MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 175 (XIX) - Nr. 204         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 26 martie 2007

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 120 din 15 februarie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat

 

ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

17. - Ordonantă de urgentă pentru trecerea Centrului Medical de Diagnostic, Tratament Ambulatoriu si Medicină Preventivă din subordinea Ministerului Apărării în subordinea Academiei Române si pentru stabilirea unor măsuri organizatorice aferente acesteia

 

266. - Hotărâre pentru aprobarea Protocolului privind colaborarea dintre Ministerul Afacerilor Externe al României si Ministerul Afacerilor Externe si Integrării Europene al Republicii Moldova, semnat la Bucuresti la 20 octombrie 2006

 

Protocol privind colaborarea dintre Ministerul Afacerilor Externe al României si Ministerul Afacerilor Externe si Integrării Europene al Republicii Moldova

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 120

din 15 februarie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Antonia Constantin – procuror

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, exceptie ridicată de Ioan Rotărescu în Dosarul nr. 2.687/57/2006 al Curtii de Apel Alba Iulia - Sectia comercială de contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal se prezintă consilier juridic Daniela Popescu pentru partea Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei. Lipseste autorul exceptiei si partea Guvernul României, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, arătând că prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 4/2005 nu aduc în niciun fel atingere dreptului la pensie, întrucât, în cazul când în urma recalculării ar rezulta un cuantum al pensiei mai mic decât cel obtinut anterior, se va păstra cuantumul mai avantajos. De asemenea, aminteste considerentele retinute de Curtea Constitutională cu prilejul analizării diferitelor dispozitii din actul normativ criticat.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca neîntemeiată. În acest sens, arată că dispozitiile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 4/2005 se aplică de la data intrării sale în vigoare, pentru viitor, fără a avea efecte retroactive. De asemenea, arată că adoptarea unui tratament juridic diferentiat este justificată de situatiile diferite în care se află diferitele categorii de pensionari. În sfârsit, consideră că prevederile art. 1, 34 si 50 din Constitutie nu au incidentă în cauză.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea nr. 12 din 3 noiembrie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 2.687/57/2006, Curtea de Apel Alba Iulia - Sectia comercială si de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat. Exceptia a fost ridicată de Ioan Rotărescu cu prilejul solutionării contestatiei formulate împotriva deciziei de recalculare a pensiei.

În motivarea exceptiei autorul acesteia sustine, în esentă, că Ordonanta de urgentă a Guvernului încalcă prevederile art. 1 alin. (5), art. 15, art. 16 alin. (1), art. 47 alin. (1) si (2), art. 34 alin. (1) si art. 50 din Constitutie. În acest sens, arată că dispozitiile acestui act normativ sunt discriminatorii, întrucât nu stabilesc pensii egale pentru persoane care au exercitat diferite profesii, dar despre care consideră că au depus o muncă egală. De asemenea, consideră că ordonanta este retroactivă, deoarece obligă pensionarul să dovedească veniturile obtinute în trecut, desi nu mai are această posibilitate, actele doveditoare nemaiaflându-se în arhivă sau fiind pierdute. În sfârsit, pentru sustinerea neconstitutionalitătii ordonantei în raport cu celelalte principii si dispozitii din Constitutie invocate, arată că a avut de asteptat mult timp pentru a obtine recalcularea pensiei, că pensia rezultată are un cuantum foarte mic ce nu îi permite îngrijirea sănătătii sale si a handicapului de care suferă.

Curtea de Apel Alba Iulia - Sectia comercială si de contencios administrativ si fiscal apreciază că exceptia ridicată este neîntemeiată, având în vedere că tratamentul juridic diferentiat este justificat de situatia diferită a beneficiarilor dreptului la pensie.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că niciuna dintre criticile de neconstitutionalitate nu este întemeiată, deoarece actul normativ criticat nu contine dispozitii de natură să producă efecte cu caracter retroactiv si nu instituie nici privilegii si nici discriminări, ci prevede un tratament juridic egal pentru toate persoanele aflate în aceeasi situatie, fără nicio deosebire pe criterii arbitrare. De asemenea, consideră că Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 4/2005 este conformă cu prevederile art. 47 alin. (2) din Constitutie, iar art. 1, 34 si 50 din Legea fundamentală nu au incidentă în cauză.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, înscrisurile depuse de autorul exceptiei de neconstitutionalitate la dosar, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei îl constituie dispozitiile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 7 februarie 2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 78/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 11 aprilie 2005.

În opinia autorului exceptiei, ordonanta de urgentă criticată contravine prevederilor constitutionale ale art. 1 alin. (5), privind obligativitatea respectării Constitutiei si a legilor, ale art. 15, referitoare la principiile universalitătii drepturilor si îndatoririlor si al neretroactivitătii legii, ale art. 16 alin. (1), privind egalitatea în drepturi a cetătenilor, fără privilegii si fără discriminări, ale art. 34 alin. (1), privind ocrotirea sănătătii, si al art. 50, privind protectia specială a persoanelor cu handicap.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că autorul exceptiei nu a indicat explicit care dintre dispozitiile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 4/2005 sunt contrare prevederilor constitutionale invocate.

Analizând însă ordonanta în ansamblu, Curtea constată că aceasta urmăreste punerea în aplicare a dispozitiilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, referitoare la recalcularea pensiilor stabilite pe baza legislatiei anterioare în scopul eliminării inechitătilor si diferentelor nejustificate între drepturile de pensie acordate diferitelor categorii de beneficiari.

Conform noilor principii ale sistemului public de pensii, ordonanta criticată prevede recalcularea pensiilor provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat prin luarea în calcul a întregii vechimi în muncă considerate stagiu de cotizare la asigurările sociale si a tuturor veniturilor salariate cu caracter permanent realizate în această perioadă.

Operatiunea de recalculare priveste în mod inevitabil trecutul, pentru că stagiul de cotizare a fost realizat în trecut, dar se efectuează doar după data intrării în vigoare a ordonantei si are efecte numai pentru viitor, pensia recalculată intrând în plată numai de la data emiterii deciziei. În cazurile în care din recalculare rezultă un cuantum mai mare al pensiei, se va plăti acesta, iar dacă noul cuantum rezultat este mai mic, se va acorda în continuare pensia anterior stabilită si aflată în plată, fără a se aduce vreo atingere drepturilor legal câstigate anterior.

În ceea ce priveste sustinerea autorului exceptiei potrivit căreia ar fi neconstitutională obligatia ce revine pensionarilor de a dovedi veniturile realizate în trecut si care nu au fost mentionate în cartea de muncă, Curtea retine că acest aspect a mai fost analizat si prin Decizia nr. 735 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 17 ianuarie 2007, si prin Decizia nr. 611 din 21 septembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 931 din 16 noiembrie 2006, pronuntându-se în sensul netemeiniciei criticilor de neconstitutionalitate.

Curtea nu retine nici existenta vreunor dispozitii prin care să fi fost instituite privilegii ori discriminări, dispozitiile ordonantei aplicându-se în mod uniform tuturor persoanelor aflate în aceeasi situatie. Aplicarea unui tratament juridic diferentiat unor situatii diferite, determinate, între altele, si de exercitarea unor profesii diferite, care generează venituri variate în cuantum în functie de care se apreciază pensia cuvenită, nu poate fi privită ca o încălcare a principiului constitutional al egalitătii în drepturi.

În sfârsit, Curtea retine că dispozitiile art. 34 alin. (1) si ale art. 50 din Constitutie nu au incidentă în cauză, ci sunt aspecte de fapt ce se circumscriu situatiei personale a autorului exceptiei si care nu fac obiectul reglementării Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 4/2005. De asemenea, critica legată de nerespectarea principiului obligativitătii legilor se bazează pe aspecte de aplicare a legii ce nu revin competentei Curtii Constitutionale.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, exceptie ridicată de Ioan Rotărescu în Dosarul nr. 2.687/57/2006 al Curtii de Apel Alba Iulia - Sectia comercială de contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 15 februarie 2007.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

 

ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

pentru trecerea Centrului Medical de Diagnostic, Tratament Ambulatoriu si Medicină Preventivă din subordinea Ministerului Apărării în subordinea Academiei Române si pentru stabilirea unor măsuri organizatorice aferente acesteia

 

Centrul Medical de Diagnostic, Tratament Ambulatoriu si Medicină Preventivă a functionat initial ca unitate sanitară cu caracter ambulatoriu pe lângă Spitalul „Elias", institutie ce se află în prezent în subordinea Academiei Române.

Aceasta solicită crearea la nivelul Academiei Române a unui complex unitar de sănătate care să includă Spitalul „Elias" si Centrul Medical de Diagnostic, Tratament Ambulatoriu si Medicină Preventivă, realizându-se astfel posibilitatea acordării de asistentă medicală integrată pentru pacienti.

În prezent Centrul asigură servicii medicale pentru un număr redus de personal care provine din Ministerul Apărării, cadre militare în activitate sau în rezervă ori în retragere si membrii de familie ai acestora, aflat pe listele de capitatie, ceilalti pacienti făcând parte din alte categorii sociale.

Având în vedere necesitatea înfiintării unui complex unitar de sănătate la cel mai înalt nivel, compus din spital si ambulator, se impune crearea într-un termen cât mai scurt a cadrului legal care să permită functionarea Centrului Medical de Diagnostic, Tratament Ambulatoriu si Medicină Preventivă la un nivel corespunzător si să asigure asistenta medicală si protectia sanitară pentru demnitarii români si străini.

Neadoptarea în regim de urgentă a măsurilor prevăzute în prezentul act normativ ar putea avea consecinte negative în ceea ce priveste posibilitatea asigurării asistentei medicale si a protectiei sanitare pentru demnitarii români si străini, activităti de importantă deosebită pentru România în relatiile cu statele ale căror demnitari solicită astfel de servicii pe teritoriul statului român.

ön temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

 

Art. 1. - Centrul Medical de Diagnostic, Tratament Ambulatoriu si Medicină Preventivă, unitate sanitară cu personalitate juridică, cu sediul central în municipiul Bucuresti, str. Washington nr. 8-10, sectorul 1, trece din subordinea Ministerului Apărării în subordinea Academiei Române.

Art. 2. - Centrul Medical de Diagnostic, Tratament Ambulatoriu si Medicină Preventivă îsi schimbă denumirea în Centrul Medical de Diagnostic, Tratament Ambulatoriu si Medicină Preventivă - Bucuresti.

Art. 3. - (1) Centrul Medical de Diagnostic, Tratament Ambulatoriu si Medicină Preventivă - Bucuresti, denumit în continuare Centrul, este institutie publică în domeniul sanitar, cu personalitate juridică.

(2) Centrul asigură asistentă medicală primară, de specialitate, de urgentă pentru categorii de persoane aflate în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum si asistentă medicală si protectie sanitară pentru demnitarii români si străini, desfăsurând si activităti de inspectie sanitară si sanitar-veterinară de stat, în colaborare cu Inspectia Sanitară de Stat din cadrul Ministerului Sănătătii Publice, având în vedere protocolul de colaborare interinstitutională în vigoare.

(3) Activitătile de inspectie sanitară si de inspectie sanitar-veterinară de stat prestate de personalul acreditat de Ministerul Sănătătii Publice, respectiv Autoritatea Natională Sanitară Veterinară si pentru Siguranta Alimentelor, se efectuează în teritoriul operativ impus de situatia asigurării protectiei sanitare a demnitarilor protejati.

(4) Centrul îsi desfăsoară activitatea pe baza regulamentului propriu de organizare si functionare.

Art. 4. - (1) Imobilele în care îsi desfăsoară activitatea Centrul, aflate în domeniul public al statului, cu exceptia celor în care desfăsoară activităti de medicină preventivă, se trec, cu sarcinile de care sunt grevate, inclusiv notificările formulate în baza Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă, prin hotărâre a Guvernului, din administrarea Ministerului Apărării în administrarea Academiei Române, cu mentinerea destinatiei de spatii pentru activităti medicale.

(2) Mijloacele fixe, obiectele de inventar si materialele aflate în dotarea Centrului, aparatura si tehnica medicală aflate în folosinta Centrului, precum si alte bunuri patrimoniale trec din administrarea Ministerului Apărării în administrarea Academiei Române prin protocol de predare-preluare. Protocolul de predare-preluare a patrimoniului se încheie între Ministerul Apărării si Academia Română, pe baza situatiei financiare încheiate la data de 31 decembrie 2006, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă.

Art. 5. - (1) Sumele prevăzute în bugetul Ministerului Apărării pe anul 2007, alocate Centrului, se transferă cu aceeasi destinatie în bugetul Academiei Române.

(2) Ministerul Finantelor Publice este autorizat să introducă, la propunerea ordonatorilor principali de credite, modificările corespunzătoare în structura bugetului de stat si în volumul si structura bugetelor Ministerului Apărării si Academiei Române pe anul 2007.

Art. 6. - (1) Finantarea Centrului se asigură din venituri proprii.

(2) Veniturile proprii ale Centrului se constituie din:

a) sume decontate de casele de asigurări de sănătate pentru serviciile medicale contractate si furnizate;

b) servicii medicale furnizate la cererea persoanelor fizice si juridice;

c) donatii, sponsorizări si ale surse atrase, în conditiile legii.

(3) Serviciile medicale furnizate de Centru sunt, în principal, următoarele:

a) asistentă medicală de urgentă la domiciliu;

b) asistentă medicală primară;

c) asistentă medicală ambulatorie de specialitate;

d) centru de dializă cronică;

e) investigatii paraclinice si de laborator;

f) servicii de farmacie;

g) activităti de chirurgie de o zi în domeniile chirurgie generală, chirurgie ortopedică, oftalmologie, ORL, ginecologie, chirurgie plastică si reparatorie si flebologie;

h) activităti de medicina muncii.

(4) Centrul poate primi de la bugetul de stat, prin bugetul Academiei Române, fonduri pentru:

a) activităti de medicină preventivă;

b) activităti de inspectie sanitară si sanitar-veterinară de stat;

c) asigurarea asistentei medicale de urgentă pentru demnitarii români si membrii delegatiilor din care acestia fac parte, în tară si în străinătate;

d) asigurarea asistentei medicale pentru demnitarii străini si membrii delegatiilor din care acestia fac parte, aflati în vizită oficială pe teritoriul României;

e) dotarea cu echipamente medicale de înaltă performantă;

f) investitii pentru construirea de noi clădiri, consolidarea constructiilor grav afectate de seisme si de cazuri de fortă majoră, precum si transformarea, modernizarea si extinderea constructiilor existente.

Art. 7. - Personalul civil angajat al Centrului îsi păstrează această calitate si drepturile salariate după trecerea acestuia în subordinea Academiei Române.

Art. 8. - Cadrele militare în activitate din Ministerul Apărării, detasate pentru a executa misiuni în cadrul Centrului, beneficiază de drepturile bănesti prevăzute de actele normative în vigoare.

Art. 9. - Cadrele militare în activitate care îsi desfăsoară activitatea în Centru se încadrează pe statele anexă M ale Ministerului Apărării, aprobate în acest scop prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Tării, si sunt detasate pentru a executa misiuni în afara acestui minister, în vederea exercitării atributiilor functiilor civile din cadrul Centrului.

Art. 10. - Contractele de furnizare de servicii medicale pe anul 2007, încheiate de Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritătii Judecătoresti cu Centrul, rămân în vigoare. Centrul face parte în continuare din furnizorii de servicii medicale pentru această casă.

Art. 11. - În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă, Ministerul Apărării si Centrul încheie un protocol prin care beneficiarilor Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările si completările ulterioare, aflati pe listele de capitatie ale medicilor de familie ai Centrului, li se vor acorda în continuare asistentă medicală si medicamente, în conditiile legii.

Art. 12. - (1) Prezenta ordonantă de urgentă se aplică începând cu data de 1 a lunii următoare datei publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) La data prevăzută la alin. (1) se abrogă Decretul nr. 16/1990 al Consiliului Frontului Salvării Nationale privind trecerea în subordinea Ministerului Apărării Nationale a Spitalului „Elias" si a Oficiului Farmaceutic nr. 3, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 2 din 5 ianuarie 1990, cu modificările ulterioare, precum si orice dispozitii contrare.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul apărării,

Corneliu Dobritoiu

secretar de stat

Presedintele Academiei Române,

Ionel Haiduc

Ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei,

Gheorghe Barbu

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 21 martie 2007.

Nr. 17.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Protocolului privind colaborarea dintre Ministerul Afacerilor Externe al României si Ministerul Afacerilor Externe si Integrării Europene al Republicii Moldova, semnat la Bucuresti la 20 octombrie 2006

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 20 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Protocolul privind colaborarea dintre Ministerul Afacerilor Externe al României si Ministerul Afacerilor Externe si Integrării Europene al Republicii Moldova, semnat la Bucuresti la 20 octombrie 2006.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul afacerilor externe,

Anton Niculescu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 14 martie 2007.

Nr. 266.

 

PROTOCOL

privind colaborarea dintre Ministerul Afacerilor Externe al României si Ministerul Afacerilor Externe si Integrării Europene al Republicii Moldova

 

Ministerul Afacerilor Externe al României si Ministerul Afacerilor Externe si Integrării Europene al Republicii Moldova, denumite în continuare părti,

animate de dorinta de a consolida si diversifica raporturile în toate domeniile dintre România si Republica Moldova,

reafirmând vointa de a angaja relatiile dintre România si Republica Moldova pe un curs solid, apropiat si pragmatic,

hotărâte să promoveze dezvoltarea armonioasă a relatiilor bilaterale într-un cadru de dialog politic si de cooperare în coordonate europene,

exprimând atasamentul comun fată de valorile si principiile Uniunii Europene,

confirmând vointa si perspectiva europeană ale Republicii Moldova si subliniind disponibilitatea României de a sustine Republica Moldova în procesul de integrare în Uniunea Europeană,

decise să promoveze relatiile dintre statele lor ca o contributie la dezvoltarea cooperării regionale în Europa de Sud-Est si în regiunea Mării Negre si să sprijine implicarea activă a Republicii Moldova în cadrul acesteia,

dorind să impulsioneze dialogul politic dintre România si Republica Moldova, pe o bază regulată, asupra unor probleme bilaterale si multilaterale de interes reciproc, în special în ceea ce priveste cooperarea în directia integrării în Uniunea Europeană si a colaborării cu structurile euroatlantice,

subliniind rolul ce le revine în dezvoltarea cooperării si a contactelor reciproce cât mai strânse dintre România si Republica Moldova,

tinând seama de rolul ministerelor afacerilor externe în coordonarea actiunilor si initiativelor bilaterale, inclusiv în ceea ce priveste aplicarea prevederilor instrumentelor juridice bilaterale în vigoare, precum si pe ale celor multilaterale la care România si Republica Moldova sunt părti si care reprezintă baza conlucrării lor în organismele internationale subregionale, regionale si universale,

au convenit asupra celor ce urmează:

 

ARTICOLUL 1

 

Părtile vor intensifica consultările dintre ele pe aspecte privind relatiile bilaterale si evolutiile de interes din sfera afacerilor internationale, în scopul dezvoltării si consolidării continue a cooperării bilaterale si al acordării de sprijin reciproc, cu un accent deosebit pe probleme privind integrarea în Uniunea Europeană.

În acest sens, părtile vor organiza consultări periodice, la nivel de ministru, secretar de stat/viceministru, director general, sef de departament si experti, ori de câte ori va fi necesar, dar nu mai putin de două ori pe an.

Frecventa si sistematizarea întâlnirilor vor fi revăzute si îmbunătătite pe măsura necesitătilor.

 

ARTICOLUL 2

 

Părtile vor desfăsura, ori de câte ori se va aprecia ca fiind necesar, dar cel putin de două ori pe an, consultări, la nivel de secretar de stat/viceministru, directori generali, directori si experti din cele două ministere de externe, pe teme privind problematica relatiilor bilaterale:

- stadiul realizării obiectivelor convenite la întâlnirile sefilor de stat, ale prim-ministrilor si la alte niveluri;

- sprijinirea proiectelor concrete de cooperare convenite la nivel sectorial, în diverse domenii de activitate;

- perfectionarea cadrului juridic, în vederea intensificării cooperării în dezvoltarea relatiilor bilaterale în plan politic, economic, cultural-stiintific si în alte domenii de interes reciproc;

- realizarea acordurilor bilaterale si functionarea mecanismelor de consultări si colaborare existente;

- sprijinirea activitătii celorlalte institutii guvernamentale si neguvernamentale implicate în proiecte de colaborare bilaterală.

 

ARTICOLUL 3

 

Părtile vor intensifica dialogul politic pe teme prioritare ale politicii externe si de securitate de interes comun, pe o tematică ce include (fără a fi limitată la aceasta):

- procesul de pregătire în vederea integrării în Uniunea Europeană;

- dezvoltarea si aprofundarea relatiilor Republicii Moldova cu NATO, în sprijinul implementării Planului Individual de Actiune pentru Parteneriat (I.P.A.P.);

- securitatea regională, cu accent pe reglementarea pasnică si durabilă a conflictului transnistrean;

- cooperarea în Regiunea extinsă a Mării Negre;

- participarea la organisme de cooperare regională în Europa de Sud-Est si Centrală;

- relatiile cu statele vecine si cu principalii parteneri politici si economici;

- procesul de retragere a fortelor militare străine de pe teritoriul Republicii Moldova.

 

ARTICOLUL 4

 

Ministerul Afacerilor Externe al României va acorda asistenta si expertiza necesare pentru sustinerea procesului de reforme institutionale, economice si politice, în vederea promovării intereselor Republicii Moldova în procesul de integrare în Uniunea Europeană.

Părtile vor colabora în vederea promovării de actiuni bilaterale în domeniile cu relevantă pentru integrarea europeană, luând în considerare obiectivele incluse în documentele care reglementează relatiile dintre Uniunea Europeană si Republica Moldova.

Părtile vor dezvolta mecanisme de conlucrare vizând schimbul de experientă în atragerea de fonduri internationale si ale Uniunii Europene pentru dezvoltarea locală si consolidarea capacitătii administrative, inclusiv la nivel local.

 

ARTICOLUL 5

 

Ministerul Afacerilor Externe al României va acorda sprijin si expertiză pentru intensificarea dialogului politic si a cooperării practice dintre Republica Moldova si NATO, inclusiv pe linia implementării I.P.A.P.

În acest scop, vor fi organizate, de comun acord, actiuni de interes reciproc, cum ar fi:

- schimburi de experientă si consultări la nivel de experti privind obiectivele incluse în I.P.A.P.;

- activităti în sprijinul informării opiniei publice;

- facilitarea colaborării dintre delegatiile celor două tări la NATO;

- oferirea de sprijin pentru demersurile Republicii Moldova vizând obtinerea de resurse si asistentă.

 

ARTICOLUL 6

 

Părtile se vor consulta asupra tematicii de interes reciproc de pe agenda ONU si a institutiilor sale specializate, îndeosebi cu prilejul sesiunilor Adunării Generale a ONU, si se vor sprijini reciproc în cadrul acestei organizatii.

 

ARTICOLUL 7

 

Părtile vor coopera în cadrul Consiliului Europei, al Organizatiei pentru Securitate si Cooperare în Europa, al Organizatiei pentru Cooperare Economică la Marea Neagră, al Comisiei Dunării, al Procesului de Cooperare Dunăreană, al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est si al altor organizatii si foruri europene regionale si subregionale din care fac parte sau fată de care manifestă interese specifice.

Părtile vor sprijini activitatea în cadrul euroregiunilor Prutul de Sus, Siret-Prut-Nistru si Dunărea de Jos si promovarea altor proiecte si actiuni de cooperare economică reciproc avantajoasă, în conformitate cu normele, principiile si standardele stabilite pe plan european pentru cooperarea transfrontalieră si în consonantă cu Programul de vecinătate România- Republica Moldova. Un accent deosebit va fi pus pe dezvoltarea economică si îmbunătătirea cooperării dintre agentii economici, pe dezvoltarea infrastructurii, protectia mediului, combaterea criminalitătii transfrontaliere si pe intensificarea contactelor la nivelul comunitătilor locale si al organizatiilor neguvernamentale.

Părtile vor încuraja si sprijini legăturile directe si colaborarea reciproc avantajoasă dintre unitătile administrativ-teritoriale din cele două state, în special în zonele de frontieră, inclusiv prin încheierea unor întelegeri de cooperare la nivel local.

Părtile vor încuraja si sprijini organizarea de către autoritătile competente din statele lor de reuniuni periodice cu privire la traficul de călători si mărfuri la frontiera de stat, facilitarea colaborării dintre localitătile limitrofe, asigurarea securizării frontierei de stat si conlucrarea dintre organele de resort privind lupta împotriva criminalitătii transfrontaliere (inclusiv în cadrul diverselor structuri existente sau în curs de operationalizare pe plan multilateral, cum ar fi Centrul SECI de la Bucuresti sau Centrul Comun de Contact la Frontieră de la Galati).

 

ARTICOLUL 8

 

Părtile vor sprijini, pe bază de reciprocitate, candidaturile României si ale Republicii Moldova pentru posturi în structurile organizatiilor internationale la care sunt părti.

Părtile vor desfăsura consultări ale reprezentantilor lor la conferintele desfăsurate sub egida organizatiilor internationale, la reuniunile organismelor acestora si la alte reuniuni, pentru mai buna promovare a intereselor tărilor lor, precum si pentru schimburi de opinii asupra unor probleme specifice de pe agenda reuniunilor respective.

 

ARTICOLUL 9

 

Părtile vor desfăsura consultări periodice, semestrial sau ori de către ori se consideră necesar, între departamentele specializate pe probleme juridice, consulare, de planificare politică, arhivă, precum si pe alte teme de interes reciproc.

 

ARTICOLUL 10

 

Părtile vor efectua schimburi de diplomati din ambele ministere, pe bază de reciprocitate, pentru efectuarea de stagii de pregătire, cursuri de scurtă sau de lungă durată, specializări. Conditiile concrete de desfăsurare vor fi convenite prin consultări.

Părtile vor sustine participarea reciprocă a diplomatilor din cele două state la conferinte, seminarii si cursuri pe teme de politică externă în România si Republica Moldova si vor facilita participarea tinerilor diplomati din Republica Moldova la cursurile Institutului Diplomatic de pe lângă Ministerul Afacerilor Externe al României.

Părtile vor sprijini realizarea cadrului necesar în vederea efectuării de stagii în institutiile românesti pentru functionari publici din Republica Moldova si a acordării de burse de studii de specialitate în domeniul integrării europene si al dreptului comunitar european.

 

ARTICOLUL 11

 

Misiunile diplomatice si consulare ale României si Republicii Moldova, precum si reprezentantele lor permanente de pe lângă organizatiile internationale vor mentine contacte de lucru strânse si vor efectua consultări în toate domeniile de interes reciproc.

 

ARTICOLUL 12

 

Prezentul protocol va intra în vigoare la data ultimei notificări prin canale diplomatice privind îndeplinirea de către părti a procedurilor interne necesare intrării sale în vigoare.

Prezentul protocol se încheie pe termen de 5 ani. Valabilitatea prezentului protocol se va prelungi automat pe perioade noi consecutive de câte 5 ani dacă niciuna dintre părti nu va notifica prin canale diplomatice, cu 6 luni înainte de expirarea perioadei de valabilitate, intentia sa de a-l denunta.

Semnat la Bucuresti, la 20 octombrie 2006, în două exemplare originale egal autentice.

 

Pentru Ministerul Afacerilor Externe al României,

Mihai Răzvan Ungureanu

Pentru Ministerul Afacerilor Externe si Integrării Europene al Republicii Moldova,

Andrei Stratan