MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 175 (XIX) - Nr. 815         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 29 noiembrie 2007

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 974 din 6 noiembrie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 17 alin. (1) lit. a) si b) si art. 30 alin. (1) lit. c) si d), alin. (3) lit. b) si alin. (4) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulatii a cetătenilor români în străinătate

 

Decizia nr. 979 din 6 noiembrie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 98 alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România

 

Decizia nr. 1.046 din 13 noiembrie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 67 alin. 2 si 3 din Codul de procedură penală

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.422. - Hotărâre privind numirea domnului Balaban Alexandru-Gabriel în functia publică de prefect al judetului Buzău

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

642. - Ordin al presedintelui Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Acordului FIU.NET pentru participarea la Proiectul Directiei generale justitie, libertate, securitate, 2007-2009, actiunea „Dezvoltarea FIU.NET”

 

1.710. - Ordin al ministrului mediului si dezvoltării durabile privind aprobarea documentatiei necesare în vederea instituirii regimului de arie naturală protejată de interes national

 

ACTE ALE FONDULUI ROMÂN DE DEZVOLTARE SOCIALĂ

 

3/VIII. - Hotărâre privind aprobarea Ghidului de achizitii pentru proiectele finantate de Fondul Român de Dezvoltare Socială în cadrul Programului de interventii prioritare, componenta I a Proiectului de incluziune socială

 


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 974

din 6 noiembrie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 17 alin. (1) lit a) si b) si art. 30 alin. (1) lit. c) si d), alin. (3) lit. b) si alin. (4) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulatii a cetătenilor români în străinătate

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 17 alin. (1) lit a) si b) si art. 30 alin. (1) lit. c) si d), alin. (3) lit. b) si alin. (4) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulatii a cetătenilor români în străinătate, exceptie ridicată de Răzvan Rada în Dosarul nr. 6.058/2/2006 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal se prezintă personal Răzvan Rada, partea Andrei Deak si Inspectoratul General al Politiei de Frontieră, prin consilier juridic.

Lipsesc celelalte părti, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, autorul exceptiei solicită admiterea exceptiei de neconstitutionalitate pentru aceleasi motive pe care le-a invocat în fata instantei de judecată.

Partea Andrei Deak solicită, de asemenea, admiterea exceptiei de neconstitutionalitate pentru motivele pe care le-a invocat autorul exceptiei.

Reprezentantul Inspectoratului Politiei de Frontieră solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca inadmisibilă, întrucât aceasta nu are legătură cu litigiul aflat pe rolul instantei de judecată. Precizează că obiectul litigiului îl constituie anularea unei hotărâri a Colegiului director al Consiliului National pentru Combaterea Discriminării, hotărâre care a avut drept temei legal art. 2 alin. (1) si (2) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că textele de lege criticate nu contravin principiului egalitătii în drepturi. Legea fundamentală garantează egalitatea în drepturi a cetătenilor, dar aplicarea acestui principiu nu înseamnă uniformitate. Curtea, în jurisprudenta sa, a statuat că principiul egalitătii nu este sinonim cu uniformitatea, astfel încât pentru situatii diferite poate exista un tratament juridic diferit. Prevederile legale criticate au în vedere exclusiv protejarea copilului, fiind în acord cu reglementările cuprinse în Conventia de la Haga la care România a aderat prin Legea nr. 100/1992.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 7 februarie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 6.058/2/2006, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 30 alin (1) lit. c) si d), alin. (3) lit. b) si alin. (4), precum si ale art. 17 alin. (1) lit a) si b) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulatii a cetătenilor români în străinătate, exceptie ridicată de Răzvan Rada.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că prevederile criticate din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulatii a cetătenilor români în străinătate contravin art. 16, 48 si 53 din Constitutie, precum si art. 8 si 14 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, art. 1 din Protocolul nr. 12 si art. 5 din Protocolul nr. 7 la această conventie, deoarece „discriminează părintii divortati fată de părintii căsătoriti sau părintii necăsătoriti”.

Curtea de Apel Bucuresti-Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal consideră că prevederile de lege criticate contravin art. 16, 20, art. 26 alin. (1), art. 49 si 53 din Constitutie, precum si art. 8 si 14 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale si art. 18 din Conventia ONU cu privire la drepturile copilului, fără a motiva în ce constă această încălcare.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciază exceptia de neconstitutionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că prevederile de lege criticate sunt în concordantă cu dispozitiile art. 48 alin. (1) din Constitutie, potrivit cărora „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimtită între soti, pe egalitatea acestora si pe dreptul si îndatorirea părintilor de a asigura cresterea, educatia si instruirea copiilor”. Din examinarea acestor dispozitii constitutionale, rezultă că principiul egalitătii se referă la soti, situatie ce presupune existenta unui cadru juridic institutional, întemeiat pe căsătorie, în care, potrivit prevederilor art. 98 din Codul familiei, măsurile privitoare la persoana si bunurile copiilor se iau de către părinti de comun acord. În situatia precizată de autorul exceptiei nu ne găsim în ipoteza prevăzută de aceste dispozitii constitutionale, în sensul că părintii copilului nu mai au calitatea de soti, aflându-se într-o situatie, cel putin teoretic, conflictuală, iar în lipsa unei întelegeri intervenite între părinti, instanta judecătorească a decis modalitătile concrete prin care drepturile si obligatiile părintilor fată de copil vor fi exercitate, avându-se în vedere exclusiv interesul copilului. Faptul că în situatiile expres prevăzute de lege minorul, cetătean român, poate călători în străinătate doar cu acordul părintelui căruia i-a fost încredintat prin hotărâre judecătorească definitivă si irevocabilă a avut în vedere interesul pe care minorul îl are în efectuarea călătoriei respective si nicidecum restrângerea sferei exercitiului drepturilor părintesti ale părintelui căruia nu i-a fost încredintat acesta.

Avocatul Poporului consideră prevederile de lege ca fiind constitutionale. Instituirea unui tratament juridic diferit în ce priveste părintele divortat căruia nu i-a fost încredintat copilul, fată de celălalt părinte, este justificată în mod obiectiv si rezonabil de faptul că cei doi părinti se află în situatii juridice diferite. Aceste diferentieri sunt determinate de separarea părintilor si de posibilitatea obiectivă de mentinere si după desfacerea căsătoriei a acelorasi modalităti de exercitiu al drepturilor si îndatoririlor părintesti. După încredintarea copilului unuia dintre părinti, celălalt părinte continuă a avea dreptul si obligatia cresterii acestuia, însă nu mai are exercitiul pazei si supravegherii, dreptul de a-i stabili locuinta si de a dispune cu privire la bunurile acestuia, determinat de faptul că măsura încredintării presupune locuirea si convietuirea copilului cu celălalt părinte si, în mod obiectiv, aceste drepturi nu pot fi exercitate de părintele care nu locuieste cu copilul.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 17 alin. (1) lit a) si b) si ale art. 30 alin (1) lit. c) si d), alin. (3) lit. b) si alin. (4) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulatii a cetătenilor români în străinătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 682 din 29 iulie 2005, cu modificările si completările ulterioare.

Textele de lege criticate au următoarea redactare:

- Art. 17 alin. (1) lit. a) si b):„(1) Minorilor cetăteni români, care nu se află în una dintre situatiile de suspendare a exercitării dreptului la liberă circulatie în străinătate, li se eliberează pasapoarte simple în următoarele conditii:

a) în cazul minorului care nu a împlinit vârsta de 14 ani, numai la cererea ambilor părinti, a părintelui supravietuitor, a părintelui căruia i-a fost încredintat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă si irevocabilă sau, după caz, a reprezentantului legal;

b) în cazul minorului care a împlinit vârsta de 14 ani, la cererea acestuia, numai cu acordul ambilor părinti, a părintelui supravietuitor, a părintelui căruia i-a fost încredintat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă si irevocabilă sau, după caz, a reprezentantului legal.”;

- Art. 30 alin. (1) lit. c) si d), alin. (3) lit. b) si alin. (4): „(1) Organele politiei de frontieră permit iesirea din România a cetătenilor români minori numai dacă sunt însotiti de o persoana fizică majoră, în următoarele cazuri:

[...]

c) minorului care este înscris în pasaportul unui părinte si călătoreste în străinătate împreună cu acesta sau, după caz, este titular al unui pasaport individual sau, după caz, al unei cărti de identitate si călătoreste împreună cu unul dintre părinti i se permite iesirea în aceleai conditii si împreună cu acesta, fără a mai fi necesară declaratia celuilalt părinte, numai dacă părintele însotitor face dovada faptului că minorul i-a fost încredintat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă si irevocabilă;

d) minorului care este titular al unui pasaport individual sau, după caz, al unei cărti de identitate si călătoreste însotit de o altă persoană fizică majoră i se permite iesirea în aceleasi conditii si împreună cu aceasta numai dacă persoana însotitoare prezintă o declaratie a ambilor părinti sau, după caz, a părintelui căruia minorul i-a fost încredintat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă si irevocabilă, a părintelui supravietuitor ori a reprezentantului său legal, care să cuprindă acordul acestora cu privire la efectuarea călătoriei respective de către minor, la statul sau statele de destinatie, la perioada în care urmează să se desfăsoare călătoria, precum si datele de identitate ale înso .. itorului respectiv;

[.]

(3) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. b)-d), organele politiei de frontieră permit iesirea din România a minorilor însotiti, numai în următoarele situatii:

[...]

b) în cazul în care însotitorul face dovada că minorul se deplasează pentru studii sau concursuri oficiale, prin prezentarea unor documente corespunzătoare, din care să rezulte perioada si statul sau statele în care se vor desfăsura aceste studii sau concursuri, chiar dacă există acordul doar al unuia dintre părinti.

(4) Pe lângă informatiile prevăzute la alin. (1) lit. d), declaratia părintilor, a părintelui căruia minorul i-a fost încredintat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă si irevocabilă, a părintelui supravietuitor sau a reprezentantului legal, după caz, trebuie să cuprindă si următoarele mentiuni:

a) scopul deplasării;

b) ruta urmată până în statul de destinatie;

c) indicarea faptului dacă minorul urmează să rămână în statul de destinatie, caz în care trebuie mentionată persoana căreia urmează a-i fi încredintat minorul, sau dacă urmează să se reîntoarcă împreună cu un însotitor, ale cărui date de identitate trebuie indicate, în cazul în care acesta este o altă persoană decât cea cu care iese din România.”

Textele constitutionale considerate a fi încălcate sunt: art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, art. 48 privind familia si art. 53 referitor la restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti. Este invocată si încălcarea art. 8 privind dreptul la respectarea vietii private si de familie si art. 14 referitor la interzicerea discriminării din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, precum si art. 5 (privind egalitatea între soti) al Protocolului nr. 7 la această conventie.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine următoarele:

Principala critică de neconstitutionalitate vizează încălcarea dispozitiilor art. 16 din Constitutie. Autorul exceptiei consideră că prevederile de lege criticate contravin principiului constitutional al egalitătii în drepturi, întrucât se creează o discriminare între părintele divortat căruia i-a fost încredintat minorul spre crestere si educare printr-o hotărâre judecătorească definitivă si irevocabilă si celălalt părinte.

Examinând această critică, Curtea constată că instituirea unui tratament juridic diferit în ceea ce priveste părintele divortat căruia nu i-a fost încredintat copilul, fată de celălalt părinte, este justificată în mod obiectiv si rezonabil de faptul că cei doi părinti se află în situatii juridice diferite. Aceste diferentieri sunt determinate de separarea părintilor si de posibilitatea obiectivă de mentinere si după desfacerea căsătoriei a modalitătilor de exercitare a drepturilor si îndatoririlor părintesti. După încredintarea copilului unuia dintre părinti, celălalt părinte continuă a avea dreptul si obligatia cresterii acestuia, însă nu dreptul de pază si de supraveghere. Locuirea si convietuirea copilului cu părintele căruia i-a fost încredintat acesta sunt drepturi ce nu pot fi exercitate de părintele care nu locuieste cu copilul.

Curtea constată că aceste prevederi sunt în deplină concordantă cu normele din conventiile internationale invocate de autorul exceptiei, întrucât au în vedere protejarea copilului în acord cu reglementările cuprinse în Conventia de la Haga, la care România a aderat prin Legea nr. 100 din 16 septembrie 1992, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 30 septembrie 1992. Astfel, potrivit art. 5 lit. a) din această conventie, dreptul privind încredintarea copilului include si dreptul de a hotărî cu privire la locul resedintei acestuia, conferindu-i, în consecintă, părintelui căruia i-a fost încredintat, dreptul de a călători împreună cu acesta.

De altfel, Legea nr. 248/2005 nu reglementează ipoteza exercitării abuzive a drepturilor părintesti de către părintele divortat căruia i s-a încredintat copilul spre crestere si educare, aceasta constituind obiectul altor reglementări specifice domeniului protectiei copilului.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 17 alin. (1) lit. a) si b) si art. 30 alin. (1) lit. c) si d), alin. (3) lit. b) si alin. (4) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulatii a cetătenilor români în străinătate, exceptie ridicată de Răzvan Rada în Dosarul nr. 6.058/2/2006 al Curtii de Apel Bucuresti-Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 6 noiembrie 2007.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Maria Bratu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 979

din 6 noiembrie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 98 alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă – procuror

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 98 alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, exceptie ridicată de cetăteanul chinez Li Liyng în Dosarul nr. 21.008/2/2005 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal răspunde personal autorul exceptiei, însotit de interpretul de limbă chineză, dl. Ioan Budura. Lipseste partea Oficiul Român pentru Imigrări, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul autorului exceptiei. Prin traducător, acesta sustine că legea criticată trebuie modificată, deoarece nu oferă suficientă protectie în ceea ce priveste investitiile realizate de străini în perioada sederii lor în România.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază, mai întâi, că argumentele prezentate de autorul exceptiei nu au natura unor critici de neconstitutionalitate, acestea fiind în realitate aspecte de fapt relevante în fata instantei de judecată competente a solutiona cauza pe fond. Totodată, sustine că textele de lege atacate nu contravin reglementărilor constitutionale si conventionale invocate, motiv pentru care solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin Încheierea din 28 martie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 21.008/2/2005, Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 98 alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România.

Exceptia a fost ridicată de cetăteanul chinez Li Liyng într-o cauză având ca obiect solutionarea recursului declarat de Autoritatea pentru străini (în prezent, Oficiul Român pentru Imigrări) împotriva sentintei de obligare a acesteia la acordarea regimului tolerării sederii reclamantei pe teritoriul României pentru o perioadă de 6 luni, cu posibilitatea prelungirii.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că textele de lege criticate „sunt lipsite de precizie si claritate, întrucât nu mentionează explicit motivul protejării vietii de familie ca motiv de acordare a regimului tolerării”, sintagmele cuprinse în reglementarea criticată „fiind prea vagi si imprecise, permitând astfel arbitrariul în aprecierea de către Autoritatea pentru străini cui si pe ce criterii să acorde regimul tolerării”.

Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În sustinerea acestei opinii, invocă Decizia Curtii Constitutionale nr. 225 din 7 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 302 din 4 aprilie 2006.

Avocatul Poporului apreciază că textele de lege ce constituie obiect al exceptiei sunt constitutionale, indicând în acest sens jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale, de exemplu deciziile nr. 437/2006 si nr. 225/2006.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului si dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 98 alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 8 martie 2004, modificată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 55/2007 privind înfiintarea Oficiului Român pentru Imigrări prin reorganizarea Autoritătii pentru străini si a Oficiului National pentru Refugiati, precum si modificarea si completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 424 din 26 iunie 2007.

Alin. (1) si (2) ale art. 98, intitulat „Acordarea tolerării,” au următorul cuprins: „(1)Tolerarea rămânerii pe teritoriul României, denumită în continuare tolerare, reprezintă permisiunea de a rămâne pe teritoriul tării acordată de Oficiul Român pentru Imigrări străinilor care nu au dreptul de sedere si, din motive obiective, nu părăsesc teritoriul României.

(2) Prin motive obiective, în sensul prezentei ordonante de urgentă, se întelege acele împrejurări independente de vointa străinului, imprevizibile si care nu pot fi înlăturate, datorită cărora străinul nu poate părăsi teritoriul României.”

În opinia autorului exceptiei, aceste prevederi contravin dispozitiilor art. 26 alin. (1) din Constitutie, referitoare la obligatia autoritătilor publice de a respecta si de a ocroti viata intimă, familială si privată, precum si dispozitiilor art. 8 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, privind dreptul la respectarea vietii private si de familie.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea Constitutională retine că dispozitiile art. 98 alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 au mai făcut obiectul controlului de constitutionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 225 din 7 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 302 din 4 aprilie 2006, Decizia nr. 402 din 16 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 12 iunie 2006, si Decizia nr. 437 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 521 din 16 iunie 2006, Curtea, pentru argumentele acolo retinute, a statuat că aceste dispozitii de lege sunt constitutionale.

Întrucât în prezenta cauză nu au intervenit elemente noi, care să determine reconsiderarea jurisprudentei în materie a Curtii Constitutionale si pentru identitate de ratiune, cele statuate în deciziile mentionate îsi mentin valabilitatea.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 98 alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, exceptie ridicată de cetăteanul chinez Li Liyng în Dosarul nr. 21.008/2/2005 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 6 noiembrie 2007.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Claudia-Margareta Krupenschi

 


CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.046

din 13 noiembrie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 67 alin. 2 si 3 din Codul de procedură penală

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător Puskás

Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Marilena Mincă - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 67 alin. 2 si 3 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Corneliu Alexandru Tanco în Dosarul nr. 8.129/197/2006 al Judecătoriei Brasov.

La apelul nominal răspunde autorul exceptiei, lipsind cealaltă parte, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Având cuvântul, autorul exceptiei solicită admiterea acesteia astfel cum a fost formulată, reiterând, pe larg, motivele expuse în fata instantei de fond.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, apreciind că dispoziiile legale criticate nu contravin prevederilor constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 20 martie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 8.129/197/2006, Judecătoria Brasov a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 67 alin. 2 si 3 din Codul de procedură penală. Exceptia a fost ridicată de Corneliu Alexandru Tanco cu ocazia solutionării unei cauze penale având ca obiect plângerea formulată împotriva sa de către partea vătămată Aurel Teodor Moldovan pentru săvârsirea infractiunii de amenintare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile legale sunt neconstitutionale în raport cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Constitutie si art. 6 paragraful 3 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, coroborate cu prevederile art. 20 din Legea fundamentală, „în ipoteza în care organul de urmărire penală sau instanta de judecată resping cererea cu probele solicitate de învinuit sau inculpat înainte ca probele solicitate să fi fost administrate, probele neavând valoare dinainte stabilită”.

Judecătoria Brasov apreciază că exceptia de neconstitu ­tionalitate invocată este neîntemeiată.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziiile legale criticate nu aduc atingere prevederilor constitutionale referitoare la dreptul la un proces echitabil si la garantarea dreptului la apărare. Faptul că instanta este cea care apreciază cu privire la concludenta si utilitatea probelor propuse de părti reprezintă tocmai o garantie a procesului echitabil, permitând părtii să îsi exercite drepturile procesuale.

Avocatul Poporului arată că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordantă cu dispozitiile constitutionale invocate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 67 alin. 2 si 3 din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală „Concludenta si utilitatea probei”, care au următorul continut: „Cererea pentru administrarea unei probe nu poate fi respinsă, dacă proba este concludentă si utilă.

Admiterea sau respingerea cererii se face motivat.”

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine că prin dispozitiile legale criticate sunt încălcate prevederile constitutionale ale art. 20 referitoare la tratatele internationale privind drepturile omului si ale art. 24 alin. (1) referitoare la garantarea dreptului la apărare, precum si ale art. 6 paragraful 3 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, referitoare la drepturile acuzatului.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile art. 67 alin. 2 si 3 din Codul de procedură penală, referitoare la concludenta si utilitatea probei, sunt conforme cu prevederile constituionale ale art. 24 alin. (1) referitoare la dreptul la apărare. Astfel, prin sintagma „părtile pot propune probe si cere administrarea lor” legiuitorul a înteles „dreptul” acestora de a propune probe, dar nu si obligatia instantei de a admite toate probele, deoarece în alin. 2 al aceluiasi articol se prevede: „Cererea pentru administrarea unei probe nu poate fi respinsă, dacă proba este concludentă si utilă.”

Administrarea de către instantă numai a acelor probe care sunt concludente si utile rezolvării procesului penal nu reprezintă si nici nu poate fi considerată o încălcare a dreptului la apărare. Este obligatia constitutională a instantelor judecătoresti de a realiza justiia, obligatie prevăzută la art. 126 alin. (1) din Legea fundamentală, în cadrul căreia se situează administrarea numai a acelor probe care sunt de natură să ducă la descoperirea adevărului.

În acelasi timp, Curtea observă că autorul exceptiei confundă „cererea pentru administrarea unei probe”, pe care o poate face oricare dintre părti, cu „administrarea probei”, care se face numai de către instanta de judecată. Datorită acestei confuzii, autorul exceptiei sustine că există o încălcare a dreptului la apărare, instanta având mai multe drepturi decât părtile.

De asemenea, Curtea constată că dispozitiile art. 67 din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului de constitutionalitate. Astfel, prin deciziile nr. 539 din 7 decembrie 2004, nr. 311 din 14 iunie 2005 si nr. 19 din 11 ianuarie 2007, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61 din 18 ianuarie 2005, nr. 749 din 17 august 2005 si, respectiv, nr. 76 din 31 ianuarie 2007, Curtea Constitutională a respins ca neîntemeiate exceptii similare, pentru considerentele acolo arătate.

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, considerentele deciziilor mai sus arătate îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Fată de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a art. 67 alin. 2 si 3 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Corneliu Alexandru Tanco în Dosarul nr. 8.129/197/2006 al Judecătoriei Brasov.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 13 noiembrie 2007.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Florentina Geangu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind numirea domnului Balaban Alexandru-Gabriel în functia publică de prefect al judetului Buzău

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Domnul Balaban Alexandru-Gabriel se numeste în functia publică de prefect al judetului Buzău.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul internelor si reformei administrative,

Cristian David

 

Bucuresti, 28 noiembrie 2007.

Nr. 1.422.

 


ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

OFICIUL NATIONAL DE PREVENIRE SI COMBATERE A SPĂLĂRII BANILOR

 

ORDIN

privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Acordului FIU.NET pentru participarea la Proiectul Directiei generale justitie, libertate, securitate, 2007-2009, actiunea „Dezvoltarea FIU.NET”

 

În temeiul:

- prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 531/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor;

- prevederilor Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spălării banilor, precum si pentru instituirea unor măsuri de prevenire si combatere a finantării actelor de terorism, cu modificările si completările ulterioare;

- dispozitiilor Legii nr. 590/2003 privind tratatele;

- Memorandumului cu tema „Aprobarea negocierii si semnării Acordului FIU.NET pentru participarea la Proiectul Directiei generale justitie, libertate, securitate, 2007-2009”, actiunea „Dezvoltarea FIU.NET”, aprobat de primul-ministru al României,

presedintele Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Acordului FIU.NET pentru participarea la Proiectul Directiei generale justitie, libertate, securitate, 2007-2009, actiunea „Dezvoltarea FIU.NET”, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor,

Adriana Luminita Popa

 

Bucuresti, 13 noiembrie 2007.

Nr. 642.

 

ANEXĂ

 

ACORD FIU.NET

pentru participarea la Proiectul Directiei generale justitie, libertate, securitate, 2007-2009, actiunea „Dezvoltarea FIU.NET” *)

 

*) Traducere.

 

Între Biroul FIU.NET din cadrul Ministerului Justitiei din Olanda, situat în Lange Houtstraat, Haga (Olanda), reprezentat în prezentul acord de domnul Harald Koppe, director al FIU.NET, pe de o parte, si Oficiul National de Prevenire si Combatere a

Spălării Banilor din România, cu sediul în str. Ion Florescu nr. 1, sectorul 3, Bucuresti, România, reprezentat în scopul acestui acord de către doamna Adriana Luminita Popa, presedinte, denumit în continuare partener, pe de altă parte.

1. Context

În data de 12 februarie 2007, prin Decizia Consiliului 2007/125/JHA a fost stabilit si adoptat Programul „Prevenirea si lupta împotriva criminalitătii”, ca parte a programului general „Securitatea si protectia libertătii” (Jurnalul Oficial nr. L 058 din 24 februarie 2007, pag. 7). Acest program reprezintă instrumentul juridic pentru finantarea proiectelor care se desfăsoară în perioada 2007-2013. În plus, Directia generală justitie, libertate, securitate (DG JLS) a specificat care sunt programele de lucru planificate pentru următorul an.

În Programul anual de lucru al DG JLS pentru anul 2007, FIU.NET a fost identificat ca un organism în situatie de monopol de facto în domeniul schimbului de informatii între unitătile de informatii financiare (FIUs) din toate statele membre. FIU.NET reprezintă o cooperare paneuropeană între FIU-urile din statele membre ale Uniunii Europene pentru schimbul de informatii referitor la spălarea banilor si finantarea terorismului.

În data de 29 iunie 2007, directorul general al DG JLS a invitat Ministerul Justitiei din Olanda să transmită o propunere pentru un proiect al cărui scop este îmbunătătirea unui sistem computerizat pentru întărirea cooperării si a schimbului de informatii financiare între FIU-urile din toate statele membre.

Formularul de aplicare pentru actiunea de subventie a fost pregătit de Biroul FIU.NET, care este parte a Ministerului Justitiei din Olanda si, pentru moment, finantat în întregime de către acesta. Ministerul Justitiei din Olanda este beneficiarul subventiei.

Bugetul total (eligibil) al proiectului va fi de 2.500.000 euro, din care 70% sunt finantate de către Comisia Europeană, iar restul de 30% va fi obtinut din următoarele contributii din partea FIU-urilor din statele membre:

1. pentru FIU-urile care doresc să fie conectate la FIU.NET, o asa numită taxă de conectare va fi impusă.

Taxa de conectare pentru fiecare FIU este estimată la 25.000 euro (având la bază costurile actuale):

veniturile proiectului din taxele de conectare însumează 6 x 25.000 euro = 150.000 euro;

2. FIU-urile care sunt conectate la FIU.NET vor plăti o taxă de utilizator anuală de 5.000 euro:

veniturile proiectului din taxele de utilizator însumează 17 x 10.000 euro = 170.000 euro;

3. partenerii (utilizatorii, care - ca membri ai Consiliului partenerilor - decid asupra evolutiei FIU.NET) vor plăti o taxă de participare de 23.889 euro pe an:

veniturile proiectului din taxele de participare însumează 9 x 47.778 euro = 430.000 euro;

Taxele de conectare, de utilizare si de participare însumează suma de 750.000 euro.

2. Obiectul acordului

Prezentul acord specifică drepturile si obligatiile atât ale partenerului, cât si ale Biroului FIU.NET În cadrul Întâlnirii Task Force din 25 aprilie 2007, s-a decis ca partenerii din Proiectul DG JLS FIU.NET să contribuie financiar la proiect, având, pe cale de consecintă, dreptul de a fi implicati în viitoarele evolutii ale FIU.NET

Contributia financiară a partenerilor este fixată la suma anuală de 28.889 euro (23.889 euro reprezentând taxa de participare pe an, plus 5.000 euro reprezentând taxa de utilizator pe an), care va fi facturată de către Biroul FIU.NET ca organizatie a Ministerului Justitiei din Olanda în cadrul proiectului. Ca urmare a acestui lucru, partenerul are dreptul de a factura următoarele cheltuieli Biroului FIU.NET

a) folosirea FIU.NET în tara de resedintă a Partenerului, de exemplu: costurile pentru achizitia TESTA (dacă este cazul), costurile de comunicare TESTA, costurile legate de personal pentru mentinerea FIU.NET, costurile de migrare etc;

b) cheltuielile de călătorie pentru participarea la întâlnirile Consiliului partenerilor si la seminariile pentru utilizatori.

Costurile de amortizare a noului echipament pentru parteneri (de exemplu: server de aplicatie si server al bazei de date) sunt, de asemenea, considerate cheltuieli ale proiectului. În total, costurile maxime pentru beneficiul partenerului însumează 42.469 euro.

3. Drepturile si obligatiile părtilor

3.1. Drepturile si obligatiile partenerului:

- este membru al Consiliului partenerilor si este invitat la întâlnirile acestuia;

- primeste o copie a tuturor documentelor legate de proiect (în limba engleză);

- decide asupra viitoarelor evolutii ale FIU.NET;

- plăteste taxa anuală de participare si taxa de utilizator (23.889 euro + 5.000 euro);

- partea de cofinantare, reprezentând taxa anuală de participare si taxa de utilizator, va fi asigurată de partener cel târziu la data de 30 august 2008/30 august 2009;

- se conformează regulilor si reglementărilor Comisiei Europene pentru actiunea de subventie;

- beneficiază de subventie prin dreptul de a refactura costurile eligibile apărute (în sumă maximă totală de 42.469 euro);

- refacturează suma costurilor directe eligibile apărute în mod periodic si furnizează toate documentele justificative necesare Biroului FIU.NET

3.2. Drepturile si obligatiile Biroului FIU.NET:

- se conformează regulilor si reglementărilor Comisiei Europene pentru actiunea de subventie;

- facturează în avans partenerul pentru taxa anuală de participare si taxa de utilizator;

- prezintă rezultatele prevăzute în propunerea FIU.NET convenită cu DG JLS;

- plăteste suma costurilor directe eligibile ale partenerului, tinând cont de faptul că partenerul a plătit taxa de participare si taxa de utilizator si având în vedere că toate documentele justificative au fost furnizate.

 

NB. În cazul în care costurile facturate ale FIU-urilor participante sunt considerate a fi neeligibile (fie de către Biroul FIU.NET, fie de către auditorii independenti), Biroul FIU.NET are dreptul de a refuza plata sau de a recupera sumele care au fost deja plătite.

 

4. Clauze finale

Prezentul acord intră în vigoare la data semnării acestuia de către cele două părti.

Prezentul acord a fost semnat la Bucuresti, România, la data de 29 octombrie 2007, si la Haga, Olanda, la data de 31 octombrie 2007, în limba engleză, în două exemplare originale, textele fiind egal autentice.

 

Pentru partener

Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor,

Adriana Luminita Popa,

presedinte

Pentru Biroul FIU.NET din cadrul Ministerului Justitiei din Olanda,

Harald Koppe,

director FIU.NET

 


MINISTERUL MEDIULUI SI DEZVOLTĂRII DURABILE

 

ORDIN

privind aprobarea documentatiei necesare în vederea instituirii regimului de arie naturală protejată de interes national

 

În temeiul prevederilor art. 8 alin. (4) si ale art. 11 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice,

în temeiul art. 5 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 368/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Dezvoltării Durabile,

ministrul mediului si dezvoltării durabile emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Normativul de continut al documentatiei necesare în vederea instituirii regimului de arie naturală protejată de interes national, conform anexei care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul mediului si dezvoltării durabile,

Silviu Stoica,

secretar de stat

 

Bucuresti, 1 noiembrie 2007.

Nr. 1.710.

 

ANEXĂ

 

NORMATIVUL DE CONTINUT

al documentatiei necesare în vederea instituirii regimului de arie naturală protejată de interes national

 

Propunerile pentru desemnarea unor noi arii naturale protejate de interes national se vor face tinându-se cont de următorul normativ de continut al documentatiei.

A. Criterii de selectie care stau la baza desemnării unor arii naturale protejate

Criteriile care se au în vedere în procesul de selectie a unor zone pentru a deveni arii naturale protejate sunt:

1. Importanta pentru mediu. În cadrul acestui criteriu trebuie să fie făcută o descriere a caracteristicilor naturale ale terenului (folosinta actuală), din care să rezulte importanta conservării acestui teren la nivel national (de ce este nevoie ca acest teren să fie conservat la nivel national). De asemenea, trebuie luate în considerare importanta speciilor de plante si animale sălbatice, precum si populatiile care există în interiorul sitului. Alături de acestea pot fi luate în considerare si alte servicii de mediu generate de zona respectivă, cum sunt: sursă de apă, frumusetea peisajului, fixarea de carbon, prevenirea eroziunii solului si altele. În cadrul acestui criteriu există 3 categorii de zone care pot fi declarate arii naturale protejate:

- zonele care au valoare intrinsecă datorită beneficiilor de mediu produse de către resursele naturale în interiorul limitelor lor. Aceste zone pot să contină specii sau ecosisteme-cheie, să ofere protectie pentru surse de apă etc.;

- zonele care sunt mentinute în starea lor naturală si care au o localizare strategică pentru un coridor ecologic sau pentru alt sit, chiar dacă beneficiile ecologice din interiorul limitelor lor nu sunt foarte importante. Acestea sunt importante pentru reteaua de arii naturale protejate datorită rolului lor de conectivitate între siturile-cheie ale retelei nationale de arii naturale protejat, ca un concept de protectie integrată. De exemplu, speciile de floră si faună din aceste terenuri nu sunt unice si nici nu necesită o protectie deosebită în raport cu alte arii naturale protejate, totusi conservarea lor este esentială în vederea mentinerii conectivitătii unor coridoare ecologice sau a integritătii ecosistemelor din interiorul unei arii naturale protejate;

- zonele care au fost degradate anterior, dar sunt valoroase pentru localizarea lor, cum sunt zonele din vecinătatea ariilor naturale protejate mai mari sau a coridoarelor ecologice si care au potential de reconstructie ecologică, de exemplu Lunca Dunării.

De asemenea, în functie de importanta sau rolul actiunilor de protejare se disting:

- zone identificate pentru a proteja calităti naturale deosebite, cu absenta interventiei antropice;

- zone cu rol în protejarea unor zone de semnificatie natională si internatională naturale si pitoresti;

- zone care contin mostre reprezentative de regiuni naturale mari, în care habitatele sunt importante din punct de vedere peisagistic, recreational etc.;

- zone cu rol în conservarea habitatului unor specii importante;

- areale care au rolul de a conserva zone având cel putin două treimi în stare naturală.

2. Localizarea. Asa cum s-a indicat în primul criteriu, sunt preferate zonele localizate în arealele prioritare pentru conservare la nivel national. Astfel, este de dorit ca propunerile să aibă în vedere acele zone care sunt la limita sau în apropierea ariilor naturale protejate sau acelea care sunt localizate în coridoarele ecologice. De asemenea, sunt preferate acele zone care au fost desemnate ca situri Natura 2000 sau care au alte desemnări internationale (rezervatii ale biosferei, situri Ramsar, situri ale patrimoniului universal, geoparcuri, IBAs etc.).

3. Mărimea sitului. Este de dorit ca ariile naturale protejate să aibă o mărime minimă, care să poată asigura protectia zonei propuse; totusi trebuie evitat riscul de a lăsa în afară zone mici, dar importante pentru conservare. Din acest motiv, mărimea sitului nu este un criteriu relevant care să demonstreze importanta zonei pentru mediu. Din punct de vedere al mărimii sitului se pot distinge:

- arii naturale cu suprafată mare, cuprinse între câteva zeci si câteva sute de hectare; în cadrul acestor categorii de arii protejate pot fi cuprinse parcurile nationale, parcurile naturale, rezervatiile naturale etc.;

- arii naturale cu o suprafată medie, între câteva hectare si câteva zeci de hectare; din această categorie pot fi amintite rezervatiile stiintifice, rezervatiile naturale etc.;

- arii naturale cu suprafată mică, având o mărime de cel mult câteva hectare; aceste areale sunt reprezentate în special de monumente ale naturii, dar si de rezervatii de mici dimensiuni, cu precădere rezervatii cu caracter speologic, geologic etc.

4. Forma de proprietate. Aceasta are o semnificatie deosebită în selectia si administrarea zonelor protejate. Desi cele mai multe din suprafetele din ariile protejate se află în proprietate publică, nu sunt excluse nici suprafetele proprietate privată sau mixtă, acestea oferind mai multe surse financiare sau răspunzând unor cerinte proprii diferitelor perimetre.

5. Obiectivele de conservare. Cel care face propunerea unei noi arii naturale protejate trebuie să stabilească/să specifice clar scopul/obiectivul pentru care aria naturală protejată este propusă si de ce această propunere este relevantă pentru prioritătile sistemului national de arii naturale protejate. Care sunt speciile sau ecosistemele pentru care se doreste protejarea acestei zone? Care sunt obiectivele? Trebuie să precizeze dacă importanta pentru mediu a zonei propuse coincide cu obiectivele de conservare propuse de initiator sau cu cele ale proprietarului ori administratorului terenului. De exemplu, dacă o zonă este importantă pentru populatia de ursi, unul din obiectivele de conservare trebuie să fie protectia populatiei si a habitatului acesteia. Dacă aceste obiective concură cu obiectivele de conservare ale sistemului national de arii naturale protejate, atunci zona poate fi declarată arie naturală protejată. Scopul pentru care se creează aria naturală protejată va avea în vedere:

- protectia, în care principalul obiectiv al protejării este conservarea habitatului si a speciilor existente aici si în care singura activitate permisă este cea de cercetare;

- protectia si utilizarea durabilă, în conformitate cu fiecare categorie de management al ariei naturale protejate, în care alături de protectie sunt admise si anumite activităti, cum ar fi activitătile turistice (ecoturism), alte activităti economice traditionale desfăsurate de comunitătile locale din interiorul ariilor protejate (de exemplu, păsunat, exploatare forestieră etc.).

6. Managementul viitor. Acesta trebuie să reprezinte o descriere detaliată a activitătilor care se vor desfăsura în interiorul sitului în viitor. De asemenea, trebuie inclusă o descriere a măsurilor de management care urmează să fie luate în concordantă cu obiectivele ariei naturale protejate. După modul de conservare a biodiversitătii, ariile naturale protejate se clasifică în:

- arii naturale protejate în cadrul cărora nu sunt necesare interventii manageriale;

- arii naturale protejate în cadrul cărora sunt necesare interventii active din partea autoritătii de management (de exemplu, pentru reconstructia ecologică a unor zone).

Nivelul la care se exercită managementul determină clasificarea zonelor protejate în:

- zone în care managementul este al autoritătii cu cea mai înaltă competentă având jurisdictie la nivel national (de exemplu, un minister);

- areale în care managementul se exercită la nivel national, apartinând guvernului national sau altui nivel guvernamental (de exemplu, o agentie guvernamentală);

- perimetre în care managementul apartine unor organizatii nonprofit, regii autonome, corporatii sau organisme private;

- teritorii cu un management mixt apartinând unui mozaic de proprietari publici si privati, existând o varietate de regimuri de administrare.

7. Nivelul de desemnare. În această categorie pot fi cuprinse:

- arii naturale protejate desemnate la nivel local prin acte normative ale autoritătilor publice locale (nu fac obiectul acestui act normativ);

- arii naturale protejate desemnate la nivel national, care pot forma reteaua de arii naturale protejate a unei tări (rezervatii stiintifice, parcuri nationale, monumente ale naturii, rezervatii naturale, parcuri naturale);

- arii naturale protejate desemnate la nivel international de către organisme abilitate în acest sens: rezervatii ale biosferei, situri ale patrimoniului mondial, zone umede de importantă internatională - situri Ramsar, geoparcuri, situri Natura 2000 (nu fac obiectul acestui act normativ).

8. Destinatia pentru turism. Din acest punct de vedere se disting:

- arii naturale protejate în care turismul este interzis sau reglementat în mod strict (cum este cazul rezervatiilor stiintifice);

- areale în care accesul publicului se face printr-un control riguros (zone de protectie strictă, zone de protectie integrală, pesteri, zone sălbatice etc.);

- zone în care turismul reprezintă o activitate curentă (parcuri naturale).

Fată de cele prezentate, în teoria si practica de specialitate se întâlnesc si alte modalităti de structurare a ariilor protejate, determinate de nevoile de gestiune a resurselor sau de legislatia specifică fiecărei tări. Acestea atestă diversitatea zonelor, pe de o parte, si interesul de care ele s-au bucurat, pe de altă parte.

B. Cerinte pe care trebuie să le îndeplinească un sit pentru a fi desemnat ca arie naturală protejată

În procesul de selectie a unor areale, pentru ca acestea să fie protejate, se stabilesc o serie de cerinte, conditii pe care trebuie să le îndeplinească zonele, si anume:

- Arealul biogeografic:

- existenta unor specii de floră si faună, caracteristici naturale rare sau reprezentative etc. pentru o „regiune” biogeografică (de exemplu, o pădure de stejar în zona de câmpie);

- existenta unor elemente de unicat sau a unor trăsături geologice/naturale extraordinare.

- Calitătile ecologice:

- procese ecologice sau sisteme de sustinere a vietii;

- integritatea sau gradul în care arealul cuprinde un întreg ecosistem, de sine stătător sau în asociatie cu alte arii protejate, capabil să asigure mentinerea habitatelor/speciilor pe termen lung;

- diversitatea habitatelor;

- prezenta unor habitate pentru specii rare, vulnerabile sau aflate în pericol;

- prezenta unor areale „pepiniere” sau de reproducere (de exemplu, locuri de cuibărit etc.);

- prezenta unor areale de hrănire, înmultire sau odihnă;

- existenta unui habitat rar sau unic pentru o anumită specie;

- gradul diversitătii genetice în interiorul speciilor.

- Autenticitatea, respectiv măsura în care arealul a fost conservat sau nu a fost subiectul schimbărilor provocate de om.

- Importanta economică, respectiv contributia economică potentială a sitului datorată protectiei acestuia (de exemplu, protectia unui areal pentru recreere, existentă, utilizarea sa în beneficiul comunitătii locale, aprecierea de către turisti sau alte categorii de persoane ori a unui refugiu pentru cuibărit, areal sau sursă pentru specii importante din punct de vedere economic).

- Importanta socială se regăseste prin faptul că există sau reprezintă o valoare potentială pentru comunitătile locale, nationale sau internationale, deoarece are calităti recreationale, istorice, de patrimoniu, traditionale, estetice si educationale semnificative.

- Importanta stiintifică este dată de valoarea pentru cercetare si monitorizare.

- Importantă natională sau internatională:

- existenta unei desemnări nationale sau internationale;

- potential pentru a fi inclus într-un sistem national sau international.

- Posibilitate de realizare din punct de vedere practic:

- gradul de izolare fată de influentele distructive din afară;

- acceptabilitate socială si politică, gradul de sprijin din partea comunitătii;

- accesibilitate pentru educatie, turism si recreere;

- compatibilitate cu utilizatorii existenti, în particular cu localnicii;

- usurinta aplicării măsurilor de management sau compatibilitatea cu regimuri de management existente.

- Dualitate sau replică, ce rezidă în faptul că zonele protejate, în particular atunci când sunt mici, pot fi subiectul unor influente devastatoare distructive, deopotrivă din partea omului sau a naturii, de exemplu prin păsunatul intensiv într-o zonă montană cu specii de floră rare. Prin urmare, este de dorit ca acolo să se creeze un areal protejat mai mare, prezervând astfel mai multe habitate, nu numai un simplu tip de ecosistem major, într-un sistem reprezentativ.

C. Criterii de selectie a siturilor în functie de categoria de management

Selectia ariilor naturale protejate de interes national în functie de categoria de management se face în mod diferentiat, pornindu-se de la obiectivele specifice fiecărei categorii în parte. Astfel, criteriile pentru selectia ariilor naturale protejate în functie de categoria de management propusă de Uniunea Internatională pentru Conservarea Naturii (UICN) sunt:

- Rezervatii stiintifice (categoria I UICN):

- arealul trebuie să fie suficient de mare pentru a asigura integritatea ecosistemelor sale si pentru a realiza obiectivele de management pentru care este protejat;

- arealul trebuie să fie în mod semnificativ ferit de interventia directă a omului si capabil să rămână asa;

- conservarea biodiversitătii acestui areal trebuie să fie realizată prin protectie, fără să necesite interventii manageriale asupra sa sau asupra peisajului (cum este în cazul categoriei IV).

- Parcuri nationale (categoria a II-a UICN):

- arealul trebuie să contină mostre reprezentative de regiuni naturale mari, trăsături sau peisaje, în care speciile de plante si animale, habitatele si siturile geomorfologice sunt importante din punct de vedere spiritual, peisagistic, educational, recreational si turistic;

- arealul trebuie să fie suficient de mare pentru a contine unul sau mai multe ecosisteme intacte, nealterate material de ocuparea si exploatarea curentă umană.

- Monumente ale naturii (categoria a III-a UICN):

- arealul trebuie să contină una sau mai multe trăsături de importantă semnificativă (trăsăturile naturale potrivite includ cascade spectaculoase, pesteri, cratere, locuri fosilifere, dune de nisip si trăsături marine, împreună cu fauna sau flora unică ori reprezentativă; trăsăturile culturale asociate pot include picturi rupestre, faleze înalte fortificate, situri arheologice sau situri naturale care prezintă o importantă deosebită pentru comunitatea locală);

- arealul trebuie să fie suficient de mare pentru protejarea integritătii trăsăturilor si legăturilor cu zonele imediat înconjurătoare.

- Rezervatii naturale (categoria a IV-a UICN):

- arealul trebuie să joace un rol important în protectia naturii si supravietuirea speciilor (de exemplu, zone de cuibărit, zone umede, guri de vărsare a unor râuri, păsuni, păduri, albii de râuri, tinoave, chei, habitat al unor specii protejate etc.);

- arealul trebuie să fie acolo unde protectia habitatului este esentială pentru prosperitatea florei de importantă natională sau locală ori pentru fauna locală sau migratoare;

- conservarea acestor habitate si specii poate depinde de interventia activă prin măsuri de management pentru a asigura mentinerea habitatelor si/sau în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităti biotice;

- mărimea acestui areal poate depinde de suprafata necesară speciilor pentru a fi protejate si poate varia de la dimensiuni relativ mici la dimensiuni foarte mari.

- Parcuri naturale (categoria a V-a UICN):

- arealul trebuie să posede peisaje (ecosisteme) de o calitate pitorească deosebită, cu diverse habitate asociate, faună si floră, împreună cu manifestări unice sau traditionale ale modului de utilizare a terenului si comunităti sociale locale care au dovedit de-a lungul timpului creativitate în ceea ce priveste realizarea asezărilor umane, datinile/obiceiurile locale, mijloacele de existentă si credintele.

D. Studiul de fundamentare stiintifică necesar în vederea instituirii regimului de arie naturală protejată trebuie să contină:

Studiul de fundamentare stiintifică în vederea instituirii regimului de arie naturală protejată trebuie să fie structurat tinând cont de următoarele aspecte:

1. Numele ariei protejate (de preferat, preluat din toponimia locală sau adaptat după aceasta).

2. Categoria propusă pentru aria naturală protejată (conform prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice).

3. Obiectivul ariei protejate (succint, scopul pentru care se propune conservarea ariei).

4. Localizarea:

4.1. coordonatele geografice si coordonatele Stereo 1970 ale centrului ariei, iar la ariile relativ întinse, si ale limitelor, pe directia punctelor cardinale sau în punctele de inflexiune;

4.2. încadrare/acoperire în sistem UTM (caroiaj 10 x 10 km, 50 x 50 km);

4.3. descrierea narativă a limitelor ariilor (se vor lua în considerare repere identificabile în teren, fie naturale, fie realizate de om; în cazul bazinelor acvatice, se va trasa o linie imaginară paralelă cu malul, la circa 20 m de acesta, la cota maximă a apei);

4.4. situatia cadastrală. Regimul de proprietate al terenurilor (se vor evita pe cât posibil arii aflate în proprietate particulară);

4.5. suprafata;

4.6. localitatea, judetul;

4.7. unitatea fizico-geografică;

4.8. căile de acces.

5. Caracterizarea ariei protejate:

5.1. descrierea aspectului general al ariei;

5.2. structura geologică (se va detalia în cazul rezervatiilor geologice);

5.3. sol (pedologie);

5.4. ape (hidrologie);

5.5. climat local;

5.6. flora si vegetatia:

- speciile de plante pentru care se propune înfiintarea ariei protejate;


- specii rare si periclitate, conform Listei Rosii. Specii/subspecii/varietăti endemice. Specii cu importantă fitogeografică. Specii ocrotite prin conventii internationale sau prin legislatia natională. Specii de interes comunitar;

- asociatii vegetale. Ecosisteme/habitate naturale (cu sublinierea celor prioritare sau de interes comunitar). Tipuri de habitate listate în anexele la Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 57/2007;

- ecosisteme antropogene;

- modificări/evolutii/alterări recente ale ecosistemelor locale; 5.7. fauna:

- specii de animale pentru a căror ocrotire se propune instituirea ariei protejate (prezentare pe grupe de animale);

- specii rare, vulnerabile, periclitate. Specii/subspecii endemice (Se vor marca.) Specii ocrotite prin conventii internationale sau prin legislatia natională. Specii de interes comunitar;

- la păsări se vor diferentia speciile clocitoare de cele neclocitoare;

- la mamifere si păsări se vor include date asupra efectivelor speciilor.

 

NOTĂ:

Se vor aborda/dezvolta acele paragrafe care corespund cu profilul ariei propuse spre protejare.

6. Zonarea internă (optional). Propunerea unei/unor zone de protectie strictă si/sau de protectie integrală pe cuprinsul ariei protejate, argumentată. Pentru rezervatii stiintifice este nevoie de documentatii separate.

7. Starea ariei, presiune antropică, amenajări si/sau constructii existente si proiectate (în plus, situatia din zona înconjurătoare; existenta unor obiective care ar putea avea influente negative asupra ariei).

8. Măsuri minimale propuse în vederea conservării ariei.

 

ANEXE

 

a) Hartă generală (a tării, a judetului) cu marcarea locatiei ariei.

b) Hartă topografică/geomorfologică, la o scară convenabilă, în functie de întinderea ariei (de exemplu, 1:5.000, 1:25.000). Limitele vor fi realizate în sistem GIS proiectie Stereographic 1970. Marcarea zonării interne, dacă se propune o asemenea zonare. Se vor anexa temele (shape-urile) limitelor sau ale altor repere ale ariei naturale protejate, în format digital, ca vectori cu referintă geografică în format electronic.

c) Harta amenajamentelor silvice (la arii situate integral sau partial în fond forestier), plus lista unitătilor de productie/ amenajistice incluse în aria propusă.

d) Categoriile de folosintă ale terenurilor, cu evidentierea tipului de proprietate al acestora (optional, hartă după modelul Agentiei de Plăti si Interventii în Agricultură, cu evidentierea proprietarilor).

e) Hartă geobotanică [distributia fitocenozelor/asociatiilor identificate (în cazul unor suprafete restrânse) sau a aliantelor de vegetatie (la suprafete mari)] - optional.

f) Hartă cu localizarea speciilor-tintă (plante, animale) - optional.

g) Alte hărti specifice (de exemplu, geologică, pedologică, hidrografică etc.) - optional.

h) Fotografii de ansamblu si de detaliu - optional.

i) Date de identificare a celui care propune (institutia - colectivul care a întocmit documentatia - coordonator - date de contact).

j) Punctul de vedere si/sau avizul autoritătii/autoritătilor publice locale. Punctul de vedere al directiei silvice, al directiei agricole, al societătilor comerciale implicate sau al proprietarilor si/sau al administratorilor terenurilor, după caz.

k) Avizul Academiei Române - Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii

l) Data. Semnătura. Parafa (pentru documentatii transmise de institutii sau alte persoane juridice).

 

E. Formular standard pentru caracterizarea ariei naturale protejate

 

ROMÂNIA

MINISTERUL MEDIULUI SI DEZVOLTĂRII DURABILE

Directia protectia naturii, biodiversitate, biosecuritate

 

FORMULAR STANDARD

pentru caracterizarea ariilor naturale protejate

 

1. Denumirea ariei naturale protejate:

 

 

2. Codul ariei naturale protejate1)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1) Va fi atribuit de autoritatea publică centrală care răspunde de ariile naturale protejate.

 

3. Încadrarea teritorial-administrativă

Judetul/judetele

 

Localitatea/localitătile pe al căror teritoriu administrativ se află aria

 

 

4. Categoria si tipul ariei naturale protejate (marcati cu x)

 

Categoria

Caracteristici tipologice

I

II

III

IV

V

VI

R

P

B

b

z

g

s

p

f

m

u

pj

SPA

SCI

Aria protejată

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Include:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Este inclusă în:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Transfrontalieră cu:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

5. Suprafata/lungimea

Suprafata (ha)

 

Lungimea (m)

 

 

6. Altitudinea

Maximă

Minimă

Medie

 

 

 

 

 

 

7. Statutul legislativ (actul de declarare)

Tipul actului

Lege

JMC

HCM

HG

OM

OG

CJ

CL

Altele

Nr.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Data

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

8. Localizarea geografică

 

 

8.1.

 

 

Coordonate geografice

 

N

S

E

V

Central

Latitudine

 

 

 

 

 

Longitudine

 

 

 

 

 

 

 

 

8.2

 

Indicativul hărtilor topografice

1:25.000

 

 

 

 

 

1:5.000

 

 

 

 

 

Altă scară

 

 

 

 

 

 

8.3.

 

Delimitare descriptivă2)

Limita

Descrierea

 

N

 

 

NE

 

 

E

 

 

SE

 

 

S

 

 

SV

 

 

V

 

 

NV

 

 

9. Căile de acces (marcati cu x)

CFR

CFF

DN

DJ

DL

DF

DA

T

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Detaliere:

Localităti apropiate:

 

2) Se va face o descriere narativă a limitelor, având ca model descrierea din actele normative adoptate anterior (de exemplu, Hotărârea Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si parcurilor naturale si constituirea administratiilor acestora, cu modificările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 2.151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone etc.).

 


10. Încadrarea în Regiunea Biogeografică Europeană (conform regiunilor biogeografice europene existente în tara noastră):

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Alpină

 

Continentală

 

Panonică

 

Stepică

 

Pontică

 

11. Încadrarea în Euroregiunea României (conform Strategiei nationale pentru conservarea biodiversitătii)

Nr.

Euroregiunea

 

1.

Carpatii Orientali

 

2.

Carpatii Meridionali

 

3.

Muntii Banatului

 

4.

Muntii Apuseni

 

5.

Podisul Transilvaniei

 

6.

Subcarpatii Getici

 

7.

Subcarpatii de Curbură

 

8.

Podisul Sucevei

 

9.

Dealurile Banatului

 

10.

Dealurile Crisanei

 

11 .

Câmpia Somesului

 

 

Nr.

Euroregiunea

 

12.

Câmpia Banatului si Crisurilor

 

13.

Câmpia Moldovei

 

14.

Podisul Central al Moldovei

 

15.

Podisul Getic

 

16.

Câmpia Găvanu-Burdea

 

17.

Silvostepa Câmpiei Române

 

18.

Stepa Câmpiei Române

 

19.

Podisul Dobrogei

 

20.

Lunca inundabilă a Dunării

 

21.

Delta Dunării

 

22.

Marea Neagră

 

 

12. Localizarea biogeografică

 

 

Coordonate biogeografice

 

 

 

 

 

 

 

13. Criterii de identificare a habitatelor (marcati cu x)

13.1

 

13.2

 

13.3

Vegetatie

 

Alpină

 

Subalpină

 

Pădure

 

Pajisti

 

Păsuni

 

Fânete

 

Stâncării

 

Dune

 

Sărături

 

Stepă

 

Zone umede

 

Mlastini/turbării

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Geomorfologice

 

Munte

 

Platou

 

Piemont

 

Podis

 

Deal

 

Câmpie

 

Terasă

 

Luncă

 

Râu

 

Lac

 

Baltă

 

Litoral

 

Mare

 

Izvor

 

Căldare glaciară

 

Chei

 

Defileu

 

Pesteră

 

Relief carstic exogen

 

Dune de nisip

 

Stâncării

 

 

Geologice

 

Domeniul cristalin

 

Domeniul sedimentar

 

Domeniul eruptiv

 

Izvor termal

 

Izvor mineralizat

 

Emanatii de gaze si noroi

 

Alte aspecte postvulcanice

 

Fereastră geologică

 

Petec de acoperire

 

Olistolite

 

Aflorimente

 

Depozit fosilifer

 

Aspecte mineralogice rare

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


14. Principalele tipuri de habitate din aria naturală protejată (marcati cu x)

Tipuri majore

 

Suprafata (ha)

%

Habitate de coastă

 

 

 

Dune de nisip continentale sau maritime

 

 

 

Habitate de apă dulce/zone umede

 

 

 

Mlastini/turbării

 

 

 

Formatiuni ierboase/pajisti si arbusti/tufisuri

 

 

 

Păduri

 

 

 

Stâncării

 

 

 

Pesteri

 

 

 

Altele

 

 

 

TOTAL

 

 

 

 

15. Caracterizarea generală a ariei naturale protejate (descriptiv)

I. BIOTOPUL

a) Aspecte geologice/geomorfologice

 

 

b) Aspecte pedologice

 

 

c) Aspecte hidrologice

 

 

d) Aspecte climatologice

 

 

II. BIOCENOZA

a) Vegetatia

 

 

b) Fauna

 

 

16. Specii protejate

Grup major

Nr. specii

Lista speciilor protejate*)

**)

Mamifere

 

 

 

Păsări

 

 

 

Reptile

 

 

 

Amfibieni

 

 

 

Pesti

 

 

 

Nevertebrate

 

 

 

Plante

 

 

 

 

Pentru fiecare specie se vor mentiona:

*) (în paranteză) conventiile internationale sub a căror protectie se găseste:

Bdv - Conventia de la Rio de Janeiro (Legea nr. 58/1994)

Ber - Conventia de la Berna (Legea nr. 13/1993)

Bon - Conventia de la Bonn (Legea nr. 13/1998)

C - Convenia CITES (Legea nr. 69/1994)

DH - Directiva Habitate 92/43/CEE

DP - Directiva Păsări 79/409/CEE

**) pentru fiecare specie se va mentiona categoria de vulnerabilitate:

v - vulnerabile

p - periclitate

r - rare

e - endemice.

 


17. Specii endemice de plante (marcati cu x)

 

 

 

 

 

 

Nr.

Denumirea stiintifică

Denumirea populară

Starea populatiei

Favorabilă

Nefavorabilă

Ca areal

Ca efective

În declin ca areal

În declin ca efective

1.

 

 

 

 

 

 

 

18. Specii endemice de faună (marcati cu x)

 

 

 

 

 

 

Nr.

Denumirea stiintifică

Denumirea populară

Starea populatiei

Favorabilă

Nefavorabilă

Ca areal

Ca efective

În declin ca areal

În declin ca efective

1.

 

 

 

 

 

 

 

19. a) Activităti care se desfăsoară în perimetrul ariei naturale protejate (marcati cu x)

 

 

 

 

 

 

 

 

Nr. crt.

Activităti

Existente

Traditionale

Permise

Caracterul impactului negativ asupra ariei naturale protejate

Permanent

Periodic

Sporadic

Nu este cazul.

1.

Păsunat

 

 

 

 

 

 

 

2.

Agricultură

 

 

 

 

 

 

 

3.

Tratamente agrochimice

 

 

 

 

 

 

 

4.

Apicultură

 

 

 

 

 

 

 

5.

Folosinte de apă

 

 

 

 

 

 

 

6.

Irigare

 

 

 

 

 

 

 

7.

Desecări

 

 

 

 

 

 

 

8.

Piscicultură

 

 

 

 

 

 

 

9.

Pescuit

 

 

 

 

 

 

 

10.

Amenajări hidrotehnice

 

 

 

 

 

 

 

11 .

Prelucrarea lemnului

 

 

 

 

 

 

 

12.

Amenajări turistice

 

 

 

 

 

 

 

13.

Amenajări balneoclimaterice

 

 

 

 

 

 

 

14.

Inundări

 

 

 

 

 

 

 

15.

Retele electrice

 

 

 

 

 

 

 

16.

Cariere/balastiere

 

 

 

 

 

 

 

17.

Exploatări forestiere (defrisări, igienizări etc.)

 

 

 

 

 

 

 

18.

Exploatări hidrocarburi

 

 

 

 

 

 

 

19.

Exploatări miniere metalifere

 

 

 

 

 

 

 

20.

Exploatări miniere nemetalifere

 

 

 

 

 

 

 

21.

Amenajări comerciale

 

 

 

 

 

 

 

22.

Vânătoare

 

 

 

 

 

 

 

23.

Braconaj (de diferite tipuri)

 

 

 

 

 

 

 

24.

Colectări de material biologic

 

 

 

 

 

 

 

25.

Căi de transport si circulatie

 

 

 

 

 

 

 

26.

Amenajări industriale

 

 

 

 

 

 

 

27.

Urbanizare

 

 

 

 

 

 

 

28.

Turism

 

 

 

 

 

 

 

Altele

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


19. b) Activităti care se desfăsoară în afara perimetrului ariei naturale protejate si care exercită un impact negativ asupra acesteia (marcati cu x)

 

 

 

Nr.

Sursa care cauzează impactul

Poluantul

Tipul de influentă (poluare)

Caracterul impactului

Atmosferică

Ape

Soluri

Sonoră

Radioactivă

Permanent

Accidental

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

20. Aspecte de deteriorare (marcati cu x)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Deteriorarea

Caracterizarea deteriorării

Cauza

 

Stadiul

 

Dinamica

Naturală

Antropică

Incipient

Avansat

Degradat

Stationară

Evolutia

Continuă

Periodică

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

21. Regimul terenurilor (marcati cu x)

Situatia cadastrală

Forma de proprietate

Categoria de folosintă

Nr. parcelei

Suprafata (ha)

Lungimea (m)

DPN

DPJ

DPL

PJ

PF

Mixt

Pd

Ps

F

Lv

Vi

Ar

Np

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

22. Administrarea ariei naturale protejate (marcati cu x)

22.1

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Administrator

APM

Inst. st.

Regii

ONG

S.C.

S.A.

AT

Persoane fizice

Proprietarul

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

22.2

 

 

 

 

 

 

Calitatea de administrator este stabilita prin:

Lege

HG

OM

CJ

CL

 

 

 

 

 

 

22.3

 

 

 

Plan de management

Există si se aplică

 

Există, dar nu se aplică

 

Nu există

 

 

22.4

 

 

 

 

Permanent

Periodic si specificat când

Supraveghere

 

 

Pază

 

 

 

22.5

 

 

 

 

Controlul

 

Planificat

Neplanificat

MMDD

 

 

Academia Română

 

 

GNM

 

 

APM

 

 

Alte organe

 

 

 

22.6

 

 

 

 

Amenajări/dotări

Existente

Necesare

Observatii

Împrejmuire

 

 

 

Panouri de avertizare/atentionare

 

 

 

Panouri explicative

 

 

 

Panouri pentru orientare (hărti)

 

 

 

Clădiri administrative

 

 

 

Statiuni stiintifice

 

 

 

Centre de vizitare/informare

 

 

 

Clădiri pentru pază/supraveghere

 

 

 

Amenajări pentru observare/supraveghere

 

 

 

Bariere

 

 

 

Puncte de intrare

 

 

 

Poteci/drumuri pentru vizitare

 

 

 

Trasee turistice marcate

 

 

 

Locuri de campare

 

 

 

Amenajări pentru colectarea deseurilor

 

 

 

Vetre de foc

 

 

 

Altele

Delimitare

 

 

 

 

 

 

 

 

23. Bibliografia si documentatia existentă referitoare la aria naturală protejată

24. Datele institutiei care completează formularul

Denumirea institutiei

 

Adresa

 

Tel/Fax/E-mail

 

Persoana care completează formularul

 

Data

 

 

25. Anexe grafice

25.1. Harta ariei naturale protejate (la o scară convenabilă)

25.2. Harta cu aspecte administrative, la o scară convenabilă

25.3. Harta vegetatiei, la o scară convenabilă

25.4. Harta silvică, cu evidentierea unitătilor amenajistice (dacă este cazul)

25.5. Harta zonării interne (dacă este cazul)

25.6. Harta apelor de suprafată, la o scară convenabilă

25.7. Fotografii

 

F. Modul de transmitere a documentatiei

Documentatia se depune la autoritatea publică centrală care răspunde de ariile naturale protejate, în vederea promovării acesteia prin actul normativ specific. Documentatia se va depune în două exemplare (atât pe hârtie, cât si pe suport electronic - CD, DVD etc.). Formatul electronic va contine toate informatiile furnizate pe hârtie, inclusiv hărtile. Pentru documentatiile transmise anterior intrării în vigoare a prezentului ordin nu se aplică prevederile acestuia.

 


ACTE ALE FONDULUI ROMÂN DE DEZVOLTARE SOCIALĂ

 

FONDUL ROMÂN DE DEZVOLTARE SOCIALĂ

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Ghidului de achizitii pentru proiectele finantate de Fondul Român de Dezvoltare Socială în cadrul Programului de interventii prioritare, componenta I a Proiectului de incluziune socială

 

Având în vedere considerentele prezentate în nota de fundamentare înaintată de Departamentul financiar, contabilitate, administrativ,

în temeiul art. 17 si 18 din Legea nr. 129/1998 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Fondului Român de Dezvoltare Socială, republicată, cu modificările ulterioare,

Consiliul director al Fondului Român de Dezvoltare Socială hotărăste:

Art. 1. - Se aprobă Ghidul de achizitii pentru proiectele finantate de Fondul Român de Dezvoltare Socială în cadrul Programului de interventii prioritare, componenta I a Proiectului de incluziune socială.

Art. 2. - Documentul mentionat la art. 1 este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 3. - Se aprobă publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei hotărâri.

 

Presedintele Consiliului director al Fondului Român de Dezvoltare Socială,

Valentina Contescu

 

Bucuresti, 2 noiembrie 2007.

Nr. 3/VIII.

 

ANEXĂ

 

GHID

de achizitii pentru proiectele finantate de Fondul Român de Dezvoltare Socială în cadrul Programului de interventii prioritare, componenta I a Proiectului de incluziune socială

 

CAPITOLUL I

Introducere

 

1.1. Generalităti

1.1.1. Prezentul ghid de achizitii este un îndrumător pentru aplicarea diverselor metode de achizitii, fiind conform cu procedurile în materie ale Băncii Mondiale, obligatorii pentru beneficiarii împrumuturilor Băncii Internationale pentru Reconstructie si Dezvoltare (denumită în cele ce urmează Banca), si anume: „Guidelines-Procurement” („Ghid de proceduri”- editia mai 2004) si „Guidelines - Selection and Employment of Consultants” („Ghid - Selectia si angajarea consultantilor” - editia mai 2004), ce pot fi consultate pe pagina de web - http//www.worldbank.org., aplicabile proiectelor cu finantare din partea Băncii, si cu următoarele documente:

- Legea nr. 129/1998 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Fondului Român de Dezvoltare Socială, republicată, cu modificările ulterioare;

- Acordul de împrumut nr. 4825 - RO dintre România si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare, destinat finantării Proiectului privind incluziunea socială, ratificat prin Legea nr. 40/2007 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare, destinat finantării Proiectului privind incluziunea socială, semnat la Bucuresti la 4 iulie 2006, prin care Fondul Român de Dezvoltare Socială a fost desemnat ca agentie de implementare a Programului de interventii prioritare (PIP), componenta I a Proiectului privind incluziunea socială;

- Manualul de operare pentru implementarea Programului de interventii prioritare, componenta I a Proiectului de incluziune socială, finantat de către Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare si Guvernul României, aprobat de Consiliul director al Fondului Român de Dezvoltare Socială prin

Hotărârea nr. 2/II/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 si 575 bis din 22 august 2007.

1.1.2. Procedurile de achizitii ale Fondului Român de Dezvoltare Socială (denumit în cele ce urmează Fondul sau FRDS) sunt obligatorii pentru beneficiarii de granturi. Toate celelalte prevederi ale legilor în vigoare în România sunt aplicabile, dacă nu contravin prevederilor din acordul international în baza cărora este implementat Proiectul privind incluziunea socială.

 

CAPITOLUL II

Ghidul de achizitii

 

2.1. Ghidul de achizitii al Fondului

2.1.1. Scopul principal al acestui îndrumător este de a informa toti beneficiarii de granturi interesati si partenerii de lucru ai acestora sau ai Fondului asupra modului de organizare a achizitiilor de bunuri si de lucrări, precum si de selectie si angajare a consultantilor pentru aceste proiecte. Acest îndrumător este, de asemenea, si un instrument de instruire si pregătire a personalului angajat si a colaboratorilor pentru Proiect.

2.1.2. Rolul Fondului este să se asigure, prin rapoartele cu privire la stadiul unui proiect, prin supervizarea fizică pe teren si prin avizările prealabile si cele ulterioare, asupra modului în care s-au efectuat achizitiile de către beneficiarii Proiectului si că fondurile au fost utilizate cu încadrarea în angajamentele initiale, cu economicitate si eficientă, iar contractele au fost încredintate într-o manieră transparentă si corectă.

Pentru aceasta, Fondul organizează programe de instruire cu reprezentantii beneficiarilor si cu oricare alte persoane interesate să asiste (reprezentanti ai autoritătilor locale, contractori, parteneri).


2.1.3. Principalele materiale utilizate ca suport pentru elaborarea acestui îndrumător sunt:

- Liniile directoare ale Băncii Mondiale („WB Guidelines”) mentionate mai sus si documentele standardizate corespondente;

- Manual privind achizitiile de valori foarte mici derulate în cadrul granturilor mici finantate de Banca Mondială (ultima versiune, 16 octombrie 2001, revizuit în septembrie 2005);

- Achizitii de lucrări simple, de valoare mică, cu durată scurtă si risc redus (Documente standardizate de ofertare, editie-pilot, septembrie 2000).

2.1.4. Ghidul încearcă să tină seama de toate aspectele legale privind prevederile în materie de achizitii ale finantatorului (Banca) si normele de achizitii publice ale cofinantatorului (Guvernul României), să le ajusteze si să le facă mai simple pentru beneficiarii Fondului, luând în considerare capacitatea lor de a coordona astfel de activităti, experienta si practica Fondului, precum si lectiile învătate în timpul implementării.

2.2. Utilizarea ghidului de achizitii

2.2.1. Ghidul cuprinde prevederi legale, modul de identificare a necesarului de bunuri, lucrări si servicii în cadrul granturilor, roluri si responsabilităti ale beneficiarilor de granturi, precum si metodele de achizitii aplicabile, descrise pas cu pas.

2.2.2. Banca a acceptat aplicarea acestor proceduri simplificate cu conditia ca obiectivele Proiectului să fie atinse. Pentru aceste proceduri, atât Banca, cât si Fondul au stabilit cerinte procedurale minimale în scopul asigurării economicitătii si eficientei, cu conditia supervizării periodice si prin verificarea ulterioară a fazelor relevante ale proceselor de achizitii.

2.3. Răspunderile beneficiarului

2.3.1. Beneficiarii de granturi FRDS trebuie să se conformeze procedurilor stabilite, fiind singurii responsabili pentru achizitiile făcute în cadrul unui subproiect.

2.3.2. Prevederile descrise sunt aplicabile atât pentru beneficiari, cât si pentru oricare alte persoane aflate în relatii contractuale sau de colaborare cu beneficiarii.

2.3.3. Beneficiarii Fondului vor utiliza modelele de documente si formularele-tip FRDS aplicabile fiecărei proceduri, puse la dispozitie odată cu semnarea acordului de grant.

2.3.4. Beneficiarii Fondului vor putea face modificări minime la modelele de documente furnizate de FRDS, dar numai în urma obtinerii acceptului FRDS.

2.3.5. Orice modificare la formulare se face numai sub formă de anexă.

2.3.6. Succesul implementării unui subproiect (proiect) depinde, în principal, de:

- implicarea membrilor comunitătii/grupului în toate fazele de implementare;

- capacitatea de organizare si conducere a proiectului de către comunitate;

- încrederea oamenilor în ei însisi si în ceea ce vor să realizeze;

- definirea precisă a proiectului finantat si a componentelor acestuia;

- finalizarea activitătilor în termenul prevăzut în Acordul de grant;

- folosirea fondurilor primite numai pentru proiect;

- respectarea angajamentelor privind contributia comunitătii la implementarea proiectului;

- folosirea materialelor locale (cu respectarea cerintelor de calitate);

- utilizarea cunostintelor si a fortei de muncă locale, corespunzător standardelor tehnologice;

- verificarea stadiului contractelor, a cantitătilor cerute si a nivelului calitativ;

- îndeplinirea standardelor de calitate pentru toate activitătile desfăsurate.

2.3.7. Beneficiarii vor avea grijă:

- să estimeze costurile pentru toate achizitiile necesare în cadrul fiecărui contract, prin utilizarea bazei de date a Fondului, asigurându-se că aceste costuri nu depăsesc bugetul aprobat;

- să întocmească Planul de achizitii;

- să utilizeze pentru fiecare achiziie metoda aplicabilă;

- să pregătească Specificatiile tehnice, Lista cantitătilor de lucrări, precum si Lista furnizorilor/contractorilor/consultantilor, utilizând informatii din Baza de date a Fondului;

- să trimită invitatiile, documentele de ofertare si să primească cotatiile/propunerile;

- să evalueze cotatiile/preturile/propunerile primite, alegând cea mai bună dintre ele, în conformitate cu metoda aplicabilă;

- să încredinteze si să semneze contractul sau să transmită comanda;

- să verifice documentele referitoare la cantitătile si calitatea bunurilor furnizate ori a lucrărilor executate de contractori sau a rapoartelor/serviciilor prestate de consultanti;

- să facă plătile si să pregătească rapoartele periodice către Fond;

- să păstreze (în original) toate documentele proiectului la dispozitia reprezentantilor Băncii, ai Guvernului si/sau a auditorilor si coordonatorilor Fondului.

 

CAPITOLUL III

Planul de achizitii. Metode aplicabile

 

3.1. Întocmirea Planului de achizitii

3.1.1. Acesta este rezultatul planificării tuturor activitătilor necesare pentru implementarea proiectului. Fondul sprijină Beneficiarul să schiteze si să elaboreze un plan de activităti si Planul de achizitii, în timpul instruirii initiale, la negocierea Acordului de grant. Acest plan determină la rândul său Graficul de implementare al proiectului.

Planul de achizitii contine, pentru un tip obisnuit de proiect, o scurtă descriere a pasilor necesari (din punct de vedere legal, tehnic, financiar si al costurilor estimate) si etapele achizitiilor (datele estimative pentru invitare, primire cotatii/propuneri, evaluare si contractare).

3.1.2. Costurile pentru deplasări, comunicatii, anunturi, consumabile de birou, multiplicare documente, taxe, autorizatii, formulare tipizate pentru contabilitate, organizare de seminarii de lucru etc. pot fi plătite direct, cu conditia respectării principiilor economicitătii si eficientei.

3.1.3. Planul de achizitii se bazează pe bugetul aprobat si pe:

- ce trebuie achizitionat/contractat în vederea atingerii obiectivului;

- când ar trebui făcută achizitia;

- care sunt principalii pasi pentru fiecare achizitie;

- cât va costa fiecare achizitie.

3.1.4. Pentru pregătirea Planului de achizitii trebuie făcuti următorii pasi:

- se întocmeste lista bunurilor, lucrărilor si serviciilor necesare pentru realizarea proiectului;

- se grupează aceste bunuri în liste si în grupe de contracte, în mod logic;

- se estimează costurile lor pe baza preturilor din magazine, din cataloage sau din baza de date pentru preturi unitare a Fondului, estimarea acestor preturi trebuind să se facă cu maximă grijă;

- se citeste cu atentie acest ghid de achizitii pentru a sti care este metoda de achiziie aplicabilă;

- se apreciază durata fiecărui proces de achizitie, respectiv data de începere si de finalizare.

Formatul pentru Planul de achizitii este detaliat la sfârsitul părtii I a ghidului.


3.1.5. O achizitie poate fi initiată numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiii:

- planul de achizitii a fost pregătit conform bugetului aprobat din Acordul de grant;

- finantarea este asigurată (Acordul de grant a fost semnat de cele două părti);

- toate aprobările, avizele si autorizatiile legale prealabile au fost obtinute;

- a fost publicat anuntul privind achizitiile necesare din cadrul grantului (proiectului).

3.2. Metode aplicabile de achizitii

3.2.1. Principiile de bază în aplicarea procedurilor de achizitii cu participare comunitară sunt:

- economicitate si eficientă;

- transparentă si competitie liberă;

- tratament egal pentru toti candidatii;

- confidentialitate si corectitudine în procesul de evaluare;

- încurajarea contractorilor locali.

3.2.2. Metoda de achizitie aplicabilă reprezintă suma tuturor regulilor care trebuie respectate pentru a alege furnizorul/ contractorul/consultantul si pentru a-i încredinta comanda/ contractul. Pentru achizitiile efectuate de beneficiarii Fondului este obligatoriu:

- să compare cel putin 3 (trei) cotatii/preturi obtinute de la 3 (trei) furnizori - pentru bunuri;

- să compare cel putin 3 (trei) cotatii/preturi obtinute de la 3 (trei) contractori calificai - pentru lucrări;

- să compare cel putin 3 (trei) consultanti de specialitate - pentru consultantă individuală;

si este recomandat

- să evalueze cel putin 3 (trei) consultanti de specialitate - pentru servicii.

3.2.3. Metodele aplicabile detaliate în acest ghid sunt următoarele:

- pentru achizitii de bunuri - metoda aplicabilă este:

- „Compararea preturilor pentru bunuri” (CPB) pentru achizitii cu valori sub 8.000 euro echivalent;

- „Procurare bunuri” (PB) pentru achizitii cu valori egale sau mai mari de 8.000 euro echivalent;

- pentru achizitii de lucrări - metoda aplicabilă este:

- „Compararea preturilor pentru lucrări” (CPL) pentru achizitii cu valori sub 8.000 euro echivalent.

- „Procurare lucrări” (PL) pentru achizitii cu valori egale sau mai mari de 8 000 euro echivalent;

- pentru servicii de consultantă prestate de o firmă - metoda aplicabilă este „Selectia la pretul cel mai mic” (SPM).

- pentru angajarea consultantilor individuali, precum: inspector/contabil/expert/asistent instructor/îndrumător - metoda aplicabilă este „Selectia consultantilor individuali” (SCI).

Tabelul următor contine metodele aplicabile în functie de tipul de achizitie.

 

 

 

Tip achizitie

Metodă
Valoare

CPB

PB

CPL

PL

SPM

SCI

Bunuri

< 8.000 euro

DA

 

 

 

 

 

≥ 8.000 euro

 

DA

 

 

 

 

Lucrări

< 8.000 euro

 

 

DA

 

 

 

≥ 8.000 euro

 

 

 

DA

 

 

Servicii

- consultantă firme

-

 

 

 

 

DA

 

- consultantă individuală

-

 

 

 

 

 

DA

 

CAPITOLUL IV

Metodele de achizitii. Pasii

 

4.1. Pentru bunuri

4.1.1. Compararea preturilor pentru bunuri (CPB - pentru achizitii cu valori sub 8.000 euro echivalent)

Această metodă va fi utilizată pentru achizitia „de pe raft” (din magazine) a unor bunuri sau produse standardizate, disponibile la câtiva furnizori din tară ori importate (numai din tări eligibile ale Băncii Mondiale) si livrate de către furnizori locali.

Este obligatoriu să se compare cel putin 3 (trei) cotatii/ preturi corespunzătoare acelorasi bunuri sau aceleiasi liste de bunuri.

Va fi selectat furnizorul având pretul total evaluat cel mai mic1 dacă a răspuns substantial cerintelor.

Metoda presupune următorii pasi:

- se stabilesc tipul, unitatea de măsură si termenul de livrare pentru fiecare bun solicitat;

- se pregăteste o listă de furnizori disponibili, suficient de mare (conform pct. 5.6.1) pentru a realiza o bună competitie si pentru a asigura primirea a cel putin 3 (trei) cotatii/preturi;

- se obtin si se înregistrează informatii în legătură cu posibilitatea achizitionării acestor bunuri (studiind magazinele din zonă);

- se obtin brosuri/cataloage si liste de preturi de la furnizori, fie personal, fie telefonic;

- se iau în considerare calitatea bunurilor, dacă acestea sunt în stoc si costurile finale;

- se compară preturile;

- preturile pot fi chiar negociate dacă se constată că acestea sunt mai mari decât preturile unitare de referintă din Baza de date a FRDS sau decât preturile de pe piată;

- se pregăteste un scurt raport de evaluare2, arătându-se numele furnizorilor si preturile obtinute de la ei, justificându-se alegerea furnizorului;

- Comisia de evaluare predă reprezentantului Beneficiarului raportul de evaluare, recomandând cel mai bun furnizor;

- reprezentantul Beneficiarului receptionează bunurile de la furnizor, preia chitanta si factura;

- toate documentele achizitiei se păstrează în dosar.

4.1.2. Procurare bunuri (PB - bunuri sau pachete de bunuri cu valoare egală sau mai mare de 8.000 euro echivalent)

Această metodă se aplică în cazul unui bun sau al unui pachet de bunuri necesare a se achizitiona de la diversi furnizori, dacă valoarea totală a acestora este egală cu sau depăseste echivalentul a 8.000 euro. Este obligatoriu să se compare cel putin 3 (trei) cotatii corespunzătoare. Furnizorul care are pretul total evaluat cel mai mic3 si asigură livrarea bunului sau a întregului pachet de bunuri, răspunzând substantial termenelor si conditiilor cerute, va fi selectat.

Metoda presupune următorii pasi:

- se pregătesc „Specificatiile tehnice”, sub îndrumarea unui specialist (dacă este cazul);


- se pregăteste o listă de furnizori disponibili, suficient de mare (conform pct. 5.6.1.) pentru a realiza o bună competitie si pentru a asigura primirea a cel putin 3 (trei) cotatii/ preturi;

- se stabilesc termenul limită de livrare a bunurilor si conditiile de livrare;

- se pregăteste „Invitatia la cotatie”4;

- se transmite furnizorilor „Invitatia la cotatie”, cu asigurarea confirmării participării a cel putin 3 (trei);

- se primesc si se înregistrează cotatiile primite, la un termen limită;

- se întocmeste Raportul de evaluare5 si se face recomandarea de încredintare a contractului care se predă Beneficiarului;

- reprezentantul Beneficiarului întocmeste formularul de comandă si îl transmite furnizorului selectat;

- până la încredintarea comenzii procesul de evaluare rămâne confidential;

- bunurile primite se receptionează6, plata făcându-se conform comenzii;

- toate documentele achizitiei se păstrează în dosar.

4.2. Pentru lucrări

4.2.1. Compararea preturilor pentru lucrări (CPL pentru achizitii cu valori sub 8.000 euro echivalent)

Metoda se aplică în cazul contractării unor lucrări simple si de volum redus7, precum micile reparatii/accesorii la constructii sau instalatii.

Este obligatoriu a se evalua si compara cel putin 3 (trei) preturi obtinute de la 3 (trei) ofertanti specializati.

Firma care solicită pretul total8 evaluat cel mai mic pentru întreaga listă a cantitătilor de lucrări va fi selectată.

Metoda presupune următorii pasi:

- se pregătesc „Lista cantitătilor de lucrări” (precum si desenele si specificatiile tehnice) si un „Grafic de activităti”9 corespunzător, sub directa coordonare a unui proiectant de specialitate;

- se stabileste termenul de finalizare a lucrărilor;

- se pregătesc o listă de contractori specializati si „Invitatia la cotatie”10;

- se transmite „Invitatia la cotatie” câtorva contractori, astfel încât să existe confirmarea participării a cel putin 3 (trei);

- se vizitează amplasamentul investitiei împreună cu contractorii;

- se primesc si se înregistrează cotatiile primite, la un termen limită;

- Comisia de evaluare verifică eligibilitatea si calificarea ofertantilor, compară preturile si determină cel mai mic cost;

- se poate utiliza Baza de date (preturi unitare) a FRDS pentru compararea si verificarea cotatiilor primite;

- se pregăteste raportul de evaluare11, arătându-se numele contractorilor, clasamentul preturilor, termenul de finalizare si justificându-se alegerea câstigătorului;

- se predă Beneficiarului Raportul de evaluare;

- reprezentantii Beneficiarului semnează „Contractul de executie lucrări - sumă fixă” (contract tip FRDS) cu firma selectată;

- se plătesc numai lucrările executate, certificate corespunzător, conform cu graficul de activităti;

- toate documentele achizitiei se păstrează în dosar.

4.2.2. Procurare lucrări (PL pentru achizitii cu valori egale sau mai mari de 8.000 euro echivalent)

Metoda se aplică în cazul contractării unor lucrări noi de constructii ori de instalatii sau pentru reabilitarea unora existente.

Este obligatoriu a se compara cel putin 3 (trei) preturi obtinute de la 3 (trei) ofertanti specializati. Firma care are pretul total evaluat12 cel mai mic va fi selectată.

Metoda presupune următorii pasi:

- se pregătesc „Lista cantitătilor de lucrări” (precum si specificatiile tehnice si desenele13), sub directa coordonare a unui proiectant de specialitate;

- se pregăteste o listă de contractori specializati, cel putin 7 (sapte), din Baza de date a FRDS (lista contractorilor14);

- se pregătesc „Invitatia la cotatie” si „Documentele de ofertare”15;

- se transmite „Invitatia la cotatie” contractorilor din listă, cu confirmare de participare, asigurându-se depunerea a cel putin 3 (trei) oferte;

- se vizitează amplasamentul lucrării împreună cu contractorii;

- se înregistrează ofertele, la un termen limită (dată si oră) si se face deschiderea publică a acestora la data, ora si adresa indicate în invitatie;

- se completează si se înregistrează „Minuta la deschidere”;

- se pregăteste Raportul de evaluare16, făcându-se recomandarea de încredintare a contractului;

- Comisia de evaluare predă Beneficiarului Raportul de evaluare;

- până la încredintarea contractului, procesul de evaluare rămâne confidential;

- reprezentantii Beneficiarului semnează „Contractul de executie lucrări cu preturi unitare fixe”, numai după obtinerea avizului prealabil de la FRDS;

- contractorul va fi sprijinit să demareze lucrările;

- plata contractorului se face pe baza situatiilor de plată certificate17, după primirea facturii;

- toate documentele achizitiei se păstrează în dosar.

4.3. Servicii de consultantă

4.3.1. Selectia la pretul cel mai mic (SPM)

Metoda se aplică pentru angajarea unor servicii de consultantă care pot fi prestate de o firmă sau de o asociere dintre consultanti individuali cu o firmă privată, servicii care nu pot fi realizate de un singur specialist.

Este recomandat să se evalueze cel putin 3 (trei) propuneri.

Firma/Asocierea care are pretul total evaluat18 cel mai mic si care a obtinut cel putin scorul tehnic minim va fi selectată.

Metoda se utilizează pentru selectarea unei echipe de specialisti care să presteze servicii de consultantă de rutină pentru care există norme si standarde în vigoare si practici curente (proiectare interdisciplinară pentru lucrări ingineresti fără grad mare de complexitate), cu valoare mică de contract.

Aceste servicii sunt executate de mai multi specialisti astfel că pentru elaborarea unui proiect tehnic cu caracter civil, construirea unei clădiri, a unui drum, a unui pod, a unui mic sistem de alimentare cu apă sau reabilitarea unor astfel de constructii, echipa poate fi formată din: arhitect, inginer proiectant constructii civile, inginer proiectant instalatii (specific unor subproiecte SSC sau MIR), inginer proiectant de specialitate (constructii civile; drumuri si poduri; instalatii sau constructii edilitar-gospodăresti sau hidrotehnice etc), topometrist sau/si alti specialisti necesari pentru elaborarea unor studii de bază obligatorii ( geotehnician; hidrogeolog, expert tehnic, expert de mediu etc), în functie de tipul si de complexitatea Proiectului.

Metoda presupune următorii pasi:

- se pregătesc „Termenii de referintă si scopul serviciilor” si „Cerere de propuneri”19;

- se pregăteste o listă scurtă cuprinzând între 3 (trei) si 6 (sase) firme, din Baza de date20 a Fondului (Lista proiectantilor), care se supune aprobării Fondului;

- se transmite „Scrisoarea de invitatie“ si „Cererea de propuneri” consultantilor din Lista scurtă, cu confirmare de participare, urmându-se recomandarea ca cel putin 3 (trei) propuneri să fie primite;


- se primesc si se înregistrează propunerile tehnice si financiare, la un termen limită, si se deschid propunerile tehnice, păstrându-se propunerile financiare nedeschise;

- se evaluează21 propunerile tehnice, stabilindu-se firmele calificate tehnic (care au obtinut cel putin scorul tehnic minim;

- se pregăteste Raportul de evaluare tehnică, făcându-se recomandarea de invitare a firmelor calificate pentru deschiderea publică a propunerilor lor financiare;

- se predă Raportul de evaluare tehnică atât Beneficiarului, cât si reprezentantului Fondului, pentru aviz prealabil;

- se invită firmele calificate pentru a participa la deschiderea publică a propunerilor lor financiare, indicându-le data, ora si locul de desfăsurare, numai după avizul prealabil al Fondului;

- se deschid public propunerile financiare si se înregistrează „Minuta la deschidere”;

- se evaluează propunerile financiare si se predă Beneficiarului raportul de evaluare finală, cu recomandarea de încredintare a contractului;

- până la încredintarea contractului, procesul de evaluare este confidential;

- reprezentantii Beneficiarului semnează contractul (formular FRDS) numai după avizul prealabil al Fondului;

- consultantul va fi sprijinit să înceapă activitătile;

- toate documentele achizitiei se păstrează în dosar. Plata consultantului se va face după acceptarea

documentelor si rapoartelor si numai după primirea facturii.

4.3.2. Selectia consultantilor individuali (SCI)

Metoda se aplică pentru a angaja un consultant individual.

Este obligatoriu să se compare si să se evalueze cel putin 3 (trei) consultanti de specialitate.

Consultantul cel mai bine calificat pentru îndeplinirea sarcinilor va fi selectat si invitat la negociere.

Metoda presupune următorii pasi:

- se pregăteste fisa postului („Termenii de referintă si scopul serviciilor”), solicitând avizul prealabil al Fondului;

- se pregăteste o listă a potentialilor specialisti, cel putin 3 (trei) consultanti din domeniul respectiv;

- acestia sunt invitati22 să îsi exprime interesul si să prezinte informatii în legătură cu specializarea/calificarea lor profesională si cu experienta anterioară, la termen flexibil (dar nu mai devreme de 10 zile de la invitare);

- se selectează consultantul cel mai bine calificat pentru sarcinile de serviciu necesare;

- se negociază termenele si conditiile, se înregistrează „Minuta de negociere”;

- se semnează contractul;

- consultantul este sprijinit să înceapă activitătile;

- toate documentele selectiei se păstrează în dosar. Plata consultantului se face pe baza rapoartelor acceptate si numai după primirea facturii.

4.4. Cumpărare/contractare/angajare directă

4.4.1. Metoda cumpărării, contractării sau angajării directe, fără parcurgerea unui proces de selectie, poate fi aplicată numai în situatii bine justificate, cu aprobarea prealabilă a FRDS si a BM, astfel:

- pentru achizitii directe de bunuri sau de lucrări estimate să coste mai putin decât echivalentul a 8.000 euro - cu acordul prealabil al FRDS;

- pentru achizitii directe de bunuri sau de lucrări al căror cost estimat este egal sau depăseste echivalentul a 8.000 euro este necesară de asemenea si aprobarea prealabilă a BM;

- contractele de consultantă pot fi încredintate unui singur consultant (sursă unică) numai cu acordul prealabil al FRDS si al BM.

4.4.2. Achizitiile de bunuri, lucrări sau servicii adjudecate în conformitate cu procedurile FRDS si cu ghidul de achizitii pot fi suplimentate cu până la 15% din valoarea initială contractată, numai cu acordul prealabil al FRDS si cu luarea în considerare a planului de achizitii aprobat, a resurselor financiare disponibile si cu respectarea conditiilor Acordului de grant si a prevederilor Manualului de operare.

4.4.3. Fondul (si Banca) vor accepta aceste situatii dacă se dovedeste că prin organizarea unei noi competitii nu s-ar putea obtine niciun avantaj si că preturile sunt rezonabile.

4.4.4. Serviciile oferite de un singur consultant pot fi angajate numai dacă se dovedeste clar că angajarea acestuia este mai avantajoasă decât organizarea unei competitii, de exemplu:

a) pentru activităti care reprezintă o continuare a unor servicii angajate si prestate anterior de consultant (Beneficiarul trebuie să solicite firmei pregătirea unei propuneri tehnice si financiare pe baza Termenilor de referintă noi, care vor fi negociati);

b) atunci când este esentială o selectie rapidă (în cazuri de urgentă);

c) pentru contracte de valori foarte mici;

d) când numai o singură entitate (firmă sau consultant individual) este calificată sau are experientă deosebit de relevantă pentru îndeplinirea angajamentului respectiv.

4.4.5. Serviciile oferite de un singur consultant pot fi angajate si în cazurile când se dovedeste clar că:

a) există doar un singur furnizor/contractor/consultant în zona proiectului finantat si în zonele vecine si s-a constatat că obtinerea unor cotatii din alte localităti ar adăuga sume care ar conduce la costuri mai mari;

b) cu toate că Beneficiarul a parcurs toti pasii ceruti, făcând publicitate si/sau transmitând multe invitatii, nu s-au obtinut cel putin 3 (trei) cotatii/ propuneri.

4.4.6. Justificarea pentru selectia de la o singură sursă va fi examinată de Fond (si, după caz, de Bancă) în contextul urmăririi tuturor intereselor Proiectului.

4.4.7. Solicitarea de contractare directă va fi expediată Fondului pentru analiză. Fondul va examina toate documentele si justificările si va solicita, după caz, analiza prealabilă a Băncii în conformitate cu prevederile Proiectului.

Trebuie urmati următorii pasi:

- se întocmesc documentele si justificările care determină utilizarea acestei metode;

- pretul cerut de furnizor/contractor/consultant trebuie să fie certificat de acesta;

- Beneficiarul de grant transmite Fondului cererea pentru aprobare.

4.4.8. Dacă argumentele sunt bine fundamentate (dovedind că Beneficiarul a întreprins toate demersurile posibile), iar costurile sunt comparabile cu preturile/tarifele medii corespondente din Baza de date a Fondului, aplicarea acestei metode poate fi acceptată.

4.4.9. Niciun contract de angajare directă nu se va semna fără avizul prealabil al Fondului si, după caz, al Băncii, conform pct. 4.4.1.

 

CAPITOLUL V

Despre achizitii - pas cu pas

 

5.1. Stabilirea tipului de achizitie

Un proiect finantat de Fond presupune achizitia uneia dintre următoarele categorii:


a) bunuri;

b) lucrări;

c) servicii de consultantă (servicii).

a) Bunuri - sunt definite astfel materialele, produsele, bunurile standard, echipamentele de scurtă sau îndelungată folosintă, consumabilele etc, care pot fi aprovizionate direct de la producători sau de la comercianti.

b) Lucrări - sunt definite astfel toate operatiunile tehnologice necesare pentru edificarea unei constructii noi sau a unui sistem de instalatii nou ori pentru repararea unei constructii existente, pentru consolidarea unui teren, regularizarea unui curs de apă, reabilitarea unui drum sau a unui pod, fiind incluse si consumurile de materiale, necesarul de fortă de muncă, transporturile si utilajele aferente si care, datorită complexitătii lor, nu pot fi executate decât de către o firmă specializată.

c) Servicii de consultantă (servicii) - sunt definite astfel asistenta si instruirea acordată de specialisti si/sau prestatiile complexe efectuate de echipe mixte de specialisti, fiecare cu experientă într-un domeniu specific, cu studii si cunostinte profesionale corespunzătoare.

5.2. Stabilirea metodei aplicabile

5.2.1. Ghidul descrie metodele si procedurile de achizitii pentru proiectele integrate din cadrul PIP. Pentru o anume achizitie este aplicabilă o anume metodă, care va fi precizată în Planul de achizitii al fiecărui proiect în parte.

5.2.2. Beneficiarii de granturi vor utiliza, pentru fiecare achizitie, numai una dintre metode, în functie de tipul achizitiei (bunuri/lucrări/servicii) si valoarea contractului (cost estimat), conform pct. 3.2.3.

5.3. Stabilirea Comisiei de evaluare

5.3.1. Pentru derularea corectă a procesului de achizitie, Beneficiarul va numi, prin decizie, Comisia de evaluare formată de regulă din 3 sau 5 membri, astfel:

a) 3 (trei) membri, pentru evaluarea cotatiilor de bunuri sau lucrări a căror valoare de contract nu depăseste 8.000 euro echivalent, cu recomandarea ca specialistul care a pregătit specificatiile tehnice să participe la procesul de evaluare;

b) 3 (trei) membri pentru selectia consultantilor individuali, cu recomandarea ca cel putin 2 să fie foarte bine informati în domeniu;

c) 5 (cinci) membri pentru selectia serviciilor de consultantă prestate de firme, cu recomandarea ca cel putin 2 să fie bine pregătiti în domeniu;

d) 5 (cinci) membri pentru evaluarea cotatiilor de bunuri sau lucrări a căror valoare este egală sau mai mare de 8.000 euro echivalent, cu recomandarea ca specialistii care au pregătit specificatiile tehnice si inspectorul de santier să participe la procesul de evaluare.

5.3.2. Pentru valori foarte mari sau pentru servicii importante, beneficiarul poate solicita asistentă din partea Fondului în timpul procesului de evaluare.

5.3.3. Principalele responsabilităti ale membrilor Comisiei de evaluare, în timpul procesului de evaluare, asa cum sunt precizate si în regulamentele românesti, sunt:

- să îsi organizeze propriile întâlniri;

- să primească toate cotatiile/propunerile de la persoana însărcinată cu organizarea achizitiilor;

- să returneze ofertantilor, nedeschise, cotatiile primite după termenul limită;

- să deschidă ofertele primite la termen si să le înregistreze în Minuta la deschidere, în prezenta ofertantilor care doresc să asiste (dacă este prevăzută deschidere publică), un membru al

Comisiei de evaluare completând minuta cu toate datele prezentate si cu orice alte informatii considerate importante;

- să efectueze evaluarea în conformitate cu conditiile referitoare la confidentialitate, obiectivitate si impartialitate si cu respectarea restrictiilor privind conflictul de interese23;

- să verifice continutul ofertelor (dacă acestea sunt complete sau nu);

- să determine dacă fiecare dintre cotatiile primite răspunde cerintelor si să stabilească care sunt clarificările (informatii sau documente aditionale) necesar a fi solicitate, astfel încât cotatiile să poată răspunde substantial cerintelor;

- să examineze mai întâi documentele privind eligibilitatea ofertantilor;

- să examineze apoi documentele referitoare la cerintele de calificare;

- să examineze toate preturile unitare, preturile totale (verificând calculele si stabilind eventualele corectii aritmetice), stabilind pretul total evaluat al fiecărei cotatii si solicitând ofertantilor acceptarea eventualelor corectii;

- să stabilească clasamentul final, alegând câstigătorul în conformitate cu metoda aplicabilă;

- să se asigure că valoarea contractului nu depăseste costul estimat;

- să recomande Beneficiarului ofertantul cel mai bine clasat căruia i se poate încredinta contractul.

Membrii Comisiei de evaluare îsi vor însusi si vor respecta procedurile din acest ghid.

5.4. Pregătirea anuntului publicitar

5.4.1. Beneficiarul va publica într-un ziar de largă circulatie din regiune (sau din tară) un anunt privind achizitiile pe care urmează să le facă dacă valoarea acestora este mai mare decât echivalentul a 20.000 euro. Scrisorile de intentie24 primite la Beneficiar, în urma anuntului, vor fi aduse la cunostintă reprezentantilor Fondului si vor completa Listele furnizorilor/contractorilor din Baza de date a Fondului.

5.4.2. Fondul anuntă periodic, într-o gazetă cu circulatie la nivel national25, proiectele aprobate spre finantare, beneficiarii de granturi, locatia si tipul proiectului.

5.4.3. Fondul va publica trimestrial pe site-ul FRDS (www.frds.ro) lista contractelor atribuite de către beneficiarii de granturi.

5.5. Pregătirea invitatiei la cotatie/documentelor de ofertare/cererii de propuneri

5.5.1. Pentru pregătirea acestor documente, în partea a 2-a a ghidului de achizitii se găsesc formularele-tip ale Fondului care trebuie utilizate:

- modele26 de Invitatie la cotatie, Comandă, Contract, Termene si conditii de livrare, Notă de receptie a bunurilor, precum si formular de Raport de evaluare, pentru achizitia de bunuri;

- formulare27 pentru Invitatie la cotatie, Documente de ofertare, Contract si Raport de evaluare, pentru achizitia de lucrări;

- formulare pentru Scrisoare de invitatie, Cerere de propuneri, Contract, Raport de evaluare si Termeni de referintă, pentru servicii de proiectare;

- Termeni de referintă pentru două tipuri frecvente de consultantă (contabil, inspector de santier); Termeni de referintă - model general pentru alte tipuri de consultantă.

5.5.2. Beneficiarul va încuraja candidatii să viziteze amplasamentul proiectului (zona santierului/conditiile de lucru la sediu) înainte ca acestia să depună oferta/propunerea.


5.5.3. Beneficiarul va face toate demersurile pentru a se convinge că firmele invitate au o bună reputatie si sunt autorizate legal pentru livrarea de bunuri, executia de lucrări sau prestarea de servicii, acestea fiind obiect curent de activitate al lor.

5.5.4. În cazul în care Beneficiarul primeste o cotatie/propunere de la o firmă neinvitată, aceasta poate fi acceptată în evaluare si pot fi făcute demersuri suplimentare de verificare a activitătii curente si a reputatiei firmei.

5.6. Trimiterea invitatiilor. Primirea cotatiilor/propunerilor

5.6.1. Pentru ca beneficiarii să fie siguri că vor primi cel putin 3 (trei) cotatii/propuneri astfel încât să se asigure o competitie corespunzătoare, este necesar să trimită invitatii28 astfel:

- cel putin 3 (trei) invitatii la cotatie, în cazul metodei „Compararea preturilor pentru bunuri” pentru achizitii cu valori sub 8.000 euro echivalent, transmise unor furnizori eligibili care au bunurile necesare, iar acestea îndeplinesc cerintele de calitate si performantă necesare;

- cel putin 7 (sapte) invitatii la cotatie, în cazul metodei „Compararea preturilor pentru lucrări” pentru achizitii cu valori sub 8.000 euro echivalent sau „Procurare lucrări” pentru achizitii cu valori egale sau mai mari de 8.000 euro echivalent, transmise contractorilor specializati din regiune, care au capabilitate tehnică, financiară si profesională pentru a executa lucrările si care au executat cel putin un contract similar, acestia putând fi selectati de către Beneficiar din Lista contractorilor (Baza de date a Fondului);

- de la 3 (trei) până la 6 (sase) cereri de propuneri, în cazul metodei „Selectie la pretul cel mai mic”, transmise firmelor din Lista scurtă, selectate de către Beneficiar din Lista proiectantilor (Baza de date a Fondului);

- cel putin 3 (trei) Cereri de exprimare a interesului, în cazul metodei “Selectia consultantilor individuali”, transmise persoanelor care au specializarea si experienta necesară;

- cel putin 5 (cinci) invitatii la cotatie, în cazul metodei „Procurare bunuri” pentru achizitii cu valori egale sau mai mari de 8.000 euro echivalent, transmise unor furnizori eligibili care au bunurile necesare, iar acestea îndeplinesc cerintele de calitate si performantă necesare.

5.6.2. Toate ofertele primite, la timp sau cu întârziere, se înregistrează si se păstrează în conditii de sigurantă până la momentul „deschiderii” sau începerii evaluării.

5.7. Deschiderea ofertelor

5.7.1. Comisia de evaluare va deschide ofertele (dacă acestea s-au primit în plic închis), va citi si va verifica cu mare atentie: invitatia la cotatie/documentele de ofertare/cererea de propuneri; termenele de ofertare; perioada de valabilitate; costul estimat; toate documentele fiecărei cotatii/propuneri primite; înregistrarea lor; modificări (după caz); cotatiile/preturile si orice alte documente în legătură cu acestea; costul estimat din Planul de achizitii.

5.7.2. Dacă este prevăzută deschidere publică, Comisia de evaluare va invita ofertantii/consultantii care doresc să asiste, în camera în care va avea loc „deschiderea”. Plicurile primite după termenul limită nu vor fi deschise, ci vor fi returnate ofertantului în forma prezentată. Plicurile primite la termen vor fi deschise. Se va citi cu voce tare si se vor consemna în Minuta la deschidere numele ofertantului/consultantului si pretul înscris de acesta în ofertă. Originalul minutei va fi păstrat în dosarul achizitiei.

5.8. Evaluarea cotatiilor

5.8.1. Toti membrii Comisiei de evaluare sunt pe deplin responsabili pentru corectitudinea evaluării în cadrul procesului

de evaluare. Acest proces va avea loc numai în prezenta membrilor comisiei (sunt exceptati de la această regulă reprezentantii Fondului - supervizor/coordonator - care pot fi prezenti în calitate de consultanti, fără drept de participare la adoptarea deciziilor).

5.8.2. Evaluarea cotatiilor/propunerilor trebuie să se facă conform metodelor si procedurilor de achizitii descrise în acest ghid. Membrii Comisiei de evaluare trebuie de asemenea să întocmească, la sfârsitul activitătii, rapoartele de evaluare, conforme cu formularele din partea a 2-a a ghidului, precum si o scurtă descriere a modului în care s-a desfăsurat procesul de evaluare, justificând decizia adoptată.

5.8.3. Beneficiarul trebuie să verifice dacă membrii Comisiei de evaluare si-au îndeplinit corect sarcina atribuită. Încredintarea contractului/comenzii numai pe baza recomandării făcute de Comisia de evaluare nu absolvă Beneficiarul de responsabilitatea contractării. De aceea, se recomandă fiecărui beneficiar de grant să solicite ori de cate ori apar probleme dificile opinia reprezentantului Fondului sau a specialistilor în achizitii ai Fondului.

5.9. Trimiterea notificărilor. Contestatii

5.9.1. Rezultatele selectiei (numele câstigătorului si valoarea contractului/comenzii) vor fi notificate tuturor participantilor29. Câstigătorului i se va transmite o scrisoare de acceptare prin care i se vor comunica termenul limită si locul unde se va perfecta negocierea contractului.

5.9.2. Contestatii (dacă este cazul). Dacă un ofertant solicită în scris informatii în legătură cu motivele pentru care nu a fost ales, Beneficiarul trebuie să întocmească un răspuns. În cazul în care se constată că motivele invocate în contestatie nu sunt justificate sau sunt neserioase, Beneficiarul poate respinge contestatia, răspunzând în consecintă. Dacă, dimpotrivă, se descoperă că motivele invocate sunt întemeiate, Comisia de evaluare îsi poate reconsidera decizia initială. Răspunsul se trimite în scris contestatarului imediat după ce au fost trasate concluziile, iar dacă decizia comisiei a fost modificată, vor fi înstiintati toti candidatii.

5.9.3. În cazul în care un ofertant înaintează contestatia la Fond (sau la Bancă), Beneficiarul trebuie să transmită acestora toate documentele legate de procesul de achizitie (în copie). Fondul (sau Banca) va revizui si va examina procesul de achizitie, făcând comentariile care se impun sau adoptând o decizie asupra sanctiunilor aplicabile.

5.9.4. Până când se transmite un răspuns contestatarului, iar contestatia va fi rezolvată, semnarea contractului de către Beneficiar se amână.

5.10. Negocierea si semnarea contractului/comenzii

Reprezentantii Beneficiarului pot semna contractul/comanda numai după ce acest document a fost semnat de către ofertant si numai după ce reprezentantul Fondului a revizuit procedura, iar comunitatea a fost informată asupra rezultatelor selectiei. Dacă evaluarea si selectia au avut la bază o metodă de achizitie prin care câstigătorul a fost determinat pe criteriul „pret”, valoarea totală evaluată nu poate fi negociată. Pot fi negociate numai conditiile si termenele contractuale (în legătură cu: data de începere, facilităti pe care beneficiarul le va face, posibilitatea acordării avansului si garantarea acestuia, organizarea activitătilor comune etc.).

5.11. Registrul de corespondentă. Registrul contractelor

Toate documentele, invitatiile, notificările, cotatiile/ propunerile, solicitările de clarificare si clarificările/răspunsurile etc, referitoare la achizitii, vor fi înregistrate în Registrul de corespondentă. Pentru toate corespondentele prin postă se vor păstra confirmările de primire. Toate contractele/comenzile vor fi înregistrate în Registrul de contracte în ordinea în care au fost semnate, primul contract înregistrat fiind Acordul de grant.

5.12. Dosarul de achizitie

5.12.1. Grupul de coordonare a Proiectului, după caz, trebuie să întocmească dosarul fiecărei achizitii. Următoarele documente, în original, vor fi păstrate în dosarul respectiv:

- anuntul publicitar (ziarul);

- decizia privind numirea Comisiei de evaluare;

- lista bunurilor/lista cantitătilor de lucrări, desenele si specificatiile tehnice/cererea de propuneri, termenii de referintă;

- invitatiile la cotatie/scrisorile de invitatie si confirmările, clarificările, modificările;

- cotatiile/propunerile primite si înregistrările acestora (se vor păstra de asemenea si plicurile în care au fost primite ofertele);

- minuta la deschidere, unde este cazul;

- raportul de evaluare si documentele aditionale anexate;

- notificările, contestatiile si răspunsurile (unde este cazul);

- contractul semnat;

- facturile, documentele de preluare si acceptare, bonurile, ordinele de plată, statele de plată.

Toate aceste documente vor fi păstrate în dosarul Proiectului timp de 10 (zece) ani după data la care s-a finalizat Proiectul.

 

CAPITOLUL VI

Coordonarea contractelor. Plătile

 

6.1. Coordonatorul de contract. Comisia de receptie

6.1.1. Pentru fiecare contract în parte, Beneficiarul va desemna o persoană care va fi coordonator de contract. Coordonatorul va urmări:

- receptionarea tuturor bunurilor/executarea lucrărilor/ prestarea serviciilor;

- respectarea termenelor contractuale si a conditiilor de plată;

- respectarea preturilor si tarifelor care au determinat valoarea contractului.

6.1.2. Toate plătile se fac în contul furnizorului/contractorului, înscris de acesta în contract, numai după ce Beneficiarul a primit documentele justificative (bon fiscal, factură fiscală, chitantă).

6.1.3. Beneficiarul va acorda o atentie deosebită depozitului bancar în care sunt primite fondurile. Se recomandă ca suma din acest depozit (de cont curent) să fie permanent suficient de mare pentru acoperirea plătilor datorate. Echipa de conducere a proiectului va verifica periodic suma din cont si va solicita în timp util următoarea transă. Dacă plata datorată este mai mare decât soldul, Beneficiarul poate solicita furnizorului/ contractorului să întârzie executia sau să amâne depunerea facturii până la primirea transei următoare. Termenele contractuale si conditiile de plată vor fi de asemenea respectate.

6.2. Plata pentru bunuri

După consemnarea primirii produsului/bunurilor prin Nota de receptie si punere în functiune a bunurilor, însotită de un certificat de calitate si/sau Agrementul tehnic al acestuia, de Certificatul de origine a produsului (tara de origine - de fabricatie), precum si de Certificatul de garantie, furnizorul poate emite factura, care va fi certificată de coordonatorul contractului si plata poate fi făcută.

Bunurile care nu corespund calitativ sau care nu trec testele de functionare nu vor fi acceptate.

Plătile se vor face în conformitate cu cotatiile primite.

6.3. Plata lucrărilor

După consemnarea periodică a lucrărilor executate prin Nota de receptie a lucrărilor, însotită de toate documentele de certificare a calitătii si a rezultatelor testelor, contractorul poate emite factura, care va fi certificată de coordonatorul contractului si plata poate fi făcută.

Plătile se vor face în conformitate cu conditiile contractului, astfel:

a) pentru contractele cu preturi unitare fixe, conform cu preturile unitare si cu cantitătile de lucrări executate;

b) pentru contractele cu sumă fixă, conform cu suma fixă alocată activitătii finalizate din grafic.

Ultima plată va fi făcută numai după terminarea integrală a lucrărilor, eveniment consemnat prin procesul-verbal de receptie la terminare30 si după executarea remedierilor constatate cu această ocazie.

6.4. Plata serviciilor

Pentru unele servicii de consultantă care pot fi materializate (desene, specificatii tehnice, autorizatii si avize) plata poate fi făcută după primirea si acceptarea acestor documente în formă finală.

Se va întocmi Nota de receptie a serviciilor, iar consultantul va putea emite factura.

Pentru acele servicii care nu pot fi materializate (contabilitate, dirigentie de santier) plătile pot fi făcute pentru luna precedentă numai dacă consultantul si-a îndeplinit corespunzător sarcinile în luna respectivă. Plata acestor servicii se face numai pe baza unui document justificativ (factură sau stat de plată).

6.5. Plata avansului

Nicio plată nu se face în avans la contracte cu valori mici si în niciun caz fără o scrisoare de garantie bancară în favoarea Beneficiarului.

Avansul se poate acorda numai dacă este necesar, la contracte cu valori mari (peste 50.000 euro), în limita a 10% din valoarea contractului.

Pentru a putea încasa avansul, Contractorul va prezenta Beneficiarului o scrisoare de garantie bancară, cu valoare egală cu avansul, Beneficiarul retinând scrisoarea până în momentul în care se execută si se receptionează lucrări de valoare echivalentă cu avansul.

 

CAPITOLUL VII

Rapoartele privind achizitiile

 

7.1. Raport asupra stadiului achizitiilor

Beneficiarul va raporta la Fond despre stadiul achizitiilor înainte de solicitarea fiecărei transe următoare. Raportul se prezintă în formatul cerut si va fi certificat de către supervizorul Fondului. În acest raport Beneficiarul va completa Planul de achizitii cu achizitiile efectuate, precizând tipul de achizitie, stadiul procesului, valoarea contractelor semnate si plătile efectuate.

7.2. Raport final privind achizitiile

După ce proiectul se finalizează, Beneficiarul va face un raport asupra cheltuielilor finale. Înainte de închiderea proiectului, Beneficiarul va face o scurtă prezentare cu privire la rezultatele proiectului, metodele si activitătile derulate, problemele pe care le-a avut si solutiile adoptate, rezultatele privind obiectivele proiectului, cunostintele dobândite si impactul proiectului asupra beneficiarilor si va face sugestii pentru viitoarele proiecte.

Formularele pentru Plan de achizitii, Raport privind stadiul achizitiilor si Raport final privind achizitiile sunt prezentate în continuare.

 


Plan de achizitii

 

 

 

 

 

 

Pachete de contracte

Cost estimat

Metoda de achizitie

Semnare contract

Dată începere

Dată finală

lei

euro

1. Bunuri

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Total bunuri

 

 

 

 

 

 

2. Lucrări

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Total lucrări

 

 

 

 

 

 

3. Servicii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Total servicii

 

 

 

 

 

 

4. Alte costuri

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Total alte costuri

 

 

 

 

 

 

Total general (1+2+3+4)

 

 

 

 

 

 


Raport privind stadiul achizitiilor

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Descrierea pachetelor de contracte

Cost estimati

Metoda

de achizitie

aplicată

Stadiu (invitare/ ofertare/ evaluare)

Contracte (comenzi) semnate

Cheltuieliii

Valoare contract

(lei)

Data de început

Data de terminare

lei

euro

1. Bunuri

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Total cheltuieli pentru bunuri

 

 

 

 

 

 

 

2. Lucrări

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Total cheltuieli pentru lucrări

 

 

 

 

 

 

 

3. Servicii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Total cheltuieli pentru servicii

 

 

 

 

 

 

 

4. Alte costuri

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Total cheltuieli pentru alte costuri

 

 

 

 

 

 

 

Total general cheltuieli

 

 

 

 

 

 

 

 

i Se completează cu valorile înscrise în Planul de achizitii.

ii Se completează cu valorile plătilor efectuate.

 


Raport final privind achizitiile

 

 

Contracte

Costuri estimate

Cheltuieli la contracte (lei)

lei

euro

Valori totale contractate

Plăti finale

Valori economii (-)

Valori adăugate (+)

1. Bunuri

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2. Lucrări

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

3. Servicii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

4. Alte costuri

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Total buget cheltuieli

 

 

 

 

 

 

 

NOTE:

1Compararea preturilor se face exclusiv TVA.

2Comisia de evaluare numită de Beneficiar analizează procedura parcursă, evaluează si compară cotatiile primite, verifică încadrarea substantială în cerinte si face clasamentul preturilor, în ordine crescătoare.

3Compararea preturilor se face exclusiv TVA.

4Setul de documente - modele FRDS - se regăseste în partea a 2-a a ghidului, sectiunea I.

5Comisia de evaluare numită de Beneficiar analizează procedura parcursă, evaluează si compară cotatiile primite, verifică încadrarea substantială în cerintele invitatiei la cotatie si face clasamentul preturilor, în ordine crescătoare.

6Receptia si punerea în functiune pentru echipamente sau utilaje se vor face în prezenta unui specialist.

7Se interzice împărtirea unor lucrări în contracte de valori mai mici cu scopul aplicării unei proceduri mai simple.


8Compararea preturilor se face exclusiv TVA.

9Se grupează lucrările pe categorii mari (activităti), într-o ordine cronologică, care pot fi executate si receptionate partial.

10Setul de documente - modele tip FRDS - se pune la dispozitie odată su semnarea acordului de grant.

11 Comisia de evaluare numită de Beneficiar analizează procedura parcursă, îndeplinirea conditiilor de calificare a ofertantilor, evaluează si compară cotatiile primite, verifică încadrarea în cerintele invitatiei si face clasamentul preturilor, în ordine crescătoare.

12Compararea preturilor se face luându-se în considerare toate cantitătile de lucrări, costurile directe si alte costuri (in)directe, exclusiv TVA.

13În conformitate cu continutul-cadru al Proiectului tehnic (Ordinul MFP/MLPTL nr. 1.014/874/2001).

14Lista firmelor recomandate de FRDS din Baza de date proprie nu este limitativă, putând fi invitati si contractori (executanti) care si-au exprimat interesul, numai după ce se verifică eligibilitatea, activitatea si notorietatea acestora.

15Setul de documente - formulare tip FRDS - se pune la dispozitie odată cu semnarea acordului de grant.

16Comisia de evaluare numită de Beneficiar analizează procedura parcursă, îndeplinirea conditiilor de calificare a ofertantilor, evaluează si compară cotatiile primite, verifică încadrarea în cerintele invitatiei la cotatie, evaluează preturile (utilizând pentru comparatie preturile unitare din Baza de date a FRDS) si face clasamentul preturilor, în ordine crescătoare.

17Atasamentele si situatiile pentru lucrările executate corespunzător Proiectului tehnic si conform conditiilor de calitate se certifică din punct de vedere cantitativ si calitativ de către un inspector de santier angajat de către Beneficiar.

18Compararea preturilor se face exclusiv TVA, luându-se în considerare toate activitătile (serviciile) cerute.

19Setul de documente - formulare tip FRDS - se pune la dispozitie odată cu semnarea acordului de grant.

20Lista firmelor recomandate de FRDS din Baza de date proprie nu este limitativă, putând fi invitati si alti consultanti care si-au exprimat interesul, caz în care este necesară verificarea calificării si notorietătii acestora.

21Comisia de evaluare numită de Beneficiar analizează procedura parcursă, verifică îndeplinirea Termenilor de referintă si notează fiecare propunere, conform cu criteriile si punctajul comunicat prin Cererea de propunere.

22Setul de documente - modele tip FRDS - se pune la dispozitie odată cu semnarea acordului de grant.

23Fiecare membru al Comisiei de evaluare va semna, pe propria răspundere, o declaratie de confidentialitate si impartialitate.

24Scrisorile de intentie demonstrează interesul firmelor, de aceea, după o atentă verificare a informatiilor furnizate, acestea vor fi luate în considerare cu prioritate.

25De regulă, în „România Liberă” si pe site-ul www.frds.ro .

26Un model poate fi adaptat situatiei si caracteristicilor specifice achizitiei, cu acceptul FRDS.

27Un formular trebuie completat cu toate datele Proiectului, dar nu poate fi modificat decât cu avizul prealabil al Fondului si numai prin anexă.

28Beneficiarul va solicita de la invitati „confirmare de primire” a invitatiei (sub semnătura reprezentantului firmei).

29Beneficiarul se va asigura că toti participantii au primit notificările, solicitând „confirmare de primire” (sub semnătură).

30Beneficiarul va numi o comisie de receptie si va anunta despre acest eveniment întreaga comunitate, Fondul, autoritatea locală, toate institutiile locale interesate, pe alti colaboratori ai săi.