MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 175 (XIX) - Nr. 706         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 18 octombrie 2007

 

SUMAR

 

ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

109. - Ordonantă de urgentă pentru modificarea si completarea Legii nr. 200/2004 privind recunoasterea diplomelor si calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România

 

ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

pentru modificarea si completarea Legii nr. 200/2004 privind recunoasterea diplomelor

si calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România

 

Având în vedere urgenta si necesitatea adaptării legislatiei nationale din domeniul recunoasterii calificărilor profesionale la acquis-ul comunitar, respectiv Directiva 2005/36/CE privind recunoasterea calificărilor profesionale, care prevede ca dată de transpunere 20 octombrie 2007, se impune adoptarea prezentei ordonante de urgentă pentru modificarea si completarea Legii nr. 200/2004 privind recunoasterea diplomelor si calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 500 din 3 iunie 2004, cu modificările ulterioare.

În temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

 

Art. I. - Legea nr. 200/2004 privind recunoasterea diplomelor si calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 500 din 3 iunie 2004, cu modificările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 1, alineatul (3) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(3) Prevederile prezentei legi nu se aplică în cazul profesiilor de medic, medic dentist, farmacist, asistent medical generalist, moasă, medic veterinar si arhitect, cu exceptia situatiilor prevăzute la alin. (4) si (5), precum si a activitătilor prevăzute în anexa nr. 1.”

2. După alineatul (3) al articolului 1 se introduc două noi alineate, alineatele (4) si (5), cu următorul cuprins:

„(4) Regimul general de recunoastere prevăzut de dispozitiile prezentei legi se aplică profesiilor de medic, medic dentist, farmacist, asistent medical generalist, moasă, medic veterinar si arhitect, în situatiile în care solicitantul nu întruneste, dintr-un motiv specific si exceptional, conditiile pentru aplicarea procedurii de recunoastere automată, după cum urmează:

a) pentru medicii care au o formare de bază, medicii specialisti, asistentii medicali generalisti, medicii dentisti, medicii dentisti specialisti, medicii veterinari, moasele, farmacistii si arhitectii, în cazul în care solicitantul nu îndeplineste conditiile de practică profesională efectivă si legală prevăzute de lege, pentru a beneficia de drepturi câstigate;

b) pentru arhitecti, în cazul în care solicitantul este titularul unei calificări care nu este prevăzută în Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 184/2001 privind organizarea si exercitarea profesiei de arhitect, republicată, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 267/2006;

c) pentru medicii, asistentii medicali generalisti, medicii dentisti, medicii veterinari, moasele, farmacistii si arhitectii titulari ai unui titlu de calificare specializată, dobândit ulterior formării profesionale care conduce la obtinerea unui titlu de calificare recunoscut automat; sistemul general de recunoastere a calificărilor profesionale se aplică fără a se aduce atingere prevederilor privind drepturile câstigate si exclusiv în scopul recunoasterii specializării în cauză;

d) pentru asistentii medicali generalisti si asistentii medicali specializati, titulari ai unui titlu de calificare specializată, dobândit ulterior formării profesionale ce conduce la obtinerea unui titlu de calificare recunoscut automat, atunci când solicitantul doreste să fie recunoscut în România, unde activitătile profesionale în cauză sunt exercitate de asistenti medicali specializati fără formare profesională de asistent medical generalist;

e) pentru asistentii medicali specializati fără formare profesională de asistent medical generalist, în cazul în care solicitantul doreste să fie recunoscut în România, unde activitătile profesionale în cauză sunt exercitate de asistenti medicali generalisti, de asistenti medicali specializati fără formare profesională de asistent medical generalist sau de asistenti medicali specializati, titulari ai unui titlu de calificare specializată, dobândit ulterior unei formări profesionale ce conduce la obtinerea titlurilor de calificare de asistent medical generalist recunoscute automat.

(5) Prevederile prezentei legi se aplică cetătenilor prevăzuti la alin. (1) si în situatia în care sunt titulari ai unui titlu de calificare obtinut pe teritoriul unui stat tert, dacă titularul său are o experientă profesională în profesia în cauză de 3 ani pe teritoriul statului membru unde a obtinut recunoasterea calificărilor profesionale si doreste să exercite în România o profesie reglementată.”

3. La articolul 3, alineatul (3) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(3) Autoritătile competente corespunzătoare fiecărei profesii reglementate sunt prevăzute în anexa nr. 3. Autoritatea competentă reprezintă orice autoritate sau instantă autorizată în mod special de un stat membru să elibereze ori să primească titluri de calificare sau alte documente ori informatii, precum si să primească cereri si să ia decizii în legătură cu profesiile reglementate din aria lor de competentă.”

4. După articolul 5 se introduc două noi articole, articolele 51 si 52, cu următorul cuprins:

„Art. 51. - (1) Calificări profesionale reprezintă calificările atestate prin:

a) un titlu de calificare;

b) un atestat de competentă care certifică o formare profesională care nu face obiectul unui certificat sau al unei diplome prevăzute la art. 8, 14 si 15 ori al unui examen special fără formare prealabilă sau al exercitării cu normă întreagă a profesiei într-un stat membru pe o perioadă de 3 ani consecutivi sau pe o perioadă echivalentă cu normă redusă în decursul ultimilor 10 ani;

c) experientă profesională.

(2) Prin titlu de calificare se întelege orice diplomă, certificat si alt titlu oficial de calificare eliberate de o autoritate a unui stat membru desemnată în temeiul actelor cu putere de lege si al actelor administrative ale respectivului stat membru si care certifică formarea profesională obtinută cu preponderentă în Uniunea Europeană.

(3) Este asimilat unui titlu de calificare orice titlu de formare eliberat de autoritătile unui alt stat decât statele membre, dacă titularul său posedă o experientă de 3 ani în profesia respectivă, dobândită pe teritoriul unui stat membru, care i-a recunoscut titlul de calificare, si certificată de acesta.

Art. 52. - (1) Platformele comune reprezintă un ansamblu de criterii de calificări profesionale capabile să compenseze diferentele semnificative constatate între cerintele de formare ale diferitelor state membre pentru o anumită profesie. Aceste diferente semnificative se identifică prin compararea duratelor si continutului formărilor în cel putin două treimi dintre statele membre, incluzând toate statele membre care reglementează respectiva profesie. Diferentele de continut al formării pot decurge din diferente semnificative în ceea ce priveste exercitarea activitătilor profesionale.

(2) Platformele comune definite la alin. (1) pot fi prezentate Comisiei Europene de către statele membre sau de către asociatii ori organizatii profesionale reprezentative la nivel national si european.

(3) Alin. (1) si (2) nu aduc atingere competentei autoritătilor române de a stabili calificările profesionale necesare pentru exercitarea profesiilor pe teritoriul lor, precum si continutul si organizarea sistemelor de educatie si formare profesională.

(4) În cazul în care consideră criteriile stabilite într-o măsură adoptată în conformitate cu alin. (2) ca neputând oferi garantiile adecvate în ceea ce priveste calificările profesionale, România informează în acest sens Comisia Europeană care, după caz, prezintă un proiect de măsuri conform procedurii stabilite la nivel comunitar.”

5. Articolul 10 se abrogă.

6. La articolul 11 alineatul (1), după litera b) se introduce o nouă literă, litera c), cu următorul cuprins:

„c) dacă durata formării profesionale a solicitantului este mai scurtă cu cel putin un an decât cea cerută în România.”

7. După alineatul (1) al articolului 11 se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

„(11) Domeniile teoretice si practice substantial diferite reprezintă domeniile a căror cunoastere este esentială pentru exercitarea profesiei si în cazul cărora formarea dobândită de către solicitant prezintă diferente importante în ceea ce priveste durata si continutul în raport cu formarea cerută în România.”

8. La articolul 11, alineatul (3) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(3) Dacă autoritatea română competentă are în vedere să ceară solicitantului să efectueze un stagiu de adaptare sau să treacă o probă de aptitudini, trebuie mai întâi să verifice, cu respectarea principiului proportionalitătii, dacă cunostintele dobândite de către solicitant pe parcursul experientei sale profesionale într-un stat membru ori într-un stat tert acoperă, total sau partial, diferenta substantială mentionată la alin. (1).”

9. La articolul 11, după alineatul (3) se introduc două noi alineate, alineatele (4) si (5), cu următorul cuprins:

„(4) Atunci când, pentru o anumită profesie, autoritătile române competente consideră că este necesar să se deroge de la posibilitatea acordată solicitantului de a alege între stagiul de adaptare si proba de aptitudini în temeiul alin. (1), coordonatorul national informează în prealabil celelalte state membre si Comisia Europeană cu privire la aceasta, furnizând o justificare adecvată pentru derogare.

(5) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), autoritatea română competentă decide dacă solicitantul va urma un stagiu de adaptare sau va trece o probă de aptitudini în următoarele cazuri:

a) pentru situatiile prevăzute la art. 1 alin. (4) lit. a) si b);

b) pentru medicii si medicii dentisti aflati în situatia prevăzută la art. 1 alin. (4) lit. c);

c) pentru asistentii medicali specializati prevăzuti la art. 1 alin. (4) lit. e), în cazul în care solicitantul doreste să obtină recunoasterea calificărilor în România, unde activitătile profesionale în cauză sunt exercitate de asistenti medicali

generalisti sau de asistenti specializati, titulari ai unui titlu de calificare specializată, care au urmat o formare conducând la posesia titlurilor de calificare recunoscute automat;

d) pentru persoanele aflate în situatia prevăzută la art. 1 alin. (5).”

10. După articolul 11 se introduce un nou articol, articolul 111, cu următorul cuprins:

„Art. 111. - Prevederile art. 11 alin. (1) nu se aplică în cazul adoptării unei platforme comune definite conform art. 52.”

11. Articolul 16 se modifică si va avea următorul cuprins: „Art. 16. - Atestatul de competentă reprezintă orice document care:

a) certifică formarea profesională, care nu face parte dintre cele prevăzute la art. 8, 14 si 15; sau

b) este acordat de o autoritate competentă dintr-un stat membru în baza unei aprecieri a calitătilor personale, aptitudinilor sau cunostintelor titularului, considerate esentiale pentru exercitarea unei profesii, fără a solicita dovada unei pregătiri ori formări profesionale prealabile; sau

c) atestă exercitarea cu normă întreagă a profesiei timp de 3 ani consecutivi sau într-o perioadă de timp echivalentă, cu normă redusă, timp de 10 ani consecutivi; sau

d) certifică o formare generală dobândită la nivelul învătământului primar sau secundar, care să ateste că titularul acestei formări posedă cunostinte generale.”

12. La articolul 17, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:

„(2) În sensul alin. (1), profesia pe care solicitantul doreste să o exercite în România este aceeasi cu cea pentru care este calificat în statul membru de origine, în cazul în care activitătile respective sunt comparabile.”

13. După articolul 24 se introduce un nou articol, articolul 241, cu următorul cuprins:

„Art. 241. - (1) Se consideră calificare care atestă o formare prevăzută la art. 8, 14, 15 si 16, inclusiv în ceea ce priveste nivelul în cauză, orice titlu de calificare sau ansamblu de titluri de calificare care a fost eliberat de o autoritate competentă a unui stat membru, care atestă absolvirea unei formări în cadrul Uniunii Europene, recunoscută de respectivul stat membru ca având nivel echivalent si care conferă titularului aceleasi drepturi de acces la o profesie sau de exercitare a acesteia ori care pregăteste pentru exercitarea respectivei profesii.

(2) Este asimilată titlului de calificare, în aceleasi conditii ca cele prevăzute la alin. (1), orice calificare profesională care, fără a îndeplini cerintele prevăzute de actele cu putere de lege sau de actele administrative ale statului membru de origine pentru accesul la o profesie ori pentru exercitarea unei profesii, conferă titularului său drepturi câstigate în temeiul respectivelor dispozitii. În special, în cazul în care statul membru de origine ridică nivelul de formare necesar pentru a avea acces la o profesie sau pentru a o exercita, iar o persoană care a urmat o formare anterioară, care nu îndeplineste cerintele noii calificări, beneficiază de drepturile câstigate în temeiul actelor cu putere de lege si al actelor administrative, formarea anterioară este considerată de autoritătile competente române corespunzătoare nivelului noii formări din statul membru de origine.”

14. După articolul 30 se introduce un nou articol, articolul 301, cu următorul cuprins:

„Art. 301. - (1) Persoanele care beneficiază de recunoasterea calificărilor profesionale trebuie să aibă cunostintele de limba română în măsura în care sunt necesare exercitării profesiei respective. Evaluarea cunostintelor lingvistice nu face parte din procedura de recunoastere.

(2) Verificarea cunostintelor lingvistice trebuie să respecte principiul proportionalitătii si să ia în considerare situatia individuală a solicitantului. În acest scop, se acceptă orice certificat lingvistic si orice alt mijloc de probă concludent.”

15. La articolul 33 alineatul (1), litera a) se modifică si va avea următorul cuprins:

„a) dreptul de a utiliza titlul profesional acordat în România care corespunde acestei profesii, precum si abrevierea acestuia în limba română;”.

16. La articolul 34, alineatele (2) si (3) se modifică si vor avea următorul cuprins:

„(2) Pentru a accede la o profesie reglementată sau pentru a o exercita în România, solicitantul trebuie să depună o cerere în acest sens la autoritatea română competentă, care confirmă primirea dosarului solicitantului în termen de o lună de la data primirii sale si îl informează, după caz, cu privire la lipsa oricărui document. Lista actelor necesare care pot fi solicitate în vederea obtinerii autorizatiei de exercitare a unei profesii reglementate este prevăzută în anexa nr. 7.

(3) Procedura de examinare a cererii de către autoritatea română competentă trebuie finalizată într-un termen cât mai scurt printr-o decizie motivată. Termenul nu poate fi mai mare de 3 luni de la data prezentării dosarului complet de către persoana interesată, putând fi prelungit cu o lună în cazul aplicării regimului general de recunoastere a titlurilor de calificare si al recunoasterii experientei profesionale.”

17. După capitolul IV „Dispozitii si proceduri comune” se introduce un nou capitol, capitolul IV1, intitulat „Reguli speciale aplicabile în cazul prestării de servicii”, cuprinzând articolele 351-356, cu următorul cuprins:

„CAPITOLUL IV1

Reguli speciale aplicabile în cazul prestării de servicii

Art. 351. - (1) Fără a aduce atingere dispozitiilor speciale ale dreptului comunitar si art. 352 si 353, autoritătile române nu pot restrânge, din motive legate de calificările profesionale, libertatea de a presta servicii pe teritoriul României:

a) în cazul în care prestatorul este stabilit în mod legal într-un stat membru în scopul exercitării acelei profesii (denumit în continuare stat membru de stabilire); si

b) în cazul deplasării prestatorului, dacă a exercitat această profesie în statul membru de stabilire pe o perioadă de cel putin 2 ani în decursul ultimilor 10 ani anteriori prestării, atunci când profesia nu este reglementată în statul respectiv. Conditia de exercitare a profesiei pe o perioadă de cel putin 2 ani nu se aplică în cazul în care fie profesia, fie formarea profesională care dă dreptul la exercitarea profesiei este reglementată.

(2) Dispozitiile prezentului capitol se aplică exclusiv în cazul în care prestatorul se deplasează în România în scopul exercitării, în mod temporar si ocazional, a profesiei mentionate la alin. (1). Caracterul temporar si ocazional al prestării de servicii se evaluează de la caz la caz, în special în functie de durata prestării, de frecventa, periodicitatea si continuitatea sa.

(3) În cazul deplasării prestatorului în România, acesta trebuie să respecte normele de conduită cu caracter profesional, legislativ sau administrativ care sunt direct legate de calificările profesionale, precum definitia profesiei, utilizarea titlurilor si abaterile profesionale grave care au o legătură directă si specifică cu protectia si siguranta consumatorilor, precum si dispozitiile disciplinare aplicabile în România profesionistilor care exercită aceeasi profesie.

Art. 352. - Autoritătile române exceptează prestatorii de servicii stabiliti într-un alt stat membru de cerintele impuse profesionistilor stabiliti pe teritoriul său în ceea ce priveste:

a) autorizarea de către o organizatie profesională sau un organism profesional, înregistrarea sau afilierea la acestea. Autoritătile române pot solicita fie înregistrarea temporară automată, fie afilierea pro forma la o astfel de organizatie sau organism profesional, cu conditia ca aceasta să nu întârzie sau să complice în vreun fel prestarea serviciilor si să nu atragă cheltuieli suplimentare pentru prestatorul de servicii. O copie a declaratiei si, după caz, a reînnoirii mentionate la art. 353 alin. (1), însotite, pentru profesiile care au implicatii în materie de sănătate sau de sigurantă publică prevăzute la art. 354 sau care beneficiază de recunoastere automată, de o copie a documentelor prevăzute la art. 353 alin. (3), sunt trimise de către autoritatea competentă organizatiei sau organismului profesional competent si aceasta constituie o înregistrare temporară automată sau o afiliere pro forma în acest scop;

b) înregistrarea la un organism de securitate socială de drept public, în scopul stabilirii, cu un asigurător, a conturilor aferente activitătilor exercitate în beneficiul persoanelor asigurate. Cu toate acestea, prestatorul de servicii informează organismul mentionat la lit. b), în prealabil sau, în cazuri de urgentă, ulterior, cu privire la serviciile pe care le-a prestat.

Art. 353. - (1) Autoritătile competente române solicită ca, atunci când prestatorul se deplasează pentru prima dată dintr-un stat membru în România pentru a furniza servicii, să fie informate în acest sens, în prealabil, printr-o declaratie scrisă care să cuprindă informatiile privind acoperirea asigurării sau alte mijloace de protectie personală ori colectivă privind răspunderea profesională. Declaratia se reînnoieste o dată pe an în cazul în care prestatorul intentionează să furnizeze servicii, temporar sau ocazional, în România, în decursul anului respectiv. Prestatorul poate prezenta această declaratie prin orice mijloace.

(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), prin legi speciale cu privire la profesii reglementate se poate renunta la conditia depunerii declaratiei.

(3) Pentru prima prestare de servicii sau în cazul unei schimbări materiale privind situatia stabilită în documente, autoritătile competente române solicită ca declaratia să fie însotită de următoarele documente:

a) o dovadă a cetăteniei prestatorului;

b) o atestare care să certifice că titularul este stabilit legal într-un stat membru în scopul exercitării activitătilor în cauză si că nu îi este interzisă exercitarea acestora, nici măcar temporar, la momentul eliberării atestării;

c) o dovadă a calificărilor profesionale;

d) în cazul prevăzut la art. 351 alin. (1) lit. b), dovada, prin orice mijloace, că prestatorul a exercitat activitătile în cauză pe o perioadă de cel putin 2 ani în decursul ultimilor 10 ani;

e) în ceea ce priveste profesiile din domeniul securitătii, dovada inexistentei unor condamnări penale, în cazul în care autoritătile competente solicită aceasta si cetătenilor români.

(4) Prin exceptie de la prevederile alin. (3), prin legi speciale cu privire la profesii reglementate se poate renunta în tot sau în parte la solicitarea acestor documente.

(5) Prestarea serviciilor se realizează cu titlul profesional din statul membru de stabilire, atunci când există un astfel de titlu în respectivul stat membru pentru activitatea profesională în cauză. Acest titlu se indică în limba oficială sau în una dintre limbile oficiale ale statului membru de stabilire, de o manieră în care să se evite orice confuzie cu titlul profesional din România. În cazul în care nu există un astfel de titlu profesional în statul membru de stabilire, prestatorul indică titlul de calificare în limba oficială sau în una dintre limbile oficiale ale respectivului stat membru. Prin exceptie, în cazul profesiilor pentru care se aplică recunoasterea automată, prestarea serviciilor se realizează cu titlul profesional din România.

Art. 354. - (1) În cazul profesiilor reglementate, cu implicatii în materie de sănătate sau de sigurantă publică, care nu beneficiază de recunoastere automată, autoritătile competente române vor realiza o verificare a calificărilor profesionale ale prestatorului de servicii, înainte de prima prestare de servicii. O astfel de verificare prealabilă este posibilă numai în cazul în care obiectivul său este să evite daune grave pentru sănătatea sau siguranta beneficiarului serviciului, ca urmare a lipsei calificării profesionale a prestatorului, si cu conditia să nu depăsească ceea ce este necesar în acest scop. Lista profesiilor pentru care se aplică această prevedere este prevăzută de anexa nr. 8.

(2) În termen de cel mult o lună de la data primirii declaratiei si a documentelor însotitoare, autoritatea competentă informează prestatorul fie cu privire la decizia de a nu proceda la verificarea calificărilor acestuia, fie cu privire la rezultatul verificării. În cazul întâmpinării unor dificultăti care ar putea conduce la o întârziere, autoritatea competentă informează prestatorul, în termen de o lună de la primirea declaratiei si documentelor, cu privire la motivele întârzierii, precum si la timpul necesar pentru a ajunge la o decizie, care trebuie luată în termen de două luni de la data primirii documentatiei complete.

(3) În cazul unei diferente semnificative între calificările profesionale ale prestatorului si formarea cerută în România, în măsura în care această diferentă este de natură să aducă atingere sănătătii sau sigurantei publice, autoritătile competente române dau prestatorului posibilitatea de a demonstra că a dobândit cunostintele si competentele lipsă, în special printr-o probă de aptitudini. În orice caz, prestarea serviciilor trebuie să fie posibilă în termen de o lună de la data deciziei adoptate în concordantă cu alin. (2).

(4) În lipsa unei reactii din partea autoritătii competente în termenele stabilite la alineatele anterioare, serviciile pot fi prestate.

(5) În cazul în care calificările au fost verificate în temeiul prezentului articol, serviciile sunt prestate cu titlul profesional din România.

Art. 355. - În cazul în care prestarea se realizează cu titlul profesional din statul membru de stabilire sau cu titlul de calificare al prestatorului de servicii, autoritătile competente române pot solicita prestatorului să furnizeze destinatarului serviciilor următoarele informatii:

a) în cazul în care prestatorul este înregistrat într-un registru comercial sau într-un alt registru public similar, registrul în care este înregistrat si numărul de înregistrare ori alte mijloace echivalente de identificare prevăzute în respectivul registru;

b) în cazul în care activitatea face obiectul unui regim de autorizare în statul membru de stabilire, coordonatele autoritătii competente de supraveghere;

c) orice organizatie profesională sau orice organism similar la care este înregistrat prestatorul;

d) titlul profesional sau, atunci când un astfel de titlu nu există, titlul de calificare a prestatorului si statul membru în care a fost obtinut;

e) în cazul în care prestatorul este plătitor de TVA, codul de înregistrare atribuit conform art. 153 sau, după caz, art. 1531 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare, ori codul de înregistrare similar, atribuit de autoritătile competente dintr-un alt stat membru;

f) informatii privind acoperirea asigurărilor sau alte mijloace de protectie personală ori colectivă privind responsabilitatea profesională.

Art. 356. - (1) Autoritătile competente române pot solicita autoritătilor competente din statul membru de stabilire, pentru fiecare prestare de servicii, orice informatii relevante privind legalitatea stabilirii si buna conduită a prestatorului, precum si absenta unor sanctiuni disciplinare sau penale cu caracter profesional. Atunci când România este stat membru de origine, autoritătile competente române comunică autoritătilor competente ale statului membru gazdă informatiile solicitate cu privire la legalitatea stabilirii si buna conduită a prestatorului, precum si absenta unor sanctiuni disciplinare sau penale cu caracter profesional, în conformitate cu art. 37 alin. (4).

(2) În cazul în care prestatorul este membru într-o organizatie profesională si în conditiile respectării depline a dispozitiilor cu privire la protectia datelor personale, autoritătile competente din România pot solicita cardul profesional.

(3) Destinatarul unui serviciu poate formula o plângere împotriva prestatorului de servicii, în conditiile legii române.

(4) Autoritătile competente asigură schimbul tuturor informatiilor necesare pentru ca plângerea unui destinatar al unui serviciu formulată împotriva unui prestator de servicii să fie tratată în mod corect. Destinatarul este informat cu privire la rezultatul plângerii.”

18. Articolul 37 se modifică si va avea următorul cuprins: „Art. 37. - (1) Autoritătile române competente prevăzute în anexa nr. 3 vor lua măsurile necesare pentru aplicarea prezentei legi, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a acesteia, informând în acest sens Ministerul Educatiei, Cercetării si Tineretului, desemnat coordonator national.

(2) Autoritătile române prevăzute în anexa nr. 3 fac parte din Sistemul informatic pentru piată internă (IMI) si duc la îndeplinire obligatiile prevăzute în acest sens. Sistemul informatic pentru piată internă reprezintă mecanismul de cooperare administrativă creat, la nivel european, în domeniul pietei interne, aplicabil în cadrul procedurii de recunoastere a calificărilor profesionale.

(3) Autoritătile competente din România si din statele membre fac schimb de informatii privind sanctiunile disciplinare sau penale care au fost aplicate ori privind alte fapte specifice grave care pot avea consecinte asupra exercitării activitătilor specifice, cu respectarea legislatiei privind protectia datelor cu caracter personal si cu respectarea obligatiei de confidentialitate.

(4) Autoritătile competente române, atunci când România este stat membru de origine, examinează veridicitatea faptelor si decid cu privire la natura si amploarea investigatiilor pe care trebuie să le realizeze si comunică statului membru gazdă concluziile rezultate din informatiile transmise.

(5) Autoritătile competente din România si din celelalte state membre, organismele si alte persoane juridice asigură confidentialitatea informatiilor transmise”.

19. După articolul 37 se introduce un nou articol, articolul 371, cu următorul cuprins:

„Art. 371. - (1) Centrul National de Recunoastere si Echivalare a Diplomelor este punct de contact pentru furnizarea de informatii privind recunoasterea calificărilor profesionale si pentru sprijinirea cetătenilor în realizarea drepturilor conferite de legislatia română în domeniu.

(2) Centrul National de Recunoastere si Echivalare a Diplomelor colaborează cu celelalte puncte de contact si autorităti competente din statele membre.”

20. Articolul 38 se modifică si va avea următorul cuprins: „Art. 38. - Anexele nr. 1-8 fac parte integrantă din prezenta lege.”

21. Anexele nr. 1-6 se modifică si se înlocuiesc cu anexele nr. 1-6 la prezenta ordonantă de urgentă.

22. După anexa nr. 6 se introduc două noi anexe, anexele nr. 7 si 8, având cuprinsul prevăzut în anexele nr. 7 si 8 la prezenta ordonantă de urgentă.

Art. II. - Legea nr. 200/2004 privind recunoasterea diplomelor si calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 500 din 3 iunie 2004, cu modificările ulterioare, precum si cu modificările si completările aduse prin prezenta ordonantă de urgentă, se va republica, după aprobarea acesteia prin lege, dându-se textelor o nouă numerotare.

*

Prezenta ordonantă de urgentă transpune dispozitiile art. 1-15 si ale art. 50-59 din Directiva Consiliului 2005/36/CE privind recunoasterea calificărilor profesionale conform sistemului general european de recunoastere, în conditiile exercitării libertătii de stabilire si a libertătii de prestare a serviciilor, publicată în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene L 255 din 30 septembrie 2005.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează: Ministrul educatiei, cercetării si tineretului,

Cristian Mihai Adomnitei

p. Departamentul pentru Afaceri Europene,

Aurel Ciobanu-Dordea,

subsecretar de stat Ministrul sănătătii publice,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

Ministrul internelor si reformei administrative,

Cristian David

Ministrul muncii, familiei si egalitătii de sanse,

Paul Păcuraru

Ministrul transporturilor,

Ludovic Orban

Ministrul pentru întreprinderi mici si mijlocii, comert, turism si profesii liberale,

Ovidiu Ioan Silaghi

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 10 octombrie 2007.

Nr. 109.

 

ANEXA Nr. 1

 

LISTA

activitătilor care nu intră sub incidenta prezentei legi

 

1. activitătile persoanelor independente care lucrează în industria producătoare si cea prelucrătoare (industrie si industria mestesugărească);

2. activitătile persoanelor independente care lucrează în industria alimentară si cea a băuturilor;

3. activitătile în domeniul comertului cu ridicata;

4. activitătile intermediarilor din comert, industrie si industria mestesugărească;

5. activitătile persoanelor independente care lucrează în domeniul comertului cu amănuntul;

6. activitătile persoanelor independente care lucrează în domeniul comertului cu ridicata al cărbunelui si activităti ale intermediarilor din domeniul comertului cu cărbune;

7. activitătile persoanelor independente si ale intermediarilor care lucrează în domeniul comertului si al distributiei de produse

toxice; activitătile, comertul si distributia de produse toxice, activitătile care implică utilizarea profesională a acestor produse, inclusiv activitătile intermediarilor;

8. activitătile persoanelor independente care lucrează în sectorul de servicii personale: restaurante, cafenele, taverne si alte locuri unde se serveste mâncare si unde se consumă băuturi, hoteluri, case de locuit, campinguri si alte spatii de cazare;

9. activitătile de agent de asigurări si de broker de asigurări;

10. activitătile persoanelor independente care lucrează în domeniul anumitor servicii auxiliare domeniilor transporturilor si agentiilor de turism;

11. servicii de coafură;

12. activitătile itinerante.

 

ANEXA Nr. 2

 

LISTA profesiilor reglementate în România

 

A. Profesiile reglementate care necesită cel putin 3 ani de studii superioare (diplomă a unei universităti sau a unui colegiu universitar):

a) auditor financiar;

b) avocat;

c) consilier în proprietate industrială;

d) expert contabil;

e) contabil autorizat;

f) consultant fiscal;

g) cadru didactic (în învătământul superior si preuniversitar); h) profesii în domeniul transporturilor aeriene, maritime, fluviale si rutiere: comandant, ofiter punte secund, ofiter punte, sef mecanic, ofiter mecanic secund, ofiter mecanic, sef electrician maritim, ofiter electrician maritim, pilot de mare largă,

pilot maritim, pilot maritim aspirant, meteorolog, meteorolog aeronautic, prognozist, personal aeronautic pentru protectia navigatiei aeriene si telecomunicatiei (PNA-TC), inginer de receptie si control aeronave, inginer de receptie si mijloace PNA-TC, profesor de legislatie rutieră, inspector ITP, lector pentru pregătirea si perfectionarea profesională a personalului de specialitate din domeniul transporturilor rutiere;

i) profesii în domeniul constructiilor: verificator de proiect atestat, expert tehnic atestat, responsabil tehnic cu executia, auditor energetic pentru clădiri;

j) urbanist;

k) practician în insolventă;

l) restaurator;

m) traducător/interpret autorizat;

n) psiholog;

o) biochimist, biolog si chimist în sistemul sanitar;

p) asistent medical;

q) tehnician dentar;

r) inspector protectia muncii;

s) asistent social;

s) asistent veterinar;

t) consilier juridic;

t) consilier de probatiune;

u) expert tehnic judiciar;

v) expert criminalist;

w) mediator;

x) arhivist.

B. Profesiile reglementate pentru care durata de studii este inferioară duratei de 3 ani de studii superioare:

a) profesii în domeniul transporturilor aeriene, maritime, fluviale, rutiere si feroviare: controlor trafic aerian dirijare, controlor trafic aerian informare, personal tehnic aeronautic, navigator aerian, mecanic navigant, operator radio navigant, însotitor de bord, pilot avion, pilot elicopter, dispecer operatiuni de zbor, responsabil radiocomunicatii, pilot planor, pilot balon liber, meteorolog aeronautic tehnician, personal aeronautic pentru protectia navigatiei aeriene si telecomunicatii aeronautice PNA-TC, căpitan maritim portuar, ofiter punte maritim portuar, sef mecanic maritim portuar, ofiter mecanic maritim portuar, ofiter electrician maritim portuar, ofiter punte maritim aspirant, ofiter mecanic maritim aspirant, ofiter electrician maritim aspirant, timonier, motorist, marinar, sef de echipaj maritim, conducător de salupă maritimă, electrician de bord maritim, fitter, pompagiu, marinar, căpitan fluvial categoria A, căpitan fluvial categoria B, timonier fluvial, sef mecanic fluvial, mecanic, conducător de salupă fluvială, sef de echipaj fluvial, marinar, marinar stagiar, mecanic stagiar, electrician de bord, persoană desemnată să conducă permanent si efectiv activitatea de transport rutier, consilier de sigurantă pentru transportul rutier al mărfurilor periculoase, conducător de autovehicule care transportă mărfuri periculoase, conducător auto care efectuează transport rutier de mărfuri cu vehicule a căror masă maximă autorizată este mai mare de 3,5 tone, conducător auto care efectuează transport rutier public de persoane, conducător auto care efectuează transport rutier cu vehicule având mase si/sau dimensiuni de gabarit depăsite, conducător auto care efectuează transport rutier în regim de taxi, instructor de conducere auto, mecanic locomotivă, dispecer de trafic;

b) ghid de turism;

c) detectiv particular; agent de pază, control acces, ordine si interventie; agent de protectie, însotire si gardare persoane fizice si valori; tehnician pentru sistemele de detectie, supraveghere video si de monitorizare, control acces si comunicatii; operator dispecer sisteme de monitorizare si pentru aparatură de control; conducător societate de pază si protectie; conducător societate de instalare sisteme de alarmă; instructor în poligonul de tir; pirotehnist pentru focuri de artificii;

d) salvator montan;

e) tehnician veterinar;

f) asistent personal profesionist, asistent personal, asistent maternal;

g) asistent medical;

h) arhivar.

 

ANEXA Nr. 3

 

LISTA

autoritătilor competente corespunzătoare fiecărei profesii reglementate în România

 

A. Profesiile reglementate care necesită cel putin 3 ani de studii superioare (diplomă a unei universităti sau a unui colegiu universitar):

a) Camera Auditorilor Financiari din România - auditor financiar;

b) Uniunea Natională a Barourilor din România - avocat;

c) Oficiul de Stat pentru Inventii si Mărci - consilier în proprietate industrială;

d) Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati - expert contabil;

e) Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati - contabil autorizat;

f) Ministerul Economiei si Finantelor - consultant fiscal;

g) Ministerul Educatiei, Cercetării si Tineretului - cadru didactic (învătământ preuniversitar si superior);

h) Ministerul Transporturilor si autoritătile din domeniul de referintă - profesii în domeniul transporturilor aeriene, maritime, fluviale si rutiere;

i) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor - verificator de proiect atestat, expert tehnic atestat si responsabil tehnic cu executia, auditor energetic pentru clădiri;

j) Registrul Urbanistilor din România - urbanist;

k) Uniunea Natională a Practicienilor în Insolventă din România - practician în insolventă;

l) Oficiul National al Monumentelor Istorice - restaurator;

m) Ministerul Justitiei - traducător/interpret autorizat;

n) Colegiul Psihologilor din România - psiholog;

o) Ordinul Biochimistilor, Biologilor si Chimistilor în Sistemul Sanitar din România - biochimist, biolog si chimist în sistemul sanitar;

p) Ordinul Asistentilor Medicali si Moaselor din România - asistent medical;

q) Ordinul Tehnicienilor Dentari din România - tehnician dentar;

r) Ministerul Muncii, Familiei si Egalitătii de Şanse - inspector protectia muncii;

s) Ministerul Muncii, Familiei si Egalitătii de Şanse - asistent social;

s) Autoritatea Natională Sanitară Veterinară si pentru Siguranta Alimentelor - asistent veterinar;

t) Ministerul Justitiei - consilier juridic;

t) Ministerul Justitiei - consilier de probatiune;

u) Ministerul Justitiei - expert tehnic judiciar;

v) Ministerul Justitiei - expert criminalist;

w) Consiliul de mediere - mediator;

x) Ministerul Internelor și Reformei Administrative - Arhivele Nationale - arhivist.

B. Profesiile reglementate pentru care durata de studii este inferioară duratei de 3 ani de studii superioare:

a) Ministerul Transporturilor si autoritătile din domeniul de referintă - profesii în domeniul transporturilor aeriene, maritime, fluviale, rutiere si feroviare;

b) Ministerul pentru Întreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale - ghid de turism;

c) Ministerul Internelor si Reformei Administrative - Inspectoratul General al Politiei Române - detectiv particular; agent de pază, control acces, ordine si interventie; agent de protectie, însotire si gardare persoane fizice si valori; conducător societate de pază si protectie; conducător societate de instalare sisteme de alarmă, tehnician pentru sistemele de detectie, supraveghere video si de monitorizare, control acces si comunicatii; operator dispecer sisteme de monitorizare si pentru aparatură de control; instructor în poligonul de tir; pirotehnist pentru focuri de artificii;

d) Asociatia Natională a Salvatorilor Montani din România - salvator montan;

e) Autoritatea Natională Sanitară Veterinară si pentru Siguranta Alimentelor - tehnician veterinar;

f) Ministerul Muncii, Familiei si Egalitătii de Şanse - asistent personal profesionist, asistent personal, asistent maternal;

g) Ordinul Asistentilor Medicali si Moaselor din România - asistent medical;

h) Ministerul Internelor si Reformei Administrative - Arhivele Nationale - arhivar.

 

ANEXA Nr. 4

 

LISTA

profesiilor reglementate în România care necesită cunoasterea dreptului român

 

a) auditor financiar;

b) consultant fiscal;

c) avocat;

d) expert contabil si contabil autorizat;

e) consilier juridic.

 

ANEXA Nr. 5

 

LISTA

ciclurilor de formare profesională care au structură specială în sensul art. 14 alin. (1) lit. b) din lege

 

1. Domeniul paramedical si sociopedagogic În Germania:

A. formare pentru:

a) asistent(ă) de pediatrie (Kinderkrankenschwester /Kinderkrankenpfleger);

b) fizioterapeut [Krankengymnast(in)/Physiotherapeut(in)];

c) ergotherapeute/therapeute du travail (Beschaftigungs- und Arbeitstherapeut/Ergotherapeut), (ergoterapeut, terapeut ocupational);

d) logoped (Logopadet/Logopadin);

e) ortoptist [Orthoptist(in)];

f) educator autorizat [Staatlich anerkannte(r) Erzieher(in)];

g) educator terapeut autorizat [Staatlich anerkannte(r) Heilpadagoge(-in)];

h) asistent medical de laborator [medizinisch-technische(r) Laboratoriums-Assistent(in)];

i) asistent medical în domeniul radiologiei [medizinisch-technische(r) Radiologie-Assistent(in)];

j) asistent medical pentru diagnosticare functională [medizinisch-technische(r) Assistent(in) für Funktions-diagnostik];

k) asistent tehnician veterinar [Veterinarmedizinisch-technische(r) Assistent(in)];

l) dietetician [Diatassistent(in)];

m) tehnician farmacist (Pharmazieingenieur), formare anterioară datei de 31 martie 1994 în fosta Republică Democrată Germană sau în teritoriile noilor landuri;

n) asistent psihiatru [psychiatrische(r) Krankenschwester/ Krankenpfleger];

o) logoterapeut [Sprachtherapeut(in)].

În Italia:

A. formare pentru:

a) tehnician dentar (odontotecnico);

b) optician (ottico).

În Luxemburg:

A. formare pentru:

a) asistent tehnic medical în domeniul radiologiei [assistant(e) technique medical(e) en radiologie];

b) asistent medical de laborator [assistant(e) technique medical(e) de laboratoire];

c) asistent(ă) de psihiatrie (infirmier/iere psychiatrique);

d) asistent tehnic medical în domeniul chirurgiei (assistant(e) technique medical(e) en chirurgie];

e) asistent de puericultură (infirmier/iere puericulteur/trice);

f) asistent de anestezie (infirmier/iere anesthesiste);

g) maseur/maseuză calificată [masseur/euse dipl(o) me(e)]; h) educator/educatoare (educateur/trice).

În Olanda:

formare pentru:

A. asistent veterinar (dierenartassistent) care reprezintă cicluri de educatie si formare având o durată totală de cel putin 13 ani, ce cuprind:

a) fie cel putin 3 ani de formare profesională într-o scoală specializată, care se încheie cu un examen, completată eventual de un ciclu de specializare de un an sau 2, care se încheie cu un examen;

b) fie cel putin 2 ani si jumătate de formare profesională într-o scoală specializată, care se încheie cu un examen si completati cu o experientă profesională de cel putin 6 luni sau de un stagiu profesional de cel putin 6 luni într-o institutie autorizată;

c) fie cel putin 2 ani de formare profesională într-o scoală specializată, care se încheie cu un examen si completati cu o experientă profesională de cel putin un an sau de un stagiu profesional de cel putin un an într-o institutie autorizată;

d) fie, în cazul asistentului veterinar (dierenartassistent) din Olanda, 3 ani de formare profesională într-o scoală de specialitate (programul MBO) sau alternativ 3 ani de formare profesională, în conformitate cu sistemul dual de ucenicie (LLW), ambele finalizate cu un examen.

În Austria:

a) formarea de bază specifică în domeniul pediatric (spezielle Grundausbildung in der Kinder- und Jugendlichenpflege);

b) formarea de bază specifică asistentilor în domeniul psihiatric (spezielle Grundausbildung in der psychiatrischen Gesundheits-und Krankenpflege);

c) optician specializat în lentile de contact (Kontaktlinsenoptiker);

d) pedichiurist (Fusspfleger);

e) audioprotezist (Hörgeräteakustiker);

f) drogist (Drogist),

care reprezintă un ciclu de studii sau de formare cu o durată totală de cel putin 14 ani, din care o formare de cel putin 5 ani în cadrul unei formări structurale subdivizate, pe de o parte, într-o ucenicie de cel putin 3 ani, cuprinzând o formare partial dobândită la locul de muncă si partial efectuată într-o institutie de învătământ profesional si, pe de altă parte, o perioadă de stagiu si de formare finalizată printr-un examen profesional care conferă dreptul de exercitare a profesiei si de a forma ucenici;

g) maseur (Masseur),  care reprezintă un ciclu de studii si de formare cu o durată totală de cel putin 14 ani, din care o formare de cel putin 5 ani în cadrul unei formări structurale, cuprinzând si o ucenicie de 2 ani, o perioadă de stagiu si de formare de 2 ani si o formare de un an, finalizată printr-un examen profesional care îi conferă dreptul de exercitare a profesiei si de formare de ucenici;

h) educator în institutii prescolare [Kindergärtner(in)];

i) educator (Erzieher), care reprezintă un ciclu de studii si de formare cu o durată totală de cel putin 13 ani, din care o formare profesională de 5 ani într-o scoală specializată, finalizată printr-un examen.

În Republica Cehă:

A. formare pentru:

a) asistent de îngrijiri de sănătate (zdravotnicky asistent), care reprezintă o formare cu o durată totală de cel putin 13 ani, dintre care cel putin 8 ani de formare initială si 4 ani de formare profesională într-o institutie de învătământ secundar medical, finalizată cu un examen, respectiv „maturitni zkouska”;

b) asistent nutritionist (nutricni asistent), care reprezintă o formare cu o durată totală de cel putin 13 ani, dintre care cel putin 8 ani de formare initială si 4 ani de formare profesională într-o institutie de învătământ secundar medical, finalizată cu un examen, respectiv „maturitni zkouska”.

În Cipru:

A. formare pentru:

a) tehnician dentar (oδoντoτεχνίτης), care reprezintă o formare cu o durată totală de cel putin 14 ani, dintre care cel putin 6 ani de formare initială, 6 ani de învătământ secundar si

2 ani de învătământ postliceal profesional, urmată de un an de experientă profesională;

b) optician (τεχνικός oπτικός), care reprezintă o formare cu o durată totală de cel putin 14 ani, dintre care cel putin 6 ani de formare initială, 6 ani de învătământ secundar si 2 ani de învătământ postliceal, urmată de un an de experientă profesională.

În Letonia:

A. formare pentru:

a) asistent dentar (zobārstniecības māsa), care reprezintă o formare cu o durată totală de cel putin 13 ani, dintre care cel putin 10 ani de învătământ general si 2 ani de formare profesională într-o institutie de învătământ medical, urmată de 3 ani de experientă profesională finalizati cu un examen de obtinere a unui certificat de specializare;

b) asistent de laborator de analize biomedicale (biomedicīnas laborants), care reprezintă o formare cu o durată totală de cel putin 12 ani, dintre care cel putin 10 ani de învătământ general si 2 ani de formare profesională într-o institutie de învătământ medical, urmată de 2 ani de experientă profesională finalizati cu un examen de obtinere a unui certificat de specializare;

c) tehnician dentar (zobu tehniķis), care reprezintă o formare cu o durată totală de cel putin 12 ani, dintre care cel putin 10 ani de învătământ general si 2 ani de formare profesională într-o institutie de învătământ medical, urmată de 2 ani de experientă profesională finalizati cu un examen de obtinere a unui certificat de specializare;

d) asistent fiziokinoterapeut (fizioterapeita asistents), care reprezintă o formare cu o durată totală de cel putin 13 ani, dintre care cel putin 10 ani de învătământ general si 3 ani de formare profesională într-o institutie de învătământ medical, urmată de 2 ani de experientă profesională finalizati cu un examen de obtinere a unui certificat de specializare.

În Slovacia:

A. formare pentru:

a) profesor de dans în scolile de învătământ artistic (učiteľ v tanečnom odbore na základných umeleckých školách), care reprezintă o formare cu o durată totală de cel putin 14 ani si jumătate, dintre care 8 ani de formare initială, 4 ani de studii într-o institutie de învătământ secundar specializat si o formare de 5 semestre în pedagogia dansului;

b) educator în institutiile de învătământ specializat si în centrele de acordare de servicii sociale (vychovávateľ v špeciálnych výchovných zariadeniach a v zariadeniach sociálnych služieb), care reprezintă o formare cu o durată totală de cel putin 14 ani, dintre care 8 până la 9 ani de formare initială, 4 ani de studiu într-o institutie de învătământ secundar specializat în pedagogie sau într-o altă institutie de învătământ secundar si 2 ani de studii complementare de pedagogie fără frecventă.

2. Domeniul mesterilor artizani (Mester/Meister/Maître) care se referă la cicluri de educatie si formare privind activităti care nu sunt incluse în lista activitătilor mentionate în anexa nr. 1

În Danemarca:

A. formare pentru:

a) optician (optometrist);

Acest ciclu are o durată totală de 14 ani, inclusiv 5 ani de formare profesională, dintre care 2 ani si jumătate pentru formare teoretică oferită de institutia de formare profesională si 2 ani si jumătate pentru formare practică efectuată la locul de muncă, care se încheie cu un examen privind domeniul respectiv si care conferă dreptul de a folosi titlul de „Mester”;

b) ortopedist, tehnician ortoped (ortopaedimekaniker); Acest ciclu are o durată totală de 12,5 ani, inclusiv 3 ani si jumătate de formare profesională, dintre care 6 luni pentru formare teoretică oferită de institutia de formare profesională si 3 ani pentru formare practică efectuată la locul de muncă, care se încheie cu un examen privind domeniul respectiv si care conferă dreptul de a folosi titlul de „Mester”;

c) cizmar ortoped (ortopaediskomager);

Acest ciclu are o durată totală de 13,5 ani, inclusiv 4 ani si jumătate de formare profesională, dintre care 2 ani pentru formare teoretică oferită de institutia de formare profesională si 2 ani si jumătate pentru formare practică efectuată la locul de muncă, care se încheie cu un examen privind domeniul respectiv si care conferă dreptul de a folosi titlul de „Mester”.

În Germania:

A. formare pentru:

a) optician (Augenoptiker);

b) tehnician dentar (Zahntechniker);

c) asistent bandagist (Bandagist);

d) audioprotezist (Hoergeraete-Akustiker);

e) tehnician ortopedist (Orthopaediemechaniker);

f) cizmar ortopedist (Orthopaedieschuhmacher).

În Luxemburg:

A. formare pentru:

a) optician (opticien);

b) tehnician dentar (mecanicien dentaire);

c) audioprotezist (audioprothesiste);

d) tehnician ortopedist/bandagist (mecanicien orthopediste/ bandagiste);

e) cizmar ortopedist (orthopediste-cordonnier).

Aceste cicluri au o durată totală de 14 ani, inclusiv cel putin

5 ani de formare efectuati într-un cadru organizat, partial la locul de muncă si partial în cadrul institutiei de formare profesională, care se încheie cu un examen ce trebuie trecut pentru a putea exercita cu titlu independent sau ca salariat cu un nivel comparabil de responsabilităti o activitate considerată de natură artizanală.

În Austria:

A. formare pentru:

a) bandagist (Bandagist);

b) corsetier (Miederwarenerzeuger);

c) optician (Optiker);

d) cizmar ortopedist (Orthopädieschuhmacher);

e) tehnician ortopedist (Orthopädietechniker);

f) tehnician dentar (Zahntechniker);

g) grădinar (Gärtner),

care reprezintă un ciclu de studii si de formare cu o durată totală de cel putin 14 ani, dintre care o formare de cel putin 5 ani într-un cadru de formare structurală, pe de o parte, într-o ucenicie de cel putin 3 ani, cuprinzând o formare partial dobândită la locul de muncă si partial efectuată într-o institutie de învătământ profesional si, pe de altă parte, într-o perioadă de stagiu si de formare finalizată cu un examen de aptitudini în profesia respectivă, care să-i confere dreptul de exercitare a profesiei, de formare de ucenici si de a utiliza titlul de „Meister”. B. formările de mesteri artizani în domeniul agriculturii si al silviculturii, precum:

a) maistru în agricultură (Meister in der Landwirtschaft);

b) maistru în activitatea gospodăriilor rurale (Meister in der landlichen Hauswirtschaft);

c) maistru în horticultură (Meister im Gartenbau);

d) maistru în cultura legumicolă (Meister im Feldgemüsebau);

e) maistru în cultura fructelor si procesarea fructelor (Meister im Obstbau und in der Obstverwertung);

f) maistru în viticultură si tehnici viticole (Meister im Weinbau und in der Kellerwirtschaft);

g) maistru în industria lactatelor si brânzeturilor (Meister in der Molkerei-und Kësewirtschaft);

h) maistru în economia cabalinelor (Meister in der Pferdewirtschaft);

i) maistru în economia piscicolă (Meister in der Fischereiwirtschaft);

j) maistru în economia avicolă (Meister in der Geflügelwirtschaft);

k) maistru în apicultură (Meister in der Bienenwirtschaft);

l) maistru în industria forestieră (Meister in der Forstwirtschaft);

m) maistru în arboricultură forestieră (Meister in der Forstgarten-und Forstpflegewirtschaft);

n) maistru în stocarea produselor agricole (Meister in der landwirtschaftlichen Lagerhaltung),

care reprezintă un ciclu de studii si de formare cu o durată totală de cel putin 15 ani, dintre care o formare de cel putin 6 ani în cadrul unei formări structurale divizate, pe de o parte, într-o ucenicie de cel putin 3 ani, cuprinzând o formare partial dobândită la locul de muncă si partial efectuată într-o institutie de învătământ profesional si, pe de altă parte, o perioadă de stagiu finalizată cu un examen de aptitudini în profesia respectivă si care conferă dreptul de a forma ucenici si de a utiliza titlul de „Meister”.

În Norvegia:

A. formare pentru:

a) profesor în învătământul profesional si tehnic (yrkesfaglćrer), care reprezintă o formare cu durata cuprinsă între 18 si 20 de ani, care include de la 9 la 10 ani de formare în învătământul primar si în ciclul inferior al învătământului secundar, cel putin de la 3 la 4 ani de formare de ucenic – sau, alternativ, 2 ani de învătământ profesional liceal si 2 ani de formare de ucenic – finalizată cu obtinerea certificatului profesional sau de muncitor calificat,

(i) experientă profesională ca mestesugar de cel putin 4 ani; (ii) studii teoretice ulterioare în domeniul artizanatului de cel putin un an; si (iii) un an de studii în cadrul unui program de studii teoretice si practice.

În Polonia:

A. formare pentru:

a) profesor în domeniul formării profesionale practice (Nauczyciel praktycznej nauki zawodu), care reprezintă o formare cu o durată de:

(i) 8 ani de formare initială si 5 ani de formare profesională în învătământul secundar sau de formare echivalentă în învătământul secundar într-un domeniu adecvat, urmată de formarea în pedagogie cu o durată totală de cel putin 150 de ore, de formarea în domeniul protectiei si igienei muncii si de 2 ani de experientă profesională în disciplina pe care o va preda; sau (ii) 8 ani de formare initială si 5 ani de formare profesională în învătământul secundar si o diplomă obtinută la terminarea unui ciclu de formare într-o institutie de învătământ postliceal pedagogic tehnic; sau

(iii) 8 ani de formare initială, 2 până la 3 ani de formare profesională initială în învătământul secundar si cel putin 3 ani de experientă profesională, finalizată cu o diplomă de maistru în profesia respectivă, urmată de formarea în pedagogie cu o durată totală de cel putin 150 de ore.

În Slovacia:

A. formare pentru:

a) maistru în învătământul profesional (majster odbornej výchovy), care reprezintă o formare cu o durată totală de cel putin 12 ani, dintre care 8 ani de formare initială, 4 ani de formare profesională (ciclu complet de formare profesională în învătământul secundar si/sau ucenicie într-un ciclu similar de formare profesională sau de ucenicie); experientă profesională cu o durată totală de cel putin 3 ani de în domeniul de formare ori ucenicie si studii complementare în pedagogie la facultatea de pedagogie sau la o universitate tehnică ori ciclu complet de învătământ secundar si ucenicie într-un ciclu similar de formare profesională sau ucenicie; experientă profesională cu o durată totală de cel putin 3 ani în domeniul de formare ori ucenicie si studii complementare în pedagogie la facultatea de pedagogie sau, până la 1 septembrie 2005, formare specializată în domeniul pedagogiei realizată în centre metodologice de formare a maistrilor în învătământul profesional în scolile specializate, fără studii pedagogice complementare.

3. Domeniul maritim

a) Transportul maritim

În Islanda:

A. formare pentru:

a) căpitan de marină (skipstjóri);

b) secund (stýrimađur);

c) ofiter de punte (undirstýrimađur);

d) inginer mecanic maritim, I grad (vélstjóri 1. stigs).

În Norvegia:

A. formare pentru:

a) căpitan maritim/ofiter de cart, clasa 1 (skipsfřrer);

b) secund/ofiter de cart, clasa 2 (overstyrmann);

c) căpitan de marină de comert intern /ofiter de cart, clasa 3 (kystskipper);

d) secund/ ofiter de punte/ofiter de cart, clasa 4 (styrmann);

e) mecanic sef/ofiter mecanic clasa 1 (maskinsjef);

f) mecanic secund/ofiter mecanic clasa 2 (1. maskinist);

g) mecanic/ofiter mecanic clasa 3 (enemaskinist);

h) ofiter mecanic de punte/ofiter mecanic clasa 4 (maskinoffiser); care reprezintă o formare:

(i) în Islanda, de 9 sau 10 ani în învătământul primar, urmată de 2 ani de serviciu pe mare si completată cu 3 ani de formare profesională specializată (5 ani pentru ofiter mecanic maritim); (ii) în Norvegia, 9 ani în învătământul primar, urmată de un curs de formare de bază si serviciu pe mare de 3 ani (2 ani si jumătate pentru ofiter mecanic) si completată cu:

- un an de formare profesională specializată pentru ofiter de punte;

- 2 ani de formare profesională specializată pentru celelalte profesii si, ulterior, de serviciu pe mare si care este recunoscută de STCW (Conventia internatională privind normele de formare a personalului maritim, de eliberare a brevetelor si de realizare a serviciului de pază, 1978).

În Norvegia:

A. formare pentru:

a) electrician la bordul navelor („elektroautomasjonstekniker/ skipselektriker”),

care reprezintă o formare de 9 ani de învătământ primar, urmat de 3 ani de cursuri de formare de bază si completat cu un an de experientă practică si de serviciu pe mare si de un an de formare profesională specializată.

În Republica Cehă

A. formare pentru:

a) matelot de punte (Palubní asistent);

b) ofiter de cart pe pasarelă (Námořní poručík);

c) secund (První palubní důstojník);

d) căpitan (Kapitán);

e) mecanic (Strojní asistent);

f) ofiter mecanic de cart (Strojní důstojník);

g) mecanic secund (Druhý strojní důstojník);

h) mecanic-sef (První strojní důstojník);

i) electrician (Elektrotechnik);

j) electrician-sef (Elektrodůstojník).

În Danemarca:

A. formare pentru:

a) căpitan de marină comercială (skibsfřrer);

b) secund (overstyrmand);

c) timonier, ofiter de cart (enestyrmand, vagthavende styrmand);

d) ofiter de cart (vagthavende styrmand);

e) mecanic de navă (maskinchef);

f) prim-ofiter mecanic (1.maskinmester);

g) prim-ofiter mecanic/mecanic-sef de cart (1.maskinmester/ vagthavende maskinmester).

În Germania:

A. formare pentru:

a) căpitan de vas de mare tonaj de coastă (Kapitän AM);

b) căpitan de vas de coastă (Kapitän AK);

c) ofiter de cart de punte de mare tonaj de coastă (Nautischer Schiffsoffizier AMW);

d) ofiter de cart de punte pe vas de coastă (Nautischer Schiffsoffizier AKW);

e) ofiter mecanic, gradul C - masinist-sef (Schiffsbetriebstechniker CT -Leiter von Maschinenanlagen);

f) sef mecanic, gradul C - masinist-sef (Schiffsmaschinist CMa-Leiter von Maschinenanlagen);

g) ofiter mecanic de cart, gradul C (Schiffsbetriebstechniker CTW);

h) sef mecanic de cart, gradul C-ofiter tehnician unic responsabil (Schiffsmaschinist CMaW-Technischer Alleinoffizier).

În Italia:

A. formare pentru:

a) ofiter de punte (ufficiale di coperta);

b) ofiter mecanic (ufficiale di macchina).

În Letonia:

A. formare pentru:

a) inginer electrician la bordul navelor (Kuģu elektromehāniķis);

b) operator pentru aparate frigorifice (Kuģa saldēšanas iekārtu mašīnists).

În Olanda:

A. formare pentru:

a) sef de cart - pe vas de coastă (cu formare suplimentară) [stuurman kleine handelsvaart (met aanvulling)];

b) supraveghetor de motor (cu diplomă) (diploma motordrijver);

c) functionar destinat serviciului de ajutor trafic maritim VTS (VTS functionarist);

care reprezintă o formare:

- în Republica Cehă:

A. pentru matelot de punte (Palubní asistent): persoană în vârstă de cel putin 20 de ani;

a) absolvirea unei institutii de formare sau a unei scoli maritime - sectia Navigatie, cele două cicluri trebuie să fie finalizate printr-un examen, respectiv „maturitní zkouška”, si efectuarea unui stagiu pe mare aprobat cu o durată de minimum 6 luni, efectuat la bordul navei în timpul studiilor; sau

b) efectuarea unui stagiu pe mare aprobat în calitate de matelot cu o durată de minimum 2 ani, ca membru în echipa de cart pe pasarelă cu misiunea de a acorda sprijin la bordul navei, si o formare aprobată conformă cu normele de competentă mentionate la sectiunea A-II/1 din codul STCW (Conventia internatională privind normele de formare a personalului maritim, de eliberare a brevetelor si de realizare a serviciului de pază, 1978) efectuată de către o institutie de formare sau o scoală maritimă dintr-un stat parte la Conventie, si absolvirea unui examen în fata unei comisii recunoscute de CTM (Comitetul privind transporturile maritime al Republicii Cehe);

B. pentru ofiter de cart pe pasarelă (Námořní poručík):

1. efectuarea unui stagiu pe mare aprobat în calitate de matelot de punte la bordul navelor cu o capacitate egală sau mai mare de 500, cu o durată de minimum 6 luni pentru titularii de diplome acordate de institutiile de formare ori de scolile maritime sau de un an pentru titularii de diplome obtinute în urma unui ciclu de formare aprobat, dintre care cel putin 6 luni sunt efectuate în calitate de matelot făcând parte din echipa de cart pe pasarelă;

2. tinerea registrului de formare la bordul navei pentru cadeti, completat în mod adecvat si aprobat;

C. pentru secund (První palubní důstojník): obtinerea unui brevet de ofiter de cart pe pasarelă pentru navele cu o capacitate egală sau mai mare de 500 si efectuarea unui stagiu pe mare aprobat cu o durată de minimum 12 luni în această functie;

D. pentru căpitan (Kapitán): detinerea unui brevet de căpitan pentru navele cu o capacitate cuprinsă între 500 si 3.000; detinerea unui brevet de secund pentru navele cu o capacitate egală sau mai mare de 3.000, efectuarea unui stagiu aprobat pe mare cu o durată de minimum 6 luni, în calitate de secund pe navele cu o capacitate egală sau mai mare de 500, si efectuarea unui stagiu pe mare aprobat cu o durată de minimum 6 luni în calitate de secund, pe navele cu o capacitate egală sau mai mare de 3.000;

E. pentru mecanic (Strojní asistent):

1. persoană în vârstă de cel putin 20 de ani;

2. absolvirea unei institutii de formare sau a unei scoli maritime - sectia Geniu maritim si efectuarea unui stagiu pe mare aprobat cu o durată de minimum 6 luni la bordul navei, în timpul studiilor;

F. pentru ofiter mecanic de cart (Strojní důstojník): efectuarea unui stagiu pe mare aprobat în calitate de mecanic cu o durată de minimum 6 luni pentru titularul unei diplome eliberate de o institutie de formare sau de o scoală maritimă;

G. pentru mecanic secund (Druhý strojní důstojník): efectuarea unui stagiu pe mare aprobat cu o durată de minimum 12 luni în calitate de al 3-lea ofiter mecanic la bordul navelor al căror aparat principal de propulsie are o putere egală sau mai mare de 750 kW;

H. pentru mecanic sef (První strojní důstojník): detinerea unui brevet de mecanic secund pentru navele al căror aparat principal de propulsie are o putere egală sau mai mare de 3.000 kW si efectuarea unui stagiu pe mare aprobat cu o durată de minimum 6 luni efectuat în această functie;

I. pentru electrician (Elektrotechnik):

1. persoană în vârstă de cel putin 18 ani;

2. absolvirea unei institutii de formare maritimă sau a unei alte institutii a facultătii de electrotehnică ori a unei scoli tehnice cu specific electrotehnic; toate ciclurile de formare trebuie să se finalizeze cu un examen, respectiv „maturitní zkouška”, si experientă practică aprobată cu o durată de minimum 12 luni în domeniul electrotehnicii.

J. pentru electrician sef (Elektrodůstojník):

1. absolvirea unei institutii de formare sau a unei scoli maritime, a unei facultăti de electrotehnică maritimă ori a unei alte institutii de formare sau a unei institutii de învătământ secundar în domeniul electrotehnicii; toate ciclurile de formare trebuie să se finalizeze cu un examen „maturitní zkouška”, sau cu un examen de stat;

2. efectuarea unui stagiu pe mare aprobat în calitate de electrician, cu o durată de minimum 12 luni pentru titularii de diplome eliberate de institutiile de formare sau de scolile maritime sau de 24 de luni pentru titularii de diplome eliberate de o institutie de învătământ secundar;

- în Danemarca, de 9 ani de scoală primară urmati de un ciclu fundamental de formare de bază si/sau experientă pe mare între 17 si 36 de luni, la care se adaugă:

a) pentru ofiterii de cart, un an de formare profesională specializată;

b) pentru restul, 3 ani de formare profesională specializată;

- în Germania, cu o durată totală cuprinsă între 14 si 18 ani, inclusiv un ciclu de 3 ani de formare profesională fundamentală si un an de experientă pe mare, urmat de unul sau 2 ani de formare profesională specializată completată, după caz, de 2 ani de practică în navigatie;

- în Italia, cu o durată totală de 13 ani, dintre care cel putin 5 ani sunt de formare profesională, care se finalizează cu un examen si sunt completati, după caz, de un stagiu profesional;

- în Letonia:

a) pentru inginer electrician la bordul navelor (Kuģu elektromehāniķis):

1. persoană în vârstă de cel putin 18 ani;

2. trebuie să aibă o formare cu o durată totală de cel putin 12 ani si 6 luni, dintre care cel putin 9 ani de formare initială si cel putin 3 ani de formare profesională. În plus, se cere efectuarea unui stagiu pe mare de cel putin 6 luni în calitate de electrician pe navă sau de asistent al inginerului electrician de la bordul navelor având o putere mai mare de 750 kW. Formarea profesională este finalizată cu un examen special organizat de autoritatea competentă, în conformitate cu programa de formare aprobată de Ministerul Transporturilor;

b) pentru operator pentru aparate frigorifice (Kuga saldešanas iekartu mašinists):

1. persoană în vârstă de cel putin 18 ani;

2. trebuie să aibă o formare cu o durată totală de cel putin 13 ani, cuprinzând cel putin 9 ani de formare initială si cel putin 3 ani de formare profesională. În plus, se cere efectuarea unui stagiu pe mare de cel putin 12 luni în calitate de asistent al inginerului specializat în domeniul frigorific. Formarea profesională este finalizată cu un examen special organizat de autoritatea competentă, în conformitate cu programa de formare aprobată de Ministerul Transporturilor;

- în Olanda:

a) pentru sef de cart (pe vas de coastă) (cu formare suplimentară) (stuurman kleine handelsvaart „met aanvulling”) si supraveghetor de motor (cu diplomă) (diploma motordrijver), presupunând o pregătire de 14 ani, dintre care cel putin 2 ani la o scoală specializată de formare profesională, si completată cu un stagiu de 12 luni;

b) pentru functionar destinat serviciului de ajutor trafic maritim VTS (VTS functionarist), cu o durată totală de cel putin 15 ani, incluzând cel putin 3 ani de formare profesională superioară (HBO) sau formare profesională secundară (MBO) si completată de cicluri de specializare la nivel national ori regional, fiecare incluzând cel putin 12 săptămâni de pregătire teoretică, si este finalizat cu un examen si sunt recunoscute de Conventia internatională STCW (Conventia internatională din 1978 privind normele de formare a marinarilor, de eliberare a brevetelor si de supraveghere).

b) Pescuitul pe mare

În Islanda:

A. formare pentru:

a) căpitan de marină („skipstjóri”);

b) secund („stýrimađur”);

c) ofiter de punte („undirstýrimađur”) care reprezintă o formare de 9 sau 10 ani în învătământul primar, urmată de 2 ani de serviciu pe mare, completată cu 2 ani de formare profesională specializată, finalizată cu un examen si recunoscută în conformitate cu Conventia Torremolinos (Conventia internatională din 1977 privind siguranta vaselor de pescuit).

În Germania:

A. formare pentru:

a) căpitan, pescuit în adâncime (Kapitän BG/Fischerei);

b) căpitan, pescuit de coastă (Kapitän BLK/Fischerei);

c) ofiter de cart de punte pe vas armat, pescuit în adâncime (Nautischer Schiffsoffizier BGW/Fischerei);

d) ofiter de cart de punte pe vas armat, pescuit de coastă (Nautischer Schiffsoffizier BKW/Fischerei).

În Olanda:

A. formare pentru:

a) sef de cart de punte mecanic V (stuurman werktuigkundige V);

b) mecanic IV, vas de pescuit (werktuigkundige IV visvaart);

c) sef de cart IV, vas de pescuit (stuurman IV visvaart);

d) sef de cart de punte mecanic VI (stuurman werktuigkundige VI);

e) care reprezintă o formare:

- în Germania, cu o durată totală cuprinsă între 14 si 18 ani, dintre care un ciclu de 3 ani de formare profesională fundamentală si un an de experientă pe mare, urmat de unul sau 2 ani de formare profesională specializată completati, după caz, de 2 ani de practică în navigatie;

- în Olanda, care cuprinde un ciclu variind ca durată între 13 si 15 ani, dintre care cel putin 2 ani sunt efectuati într-o scoală de formare profesională specializată, completati cu o perioadă de practică profesională de 12 luni,

si este recunoscută de Conventia Torremolinos (Conventia internatională din 1977 privind securitatea navelor de pescuit).

c) Personal pentru instalatiile mobile de foraj

În Norvegia:

A. formare pentru:

a) administrator de platformă (plattformsjef);

b) administrator pentru asigurarea stabilitătii (stabilitetssjef);

c) operator în camera de control (kontrollromoperatřr);

d) sef al sectiei tehnice (teknisk sjef);

e) asistent al sefului sectiei tehnice (teknisk assistent); care reprezintă o formare de 9 ani în învătământul primar, urmată de 2 ani de cursuri de formare de bază si completat cu cel putin un an de cursuri pe mare, nu departe de tărm, si de:

(i) un an de formare profesională specializată pentru operator în camera de control; (ii) 2 ani si jumătate de formare profesională specializată pentru celelalte profesii. 4. Domeniul tehnic În Liechtenstein:

A. formare pentru:

a) expert fiduciar (Treuhänder) Durata, nivel si conditii

Formarea se bazează pe 9 ani de învătământ obligatoriu si - dacă nu se obtine bacalaureatul - de 3 ani de ucenicie în domeniul comercial cu o formare practică într-o întreprindere, în timp ce cunostintele teoretice necesare si educatia de bază se obtin într-o scoală profesională, ambele finalizate cu un examen national (Certificatul national de competente pentru angajat comercial).

După cei 3 ani de experientă practică într-o întreprindere, combinati cu formarea teoretică cu o durată de 4 ani, care trebuie parcurse simultan, poate fi obtinută diploma natională cu dobândirea titlului mentionat mai sus.

În general, durata întregii formări este cuprinsă între 16 si 19 ani.

Reglementare:

Această profesie este reglementată de legislatia natională. Candidatii sunt liberi să aleagă modalitătile prin care se pot pregăti singuri pentru examenul final (scoli profesionale, scoli private, învătământ la distantă).

b) expert în audit (Wirtschaftsprüfer) Durata, nivel si conditii

Formarea se bazează pe 9 ani de învătământ obligatoriu si 3 ani de ucenicie în domeniul comercial cu o formare practică într-o întreprindere, în timp ce cunostintele teoretice necesare si educatia de bază se obtin într-o scoală profesională.

După încă 3 ani de experientă practică într-o întreprindere si după 5 ani de educatie teoretică, care pot fi parcurse simultan în cadrul învătământului la distantă, poate fi obtinută diploma natională cu dobândirea titlului mentionat mai sus.

Durata întregii formări este cuprinsă între 17 si 18 ani. Candidatii care au obtinut experienta profesională în afara tării trebuie să dovedească experienta profesională ulterioară dobândită în Liechtenstein.

Reglementare:

Profesia este reglementată de legislatia natională.

În Italia:

A. formare pentru:

a) geometru (geometra);

b) tehnician agricol (perito agrario),

care reprezintă cicluri secundare de studii tehnice având o durată totală de cel putin 13 ani, dintre care 8 ani de învătământ obligatoriu, urmati de 5 ani de studii într-o unitate de învătământ secundar, dintre care 3 ani de studii învătământ profesional, care se încheie cu un examen de bacalaureat tehnic, si sunt completate:

- în cazul geometrilor:

(i) de un stagiu de cel putin 2 ani într-un birou profesional; sau (ii) de 5 ani de experientă profesională; (iii) în cazul tehnicienilor agricoli, de efectuarea unui stagiu practic de cel putin 2 ani, urmată de examenul de stat.

În Olanda:

A. formare pentru:

a) executor judecătoresc (gerechtsdeurwaarder);

b) tehnician ortoprotezist (tandprotheticus),

care reprezintă un ciclu de educatie si formare profesională: (i) în cazul executorului judecătoresc (gerechtsdeurwaarder), cu o durată totală de cel putin 19 ani, dintre care 8 ani de învătământ obligatoriu, urmati de 8 ani de studii într-o unitate de învătământ secundar, dintre care 4 ani de studii tehnice finalizate printr-un examen de stat si completati cu 3 ani de formare teoretică si practică în domeniu; (ii) pentru tehnician ortoprotezist (tandprotheticus), cu o durată totală de cel putin 15 ani de formare profesională la cursuri de zi si 3 ani de pregătire cu frecventă redusă, dintre care 8 ani de învătământ primar, 4 ani de învătământ secundar general si 3 ani de formare profesională, incluzând o pregătire teoretică si practică în specialitatea de tehnician dentar, completati cu o formare de 3 ani la frecventă redusă pentru pregătirea în specialitatea de tehnician ortoprotezist, finalizat cu un examen.

În Austria:

A. formare pentru:

a) pădurar (Förster);

b) consultant tehnic (Technisches Büro);

c) intermediar de fortă de muncă (Überlassung von Arbeitskraften-Arbeitsleihe);

d) agent de plasare a fortei de muncă (Arbeitsvermittlung);

e) consilier de investitii (Vermögensberater);

f) detectiv particular (Berufsdetektiv);

g) agent de securitate (Bewachungsgewerbe); h) agent imobiliar (Immobilienmakler);

i) administrator de imobil (Immobilienverwalter);

j) promotor constructor, promotor imobiliar (Bauträger, Bauorganisator, Baubetreuer);

k) birou recuperări creante (Inkassoinstitut), care reprezintă un ciclu de studii si de formare cu o durată totală de cel putin 15 ani, dintre care 8 ani de învătământ obligatoriu urmati de cel putin 5 ani de studii liceale tehnice ori comerciale, finalizati printr-un examen tehnic sau comercial, completati de cel putin 2 ani de învătământ si de formare la locul de muncă, finalizati printr-un examen de aptitudini în profesia respectivă;

l) consilier în asigurări (Berater in Versicherungsan-gelegenheiten), care reprezintă un ciclu de studii si de formare cu o durată totală de 15 ani, din care o formare de 6 ani în cadrul unei formări structurale subdivizate într-o ucenicie de 3 ani si o perioadă de stagiu si de formare de 3 ani, finalizată printr-un examen;

m) antreprenor proiectant (Planender Baumeister);

n) maistru tâmplar proiectant (Planender Zimmermeister), care reprezintă un ciclu de studii si de formare cu durata totală de cel putin 18 ani, dintre care o formare profesională de cel putin 9 ani, împărtită în 4 ani de studii tehnice secundare si 5 ani de practică si de formare profesională, finalizată cu un examen de aptitudini în profesia respectivă, care conferă dreptul de a exercita profesia, de a forma ucenici, în măsura în care această formare dă dreptul de a întocmi planuri, de a efectua calcule tehnice si de a superviza activitătile de constructii (le privilege de Marie-Therese);

o) contabil comercial (Gewerblicher Buchhalter), în conformitate cu Legea din 1994 privind comertul, artizanatul si industria (Gewerbeordnung 1994);

p) contabil independent (Selbstandiger Buchhalter), în conformitate cu Legea din 1999 privind profesiile din domeniul contabilitătii publice (Bundesgesetz über die Wirtschaft-streuhandberufe 1999).

În Republica Cehă:

A. formare pentru:

a) tehnician autorizat, constructor autorizat (autorizovaný technik, autorizovaný stavitel), care reprezintă o formare cu o durată de cel putin 9 ani, dintre care 4 ani de formare tehnică într-o institutie de învătământ secundar, finalizată cu examenul „maturitní zkouška”, si 5 ani de experientă profesională finalizată cu un test de calificare profesională pentru a exercita activităti profesionale din domeniul constructiilor [conform Legii nr. 50/1976 Sb. (Legea constructiei) si Legii nr. 360/1992];

b) conductor de vehicul feroviar (fyzická osoba řídící drážní vozidlo), care reprezintă o formare cu o durată totală de cel putin 12 ani, dintre care cel putin 8 ani de formare initială si cel putin 4 ani de formare profesională într-o institutie de învătământ secundar, finalizată cu examenul „maturitní zkouška”, urmat de examenul de stat privind propulsia vehiculelor;

c) tehnician specializat în revizia sinelor (drážní revizní technik), care reprezintă o formare cu o durată totală de cel putin 12 ani, dintre care cel putin 8 ani de formare initială si cel putin 4 ani de formare profesională într-o institutie de învătământ secundar în domeniul mecanicii sau al electronicii, finalizată cu examenul „maturitní zkouška”;

d) instructor de scoală auto (učitel autoškoly): persoană în vârstă de cel putin 24 de ani; reprezintă o formare cu o durată totală de cel putin 12 ani, dintre care cel putin 8 ani de formare initială si cel putin 4 ani de formare profesională într-o institutie de învătământ secundar în domeniul mecanicii sau al circulatiei, finalizată cu examenul „maturitní zkouška”;

e) tehnician de stat însărcinat cu revizia tehnică a automobilului (kontrolni technik STK): persoană în vârstă de cel putin 21 de ani; reprezintă o formare cu o durată totală de cel putin 12 ani, dintre care cel putin 8 ani de formare initială si cel putin 4 ani de formare profesională într-o institutie de învătământ secundar, finalizată cu examenul „maturitní zkouška” si urmată de cel putin 2 ani de practică tehnică. Persoana în cauză trebuie să detină permis de conducere, cazierul judiciar să nu contină mentiuni privind săvârsirea de fapte penale, persoana să fi urmat o formare specială de tehnician de stat care să dureze cel putin 120 de ore si să absolve examenul final;

f) mecanic însărcinat cu controlul noxelor emise de vehicul (Mechanik meření emisí), care reprezintă o formare cu o durată totală de cel putin 12 ani, dintre care cel putin 8 ani de formare initială si cel putin 4 ani de formare profesională într-o institutie de învătământ secundar, finalizată cu examenul „maturitní zkouška”; în plus, candidatul trebuie să urmeze cel putin 3 ani de practică tehnică si o formare specială de mecanic însărcinat cu controlul emisiilor vehiculului, cu o durată de 8 ore, si să absolve examenul final;

g) căpitan de primă clasă (Kapitán I. třídy), care reprezintă o formare cu o durată totală de cel putin 15 ani, dintre care 8 ani de formare initială si 3 ani de formare profesională, finalizată cu examenul „maturitni zkouška” si urmată de un examen de obtinere a unui certificat de aptitudine; formarea profesională trebuie să fie urmată de 4 ani de experientă profesională, finalizati cu un examen;

h) restaurator de monumente reprezentând opere artizanale (restaurátor památek, které jsou díly umeleckých řemesel), care reprezintă o formare cu o durată totală de 12 ani, dacă a fost urmat ciclul complet de formare tehnică din învătământul secundar, în domeniul restaurării; sau studii cu o durată de la 10 la 12 ani în ciclul de formare într-un domeniu plus 5 ani de experientă profesională, dacă se urmează ciclul complet de formare tehnică din învătământul secundar, finalizat cu examenul „maturitní zkouška”, sau 8 ani de experientă profesională, dacă se urmează ciclul de formare tehnică din învătământul secundar, finalizat cu examenul final;

i) restaurator de opere de artă care nu sunt monumente si care se află conservate în colectiile muzeelor si galeriilor, precum si de obiecte cu valoare culturală (restaurátor del výtvarných umení, která nejsou památkami a jsou uložena ve sbírkácr muzeí a galerií, a ostatních předmetůkulturní hodnoty), care reprezintă o formare cu o durată totală de 12 ani, plus 5 ani de experientă profesională, dacă se urmează ciclul complet de formare tehnică din învătământul secundar, în domeniul restaurării, finalizat cu examenul „maturitní zkouška”; j) responsabil cu gestionarea deseurilor (odpadový hospodář), care reprezintă o formare cu o durată totală de cel putin 12 ani, dintre care cel putin 8 ani de formare initială si cel putin 4 ani de formare profesională într-o institutie de învătământ secundar, finalizată cu examenul „maturitni zkouška”, si minimum 5 ani de experientă în domeniul gestionării deseurilor dobândită în cursul ultimilor 10 ani;

k) tehnician sef de mine (technický vedoucí odstřelů), care reprezintă o formare cu o durată totală de cel putin 12 ani, dintre care cel putin 8 ani de formare initială si cel putin 4 ani de formare profesională într-o institutie de învătământ secundar, finalizată cu examenul „maturitní zkouška” si urmată de:

(i) 2 ani în calitate de artificier în subteran (pentru activitătile din subteran) si un an în calitate de artificier la suprafată (pentru activitătile la suprafată), incluzând 6 luni ca ajutor de artificier; (ii) un ciclu de 100 de ore de formare teoretică si practică, urmată de un examen sustinut în fata autoritătii locale competente din domeniul minelor; (iii) experientă profesională de 6 luni sau mai mult în domeniul organizării si executării exploziei miniere de mare importantă; (iv) un ciclu de 32 de ore de formare teoretică si practică urmate de un examen sustinut în fata autoritătii cehe competente în domeniul minelor.

În Letonia:

A. formare pentru:

a) ajutor conductor de locomotivă (vilces līdzekļa vadītāja (mašīnista) palīgs):

(i) persoană în vârstă de cel putin 18 ani; (ii) care reprezintă o formare cu o durată totală de cel putin 12 ani, dintre care cel putin 8 ani de formare initială si cel putin 4 ani de formare profesională. Formarea profesională se finalizează cu un examen special organizat de angajator. Este necesară obtinerea unui certificat de aptitudini cu o durată de 5 ani, eliberat de autoritatea competentă.

În Polonia:

A. formare pentru:

a) tehnician de administrare a reviziei tehnice de bază a automobilului încadrat într-un service de control tehnic (diagnosta przeprowadzajacy badania techniczne w stacji kontroli pojazdów o podstawowym zakresie badań), care reprezintă o formare initială cu o durată de 8 ani si o formare tehnică cu o durată de 5 ani într-o institutie de învătământ secundar, în domeniul automobilelor, si 3 ani de practică într-un service de control tehnic sau într-un garaj, incluzând o formare initială în domeniul controlului tehnic al automobilului (51 de ore) si absolvirea unui examen de calificare;

b) tehnician de administrare a reviziei tehnice a automobilului încadrat într-un service regional de control tehnic (diagnosta przeprowadzajacy badania techniczne pojazdu w okregowej stacji kontroli pojazdow), care reprezintă o formare initială cu o durată de 8 ani si o formare tehnică cu o durată de 5 ani într-o institutie de învătământ secundar, în domeniul automobilelor, si 4 ani de practică într-un service de control tehnic sau într-un garaj, incluzând o formare initială în domeniul controlului tehnic al automobilului (51 de ore) si absolvirea unui examen de calificare;

c) tehnician de administrare a reviziei tehnice a automobilului (diagnosta wykonujacy badania techniczne pojazdów w stacji kontroli pojazdów), care reprezintă o formare initială cu o durată de 8 ani si o formare tehnică cu o durată de 5 ani într-o institutie de învătământ secundar, în domeniul automobilelor si 4 ani de practică atestată într-un service de control tehnic sau într-un garaj ori o formare initială cu o durată de 8 ani si o formare tehnică cu o durată de 5 ani într-o institutie de învătământ secundar, într-un alt domeniu decât cel al automobilelor, si 8 ani de practică atestată într-un service de control tehnic sau într-un garaj, incluzând 113 ore de formare completă, cuprinzând o formare initială si o formare specializată, cu sustinerea de examene pentru fiecare nivel.

Durata în ore si continutul cursurilor particulare din cadrul formării complete de tehnician sunt precizate în mod distinct în Regulamentul Ministerului pentru Infrastructură din 28 noiembrie 2002, privind cerintele detaliate referitoare la tehnicieni;

d) acar (dýzurny ruchu), care reprezintă o formare initială cu o durată de 8 ani si o formare profesională cu o durată de 4 ani într-o institutie de învătământ secundar cu specializare în domeniul transportului feroviar, precum si un ciclu de formare de 45 de zile necesar exercitării profesiei de acar si absolvirea examenului de calificare sau care reprezintă o formare initială cu o durată de 8 ani si o formare profesională cu o durată de 5 ani într-o institutie de învătământ secundar cu specializare în domeniul transportului feroviar, precum si un ciclu de formare de 63 de zile necesar exercitării profesiei de acar si absolvirea examenului de calificare.

5. Cicluri din Regatul Unit acreditate ca „National Vocational Qualifications” sau „Scottish Vocational Qualifications”

Formare pentru:

a) inginer electrician de mină (Mine electrical engineer);

b) inginer mecanic de mină (Mine mechanical engineer);

c) terapeut dentar (Dental therapist);

d) asistent de stomatologie (Dental hygienist);

e) optician (Dispensing optician);

f) sef de mină adjunct (Mine deputy);

g) practician lichidator (Insolvency practitioner); h) conveier autorizat (Licensed conveyancer);

i) secund - vase comerciale si de pasageri - nelimitat (Firstmate - Freight/Passenger ships - unrestricted);

j) locotenent - vase comerciale si de pasageri - nelimitat (Second mate - Freight/Passenger ships - unrestricted);

k) locotenent secund - vase comerciale si de pasageri - nelimitat (Third mate - Freight/Passenger ships - unrestricted);

l) ofiter de cart de punte - vase comerciale si de pasageri - nelimitat (Deck officer - Freight/Passenger ships - unrestricted);

m) ofiter mecanic clasa 2-vase comerciale si de pasageri- zonă comercială nelimitată (Engineer officer - Freight/Passenger ships - unlimited trading area);

n) tehnician calificat în domeniul gestionării deseurilor (Certified technically competent person in waste management);

o) infirmier(iere) veterinaire agree(e) (listed veterinary nurse), (asistent veterinar autorizat), care conduce la obtinerea de calificări acreditate ca „National Vocational Qualifications” (NVQ) sau acreditate în Scotia ca „Scottish Vocational Qualifications”, la nivelurile 3 si 4 ale „National Framework of Vocational Qualifications” din Regatul Unit. Aceste niveluri sunt definite după cum urmează:

- nivelul 3: aptitudinea de a executa un spectru larg de sarcini variate în diverse situatii, din care cea mai mare parte sunt sarcini complexe si care nu implică rutină. Se cere suficient de multă răspundere si autonomie, iar functiile exercitate la acest nivel presupun adesea supravegherea sau încadrarea altor persoane;

- nivelul 4: aptitudinea de a executa un spectru larg de sarcini complexe, tehnice sau specializate în diverse situatii si care implică un grad important de răspundere personală si autonomie. Functiile exercitate la acest nivel presupun adesea răspunderea pentru munca efectuată de alte persoane si repartizarea resurselor.

 

ANEXA Nr. 6

 

LISTA

ciclurilor de formare cu o structură specială în sensul art. 18 lit. c) din lege

 

În Regatul Unit:

Cicluri reglementate care conduc la obtinerea calificărilor acreditate ca „National Vocational Qualifications” (NVQ) sau acreditate în Scotia ca „Scottish Vocational Qualifications”, la nivelurile 3 si 4 ale „National Framework of Vocational Qualifications” din Regatul Unit.

Aceste niveluri sunt definite după cum urmează:

- nivelul 3: aptitudinea de a executa un spectru larg de sarcini variate în diverse situatii, din care cea mai mare parte sunt sarcini complexe si care nu implică rutină. Se cere suficient de multă răspundere si autonomie, iar functiile exercitate la acest nivel presupun adesea supravegherea sau încadrarea altor persoane;

- nivelul 4: aptitudinea de a executa un spectru larg de sarcini complexe, tehnice sau specializate în diverse situatii si care implică un grad important de răspundere personală si autonomie. Functiile exercitate la acest nivel presupun adesea răspundere pentru munca efectuată de alte persoane si repartizarea resurselor.

În Germania:

Următoarele tipuri de formări reglementate:

• cursuri reglementate de pregătire pentru exercitarea profesiilor de asistent tehnician [technische(r) Assistent(in)], asistent comercial [kaufmannische(r) Assistent(in)], profesii sociale (soziale Berufe) si profesia de instructor autorizat pentru tehnica respiratiei, pronuntiei si directiei [staatlich geprüfte(r) Atem-, Sprech- und Stimmlehrer(in)], cu o durată totală de minimum 13 ani, care necesită absolvirea ciclului de învătământ liceal (mittlerer BildungsabschluB) si care includ:

- fie minimum 3 ani de formare profesională la o scoală de specialitate (Fachschule), finalizati cu un examen, eventual completati cu un ciclu de specializare de unu sau 2 ani, finalizat cu un examen;

- fie cel putin 2 ani si jumătate la o scoală de specialitate (Fachschule), finalizati cu un examen si completati cu o practică profesională de cel putin 6 luni sau un stagiu profesional de cel putin 6 luni într-o institutie autorizată;

- fie cel putin 2 ani la o scoală de specialitate (Fachschule), finalizati cu un examen si completati cu o practică profesională de cel putin un an sau un stagiu profesional de cel putin un an într-o institutie autorizată;

• cursuri reglementate pentru profesiile de tehnician [Techniker(in)], economist de întreprindere [Betriebswirt(in)], designer [Gestalter(in)] si asistent familial licentiati de stat [Familienpfleger(in)], cu o durată totală de minimum 16 ani, o conditie prealabilă fiind absolvirea ciclului de învătământ obligatoriu sau o formare echivalentă (cu o durată minimă de 9 ani), precum si absolvirea unui ciclu de formare la o scoală profesională (Berufsschule) de minimum 3 ani si care să includă, după încheierea a cel putin 2 ani de practică profesională, o formare la cursuri de zi de cel putin 2 ani sau o formare la fără frecventă cu o durată echivalentă;

• formări reglementate si formare continuă reglementată, cu o durată totală de minimum 15 ani, care presupun, în general, absolvirea ciclului de învătământ obligatoriu (cu o durată de minimum 9 ani) si o pregătire profesională absolvită (de regulă de 3 ani) si care include, în general, cel putin 2 ani de practică profesională (3 ani în majoritatea cazurilor), precum si un examen în cadrul formării continue pentru pregătirea căruia sunt luate, în general, măsuri de formare suplimentare, fie în paralel cu practică profesională (cel putin 1.000 de ore) sau la cursuri de zi (cel putin un an).

În Olanda:

Următoarele formări reglementate:

- formări reglementate cu o durată de cel putin 15 ani, care presupun absolvirea a 8 ani de învătământ primar urmati de 4 ani de învătământ liceal general (MAVO) sau de învătământ liceal profesional pregătitor (VBO) ori de învătământ liceal general de un nivel superior, la care se adaugă 3 sau 4 ani de formare într-o institutie de învătământ liceal profesional (MBO), finalizată cu un examen;

- formări reglementate cu o durată totală de cel putin 16 ani, care presupun absolvirea a 8 ani de învătământ primar urmati de 4 ani de învătământ de un nivel cel putin egal celui profesional pregătitor (VBO) sau de învătământ liceal general de un nivel superior, la care se adaugă cel putin 4 ani de formare profesională în ucenicie, incluzând o pregătire teoretică într-o institutie de cel putin o zi pe săptămână si, pentru restul săptămânii, o formare practică într-un centru de formare practică sau întreprindere, finalizată cu un examen de absolvire de nivel 2 sau 3.

În Austria:

- formările efectuate în institutii de învătământ profesional superior (Berufsbildente hoehere Schulen) si institutii de învătământ superior în domeniul agriculturii si silviculturii (Höhere land-und forstwirtschaftliche Lehranstalten), incluse fiind si cele de un tip particular (einschließlich des Sonderformen), ale căror structură si nivel sunt determinate de dispozitii juridice, de reglementare si administrative. Aceste formări au o durată de cel putin 13 ani si includ o formare profesională de 5 ani, finalizate printr-un examen de absolvire a cărui reusită reprezintă dovada unei competente profesionale;

- formări efectuate în scolile de mesteri artizani (Meisterschulen), cursuri de mesteri artizani (Meisterklassen), scolile destinate formării mesterilor artizani în sectorul industrial (Werkmeisterschulen) sau scolile destinate formării artizanilor în domeniul constructiilor (Bauhandwekerschulen), ale căror structură si nivel sunt determinate de dispozitii juridice, de reglementare si administrative. Aceste formări au o durată totală de cel putin 13 ani, incluzând 9 ani de scolarizare obligatorie, urmati fie de cel putin 3 ani de formare profesională într-o scoală specializată, fie de cel putin 3 ani de formare în alternantă într-o întreprindere si într-o institutie de învătământ profesional (Berufsschule), finalizati în cele două cazuri printr-un examen si completate cu absolvirea unei formări de cel putin un an într-o scoală de mesteri artizani (Meisterschule), un curs de mesteri artizani (Meisterklasse), o scoală destinată formării de maistri artizani în sectorul industrial (Werkmeisterschule) sau o scoală destinată formării artizanilor în domeniul constructiilor (Bauhandwerkerschule).

În cea mai mare parte a cazurilor durata totală a formării este de cel putin 15 ani, incluzând perioade de experientă profesională care fie precedă ciclurile de formare din cadrul institutiilor (cu frecventă), fie sunt însotite de o formare la fără frecventă (de cel putin 960 de ore).

 

ANEXA Nr. 7

 

LISTA

actelor prevăzute de art. 34 alin. (2) din lege

 

a) Dovada nationalitătii persoanei în cauză

b) Copie de pe atestatele de competentă profesională sau de pe titlul de calificare care asigură accesul la profesia în cauză si, după caz, atestarea experientei profesionale a persoanei în cauză.

Autoritătile competente române pot invita solicitantul să furnizeze informatii privind formarea sa, astfel încât să poată stabili o eventuală diferentă substantială fată de formarea natională necesară, definită potrivit art. 11 alin. (11) din prezenta lege. În cazul în care solicitantul nu este în măsură să furnizeze respectivele informatii, autoritatea competentă română se adresează punctului de contact, autoritătii competente sau oricărui alt organism competent al statului membru de origine.

c) În cazul recunoasterii experientei profesionale, o atestare privind natura si durata activitătii, eliberată de autoritatea sau organismul competent al statului membru de origine ori al statului membru de provenientă.

d) Autoritatea competentă română, care conditionează accesul la o profesie reglementată de prezentarea unor dovezi privind caracterul onorabil, moral sau absenta unei situatii de faliment ori care suspendă sau interzice exercitarea unei profesii în caz de eroare profesională gravă ori de infractiune penală, acceptă ca dovadă suficientă pentru cetătenii statelor membre care doresc să exercite respectiva profesie pe teritoriul României prezentarea unor documente eliberate de autoritătile competente ale statului membru de origine sau de provenientă, din care rezultă că respectivele cerinte sunt îndeplinite. Atunci când România este stat de origine sau de provenientă, autoritătile competente române eliberează aceste documente în termen de două luni.

Atunci când nu sunt eliberate de autoritătile competente ale statului membru de origine sau de provenientă, documentele mentionate la primul paragraf se înlocuiesc cu o declaratie sub jurământ - sau, în statele membre în care nu există un astfel de jurământ, de o declaratie solemnă - făcută de persoana în cauză în fata unei autorităti judiciare ori administrative competente sau, după caz, în fata unui notar ori a unui organism profesional calificat al statului membru de origine sau de provenientă, care eliberează un certificat ce atestă respectivul jurământ ori respectiva declaratie solemnă.

e) Atunci când autoritătile române solicită cetătenilor români, pentru a avea acces la o profesie reglementată, un document privind sănătatea fizică sau psihică a solicitantului, acceptă ca dovadă suficientă pentru cetătenii statelor membre care doresc să exercite respectiva profesie pe teritoriul României prezentarea documentului solicitat în statul membru de origine. Atunci când statul membru de origine nu solicită un astfel de document, autoritătile române acceptă un certificat eliberat de o autoritate competentă a respectivului stat. Atunci când România este stat de origine sau de provenientă, autoritătile competente române eliberează aceste documente în termen de două luni.

f) Atunci când autoritătile române solicită cetătenilor români, pentru a avea acces la profesia reglementată:

- o dovadă a situatiei financiare a solicitantului;

- dovada că solicitantul este asigurat împotriva riscurilor pecuniare care decurg din răspunderea profesională în conformitate cu dispozitiile legale si de reglementare în vigoare în statul membru gazdă în ceea ce priveste termenii si extinderea acestei garantii, acceptă ca dovadă suficientă pentru cetătenii statelor membre care doresc să exercite respectiva profesie pe teritoriul României un certificat în acest sens, eliberat de băncile si întreprinderile de asigurare dintr-un alt stat membru.

Documentele prevăzute la lit. d), e) si f) au o valabilitate de 3 luni de la data emiterii lor.

 

ANEXA Nr. 8

 

LISTA

profesiilor cărora li se aplică prevederile art. 354 din lege

 

A. Profesii care necesită cel putin 3 ani de studii superioare (diplomă eliberată de o universitate sau de un colegiu universitar):

a) asistent social;

b) biolog;

c) biochimist;

d) chimist;

e) psiholog;

f) asistent medical;

g) tehnician dentar.

B. Profesia pentru care durata de studii este inferioară duratei de 3 ani:

- asistent medical.