalului din atelierul de reparatii si întretinere

 

CAPITOLUL 4

Coordonarea, controlul si îndrumarea serviciului privat

 

- relatiile de coordonare

- relatiile de control

- relatiile de cooperare

- relatiile de îndrumare

 

CAPITOLUL 5

Reglementarea activitătilor privind prestările de servicii

 

- baza legală de încheiere a contractelor si conventiilor

 

CAPITOLUL 6

Gestionarea patrimoniului serviciului privat

 

- stabilirea modului de finantare, dotare, exploatare, întretinere, evidentă si control al patrimoniului

 

CAPITOLUL 7

Pregătirea personalului serviciului privat

 

- stabilirea modului de pregătire de specialitate si fizică a personalului

- modul de participare la cursuri de calificare si atestare

- participarea la concursurile profesionale

 

CAPITOLUL 8

Dispozitii finale

 

- dispozitii privind obligativitatea cunoasterii si aplicării prevederilor regulamentului de către personalul serviciului privat

- dispozitii privind intrarea în vigoare a regulamentului de organizare si functionare a serviciului privat.

 

REPUBLICĂRI

 

 LEGEA Nr. 202/2002*)

privind egalitatea de sanse si de tratament între femei si bărbati

 


*) Republicată în temeiul art. III din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 56/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse între femei si bărbati, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 768 din 8 septembrie 2006, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 507/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 10 din 8 ianuarie 2007, dându-se textelor o nouă numerotare.

Legea nr. 202/2002 a mai fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 14 februarie 2005, si ulterior a mai fost modificată prin Legea nr. 340/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse între femei si bărbati, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 642 din 25 iulie 2006.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - (1) Prezenta lege reglementează măsurile pentru promovarea egalitătii de sanse si de tratament între femei si bărbati, în vederea eliminării tuturor formelor de discriminare bazate pe criteriul de sex, în toate sferele vietii publice din România.

(2) În sensul prezentei legi, prin egalitate de sanse si de tratament între femei si bărbati se întelege luarea în considerare a capacitătilor, nevoilor si aspiratiilor diferite ale persoanelor de sex masculin si, respectiv, feminin si tratamentul egal al acestora.

Art. 2. - Măsurile pentru promovarea egalitătii de sanse si de tratament între femei si bărbati si pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare bazate pe criteriul de sex se aplică în domeniul muncii, educatiei, sănătătii, culturii si informării, politicii, participării la decizie, furnizării si accesului la bunuri si servicii, precum si în alte domenii reglementate prin legi speciale.

Art. 3. - Prevederile prezentei legi nu au aplicabilitate în cadrul cultelor religioase si nu aduc atingere vietii private a cetătenilor.

Art. 4. - Termenii si expresiile de mai jos, în sensul prezentei legi, au următoarele definitii:

a) prin discriminare directă se întelege situatia în care o persoană este tratată mai putin favorabil, pe criterii de sex, decât este, a fost sau ar fi tratată altă persoană într-o situatie comparabilă;

b) prin discriminare indirectă se întelege situatia în care o dispozitie, un criteriu sau o practică, aparent neutră, ar dezavantaja în special persoanele de un anumit sex în raport cu persoanele de alt sex, cu exceptia cazului în care această dispozitie, acest criteriu sau această practică este justificată obiectiv de un scop legitim, iar mijloacele de atingere a acestui scop sunt corespunzătoare si necesare;

c) prin hărtuire se întelege situatia în care se manifestă un comportament nedorit, legat de sexul persoanei, având ca obiect sau ca efect lezarea demnitătii persoanei în

cauză si crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau jignitor;

d) prin hărtuire sexuală se întelege situatia în care se manifestă un comportament nedbrit cu conotatie sexuală, exprimat fizic, verbal sau nonverbal, având ca obiect sau ca efect lezarea demnitătii unei persoane si, în special, crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau jignitor;

e) prin actiuni pozitive se întelege acele actiuni speciale care sunt întreprinse temporar pentru a accelera realizarea în fapt a egalitătii de sanse între femei si bărbati si care nu sunt considerate actiuni de discriminare;

f) prin muncă de valoare egală se întelege activitatea remunerată care, în urma comparării, pe baza acelorasi indicatori si a acelorasi unităti de măsură, cu o alta activitate, reflectă folosirea unor cunostinte si deprinderi profesionale similare sau egale si depunerea unei cantităti egale ori similare de efort intelectual si/sau fizic;

g) prin discriminare bazată pe criteriul de sex se întelege discriminarea directă si discriminarea indirectă, hărtuirea si hărtuirea sexuală a unei persoane de către o altă persoană la locul de muncă sau în alt loc în care aceasta îsi desfăsoară activitatea;

h) prin discriminare multiplă se întelege orice faptă de discriminare bazată pe două sau mai multe criterii de discriminare.

Art. 5. - În materia reglementată de prezenta lege dispozitiile prevăzute la art. 4 prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative, iar în caz de conflicte în domeniu prevalează dispozitiile mentionate.

Art. 6. - (1) Constituie discriminare dispozitia de a discrimina o persoană pe baza criteriului de sex.

(2) Orice ordin de discriminare împotriva unor persoane pe criterii de sex este considerat discriminatoriu.

(3) Este interzisă orice formă de discriminare bazată pe criteriul de sex.

(4) Este interzis ca deciziile privind o persoană să fie afectate de acceptarea sau respingerea de către persoana în cauză a unui comportament ce tine de hărtuirea sau de hărtuirea sexuală a acesteia.

(5) Nu sunt considerate discriminări:

a) măsurile speciale prevăzute de lege pentru protectia maternitătii, nasterii si alăptării;

b) actiunile pozitive pentru protectia anumitor categorii de femei sau bărbati;

c) o diferentă de tratament bazată pe o caracteristică de sex când, datorită naturii activitătilor profesionale specifice avute în vedere sau a cadrului în care acestea se desfăsoară, constituie o cerintă profesională autentică si determinantă atât timp cât obiectivul e legitim si cerinta proportională.

 

CAPITOLUL II

Egalitatea de sanse si de tratament între femei si bărbati în domeniul muncii

 

Art. 7. - (1) Prin egalitatea de sanse si de tratament între femei si bărbati în relatiile de muncă se întelege accesul nediscriminatoriu la:

a) alegerea ori exercitarea liberă a unei profesii sau activităti;

b) angajare în toate posturile sau locurile de muncă vacante si la toate nivelurile ierarhiei profesionale;

c) venituri egale pentru muncă de valoare egală;

d) informare si consiliere profesională, programe de initiere, calificare, perfectionare, specializare si recalificare profesională;

e) promovare la orice nivel ierarhic si profesional;

f) conditii de muncă ce respectă normele de sănătate si securitate în muncă, conform prevederilor legislatiei în vigoare;

g) beneficii, altele decât cele de natură salarială, precum si la sistemele publice si private de securitate socială;

h) organizatii patronale, sindicale si organisme profesionale, precum si la beneficiile acordate de acestea;

i) prestatii si servicii sociale, acordate în conformitate cu legislatia în vigoare.

(2) În conformitate cu prevederile alin. (1), de egalitatea de sanse si de tratament între femei si bărbati în relatiile de muncă beneficiază toti lucrătorii, inclusiv persoanele care exercită o activitate independentă, precum si lucrătorii din agricultură.

(3) Prevederile prezentei legi se aplică tuturor persoanelor, functionari publici si personal contractual, din sectorul public si privat, inclusiv din institutiile publice.

Art. 8. - (1) Angajatorii sunt obligati să asigure egalitatea de sanse si de tratament între angajati, femei si bărbati, în cadrul relatiilor de muncă de orice fel, inclusiv prin introducerea de dispozitii pentru interzicerea discriminărilor bazate pe criteriul de sex în regulamentele de organizare si functionare si în regulamentele interne ale unitătilor.

(2) Angajatorii sunt obligati să îi informeze permanent pe angajati, inclusiv prin afisare în locuri vizibile, asupra drepturilor pe care acestia le au în ceea ce priveste respectarea egalitătii de sanse si de tratament între femei si bărbati în relatiile de muncă.

Art. 9. - (1) Este interzisă discriminarea prin utilizarea de către angajator a unor practici care dezavantajează persoanele de un anumit sex, în legătură cu relatiile de muncă, referitoare la:

a) anuntarea, organizarea concursurilor sau examenelor si selectia candidatilor pentru ocuparea posturilor vacante din sectorul public sau privat;

b) încheierea, suspendarea, modificarea si/sau încetarea raportului juridic de muncă ori de serviciu;

c) stabilirea sau modificarea atributiilor din fisa postului;

d) stabilirea remuneratiei;

e) beneficii, altele decât cele de natură salarială, precum si la securitate socială;

f) informare si consiliere profesională, programe de initiere, calificare, perfectionare, specializare si recalificare profesională;

g) evaluarea performantelor profesionale individuale; h) promovarea profesională;

i) aplicarea măsurilor disciplinare;

j) dreptul de aderare ia sindicat si accesul la facilitătile acordate de acesta;

k) orice alte conditii de prestare a muncii, potrivit legislatiei în vigoare.

(2) Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor alin. (1) lit. a) locurile de muncă în care, datorită naturii activitătilor profesionale respective sau cadrului în care acestea sunt desfăsurate, o caracteristică legată de sex este o cerintă profesională autentică si determinantă, cu conditia ca obiectivul urmărit să fie legitim si cerinta să fie proportională.

(3) Este considerată discriminare orice dispozitie de a discrimina o persoană pe criteriu de sex.

Art. 10. - (1) Maternitatea nu poate constitui un motiv de discriminare.

(2) Orice tratament mai putin favorabil aplicat unei femei legat de sarcină sau de concediul de maternitate constituie discriminare în sensul prezentei legi.

(3) Este interzis să i se solicite unei candidate, în vederea angajării, să prezinte un test de graviditate si/sau să semneze un angajament că nu va rămâne însărcinată sau că nu va naste pe durata de valabilitate a contractului individual de muncă.

(4) Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor alin. (1) acele locuri de muncă interzise femeilor gravide si/sau care alăptează, datorită naturii ori conditiilor particulare de prestare a muncii.

(5) Concedierea nu poate fi dispusă pe durata în care:

a) femeia salariată este gravidă sau se află în concediu de maternitate;

b) angajatul se află în concediu de crestere si îngrijire a copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap.

(6) Este exceptată de la aplicarea prevederilor alin. (5) concedierea pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizării judiciare sau a falimentului angajatorului, în conditiile legii.

(7) La încetarea concediului de maternitate sau a concediului de crestere si îngrijire a copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap, salariata/salariatul are dreptul de a se întoarce la ultimul loc de muncă sau la un loc de muncă echivalent, având conditii de muncă echivalente si, de asemenea, de a beneficia de orice îmbunătătire a conditiilor de muncă la care ar fi avut dreptul în timpul absentei.

Art. 11. - Constituie discriminare bazată pe criteriul de sex orice comportament nedorit, definit drept hărtuire sau hărtuire sexuală, având ca scop sau efect:

a) de a crea la locul de muncă o atmosferă de intimidare, de ostilitate sau de descurajare pentru persoana afectată;

b) de a influenta negativ situatia persoanei angajate în ceea ce priveste promovarea profesională, remuneratia sau veniturile de orice natură ori accesul la formarea si perfectionarea profesională, în cazul refuzului acesteia de a accepta un comportament nedorit, ce tine de viata sexuală.

Art. 12. - Pentru prevenirea si eliminarea oricăror comportamente, definite drept discriminare bazată pe criteriul de sex, angajatorul are următoarele obligatii:

a) să prevadă în regulamentele interne ale unitătilor sanctiuni disciplinare, în conditiile prevăzute de lege, pentru angajatii care încalcă demnitatea personală a altor angajati prin crearea de medii degradante, de intimidare, de ostilitate, de umilire sau ofensatoare, prin actiuni de discriminare, definite la art. 4 lit. a)-e) si la art. 11;

b) să asigure informarea tuturor angajatilor cu privire la interzicerea hărtuirii si a hărtuirii sexuale la locul de muncă, inclusiv prin afisarea în locuri vizibile a prevederilor regulamentelor interne ale unitătilor pentru prevenirea oricărui act de discriminare bazat pe criteriul de sex;

c) să informeze imediat după ce a fost sesizat autoritătile publice abilitate cu aplicarea si controlul aplicării legislatiei privind egalitatea de sanse si de tratament între femei si bărbati.

Art. 13. - (1) Constituie discriminare si este interzisă modificarea unilaterală de către angajator a relatiilor sau a conditiilor de muncă, inclusiv concedierea persoanei angajate care a înaintat o sesizare ori o reclamatie la nivelul unitătii sau care a depus o plângere, în conditiile prevăzute la art. 39 alin. (2), la instantele judecătoresti competente, în vederea aplicării prevederilor prezentei legi si după ce sentinta judecătorească a rămas definitivă, cu exceptia unor motive întemeiate si fără legătură cu cauza.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător si membrilor organizatiei sindicale sau reprezentantilor salariatilor care au competenta să acorde sprijin în rezolvarea situatiei la locul de murică potrivit art. 39 alin. (1).

Art. 14. - Pentru prevenirea actiunilor de discriminare bazate pe criteriul de sex în domeniul muncii, atât la negocierea contractului colectiv de muncă unic la nivel national, de ramură, cât si la negocierea contractelor colective de muncă la nivel de unităti, părtile contractante vor stabili introducerea de clauze de interzicere a faptelor de discriminare si, respectiv, clauze privind modul de solutionare a sesizărilor/reclamatiilor formulate de persoanele prejudiciate prin asemenea fapte.

 

CAPITOLUL III

Egalitatea de sanse si de tratament în ceea ce priveste accesul la educatie, la sănătate, la cultură si la informare

 

Art. 15. - (1) Este interzisă orice formă de discriminare bazată pe criteriul de sex în ceea ce priveste accesul femeilor si bărbatilor la toate nivelurile de instruire si de formare profesională, inclusiv ucenicia la locul de muncă, la perfectionare si, în general, la educatia continuă.

(2) Institutiile de învătământ de toate gradele, factorii sociali care se implică în procese instructiv-educative, precum si toti ceilalti furnizori de servicii de formare si de perfectionare, autorizati conform legii, vor include în programele nationale de educatie teme si activităti referitoare la egalitatea de sanse între femei si bărbati.

(3) Institutiile prevăzute la alin. (2) au obligatia de a institui, în activitatea lor, practici nediscriminatorii bazate pe criteriul de sex, precum si măsuri concrete de garantare a egalitătii de sanse si de tratament între femei si bărbati, conform legislatiei în vigoare.

(4) Restrictionarea accesului unuia dintre sexe în institutii de învătământ publice sau private se face pe criterii obiective, anuntate public, în conformitate cu prevederile legislatiei antidiscriminare.

(5) Este interzis să se solicite candidatelor, la orice formă de învătământ, să prezinte un test de graviditate si/sau să semneze un angajament că nu vor rămâne însărcinate sau că nu vor naste pe durata studiilor.

Art. 16. - (1) Ministerul Educatiei si Cercetării asigură, prin mijloace specifice, instruirea, pregătirea si informarea corespunzătoare a cadrelor didactice, la toate formele de învătământ, public si privat, pe tema egalitătii de sanse pentru femei si bărbati.

(2) Ministerul Educatiei si Cercetării va promova acele manuale scolare, cursuri universitare, ghiduri pentru aplicarea programelor analitice care să nu cuprindă aspectele de discriminare între sexe, precum si modelele si stereotipurile comportamentale negative în ceea ce priveste rolul femeilor si al bărbatilor în viata publică si familială.

Art. 17. - Este interzisă orice formă de discriminare bazată pe criteriul de sex în ceea ce priveste accesul femeilor si bărbatilor la toate nivelurile de asistentă medicală si la programele de prevenire a îmbolnăvirilor si de promovare a sănătătii.

Art. 18 - Directiile de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti sunt responsabile pentru aplicarea măsurilor de respectare a egalitătii de sanse si de tratament între femei si bărbati în domeniul sănătătii, în ceea ce priveste accesul la serviciile medicale si calitatea acestora, precum si sănătatea la locul de muncă.

Art. 19. - (1) Institutiile publice de cultură, precum si orice alte structuri si formatiuni care promovează actul cultural sub orice formă au obligatia să aplice măsurile necesare pentru accesul tuturor persoanelor, fără discriminare bazată pe criteriul de sex, la productiile culturale.

(2) Sursele de cultură mentionate la alin. (1) asigură nediscriminatoriu conditiile necesare de manifestare si de valorificare a aptitudinilor persoanelor de sex masculin si, respectiv, feminin si tratamentul egal al acestora în domeniul creatiei culturale.

Art. 20. - (1) Publicitatea care prejudiciază după criteriul de sex respectul pentru demnitatea umană, aducând atingere imaginii unei persoane în viata publică si/sau particulară, precum si a unor grupuri de persoane este interzisă.

(2) Este interzisă utilizarea în publicitate a situatiilor în care persoanele, indiferent de apartenenta la un sex, sunt prezentate în atitudini degradante, umilitoare si cu caracter pornografic.

(3) Firmele de publicitate au obligatia de a cunoaste si de a respecta aplicarea principiului egalitătii de sanse si de tratament pentru eliminarea stereotipurilor de gen din productiile publicitare.

Art. 21. - (1) Institutiile publice, autoritătile publice, precum si organizatiile guvernamentale asigură accesul la informatiile din sferele lor de activitate, în limitele legii, solicitantilor, femei sau bărbati, fără discriminare.

(2) Informatiile distribuite prin mass-media vor respecta egalitatea de sanse si de tratament între femei si bărbati si nu vor contine, promova sau provoca nicio formă de discriminare bazată pe criteriul de sex.

 

CAPITOLUL IV

Egalitatea de sanse între femei si bărbati în ceea ce priveste participarea la luarea deciziei

 

Art. 22. - (1) Institutiile si autoritătile publice centrale si locale, civile si militare, unitătile economice si sociale, precum si partidele politice, organizatiile patronale si sindicale si alte entităti nonprofit, care îsi desfăsoară activitatea în baza unor statute proprii, promovează si sustin participarea echilibrată a femeilor si bărbatilor la conducere si la decizie si adoptă măsurile necesare pentru asigurarea participării echilibrate a femeilor si bărbatilor la conducere si decizie.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică si la nominalizarea membrilor si/sau participantilor în orice consiliu, grup de experti si alte structuri lucrative manageriale si/sau de consuitahtă.

Art. 23. - (1) Pentru realizarea în fapt a egalitătii de sanse si de tratament între femei si bărbati, institutiile si autoritătile publice centrale si locale, structurile de dialog social, patronatele si sindicatele, partidele politice asigură reprezentarea echitabilă si echilibrată a femeilor si bărbatilor la toate nivelurile decizionale.

(2) Toate comisiile si comitetele guvernamentale si parlamentare asigură reprezentarea echitabilă si paritara a femeilor si bărbatilor în componenta lor.

(3) Partidele politice au obligatia să prevadă în statutele si regulamentele interne actiuni pozitive în favoarea sexului subreprezentat la nivel de decizie, precum si să asigure reprezentarea echilibrată a femeilor si bărbatilor în propunerea candidatilor la alegerile locale, generale si pentru Parlamentul European.

 

CAPITOLUL V

Autoritătile publice abilitate cu aplicarea si controlul aplicării legislatiei privind egalitatea de sanse si de tratament între femei si bărbati

 

Art. 24. - (1) Se înfiintează Agentia Natională pentru Egalitatea de Sanse între Femei si Bărbati (ANES), denumită în continuare Agentia, ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei, finantată de la bugetul de stat, cu sediul în municipiul Bucuresti.

(2) Agentia elaborează si propune proiectul de buget propriu si îl înaintează ministrului muncii, solidaritătii sociale si familiei spre aprobare, în conditiile legii.

(3) Agentia promovează principiul egalitătii de sanse si de tratament între bărbati si femei si asigură integrarea activă a perspectivei de gen în toate politicile si programele nationale.

(4) Institutiile si autoritătile prevăzute la art. 22 alin. (1):

a) elaborează semestrial planuri de actiune pentru aplicarea prevederilor legale privind egalitatea de sanse si de tratament între femei si bărbati atât în politicile interne de gestionare a resurselor umane, cât si în politicile, programele si proiectele specifice domeniului de activitate;

b) raportează anual Agentiei progresele obtinute.

(5) Institutiile, autoritătile si organizatiile prevăzute la art. 23 alin. (1) si (2) raportează anual Agentiei stadiul privind reprezentarea femeilor si bărbatilor la nivel decizional, precum si măsurile propuse si realizate pentru îmbunătătirea situatiilor care nu respectă principiul reprezentării paritare.

(6) Planurile de actiune sunt evaluate si avizate de Agentie, care urmăreste aplicarea lor în practică.

(7) Agentia va elabora trimestrial analize si rapoarte privind participarea femeilor si bărbatilor la activitatea decizională, în administratia publică, la nivel central si local, în sfera economică, socială si politică.

Art. 25. - Agentia îndeplineste următoarele functii:

a) de strategie, prin care se asigură fundamentarea, elaborarea si aplicarea strategiei si politicilor Guvernului în domeniul egalitătii de sanse si de tratament între femei si bărbati;

b) de armonizare cu reglementările Uniunii Europene a cadrului legislativ din domeniul său de activitate;

c) de reprezentare, prin care se asigură, în numele statului român, reprezentarea pe plan intern si extern în domeniul său de activitate;

d) de autoritate de stat, prin care se asigură integrarea activă si vizibilă a perspectivei de gen în toate politicile si programele nationale, controlul aplicării si respectării reglementărilor din domeniul său de activitate si functionarea organismelor din subordinea si coordonarea sa.

Art. 26. - (1) În exercitarea functiilor prevăzute la art. 25, Agentia îndeplineste, în principal, următoarele atributii:

a) coordonează aplicarea strategiei si politicilor Guvernului în domeniul egalitătii de sanse între femei si bărbati;

b) propune Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei proiecte de acte normative, planuri nationale de actiune pentru egalitatea de sanse între femei si bărbati si asigură aplicarea acestora;

c) avizează, prin intermediul Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei, proiectele de acte normative, initiate de alte autorităti, în vederea integrării si

respectării principiului egalitătii de sanse si de tratament între femei si bărbati;

d) elaborează rapoarte, studii, analize si prognoze independente privind aplicarea principiului egalitătii de sanse si de tratament între femei si bărbati în toate domeniile de activitate;

e) elaborează, propune si implementează proiecte si programe de parteneriat cu finantare internă si/sau externa;

f) elaborează, fundamentează si dezvoltă programe si proiecte, aprobate potrivit legii, îri domeniul egalitătii de sanse si de tratament între femei si bărbati;

g) coordonează implementarea si, după caz, implementează programele Uniunii Europene privind egalitatea de sanse si de tratament între femei si bărbati;

h) este reprezentată în structurile de coordonare sau gestionare a fondurilor ori programelor derulate în România de către institutiile Uniunii Europene, în vederea respectării principiului egalitătii de sanse si de tratament între femei si bărbati la alocarea resurselor;

i) reprezintă Guvernul României în organismele europene si internationale din domeniu si colaborează cu structuri similare din alte tări;

j) primeste reclamatii/plângeri privind încălcarea dispozitiilor normative referitoare la principiul egalitătii de sanse si de tratament între femei si bărbati si al discriminării după criteriul de sex, de la persoane fizice, persoane juridice, institutii publice si private si le transmite institutiilor competente tn vederea solutionării si aplicării sanctiunii;

k) cooperează cu autorităti centrale si locale, cu institutii de învătământ si de cercetare, cu organizatii neguvernamentale;

l) colaborează permanent cu partenerii sociali, inclusiv cu organizatiile neguvernamentale implicate în domeniul egalitătii de gen, la elaborarea si implementarea politicilor publice, în vederea realizării egalitătii de sanse si de tratament între femei si bărbati;

m) poate contribui financiar la sustinerea proiectelor în parteneriat cu organizatiile neguvernamentale care desfăsoară activităti în domeniul egalitătii de gen, în conditiile legii;

n) sprijină formarea functionarilor publici si salariatilor institutiilor sau organismelor publice ori private în domeniul aplicării principiului egalitătii de sanse si de tratament între femei si bărbati;

o) elaborează, tipăreste si difuzează, în tară si în străinătate, materiale de informare privind politicile guvernamentale în domeniu, precum si materiale publicitare ori publicatii periodice din domeniu;

p) asigură comunicarea informatiilor din sfera guvernamentală necesare Comisiei Europene în vederea redactării raportului de implementare a directivelor europene;

r) urmăreste, împreună cu institutiile si autoritătile publice responsabile, aplicarea si respectarea prevederilor tratatelor si conventiilor internationale la care România este parte, în domeniul drepturilor omului si al egalitătii de sanse. Agentia contribuie la elaborarea rapoartelor periodice de evaluare a progreselor în aplicarea documentelor juridice internationale.

(2) În scopul îndeplinirii atributiilor sale, Agentia poate solicita informatii de la autorităti ale administratiei publice centrale si locale, alte institutii si autorităti publice, societăti comerciale la care statul este actionar sau asociat, organizatii patronale si sindicale reprezentative la nivel national, acestea având obligatia de a furniza datele solicitate.

Art. 27. - (1) Agentia este condusă de un presedinte, cu rang de secretar de stat, numit prin decizie a primuîui-ministru, la propunerea ministrului muncii, solidaritătii sociale si familiei, în conditiile legii.

(2) Mandatul presedintelui este de 5 ani si poate fi reînnoit o singură data.

(3) Mandatul presedintelui încetează înainte de termen numai în caz de demisie, incompatibilitate cu alte functii publice sau private ori în caz de deces.

(4) Revocarea din functie a presedintelui poate fi dispusă, prin decizie a primului-ministru, în cazul neîndeplinirii corespunzătoare a atributiilor ce derivă din exercitarea mandatului, potrivit legii.

(5) Presedintele conduce întreaga activitate a Agentiei si reprezintă Agentia în raporturile cu Guvernul, cu ministerele, cu alte autorităti ale administratiei publice, cu organizatii, precum si în raporturile cu persoane fizice si juridice,_ române sau străine.

(6) În exercitarea atributiilor sale presedintele emite ordine, norme si instructiuni. Ordinele, normele si instructiunile cu caracter normativ se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, în conditiile legii.

(7) Presedintele este ordonator tertiar de credite.

(8) În îndeplinirea atributiilor sale, presedintele Agentiei poate consulta experti/experte în domeniul egalitătii de gen, cu recunoastere la nivel national si international.

Art. 28. - (1) Organizarea, functionarea, precum si alte atributii ale Agentiei, în afara celor prevăzute în mod expres în prezenta lege, se stabilesc prin statut.

(2) Coordonarea si atributiile compartimentelor din cadrul Agentiei se stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare, aprobat prin ordin al presedintelui.

Art. 29. - (1) Agentia va functiona cu un număr maxim de 156 de posturi de functionari publici si personal contractual inclusiv presedintele, din care: 30 de posturi existente la începerea functionării acesteia, 42 de posturi se asigură prin redistribuire din cadrul numărului maxim de posturi aprobat Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei si 84 de posturi prin suplimentare ca urmare a prezentei legi.

(2) Repartizarea numărului de posturi prevăzut la alin. (1) se stabileste prin ordin al presedintelui Agentiei.

(3) Salarizarea personalului Agentiei se face în conformitate cu prevederile legale aplicabile personalului din organele de specialitate ale administratiei publice.

(4) Agentia coordonează activitatea structurilor specifice pentru egalitatea de sanse între femei si bărbati prevăzute la alin. (1).

Art. 30. - (1) Agentia poate beneficia de donatii si sponsorizări în conditiile legii.

(2) Pentru finantarea activitătii Agentiei pot fi utilizate si fonduri externe rambursabile si nerambursabile.

Art. 31. - (1) Se înfiintează Comisia natională în domeniul egalitătii de sanse între femei si bărbati (CONES) a cărei activitate este coordonată de presedintele Agentiei care este si presedintele CONES.

(2) CONES preia, de la data constituirii legale, atributiile Comisiei consultative interministeriale în domeniul egalitătii de sanse între femei si bărbati (CODES). Atributiile CONES, inclusiv cele stipulate de prezenta lege, sunt prevăzute de regulamentul propriu de organizare si functionare, elaborat de către Agentie si aprobat de CONES, care va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3) CONES este alcătuită din reprezentanti ai ministerelor si ai altor organe de specialitate ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului sau ai autoritătilor administrative autonome, ai organizatiilor sindicale si ai asociatiilor patronale reprezentative la nivel national, precum si din reprezentanti ai organizatiilor neguvernamentale, cu activitate recunoscută în domeniu, desemnati prin consens de acestea.

(4) Componenta CONES este propusă de presedintele Agentiei, în termen de maximum 30 de zile de la data numirii acestuia, cu consultarea autoritătilor publice, organizatiilor si asociatiilor prevăzute la alin. (3), si se aprobă prin decizie a primului-ministru. CONES este legal constituită la data aprobării de către primul-ministru a componentei acesteia.

(5) CONES asigură coordonarea activitătii comisiilor judetene si a municipiului Bucuresti în domeniul egalitătii de sanse între femei si bărbati (COJES).

(6) Reuniunile CONES se desfăsoară trimestrial la sediul Agentiei. Secretariatul CONES este asigurat de compartimentul desemnat prin ordin al presedintelui Agentiej.

(7) În cadrul sedintelor trimestriale, CONES analizează rapoartele periodice transmise de comisiile judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, în domeniul egalitătii de sanse între femei si bărbati (COJES) si decide asupra măsurilor necesare pentru eliminarea deficientelor în asigurarea egalitătii de sanse între sexe, constatate în teritoriu, în anumite domenii de activitate.

(8) Presedintele Agentiei prezintă, semestrial, comisiilor parlamentare pentru egalitatea de sanse între femei si bărbati raportul privind activitatea desfăsurată si utilizarea fondurilor bugetare si extrabugetare, precum si planul anual de măsuri adoptat de fiecare institutie membră a CONES pentru promovarea egalitătii de sanse între bărbati si femei în domeniul sectorial de activitate.

Art. 32. - (1) În fiecare judet si în municipiul Bucuresti functionează comisia judeteană, respectiv a municipiului Bucuresti, în domeniul egalitătii de sanse între femei si bărbati (COJES).

(2) COJES este alcătuită din reprezentanti ai serviciilor publice deconcentrate si ai altor organe de specialitate ale administratiei publice locale sau ai autoritătilor administrative locale, ai organizatiilor sindicale si ai asociatiilor patronale, precum si din reprezentanti ai ONG-urilor, de la nivel local, desemnati de acestea.

(3) Atributiile COJES si programul de activitate se stabilesc de către presedintele Agentiei.

(4) COJES-urile colectează date relevante în vederea elaborării si publicării, trimestrial, a rapoartelor privind conditia femeilor si bărbatilor în diferite domenii de activitate.

(5) Rapoartele sunt înaintate de către presedintele COJES presedintelui ANES pentru a fi dezbătute în sedintele CONES, precum si pentru a fi date publicitătii.

(6) Presedintele COJES este reprezentantul în teritoriu al ANES si este desemnat în conditiile prevăzute de Regulamentul de organizare si functionare al comisiilor judetene si a municipiului Bucuresti, fn domeniul egalitătii de sanse între femei si bărbati, aprobat prin hotărâre a Guvernului.

Art. 33. - Agentia asigură respectarea si exercită controlul asupra aplicării prevederilor prezentei legi în domeniul său de activitate, prin institutiile aflate în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei, care au în responsabilitate aplicarea de măsuri de promovare a egalitătii de sanse si de tratament între femei si bărbati si de eliminare a discriminării directe si indirecte bazate pe criteriul de sex, după cum urmează:

a) Agentia Natională pentru Ocuparea Fortei de Muncă asigură respectarea principiului egalitătii de sanse si de tratament între femei si bărbati în domeniul aplicării măsurilor pentru stimularea ocupării fortei de muncă, precum si în domeniul protectiei sociale a persoanelor neîncadrate în muncă;

b) Casa Natională de Pensii si Alte Drepturi de Asigurări Sociale asigură aplicarea masurilor de respectare a egalitătii de sanse si de tratament între femei si bărbati în domeniul administrării si gestionării sistemului public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale;

c) Inspectia Muncii asigură controlul aplicării măsurilor de respectare a egalitătii de sanse si de tratament între femei si bărbati în domeniul său de competentă;

d) Consiliul National de Formare Profesională a Adultilor, autoritate administrativă autonomă cu rol consultativ, asigură aplicarea măsurilor de respectare a egalitătii de sanse si de tratament între femei si bărbati în elaborarea politicilor si strategiilor privind formarea profesională a adultilor;

e) Agentia Natională pentru Protectia Familiei asigură aplicarea măsurilor de respectare a egalitătii de sanse si de tratament între femei si bărbati în domeniul combaterii violentei în familie;

f) Institutul National de Cercetare Stiintifică în Domeniul Muncii si Protectiei Sociale si Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Muncii „Alexandru Darabont” - Bucuresti, aflate în coordonarea Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei, sunt responsabile cu promovarea si asigurarea egalitătii de sanse si de tratament între femei si bărbati în domeniile lor specifice de activitate si pun la dispozitie datele si informatiile pe care le detin, necesare elaborării strategiilor si politicilor în domeniu.

Art. 34. - Ministerul Educatiei si Cercetării, prin inspectoratele scolare teritoriale, asigură includerea în planurile de învătământ si în alte instrumente curriculare, precum si în activitatea curentă a unitătilor de învătământ a măsurilor de respectare a principiului egalitătii de sanse si de tratament între femei si bărbati.

Art. 35. - Ministerul Sănătătii Publice, celelalte ministere si institutiile centrale cu retea sanitară proprie asigură, prin directiile de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti, respectiv structurile similare ale acestor directii, aplicarea măsurilor de respectare a egalitătii de sanse si de tratament între femei si bărbati în domeniul sănătătii, în ceea ce priveste accesul la serviciile medicale si calitatea acestora, precum si sănătatea la locul de muncă.

Art. 36. - (1) Institutul National de Statistică sprijină activitatea si colaborează cu Agentia pentru dezvoltarea statisticii de gen si pentru implementarea în România a indicatorilor de gen promovati de Comisia Europeană.

(2) Institutul National de Statistică introduce indicatorul de sex în toate documentele si lucrările privind viata economică, socială, politică si culturală si publică periodic date statistice, segregate pe sexe, referitoare la conditia femeilor si bărbatilor în societatea românească.

Art. 37. - Consiliul Economic si Social, prin Comisia pentru egalitatea de sanse si tratament, sprijină, în conformitate cu atributiile sale, integrarea principiului egalitătii de sanse si de tratament între femei si bărbati în actele normative cu implicatii asupra vietii economico-sociale.

Art. 38. - (1) Confederatiile sindicale desemnează, în cadrul organizatiilor sindicale din unităti, reprezentanti cu atributii pentru asigurarea respectării egalitătii de sanse si de tratament între femei si bărbati la locul de muncă.

(2) Reprezentantii sindicali desemnati primesc de la persoanele care se consideră discriminate pe baza criteriului de sex sesizări/reclamatii, aplică procedurile de solutionare a acestora si solicită angajatorului rezolvarea cererilor angajatilor, în conformitate cu prevederile art. 39 alin. (1).

(3) În unitătile în care nu există organizatie sindicală unul dintre reprezentantii alesi ai salariatilor are atributii pentru asigurarea respectării egalitătii de sanse si de tratament între femei si bărbati la locul de muncă.

(4) Opinia reprezentantilor sindicali din unităti, cu atributii pentru asigurarea respectării egalitătii de sanse si de tratament între femei si bărbati la locul de muncă, se mentionează în mod obligatoriu în raportul de control privind respectarea prevederilor prezentei legi.

 

CAPITOLUL VI

Solutionarea sesizărilor si reclamatiilor privind discriminarea bazată pe criteriul de sex

 

Art. 39. - (1) Angajatii au dreptul ca, în cazul în care se consideră discriminati pe baza criteriului de sex, să formuleze sesizări/reclamatii către angajator sau împotriva lui, dacă acesta este direct implicat, si să solicite sprijinul organizatiei sindicale sau al reprezentantilor salariatilor din unitate jjentru rezolvarea situatiei la locul de muncă.

(2) In cazul în care această sesizare/reclamatie nu a fost rezolvată la nivelul angajatorului prin mediere, persoana angajată care prezintă elemente de fapt ce conduc la prezumtia existentei unei discriminări directe sau indirecte bazate pe criteriul de sex în domeniul muncii, pe baza prevederilor prezentei legi, are dreptul atât să sesizeze institutia competentă, cât si să introducă cerere către instanta judecătorească competentă în a cărei circumscriptie teritorială îsi are domiciliul sau resedinta, respectiv la sectia/completul pentru conflicte de muncă si drepturi de asigurări sociale din cadrul tribunalului sau, după caz, instanta de contencios administrativ, dar nu mai târziu de un an de la data săvârsirii faptei.

Art. 40. - (1) Persoana care prezintă elemente de fapt ce conduc la prezumtia existentei unei discriminări directe sau indirecte bazate pe criteriul de sex, în alte domenii decât cel al muncii, are dreptul să se adreseze institutiei competente sau să introducă cerere către instanta judecătorească competentă, potrivit dreptului comun, si să solicite despăgubiri materiale si/sau morale, precum si/sau înlăturarea consecintelor faptelor discriminatorii de la persoana care Ie-a săvârsit.

(2) Cererile persoanelor care se consideră discriminate pe baza criteriului de sex, adresate instantelor judecătoresti competente, sunt scutite de taxa de timbru.

Art. 41. - Instanta judecătorească competentă sesizată cu un litigiu, în vederea aplicării prevederilor prezentei legi, poate, din oficiu, să dispună ca persoanele responsabile să pună capăt situatiei discriminatorii într-un termen pe care îl stabileste.

Art. 42. - (1) Instanta de judecată competentă potrivit legii va dispune ca persoana vinovată să plătească despăgubiri persoanei discriminate după criteriul de sex, într-un cuantum ce reflectă în mod corespunzător prejudiciul pe care aceasta l-a suferit.

(2) Valoarea despăgubirilor va fi stabilită de către instantă potrivit legii.

Art. 43. - (1) Angajatorul care reintegrează în unitate sau la locul de muncă o persoană, pe baza unei sentinte judecătoresti rămase definitive, în temeiul prevederilor prezentei iegi, este obligat să plătească remuneratia pierdută datorită modificării unilaterale a relatiilor sau a conditiilor de muncă, precum si toate sarcinile de plată către bugetul de stat si către bugetul asigurărilor sociale de stat, ce le revin atât angajatorului, cât si angajatului.

(2) Dacă nu este posibilă reintegrarea în unitate sau la locul de muncă a persoanei pentru care instanta judecătorească a decis că i s-au modificat unilateral si nejustificat, de către angajator, relatiile sau conditiile de muncă, angajatorul va plăti angajatului o despăgubire egală cu prejudiciul real suferit de angajat.

(3) Valoarea prejudiciului va fi stabilită potrivit legii.

Art. 44. - (1) Sarcina probei revine persoanei împotriva căreia s-a formulat sesizarea/reclamatia sau, după caz, cererea de chemare în judecată, pentru fapte care permit a se prezuma existenta unei discriminări directe sau indirecte, care trebuie să dovedească neîncălcarea principiului egalitătii de tratament.

(2) Agentia, sindicatele, organizatiile neguvernamentale care urmăresc protectia drepturilor omului, precum si alte persoane juridice care au un interes legitim în respectarea principiului egalitătii de sanse si de tratament între femei si

bărbati au, la cererea persoanelor discriminate, calitate procesuală activă în justitie si pot asista în cadrul procedurilor administrative aceste persoane.

 

CAPITOLUL VII

Sanctiuni

 

Art. 45. - Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară, materială, civilă, contraventională sau penală, după caz, a persoanelor vinovate.

Art. 46. - (1) Constituie contraventii si se sanctionează cu amendă contraventională de la 1.500 lei la 15.000 lei încălcarea dispozitiilor art. 6 alin. (2) - (4), art. 8, art. 9 alin. (1), art. 10 alin. (1) si (3), art. 11-14 si ale art. 15-23.

(2) Discriminarea bazată pe două sau mai multe criterii, constatată prin acelasi proces-verbal, se sanctionează potrivit dispozitiilor art. 10 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările ulterioare.

(3) Constatarea si sanctionarea contraventiilor prevăzute de prezenta lege se fac de către:

a) inspectorii de muncă din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă, în cazul contraventiilor constând în încălcarea dispozitiilor art. 8, art. 9 alin. (1), art. 10 alin. (1) si (3), precum si ale art. 11-14;

b) Consiliul National pentru Combaterea Discriminării, în cazul contraventiilor constând în încălcarea dispozitiilor art. 6 alin. (2)-(4), precum si ale art. 15-23.

 

CAPITOLUL VIII

Dispozitii finale

 

Art. 47. - Dispozitiile prezentei legi referitoare la contraventii se completează cu cele ale Ordonantei Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 48. - Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 49. - Prezenta lege transpune:

a) Directiva Consiliului nr. 76/207/CEE din 9 februarie 1976 pentru implementarea principiului egalitătii de tratament pentru bărbati si femei referitor la accesul la ocupare, pregătire profesională, promovare si conditii de muncă, publicată în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene (JOCE) nr. L 39 din 14 februarie 1976,' cu modificările si completările aduse prin Directiva Parlamentului European si a Consiliului nr. 2002/73/CE din 23 septembrie 2002, publicată în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene (JOCE) nr. L 269 din 5 octombrie 2002;

b) art. 1, 2, 4, 5, 6 si 7 din Directiva 75/117/CEE din 10 februarie 1975 pentru aplicarea principiului plătii egale pentru femei si bărbati, publicată în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene (JOCE) nr. L 45 din 19 februarie 1975;

c) art. 10 si 12 din Directiva Consiliului nr. 92/85/CEE din 19 octombrie 1992 privind implementarea măsurilor de încurajare a îmbunătătirii securitătii si sănătătii în muncă a lucrătoarelor gravide, lăuze sau care alăptează;

d) Directiva 97/80/CE din 15 decembrie 1997 privind sarcina probatorie în cazurile de discriminare bazată pe criteriul de sex, publicată în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene (JOCE) nr. L 14 din 20 ianuarie 1998;

e) Clauza 2, pct. 5 si 6 din Directiva Consiliului nr. 96/34/CE din 3 iunie 1996 privind Acordul-cadru referitor la concediul pentru cresterea copilului, încheiat de UNICEF, CEIP si CES, publicată în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene (JOCE) nr. L 145 din 19 iunie 1996;

f) Directiva 86/613/CEE din 11 decembrie 1986 privind aplicarea principiului egalitătii de tratament între bărbati si femei angajati într-o activitate independentă, inclusiv agricolă, precum si protectia lucrătoarelor independente în timpul sarcinii si al maternitătii.

 

NOTĂ:

Reproducem mai jos prevederi care nu sunt încorporate în forma republicată a Legii nr. 202/2002 si care se aplică, în continuare, ca dispozitii proprii ale actelor modificatoare:

- art. IV din Ordonanta Guvernului nr. 84/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse între femei si bărbati:

„Art. IV. - Pe data de 15 aprilie 2005 se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 967/1999 privind constituirea si functionarea Comisiei consultative interministeriale în domeniul egalitătii de sanse între femei si bărbati (CODES), publicată în Monitorul Oficial al României, Partea i, nr. 583 din 30 noiembrie 1999, cu modificările ulterioare.”

- art. II si III din Legea nr. 340/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse între femei si bărbati:

„Art. II. - Prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse între femei si bărbati, republicată, astfel cum sunt modificate prin prezenta lege, se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2007.

Art. III. - Orice dispozitii care încalcă principiul egalitătii de sanse si de tratament între femei si bărbati, cuprinse în contractele individuale sau colective de muncă, în regulamentele interne ale unitătilor, în statutele profesiilor independente si ale organizatiilor sindicale si patronale ori ale asociatiilor nonprofit sau ale celor cu scop lucrativ sunt si rămân abrogate.”

- art. II din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 56/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse între femei si bărbati:

„Art. II. - În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă, Guvernul, la propunerea Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei, va aproba prin hotărâre Statutul Agentiei Nationale pentru Egalitatea de Sanse între Femei si Bărbati.”