MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 175 (XIX) - Nr. 701         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 17 octombrie 2007

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 870 din 9 octombrie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1, art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (1) si art. 8 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 110/2005 privind vânzarea spatiilor proprietate privată a statului sau a unităilor administrativ-teritoriale, cu destinatia de cabinete medicale, precum si a spatiilor în care se desfăsoară

activităti conexe actului medical

 

Opinie separată

 

Decizia nr. 871 din 9 octombrie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 110/2005 privind vânzarea spatiilor proprietate privată a statului sau a unitătilor administrativ-teritoriale, cu destinatia de cabinete medicale, precum si a spatiilor în care se desfăsoară activităti conexe actului medical, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 236/2006

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.210. - Hotărâre pentru modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 532/2007 privind organizarea si functionarea Autoritătii Nationale a Vămilor

 

1.213. - Hotărâre pentru înfiintarea secretariatelor tehnice comune si a Subsecretariatului tehnic comun în cadrul programelor PHARE de cooperare transfrontalieră

 

1.237. - Hotărâre pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea în vederea protectiei minorilor români neînsotiti pe teritoriul Republicii Franceze si a întoarcerii acestora în tara de origine, precum si în vederea luptei împotriva retelelor de exploatare a minorilor, semnat la Bucuresti la 1 februarie 2007

 

Acord între Guvernul României si Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea în vederea protectiei minorilor români neînsotiti pe teritoriul Republicii Franceze si a întoarcerii acestora în tara de origine, precum si în vederea luptei împotriva retelelor de exploatare a minorilor

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

772. - Ordin al ministrului agriculturii si dezvoltării rurale privind criteriile de recunoastere a organizatiilor de producători din sectorul pescuitului si acvaculturii

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 870

din 9 octombrie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1, art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (1) si art. 8 din Ordonana de urgentă a Guvernului nr. 110/2005 privind vânzarea spatiilor proprietate privată a statului sau a unitătilor administrativ-teritoriale, cu destinatia de cabinete medicale, precum si a spatiilor în care se desfăsoară activităti conexe actului medical

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1, art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (1) si art. 8 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 110/2005 privind vânzarea spatiilor proprietate privată a statului sau a unitătilor administrativ-teritoriale, cu destinatia de cabinete medicale, precum si a spatiilor în care se desfăsoară activităti conexe actului medical, exceptie ridicată de Consiliul Local al Comunei Bogdănesti, judetul Bacău, în Dosarul nr. 1.880/110/2006 (număr în format vechi 3.600/2006) al Tribunalului Bacău - Sectia comercială si de contencios administrativ si de pârâtul Consiliul Local al Comunei Solont, judetul Bacău, în Dosarul nr. 150/110/2005 al Curtii de Apel Bacău - Sectia comercială si de contencios administrativ.

Conexarea dosarelor si dezbaterile au avut loc în sedin î a publică din data de 20 septembrie 2007, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronuntarea pentru data de 2 octombrie 2007 si apoi pentru data de 9 octombrie 2007.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, retine următoarele: Prin Încheierea din 7 martie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 1.880/110/2006 (număr în format vechi 3.600/2006), Tribunalul Bacău - Sectia comercială si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1, art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (1) si art. 8 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 110/2005 privind vânzarea spatiilor proprietate privată a statului sau a unitătilor administrativ-teritoriale, cu destinatia de cabinete medicale, precum si a spatiilor în care se desfăsoară activităti conexe actului medical, exceptie ridicată de Consiliul Local al Comunei Bogdănesti, judetul Bacău, în dosarul mentionat.

Prin Încheierea din 30 martie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 150/110/2005, Curtea de Apel Bacău - Sectia comercială si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (1) si art. 8 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 110/2005 privind vânzarea spatiilor proprietate privată a statului sau a unitătilor administrativ-teritoriale, cu destinatia de cabinete medicale, precum si a spatiilor în care se desfăsoară activităti conexe actului medical, exceptie ridicată de Consiliul Local al Comunei Solont, judetul Bacău, în dosarul mentionat.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, asemănătoare în cele două dosare conexate, se sustine, în esentă, că instituirea, prin textele legale criticate, a obligativitătii vânzării spatiilor proprietatea statului sau a unitătilor administrativ-teritoriale în care functionează unităti medicale contravine protectiei constitutionale a dreptului de proprietate privată, principiului autonomiei locale si deconcentrării serviciilor publice; aceasta cu atât mai mult cu cât vânzarea are loc fără o negociere directă si fără licitatie publică, la un pret impus de legiuitor.

Tribunalul Bacău - Sectia comercială si de contencios administrativ apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece scopul urmărit de legiuitor a fost acela de finalizare a procesului de reformă în domeniul asistentei medicale ambulatorii, cu reducerea costurilor asistentei medicale acordate în spital si reducerea deficitului bugetar al sistemului sanitar.

Curtea de Apel Bacău - Sectia comercială si de contencios administrativ apreciază că exceptia de neconstitu­tionalitate este neîntemeiată.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul apreciază că exceptia este neîntemeiată, arătând că textele de lege criticate nu încalcă prevederile constitutionale invocate în motivarea exceptiei.

Avocatul Poporului consideră că prevederile legale criticate sunt în concordantă cu dispozitiile constitutionale invocate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 1, art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (1) si art. 8 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 110/2005 privind vânzarea spatiilor proprietate privată a statului sau a unitătilor administrativ-teritoriale, cu destinatia de cabinete medicale, precum si a spatiilor în care se desfăsoară activităti conexe actului medical, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 22 iulie 2005, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 236/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 iunie 2006, potrivit cărora:

- Art. 1: „(1) Prezenta ordonantă de urgentă stabileste cadrul juridic pentru vânzarea spatiilor proprietate privată a statului sau a unitătilor administrativ-teritoriale în care, la data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă, functionează unităti medicale înfiintate si organizate potrivit Ordonantei Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea si functionarea cabinetelor medicale, republicată, cu modificările si completările ulterioare, precum si a spatiilor în care se desfăsoară activităti conexe actului medical, conform Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 83/2000 privind organizarea si functionarea cabinetelor de liberă practică pentru serviciile publice conexe actului medical, aprobată cu modificări prin Legea nr. 598/2001, a spatiilor organizate ca centre de diagnostic si tratament sau centre medicale cu personalitate juridică, precum si a spatiilor cu destinatie pentru activităti medicale sau activităti conexe actului medical, neutilizate.

(2) În sensul prezentei ordonante de urgentă, prin spatiu medical se întelege spatiul în care se desfăsoară efectiv activitate medicală si activitate medicală conexă, precum si cota indiviză corespunzătoare din spatiul comun.

(3) Prevederile alin. (1) se aplică si spatiilor medicale ale ministerelor cu retea sanitară proprie, cu acordul ministerelor de resort.”;

- Art. 4 alin. (1): „(1)În termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonante de urgentă, consiliile judetene sau consiliile locale, după caz, aprobă prin hotărâre lista spatiilor din proprietatea privată a acestora ori din proprietatea privată a statului si care se află în administrarea lor, ce urmează să fie vândute potrivit dispozitiilor prezentei ordonante de urgentă. Listele astfel aprobate vor fi afisate în mod obligatoriu la sediul consiliului local/judetean si publicate pe site-ul consiliului judetean.”;

- Art. 5 alin. (1): „(1)Prefectii vor veghea ca hotărârea prevăzută la art. 4 să cuprindă toate spatiile medicale care cad sub incidenta prezentei ordonante de urgentă. În acest scop hotărârile consiliilor locale si ale consiliilor judetene vor fi comunicate prefectilor în termen de cel mult 10 zile de la adoptare si vor fi afisate la sediul primăriei, respectiv al consiliului judetean. Prefectul va cere completarea sau modificarea listei, dacă este cazul, iar în situatia în care se refuză solicitarea prefectului, acesta se va putea adresa instantei de contencios administrativ.”;

- Art. 8: „(1)Pretul de vânzare al spatiului medical se stabileste diferentiat, pe categorii de localităti, conform Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - sectiunea a IV-a «Reteaua de localităti», cu modificările ulterioare, prin stabilirea de preturi maximale, după cum urmează:

a) pentru localitătile de gradul 0, municipiul Bucuresti, 70 euro/m2;

b) pentru localităile de rangul I, 50 euro/m2;

c) pentru localitătile de rangul II, 40 euro/m2;

d) pentru localitătile de rangul III, 30 euro/m2;

e) pentru localitătile de rangul IV, 20 euro/m2;

f) pentru localitătile de rangul V, 15 euro/m2.

(2) Preturile stabilite conform prevederilor alin. (1) sunt diminuate de către comisie cu câte 10%, dacă:

a) clădirea este mai veche de 30 de ani;

b) spatiul este situat într-o localitate cu deficit de medici.” Autorii exceptiei invocă încălcarea dispozitiilor constitutionale

cuprinse în art. 44 alin. (1) teza întâi privind garantarea dreptului de proprietate, în art. 44 alin. (2) privind garantarea si ocrotirea în mod egal a proprietătii private, indiferent de titular, în art. 44 alin. (3) privind exproprierea, în art. 44 alin. (6) privind despăgubirile ce se cuvin proprietarului în cazul exproprierii, în art. 120 alin. (1) care consacră principiile descentralizării, autonomiei locale si deconcentrării serviciilor publice si în art. 136 alin. (2) privind garantarea si ocrotirea proprietătii publice.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea retine următoarele:

Potrivit art. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 110/2005, aceasta stabileste cadrul juridic pentru vânzarea spatiilor proprietate privată a statului sau a unitătilor administrativ-teritoriale care au destinatia de cabinete medicale, precum si a spatiilor în care se desfăsoară activităti conexe actului medical, a spatiilor organizate ca centre de diagnostic si tratament sau centre medicale cu personalitate juridică, către medicii, medicii dentisti, dentistii, biologii, biochimistii, fizicienii, tehnicienii dentari si celelalte persoane fizice cu drept de liberă practică ce desfăsoară activităti conexe actului medical si care detin în mod legal spatiul respectiv, precum si către persoanele juridice/institutiile de învătământ superior medical, care, detinând în mod legal spatiul, au ca obiect unic de activitate furnizarea serviciilor medicale sau desfăsoară activităti de învătământ superior medical.

În conformitate cu dispozitiile art. 4 alin. (1) din ordonanta de urgentă, consiliile judetene sau consiliile locale, după caz, aprobă, prin hotărâre, lista spatiilor din proprietatea privată a acestora ce urmează să fie vândute în baza dispozitiilor ordonantei de urgentă, iar potrivit art. 5 alin. (1) din acelasi act normativ, prefectii vor veghea ca hotărârea să cuprindă toate spatiile medicale care cad sub incidenta ordonantei de urgentă.

Din examinarea textelor legale mai sus mentionate, criticate de autorii exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea constată că se instituie obligatia autoritătilor locale de a întocmi o listă completă a spatiilor cu destinatia mentionată si obligatia acestora de a scoate la vânzare toate bunurile în cauză. Prin înlăturarea posibilitătii autoritătilor publice locale de a dispune în mod liber de bunurile aflate în proprietatea privată a unitătilor administrativ-teritoriale, în sensul de a opta sau nu pentru vânzarea acestora, se încalcă în mod vădit dreptul unitătilor administrativ-teritoriale de exercitare a prerogativei dispozitiei, ca atribut ce tine de esenta dreptului de proprietate. Asa fiind, Curtea constată că normele ce fac obiectul exceptiei aduc atingere dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 44 alin. (1) teza întâi privind garantarea dreptului de proprietate privată.

Curtea constată, totodată, că dispozitiile criticate reglementează un transfer silit de proprietate, care nu respectă prevederile referitoare la expropriere consacrate de art. 44 alin. (1) si (3) din Constitutie si de art. 1 din primul Protocol la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în jurisprudenta sa că o privare de proprietate trebuie să fie prevăzută de lege, să urmărească o cauză de utilitate publică, să fie conformă normelor de drept intern si să respecte un raport de proportionalitate între mijloacele folosite si scopul vizat. Cu privire la indemnizarea titularului dreptului de proprietate pentru privarea de dreptul său, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a retinut că, în absenta unei compensatii reparatorii, art. 1 din Protocolul nr. 1 n-ar asigura decât o protectie iluzorie si ineficace a dreptului de proprietate, în totală contradictie cu dispozitiile Conventiei (Cauza „James si altii împotriva Marii Britanii”, 1986). Privarea de proprietate impune, asadar, statului obligatia de a despăgubi pe proprietar, pentru că fără plata unei sume rezonabile, raportată la valoarea bunului, măsura constituie o atingere excesivă a dreptului la respectarea bunurilor sale. Imposibilitatea de a obtine fie si o despăgubire partială, dar adecvată în cadrul privării de proprietate constituie o rupere a echilibrului dintre necesitatea protectiei dreptului de proprietate si exigentele de ordin general. În prezenta cauză, analizând dispozitiile art. 8 si 14 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 110/2005, care stabilesc pretul maximal de vânzare a spatiului medical în mod diferentiat, pe categorii de localităti, iar în privinta terenului aferent a unui pret fix de 1 euro/m2 (în limita a 250 m2), Curtea constată că preturile astfel determinate nu tin seama de valoarea pe piată a bunului. Disproportia vădită dintre cele două valori conduce la calificarea pretului ca fiind neserios, astfel încât exigentele impuse de normele constitutionale si internationale mentionate nu sunt îndeplinite.

Curtea mai constată că dispozitiile legale criticate încalcă si prevederile art. 34 din Constitutie privind dreptul la ocrotirea sănătătii. Garantând acest drept complex, textul constitutional mentionat stabile s te obligatia statului de luare a măsurilor pentru asigurarea igienei si a sănătătii publice, ceea ce implică si crearea de conditii care să asigure prestarea de servicii medicale, inclusiv sub aspectul asigurării bazei materiale necesare. Or, în măsura în care se reglementează vânzarea spatiilor care au destinatia de cabinete medicale, precum si a spatiilor în care se desfăsoară activităti conexe actului medical, cu riscul schimbării, pe viitor, a destinatiei acestora, statul nu va mai dispune de o bază materială care să asigure îndeplinirea obligatiei constitutionale mentionate si, ca urmare, nu va mai putea garanta dreptul cetătenilor la ocrotirea sănătătii.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992, Cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicată de Consiliul Local al Comunei Bogdănesti, judetul Bacău, în Dosarul nr. 1.880/110/2006 (număr în format vechi 3.600/2006) al Tribunalului Bacău - Sectia comercială si de contencios administrativ si de Consiliul Local al Comunei Solont, judetul Bacău, în Dosarul nr. 150/110/2005 al Curtii de Apel Bacău - Sectia comercială si de contencios administrativ, si constată că dispozitiile art. 1, art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (1) si art. 8 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 110/2005 privind vânzarea spatiilor proprietate privată a statului sau a unitătilor administrativ-teritoriale, cu destinaia de cabinete medicale, precum si a spatiilor în care se desfăsoară activităti conexe actului medical, sunt neconstitutionale.

Definitivă si general obligatorie.

Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului.

Pronuntată în sedinta publică din data de 9 octombrie 2007.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Marieta Safta

 

OPINIE SEPARATĂ

 

Sustinem mentinerea practicii Curtii Constitutionale, în sensul că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, pentru următoarele argumente:

Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 110/2005, asa cum a fost modificată si adoptată prin Legea nr. 236/2006, reglementează cadrul juridic pentru vânzarea spatiilor proprietate privată a statului sau a unitătilor administrativ-teritoriale în care functionează unităti medicale, precum si a spatiilor cu destinatie pentru activităti medicale sau activităti conexe actului medical neutilizate.

Or, Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 110/2005 a fost adoptată pentru ratiuni de politică sanitară si medicală, fiind vorba de spatii care au această destinatie si sunt neutilizate sau folosite în alte scopuri decât cel medical.

Potrivit art. 4, consiliile judetene sau cele locale aprobă prin hotărâre lista spatiilor aflate în proprietatea lor ori în proprietatea privată a statului si care se află în administrarea acestora.

Asadar, stabilirea listei cu spatiile având destinatia de cabinete medicale sau în care se desfăsoară activităti conexe actului medical, ce urmează a fi vândute, este dată prin lege în competenta consiliilor judetene sau a celor locale, aspect ce nu contravine dispozitiilor Constitutiei privind protectia dreptului de proprietate. Este vorba de o obligatie de „a face” si nu de transmiterea automată a dreptului de proprietate. Mai mult, în art. 5 se reglementează obligatia prefectilor de a veghea ca toate spatiile medicale care cad sub incidenta Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 110/2005 să fie trecute pe listele întocmite de consiliile locale sau judetene.

Dacă în privinta dreptului de proprietate privată a statului nu există nicio îndoială că acesta poate dispune de dreptul său, s-ar putea invoca faptul că în privinta proprietătii private a unitătilor administrativ-teritoriale legiuitorul nu poate interveni nici chiar atunci când se pune problema interesului general sau al unei comunităti, în spetă stabilitatea cadrelor medicale din unitătile administrativ-teritoriale si ca urmare asigurarea asistentei medicale. Acest lucru nu poate fi sustinut, deoarece, potrivit art. 44 alin. (1) teza a doua din Constitutie, „continutul si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege”.

Se sustine că se încalcă dreptul de dispozitie al unitătilor administrativ-teritoriale. Nu se poate retine un astfel de argument, întrucât acestea au calitatea de vânzători, cumpărători fiind exclusiv cadre medicale, iar pretul obtinut se face venit la bugetele locale. Se apreciază că prin ordonantă s-a stabilit un pret neserios cuprins între un minim si un maxim, dar preturile sunt stabilite pe categorii de localităti, asa cum sunt clasificate de Legea nr. 351/2001 privind reteaua localitătilor din România.

Mai mult, art. 11 din ordonantă de urgentă reglementează regimul juridic al acestor bunuri. Astfel, se precizează că spatiile medicale cumpărate nu pot fi folosite decât pentru activităti medicale si/sau pentru activităti conexe actului medical. Spatiile dobândite nu pot fi înstrăinate, închiriate sau folosite de cumpărător pentru alte activităti decât în scopul desfăsurării activitătilor medicale, activităti de învătământ superior si/sau activităti conexe actului medical. Destinatia spatiului medical poate fi schimbată la cererea noului proprietar, dar numai cu acordul cumulativ al Directiei de sănătate publică si al Colegiului Medicilor din România sau, după caz, al consiliului judetean sau al consiliului local si al casei de asigurări de sănătate. Mai mult, spatiile dobândite pot fi înstrăinate cu schimbarea destinatiei numai dacă consiliul judetean sau consiliul local, după caz, nu a optat, în scris, pentru a redeveni proprietarul spatiului. Este vorba de un drept de preemptiune prevăzut de lege, asa cum si alte reglementări prevăd acest drept (de exemplu: în Codul silvic, în Legea nr. 10/2001 etc.). Se prevede chiar că „în cazul în care consiliul judetean sau consiliul local optează pentru redobândirea spatiului, vânzarea se face la pret initial, actualizat cu indicele mediu al inflatiei, la care se adaugă contravaloarea îmbunătătirilor aduse spatiului pentru care există documente fiscale”. Ordonanta de urgentă prevede si sanctiunea în cazul în care s-ar încheia acte, altfel decât în conditiile arătate, si anume nulitatea absolută, sanctiune constatată de instantă la solicitarea oricărei persoane fizice sau persoane juridice interesate. Restrictii sunt prevăzute si în art. 12 din ordonantă.

În aceste conditii, socotim că nu se încalcă sub nicio formă art. 44 alin. (1) din Constitutie, iar art. 44 alin. (3) si alin. (6) nu au relevantă în cauză.

În ceea ce priveste invocarea încălcării dispozitiilor constitutionale ale art. 120 alin. (1) referitor la principiile descentralizării autonomiei locale si deconcentrării serviciilor publice din unitătile administrativ-teritoriale, se constată că exercitarea autonomiei locale se circumscrie principiului constitutional al respectării legilor, prevăzut de art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală.

Asupra semnificatiei principiului statuat prin art. 120 alin. (1) din Constitutie, Curtea Constitutională a retinut, prin Decizia nr. 136 din 3 mai 2001, că acest text constitutional se referă la principiul autonomiei locale în cadrul organizării administratiei publice din unitătile administrativ-teritoriale, iar nu la existenta unei autonomii de decizie în afara cadrului legal, care este general obligatoriu. Asa fiind, principiul autonomiei locale nu exclude, ci impune obligatia autoritătilor administratiei publice locale de a respecta legile cu caracter general, aplicabile pe întreg teritoriul tării, în interesul comunitătilor locale, interese care, în acest domeniu, al sănătătii, nu trebuie să fie în contradictie cu interesele nationale.

De asemenea, în lumina Cartei europene a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985 si ratificată de România prin Legea nr. 199/1997, „prin autonomie locală se întelege dreptul si capacitatea efectivă ale autoritătilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, în cadrul legii, în nume propriu si în interesul populatiei locale, o parte importantă a treburilor publice”.

În concluzie, exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată atât în ceea ce priveste invocarea art. 44 alin. (1) si art. 120 alin. (1), dar si a art. 34 alin. (2) din Constitutie care prevede că „statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei si a sănătătii publice”.

 

Judecător,

prof. univ. dr. Aspazia Cojocaru

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 871

din 9 octombrie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 110/2005 privind vânzarea spatiilor proprietate privată a statului sau a unitătilor administrativ-teritoriale, cu destinatia de cabinete medicale, precum si a spatiilor în care se desfăsoară activităti conexe actului medical, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 236/2006

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonanei de urgentă a Guvernului nr. 110/2005 privind vânzarea spatiilor proprietate privată a statului sau a unitătilor administrativ-teritoriale, cu destinatia de cabinete medicale, precum si a spatiilor în care se desfăsoară activităti conexe actului medical, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 236/2006, exceptie ridicată de Consiliul Local al Comunei Bontida, judetul Cluj, în Dosarul nr. 9.847/117/2006 al Tribunalului Cluj - Sectia mixtă de contencios administrativ si fiscal, de conflicte de muncă si asigurări sociale.

Dezbaterile au avut loc în sedinta publică din data de 20 septembrie 2007, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronuntarea pentru data de 2 octombrie 2007 si apoi pentru data de 9 octombrie 2007.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin Încheierea din 23 martie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 9.847/117/2006, Tribunalul Cluj - Sectia mixtă de contencios administrativ si fiscal, de conflicte de muncă si asigurări sociale a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 110/2005 privind vânzarea spatiilor proprietate privată a statului sau a unitătilor administrativ-teritoriale, cu destinatia de cabinete medicale, precum si a spatiilor în care se desfăsoară activităti conexe actului medical si a dispozitiilor Legii nr. 236/2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 110/2005, exceptie invocată de Consiliul Local al Comunei Bontida, judetul Cluj, în dosarul mentionat.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, în esentă, că actele normative criticate sunt neconstitutionale, deoarece „bunurile la care acestea se referă fac parte din domeniul public al unitătii administrativ-teritoriale, iar nu din domeniul privat”. Mai mult, se arată că o institutie publică, în spetă Guvernul României, nu poate dispune de bunurile proprietate privată apartinând unei alte institutii publice.

Tribunalul Cluj - Sectia mixtă de contencios administrativ si fiscal, de conflicte de muncă si asigurări sociale apreciază că exceptia este întemeiată, arătând că actele normative criticate contravin dreptului de proprietate privată a unitătilor administrativ-teritoriale, iar această încălcare nu este justificată de protectia constitutională a dreptului la viată si sănătate, în conditiile în care asistenta medicală obligatorie poate fi desfăsurată si în cadrul cabinetelor medicale proprietate publică. De asemenea, instanta de judecată arată că scopul legiuitorului poate fi usor eludat, prin schimbarea destinatiei imobilelor din cabinete medicale în locuinte si, ulterior, vânzarea acestora.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul apreciază că exceptia este neîntemeiată, arătând că legiuitorul a avut în vedere atât aspecte ce tin de competenta autoritătilor publice, cât si protectia constitutională a dreptului de proprietate, stabilind în art. 3 alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 110/2005 că spatiile proprietate privată a statului sau a unitătilor administrativ-teritoriale, cu destinatia de cabinete medicale, precum si spatiile în care se desfăsoară activităti conexe actului medical pot fi vândute numai cu acordul proprietarului. Se mai arătă că exercitiul dreptului de proprietate nu trebuie absolutizat, iar dispozitiile art. 136 alin. (5) din Constitutie consacră caracterul inviolabil al proprietătii private, „în conditiile legii organice”.

Avocatul Poporului consideră că prevederile legale criticate sunt constitutionale, invocând în acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 110/2005 privind vânzarea spatiilor proprietate privată a statului sau a unitătilor administrativ-teritoriale, cu destinatia de cabinete medicale, precum si a spatiilor în care se desfăsoară activităti conexe actului medical, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 22 iulie 2005, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 236/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 iunie 2006.

Autorul exceptiei invocă încălcarea dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 136 alin. (2) si (4) privind garantarea si ocrotirea proprietătii publice, respectiv inalienabilitatea bunurilor proprietate publică.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea constată următoarele:

Potrivit art. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 110/2005, aceasta stabileste cadrul juridic pentru vânzarea

spatiilor proprietate privată a statului sau a unitătilor administrativ-teritoriale care au destinatia de cabinete medicale, precum si a spatiilor în care se desfăsoară activităti conexe actului medical, a spatiilor organizate ca centre de diagnostic si tratament sau centre medicale cu personalitate juridică, către medicii, medicii dentisti, dentistii, biologii, biochimistii, fizicienii, tehnicienii dentari si celelalte persoane fizice cu drept de liberă practică ce desfăsoară activităti conexe actului medical si care detin în mod legal spatiul respectiv, precum si către persoanele juridice/institutiile de învătământ superior medical, care, detinând în mod legal spatiul, au ca obiect unic de activitate furnizarea serviciilor medicale sau desfăsoară activităti de învătământ superior medical.

În conformitate cu dispozitiile art. 4 alin. (1) din ordonanta de urgentă, consiliile judetene sau consiliile locale, după caz, aprobă prin hotărâre lista spaiilor din proprietatea privată a acestora ce urmează să fie vândute potrivit dispozitiilor ordonantei de urgentă, iar, potrivit art. 5 alin. (1) din acelasi act normativ, prefectii vor veghea ca hotărârea să cuprindă toate spatiile medicale care cad sub incidenta ordonantei de urgentă.

Din examinarea textelor legale mai sus mentionate, Curtea constată că se instituie obligatia autoritătilor locale de a întocmi o listă completă a spatiilor cu destinatia mentionată si obligatia acestora de a scoate la vânzare toate bunurile în cauză. Prin înlăturarea posibilitătii autoritătilor publice locale de a dispune în mod liber de bunurile aflate în proprietatea privată a unitătilor administrativ-teritoriale, în sensul de a opta sau nu pentru vânzarea acestora, se încalcă în mod vădit dreptul unitătilor administrativ-teritoriale de exercitare a prerogativei dispozitiei, ca atribut ce tine de esenta dreptului de proprietate. Asa fiind, Curtea constată că actul normativ criticat aduce atingere dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 44 alin. (1) teza întâi privind garantarea dreptului de proprietate privată.

Curtea constată totodată că Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 110/2005, în ansamblul său, reglementează un transfer silit de proprietate, care nu respectă prevederile referitoare la expropriere consacrate de art. 44 alin. (1) si (3) din Constitutie si de art. 1 din primul Protocol la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în jurisprudenta sa că o privare de proprietate trebuie să fie prevăzută de lege, să urmărească o cauză de utilitate publică, să fie conformă normelor de drept intern si să respecte un raport de proportionalitate între mijloacele folosite si scopul vizat. Cu privire la indemnizarea titularului dreptului de proprietate pentru privarea de dreptul său, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a retinut că, în absenta unei compensatii reparatorii, art. 1 din Protocolul nr. 1 n-ar asigura decât o protectie iluzorie si ineficace a dreptului de proprietate, în totală contradictie cu dispozitiile Conventiei (Cauza James si altii împotriva Marii Britanii, 1986). Privarea de proprietate impune, asadar, statului obligatia de a-l despăgubi pe proprietar, pentru că, fără plata unei sume rezonabile, raportată la valoarea bunului, măsura constituie o atingere excesivă a dreptului la respectarea bunurilor sale. Imposibilitatea de a obtine fie si o despăgubire partială, dar adecvată în cadrul privării de proprietate, constituie o rupere a echilibrului între necesitatea protectiei dreptului de proprietate si exigentele de ordin general. În prezenta cauză, analizând dispozitiile art. 8 si ale art. 14 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 110/2005, care stabilesc pretul maximal de vânzare a spatiului medical în mod diferentiat, pe categorii de localităti, iar în privinta terenului aferent, un pret fix de 1 euro/m2 (în limita a 250 m2), Curtea constată că preturile astfel determinate nu tin seama de valoarea pe piată a bunului. Disproportia vădită între cele două valori conduce la calificarea pretului ca fiind neserios, astfel încât exigentele impuse de normele constitutionale si internationale menionate nu sunt îndeplinite.

Curtea mai constată că actul normativ criticat încalcă si dispozitiile art. 34 din Constitutie privind dreptul la ocrotirea sănătăii. Garantând acest drept complex, textul constitutional mentionat stabile s te obligatia statului de luare a măsurilor pentru asigurarea igienei si a sănătătii publice, ceea ce implică si crearea conditiilor care să asigure prestarea de servicii medicale, inclusiv sub aspectul asigurării bazei materiale necesare. Or, în măsura în care se reglementează vânzarea spatiilor care au destinatia de cabinete medicale, precum si a spatiilor în care se desfăsoară activităti conexe actului medical, cu riscul schimbării pe viitor a destinaiei acestora, statul nu va mai dispune de baza materială care să asigure îndeplinirea obligatiei constitutionale mentionate si, ca urmare, nu va mai putea garanta dreptul cetătenilor la ocrotirea sănătătii.

Având în vedere că dispozitiile art. 1, 4, 5, 8 si 14 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 110/2005, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 236/2006, mai sus examinate, constituie însăsi substanta reglementării criticate, Curtea constată că actul normativ, în ansamblul său, este neconstitutional, impunându-se, prin urmare, admiterea exceptiei de neconstitutionalitate astfel cum a fost formulată.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992, Cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicată de Consiliul Local al Comunei Bontida, judetul Cluj, în Dosarul nr. 9.847/117/2006 al Tribunalului Cluj - Sectia mixtă de contencios administrativ si fiscal, de conflicte de muncă si asigurări sociale si constată că dispozitiile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 110/2005 privind vânzarea spatiilor proprietate privată a statului sau a unitătilor administrativ-teritoriale, cu destinaia de cabinete medicale, precum si a spatiilor în care se desfăsoară activităti conexe actului medical, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 236/2006, sunt neconstitutionale.

Definitivă si general obligatorie.

Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului.

Pronuntată în sedinta publică din data de 9 octombrie 2007.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Marieta Safta

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 532/2007 privind organizarea si functionarea Autoritătii Nationale a Vămilor

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 532/2007 privind organizarea si functionarea Autoritătii Nationale a Vămilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 405 din 18 iunie 2007, cu modificările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 4 alineatul (1), după punctul 45 se introduc două noi puncte, punctele 451 si 452, cu următorul cuprins:

„451. efectuează inspectia fiscală, în conditiile Codului de procedură fiscală, în domeniul produselor accizabile;

452. emite decizii de impunere în urma inspectiei fiscale, în conditiile Codului de procedură fiscală, în domeniul produselor accizabile;”.

2. La articolul 8, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (41), cu următorul cuprins:

„(41) Calitatea de ordonator tertiar de credite a directorilor executivi ai directiilor judetene pentru accize si operatiuni vamale, prevăzută la alin. (4), se exercită începând cu data de 1 ianuarie 2008, dată până la care directorii executivi ai directiilor regionale pentru accize si operatiuni vamale exercită calitatea de ordonator tertiar de credite atât pentru activitatea proprie, cât si pentru cea a directiilor judetene pentru accize si operatiuni vamale din subordine.”

3. La articolul 10, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

„(11) Vicepresedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, care conduce Autoritatea Natională a Vămilor, poate redistribui, prin ordin, între aparatul central, directiile regionale pentru accize si operatiuni vamale, directiile judetene pentru accize si operatiuni vamale, birourile vamale si punctele vamale, posturile repartizate, cu încadrarea în numărul maxim de posturi aprobat pentru aceste unităti conform prevederilor art. 7 alin. (5).”

4. Anexa nr. 2 se modifică si se înlocuieste cu anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

5. În cuprinsul Hotărârii Guvernului nr. 532/2007, sintagma „directii judetene pentru accize si operatiuni vamale” se înlocuieste cu sintagma „directii judetene si a municipiului Bucuresti pentru accize si operatiuni vamale”.

Art. II. - Prevederile art. 7 alin. (8) din Hotărârea Guvernului nr. 495/2007 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 382 din 6 iunie 2007, cu modificările si completările ulterioare, se modifică în mod corespunzător.

Art. III. - Hotărârea Guvernului nr. 532/2007 privind organizarea si functionarea Autoritătii Nationale a Vămilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 405 din 18 iunie 2007, cu modificările ulterioare si cu modificările si completările aduse prin prezenta hotărâre, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 4 octombrie 2007.

Nr. 1.210.

 

ANEXĂ (Anexa nr. 2

la Hotărârea Guvernului nr. 532/2007)

 

Numărul maxim de posturi, inclusiv demnitarul si cabinetul acestuia = 4.589

 

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

a aparatului central al Autoritătii Nationale a Vămilor

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru înfiintarea secretariatelor tehnice comune si a Subsecretariatului tehnic comun în cadrul programelor PHARE de cooperare transfrontalieră

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Obiectul prezentei hotărâri îl constituie înfiintarea secretariatelor tehnice comune si a Subsecretariatului tehnic comun în cadrul programelor PHARE de cooperare transfrontalieră, potrivit acordurilor de finantare dintre Guvernul României si Comisia Europeană, referitoare la programele de cooperare transfrontalieră ale României pentru anii 2005 si

2006, intrate în vigoare la 16 august 2006, respectiv 16 iulie

2007, denumite în continuare acorduri de finantare.

Art. 2. - (1) În sensul prezentei hotărâri, următorii termeni se definesc astfel:

a) Comitetul comun de cooperare este organismul care asigură o politică si o supraveghere de ansamblu asupra functionării Programului de cooperare transfrontalieră;

b) Comitetul comun de monitorizare este organismul responsabil cu supervizarea si monitorizarea implementării întregului program în concordantă cu politica de cooperare transfrontalieră din zona de granită comună, urmărirea eficacitătii si calitătii implementării asistentei comunitare, modul de utilizare a asistentei comunitare si impactul acesteia, cu respectarea prevederilor comunitare în materie, din zona de granită comună;

c) Comitetul comun de coordonare este organismul care asigură coordonarea politicilor de cooperare transfrontalieră din zona de granită comună, urmărirea eficacitătii si calitătii implementării asistentei comunitare, modul de utilizare a asistentei comunitare si impactul acesteia, cu respectarea prevederilor comunitare în materie;

d) Secretariatul tehnic comun este structură fără personalitate juridică care se înfiintează si functionează, potrivit acordurilor de finantare în vigoare si în conformitate cu prevederile prezentei hotărâri, în cadrul birourilor regionale pentru cooperare transfrontalieră, ca organism administrativ al programului;

e) Subsecretariatul tehnic comun este structură fără personalitate juridică care se înfiintează si functionează, potrivit acordurilor de finantare în vigoare si în conformitate cu prevederile prezentei hotărâri, în cadrul Biroului Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Oradea, ca organism administrativ al programului.

(2) Comitetele comune prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) sunt constituite si functionează în conformitate cu acordurile de finantare.

Art. 3. - Pentru fiecare dintre programele PHARE de cooperare transfrontalieră, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor îndeplineste functia de agentie de implementare si/sau autoritate contractantă, în conformitate cu legislatia în vigoare.

Art. 4. - În cadrul programelor PHARE de cooperare transfrontalieră derulate în zona de granită România- Republica Ungară si în baza documentelor comune de programare, a regulamentelor si a liniilor directoare ale Comisiei Europene sunt constituite si functionează, potrivit acordurilor de finantare, următoarele structuri comune, fără personalitate

juridică: Comitetul comun de monitorizare si Comitetul comun de coordonare.

Art. 5. - În cadrul programelor PHARE de cooperare transfrontalieră derulate în zonele de granită: România- Ucraina, România-Republica Moldova, România-Serbia si România-Republica Bulgaria si în baza documentelor comune de programare, a regulamentelor si a liniilor directoare ale Comisiei Europene sunt constituite si functionează, potrivit acordurilor de finantare, următoarele structuri comune, fără personalitate juridică: Comitetul comun de cooperare si Comitetul comun de coordonare.

Art. 6. - (1) În regiunea de granită România-Republica Ungară functionează Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Oradea, organism neguvernamental, nonprofit, cu personalitate juridică, care îsi desfăsoară activitatea în domeniul cooperării transfrontaliere si care s-a constituit, în conditiile legii, ca urmare a asocierii dintre Agentia de Dezvoltare Regională Nord-Vest si Agentia de Dezvoltare Regională Vest.

(2) Pentru programele prevăzute la art. 4 se înfiintează Subsecretariatul tehnic comun al Programului PHARE de cooperare transfrontalieră România-Ungaria în cadrul biroului prevăzut la alin. (1), structură fără personalitate juridică.

Art. 7. - (1) În regiunea de granită România-Republica Bulgaria functionează Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Călărasi, organism neguvernamental, nonprofit, cu personalitate juridică, care îsi desfăsoară activitatea în domeniul cooperării transfrontaliere si care s-a constituit, în conditiile legii, ca urmare a asocierii dintre Agentia de Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia, Agentia de Dezvoltare Regională Sud Muntenia si Agentia de Dezvoltare Regională Sud-Est.

(2) Pentru programele prevăzute la art. 5 se înfiintează Secretariatul tehnic comun al Programului PHARE de cooperare transfrontalieră România-Bulgaria în cadrul biroului prevăzut la alin. (1), structură fără personalitate juridică.

Art. 8. - (1) În regiunea de granită România-Ucraina functionează Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Suceava, organism neguvernamental, nonprofit, cu personalitate juridică, care îsi desfăsoară activitatea în domeniul cooperării transfrontaliere si care s-a constituit, în conditiile legii, ca urmare a asocierii dintre Agentia de Dezvoltare Regională Nord-Vest, Agentia de Dezvoltare Regională Nord-Est si Agentia de Dezvoltare Regională Sud-Est.

(2) Pentru programele prevăzute la art. 5 se înfiintează Secretariatul tehnic comun al Programului PHARE de cooperare transfrontalieră România-Ucraina în cadrul biroului prevăzut la alin. (1), structură fără personalitate juridică.

Art. 9. - (1) În regiunea de granită România-Republica Moldova functionează Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Iasi, organism neguvernamental, nonprofit, cu personalitate juridică, care îsi desfăsoară activitatea în domeniul cooperării transfrontaliere si care s-a constituit, în conditiile legii, ca urmare a asocierii dintre Agentia de Dezvoltare Regională Nord-Vest si Agentia de Dezvoltare Regională Nord-Est.

(2) Pentru programele prevăzute la art. 5, se înfiintează Secretariatul tehnic comun al Programului PHARE de cooperare transfrontalieră România-Republica Moldova în cadrul biroului prevăzut la alin. (1), structură fără personalitate juridică.

Art. 10. - (1) În regiunea de granită România-Serbia functionează Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Timisoara, organism neguvernamental, nonprofit, cu personalitate juridică, care îsi desfăsoară activitatea în domeniul cooperării transfrontaliere si care s-a constituit, în conditiile legii, ca urmare a asocierii dintre Agentia de Dezvoltare Regională Vest si Agentia de Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia.

(2) Pentru programele prevăzute la art. 5, se înfiintează Secretariatul tehnic comun al Programului PHARE de cooperare transfrontalieră România-Serbia în cadrul biroului prevăzut la alin. (1), structură fără personalitate juridică.

Art. 11. - (1) Pentru implementarea programelor PHARE de cooperare transfrontalieră, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor încheie contracte negociate pentru managementul administrativ, tehnic si financiar al programelor de cooperare transfrontalieră, cu birourile regionale pentru cooperare transfrontalieră, în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, cu modificările si completările ulterioare.

(2) Contractele prevăzute la alin. (1) cuprind în mod expres atributiile secretariatelor tehnice comune si ale Subsecretariatului tehnic comun în cadrul programelor PHARE de cooperare transfrontalieră, precum si sursele de finantare.

Art. 12. - Finantarea programelor PHARE de cooperare transfrontalieră, derulate prin birourile regionale pentru cooperare transfrontalieră se realizează în baza acordurilor de finantare în vigoare.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice si locuintelor,

László Borbély

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 4 octombrie 2007.

Nr. 1.213.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea în vederea protectiei minorilor români neînsotiti pe teritoriul Republicii Franceze si a întoarcerii acestora în tara de origine, precum si în vederea luptei împotriva retelelor de exploatare a minorilor, semnat la Bucuresti la 1 februarie 2007

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 20 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea în vederea protectiei minorilor români neînsotiti pe teritoriul Republicii Franceze si a întoarcerii acestora în tara de origine, precum si în vederea luptei împotriva retelelor de exploatare a minorilor, semnat la Bucuresti la 1 februarie 2007.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul justitiei,

Tudor-Alexandru Chiuariu

Ministrul internelor si reformei administrative,

Cristian David

Ministrul muncii, familiei si egalitătii de sanse,

Paul Păcuraru

Ministrul afacerilor externe,

Adrian Mihai Cioroianu

 

Bucuresti, 10 octombrie 2007.

Nr. 1.237.

 

ACORD

între Guvernul României si Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea în vederea protectiei minorilor români neînsotiti pe teritoriul Republicii Franceze si a întoarcerii acestora în tara de origine, precum si în vederea luptei împotriva retelelor de exploatare a minorilor

 

Guvernul României si Guvernul Republicii Franceze, denumite în continuare părti,

aspirând la dezvoltarea si continuarea relatiilor bilaterale, în spiritul Tratatului de întelegere amicală si de cooperare dintre România si Republica Franceză, încheiat la Paris la 20 noiembrie 1991,

reafirmând angajamentele asumate prin Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Franceze privind readmisia persoanelor aflate în situatie ilegală, semnat la Bucuresti la 12 aprilie 1994, precum si prin Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea în domeniul afacerilor interne, semnat la Bucuresti la 21 februarie 1997,

reiterând angajamentele cuprinse în Declaratia comună privind cooperarea în domeniul protectiei si sprijinirii minorilor români aflati în Franta, neînsotiti, semnată la Paris la 4 martie 2002, si în Memorandumul de întelegere încheiat între România si Republica Franceză asupra problemelor minorilor români aflati în dificultate pe teritoriul francez, încheiat la Bucuresti la 30 august 2002,

reafirmându-si angajamentele care rezultă din Protocolul încheiat de ministrii de interne din România si Republica Franceză referitor la întărirea cooperării bilaterale în scopul luptei împotriva criminalitătii organizate, traficului de fiinte umane si al asigurării securitătii interne în cele două tări, semnat la Bucuresti la 30 august 2002,

convinse de necesitatea cooperării bilaterale în domeniul protectiei copilului, atât în scopul solutionării situatiei minorilor români aflati în dificultate pe teritoriul Republicii Franceze, cât si în scopul prevenirii unor astfel de situatii de risc pentru copiii români,

convinse de interesul continuării cooperării operationale initiate în cadrul Acordului din 4 octombrie 2002 privind protectia minorilor români aflati în dificultate pe teritoriul Republicii Franceze si întoarcerea acestora în tara de origine, precum si lupta împotriva retelelor de exploatare a minorilor,

dorind astăzi să dezvolte cooperarea prevăzută de acest acord, în sensul unei actiuni comune de luptă împotriva retelelor de exploatare a minorilor,

conformându-se principiilor egalitătii si reciprocitătii,

respectând legislatiile nationale ale statelor lor, normele si principiile dreptului international si având în vedere prevederile Conventiei cu privire la drepturile copilului, adoptată de Adunarea Generală a Organizatiei Natiunilor Unite la 20 noiembrie 1989,

au convenit următoarele:

 

ARTICOLUL 1

Domeniul de aplicare

 

În baza prezentului acord si în conformitate cu legislatiile nationale ale statelor lor, cu normele si principiile dreptului international, părtile vor colabora pentru:

1. solutionarea situatiei minorilor români aflati în dificultate pe teritoriul Republicii Franceze, respectiv copiii români expusi riscurilor de abuz, exploatare sau delincventă, si prevenirea unor astfel de situatii;

2. facilitarea schimburilor de date si informatii, pentru a solutiona cât mai eficient situatia copiilor români aflati în dificultate pe teritoriul Republicii Franceze si pentru a contribui la prevenirea situatiilor de neînsotire sau de risc a acestora, inclusiv a recidivelor;

3. întărirea luptei împotriva criminalitătii organizate, a delincventei itinerante si anihilarea retelelor de exploatare a minorilor.

 

ARTICOLUL 2

Obiectivele colaborării

 

Pentru îndeplinirea prevederilor prezentului acord, părtile convin asupra următoarelor obiective:

1. identificarea si protejarea minorilor români neînsotiti, victime sau autori de infractiuni aflati în dificultate pe teritoriul Republicii Franceze;

2. favorizarea întoarcerii în tara lor a minorilor români neînsotiti, printr-un schimb de informatii privind starea lor civilă, localizarea reprezentantilor lor legali si orice alte date legate de conditiile lor de viată, si asigurarea de conditii bune pentru întoarcere (adoptarea de măsuri de protectie, monitorizarea reintegrării sociale în primele 6 luni de la întoarcere);

3. prevenirea riscurilor de exploatare sau de represalii asupra minorilor redati părintilor lor din România, prin schimbul de informatii privind retelele si organizatiile criminale care îi exploatează în România si Republica Franceză.

 

ARTICOLUL 3

Asistenta minorilor si organizarea întoarcerii în România, organizarea grupului de legătură operational (GLO)

 

1. Asistenta minorilor români aflati în dificultate pe teritoriul francez

Partea franceză organizează un dispozitiv de asistentă a minorilor români aflati în dificultate pe teritoriul său.

Asistenta minorilor cuprinde: luarea de contact pe teritoriul francez, crearea unei legături de încredere, primirea, găzduirea, supravegherea sanitară, elaborarea unui proiect de întoarcere în România, pregătirea întoarcerii si însotirea minorilor până în România.

2. Organizarea grupului de legătură operational (GLO)

În scopul facilitării relatiilor operationale dintre autoritătile române si franceze, în special a schimbului de informatii, se creează un grup de legătură operational format din specialisti desemnati de către părti. Acest grup este constituit din specialisti, puncte de contact; lista membrilor săi si modalitătile de functionare sunt stabilite prin acord între părti, iar presedintia este asigurată de Ministerul Justitiei.

Grupul are ca scop:

- facilitarea identificării minorilor români aflati pe teritoriul francez;

- îmbunătătirea asistentei acordate minorilor si facilitarea întoarcerii acestora în tară, atunci când sunt îndeplinite conditiile;

- contributia la cooperarea dintre cele două tări în lupta împotriva organizatiilor criminale române care vizează minorii, a căror activitate se extinde si pe teritoriul francez, contribuind astfel la lupta împotriva criminalitătii organizate si la anihilarea retelelor de exploatare a minorilor neînsotiti.

Activitatea grupului de legătură operational va face obiectul unei evaluări anuale, conform unei proceduri care va fi stabilită ulterior de către părti. Un raport anual de activitate se va distribui tuturor membrilor grupului de legătură operational.

 

ARTICOLUL 4

Plan de măsuri: asistenta minorilor si organizarea întoarcerii în România; primirea minorilor în România

 

Autoritătile franceze se asigură cu privire la starea civilă reală a minorului neînsotit, în cooperare cu autoritătile române, în cadrul schimburilor de informatii prevăzute la art. 1.

Parchetul pentru minori sau judecătorul pentru copii, competent din punct de vedere teritorial, sesizat în privinta unui minor român neînsotit, îndeplineste imediat toate demersurile necesare pentru a obtine, în Republica Franceză si în România, elementele relevante privind situatia personală si administrativă a acestuia, potrivit legislatiei în materie de protectie a copilului. Acesta informează de îndată autoritatea judiciară sau administrativă competentă din România, care, după examinarea situatiei administrative si personale a minorului si după determinarea exactă a modalitătilor de asistentă a acestuia în România, poate solicita în scris returnarea sa.

Dacă Parchetul pentru minori nu sesizează judecătorul pentru copii, acesta poate să dea curs cererii române în cazul în care consideră, pe baza datelor furnizate de partea română, că sunt îndeplinite toate garantiile pentru asigurarea protectiei minorului.

Dacă judecătorul pentru copii este sesizat, poate dispune, tinând cont de aceste elemente, ridicarea plasamentului judiciar pentru a permite întoarcerea minorului în tara sa de origine.

Dacă în momentul primirii cererii minorul nu mai este localizat, Parchetul solicită înscrierea acestuia în Sistemul de informatii Schengen (SIS). În cazul în care minorul este ulterior descoperit, măsura se pune în executare de către Parchetul pentru minori competent teritorial, dacă informatiile obtinute privind situatia minorului, în special cele primite de la partea română, sunt suficiente si nu sunt mai vechi de 12 luni.

Partea română adoptă, imediat după întoarcerea minorilor, măsurile de protectie pe care le consideră necesare conform legislatiei române si informează anual partea franceză despre situatia respectivilor minori.

 

ARTICOLUL 5

Finantarea actiunilor

 

Partea franceză asigură finantarea actiunilor de evaluare, identificare, protectie a minorilor pe teritoriul Republicii Franceze, precum si de transport al minorilor români în tara lor.

 

ARTICOLUL 6

Solutionarea litigiilor

 

Eventualele litigii privind interpretarea sau aplicarea prezentului acord vor fi solutionate prin negocieri directe între autoritătile competente ale celor două state.

În cazul nesolutionării unui litigiu prin procedura prevăzută la alin. 1, acesta va fi rezolvat pe cale diplomatică.

 

ARTICOLUL 7

Relatia cu alte acorduri internationale

 

Prezentul acord nu aduce atingere obligatiilor asumate de către părti prin alte acorduri internationale.

 

ARTICOLUL 8

Limba oficială

 

În aplicarea prezentului acord, autoritătile competente vor utiliza limbile oficiale ale statelor lor.

 

ARTICOLUL 9

Punerea în aplicare

 

1. În termen de două luni de la semnarea prezentului acord, se vor preciza, prin întelegere între părti, modalitătile concrete pentru punerea sa în aplicare.

2. La fiecare 6 luni, se va întocmi un raport de etapă, care va evalua progresele înregistrate în aplicarea prezentului acord. Primul raport va fi redactat la 8 luni după semnarea prezentului acord. Modalitătile de redactare a acestor rapoarte vor fi prevăzute prin întelegerea dintre părti mentionată la alin. 1.

3. Actiunile prevăzute la articolele precedente vor fi desfăsurate în complementaritate cu programele finantate de către Uniunea Europeană în domeniile care vizează prezentul acord.

 

ARTICOLUL 10

Dispozitii finale

 

1. Prezentul acord va intra în vigoare în prima zi a lunii următoare datei de primire a ultimei dintre cele două notificări prin care părtile îsi comunică reciproc îndeplinirea procedurilor interne necesare intrării acestuia în vigoare.

2. Prezentul acord este încheiat pentru o perioadă de 3 ani si se va reînnoi tacit, cu exceptia cazului în care una sau cealaltă parte îl denuntă în mod expres cu cel putin 6 luni înaintea datei de reînnoire tacită.

3. Prezentul acord poate fi denuntat în orice moment de către oricare dintre părti, prin notificare scrisă. În acest caz denuntarea îsi produce efectele după trecerea a 3 luni de la data primirii acestei notificări.

4. Părtile pot hotărî modificarea prezentului acord printr-un protocol de amendare care va intra în vigoare în conditiile prevăzute la alin. 1.

Prezentul acord a fost semnat la Bucuresti la 1 februarie 2007, în două exemplare originale, fiecare în limbile română si franceză, toate textele fiind egal autentice.

 

Pentru Guvernul României,

Ion Codescu,

secretar de stat

Pentru Guvernul Republicii Franceze,

Hervé Bolot,

ambasador

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL AGRICULTURII SI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

privind criteriile de recunoastere a organizatiilor de producători din sectorul pescuitului si acvaculturii

 

Având în vedere prevederile:

- art. 5 si 6 din cap. I din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 104/2000;

- art. 73 lit. e) si j) din Legea nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul si acvacultura, republicată, cu modificările si completările ulterioare;

- art. 9 alin. (1) lit. B.c) din Hotărârea Guvernului nr. 865/2005 privind reorganizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultură,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 385/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale, văzând Referatul de aprobare al Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultură nr. 3.760 din 23 august 2007,

ministrul agriculturii si dezvoltării rurale emite următorul ordin:

Art. 1. - Sunt recunoscute ca organizatii de producători în sectorul pescuitului si acvaculturii orice organizatie sau grup de organizatii, constituite din initiativa producătorilor, care îndeplinesc conditiile mentionate în regulamentele comunitare si au ca scop garantarea practicării rationale a pescuitului si acvaculturii, precum si îmbunătătirea conditiilor de vânzare a productiei.

Art. 2. - Zonele de pescuit si volumul minim de productie anuală, măsurate în tone realizate, care se cer în vederea recunoasterii organizatiilor de producători din sectorul pescuitului si acvaculturii, sunt cele prevăzute în anexa nr. 1.

Art. 3. - (1) Pentru pescuitul comercial, productia realizată se stabileste pe baza declaratiei de descărcare.

(2) Pentru acvacultură, productia realizată se stabileste pe baza facturilor de vânzare a pestelui.

Art. 4. - Organizatiile de producători din sectorul pescuitului comercial elaborează planuri proprii de captură, pe specii si luni calendaristice, pe care le prezintă, la începutul fiecărei campanii de pescuit, Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultură.

Art. 5. - (1) În conformitate cu cerintele comunitare, Agentia Natională pentru Pescuit si Acvacultură asigură controlul organizatiilor de producători, cu scopul realizării obiectivelor pentru care au fost create si pentru asigurarea respectării prevederilor prezentului ordin.

(2) Activitătile care presupun aplicarea regulamentelor comunitare din care rezultă ajutoare si subventii pentru reglementarea pietei produselor rezultate din pescuit si acvacultură constituie obiectul principal al controlului.

(3) Organizatiile de producători din sectorul pescuitului si acvaculturii sunt obligate să sprijine activitatea de control si să pună la dispozitie documentatia si informatiile solicitate de către inspectorii piscicoli.

Art. 6. - (1) În vederea obtinerii recunoasterii organizatiilor de producători, solicitantii depun la Agentia Natională pentru Pescuit si Acvacultură cereri însotite de documentele si informatiile stabilite în regulamentele comunitare, astfel:

A. pentru pescuitul comercial:

a) statutul organizatiei de producători conform prevederilor regulamentelor comunitare;

b) lista membrilor si ambarcatiunilor organizatiei de producători si datele de identificare ale acestora, pe puncte de descărcare;

c) lista centrelor de primă vânzare autorizate, unde se realizează prima vânzare de către membrii organizatiei;

d) normele adoptate de organizatie;

e) identitatea persoanelor care sunt împuternicite de organizatie pentru a actiona si a semna în numele ei;

f) bilantul contabil al organizatiei pe anul anterior, din care să reiasă capacitatea financiară a organizatiei;

g) centralizator cu declaratiile de descărcare pe ultimele 12 luni, pentru fiecare membru; B. pentru acvacultură:

a) statutul organizatiei de producători conform prevederilor regulamentelor comunitare;

b) lista membrilor organizatiei de producători si datele de identificare ale acestora;

c) normele adoptate de organizatie;

d) identitatea persoanelor care sunt împuternicite de organizatie pentru a actiona si a semna în numele ei;

e) bilantul contabil pe anul anterior al membrilor organizatiei, din care să reiasă capacitatea financiară a acestora;

f) centralizator cu facturile de vânzare pe ultimele 12 luni, pentru fiecare membru.

(2) Modelul cererii de recunoastere este prezentat în anexa nr. 2.

(3) Modelul listei membrilor titulari ai organizatiei de producători este prezentat în anexa nr. 3.

Art. 7. - (1) După depunerea documentatiei personalul specializat din cadrul Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultură verifică autenticitatea datelor si informatiilor depuse si întocmeste un proces-verbal de constatare, care stă la baza emiterii avizului de recunoastere.

(2) Modelul procesului-verbal de constatare este prezentat în anexa nr. 4.

Art. 8. - (1) Agentia Natională pentru Pescuit si Acvacultură emite, în termen de 3 luni de la depunerea documentatiei, avizul de recunoastere celor care îndeplinesc conditiile mentionate în regulamentele comunitare si în prezentul ordin.

(2) Dacă documentatia este incompletă sau organizatia de producători nu îndepline s te conditiile mentionate în regulamentele comunitare si în prezentul ordin, Agentia Natională pentru Pescuit si Acvacultură, în termen de 10 zile, comunică acesteia observatiile în vederea completării documentatiei sau neacordarea avizului de recunoastere.

(3) Modelul avizului de recunoastere este prezentat în anexa nr. 5.

Art. 9. - (1) Organizatiile de producători din sectorul pescuitului si acvaculturii recunoscute sunt înregistrate în Registrul unic de evidentă a organizatiilor de producători organizat la nivelul Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultură.

(2) Modelul Registrului unic de evidentă a organizatiilor de producători este prezentat în anexa nr. 6.

Art. 10. - (1) Recunoasterea unei organizatii de producători din sectorul pescuitului si acvaculturii poate fi retrasă în cazul în care nu mai sunt îndeplinite conditiile prevăzute în regulamentele comunitare si în prezentul ordin.

(2) În cazul în care o organizatie de producători din sectorul pescuitului si acvaculturii se află în situatia prevăzută la alin. (1), Agentia Natională pentru Pescuit si Acvacultură va comunica acesteia intentia de a i se retrage recunoasterea, cu termen de contestare de 30 de zile de la data înstiintării.

(3) Modelul deciziei de retragere a recunoasterii este prezentat în anexa nr. 7.

Art. 11. - Presedintele Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultură emite, în conformitate cu atributiile sale, decizii pentru stabilirea comisiilor de avizare a cererilor de recunoastere sau a sesizărilor de retragere.

Art. 12. - Agentia Natională pentru Pescuit si Acvacultură duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 13. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor nr. 418/2003 privind criteriile de recunoastere a organizatiilor de producători din sectorul pescuitului si acvaculturii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 11 iulie 2003.

Art. 14. - Anexele nr. 1-7 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 15. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii si dezvoltării rurale,

Decebal Traian Remes

 

Bucuresti, 6 septembrie 2007.

Nr. 772.

 

ANEXA Nr. 1

 

ZONELE DE PESCUIT SI VOLUMUL MINIM DE PRODUCTIE ANUALĂ REALIZATĂ

pentru recunoasterea organizatiilor de producători din sectorul pescuitului si acvaculturii

 

Tipul de organizatie de producători

Zona/Volumul minim al productiei anuale (greutate realizată)

1. Pescuit comercial

Marea Neagră - minimum 500 t

Delta Dunării - minimum 1.000 t

Dunăre si ape interioare - minimum 300 t

2. Acvacultură

Dacă acea organizatie produce minimum 30% în greutate din productia totală la o specie sau un grup de specii din acvacultură, la nivel national

 

ANEXA Nr. 2

 

Nr. ... din ..../.../....

 

CERERE

 

Solicitant ..........................................................., cu sediul în ......................................., telefon/fax ............................, cod fiscal ................................, reprezentat prin ........................................, domiciliat în localitatea ....................................., str. ............................................... nr. ....., bl. ...., ap. ...., judetul........................................, posesor al CI seria..... nr.............., eliberată de ........................................... la data de ......................., CNP.............................., vă solicităm recunoasterea ca organizatie de producători în sectorul pescuitului si acvaculturii, în conformitate cu prevederile art. 5 si 6 din cap. I din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 104/2000, ale art. 73 lit. e) si j) din Legea nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul si acvacultura, republicată, cu modificările si completările ulterioare, si ale Ordinului ministrului agriculturii si dezvoltării rurale nr. 772/2007.

Pentru aceasta, anexez în copie:..........................................

Cunoscând că falsul în declaratii este pedepsit de legea penală, declar pe propria răspundere că informatiile înscrise în documentele sus-mentionate sunt în conformitate cu realitatea.

 

Data

....................

Presedinte,

....................................

 

 

 

 

 

ANEXA Nr. 3

 

LISTA

membrilor titulari ai organizatiei................................................, aprobată în adunarea generală din data de.................

 

Nr. crt

Numele si prenumele

CNP

Domiciliul stabil

Telefon/Fax

Nr. permis de pescuit comercial

Ambarcatiunea

de pescuit

Nr. fisier

Productie totală

realizată în anul

anterior

Semnătura

1

2

3

4

5

6

7

8

9

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Total productie pe organizatie:

 

 

 

 

Întocmit,

................................

(numele si prenumele)

.................................

(semnătura)

Presedintele organizatiei,

......................................

(numele si prenumele)

.................................

(semnătura)

 

 

ANEXA Nr. 4

 

PROCES-VERBAL DE CONSTATARE

 

Încheiat astăzi,................/..................../...................

 

Subsemnatul ...................................................., având functia de ............................................... în cadrul ......................., verificând îndeplinirea de către ................................................., cu sediul în ........................................., a criteriilor de recunoastere în conformitate cu prevederile art. 5 si 6 din cap. I din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 104/2000 si ale art. 73 lit. e) si j) din Legea nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul si acvacultura, republicată, cu modificările si completările ulterioare, am constatat:

A. pentru pescuitul comercial:

a) statutul organizatiei de producători corespunde prevederilor regulamentelor comunitare;

b) existenta listei membrilor si ambarcatiunilor organizatiei de producători si datele de identificare ale acestora, pe puncte de descărcare;

c) existenta listei centrelor de primă vânzare autorizate, unde se realizează prima vânzare de către membrii organizatiei;

d) identitatea persoanelor care sunt împuternicite de organizatie pentru a actiona si a semna în numele ei;

e) bilantul contabil al organizatiei pe anul anterior, din care reiese capacitatea financiară a organizatiei;

f) centralizator cu declaratiile de descărcare pe ultimele 12 luni, pentru fiecare membru;

B. pentru acvacultură:

a) statutul organizatiei de producători corespunde prevederilor regulamentelor comunitare;

b) existenta listei membrilor organizatiei de producători si datele de identificare ale acestora;

c) identitatea persoanelor care sunt împuternicite de organizatie pentru a actiona si a semna în numele ei;

d) bilantul contabil pe anul anterior al organizatiei, din care reiese capacitatea financiară a acesteia;

e) centralizator cu facturile de vânzare pe ultimele 12 luni, pentru fiecare membru.

 

Inspector,

 ........................

Semnătura

.......................

Data

......................

Reprezentantul organizatiei de producători,

...............................

Semnătura

..............................

 

ANEXA Nr. 5

 

 

AVIZ DE RECUNOASTERE

Nr..................../...............................

 

Eliberat în temeiul prevederilor art. 5 si 6 din cap. I din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 104/2000, ale art. 73 lit. e) si j) din Legea nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul si acvacultura, republicată, cu modificările si completările ulterioare, si al Procesului-verbal nr....................din data de ......................

Prezentul aviz de recunoastere conferă statutul de organizatie de producători .........................................., înregistrată sub nr. ................................ din data de ....................... în Registrul unic de evidentă a organizatiilor de producători constituite în sectorul pescuitului si acvaculturii, si asigură titularului toate drepturile conferite de lege.

Avizul de recunoastere îsi păstrează valabilitatea pe durata cât titularul îndeplineste criteriile de recunoastere pentru care a primit prezentul aviz de recunoastere.

 

Presedinte,

...........................

 

ANEXA Nr. 6

 

REGISTRUL UNIC DE EVIDENTĂ

a organizatiilor de producători din sectorul pescuitului si acvaculturii, recunoscute conform prevederilor art. 5 si 6 din cap. I din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 104/2000 si ale art. 73 lit. e) si j) din Legea nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul si acvacultura, republicată, cu modificările si completările ulterioare, de către Agentia Natională pentru Pescuit si Acvacultură

 

Nr. crt.

Nr. si data cererii de recunoastere

Numele

organizatiei de

producători

Sediul administrativ

Sectorul pentru

care solicită

recunoasterea

Nr. si data avizului de recunoastere

Numele reprezentantului

si CI. seria ... nr......

Semnătura reprezentantului

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA Nr. 7

 

DECIZIE DE RETRAGERE A RECUNOASTERII

 

Eliberată în temeiul prevederilor art. 5 si 6 din cap. I din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 104/2000 si ale Ordinului ministrului agriculturii si dezvoltării rurale nr. 772/2007

Către.....................................................................................................................................................................................

Întrucât nu au fost respectate conditiile de recunoastere ca organizatie de producători, se emite prezenta decizie care anulează titularului toate drepturile conferite de reglementările în vigoare.

Prezenta decizie de retragere a avizului de recunoastere a fost înregistrată sub nr. ............................................ din data de ........................... în Registrul unic de evidentă a organizatiilor de producători constituite în sectorul pescuitului si acvaculturii.

 

Presedinte,

.........................................