MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A I

Anul 175 (XIX) - Nr. 767          LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE          Marti, 13 noiembrie 2007

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE PARLAMENTULUI ROMÂNIEI

 

77. - Hotărâre pentru constituirea Comisiei parlamentare speciale referitoare la repartizarea si monitorizarea timpilor de antenă în vederea campaniei vizând referendumul national privind introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului României

 

78. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Parlamentului României nr. 23/2005 privind constituirea unor grupuri parlamentare de prietenie

 

79. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Parlamentului României nr. 6/2005 privind aprobarea componentei nominale a delegatiei Parlamentului României la Adunarea Uniunii Europei Occidentale

 

80. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Parlamentului României nr. 5/2005 privind aprobarea componentei nominale a delegatiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Organizatiei pentru Securitate si Cooperare în Europa

 

81. - Hotărâre privind prelungirea termenului prevăzut la art. 10 alin. (1) din Hotărârea Parlamentului României nr. 64/2007 pentru constituirea unei comisii parlamentare de anchetă privind activitatea Societătii Române de Televiziune

 

HOTĂRÂRI ALE BIROULUI PERMANENT AL CAMEREI DEPUTATILOR

 

17. - Hotărâre privind aprobarea tarifelor pentru publicarea unor acte în Monitorul Oficial al României

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 798 din 27 septembrie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

 

Decizia nr. 820 din 2 octombrie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 23, art. 27, art. 28, art. 29 si art. 32 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructii si ale Legii administratiei publice locale nr. 215/2001

 

Decizia nr. 824 din 2 octombrie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16, art. 17, art. 18, art. 19 alin. (1), art. 21 alin. (3), art. 24 alin. (2) si (3), art. 25 alin. (1) si (3), art. 26 alin. (1) si (3), art. 27, art. 28, art. 29, art. 31 alin. (2), art. 33 alin. (1) si ale art. 44 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor

 

Decizia nr. 890 din 16 octombrie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 27 alin. (3) din Legea nr. 218/2002 privind organizarea si functionarea Politiei Române, ale art. 220 si art. 278 din Codul de procedură penală si ale art. 249 din Codul penal

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.870. - Ordin al ministrului educatiei, cercetării si tineretului privind disciplinele si programele pentru examenul de bacalaureat - 2008

 

1.919. - Ordin al ministrului sănătătii publice privind nominalizarea spitalelor generale care asigură asistentă medicală de urgentă pentru adulti si copii, pe sectoarele municipiului Bucuresti

 

HOTĂRÂRI ALE PARLAMENTULUI ROMÂNIEI

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

pentru constituirea Comisiei parlamentare speciale referitoare la repartizarea si monitorizarea timpilor de antenă în vederea campaniei vizând referendumul national privind introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului României

 

În temeiul prevederilor art. 67 din Constitutia României, republicată, si ale art. 30 alin. (2) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea si desfăsurarea referendumului, cu modificările si completările ulterioare,

 

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - În vederea repartizării si monitorizării timpilor de antenă pentru campania vizând referendumul national privind introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului României se constituie o comisie parlamentară specială.

Art. 2. - (1) Comisia prevăzută la art. 1, denumită în continuare Comisia, este formată din 15 deputati si senatori desemnati cu respectarea configuratiei politice a Parlamentului României, precum si din presedintele Consiliului National al Audiovizualului, presedintele Societătii Române de Radiodifuziune si presedintele Societătii Române de Televiziune, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

(2) Comisia îsi alege dintre membrii săi un presedinte, un vicepresedinte si un secretar, care formează Biroul Comisiei.

Art. 3. - Dezbaterile în cadrul timpilor de antenă repartizati privesc strict obiectul referendumului national, respectiv introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului României.

Art. 4. - (1) Comisia îsi desfăsoară lucrările în prezenta majoritătii membrilor săi.

(2) Hotărârile Comisiei se adoptă cu votul majoritătii membrilor prezenti.

(3) În cazul în care membrii Comisiei nu ajung la un acord în alte probleme decât cele tehnice, acestea se supun examinării birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului.

(4) În Comisie votul este, de regulă, deschis. La propunerea unei treimi din numărul membrilor se poate recurge la vot secret.

Art. 5. - Activitatea Comisiei se desfăsoară potrivit unui regulament aprobat de aceasta cu votul majoritătii membrilor săi.

Art. 6. - Birourile permanente ale Camerei Deputatilor si Senatului vor asigura, prin secretariatele generale, personalul de specialitate si logistica necesară pentru desfăsurarea activitătii Comisiei.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputatilor si de Senat în sedinta comună din 7 noiembrie 2007, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

LUCIAN AUGUSTIN BOLCAS

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

Bucuresti, 7 noiembrie 2007.

Nr. 77.

 

ANEXĂ

 

COMPONENTA NOMINALĂ

a Comisiei parlamentare speciale referitoare la repartizarea si monitorizarea timpilor de antenă în vederea campaniei vizând referendumul national privind introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului României

 

1. Neagoe Otilian, senator,

Grupul parlamentar al P.S.D.

2. Simionescu Aurel Gabriel, senator,

Grupul parlamentar al P.S.D.

3. Mohora Tudor, deputat,

Grupul parlamentar al P.S.D.

4. Bivolaru Ioan, deputat,

Grupul parlamentar al P.S.D.

5. Marin Constantin, deputat,

Grupul parlamentar al P.S.D.

6. Dumitrescu Ion Mihai, senator,

Grupul parlamentar al P.N.L.

7. Dobre Traian, deputat,

Grupul parlamentar al P.N.L.

8. Mălaimare Mihai Adrian, deputat,

Grupul parlamentar al P.N.L.

9. Rădulescu Cristache, senator,

Grupul parlamentar al P.D.

10. Iliescu Valentin Adrian, deputat,

Grupul parlamentar al P.D.

11. Petrescu Ilie, senator,

Grupul parlamentar al P.R.M.

12. Mircea Costache, deputat,

Grupul parlamentar al P.R.M.

13. Szabó Ilona, senator,

Grupul parlamentar al U.D.M.R.

14. Popescu Ionica, deputat,

Grupul parlamentar al P.C.

15. Vainer Aurel, deputat,

Grupul parlamentar al minoritătilor nationale

16. Presedintele Consiliului National al Audiovizualului

 

17. Presedintele Societătii Române de Radiodifuziune

 

18. Presedintele Societătii Române de Televiziune.

 

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Parlamentului României nr. 23/2005 privind constituirea

unor grupuri parlamentare de prietenie

 

Articol unic. - Se aprobă următoarele modificări în componenta nominală a unor grupuri parlamentare de prietenie constituite prin Hotărârea Parlamentului României nr. 23/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 373 din 4 mai 2005, cu modificările ulterioare:

1. Grupul parlamentar de prietenie cu Letonia - doamna senator Szabó Ilona, apartinând Grupului parlamentar al U.D.M.R., îl înlocuieste în calitatea de membru al acestui grup parlamentar de prietenie pe domnul Puskás Valentin Zoltán;

2. Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Tunisiană

- doamna senator Szabó Ilona, apartinând Grupului parlamentar al U.D.M.R., îl înlocuieste în calitatea de vicepresedinte al acestui grup parlamentar de prietenie pe domnul Puskás Valentin Zoltán;

3. Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Chile

- domnul senator András-Levente Fekete Szabó, apartinând Grupului parlamentar al U.D.M.R., îl înlocuieste în calitatea de presedinte al acestui grup parlamentar de prietenie pe domnul Puskás Valentin Zoltán.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputatilor si de Senat în sedinta comună din 7 noiembrie 2007, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

LUCIAN AUGUSTIN BOLCAS

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

Bucuresti, 7 noiembrie 2007.

Nr. 78.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Parlamentului României nr. 6/2005 privind aprobarea componentei nominale a delegatiei Parlamentului României la Adunarea Uniunii Europei Occidentale

 

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Domnul deputat Popa Nicolae, apartinând Grupului parlamentar al P.N.L., se desemnează în calitatea de membru supleant în componenta nominală a delegatiei Parlamentului României la Adunarea Uniunii Europei Occidentale, prevăzută în anexa la Hotărârea Parlamentului României nr. 6/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 175 din 1 martie 2005, cu modificările ulterioare, în locul domnului deputat Semcu Adrian Emanuil.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputatilor si de Senat în sedinta comună din 7 noiembrie 2007, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

LUCIAN AUGUSTIN BOLCAS

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

Bucuresti, 7 noiembrie 2007.

Nr. 79.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Parlamentului României nr. 5/2005 privind aprobarea componentei nominale a delegatiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Organizatiei pentru Securitate si Cooperare în Europa

 

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Domnul deputat Uioreanu Horea, apartinând Grupului parlamentar al P.N.L., îl înlocuieste în calitatea de membru supleant în componenta nominală a delegatiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Organizatiei pentru Securitate si Cooperare în Europa, prevăzută în anexa la Hotărârea Parlamentului României nr. 5/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 175 din 1 martie 2005, cu modificările ulterioare, pe domnul Gheorghe Valeriu.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputatilor si de Senat în sedinta comună din 7 noiembrie 2007, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

LUCIAN AUGUSTIN BOLCAS

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

Bucuresti, 7 noiembrie 2007.

Nr. 80.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

privind prelungirea termenului prevăzut la art. 10 alin. (1) din Hotărârea Parlamentului României nr. 64/2007 pentru constituirea unei comisii parlamentare de anchetă privind activitatea Societătii Române de Televiziune

 

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Termenul prevăzut la art. 10 alin. (1) din Hotărârea Parlamentului României nr. 64/2007 pentru constituirea unei comisii parlamentare de anchetă privind activitatea Societătii Române de Televiziune, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din 14 septembrie 2007, se prelungeste până la data de 1 martie 2008.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputatilor si de Senat în sedinta comună din 7 noiembrie 2007, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

LUCIAN AUGUSTIN BOLCAS

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

Bucuresti, 7 noiembrie 2007.

Nr. 81.

 

 

HOTĂRÂRI ALE BIROULUI PERMANENT AL CAMEREI DEPUTATILOR

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea tarifelor pentru publicarea unor acte în Monitorul Oficial al României

 

În temeiul art. 17 din Legea nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României, cu modificările si completările ulterioare,

 

Biroul permanent al Camerei Deputatilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă tarifele pentru publicarea unor acte în Monitorul Oficial al României, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

(2) Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Biroul permanent al Camerei Deputatilor în sedinta din 7 noiembrie 2007.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

BOGDAN OLTEANU

 

Bucuresti, 7 noiembrie 2007.

Nr. 17.

 

ANEXĂ

 

TARIFE

pentru publicarea unor acte în Monitorul Oficial al României, care se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2008

 

1. Monitorul Oficial al României, Partea I

 

 

1.1. Ordine ale ministrilor, precizări, instructiuni, criterii, norme metodologice emise de organe ale administratiei publice centrale si de alte institutii publice, care nu sunt prevăzute de Legea fundamentală în art. 78, 100, 108, 115 si 147

55 lei/pag. manuscris

 

1.2. Deciziile pronuntate de sectiile unite ale Înaltei Curti de Casatie si Justitie

55 lei/pag. manuscris

 

1.3. Anunturi prevăzute de Legea nr. 334/2006

55 lei/pag. manuscris

 

2. Monitorul Oficial al României, Partea a III-a

 

 

2.1. Pierderi de acte, schimbări de nume, citatii emise de instantele judecătoresti

20 lei/anunt

 

2.2. Acte ale instantelor judecătoresti a căror publicare este prevăzută de lege:

70 lei/pag. manuscris

 

- citatii la care numărul persoanelor citate este mai mare de 1;

- ordonanta judecătoriei privind pierderea, sustragerea sau distrugerea cecului ca instrument de plată, a cambiei si a biletului la ordin;

- ordonanta de clasare a comisiei de cercetare a averilor/hotărârea irevocabilă a instantei judecătoresti, prin care se constată că provenienta bunurilor este justificată;

- alte acte procedurale a căror publicare este prevăzută de lege.

 

 

2.3. Deciziile Colegiului Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitătii

70 lei/pag. manuscris

 

2.4. Concursuri pentru ocuparea posturilor didactice în învătământul superior si a posturilor vacante de functionari publici, precum si alte concursuri prevăzute de lege

70 lei/pag. manuscris

 

2.5. Extras-cerere pentru dobândirea sau renuntarea la cetătenia română

90 lei/anunt

 

2.6. Alte acte a căror publicare este prevăzută de lege:

60 lei/pag. manuscris

 

- raportul periodic de activitate al autoritătilor/institutiilor publice;

- raportul Consiliului Superior al Magistraturii si raportul privind starea justitiei;

- bilanturi de ocupare a fortei de muncă pe judete si la nivel national;

- alte acte a căror publicare este prevăzută de lege.

 

 

 

2.7. Publicatii cu prezentare tabelară

5 lei/rând tabel

 

3. Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a

 

 

3.1. Publicarea integrală sau în extras a încheierilor judecătorului-delegat pentru

31,5 lei/pag. manuscris

 

autorizarea constituirii societătilor comerciale si de înmatriculare a acestora,

 

 

precum si publicarea încheierilor de rectificare, în extras

 

 

3.2. Publicarea în extras a încheierii de rectificare, a încheierii de autorizare

31,5 lei/pag. manuscris

 

si înmatriculare a societătilor comerciale

 

 

3.3. Publicarea următoarelor acte:

100 lei/pag. manuscris

 

- proiecte de fuziune/divizare

(2.000 semne/pag. manuscris)

 

- acte aditionale

 

 

- somatii

 

 

- convocări AGA

 

 

- hotărâri AGA

 

 

- acte de numire a lichidatorilor

 

 

- bilanturi contabile ale lichidatorilor

 

 

- raportări ale cenzorilor în caz de lichidare

 

 

- bilanturi ale băncilor

 

 

- hotărâri judecătoresti a căror publicare e prevăzută de lege

 

 

- alte acte a căror publicare e prevăzută de lege

 

 

4. Monitorul Oficial al României, Partea a V-a

 

 

4.1. Publicarea contractelor colective de muncă încheiate la nivel national si de ramură

Tariful se calculează în functie de numărul de pagini si de tirajul comandat

 

5. Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a

 

 

5.1. Publicarea anunturilor prevăzute de Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publică, a contractelor de concesiune

de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii

55 lei/pag. manuscris

 

5.2. Publicarea anunturilor prevăzute de Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică

55 lei/pag. manuscris

 

5.3. Alte acte a căror publicare e prevăzută de lege

55 lei/pag. manuscris

 

5.4. Publicatii cu prezentare tabelară

5 lei/rând tabel

 

6. Monitorul Oficial al României, Partea a VII-a

 

 

6.1. Publicarea încheierii judecătorului-delegat de înmatriculare a societătii cooperative

31,5 lei/pag. manuscris

 

6.2. Publicarea următoarelor acte:

100 lei/pag. manuscris

 

- proiecte de fuziune/divizare vizate de judecătorul-delegat

 

 

- acte aditionale

 

 

- hotărâri AGA prin care se aprobă situatia financiară anuală sau se majorează capitalul social > 10%

 

 

- acte de dizolvare a societătii cooperative

 

 

- alte modificări ale actului constitutiv al societătii absorbante

 

 

- act de numire a lichidatorilor

 

 

- publicarea hotărârii irevocabile a tribunalului de anulare a hotărârii AGA

 

 

- alte acte a căror publicare este prevăzută de Legea nr. 1/2005 privind organizarea si functionarea cooperatiei

 

 

6.3. Publicatii cu prezentare tabelară

5 lei/rând tabel

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 798

din 27 septembrie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Marinela Mincă - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, exceptie invocată de Vartic Ghenadi în dosarele nr. 1.737/302/2007 si nr. 1.744/302/2006 ale Judecătoriei Sectorului 5 Bucuresti.

La apelul nominal răspunde autorul exceptiei, lipsind cealaltă parte, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă Curtii că autorul exceptiei a formulat concluzii scrise, prin care solicită admiterea exceptiei de neconstitutionalitate astfel cum a fost formulată.

Curtea, având în vedere că exceptiile de neconstitutionalitate ridicate în dosarele nr. 441 D/2007 si nr. 543D/2007 au continut identic, pune în discutie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Autorul exceptiei si reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea.

Curtea, în temeiul art. 14 si al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea Dosarului nr. 543 D/2007 la Dosarul nr. 441 D/2007, care a fost primul înregistrat.

Având cuvântul, autorul exceptiei solicită admiterea acesteia astfel cum a fost formulată, reiterând pe larg motivele expuse în fata instantei de fond. În plus, critică dispozitiile Hotărârii Guvernului nr. 1.897/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a măsurilor dispuse de organele judeciare în cursul procesului penal, în raport de art. 23 alin. (2) din Constitutie, potrivit cărora „perchezitionarea, retinerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai în cazurile si cu procedura prevăzute de lege”, precum si dispozitiile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 58/2005 pentru modificarea Legii nr. 301/2004 - Codul penal si a Legii nr. 294/2004 privind executarea pedepselor si a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, în raport de prevederile constitutionale ale art. 11 -Dreptul international si dreptul intern, ale art. 20 - Tratatele internationale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil, ale art. 53 -Restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti si ale art. 115- Delegarea legislativă.

Ministerul Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca inadmisibilă, arătând, pe de o parte, că autorul exceptiei nu a indicat în fata instantei de judecată textele constitutionale pretins a fi încălcate prin actul normativ criticat, iar, pe de altă parte, faptul că ceea ce se invocă de către autorul exceptiei este neconcordanta dintre mai multe acte normative, aspect ce excedează competentei Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, retine următoarele:

Prin încheierile din 27 martie 2007 si 12 aprilie 2007, pronuntate în dosarele nr. 1.737/302/2007 si nr. 1.744/302/2006,

Judecătoria Sectorului 5 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, exceptie invocată de Vartic Ghenadi în dosarele mentionate.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, asemănătoare în cele două dosare conexate, se sustine, în esentă, că „în data de 29.06.2005 a fost anulat Codul penal, respectiv Legea nr. 301/2004 si Legea nr. 294/2004 - legea privind executarea pedepselor si, potrivit Constitutiei, aceasta trebuia să apară în Monitorul Oficial în termen de 3 zile, deci pe data de 1 iulie; lacuna aceasta legală este neconstitutională, întrucât legea respectivă a fost publicată în Monitorul Oficial, a apărut si nu s-a respectat.” Se mai arată că se invocă neconstitutionalitatea Legii nr. 275/2006 si „cu privire la Hotărârea Guvernului nr. 1.897/2006 privind aplicarea normelor metodologice, datorită faptului că în ultimul articol se spune că, în termen de 10 zile de la intrarea în vigoare a legii, Guvernul va face actele normative pentru aplicare, ceea ce nu s-a făcut, iar depăsirea termenului duce la nulitatea actelor, astfel că legea este nulă si aplicarea ei este o supunere la rele tratamente.” Se mai sustine că Legea nr. 275/2006 este neconstitutională, întrucât „dispozitiile acestei legi contravin dispozitiilor Hotărârii Guvernului nr. 1.897/2006, hotărâre ce a fost publicată la data de 16 ianuarie 2007, respectiv peste termenul indicat în Legea nr. 275/2006, iar ultimul articol abrogă Legea nr. 301/2004 si Legea nr. 294/2004”.

Judecătoria Sectorului 5 Bucuresti apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Se arată că, potrivit art. 78 din Constitutie, legea se publică în Monitorul Oficial al României si intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei. Astfel, dispozitiile finale ale Legii nr. 294/2004, publicată în Monitorul Oficial al României la data de 1 iulie 2004, prevăd că aceasta va intra în vigoare la data intrării în vigoare a noului Cod penal, dată care a fost amânată. De asemenea, art. 86 din Legea nr. 275/2006, publicată în Monitorul Oficial al României la data de 20 iulie 2006, prevede intrarea ei în vigoare la 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, pentru aceleasi motive arătate de instanta de judecată.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, arătând că legea criticată este, potrivit art. 73 alin. (3) lit. h) din Constitutie, o lege organică si a fost adoptată cu respectarea conditiilor prevăzute de art. 76 alin. (1) din Legea fundamentală. Totodată, se arată că, potrivit art. 86 alin. (1) din Legea nr. 275/2006, aceasta a intrat în vigoare la 90 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României, fiind asigurată astfel deplina respectare a prevederilor constitutionale privind intrarea în vigoare a legii. Referitor la sustinerea privind neconcordanta dintre prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.897/2006 si cele ale Legii nr. 275/2006, se arată că această necorelatie nu poate fi supusă controlului de constitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 20 iulie 2006.

Desi în fata instantei de judecată autorul exceptiei nu a indicat expres textele constitutionale pretins a fi încălcate, din motivarea exceptiei rezultă că acesta se referă la dispozitiile art. 78 din Legea fundamentală privind „Intrarea în vigoare a legii”.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea constată următoarele:

Potrivit art. 86 din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, aceasta a intrat în vigoare la 90 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 20 iulie 2006. Asa fiind, actul normativ criticat este în deplină concordantă cu dispozitiile art. 78 din Constitutie, potrivit cărora „Legea se publică în Monitorul Oficial al României si intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei.”

În ceea ce priveste criticile referitoare la existenta unei neconcordante între Legea nr. 275/2006 si dispozitiile Hotărârii Guvernului nr. 1.897/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 275/2006, acestea excedează competentei Curtii Constitutionale care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronuntă numai asupra constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată.

Referitor la invocarea, direct în fata Curtii, cu ocazia dezbaterilor în sedintă publică, a neconstitutionalitătii Hotărârii Guvernului nr. 1.897/2006, precum si a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 58/2005, Curtea constată că nu a fost legal sesizată, deoarece nici în cererea prin care s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate în fata instantei si nici în încheierea de sesizare a Curtii Constitutionale nu se regăsesc aceste critici. Or, potrivit art. 146 lit. d) din Legea fundamentală, Curtea se pronuntă numai „asupra exceptiilor de neconstitutionalitate [...] ridicate în fata instantelor judecătoresti sau de arbitraj comercial”. De asemenea, conform art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, „Sesizarea Curtii Constitutionale se dispune de către instanta în fata căreia s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părtilor, opinia instantei asupra exceptiei, si va fi însotită de dovezile depuse de părti [...]”.

Pentru considerentele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, exceptie invocată de petentul Vartic Ghenadi în dosarele nr. 1.737/302/2007 si nr. 1.744/302/2006 ale Judecătoriei Sectorului 5 Bucuresti.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 27 septembrie 2007.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Marieta Safta

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 820

din 2 octombrie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 23, art. 27, art. 28, art. 29 si art. 32 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructii si ale Legii administratiei publice locale nr. 215/2001

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Valentina Bărbăteanu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 23, 27, 28, 29 si 32 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructii si ale Legii administratiei publice locale nr. 215/2001, exceptie ridicată de Romeo Pomponiu în Dosarul nr. 30.081/2/2005 (număr în format vechi 3.418/2005) al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28 alin. (1) si ale art. 32 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991 si ca inadmisibilă a exceptiei având ca obiect celelalte texte de lege criticate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 7 martie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 30.081/2/2005 (număr în format vechi 3.418/2005), Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 23, 27, 28, 29 si 32 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructii si ale Legii administratiei publice locale nr. 215/2001, exceptie ridicată de Romeo Pomponiu într-o cauză civilă având ca obiect solutionarea unui recurs, în contradictoriu cu Primăria Municipiului Bucuresti, privind o obligatie de a face constând în ridicarea unei constructii de pe domeniul public.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că dispozitiile de lege criticate, „care prevăd posibilitatea organului care a aplicat sanctiunea de a sesiza instantele judecătoresti pentru a dispune demolarea constructiilor realizate nelegal, încalcă dispozitiile art. 44 alin. (2) din Constitutie, deoarece desfiintează dreptul de proprietate privată asupra unui imobil deja edificat, fără a fi nevoie de obtinerea unei autorizatii de demolare”. Se arată că „măsura desfiintării unei constructii edificate pe un teren aflat în proprietatea privată a unei persoane, chiar în situatia în care nu au fost obtinute toate avizele si autorizatiile legale, apare ca abuzivă, de natură a încălca dreptul constitutional al proprietarului”. Se invocă si nesocotirea prevederilor art. 53 alin. (2) din Constitutie, arătându-se că, „în cauză, există o disproportie vădită între situatia de fapt si măsura ce se urmăreste a fi aplicată”.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a civilă consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În acest sens, precizează că „reglementările restrictive ale autorizării executării lucrărilor de constructii sunt justificate de interesul public în domeniu”, iar „pentru asigurarea respectării disciplinei în constructii, autoritătilor publice competente le revin obligatiile legale (...) vizând urmărirea, controlul si, atunci când este cazul, sanctionarea persoanelor vinovate de încălcarea regimului juridic al constructiilor”. Aminteste cauza Mellacher si altii împotriva Austriei, 1989, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că statele pot adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor conform interesului general, asemenea legi fiind „necesare si obisnuite în domeniul constructiilor, care, în societătile moderne,sunt o preocupare centrală a politicilor economice si sociale (...)”. De asemenea, în sprijinul argumentatiei sunt invocate deciziile Curtii Constitutionale nr. 19/1993, 199/2005 si 409/2005.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale, neaducând atingere textelor invocate din Legea fundamentală, din Conventia pentru apărarea drepturilor si a libertătilor fundamentale si din Declaratia Universală a Drepturilor Omului, criticile formulate de autorul exceptiei neputând fi retinute.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de necon­stitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile art. 23, 27, 28, 29 si 32 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructii, republicată în Monitorul Oficial al României,

Partea I, nr. 933 din 13 octombrie 2004, modificată si completată prin Legea nr. 376/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 846 din 13 octombrie 2006, precum si dispozitiile Legii administratiei publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, în ansamblul său.

În motivarea exceptiei, autorul acesteia îsi argumentează însă numai critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28 alin. (1) si ale art. 32 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructii, care au următorul continut:

- Art. 28 alin. (1): „(1) O dată cu aplicarea amenzii pentru contraventiile prevăzute la art. 26 alin. (1) lit. a) si b) se dispune oprirea executării lucrărilor, precum si, după caz, luarea măsurilor de încadrare a acestora în prevederile autorizatiei sau de desfiintare a lucrărilor executate fără autorizatie ori cu nerespectarea prevederilor acesteia, într-un termen stabilit în procesul-verbal de constatare a contraventiei.”

- Art. 32 alin. (1) lit. b): „(1) În cazul în care persoanele sanctionate contraventional au oprit executarea lucrărilor, dar nu s-au conformat în termen celor dispuse prin procesul-verbal de constatare a contraventiei, potrivit prevederilor art. 28 alin. (1), organul care a aplicat sanctiunea va sesiza instantele judecătoresti pentru a dispune, după caz: (...)

b) desfiintarea constructiilor realizate nelegal.” În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, textele de lege criticate contravin următoarelor dispozitii din Legea fundamentală: art. 1 - „Statul român”, art. 4 - „Unitatea poporului si egalitatea între cetăteni”, art. 11 - „Dreptul international si dreptul intern”, art. 15 - „Universalitatea”, art. 16 -„Egalitatea în drepturi”, art. 20 - „Tratatele internationale privind drepturile omului”, art. 21 - „Accesul liber la justitie”, art. 24 -„Dreptul la apărare”, art. 44 - „Dreptul de proprietate privată”, art. 53 - „Restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti”, art. 124 - „Înfăptuirea justitiei”, art. 126 - „Instantele judecătoresti” si art. 136 - „Proprietatea”.

De asemenea, autorul exceptiei invocă si încălcarea următoarelor prevederi din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale: art. 6 - „Dreptul la un proces echitabil”, art. 11 - „Interzicerea abuzului de drept”, art. 13 - „Dreptul la un recurs efectiv” si art. 14 - „Interzicerea discriminării”.

În plus, sunt mentionate si art. 1, 2, 6-8,10, 11 si 30 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului, care, în esentă, statuează egalitatea fiintelor umane, dreptul de acces efectiv la instantele nationale si dreptul la un proces echitabil, cu toate garantiile pe care acesta le presupune.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea constată că dispozitiile art. 28 alin. (1) si ale art. 32 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructii au mai format obiect al controlului de constitutionalitate, prin raportare la aceleasi prevederi ale Legii fundamentale ca si cele invocate în prezenta cauză si cu o motivare similară. Prin Decizia nr. 199 din 14 aprilie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 15 iunie 2005, Curtea Constitutională s-a pronuntat asupra acestora, în sensul respingerii ca neîntemeiată a exceptiei, pentru considerentele acolo retinute. Cum în cauza de fată nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice modificarea acestei jurisprudente, solutia pronuntată cu acel prilej se impune a fi mentinută.

În ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a celorlalte articole din Legea nr. 50/1991 la care face referire autorul, precum si a prevederilor Legii administratiei publice locale nr. 215/2001, Curtea constată că nu sunt formulate niciun fel de critici concrete, simpla enumerare a unor texte din Constitutia României, Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale si Declaratia Universală a Drepturilor Omului neputându-se constitui într-o veritabilă critică de neconstitutionalitate. Ca atare, din cauza lipsei motivării, exceptia de neconstitutionalitate a acestora este inadmisibilă, potrivit dispozitiilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

I. Respinge, ca fiind neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 28 alin. (1) si ale art. 32 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructii, exceptie ridicată de Romeo Pomponiu în Dosarul nr. 30.081/2/2005 (număr în format vechi 3.418/2005) al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a civilă.

II. Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 23, art. 27, art. 28 alin. (2) si (3), art. 29 si ale art. 32 alin. (1) lit. a) si alin. (2)-(5) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructii, precum si cele ale Legii administratiei publice locale nr. 215/2001, exceptie ridicată de acelasi autor în acelasi dosar.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 2 octombrie 2007.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăteanu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 824

din 2 octombrie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16, art. 17, art. 18, art. 19 alin. (1), art. 21 alin. (3), art. 24 alin. (2) si (3), art. 25 alin. (1) si (3), art. 26 alin. (1) si (3), art. 27, art. 28, art. 29, art. 31 alin. (2), art. 33 alin. (1) si ale art. 44 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16, art. 17, art. 18, art. 19 alin. (1), art. 21 alin. (3), art. 24 alin. (2) si (3), art. 25 alin. (1) si (3), art. 26 alin. (1) si (3), art. 27, art. 28, art. 29, art. 31 alin. (2), art. 33 alin. (1) si ale art. 44 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, exceptie invocată de Societatea Comercială „Flavidon” - S.R.L. din Galati în Dosarul nr. 2.858/233/2006 al Judecătoriei Galati.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Ministerul Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin Încheierea din 27 februarie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 2.858/233/2006, Judecătoria Galati a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16, art. 17, art. 18, art. 19 alin. (1), art. 21 alin. (3), art. 24 alin. (2) si (3), art. 25 alin. (1) si (3), art. 26 alin. (1) si (3), art. 27, art. 28, art. 29, art. 31 alin. (2), art. 33 alin. (1) si ale art. 44 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, exceptie invocată de Societatea Comercială „Flavidon” - S.R.L. din Galati în dosarul mentionat.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, în esentă, că prin folosirea sintagmei de „contravenient” înainte ca instanta de judecată să pronunte hotărârea definitivă de condamnare se încalcă „dreptul la respectarea prezumtiei de nevinovătie”. Totodată, se arată că textele de lege criticate sunt neconstitutionale, întrucât sarcina probei în cazul plângerii formulate de contravenient împotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei si de stabilire a sanctiunii revine acestuia, ca urmare a pozitiei sale de contestator, iar nu organului care a aplicat sanctiunea. Aceasta înseamnă că însusi contravenientul trebuie să îsi probeze în fata instantei nevinovătia, desi constitutional este ca agentul constatator să îi dovedească vinovătia.

Judecătoria Galati îsi exprimă opinia în sensul că „este necesară o hotărâre a Curtii Constitutionale asupra problemei ridicate”, invocând prioritatea reglementărilor internationale privind drepturile omului în situatia existentei unei neconcordante între acestea si reglementările interne.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, invocând jurisprudenta Curtii Constitutionale, ale cărei considerente sunt valabile si în prezenta cauză.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitu­tionalitate este neîntemeiată, întrucât textele de lege criticate nu încalcă dispozitiile constitutionale invocate de autorul exceptiei.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 16, art. 17, art. 18, art. 19 alin. (1), art. 21 alin. (3), art. 24 alin. (2) si (3), art. 25 alin. (1) si (3), art. 26 alin. (1) si (3), art. 27, art. 28, art. 29, art. 31 alin. (2), art. 33 alin. (1) si ale art. 44 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, cu modificările si completările ulterioare. Textele legale criticate reglementează o serie de reguli privitoare la: întocmirea procesului-verbal de contraventie, cauzele de nulitate ale acestuia, modul de aplicare a sanctiunilor contraventionale, comunicarea procesului-verbal de contraventie, plata amenzii, plângerea împotriva procesului-verbal de contraventie.

Prevederile constitutionale invocate în motivarea exceptiei sunt cele ale art. 23 alin. (11) privind prezumtia de nevinovătie si ale art. 20 alin. (1) referitoare la tratatele internationale privind drepturile omului, cu raportare la art. 6 paragraful 2 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, privind prezumtia de nevinovătie ca dimensiune a dreptului la un proces echitabil.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea constată că textele de lege criticate au mai format obiect al controlului de constitutionalitate, cu o motivare identică si prin raportare la aceleasi prevederi constitutionale si conventionale ca si în cauza de fată. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 183 din 8 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 17 iunie 2003, Curtea a respins exceptia ca neîntemeiată, retinând, în esentă, că „utilizarea de către legiuitor a notiunii de contravenient nu are semnificatia înfrângerii prezumtiei de nevinovătie consacrate de art. 23 alin. (11) din Constitutie”. De asemenea, Curtea a statuat că „din procedura de solutionare a plângerii împotriva procesului-verbal de stabilire si sanctionare a contraventiei nu rezultă răsturnarea sarcinii probei, ci, mai degrabă, exercitarea dreptului la apărare”.

În acelasi sens este si Decizia nr. 259 din 20 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 26 aprilie 2007.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, solutia pronuntată de Curte prin deciziile mentionate, precum si considerentele care au fundamentat-o sunt valabile si în prezenta cauză.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16, art. 17, art. 18, art. 19 alin. (1), art. 21 alin. (3), art. 24 alin. (2) si (3), art. 25 alin. (1) si (3), art. 26 alin. (1) si (3), art. 27, art. 28, art. 29, art. 31 alin. (2), art. 33 alin. (1) si ale art. 44 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, exceptie invocată de Societatea Comercială „Flavidon” - S.R.L. din Galati în Dosarul nr. 2.858/233/2006 al Judecătoriei Galati.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 2 octombrie 2007.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Marieta Safta

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 890

din 16 octombrie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 27 alin. (3) din Legea nr. 218/2002 privind organizarea si functionarea Politiei Române, ale art. 220 si art. 278 din Codul de procedură penală si ale art. 249 din Codul penal

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 27 alin. (3) din Legea nr. 218/2002, ale art. 220 si 278 din Codul de procedură penală si ale art. 249 din Codul penal, exceptie ridicată de Ilie Chis în Dosarul nr. 954/64/2006 al Curtii de Apel Brasov - Sectia penală si pentru cauze cu minori.

La apelul nominal lipseste autorul exceptiei, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, apreciind că dispozitiile legale criticate nu contravin prevederilor constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin Încheierea din 23 aprilie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 954/64/2006, Curtea de Apel Brasov - Sectia penală si pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 27 alin. (3) din Legea nr. 218/2002 privind organizarea si functionarea Politiei Române, ale art. 220 si 278 din Codul de procedură penală si ale art. 249 din Codul penal, exceptie ridicată de Ilie Chis cu prilejul solutionării unei cauze penale.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustin, în esentă, următoarele:

- art. 27 alin. (3) din Legea nr. 218/2002 privind organizarea si functionarea Politiei Române este neconstitutional, deoarece „creează o diferentă de tratament între politistii acuzati de

comiterea unor infractiuni, în raport de atribuirea competentei de a judeca fapta în primă instantă, potrivit competentei după calitatea persoanei”, ceea ce contravine prevederilor art. 16 si 20 din Constitutie, precum si art. 1 din Protocolul nr. 12 la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale;

- art. 220 si 278 din Codul de procedură penală „aduc atingere dreptului la apărare si la un proces echitabil, garantat prin prevederile art. 24 si 20 din Constitutie, raportat la art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, întrucât permit infirmarea unei ordonante de neîncepere a urmăririi penale sau de scoatere de sub urmărire penală de către prim-procurorul parchetului din care face parte procurorul care a emis ordonanta, iar inculpatul nu beneficiază de un drept corespondent de a ataca în fata judecătorului un act de începere a urmăririi penale, de redeschidere a urmăririi penale ori de punere în miscare a actiunii penale”;

- art. 249 din Codul penal „aduce atingere principiului legalitătii incriminării, garantat de prevederile art. 23 alin. (12) si art. 20 din Constitutie, raportat la dispozitiile art. 7 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, deoarece nu sunt enuntate cu claritate, fiind imposibil de determinat obiectiv la ce se referă conditia de existentă a infractiunii ce vizează provocarea unei vătămări importante a intereselor legale ale unei persoane”.

Curtea de Apel Brasov - Sectia penală si pentru cauze cu minori apreciază că exceptia de neconstitutionalitate invocată „pare întemeiată si necesită controlul instantei de contencios”.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul consideră că dispozitiile legale criticate nu contravin prevederilor constitutionale, asa cum a statuat si Curtea Constitutională în jurisprudenta sa.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Arată că prevederile legale criticate nu încalcă dispozitiile constitutionale invocate de autorul exceptiei.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 27 alin. (3) din Legea nr. 218/2002 privind organizarea si functionarea Politiei Române, astfel cum a fost modificat prin art. IV din Legea nr. 281/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 1 iulie 2003, ale art. 220 si 278 din Codul de procedură penală, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 249 din Codul penal.

Textele de lege criticate prevăd:

- Art. 27 alin. (3) din Legea nr. 218/2002: „Infractiunile săvârsite de politistii care au calitatea de organe de cercetare ale politiei judiciare se judecă în primă instantă de către:

a) tribunal, în cazul politistilor prevăzuti în art. 14 alin. (2) pct. II din Legea nr. 360/2002 privind Statutul politistului;

b) curtea de apel, în cazul politistilor prevăzuti în art. 14 alin. (2) pct. I lit. e)-j) din Legea nr. 360/2002;

c) Înalta Curte de Casatie si Justitie, în cazul politistilor prevăzuti în art. 14 alin. (2) pct. I lit. a)-d) din Legea nr. 360/2002”;

- Art. 220 din Codul de procedură penală: „Când procurorul constată că un act sau o măsură procesuală a organului de urmărire penală nu este dată cu respectarea dispozitiilor legale, o infirmă prin ordonantă.”;

- Art. 278: „Plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozitiilor date de acesta se rezolvă de prim-procurorul parchetului sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel ori de procurorul sef de sectie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.

În cazul când măsurile si actele sunt ale prim-procurorului ori ale procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel sau ale procurorului sef de sectie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie ori au fost luate sau efectuate pe baza dispozitiilor date de către acestia, plângerea se rezolvă de procurorul ierarhic superior.

În cazul rezolutiei de neîncepere a urmăririi penale sau al ordonantei ori, după caz, al rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, plângerea se face în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei de pe ordonantă sau rezolutie, persoanelor interesate, potrivit art. 228 alin. 6, art. 246 alin. 1 si art. 249 alin. 2.

Rezolutiile sau ordonantele prin care se solutionează plângerile împotriva rezolutiilor sau ordonantelor de neîncepere a urmăririi penale, de clasare, de scoatere de sub urmărire penală ori de încetare a urmăririi penale, se comunică persoanei care a făcut plângerea si celorlalte persoane interesate.

Dispozitiile art. 275-277 se aplică în mod corespunzător”;

- Art. 249 din Codul penal: „Încălcarea din culpă, de către un functionar public, a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă s-a cauzat o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei institutii de stat ori al unei alte unităti din cele la care se referă art. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia ori o vătămare importantă intereselor legale ale unei persoane, se pedepseste cu închisoare de la o lună la 2 ani sau cu amendă.

Fapta prevăzută în alin. 1, dacă a avut consecinte deosebit de grave, se pedepseste cu închisoare de la 2 la 10 ani.”

Dispozitiile constitutionale invocate ca fiind încălcate sunt cele ale art. 16 referitoare la egalitatea în fata legii, ale art. 20 referitoare la tratatele internationale privind drepturile omului, ale art. 24 care consacră dreptul la apărare, precum si ale art. 23 alin. (12) privind legalitatea pedepsei.

De asemenea, se invocă si încălcarea art. 6 privind „Dreptul la un proces echitabil” si art. 7 cu denumirea marginală „Nicio pedeapsă fără lege” din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, precum si a art. 1 din Protocolul nr. 12 la Conventie privind „Interzicerea generală a discriminării”.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea retine următoarele:

I. Art. 27 alin. (3) din Legea nr. 218/2002 privind organizarea si functionarea Politiei Române, care, în opinia autorului exceptiei, este neconstitutional, deoarece „creează o diferentă de tratament între politistii acuzati de comiterea unor infractiuni, în raport de atribuirea competentei de a judeca fapta în primă instantă, potrivit competentei după calitatea persoanei”, nu încalcă prevederile art. 16 si 20 din Constitutie si ale art. 1 din Protocolul nr. 12 la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. Astfel, este constitutională instituirea prin dispozitiile de lege criticate a unor reguli distincte privind competenta de a judeca în primă instantă infractiunile săvârsite, în functie de diferitele categorii de politisti care au calitatea de organe de cercetare ale politiei judiciare prevăzute de lege. De altfel, principiul egalitătii nu înseamnă uniformitate, asa încât, dacă la situatii egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situatii diferite, tratamentul juridic nu poate fi decât diferit.

II. În legătură cu art. 220 si 278 din Codul de procedură penală se sustine că încalcă prevederile art. 20 si 24 din Constitutie, raportat la art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, întrucât „permit infirmarea unei ordonante de neîncepere a urmăririi penale sau de scoatere de sub urmărire penală de către prim-procurorul parchetului din care face parte procurorul care a emis ordonanta, iar inculpatul nu beneficiază de un drept corespondent de a ataca în fata judecătorului un act de începere a urmăririi penale, de redeschidere a urmăririi penale ori de punere în miscare a actiunii penale”.

Examinând această sustinere, Curtea constată că asupra prevederilor art. 278 din Codul de procedură penală s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 540 din 7 decembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 15 din 5 ianuarie 2005, si prin Decizia nr. 301 din 9 iunie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 689 din 1 august 2005, în sensul respingerii acesteia. Cu acel prilej, Curtea a observat că nu pot fi retinute sustinerile privind contrarietatea dispozitiilor art. 278 din Codul de procedură penală cu cele ale Legii fundamentale si ale art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, pe motiv că acestea nu reglementează posibilitatea persoanei interesate de a ataca în fata instantei măsura luată ori actul efectuat de procuror ori în baza dispozitiilor acestuia, altul decât solutia de netrimitere în judecată.

Sub acest aspect, se observă că autorul exceptiei solicită, în realitate, completarea prevederilor de lege criticate, în sensul de a se permite atacarea la instantele judecătoresti nu doar a rezolutiilor si ordonantelor procurorului de netrimitere în judecată, ci si a „actelor de începere a urmăririi penale, de redeschidere a urmăririi penale ori de punere în miscare a actiunii penale”, ceea ce este contrar atât dispozitiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, în conformitate cu care, în exercitarea controlului, „Curtea Constitutională se pronuntă numai asupra constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”, cât si prevederilor constitutionale cuprinse în art. 61 alin. (1), potrivit cărora „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român si unica autoritate legiuitoare a tării”.

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi care să determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, considerentele deciziilor mai sus amintite îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

III. Cât priveste critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 249 din Codul penal, fată de art. 23 alin. (12) si art. 20 din Constitutie, raportat la dispozitiile art. 7 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, Curtea constată că acestea sunt în deplină concordantă cu regula potrivit căreia nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în conditiile si în temeiul legii.

Fată de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 27 alin. (3) din Legea nr. 218/2002 privind organizarea si functionarea Politiei Române, ale art. 220 si art. 278 din Codul de procedură penală si ale art. 249 din Codul penal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 16 octombrie 2007.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Florentina Geangu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETĂRII SI TINERETULUI

 

ORDIN

privind disciplinele si programele pentru examenul de bacalaureat – 2008

 

În baza prevederilor Legii învătământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 366/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul educatiei, cercetării si tineretului emite prezentul ordin.

Art. 1. - (1) Se aprobă Lista disciplinelor la care se sustine examenul de bacalaureat - 2008 pentru probele „D”, „E” si „F”, mentionate în Metodologia de organizare si desfăsurare a examenului de bacalaureat pentru sesiunile anului 2008. Lista este prezentată în anexa nr. 1*), care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Se aprobă Programele pentru disciplinele examenului de bacalaureat din sesiunile anului 2008, prezentate în anexa nr. 2*), care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Lista disciplinelor prezentată în anexa nr. 1 si programele prezentate în anexa nr. 2 sunt valabile pentru absolventii din anul 2008 ai învătământului liceal, forma de zi.

Art. 3. - Pentru absolventii învătământului liceal din anul 2008, forma de învătământ seral sau cu frecventă redusă, precum si pentru absolventii din seriile anterioare, lista disciplinelor si programele valabile pentru examenul de bacalaureat 2008 sunt cele aprobate prin Ordinul ministrului educatiei si cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele si programele pentru examenul de bacalaureat - 2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 si 748 bis, din 1 septembrie 2006, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 5. - Directia generală management învătământ preuniversitar, Directia generală învătământ în limbile minoritătilor s i relatia cu Parlamentul, Centrul National pentru Curriculum si Evaluare în Învătământul Preuniversitar, inspectoratele scolare judetene/al municipiului Bucuresti si conducerile unitătilor de învătământ vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

 

p. Ministrul educatiei, cercetării si tineretului,

Zvetlana Preoteasa,

secretar de stat

 

Bucuresti, 31 august 2007.

Nr. 1.870.


*) Anexele nr. 1 si 2 se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 bis în afara abonamentului, care se poate achizitiona de la Centrul pentru vânzări si relatii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII PUBLICE

 

ORDIN

privind nominalizarea spitalelor generale care asigură asistentă medicală de urgentă pentru adulti si copii, pe sectoarele municipiului Bucuresti

 

Având în vedere:

- prevederile Ordinului ministrului sănătătii publice nr. 1.501/2006 pentru aprobarea Criteriilor pe baza cărora se stabilesc salariile de bază pentru functiile de conducere care fac parte din comitetul director al spitalelor publice;

- Referatul Directiei generale organizare, resurse umane, dezvoltare profesională si salarizare nr. E.N. 11.208 din 31 octombrie 2007,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii Publice, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul sănătătii publice emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Se aprobă lista spitalelor generale care asigură asistentă medicală de urgentă pentru adulti si copii, pe sectoarele municipiului Bucuresti, conform anexei care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Unitătile sanitare mentionate în anexă asigură urgenta pentru sectoarele în care sunt amplasate, precum si pentru celelalte sectoare ale municipiului Bucuresti.

Art. 2. - Directiile din Ministerul Sănătătii Publice, Autoritatea de Sănătate Publică a Municipiului Bucuresti, precum si unitătile sanitare implicate vor duce la îndeplinire dispozitiile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătătii publice,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

 

Bucuresti, 5 noiembrie 2007.

Nr. 1.919.

 

ANEXĂ

 

LISTA

spitalelor generale care asigură asistentă medicală de urgentă pentru adulti si copii, pe sectoarele municipiului Bucuresti

 

Sectorul 1:

- Spitalul Clinic de Urgentă Bucuresti;

- Spitalul Clinic de Urgenă pentru Copii „Grigore Alexandrescu” Bucuresti.

Sectorul 2:

- Spitalul Clinic de Urgentă „Sf. Pantelimon” Bucuresti. Sectorul 4:

- Spitalul Clinic de Urgentă „Prof. Dr. Bagdasar-Arseni” Bucuresti;

- Spitalul Clinic de Urgentă „Sf. Ioan” Bucuresti;

- Spitalul Clinic de Urgenă pentru Copii „M.S. Curie” Bucuresti.

Sectorul 5:

- Spitalul Universitar de Urgentă Bucuresti.