MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 175 (XIX) - Nr. 811         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 28 noiembrie 2007

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 907 din 18 octombrie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 329 alin. 3 teza finală din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 980 din 6 noiembrie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 269 alin. (i) din Codul muncii

 

Decizia nr. 1.009 din 8 noiembrie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 din Codul comercial si art. 7201 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 1.015 din 8 noiembrie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 399 din Codul de procedură civilă

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.137/2.027/957. - Ordin al ministrului transporturilor, al ministrului economiei si finantelor si al ministrului muncii, familiei si egalitătii de sanse pentru aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli rectificat pe anul 2007 al Companiei Nationale de Radiocomunicatii Navale „RADIONAV” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor, care primeste sume de la bugetul de stat

 

1.138/2.026/959. - Ordin al ministrului transporturilor, al ministrului economiei si finantelor si al ministrului muncii, familiei si egalitătii de sanse pentru aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli rectificat pe anul 2007 al Societătii Nationale de Transport Feroviar de Marfă „C.F.R. Marfă” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor, monitorizată în baza prevederilor art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 134/2007 pentru aprobarea listei cuprinzând operatorii economici care se încadrează în prevederile art. 11 alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 79/2001 privind întărirea disciplinei economico-financiare si alte dispozitii cu caracter financiar

 

1.139/2.025/958. - Ordin al ministrului transporturilor, al ministrului economiei si finantelor si al ministrului muncii, familiei si egalitătii de sanse pentru aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli actualizat pe anul 2007 al Societătii Nationale de Transport Feroviar de Călători „C.F.R. Călători” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor, monitorizată în baza prevederilor art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 134/2007 pentru aprobarea listei cuprinzând operatorii economici care se încadrează în prevederile art. 11 alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 79/2001 privind întărirea disciplinei economico-financiare si alte dispozitii cu caracter financiar

 

2.600. - Ordin al ministrului educatiei, cercetării si tineretului privind aprobarea Programei pentru ocuparea posturilor didactice vacante în învătământul preuniversitar la Istoria si traditiile minoritătii maghiare

 

2.961/C.- Ordin al ministrului justitiei privind acordarea cetăteniei române unor persoane

 

ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

971. - Decizie privind retragerea, la cerere, a autorizatiei de functionare a Societătii Comerciale „TRIDENT BROKER ASIG - BROKER DE ASIGURARE” - S.A.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 907

din 18 octombrie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 329 alin. 3 teza finală

din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 329 alin. 3 teza finală din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată din oficiu de Tribunalul Bistrita-Năsăud - Sectia civilă în Dosarul nr. 3.891/112/2006 al aceleiasi instante.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca inadmisibilă, întrucât prevederile de lege criticate nu au legătură cu cauza aflată pe rolul instantei de judecată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 29 ianuarie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 3.891/112/2006, Tribunalul Bistrita Năsăud - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 329 alin. 3 teza finală din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată din oficiu de instanta de judecată.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că interpretarea si aplicarea unitară a legii de către Înalta Curte de Casatie si Justitie nu se realizează în cadrul unei proceduri de judecată, care presupune o dezbatere contradictorie în prezenta părtilor, astfel că instituirea caracterului obligatoriu al deciziilor acestei instante contravine art. 126 alin. (3) din Constitutie. În opinia autorului exceptiei, recursul în interesul legii are o valoare doar „doctrinară” si „academică”.

Referitor la încălcarea art. 21 din Constitutie, autorul exceptiei arată că accesul liber la justitie trebuie să fie unul efectiv, asa cum se prevede în art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale si asa cum este consacrat de jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului. Instituirea caracterului obligatoriu pentru instantă si implicit pentru justitiabil al unei interpretări în cadrul unei proceduri la care acesta nu are acces si împotriva căreia nu are nicio cale de atac face ca liberul acces la justitie să aibă „un caracter iluzoriu”. Pe de altă parte, nu este reglementată o procedură potrivit căreia Înalta Curte de Casatie si Justitie să poată reveni asupra unei interpretări date, asa cum Curtea Europeană a Drepturilor Omului si Curtea de Justitie a Comunitătilor Europene pot reveni asupra jurisprudentei lor.

În ce priveste încălcarea art. 124 alin. (3) din Constitutie, se arată că, în jurisprudenta sa, Curtea Europeană a Drepturilor

Omului a statuat că independenta judecătorilor se referă la independenta fată de Executiv, fără ca această independentă să excludă subordonarea fată de alti judecători, întrucât ea se referă la dezlegările date în căile de atac într-un anumit cadru procesual la care participă si părtile.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconsti -tutionalitate.

Guvernul apreciază exceptia ca neîntemeiată. În acest sens, arată că Înalta Curte de Casatie si Justitie, în considerarea rolului său de instan t ă supremă în ierarhia judiciară, a fost învestită prin Constituie cu asigurarea interpretării si aplicării unitare a legii de către celelalte instante de judecată. Astfel, textul de lege criticat nu face decât să transpună în fapt această competentă conferită de Constitutie, recursul în interesul legii constituind instrumentul cel mai eficace pentru a mentine unitatea jurisprudentei si a interveni atunci când instantele se abat de la interpretarea corectă a legii. Potrivit art. 329 din Codul de procedură civilă, în fata Înaltei Curtii de Casatie si Justitie nu este adusă spre solutionare o cauză propriu-zisă, ci aceasta este sesizată cu o chestiune de drept care a fost dezlegată diferit de instantele judecătoresti. În acest fel instanta supremă intervine pentru a da o corectă interpretare a legii, prevenind o practică judecătorească neunitară, ce ar conduce, pe de o parte, la subminarea autoritătii justitiei, iar pe de altă parte, la o gravă încălcare a principiului constitutional al egalitătii în drepturi. Mai mult, solutiile pronuntate de instanta supremă nu produc consecinte asupra situatiei juridice a părtilor aflate în proces, efectul lor fiind limitat la determinarea unei jurisprudente unitare cu privire la problemele de drept. În fapt, Înalta Curte de Casatie si Justitie nu face decât să traducă intentia legiuitorului, care este obligatorie pentru instante, în virtutea principiului constitutional potrivit căruia „Judecătorii sunt independenti si se supun numai legii.”

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constitutionale. Aceste prevederi care se referă la caracterul obligatoriu al solutiilor pronuntate de Sectiile Unite ale Înaltei Curti de Casatie si Justitie asupra chestiunilor de drept care au fost solutionate diferit de instantele judecătore s ti nu produc efecte asupra hotărârilor judecătoresti examinate i nici cu privire la situatia părtilor din acele procese, astfel că nu este încălcat liberul acces la justitie si nici dreptul părtilor la un proces echitabil si la solutionarea cauzei într-un termen rezonabil.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 329 alin. 3 teza finală, potrivit căruia „Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instante”.

Textele constitutionale considerate a fi încălcate sunt cele ale art. 21 privind accesul liber la justitie, ale art. 124 alin. (3) potrivit căruia „Judecătorii sunt independenti si se supun numai legii” si ale art. 126 alin. (3) care prevede că „Înalta Curte de Casatie si Justitie asigură interpretarea si aplicarea unitară a legii de către celelalte instante judecătoresti, potrivit competentei sale”.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine următoarele:

1. Complexitatea unor cauze poate conduce, uneori, la aplicări diferite ale legii în practica instantelor de judecată. Pentru a se elimina posibilele erori în calificarea juridică a unor situatii de fapt si pentru a se asigura aplicarea unitară a legii în practica tuturor instantelor de judecată, a fost creată de legiuitor institutia recursului în interesul legii, reglementată de art. 329 alin. 3 teza finală din Codul de procedură civilă.

Pentru realizarea acestui scop, Înalta Curte de Casatie si Justitie se pronuntă asupra chestiunilor de drept care au fost diferit solutionate de instantele judecătoresti. Potrivit alin. 3 teza finală a aceluiasi text, dezlegarea dată de instanta supremă acestor probleme de drept este obligatorie pentru instante.

Solutiile interpretative date în recursul în interesul legii, denumite „dezlegări în drept”, nu pot fi considerate izvor de drept, în sensul obisnuit al acestui concept. Institutia recursului în interesul legii conferă însă judecătorilor instanei supreme dreptul de a da o anumită interpretare, unificând astfel diferentele de interpretare si de aplicare a aceluiasi text de lege de către instantele inferioare. Asemenea solutii interpretative, constante si unitare, care nu privesc anumite părti si nici nu au efect asupra solutiilor anterior pronuntate, ce au intrat în puterea lucrului judecat, sunt invocate în doctrină ca „precedente judiciare”, fiind considerate de literatura juridică „izvoare secundare de drept” sau „izvoare interpretative”.

De altfel, si în cazul exercitării căilor de atac „dezlegările în drept” sunt obligatorii în situatia rejudecării fondului. Astfel, potrivit art. 304 pct. 9 din Codul de procedură civilă, casarea unei hotărâri în recurs se poate cere si în cazul în care aceasta a fost dată cu încălcarea sau aplicarea gresită a legii, iar potrivit art. 315 alin. 1 din acelasi cod, în caz de casare, hotărârile instantei de recurs asupra problemelor de drept dezlegate sunt obligatorii pentru judecătorii fondului. Această prevedere nu numai că nu aduce atingere principiului constitutional al înfăptuirii justitiei, ci, dimpotrivă, contribuie la realizarea sa.

Pe de altă parte, interpretarea cauzală a legilor este o operatiune ratională, utilizată de orice autoritate care aplică dreptul, în vederea aplicării si respectării legii, având ca scop clarificarea întelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare. Instantele judecătoresti interpretează legea, în mod necesar, în procesul solutionării cauzelor cu care au fost învestite. În acest sens, interpretarea este faza indispensabilă procesului de aplicare a legii. „Oricât de clar ar fi textul unei dispozitii legale - se arată într-o hotărâre a Curtii Europene a Drepturilor Omului (Cauza C.R. contra Regatului Unit, 1995) - în orice sistem juridic există, în mod inevitabil, un element de interpretare judiciară [...]”.

Pronuntându-se asupra unui recurs în interesul legii, Înalta Curte de Casatie si Justitie contribuie la asigurarea suprematiei

Constitutiei si a legilor, prin interpretarea si aplicarea unitară a acestora pe întreg teritoriul tării, fapt de natură să concretizeze un alt principiu fundamental, prevăzut în art. 16 alin. (1) din Constitutie, în conformitate cu care „Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări”. De aceea, este inadmisibil ca persoane aflate în situatii juridice egale să fie supuse unor reglementări legale diferite.

Textul de lege criticat este în deplină concordantă cu art. 126 alin. (1) din Constitutie, potrivit căruia „Justitia se realizează prin Înalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecătoresti stabilite de lege”. Înalta Curte de Casatie si Justitie are, printre altele, competenta, conferită de art. 329 din Codul de procedură civilă si de art. 18 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, de a asigura interpretarea si aplicarea unitară a legilor de către celelalte instante judecătoresti, potrivit competentei sale. Astfel, potrivit art. 25 din aceeasi lege, Sectiile Unite ale Înaltei Curti de Casatie si Justitie judecă recursurile în interesul legii.

Curtea Constitutională s-a pronuntat asupra caracterului constitutional al deciziilor Curtii Supreme de Justitie date în interesul interpretării si aplicării unitare a legii de către instantele judecătoresti, într-o cauză care privea reexaminarea practicii Curtii Supreme de Justitie. Astfel, prin Decizia nr. 528 din 2 decembrie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 26 februarie 1998, a respins exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 25 lit. d) si ale art. 31 din Legea Curtii Supreme de Justitie nr. 56/1993, statuând că: „Principiul supunerii judecătorului numai fată de lege, potrivit art. 123 alin. (2) din Constitutie, nu are si nu poate să aibă semnificatia aplicării diferite si chiar contradictorii a aceleiasi dispozitii legale, în functie exclusiv de subiectivitatea interpretării apartinând unor judecători diferiti. O asemenea conceptie ar duce la consacrarea, chiar pe temeiul independentei judecătorilor, a unor solutii ce ar putea reprezenta o încălcare a legii, ceea ce este inadmisibil, întrucât legea fiind aceeasi, aplicarea ei nu poate fi diferită, iar intima convingere a judecătorilor nu poate justifica o asemenea consecintă.” De asemenea, Curtea a considerat, prin aceeasi decizie, că „Asigurarea caracterului unitar al practicii judecătoresti este impusă si de principiul constitutional al egalitătii cetătenilor în fata legii si a autoritătilor publice, deci inclusiv a autoritătii judecătoresti, deoarece acest principiu ar fi grav afectat dacă în aplicarea uneia si a aceleiasi legi solutiile instantelor judecătoresti ar fi diferite si chiar contradictorii”.

Pentru identitate de ratiune, aceste considerente cu privire la institutia recursului în interesul legii îsi mentin valabilitatea si în cauza de fată.

2. Analizând actele si lucrările din dosarul instantei de judecată, Curtea constată că exceptia a fost ridicată într-o cauză în care obiectul litigiului îl constituie pretentii bănesti având ca temei legal prevederile art. 411 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autoritătii judecătoresti. De aceea, în temeiul dispozitiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, conform cărora „Curtea Constitutională decide asupra exceptiilor ridicate în fata instantelor judecătoresti sau de arbitraj comercial privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonantă în vigoare, care are legătură cu solutionarea cauzei în orice fază a litigiului si oricare ar fi obiectul acestuia”, dispozitii coroborate cu cele ale alin. (6) al aceluiasi articol („Dacă exceptia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanta respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curtii Constitutionale.”), exceptia de neconstitutionalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 329 alin. 3 teza finală din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată din oficiu de Tribunalul Bistrita-Năsăud - Sectia civilă în Dosarul nr. 3.891/112/2006 al aceleiasi instante.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 18 octombrie 2007.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Maria Bratu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 980

din 6 noiembrie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 269 alin. (1)

din Codul muncii

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 269 alin. (1) din Codul muncii, exceptie ridicată, din oficiu, de Tribunalul Mures - Sectia civilă în Dosarul nr. 1.933/102/2006.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca devenită inadmisibilă, întrucât, ulterior sesizării Curtii Constitutionale, dispozitia criticată a fost modificată în sensul criticilor formulate de autorul exceptiei.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin Încheierea din 15 martie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 1.933/102/2006, Tribunalul Mures - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 269 alin. (1) din Codul muncii, exceptie ridicată, din oficiu, de instantă.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate Tribunalul Mures - Sectia civilă arată că art. 269 alin. (1) din Codul muncii are caracter special si derogatoriu de la dreptul comun al răspunderii civile, motiv pentru care acest articol nu se poate completa cu normele de drept comun civil, astfel că apare ca inadmisibilă obligatia angajatorului de a răspunde pentru daunele morale cauzate angajatului.

Prin eliminarea art. 269 alin. (1) din Codul muncii va fi aplicabil dreptul comun civil contractual, în baza art. 295 alin. (1) din cod, asa cum acesta se aplica înainte de intrarea în vigoare a actualei reglementări, drept comun care anterior permitea angajarea răspunderii contractuale a angajatorului pentru daune morale, inclusiv pentru încălcarea de către acesta a clauzei contractuale de securitate, asa cum este cazul în spetă.

Textul de lege criticat încalcă prevederile constitutionale cuprinse în art. 22 alin. (1) privitor la dreptul la viată si la integritate fizică si psihică, întrucât aceste drepturi, precum si dreptul la ocrotirea sănătătii sunt prin excelentă drepturi subiective nepatrimoniale, a căror încălcare nu poate fi compensată decât prin plata unor daune morale. Atunci când aceste drepturi sunt cuprinse într-o clauză contractuală (precum clauza de securitate din contractul de muncă), încălcarea lor poate atrage doar răspunderea specială si derogatorie contractuală prevăzută de art. 269 din Codul muncii, iar nu si răspunderea pentru daune morale. Într-o atare împrejurare, drepturile mentionate nu sunt ocrotite patrimonial, ceea ce echivalează cu o restrângere nepermisă a dreptului la repararea integrală a prejudiciului suferit, deci cu încălcarea dreptului de proprietate asupra creantei constând în despăgubirile pentru daune morale.

Mai mult, reglementarea prevăzută de art. 269 din Codul muncii determină un tratament diferentiat, deci discriminatoriu, aplicabil persoanelor care se află în aceeasi situatie juridică generată de încălcarea clauzei de securitate, respectiv persoanele care au calitatea de salariati, fată de persoanele prejudiciate prin nesocotirea acestei clauze, de exemplu, beneficiarii contractului de transport de persoane, de organizare de spectacole, de servicii hoteliere etc., în cazul cărora legea nu înlătură aplicarea răspunderii contractuale pentru daune morale, ci, dimpotrivă, agravează această răspundere.

În consecintă, pentru eliminarea acestor încălcări ale Legii fundamentale, se impune încetarea efectelor prevederilor art. 269 alin. (1) din Codul muncii, prin admiterea exceptiei si constatarea neconstitutionalitătii textului de lege criticat.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Guvernul arată că prevederile Codului muncii nu reglementează răspunderea civilă delictuală pentru prejudicii morale, răspunderea în dreptul muncii fiind o răspundere în esentă contractuală, care nu poate viza acoperirea unor prejudicii morale. Cu toate acestea, în acord cu jurisprudenta Curtii Constitutionale, respectiv Decizia nr. 379 din 30 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 979 din 25 octombrie 2004, angajatul are posibilitatea de a solicita despăgubiri pentru eventualele prejudicii morale suferite din cauza angajatorului, în temeiul normelor dreptului comun referitoare la răspunderea civilă delictuală.

Avocatul Poporului apreciază exceptia de neconsti ­tutionalitate ca fiind neîntemeiată. În acest sens, invocă deciziile nr. 379 din 30 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 979 din 25 octombrie 2004, si nr. 721 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 962 din 30 noiembrie 2006, prin care Curtea Constitutională a statuat că reglementarea din Codul muncii nu exclude posibilitatea angajatului de a apela la normele de drept comun în materia răspunderii civile delictuale, atunci când a suferit un prejudiciu moral din culpa angajatorului.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 269 alin. (1) din Codul muncii, potrivit căruia „Angajatorul este obligat, în temeiul normelor si principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat în situatia în care acesta a suferit un prejudiciu material din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligatiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul.”

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate consideră că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile constitutionale cuprinse în art. 11 privitoare la dreptul international si dreptul intern, art. 16 alin. (1) care consacră egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internationale privind drepturile omului, art. 22 alin. (1) privitor la dreptul la viată si la integritate fizică si psihică, precum si ale art. 44 alin. (2) referitor la dreptul de proprietate privată. De asemenea, sunt invocate si prevederile art. 2 si 7 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că, ulterior sesizării sale, art. 269 alin. (1) din Codul muncii a fost modificat prin Legea nr. 237/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 497 din 25 iulie 2007. Potrivit noii reglementări, textul criticat are următorul continut: „Angajatorul este obligat, în temeiul normelor si principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat în situatia în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligatiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul.”

În consecintă, ca efect al adoptării noii reglementări, critica de neconstitutionalitate care viza imposibilitatea angajării răspunderii contractuale a angajatorului pentru daune morale a rămas fără obiect, legiuitorul reglementând expres obligatia acestuia de a-l despăgubi pe salariatul care a suferit un prejudiciu moral din culpa sa. Asa fiind, Curtea Constitutională constată că, în spetă, cauza de inadmisibilitate s-a ivit după data sesizării sale si, prin urmare, exceptia urmează a fi respisă ca devenită inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca devenită inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 269 alin. 1 din Codul muncii, exceptie ridicată, din oficiu, de Tribunalul Mures - Sectia civilă în Dosarul nr. 1.933/102/2006. Definitivă si general obligatorie. Pronuntată în sedinta publică din data de 6 noiembrie 2007.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.009 din 8 noiembrie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 din Codul comercial si art. 7201

din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent-sef

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 din Codul comercial si ale art. 7201 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Georgeta Felicia But si Ecaterina Luchian în dosarele nr. 21.666/301/2005 si nr. 21.659/301/2005 ale Judecătoriei Sectorului 3 Bucuresti si de Societatea Comercială „Aktron” - S.R.L. din Bucuresti în Dosarul nr. 286/4/2007 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucuresti.

La apelul nominal se prezintă mandatarul Mihai Cucu Dogaru, asistat de avocatul Mugur-Jak Caracas, pentru autorii exceptiei Georgeta Felicia But si Ecaterina Luchian, si avocatul Mihai Denis Buzatu, pentru partea Societatea Comercială „Universal Coop” - S.A. din Bucuresti. Lipsesc autorul exceptiei, Societatea Comercială „Aktron” - S.R.L. din Bucuresti, si părtile Societatea Comercială „C.E.C.” - S.A. si statul român, prin Ministerul Finantelor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate în dosarele nr. 1.168D/2007, nr. 1.169D/2007 si nr. 1.223D/2007, pune în discutie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Părtile prezente nu se opun conexării dosarelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1.169D/2007 si nr. 1.223D/2007 la Dosarul nr. 1.168D/2007, care este primul înregistrat.

Cauza este în stare de judecată.

Avocatul autorilor exceptiei prezenti solicită admiterea exceptiei de neconstitutionalitate, deoarece textul de lege criticat restrictionează accesul la justitie si produce o discriminare de mijloace în cauzele comerciale în care părti sunt persoane fizice, necomercianti, prin impunerea obligatiei de a efectua procedura prealabilă a concilierii în sarcina acestora. În acest sens, depune concluzii scrise la dosare.

Avocatul părtii prezente solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată, sens în care se referă la jurisprudenta Curtii Constitutionale. În spetă, consideră că exceptia de neconstitutionalitate a fost formulată în mod abuziv, cu scop sicanator, în vederea tergiversării solutionării cauzei.

Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale, pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, retine următoarele:

Prin încheierile din 14 februarie 2006, pronuntate în dosarele nr. 21.666/301/2005 si nr. 21.659/301/2005, Judecătoria Sectorului 3 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7201 din Codul de procedură civilă. Exceptia a fost ridicată de Georgeta Felicia But si Ecaterina Luchian, prin mandatarul Mihai Cucu Dogaru, în cauze civile având ca obiect pretentii.

Prin Încheierea din 25 iunie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 286/4/2007, Judecătoria Sectorului 4 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 din Codul comercial si art. 7201 din Codul de procedură civilă. Exceptia a fost ridicată de Societatea Comercială „Aktron” - S.R.L. din Bucuresti într-o cauză civilă având ca obiect pretentii.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că textul de lege criticat - prin impunerea obligatiei persoanei fizice necomerciant de a efectua procedura prealabilă a concilierii în cauzele comerciale în care cealaltă parte este persoană juridică comerciant - încalcă prevederile constitutionale ale art. 15 alin. (1) referitoare la universalitatea drepturilor, libertătilor si îndatoririlor fundamentale, ale art. 16 alin. (1) care consacră egalitatea în fata legii, ale art. 21 alin. (1)-(3) privitoare la accesul liber la justitie, ale art. 24 referitoare la dreptul la apărare, ale art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti, precum si prevederile art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil.

Judecătoria Sectorului 3 Bucuresti apreciază că prevederile art. 7201 din Codul de procedură civilă nu contravin dispozitiilor constitutionale invocate de către autorul exceptiei, având în vedere că, prin instituirea procedurii prealabile a concilierii, „legiuitorul a urmărit să transpună în practică principiul celeritătii solutionării litigiilor dintre părti, mai pregnant în materie comercială, si să degreveze activitatea instantelor de judecată. Astfel, rolul normei procedurale criticate este acela de a reglementa o procedură extrajudiciară care să ofere părtilor posibilitatea de a se întelege asupra eventualelor pretentii ale reclamantului, fără implicarea autoritătii judecătoresti competente.”

Judecătoria Sectorului 4 Bucuresti apreciază că exceptia de neconstitutionalitate invocată este neîntemeiată. Arată că, potrivit dispozitiilor art. 126 alin. (2) din Constitutie, stabilirea regulilor de desfăsurare a procesului în fata instantelor judecătoresti este de competenta exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedură. Astfel, legiuitorul a urmărit să transpună în practică principiul celeritătii solutionării litigiilor dintre părti, mai pregnant în materie comercială. De asemenea, arată că art. 46 din Codul comercial si art. 7201 din Codul de procedură civilă nu consacră o fortă probantă absolută înscrisului întocmit în urma procedurii concilierii, acesta urmând a fi analizat în contextul întregului material probator ce se administrează în cursul procesului. Pe de altă parte, în virtutea principiului dreptului la apărare, consacrat de art. 24 din Constitutie, nimic nu împiedică părtile să desfăsoare procedura de conciliere în prezenta avocatilor lor.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciază critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7201 din Codul de procedură civilă ca fiind neîntemeiată. În acest sens, invocă Decizia Curtii Constitutionale nr. 335 din 16 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 955 din 19 octombrie 2004.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile art. 7201 din Codul de procedură civilă sunt constitutionale. În acest sens, arată că dispozitiile de lege criticate nu aduc atingere sub niciun aspect prevederilor constitutionale ale art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (1)-(3), art. 24 si art. 53 sau prevederilor art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. De asemenea, apreciază că dispozitiile art. 15 din Constitutie nu au incidentă în cauză.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosare, sustinerile autorilor exceptiei prezenti si ale părtilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 46 din Codul comercial si ale art. 7201 din Codul de procedură civilă, având următorul cuprins:

- Art. 46 din Codul comercial: „Obligatiunile comerciale si liberatiunile se probează: Cu acte autentice; Cu acte sub semnătura privată; Cu facturi acceptate; Prin corespondentă; Prin telegrame; Cu registrele părtilor; Cu martori, de câte ori autoritatea judecătorească ar crede că trebuie să admită proba testimonială si aceasta chiar în cazurile prevăzute de art. 1191 din Codul civil; În fine, prin orice alte mijloace de probă admise de legea civilă.”;

- Art. 7201 din Codul de procedură civilă: „În procesele si cererile în materie comercială evaluabile în bani, înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, reclamantul va încerca solutionarea litigiului prin conciliere directă cu cealaltă parte.

În scopul arătat la alin. 1, reclamantul va convoca partea adversă, comunicându-i în scris pretentiile sale si temeiul lor legal, precum si toate actele doveditoare pe care se sprijină acestea. Convocarea se va face prin scrisoare recomandată cu dovadă de primire, prin telegramă, telex, fax sau orice alt mijloc de comunicare care asigură transmiterea textului actului si confirmarea primirii acestuia. Convocarea se poate face si prin înmânarea înscrisurilor sub semnătură de primire.

Data convocării pentru conciliere nu se va fixa mai devreme de 15 zile de la data primirii actelor comunicate potrivit alin. 2.

Rezultatul concilierii se va consemna într-un înscris cu arătarea pretentiilor reciproce referitoare la obiectul litigiului si a punctului de vedere al fiecărei părti.

Înscrisul despre rezultatul concilierii ori, în cazul în care pârâtul nu a dat curs convocării prevăzute la alin. 2, dovada că de la data primirii acestei convocări au trecut 30 de zile se anexează la cererea de chemare în judecată.”

În sustinerea neconstitutionalitătii acestor texte de lege, autorii exceptiei invocă încălcarea prevederilor constitutionale ale art. 15 alin. (1) referitoare la universalitatea drepturilor, libertătilor si îndatoririlor fundamentale, ale art. 16 alin. (1) care consacră egalitatea în fata legii, ale art. 21 alin. (1)-(3) privitoare la accesul liber la justitie, ale art. 24 referitoare la dreptul la apărare si ale art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti, precum si a prevederilor art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că art. 46 din Codul comercial prevede mijloacele de probă în materie comercială, printre care se numără si înscrisurile sub semnătură privată, iar art. 7201 din Codul de procedură civilă reglementează procedura prealabilă de conciliere.

Consemnarea rezultatului concilierii, în baza art. 7201 alin. 4 din Codul de procedură civilă, într-un înscris, cu arătarea pretentiilor reciproce referitoare la obiectul litigiului si a punctului de vedere al fiecărei părti, înscris care, potrivit art. 7201 alin. 5 din Codul de procedură civilă, se anexează la cererea de chemare în judecată si constituie mijloc de probă, în baza art. 46 din Codul comercial, constituie o consecintă absolut firească a reglementării procedurii prealabile de conciliere si nu reprezintă nicidecum o încălcare sau o restrângere a exercitiului dreptului la apărare, în acceptiunea prohibită de prevederile constitutionale si conventionale de referintă. Într-adevăr, art. 46 din Codul comercial si art. 7201 alin. 4 si 5 din Codul de procedură civilă nu consacră o fortă probantă absolută înscrisului întocmit în urma procedurii concilierii, acesta urmând a fi analizat în contextul întregului material probator ce se administrează în cursul procesului. Pe de altă parte, în virtutea principiului dreptului la apărare, consacrat de art. 24 din Constitutie, nimic nu împiedică părtile să desfăsoare procedura de conciliere în prezenta avocatilor lor.

Curtea observă că asupra constitutionalitătii dispozitiilor art. 7201 din Codul de procedură civilă s-a mai pronuntat prin numeroase decizii, prin raportare la aceleasi prevederi constitutionale. Astfel, prin Decizia nr. 559 din 7 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 15 august 2007, Curtea a statuat că prin instituirea procedurii prealabile de conciliere legiuitorul a urmărit să transpună în practică principiul celeritătii solutionării litigiilor dintre părti - mai pregnant în materie comercială - si să degreveze activitatea instantelor de judecată. Rolul normei procedurale criticate este acela de a reglementa o procedură extrajudiciară care să ofere părtilor posibilitatea de a se întelege asupra eventualelor pretentii ale reclamantului, fără implicarea autoritătii judecătoresti competente. Fată de aceste ratiuni majore, conditionarea sesizării instantei de parcurgerea procedurii de conciliere cu partea potrivnică nu poate fi calificată ca o îngrădire a accesului liber la justitie, în acceptiunea prohibită de prevederile constitutionale de referintă, atâta vreme cât partea interesată poate sesiza instanta judecătorească cu cererea de chemare în judecată. Pentru considerentele arătate, Curtea a constatat că dispozi t iile art. 7201 din Codul de procedură civilă sunt în concordană cu prevederile constitutionale privind egalitatea cetătenilor în fata legii, accesul liber la justitie, dreptul la apărare sau cu cele referitoare la restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti, precum si cu reglementările internationale cuprinse în art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, privind dreptul persoanei la un proces echitabil, judecat într-un termen rezonabil.

Întrucât în cauza de fată nu au intervenit elemente noi, de natură să determine modificarea jurisprudentei Curtii, atât solutia pronuntată prin decizia mentionată, cât si argumentele care au stat la baza acesteia îsi mentin valabilitatea.

Cât priveste criticile privind imprecizia prevederilor legale ce fac obiectul exceptiei, care, în opinia unora dintre autorii excep t iei, determină interpretări si solutii eronate din partea instanelor judecătoresti, acestea nu intră în competenta de solutionare a Curtii, întrucât, potrivit dispozitiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constitutională se pronuntă numai asupra constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost

sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”. Prin urmare, Curtea Constitutională nu se poate pronunta cu privire la o eventuală redactare defectuoasă a textului de lege criticat si nici nu poate face propuneri de lege ferenda.

Pe de altă parte, motivarea exceptiei de neconstitutionalitate prin referire la aspecte ce tin de situatia de fapt din dosarul instantei de fond, în sensul că unul dintre autorii exceptiei a fost santajat să semneze procesul-verbal de conciliere, excedează atributiilor Curtii în materia controlului de constitutionalitate.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 din Codul comercial si art. 7201 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Georgeta Felicia But si Ecaterina Luchian în dosarele nr. 21.666/301/2005 si nr. 21.659/301/2005 ale Judecătoriei Sectorului 3 Bucuresti si de Societatea Comercială „Aktron” - S.R.L. din Bucuresti în Dosarul nr. 286/4/2007 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucuresti.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 8 noiembrie 2007.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof.univ.dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent-sef,

Doina Suliman

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.015 din 8 noiembrie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 399

din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent-sef

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 399 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Romeo Impex Com” - S.R.L. din Râmnicu Vâlcea în Dosarul nr. 2.024/288/2006 al Judecătoriei Râmnicu Vâlcea si de Liviu Crisan în Dosarul nr. 2.000/211/2007 al Judecătoriei Cluj-Napoca.

La apelul nominal lipsesc autorii exceptiei si celelalte părti, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate în dosarele nr. 1.213D/2007 si nr. 1.215D/2007, pune în discutie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 1.215D/2007 la Dosarul nr. 1.213D/2007, care este primul înregistrat.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale, pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, retine următoarele: Prin Încheierea din 28 mai 2007, pronuntată în Dosarul nr. 2.024/288/2006, Judecătoria Râmnicu Vâlcea a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 399 din Codul de procedură civilă.

Exceptia a fost ridicată de Societatea Comercială „Romeo Impex Com” - S.R.L. din Râmnicu Vâlcea cu ocazia solutionării unei contestatii la executare.

Prin Încheierea din 7 mai 2007, pronuntată în Dosarul nr. 2.000/211/2007, Judecătoria Cluj-Napoca - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 399 alin. 3 din Codul de procedură civilă. Exceptia a fost ridicată de Liviu Crisan într-o cauză civilă având ca obiect contestatia la executare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că dispozitiile de lege criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 1 alin. (3) referitoare la statul român art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justitie, ale art. 123 alin. (1) referitoare la numirea prefectului de către Guvern si ale art. 124 alin. (1) privind înfăptuirea justitiei. De asemenea, autorii mai invocă si încălcarea prevederilor art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil.

Judecătoria Râmnicu Vâlcea aprează exceptia de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată. ci n opinia instantei, art. 399 din Codul de procedură civilă nu contine nicio prevedere prin care s-ar aduce atingere principiului autoritătii de lucru judecat, respectiv stabilitătii hotărârilor judecătoresti.

Judecătoria Cluj-Napoca - Sectia civilă apreciază exceptia de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată. Face referire, în acest sens, la Decizia nr. 454/2003, prin care Curtea Constitutională a statuat că prevederile art. 399 alin. 3 din Codul de procedură civilă sunt constitutionale.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 399 din Codul de procedură civilă este neîntemeiată. În acest sens, arată că dispozitiile criticate sunt norme de procedură a căror stabilire intră în competenta exclusivă a legiuitorului, potrivit art. 126 alin. (2) din Constitutie.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile criticate sunt constitutionale, întrucât nu contin norme contrare prevederilor constitutionale potrivit cărora justitia se înfăptuieste în numele legii. Face referire la deciziile nr. 935/2006, nr. 32/2007, nr. 87/2007 si nr. 308/2007, prin care Curtea Constitutională a statuat că prevederile art. 399 din Codul de procedură civilă sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 399 din Codul de procedură civilă, având următorul cuprins: „Împotriva executării silite, precum si împotriva oricărui act de executare se poate face contestatie de către cei interesati sau vătămati prin executare. De asemenea, dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută de art. 2811, se poate face contestatie si în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la întelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum si în cazul în care organul de executare refuză să înceapă executarea silită ori să îndeplinească un act de executare în conditiile prevăzute de lege.

Nerespectarea dispozitiilor privitoare la executarea silită însăsi sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sanctiunea anulării actului nelegal.

De asemenea, după ce a început executarea silită, cei interesati sau vătămati pot cere, pe calea contestatiei la executare, si anularea încheierii prin care s-a dispus învestirea cu formulă executorie, dată fără îndeplinirea conditiilor legale.

În cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instantă judecătorească, se pot invoca în contestatia la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac.”

În sustinerea neconstitu t ionalitătii acestui text de lege autorii exceptiei sustin că dispoziiile criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 1 alin. (3) referitoare la statul român, art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justitie, art. 123 alin. (1) referitoare la numirea prefectului de către Guvern si ale art. 124 alin. (1) privind înfăptuirea justitiei. De asemenea, autorii mai invocă si încălcarea prevederilor art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea re t ine că reglementarea contestatiei la executare prin dispoziiile art. 399 din Codul de procedură civilă este destinată să înlăture neregularitătile comise cu prilejul executării silite sau să ofere lămuriri cu privire la întelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu ce urmează să fie valorificat.

În cadrul solutionării contestatiei, instanta nu poate examina împrejurări ce vizează fondul cauzei si care sunt de natură să repună în discutie hotărâri ce emană de la organe cu activitate jurisdictională, în fata cărora au avut loc dezbateri contradictorii, părtile având posibilitatea, cu acel prilej, de a invoca apărările de fond necesare.

O solutie contrară, sub acest aspect, ar nesocoti principiul autoritătii de lucru judecat, pretins a fi încălcat prin prevederile art. 399 din Codul de procedură civilă.

Totodată, Curtea observă că hotărârea judecătorească ce constituie titlu executoriu se pronuntă în urma unui proces ce se desfăsoară cu respectarea tuturor garantiilor si principiilor despre care se pretinde a fi încălcate prin dispozitiile criticate.

Asupra criticii având ca obiect dispozitiile art. 399 alin. 3 din Codul de procedură civilă Curtea Constitutională s-a pronuntat în mai multe rânduri, de exemplu, prin Decizia nr. 454/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 926 din 23 decembrie 2003, sau prin Decizia nr. 935/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2007, respingând exceptia de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată.

În fine, critica referitoare la înfrângerea art. 123 alin. (1) din Constitutie nu are nicio semnificatie pentru solutionarea acestei exceptii de neconstitutionalitate.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 399 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Romeo Impex Com” - S.R.L. din Râmnicu Vâlcea în Dosarul nr. 2.024/288/2006 al Judecătoriei Râmnicu Vâlcea si de Liviu Crisan în Dosarul nr. 2.000/211/2007 al Judecătoriei Cluj-Napoca.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 8 noiembrie 2007.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent-sef,

Doina Suliman

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL

TRANSPORTURILOR

Nr. 1.137 din 2 noiembrie 2007

MINISTERUL ECONOMIEI

SI FINANTELOR

Nr. 2.027 din 14 noiembrie 2007

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI

SI EGALITĂTII DE SANSE

Nr. 957 din 7 noiembrie 2007

 

ORDIN

pentru aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli rectificat pe anul 2007 al Companiei Nationale de Radiocomunicatii Navale „RADIONAV” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor, care primeste sume de la bugetul de stat

 

În temeiul prevederilor art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 1/2007 pentru aprobarea bugetelor de venituri si cheltuieli ale unitătilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, precum si a autoritătilor publice centrale, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 176/2007, cu modificările ulterioare, ale Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 88/2007 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2007, ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 367/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările si completările ulterioare, ale art. 11 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 386/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Economiei si Finantelor, cu modificările si completările ulterioare, si ale art. 14 din Hotărârea Guvernului nr. 381/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Muncii, Familiei si Egalitătii de Sanse,

ministrul transporturilor, ministrul economiei si finantelor si ministrul muncii, familiei si egalitătii de sanse emit următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă bugetul de venituri si cheltuieli rectificat pe anul 2007 al Companiei Nationale de Radiocomunicatii Navale „RADIONAV” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor, care primeste sume de la bugetul de stat, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - (1) Cheltuielile totale aferente veniturilor totale înscrise în bugetul de venituri si cheltuieli reprezintă limite maxime care nu pot fi depăsite decât în cazuri justificate si numai cu aprobarea ministerelor avizatoare, la propunerea Ministerului Transporturilor.

(2) În cazul în care în executie se înregistrează depăsiri sau nerealizări ale veniturilor totale aprobate, Compania Natională de Radiocomunicatii Navale „RADIONAV” - S.A. poate efectua cheltuieli totale proportional cu gradul de realizare a veniturilor totale.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului, al ministrului finantelor publice si al ministrului muncii, solidaritătii sociale si familiei nr. 300/295/136/2007 pentru aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli rectificat pe anul 2007 al Companiei Nationale de Radiocomunicatii Navale „RADIONAV” - S.A. de sub autoritatea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, care primeste sume de la bugetul de stat, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 5 martie 2007, se abrogă.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 5. - Compania Natională de Radiocomunicatii „RADIONAV” - S.A. va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

 

p. Ministrul transporturilor,

Radian Doru Tufă

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

Ministrul muncii, familiei

si egalitătii de sanse,

Paul Păcuraru

 

ANEXĂ*)

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

COMPANIA NATIONALĂ DE RADIOCOMUNICATII NAVALE „RADIONAV” - S.A.

 

BUGETUL DE VENITURI SI CHELTUIELI RECTIFICAT PE ANUL 2007

 

- mii lei -

 

 

INDICATOR

Nr. rd.

BVC 2007 aprobat

BVC 2007 rectificat

Diferente

%

0

1

2

3

4

5

6=5-4

7=5/4

I

VENITURI TOTALE (rd. 2+10+15)

1

3.743,00

3.743,00

0,00

100,00

 

1

Venituri din exploatare -total, din care:

2

3.723,00

3.723,00

0,00

100,00

 

 

a) productia vândută

3

455,00

455,00

 

 

 

 

b) venituri din vânzarea mărfurilor

4

 

 

 

 

 

0

1

2

3

4

5

6=5-4

7=5/4

 

 

c) venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri, din care:

5

2.600,00

2.600,00

0,00

100,00

 

 

- subventii, cf.prev legale în vigoare

5a

2.600,00

2.600,00

0,00

100,00

 

 

- transferuri, cf.prevederi legale în vigoare

5b

 

 

 

 

 

 

d) productia imobilizată

6

 

 

 

 

 

 

e) alte venituri din exploatare, din care:

7

668,00

668,00

0,00

100,00

 

 

- venituri din subventii de exploatare aferente altor venituri

8

 

 

 

 

 

 

- alte venituri din exploatare

9

668,00

668,00

0,00

100,00

 

2

Venituri financiare - total, din care:

10

20,00

20,00

0,00

100,00

 

 

a) venituri din interese de participare

11

 

 

 

 

 

 

b) venituri din alte investitii financiare si creante care fac parte din activele imobilizate

12

 

 

 

 

 

 

c) venituri din dobânzi

13

5,00

5,00

 

 

 

 

d) alte venituri financiare

14

15,00

15,00

 

 

 

3

Venituri extraordinare

15

 

 

 

 

II

CHELTUIELI TOTALE (rd.17+40+43)

16

3.738,00

3.738,00

0,00

100,00

 

1

Cheltuieli de exploatare -total, din care:

17

3.553,00

3.553,00

0,00

100,00

 

 

a) cheltuieli materiale

18

200,00

200,00

 

 

 

 

b) alte cheltuieli din afară (cu energia si apa)

19

50,00

50,00

0,00

100,00

 

 

c) cheltuieli privind mărfurile

20

 

 

 

 

 

 

d) cheltuieli cu personalul, din care:

21

2.209,69

2.209,69

0,00

100,00

 

 

- salarii

22

1.595,32

1.595,32

 

 

 

 

- cheltuieli cu asigurările si protectia socială, din care:

23

424,97

424,97

0,00

100,00

 

 

- cheltuieli privind contributia la asigurări sociale

24

297,36

297,36

0,00

100,00

 

 

- cheltuieli privind contributia la asigurări pt. somaj

25

31,90

31,90

0,00

100,00

 

 

- cheltuieli privind contributia la asigurări sociale de sănătate

26

95,71

95,71

0,00

100,00

 

 

- alte cheltuieli cu personalul, din care:

27

189,40

189,40

0,00

100,00

 

 

- fonduri speciale aferente fondului de salarii, din care:

28

48,00

48,00

0,00

100,00

 

 

- cheltuieli sociale 2 %, din care:

28a

31,90

31,90

0,00

100,00

 

 

- tichete de cre (cf art. 3 din L. 193/2006)

28a1

 

 

 

 

 

0

1

2

3

4

5

6=5-4

7=5/4

 

 

- tichete cadou pentru eh. sociale (cf. art. 2 din L 193/2006)

28b

 

 

 

 

 

 

- fd. accidente de muncă si boii profesionale

28c

12,12

12,12

0,00

100,00

 

 

- fd. garantare creante salariati

28d

3,98

3,98

0,00

100,00

 

 

- tichete de masă

29

141,40

141,40

 

 

 

 

e) ajustarea valorii imobilizărilor corporale si necorporale

30

 

 

 

 

 

 

f) ajustarea valorii activelor circulante

31

 

 

 

 

 

 

g) alte cheltuieli de exploatare, din care:

32

1.093,31

1.093,31

0,00

100,00

 

 

- cheltuieli cu prestatiile din afara societătii, din

33

627,12

627,12

0,00

100,00

 

 

- cheltuieli de protocol, din care:

34

 

 

 

 

 

 

- tichete cadou pentru protocol (cf. art. 2 din L 193/2006)

34a

 

 

 

 

 

 

- cheltuieli de reclamă si publicitate, din care:

35

0,20

0,20

0,00

100,00

 

 

- tichete cadou pentru eh. de reclamă si publicitate (cf. art. 2 din L 193/2006)

35a

 

 

 

 

 

 

- tichete cadou pentru campanii de marketing, studiul pietiei, promovarea pe piete existente sau noi (cf. art. 2 dini 193/2006)

35b

 

 

 

 

 

 

- cheltuieli cu sponsorizarea

36

 

 

 

 

 

 

- alte cheltuieli, din care:

37

466,19

466,19

 

 

 

 

- taxa pt. activitatea de exploatare a resurselor minerale

38

 

 

 

 

 

 

- redeventa din concesionarea bunurilor publice

39

 

 

 

 

 

2

Cheltuieli financiare -total, din care:

40

185,00

185,00

0,00

100,00

 

 

- cheltuieli privind dobânzile

41

5,00

5,00

0,00

100,00

 

 

- alte cheltuieli financiare

42

180,00

180,00

 

 

 

3

Cheltuieli extraordinare

43

 

 

 

 

III

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

44

5,00

5,00

0,00

100,00

IV

ALTE CHELTUIELI DEDUCTIBILE STABILITE POTRIVIT LEGII, din

45

0,25

0,25

0,00

100,00

 

 

- fond de rezervă

46

0,25

0,25

 

 

V

ACOPERIREA PIERDERILOR DIN ANII PRECEDENTI

47

 

 

 

 

VI

IMPOZIT PE PROFIT

48

0,76

0,76

 

 

 

0

1

2

3

4

5

6=5-4

7=5/4

VII

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

49

4,24

4,24

0,00

100,00

 

1

Rezerve legale

50

0,25

0,25

 

 

 

2

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenti

51

3,99

3,99

0,00

100,00

 

3

Alte rezerve reprezentând facilităti fiscale prevăzute de lege

52

 

 

 

 

 

4

Constituirea surselor proprii de finantare pentru proiectele cofinantate din împrumuturi externe, precum si pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plătii dobânzilor, comisioanelor si altor costuri aferente acestor împrumuturi externe

53

 

 

 

 

 

5

Alte repartizări prevăzute de lege

54

 

 

 

 

 

6

Participarea salariatilor la profit în limita a 10 % din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exercitiul financiar de referintă

55

0,39

0,39

0,00

100,00

 

7

Minim 50 % vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome, ori dividende în cazul

societătilor/companiilor nationale si societătilor cu capital integral sau majoritar de stat

56

2,00

2,00

0,00

100,00

 

8

Profitul nerepartizat pe destinatiile prevăzute la pct.1-7 se repartizează la alte rezerve si constituie sursa proprie de finantare

57

1,60

1,60

0,00

100,00

VIII

SURSE DE FINANTARE A INVESTITIILOR, din care:

58

450,00

455,00

5,00

101,11

 

1

Surse proprii

59

400,00

400,00

 

 

 

2

Alocatii de la buget

60

50,00

55,00

 

 

 

3

Credite bancare

61

 

 

 

 

 

 

- interne

62

 

 

 

 

 

 

- externe

63

 

 

 

 

 

0

1

2

3

4

5

6=5-4

7=5/4

1 4

Alte surse

64

 

 

 

 

IX

CHELTUIELI PENTRU INVESTITII, din care:

65

450,00

455,00

5,00

101,11

 

1

Investitii, inclusiv investitii în curs la finele anului

66

450,00

455,00

5,00

101,11

 

2

Rambursări de rate aferente creditelor pentru investitii

67

 

 

 

 

 

 

- interne

68

 

 

 

 

 

 

- externe

69

 

 

 

 

X

REZERVE, din care:

70

 

 

 

 

 

1

Rezerve legale

71

 

 

 

 

 

2

Rezerve statutare

72

 

 

 

 

 

3

Alte rezerve

73

 

 

 

 

XI

DATE DE FUNDAMENTARE

74

 

 

 

 

 

1

Venituri totale

75

3.743,00

3.743,00

 

 

 

2

Cheltuieli aferente veniturilor totale

76

3.738,00

3.738,00

0,00

100,00

 

3

Nr. prognozat de personal la finele anului

77

75

75

0,00

100,00

 

4

Nr. mediu de personal total

78

75

75

0,00

100,00

 

5

Fond de salarii, din care:

79

1.595,32

1.595,32

 

 

 

 

a) fondul de salarii aferent posturilor blocate

80

 

 

 

 

 

 

b) fond de salarii aferent conducătorului operatorului economic, potrivit art. 7(1) din OUG nr.79/2001,din care:

81

118,80

118,80

0,00

100,00

 

 

- sporuri, adaosuri, premii si alte drepturi de natură salarială, potrivit art.7(2) din OUG nr. 79/2001

82

38,00

38,00

0,00

100,00

 

 

- premiul anual, potrivit art.7 (4) din OUG nr. 79/2001

83

34,00

34,00

0,00

100,00

 

 

c) fond de salarii aferent personalului angajat pe bază de contract individual de muncă cu durată nelimitată de timp

84

1.312,52

1.312,52

0,00

100,00

 

 

d) fond de salarii aferent personalului angajat pe bază de contract individual de muncă cu durată limitată de timp

85

 

 

 

 

 

 

e) alte cheltuieli cu personalul

86

164,00

164,00

0,00

100,00

 

6

Câstigul mediu lunar pe salariat

87

1.478,06

1.478,06

0,00

100,00

 

7

Productivitatea muncii pe total personal mediu (mii lei/persoană) - în preturi curente

88

 

 

 

 

 

0

1

2

3

4

5

6=5-4

7=5/4

 

8

Productivitatea muncii pe total personal mediu (mii lei/persoană) - în preturi comparabile

89

 

 

 

 

 

9

Productivitatea muncii în unităti fizice pe total personal mediu (unităti fizice/persoană)

90

40.384,00

40.384,00

0,00

100,00

 

10

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale [(cheltuieli totale/venituri totale) x 10001

91

998,66

998,66

0,00

100,00

 

11

Plăti restante - total

92

543,00

543,00

 

 

 

 

- preturi curente

93

543,00

543,00

 

 

 

 

- preturi comparabile (rd. 93 x indicele de crestere al preturilor prognozat)

94

 

 

 

 

 

12

Creante restante - total

95

216,00

216,00

 

 

 

 

- preturi curente

96

216,00

216,00

 

 

 

 

- preturi comparabile (rd. 96 x indicele de crestere al preturilor prognozat)

97

 

 

 

 

 

Indicator fizic = nr. cuvinte transmise si receptionate

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

Nr. 1.138 din 21 noiembrie 2007

MINISTERUL ECONOMIEI

SI FINANTELOR

Nr. 2.026 din 14 noiembrie 2007

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI

SI EGALITĂTII DE SANSE

Nr. 959 din 7 noiembrie 2007

 

ORDIN

pentru aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli rectificat pe anul 2007 al Societătii Nationale de Transport Feroviar de Marfă „C.F.R. Marfă” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor, monitorizată în baza prevederilor art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 134/2007 pentru aprobarea listei cuprinzând operatorii economici care se încadrează în prevederile art. 11 alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 79/2001 privind întărirea disciplinei economico-financiare si alte dispozitii cu caracter financiar

 

În temeiul prevederilor art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 1/2007 pentru aprobarea bugetelor de venituri si cheltuieli ale unitătilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, precum si a autoritătilor publice centrale, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 176/2007, cu modificările ulterioare, ale Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 88/2007 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2007, ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 367/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările ulterioare, ale art. 11 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 386/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Economiei si Finantelor, cu modificările si completările ulterioare, si ale Hotărârii Guvernului nr. 381/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Muncii, Familiei si Egalitătii de Sanse,

ministrul transporturilor, ministrul economiei si finantelor si ministrul muncii, familiei si egalitătii de sanse emit următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă bugetul de venituri si cheltuieli rectificat pe anul 2007 al Societătii Nationale de Transport Feroviar de Marfă „C.F.R. Marfă” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor, monitorizată în baza prevederilor art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 134/2007 pentru aprobarea listei cuprinzând operatorii economici care se încadrează în prevederile art. 11 alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 79/2001 privind întărirea disciplinei economico-financiare si alte dispozitii cu caracter financiar, prevăzut în anexele nr. 1 si 1A, care fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - (1) Cheltuielile totale aferente veniturilor totale înscrise în bugetul de venituri si cheltuieli reprezintă limite maxime care nu pot fi depăsite decât în cazuri justificate si numai cu aprobarea ministerelor avizatoare, la propunerea Ministerului Transporturilor.

(2) În cazul în care în executie se înregistrează depăsiri sau nerealizări ale veniturilor totale aprobate, Societatea Natională de Transport Feroviar de Marfă „C.F.R. Marfă” - S.A. poate efectua cheltuieli totale proportional cu gradul de realizare a veniturilor totale.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului, al ministrului finantelor publice si al ministrului muncii, solidaritătii sociale si familiei nr. 381/536/172/2007 pentru aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2007 al Societătii Nationale de Transport Feroviar de Marfă „C.F.R. Marfă” - SA, aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, monitorizată în baza prevederilor art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 134/2007 pentru aprobarea listei cuprinzând operatorii economici care se încadrează în prevederile art. 11 alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 79/2001 privind întărirea disciplinei economico-financiare si alte dispozitii cu caracter financiar, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 17 aprilie 2007, se abrogă.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 5. - Societatea Natională de Transport Feroviar de Marfă „C.F.R. Marfă” - S.A. va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

 

p. Ministrul transporturilor

Radian Doru Tufă

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

Ministrul muncii, familiei si egalitătii de sanse,

Paul Păcuraru

 

ANEXA Nr. 1*)

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

SOCIETATEA NATIONALĂ DE TRANSPORT FEROVIAR DE MARFĂ

„C.F.R. MARFĂ” - S.A.

 

BUGETUL DE VENITURI SI CHELTUIELI CONSOLIDAT RECTIFICAT PE ANUL 2007

 

 

 

INDICATOR

Nr. rd.

2007 APROBAT

2007 RECTIFICAT

Diferente

%

0

1

2

3

4

5

6=5-4

7=5/4

I.

 

VENITURI TOTALE (rd.2+rd.11+rd.16)

1

2.071.646,00

2.081.004,00

9.358,00

100,45

 

1.

Venituri din exploatare-total, din care:

2

2.064.836,00

2.074.194,00

9.358,00

100,45

 

 

a) productia vânduta

3

2.026.208,00

2.026.412,00

204,00

100,01

 

 

b) venituri din vânzarea mărfurilor

4

2.938,00

7.852,00

4.914,00

267,26

 

 

c) venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri,din care:

5

 

 

 

 

 

 

-subventii,cf.prevederilor legale in vigoare

5a

 

 

 

 

 

 

-transferuri,cf.prevederilor legale in vigoare

5b

 

 

 

 

 

 

d) variatia stocurilor

6

1.810,00

4.030,00

2.220,00

222,65

 

 

e) productia imobilizata

7

 

 

 

 

 

 

f) alte venituri din exploatare, din care:

8

33.880,00

35.900,00

2.020,00

105,96

 

 

-venituri din subventii de exploatare aferente altor venituri

9

 

 

 

 

 

 

-alte venituri din exploatare

10

33.880,00

35.900,00

2.020,00

105,96

 

2.

Venituri financiare-total,din care

11

6.800,00

6.800,00

0,00

100,00

 

 

a) venituri din interese de participare

12

520,00

520,00

0,00

100,00

 

 

 

 

b) venituri din alte investitii financiare si creante care fac parte din activele imobilizate

13

 

 

 

 

 

 

c) venituri din dobânzi

14

5.000,00

4.950,00

-50,00

99,00

 

 

d) alte venituri financiare

15

1.280,00

1.330,00

50,00

103,91

 

3.

Venituri extaordinare

16

10,00

10,00

0,00

100,00

II.

 

CHELTUIELI TOTALE (rd.18+45+49)

17

2.065.090,00

2.074.448,00

9.358,00

100,45

 

1.

Cheltuieli de exploatare-total,din care:

18

2.011.560,00

2.020.903,00

9.343,00

100,46

 

 

a) cheltuieli materiale

19

300.292,00

300.767,00

475,00

100,16

 

 

b) alte cheltuieli din afara (cu energia si apa)

20

133.317,00

133.317,00

0,00

100,00

 

 

c) cheltuieli privind mărfurile

21

2.743,00

7.446,28

4.703,28

271,46

 

 

d) cheltuieli cu personalul, din care:

22

662.691,33

681.908,49

19.217,16

102,90

 

 

-salarii

23

459.182,00

476.891,00

17.709,00

103,86

 

 

-cheltuieli cu asigurările si protectia sociala,din care:

24

149.604,19

149.225,00

-379,19

99,75

 

 

-cheltuieli privind contributia la asigurări sociale

25

112.869,63

111.073,72

-1.795,91

98,41

 

 

-cheltuieli privind contributia la asigurări pt.somaj

26

9.183,64

9.537,82

354,18

103,86

 

 

-chelt. priv.contributia la asigurări sociale de sănătate

27

27.550,92

28.613,46

1.062,54

103,86

 

 

-alte cheltuieli cu personalul, din care:

28

53.905,14

55.792,49

1.887,35

103,50

 

 

-fonduri speciale aferente fondului de salarii,din care:

29

15.928,14

17.786,49

1.858,35

111,67

 

 

- cheltuieli sociale 2% din care:

29a

9.183,64

9.537,82

354,18

103,86

 

 

1- tichete de cresa (cfart.3 din L193/2006)

29a1

 

 

 

 

 

 

2- tichete cadou pt.ch.sociale (cf art.2 din L193/2006)

29a2

 

 

 

 

 

0

1

2

3

4

5

6=5-4

7=5/4

 

 

- fond accidente de munca si boli profesionale

29b

5.596,54

7.056,43

1.459,89

126,09

 

 

- fd.garantare creante salariati

29c

1.147,96

1.192,24

44,28

103,86

 

 

- tichete de masă

30

37.977,00

38.006,00

29,00

100,08

 

 

e) ajustarea valorii imobilizărilor corporale si necorporale

31

66.100,00

66.140,00

40,00

100,06

 

 

f) ajustarea valorii activelor circulante

32

 

 

 

 

 

 

g) alte cheltuieli de exploatare, din care:

33

846.416,67

831.324,23

-15.092,44

98,22

 

 

- cheltuieli cu prestatiile externe, din care:

34

413.063,67

405.971,23

-7.092,44

98,28

 

 

-cheltuieli de protocol,din care:

35

150,00

150,00

0,00

100,00

 

 

-tichete de cadou pentru protocol(art.2L193/2006)

35 a

 

 

 

 

 

 

-cheltuieli de reclama si publicitate, din care:

36

618,00

618,00

0,00

100,00

 

 

-tichete cadou pt.ch.reci.public, (cf.art.2 din L193/2006)

36 a

 

 

 

 

 

 

-tichete cadou pt.campanii de marketing,studiul pietei, promovarea pe piete existente sau noi(cf. art.2 din L193/2006)

36 b

 

 

 

 

 

 

- cheltuieli cu sponsorizarea

37

50,00

50,00

0,00

100,00

 

 

- alte cheltuieli din care:

38

433.353,00

425.353,00

-8.000,00

98,15

 

 

- taxa pt.act.expl. a resurselor min.

39

 

 

 

 

 

 

- redeventa din conces.bunuri publice

40

 

 

 

 

 

 

- cheltuieli cu infrastructura feroviara CN (TUI)

41

272.020,00

272.020,00

0,00

100,00

 

 

- cheltuieli cu infrastructura feroviara alti operatori

42

2.900,00

2.900,00

0,00

100,00

 

 

- cheltuieli cu alte prestatii CNCFR si filiale CN din care:

43

110.000,00

110.000,00

0,00

100,00

 

 

cheltuieli cu alte prest.ce nu intra in calcul TUI

44

65.000,00

65.000,00

0,00

100,00

 

2.

Cheltuieli financiare-total, din care:

45

53.520,00

53.535,00

15,00

100,03

 

 

a) ajustări de valoare priv. imob.financ.si investitiile financiare detinute ca active circulante

46

1.870,00

1.870,00

0,00

100,00

 

 

b) cheltuieli privind dobânzile

47

50.250,00

50.305,00

55,00

100,11

 

 

c) alte cheltuieli financiare

48

1.400,00

1.360,00

-40,00

97,14

 

3.

Cheltuieli extraordinare

49

10,00

10,00

0,00

100,00

III.

 

REZULTATUL BRUT- (profit / pierdere)*

50

6.556,00

6.556,00

0,00

100,00

IV.

 

ALTE CHELTUIELI DEDUCTIBILE STABILITE POTRIVIT LEGII, din care:

51

327,80

327,80

0,00

100,00

 

 

-fond de rezerva

52

327,80

327,80

0,00

100,00

V.

 

ACOPERIREA PIERDERILOR DIN ANII PRECEDENTI

53

 

 

 

 

VI.

 

IMPOZIT PE PROFIT

54

996,51

996,51

0,00

100,00

VII.

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT,din care:

55

5.559,49

5.559,49

0,00

100,00

 

1.

Rezerve legale

56

327,80

327,80

0,00

100,00

 

2.

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenti

57

5.231,69

5.231,69

0,00

100,00

 

3.

Alte rezerve reprezentând facilitati fiscale prevăzute de lege

58

 

 

 

 

 

 

4.

Constituirea surselor proprii de finantare pentru proiectele cofinantate din imprumuturi externe, precum si pt. Constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, platii dobanzilor, comisioanelor si altor costuri aferente acestor imprumuturi externe

59

 

 

 

 

 

5.

Alte repartizări prevăzute de lege

60

 

 

 

 

 

6.

Participarea salariatilor la profit in limita a 10% din profitul net,dar nu mai mult de nivelul unui salariu de baza mediu lunar realizat la nivelul agentului ec. în exercitiul financiar de referinta

61

 

 

 

 

 

 

7.

Minim 50% varsaminte la bugetul de stat sau local, in cazul regiilor autonome, ori dividende in cazul societătilor nationale,companiilor nationale si societătilor cu capital integral sau majoritar de stat

62

 

 

 

 

 

 

8.

Profitul nerepartizat pe destinatiile prevăzute la pct.1-7 se repartizează la alte rezerve si constituie sursa proprie de finantare

63

 

 

 

 

VIII.

 

SURSE DE FINANTARE A INVESTITIILOR ,din care:

64

128.997,00

129.087,00

90,00

100,07

 

1.

Surse proprii

65

63.050,00

63.140,00

90,00

100,14

 

2.

Alocatii de la buget

66

 

 

 

 

 

3.

Credite bancare

67

28.947,00

28.947,00

0,00

100,00

 

 

-interne

68

 

 

 

 

 

 

-externe (BERD.BIRDJRS)

69

28.947,00

28.947,00

0,00

100,00

 

4.

Alte surse (Eurobonduri)

70

37.000,00

37.000,00

0,00

100,00

 

0

1

2

3

4

5

6=5-4

7=5/4

IX.

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTITII

din care:

71

128.997,00

129.087,00

90,00

100,07

 

1.

Investitii,inclusiv investitii in curs la finele anului

72

100.050,00

100.140,00

90,00

100,09

 

2.

Rambursări de rate aferente creditelor pentru investitii

73

28.947,00

28.947,00

0,00

100,00

 

 

-interne

74

 

 

 

 

 

 

-externe

75

28.947,00

28.947,00

0,00

100,00

X.

 

REZERVE , din care:

76

327,80

327,80

0,00

100,00

 

1.

Rezerve legale

77

327,80

327,80

0,00

100,00

 

2.

Rezerve statutare

78

 

 

 

 

 

3.

Alte rezerve

79

 

 

 

 

XI.

 

DATE DE FUNDAMENTARE

80

 

 

 

 

 

1.

Venituri totale

81

2.071.646,00

2.081.004,00

9.358,00

100,45

 

2.

Cheltuieli aferente veniturilor totale

82

2.065.090,00

2.074.448,00

9.358,00

100,45

 

3.

Nr. prognozat de personal la finele anului

83

22.995

22.995

0,00

100,00

 

4.

Nr. mediu de personal total

84

22.898

22.898

0,00

100,00

 

5.

Fond de salarii, din care:

85

459.182,00

476.891,00

17.709,00

103,86

 

 

a) fond de salarii aferent posturilor blocate

86

 

 

 

 

 

 

 

b) fond de salarii aferent conducătorului agentului economic potrivit art.7(1) din OUG 79/2001, din care:

87

141,00

141,00

0,00

100,00

 

 

-sporuri, adaosuri, premii si alte drepturi de natura salarială, potrivit art.7(2) din OUG79/2001

88

30,60

30,60

0,00

100,00

 

 

-premiul anual, potrivit art.7(4) din OUG 79/2001

89

49,00

49,00

0,00

100,00

 

 

 

 

c) fond de salarii aferent personalului angajat pe baza de contract individual de muncă cu durata nelimitata de timp

90

458.368,00

476.073,00

17.705,00

103,86

 

 

 

 

d) fond de salarii aferent personalului angajat pe baza de contract individual de muncă cu durata limitata de timp

91

 

 

 

 

 

 

e) alte cheltuieli cu personalul

92

673,00

677,00

4,00

100,59

 

6.

stigul mediu lunar pe salariat

93

1.668,22

1.732,66

64,44

103,86

 

7.

Productivitatea muncii pe total personal** mediu (mii lei/persoană)

(rd 81/rd84) - in preturi curente

94

 

 

 

 

 

8.

Productivitatea muncii pe total personal mediu (mii lei/persoana)

(rd 81/rd84) - in preturi comparabile

95

 

 

 

 

 

9

Productivitatea muncii in unităti fizice pe total personal mediu(unitati fizice/pers) -tone km import / nr.personal - osii km import / nr.personal

96

 

 

 

 

 

 

10.

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale

(cheltuieli totale /venituri totale) x1000= (rd.17/rd.1)*1000

97

996,84

996,84

0,00

100,00

 

11.

Plati restante - total

98

152.009,67

149.298,40

-2.711,27

98,22

 

 

- preturi curente

99

152.009,67

149.298,40

-2.711,27

98,22

 

 

- preturi comparabile

(rd.99 *indicele de crestere a preturilor prognozat)

100

 

 

 

 

 

12.

Creante restante-total

101

170.437,61

170.437,61

0,00

100,00

 

 

- preturi curente

102

170.437,61

170.437,61

0,00

100,00

 

 

- preturi comparabile

(rd.102*indicele de crestere a preturilor prognozat)

103

 

 

 

 

 

* Repartizarea profitului se face de către fiecare filială conform Ordonantei Guvernului nr. 64/2001. ** Productivitatea muncii în unităti fizice se calculează diferit pentru fiecare operator economic având în vedere specificul activitătii.

 

ANEXA Nr. 1A*)

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

SOCIETATEA NATIONALĂ DE TRANSPORT FEROVIAR DE MARFĂ

„C.F.R. MARFĂ” - S.A.

 

BUGETUL DE VENITURI SI CHELTUIELI RECTIFICAT PE ANUL 2007

 

 

 

 

 

 

 

 

mii lei

 

 

INDICATOR

Nr. rd.

2007 APROBAT

2007 RECTIFICAT

Diferente

%

0

1

2

3

4

5

6=5-4

7=5/4

I

 

VENITURI TOTALE (rd.2+rd.11+rd.16)

1

2.043.850,00

2.043.850,00

0,00

100,00