MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 175 (XIX) - Nr. 710         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 22 octombrie 2007

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 792 din 27 septembrie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 172 din Codul de procedură penală

 

Decizia nr. 793 din 27 septembrie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 90 alin. 2 si art. 214 alin. 5 din Codul de procedură penală

 

ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

112. - Ordonantă de urgentă pentru modificarea si completarea Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat si a Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative

 

1.243. - Hotărâre pentru modificarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 759/2003 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Sport

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

318.- Ordin al ministrului internelor si reformei administrative privind organizarea si executarea inspectiilor si controalelor în Ministerul Internelor si Reformei Administrative

 

325. - Ordin al ministrului internelor si reformei administrative privind acordarea titlului de parc industrial Asocierii „Parc Industrial UTA 2”

 

ACTE ALE BIROULUI ELECTORAL CENTRAL

 

16. - Hotărâre privind modul de exercitare a dreptului de vot la alegerile pentru Parlamentul European din data de 25 noiembrie 2007 de către cetătenii români cu domiciliul în străinătate

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 792

din 27 septembrie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 172 din Codul de procedură penală

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Marinela Mincă - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 172 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Liviu Iulian Condulet în Dosarul nr. 986/212/2007 al Judecătoriei Constanta.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Autorul exceptiei a depus în scris concluzii scrise prin care solicită admiterea exceptiei de neconstitutionalitate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca inadmisibilă, deoarece dispozitiile legale criticate reglementează cu privire la drepturile apărătorului învinuitului sau inculpatului. Or, autorul exceptiei are calitate de parte vătămată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 14 februarie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 986/212/2007, Judecătoria Constanta a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 172 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Liviu Iulian Condulet în dosarul de mai sus având ca obiect solutionarea unei plângeri formulate împotriva solutiei de netrimitere în judecată dispuse de procuror.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine că prevederile legale mentionate încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 21 alin. (1) si (2) referitoare la liberul acces la justitie si art. 24 referitoare la dreptul la apărare, deoarece apărătorul său ales a fost îndepărtat în momentul audierii martorului în cursul urmăririi penale. Or, de vreme ce în procedura de solutionare a plângerilor împotriva rezolutiei procurorului singura probă admisibilă este cea cu înscrisuri, ceea ce nu permite reformarea depozitiei martorului, textul legal criticat este de natură a contraveni liberului acces la justitie si dreptului la apărare.

Judecătoria Constanta opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece dispozitiile legale criticate nu contravin prevederilor constitutionale invocate.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată numai în ce priveste dispozitiile art. 172 alin. 2-8 din Codul de procedură penală, deoarece acestea nu contin norme contrare dreptului la apărare sau dreptului la un proces echitabil. Cât priveste art. 172 alin. (1) din Codul de procedură penală, Avocatul Poporului apreciază că acesta contravine art. 24 din Constitutie, deoarece în actuala reglementare s-a limitat sfera actelor la care poate participa apărătorul învinuitului sau inculpatului numai la actele de urmărire penală care implică audierea sau prezenta acestuia din urmă.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solu t ioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul excepiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 172 din Codul de procedură penală cu denumirea marginală Drepturile apărătorului, care au următorul continut:

„În cursul urmăririi penale, apărătorul învinuitului sau inculpatului are dreptul să asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală care implică audierea sau prezenta învinuitului sau inculpatului căruia îi asigură apărarea si poate formula cereri si depune memorii. Lipsa apărătorului nu împiedică efectuarea actului de urmărire penală, dacă există dovada că apărătorul a fost încunostintat de data si ora efectuării actului. Încunostintarea se face prin notificare telefonică, fax, internet sau prin alte asemenea mijloace, încheindu-se în acest sens un proces-verbal.

Când asistenta juridică este obligatorie, organul de urmărire penală va asigura prezenta apărătorului la ascultarea învinuitului sau inculpatului.

În cazul în care apărătorul învinuitului sau inculpatului este prezent la efectuarea unui act de urmărire penală, se face mentiune despre aceasta, iar actul este semnat si de apărător.

Persoana retinută sau arestată are dreptul să ia contact cu apărătorul, asigurându-i-se confidentialitatea convorbirilor.

Apărătorul are dreptul de a se plânge, potrivit art. 275, dacă cererile sale nu au fost acceptate; în situatiile prevăzute în alin. 2 si 4, procurorul este obligat să rezolve plângerea în cel mult 48 de ore.

În cursul judecătii, apărătorul are dreptul să asiste pe inculpat, să exercite drepturile procesuale ale acestuia, iar în cazul când inculpatul este arestat, să ia contact cu acesta.

Apărătorul ales sau desemnat din oficiu este obligat să asigure asistenta juridică a învinuitului sau inculpatului. Pentru nerespectarea acestei obligatii, organul de urmărire penală sau instanta de judecată poate sesiza conducerea baroului de avocati, spre a lua măsuri.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile legale criticate au mai fost supuse controlului instantei de contencios constitutional prin raportare la prevederi similare. Astfel, prin Decizia nr. 365 din 5 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 12 august 2005, Curtea Constitutională a respins ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 172 alin. 1 din Codul de procedură penală, pentru considerentele acolo arătate.

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, argumentele deciziei mai sus mentionate îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Distinct de acestea, Curtea mai constată că autorul a înteles să invoce exceptia de neconstitutionalitate motivat de împrejurarea că apărătorul său a fost îndepărtat din sală în momentul audierii unui martor în cursul urmăririi penale. Altfel spus, ar trebui ca avocatul ales să poată participa la efectuarea oricărui act de urmărire penală, procurorul fiind astfel dublat în atributii de apărătorii învinuitilor ori inculpatilor. O astfel de reglementare nici nu ar fi posibilă, dat fiind faptul că fazei de urmărire penală, spre deosebire de faza de judecată, nu îi este specific principiul contradictorialitătii. Dreptul la apărare presupune, potrivit art. 24 din Legea fundamentală, dreptul de a fi asistat de un avocat ales sau numit din oficiu. Or, prevederea legală criticată nu numai că nu contravine acestui principiu, ci îi dă expresie, oferind părtii interesate dreptul de a se prevala de toate garantiile procesuale care conditionează, într-o societate democratică, procesul echitabil. În plus, modalitatea în care apărătorul ales a înteles să reprezinte interesele clientului său este o problemă ce excedează competentei Curtii Constitutionale, iar eventualele erori ori inconsecvente strecurate în procesul penal, determinate de apărare sau chiar de acuzare, nu pot fi convertite în vicii de neconstitutionalitate. În sfârsit, Curtea constată că dispozitiile legale potrivit cărora, în cursul urmăririi penale, apărătorul învinuitului ori inculpatului poate asista numai la efectuarea actelor care implică prezenta sau audierea persoanei căreia îi asigură apărarea sunt norme de procedură care, potrivit art. 126 alin. (2) din Constitutie, sunt prevăzute numai prin lege. Asa fiind, este dreptul exclusiv al legiuitorului de a reglementa cu privire la procedura de judecată, limitarea dreptului apărătorului de a asista la efectuarea anumitor acte de urmărire penală, cum ar fi audierea unui martor, nefiind de natură a contraveni dreptului la apărare atâta vreme cât învinuitul, prin avocatul ales, în virtutea drepturilor pe care le avea, putea solicita o eventuală confruntare.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 172 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Liviu Iulian Condulet în Dosarul nr. 986/212/2007 al Judecătoriei Constanta.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 27 septembrie 2007.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 793

din 27 septembrie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 90 alin. 2 si art. 214 alin. 5 din Codul de procedură penală

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Marinela Mincă - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 90 alin. 2 si art. 214 alin. 5 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Gheorghe Chivari în Dosarul nr. 331/R/296/2006 al Judecătoriei Satu Mare.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 23 februarie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 331/R/296/2006, Judecătoria Satu Mare a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 90 alin. 2 si art. 214 alin. 5 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Gheorghe Chivari în dosarul de mai sus având ca obiect solutionarea unei cauze penale.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine că prevederile legale mentionate încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil, art. 124 alin. (2) referitoare la unicitatea, impartialitatea si egalitatea justitiei, art. 11 referitoare la dreptul international si dreptul intern, art. 20 referitoare la tratatele internationale privind drepturile omului, precum si art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Astfel, precizarea în cuprinsul art. 90 alin. 2 din Codul de procedură penală, care conditionează exceptia de prevederea „legii”, nu reprezintă o garantie suficientă pentru asigurarea unui proces echitabil, ci, dimpotrivă, nu face decât să alimenteze inechitătile în domeniul penal, autorizând un amestec inadmisibil al procedurilor administrative în procedurile penale. Procedurile administrative de control ce precedă întocmirea proceselor-verbale si a actelor de constatare semnalate de art. 90 alin. 2 din Codul de procedură penală nu satisfac exigentele procedurale impuse de dreptul la un proces echitabil. Astfel, textul de lege criticat conferă acestor acte vocatia de a fi folosite ulterior ca mijloace de probă în procesul penal (cu privire la faptele si împrejurările de fapt constatate, precum si cu privire la explicatiile persoanelor la care se referă si ale martorilor asistenti), fără a fi respectate cerintele referitoare la egalitatea de arme, contradictorialitatea, obligarea de motivare a actelor judiciare, comunicarea probelor, posibilitatea exercitării căilor de atac, publicitatea, independenta si impartialitatea autoritătilor justitiei, respectarea prezumtiei de nevinovătie si garantarea exercitării drepturilor apărării. Prin urmare, aceste acte nu ar putea fi convertite în mijloace de probă în procesul penal fără să se aducă atingere dreptului la un proces echitabil, deoarece provin de la organe de stat din afara celor judiciare, de regulă de natură administrativă. Asa fiind, independenta si impartialitatea justitiei sunt puse în pericol, întrucât s-a creat posibilitatea ca judecătorii să îsi întemeieze solutia de condamnare pe acte întocmite în afara procesului penal.

În acest context autorul exceptiei mai arată că domeniul de aplicare al autoritătii de lucru judecat în procesul penal este delimitat de diferenta de competentă functională, fundamentată pe independenta fiecărui judecător. Or, desi decizia administrativă nu are autoritate de lucru judecat, folosirea ei în procesul penal antrenează imposibilitatea pentru cel interesat de a contesta în fata jurisdictiei administrative exactitatea faptelor stabilite de judecătorul represiv.

În acest sens se invocă jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului în materie, si anume cauzele Funke împotriva Frantei, 1993, Fayed împotriva Regatului Unit, 1994 si Saunders împotriva Regatului Unit, 1996.

Judecătoria Satu Mare opinează că pentru procesele-verbale si actele de constatare emise de alte organe s-ar impune o recalificare cu o conotatie de sursă de informare pentru organul de urmărire penală si nu convertirea acestora în mijloace de probă în procesul penal. Astfel, prin folosirea acestor mijloace de probă, indiferent de continutul lor concret si de natura faptei imputate acuzatului, în conditiile în care procedurile administrative sunt supuse altor exigente, este discutabilă respectarea cerintelor impuse de art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Astfel, dispozitiile legale criticate nu aduc atingere principiului liberului acces la justitie, întrucât întreaga activitate desfăsurată de procuror si de organele de urmărire penală, precum si întreg probatoriul administrat sunt supuse controlului instantei judecătoresti. Mai mult, împotriva proceselor-verbale si a actelor de constatare, considerate de art. 90 alin. 2 din Codul de procedură penală ca mijloace de probă, se poate formula contestatie ce se solutionează atât pe cale administrativă de către organul competent, cât si de către o instantă de judecată independentă si impartială, instituită de lege, iar persoana ce se consideră lezată în drepturile sale beneficiază de două grade de jurisdictie.

Dispozitiile legale invocate nu sunt de natură să aducă atingere principiului unicitătii si impartialitătii justitiei si nici principiului independentei judecătorilor.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 90 alin. 2, cu denumirea marginală Procesul-verbal ca mijloc de probă, si art. 214 alin. 5, cu denumirea marginală Actele încheiate de unele organe de constatare, ambele din Codul de procedură penală, care au următorul continut:

- art. 90 alin. 2: „De asemenea, sunt mijloace de probă procesele-verbale si actele de constatare, încheiate de alte organe, dacă legea prevede aceasta.”;

- art. 214 alin. 5: „Procesele-verbale încheiate de aceste organe constituie mijloace de probă.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile legale criticate au mai fost supuse controlului instantei de contencios constitutional prin raportare la aceleasi prevederi invocate si în prezenta cauză si cu motivări similare. Astfel, prin Decizia nr. 524 din 27 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 7 septembrie 2006, si Decizia nr. 331/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 675 din 28 iulie 2005, Curtea a respins ca neîntemeiate exceptiile de neconstitu­tionalitate ce vizau dispozitiile art. 90 alin. 2 si art. 214 alin. 5 din Codul de procedură penală, statuând în esentă că nu contravin dreptului părtilor la un proces echitabil, întrucât procesele-verbale încheiate de alte organe decât cele de urmărire penală sau instanta de judecată pot fi combătute cu orice alte probe propuse de părti, în conditiile art. 67 alin. 1 din Codul de procedură penală. De asemenea, Curtea a statuat că dispozitiile legale criticate nu aduc atingere unicitătii si impartialitătii justitiei si nici independentei judecătorilor, întrucât instanta judecătorească este cea care apreciază asupra concludentei si utilitătii probelor, iar cu ocazia deliberării, tot instanta de judecată este cea care face aprecierea definitivă a probelor, care, în conformitate cu dispozitiile art. 63 alin. 2 teza întâi din Codul de procedură penală, nu au valoare mai dinainte stabilită.

Neintervenind elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudentei Curtii, considerentele si solutia acestei decizii sunt valabile si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 90 alin. 2 si art. 214 alin. 5 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Gheorghe Chivari în Dosarul nr. 331/R/296/2006 al Judecătoriei Satu Mare.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 27 septembrie 2007.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

pentru modificarea si completarea Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat si a Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative

 

În scopul ducerii la îndeplinire a obiectivelor Programului de guvernare, conform cărora Guvernul va asigura o crestere a calitătii vietii viitorilor pensionari mai apropiată de cea din perioada activă, prin introducerea si implementarea unui mecanism viabil si eficient de functionare a sistemului de pensii private, în conditiile unui control public transparent asupra gestionării acestora, exercitat de către Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, si tinând cont de faptul că pe parcursul etapei de implementare a prevederilor din cuprinsul Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, precum si ale Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative s-au constatat anumite carente în circuitul documentelor si al informatiilor, prevederile legale actuale reglementând initial doar componenta de organizare si functionare, iar nu si componenta de colectare, aceste aspecte se impun a fi remediate în regim de urgentă, astfel încât colectarea si administrarea fondurilor de pensii să se realizeze în conditii de maximă sigurantă pentru contribuabilii la acest nou sistem de pensii.

Totodată, luând în considerare faptul că procedura de autorizare, respectiv de avizare a entitătilor care operează în sistemul pensiilor private a fost finalizată, precum si faptul că procedura de aderare initială la fondurile de pensii administrate privat a fost deja demarată de la data de 17 septembrie 2007, este absolut necesar să fie puse la dispozitia Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private instrumentele sanctionatorii adecvate prin completarea si detalierea cadrului legal al răspunderii juridice în cazul încălcării reglementărilor din cuprinsul legilor sus-mentionate.

Având în vedere că aceste împrejurări obiective vizează interesul public si constituie situatii extraordinare, se impune adoptarea de măsuri imediate în ceea ce priveste circuitul informatiilor si al documentelor între institutiile implicate în evidenta si colectarea contributiilor destinate fondurilor de pensii administrate privat, astfel încât aceste operatiuni să se realizeze în conditii de maximă sigurantă pentru participantii la sistemul de pensii private, precum si pentru perfectionarea cadrului legislativ privind răspunderea juridică, în scopul întăririi capacitătii de control si supraveghere a Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.

În temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

 

Art. I. - Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 18 iulie 2007, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 2 alineatul (1), punctele 20 si 21 se modifică si vor avea următorul cuprins:

„20. institutie de colectare - institutia care are ca atributie legală colectarea contributiilor individuale de asigurări sociale, respectiv Agentia Natională de Administrare Fiscală.

21. institutie de evidentă - institutia care are ca atributie legală evidenta asiguratilor din sistemul public de pensii,

respectiv Casa Natională de Pensii si Alte Drepturi de Asigurări Sociale.”

2. La articolul 32, alineatul (5) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(5) Administratorul transmite Comisiei, în format electronic, copii ale actelor individuale de aderare.”

3. La articolul 33, alineatul (3) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(3) Institutia de evidentă notifică, în termen de 5 zile lucrătoare de la înregistrarea în Registrul participantilor, în format electronic, fiecărui administrator în parte, lista continând datele de identificare ale persoanelor repartizate aleatoriu la fondul de pensii administrat de către acesta.”

4. La articolul 33, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

„(4) Fiecare administrator informează, în scris, în termen de 30 de zile de la notificare, participantii care au fost repartizati aleatoriu, la fondul aflat în administrarea sa, de către institutia de evidentă cu privire la denumirea fondului de pensii administrat privat si a administratorului acestuia.”

5. La articolul 34, alineatul (2) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(2) Stabilirea si modificarea structurii Registrului participantilor se fac pe baza unui protocol încheiat între institutia de evidentă si Comisie.”

6. La articolul 34, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

„(3) În vederea actualizării Registrului participantilor, administratorul transmite lunar institutiei de evidentă informatiile cuprinse în actele individuale de aderare, precum si orice alte informatii necesare actualizării Registrului participantilor.”

7. La articolul 41, litera b) se modifică si va avea următorul cuprins:

„b) transferul participantilor între fondurile de pensii administrate privat;”.

8. La articolul 42, alineatele (2) si (3) se modifică si vor avea următorul cuprins:

„(2) Contributia la fondul de pensii se deduce din veniturile brute lunare care reprezintă bază de calcul pentru contributia individuală de asigurări sociale, împreună si în aceeasi modalitate de calcul cu contributia obligatorie datorată conform Legii nr. 19/2000, cu modificările si completările ulterioare.

(3) Contributia la fondul de pensii se constituie si se virează împreună si în aceleasi conditii stabilite prin Legea nr. 19/2000, cu modificările si completările ulterioare, pentru contributia individuală de asigurări sociale.”

9. La articolul 43, alineatele (2) si (3) se modifică si vor avea următorul cuprins:

„(2) Din momentul începerii activitătii de colectare, cota de contributie la fondul de pensii este de 2% din baza de calcul, stabilită potrivit art. 42 alin. (2).

(3) În termen de 8 ani de la începerea activitătii de colectare, cota de contributie la fondul de pensii se majorează la 6%, cu o crestere de 0,5 puncte procentuale pe an, începând cu data de 1 ianuarie a fiecărui an.”

10. După articolul 43 se introduce un nou articol, articolul 431, cu următorul cuprins:

„Art. 431. - (1) Institutia de evidentă calculează, pentru fiecare participant, cuantumul contributiei datorate fondului de pensii, luând în considerare baza de calcul a contributiei individuale de asigurări sociale înscrisă în declaratia privind evidenta nominală a asiguratilor si a obligatiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat sau, după caz, în declaratia de asigurare la sistemul public de pensii.

(2) Institutia de evidentă întocmeste liste nominale de viramente, distinct, pentru fiecare fond de pensii, liste în care sunt înregistrati participantii si cuantumul contributiei datorate de către acestia.

(3) Listele prevăzute la alin. (2) se transmit fondurilor de pensii de către institutia de evidentă, până cel târziu în data de 20 a lunii următoare celei de depunere a declaratiei prevăzute la alin. (1).

(4) În situatia în care institutia de evidentă constată că declaratia prevăzută la alin. (1) nu a fost depusă în termenul legal, participantii pentru care nu s-a efectuat declararea sunt înscrisi în listele nominale de viramente, care se transmit

fondurilor de pensii fără a se completa rubrica referitoare la cuantumul contributiei.

(5) Declaratiile depuse peste termenul legal sunt prelucrate de către institutia de evidentă la următorul termen prevăzut la alin. (3), în functie de data depunerii acestor declaratii, participantii fiind înscrisi în listele nominale de viramente si/sau cu sume restante, după caz.

(6) În termenul prevăzut la alin. (3), institutia de evidentă transmite institutiei de colectare situatia, pe plătitori, persoane juridice si persoane fizice care au calitatea de angajator sau entităti asimilate angajatorului, a sumelor datorate cu titlu de contributie de asigurări sociale, astfel cum au fost declarate, în vederea verificării plătilor efectuate.

(7) Institutia de evidentă răspunde de întocmirea, actualizarea si păstrarea evidentei privind contributiile la fondurile de pensii, pe fiecare participant.

(8) În vederea realizării evidentei contributiei la fondurile de pensii, precum si pentru asigurarea corelării continutului propriilor baze de date, institutia de evidentă si institutia de colectare îsi transmit reciproc informatiile referitoare la sumele reprezentând contributia de asigurări sociale, declarate si, respectiv, plătite.”

11. Articolul 44 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 44. - (1) Lunar, până cel târziu în data de 20 a lunii

următoare celei de depunere a declaratiilor prevăzute la art. 431 alin. (1), institutia de evidentă virează de la bugetul asigurărilor sociale de stat suma reprezentând contributiile la fondurile de pensii, pentru fiecare fond de pensii în parte.

(2) Virarea contributiilor pentru fondurile de pensii se realizează de către institutia de evidentă prin diminuarea conturilor de venituri ale bugetului asigurărilor sociale de stat, pe baza informatiilor cuprinse în listele nominale de viramente, întocmite separat, pentru fiecare fond de pensii.

(3) Pentru situatiile prevăzute la art. 431 alin. (4) nu se efectuează viramente pentru fondurile de pensii.

(4) În cazul persoanelor asigurate la sistemul public de pensii pe bază de declaratie de asigurare, contributia pentru fondurile de pensii se virează numai pentru luna/lunile pentru care, conform legii, se realizează stagiu de cotizare.

(5) În orice situatie în care intervin elemente care conduc la modificarea unor date sau sume privind contributiile pentru fondurile de pensii, inclusiv în cazurile depunerii unor declaratii nominale rectificative la sistemul public de pensii, institutia de evidentă procedează la regularizarea acestora în termen de maximum 6 luni de la data constatării situatiilor.

(6) Procedura de regularizare prevăzută la alin. (5) se stabileste prin ordin comun al ministrului muncii, familiei si egalitătii de sanse si al ministrului economiei si finantelor.”

12. Articolul 45 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 45. - (1) În cazul neachitării la termen a contributiei de

asigurări sociale, institutia de colectare procedează la stabilirea cuantumului datorat si la aplicarea modalitătilor de executare silită si a celorlalte modalităti de stingere a debitelor, conform dispozitiilor legale privind colectarea creantelor bugetare.

(2) Majorările de întârziere datorate pentru neplata la termen a contributiei de asigurări sociale se fac venit la bugetul asigurărilor sociale de stat.”

13. La articolul 86, alineatul (4) se abrogă.

14. La articolul 116, alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 116. - (1) Agentul de marketing este persoana juridică sau, după caz, persoana fizică ce îsi desfăsoară activitatea în acest scop, în temeiul autorizatiei sau avizului, după caz, emisă/emis de către Comisie.”

15. La articolul 118, litera a) se modifică si va avea următorul cuprins:

„a) activitatea de marketing a fondurilor de pensii, inclusiv procedura de autorizare sau avizare, după caz, a agentilor de marketing;”.

16. La articolul 140, alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 140. - (1) Încălcarea prevederilor prezentei legi sau ale normelor emise în aplicarea acesteia atrage răspunderea civilă, contraventională sau penală, după caz.”

17. Articolul 141 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 141. - (1) Constituie contraventii următoarele fapte:

a) nerespectarea măsurilor stabilite prin actele de control ale Comisiei;

b) nerespectarea prevederilor art. 6 referitoare la egalitatea de tratament a participantilor si a beneficiarilor;

c) nerespectarea unuia dintre termenele prevăzute la art. 38 alin. (4), art. 63 alin. (3), art. 113 alin. (2), art. 114 alin. (1) si la art. 131 alin. (3);

d) nerespectarea prevederilor art. 61 alin. (2) referitoare la reîntregirea capitalului social de către administrator;

e) nerespectarea prevederilor art. 65 privind interdictiile prevăzute pentru membrii consiliului de administratie si ai comitetului de directie, după caz;

f) nerespectarea obligatiei administratorului de a furniza informatii participantilor si beneficiarilor, prevăzută la art. 111;

g) nerespectarea celorlalte obligatii prevăzute în cuprinsul prezentei legi, în normele emise în aplicarea acesteia, precum si în actele adoptate de Comisie.

(2) Săvârsirea de către persoana fizică sau juridică a vreuneia dintre faptele prevăzute la alin. (1) se sanctionează cu:

a) avertisment scris;

b) amendă contraventională;

c) anularea votului exprimat sau suspendarea temporară a dreptului de vot al actionarilor semnificativi;

d) retragerea autorizatiei sau avizului altor entităti decât administratorul, căruia i se aplică măsura administrativă prevăzută la art. 81;

e) restrângerea sau interzicerea dreptului administratorilor de a dispune de propriile active;

f) interzicerea, pe o perioadă cuprinsă între 90 si 180 de zile, a desfăsurării unor activităti reglementate de prezenta lege.

(3) Sanctiunile principale prevăzute la alin. (2) lit. a) sau b) pot fi aplicate cumulativ cu oricare dintre sanctiunile complementare prevăzute la alin. (2) lit. c)-f).

(4) Limitele amenzilor se stabilesc după cum urmează:

a) între 0,5% si 5% din capitalul social pentru persoanele juridice;

b) între 10.000 lei si 100.000 lei, pentru persoanele fizice.

(5) Amenzile contraventionale aplicate potrivit prezentei legi se fac venit la bugetul de stat în cotă de 50%, iar diferenta se face venit la bugetul Comisiei.

(6) Comisia poate aplica sanctiuni persoanelor fizice cărora, în calitate de administratori, reprezentanti legali sau exercitând în drept ori în fapt functii de conducere sau exercitând cu titlu profesional activităti reglementate de prezenta lege, le este imputabilă respectiva contraventie.

(7) Persoanele fizice prevăzute la alin. (6) sunt tinute, potrivit legii, si la repararea prejudiciilor patrimoniale cauzate prin fapta constituind contraventie. Dacă fapta este imputabilă mai multor persoane, acestea sunt tinute solidar la repararea prejudiciului cauzat.

(8) La individualizarea sanctiunii se va tine seama de circumstantele personale si reale ale săvârsirii faptei si de conduita făptuitorului.

(9) Dacă aceeasi persoană a săvârsit mai multe contraventii, sanctiunea se aplică pentru fiecare contraventie.

(10) În cazul în care la săvârsirea unei contraventii au participat mai multe persoane, sanctiunea se va aplica fiecăreia separat.

(11) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor contraventionale se fac de către personalul împuternicit în acest scop, prin decizie a presedintelui Consiliului Comisiei.”

18. La articolul 142, alineatul (2) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(2) În ceea ce priveste procedura de stabilire si constatare a contraventiilor, de aplicare a sanctiunilor, precum si de repartizare a sumelor provenite din amenzi, prevederile prezentei legi derogă de la dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările ulterioare.”

19. Alineatul (3) al articolului 142 se abrogă.

20. Articolul 145 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 145. - (1) Constituie infractiuni si se pedepsesc cu închisoare de la 1 an la 15 ani sau cu amendă:

a) fapta persoanei din vina căreia contributia la fondul de pensii nu este virată sau este utilizată în alte scopuri decât prevede prezenta lege;

b) nerespectarea prevederilor art. 28 referitoare la investirea si înstrăinarea activelor fondului de pensii de către administrator;

c) fapta persoanei din vina căreia transferul de disponibilităti bănesti ale unui participant la un alt fond de pensii nu este efectuat în termenul prevăzut la art. 40 alin. (1) sau acestea sunt utilizate în alte scopuri decât prevede prezenta lege;

d) administrarea sau modificarea neautorizată a schemelor de pensii private;

e) administrarea unui fond de pensii neautorizat;

f) desfăsurarea de către administrator a altor activităti decât cele pentru care a fost autorizat;

g) încălcarea interdictiilor prevăzute la art. 117.

(2) Faptele prevăzute la alin. (1), dacă constituie, potrivit Codului penal sau unor legi speciale, infractiuni mai grave, se pedepsesc în conditiile si cu sanctiunile prevăzute de acestea.

(3) Pentru infractiunile prevăzute la alin. (1), actiunea penală se exercită din oficiu.”

21. La articolul 149, alineatul (3) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(3) Contributiile pentru fondurile de pensii se virează începând cu luna următoare celei în care s-a definitivat procedura de repartizare aleatorie prevăzută la alin. (2).”

22. După articolul 149 se introduce un nou articol, articolul 1491, cu următorul cuprins:

„Art. 1491. - Autoritătile si institutiile publice furnizează în mod gratuit Comisiei, institutiei de evidentă si institutiei de colectare, după caz, informatiile solicitate în scopul îndeplinirii de către acestea a atributiilor care le revin potrivit prevederilor prezentei legi.”

23. Articolul 151 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 151. - În perioada pentru care au fost efectuate viramente în contul participantului la un fond de pensii, numărul lunar de puncte stabilit pentru acesta, conform Legii nr. 19/2000, cu modificările si completările ulterioare, se corectează cu raportul dintre cota de contributie datorată la sistemul public de pensii, din care s-a dedus cota de contributie aferentă fondului de pensii administrat privat, si cota de contributie de asigurări sociale stabilită prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.”

Art. II. - În tot cuprinsul Legii nr. 411/2004 si al normelor emise în aplicarea acesteia, sintagma „membrii consiliului de administratie si ai comitetului de directie” se va înlocui cu sintagma „administratori, directori, respectiv membri ai consiliului de supraveghere sau ai directoratului”.

Art. III. - Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 31 mai 2006, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 13, alineatul (5) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(5) Orice modificare privind retragerea autorizatiei administratorului se consemnează în Registru.”

2. Articolul 37 se abrogă.

3. La articolul 40, alineatele (1) si (4) se modifică si vor avea următorul cuprins:

„Art. 40. - (1) Decizia de respingere a autorizării de constituire ori de administrare sau decizia de retragere a autorizatiei de administrare, scrisă si motivată, se comunică în termen de 5 zile calendaristice de la adoptarea acesteia si poate fi atacată la instanta judecătorească competentă, în conformitate cu prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările si completările ulterioare.

.................................................................................................

(4) Procedura de retragere a autorizatiei de administrare se stabileste prin normele adoptate de Comisie.”

4. Articolul 41 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 41. - Comisia emite norme privind :

a) autorizarea ca administrator;

b) retragerea autorizatiei de administrare a administratorului;

c) fuziunea si divizarea administratorilor;

d) fuziunea fondurilor de pensii facultative.”

5. La articolul 58, alineatul (2) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(2) Administrarea specială se instituie în cazul retragerii autorizatiei fondului de pensii facultative sau a autorizatiei de administrare.”

6. Articolul 59 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 59. - În ziua lucrătoare următoare datei adoptării

deciziei de retragere a autorizatiei de administrare ori a autorizatiei fondului de pensii facultative, Comisia notifică administratorul cu privire la retragerea autorizatiei si solicită oferte celorlalti administratori autorizati pentru administrarea fondurilor de pensii facultative, pentru preluarea în administrare specială a fondurilor de pensii facultative.”

7. După articolul 74 se introduce un nou articol, articolul 741, cu următorul cuprins:

„Art. 741. - (1) Activitatea de marketing al prospectului schemei de pensii facultative se poate desfăsura numai prin intermediul unui agent de marketing, persoană juridică sau, după caz, persoană fizică ce îsi desfăsoară activitatea în acest scop, autorizat sau avizat de către Comisie.

(2) Comisia emite norme privind activitatea de marketing a fondurilor de pensii facultative, inclusiv procedura de autorizare sau avizare, după caz, a agentilor de marketing.”

8. La articolul 120, alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 120. - (1) Încălcarea prevederilor prezentei legi sau ale normelor emise în aplicarea acesteia atrage răspunderea civilă, contraventională sau penală, după caz.”

9. Articolul 121 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 121. - (1) Constituie contraventii următoarele fapte:

a) nerespectarea măsurilor stabilite prin actele de control ale Comisiei;

b) neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligatiilor depozitarului;

c) nerespectarea prevederilor art. 20 alin. (1);

d) nerespectarea prevederilor art. 44 alin. (3) si (4);

e) nerespectarea obligatiilor prevăzute la art. 76 alin. (5) si (7);

f) depăsirea plafoanelor prevăzute la art. 87 alin. (1) si (4);

g) investirea în categoriile de active prevăzute la art. 90 alin. (1);

h) nerespectarea prevederilor art. 92 alin. (2) privind metoda de calcul al comisioanelor;

i) nerespectarea prevederilor art. 98 alin. (1);

j) nerespectarea unuia dintre termenele prevăzute la art. 100 alin. (1), art. 102 alin. (1), art. 103 alin. (1) sau la art. 104;

k) nerespectarea celorlalte obligatii prevăzute în cuprinsul prezentei legi, în normele emise în aplicarea acesteia, precum si în actele adoptate de Comisie.

(2) Săvârsirea de către persoana fizică sau juridică a vreuneia dintre faptele prevăzute la alin. (1) se sanctionează cu:

a) avertisment scris;

b) amendă contraventională;

c) anularea votului exprimat sau suspendarea temporară a dreptului de vot al actionarilor semnificativi;

d) retragerea autorizatiei sau a avizului, după caz a avizului altor entităti decât administratorul, căruia i se aplică măsura administrativă prevăzută la art. 38;

e) restrângerea sau interzicerea dreptului administratorilor de a dispune de propriile active;

f) interzicerea, pe o perioadă cuprinsă între 90 si 180 de zile, a desfăsurării unor activităti ce cad sub incidenta prezentei legi.

(3) Sanctiunile principale prevăzute la alin. (2) lit. a) sau b) pot fi aplicate cumulativ cu oricare dintre sanctiunile complementare prevăzute la alin. (2) lit. c)-f).

(4) Limitele amenzilor se stabilesc după cum urmează:

a) între 0,5% si 5% din capitalul social pentru persoanele juridice;

b) între 10.000 lei si 100.000 lei, pentru persoanele fizice.

(5) Amenzile contraventionale aplicate potrivit prezentei legi se fac venit la bugetul de stat în cotă de 50%, iar diferenta se face venit la bugetul Comisiei.

(6) Comisia poate aplica sanctiuni persoanelor fizice cărora, în calitate de administratori, reprezentanti legali sau exercitând în drept ori în fapt functii de conducere sau exercitând cu titlu profesional activităti reglementate de prezenta lege, le este imputabilă respectiva contraventie.

(7) Persoanele fizice prevăzute la alin. (6) sunt tinute, potrivit legii, si la repararea prejudiciilor patrimoniale cauzate prin fapta constituind contraventie. Dacă fapta este imputabilă mai multor persoane, acestea sunt tinute solidar la repararea prejudiciului cauzat.

(8) La individualizarea sanctiunii se va tine seama de circumstantele personale si reale ale săvârsirii faptei si de conduita făptuitorului.

(9) Dacă aceeasi persoană a săvârsit mai multe contraventii, sanctiunea se aplică pentru fiecare contraventie.

(10) În cazul în care la săvârsirea unei contraventii au participat mai multe persoane, sanctiunea se va aplica fiecăreia separat.

(11) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor contraventionale se fac de către personalul împuternicit în acest scop prin decizie a presedintelui Consiliului Comisiei.”

10. Articolul 122 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 122. - În ceea ce priveste procedura de stabilire si constatare a contraventiilor, de aplicare a sanctiunilor, precum si de repartizare a sumelor provenite din amenzi, prevederile prezentei legi derogă de la dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările ulterioare.”

11. După articolul 122 se introduce un nou articol, articolul 1221, cu următorul cuprins:

„Art. 1221. - Contraventiile prevăzute de prezenta lege se prescriu în termen de 3 ani de la data săvârsirii acestora.”

12. Articolul 123 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 123. - (1) Constituie infractiuni si se pedepsesc cu închisoare de la 1 an la 15 ani sau cu amendă:

a) fapta persoanei din vina căreia contributia la fondul de pensii nu este virată sau este utilizată în alte scopuri decât prevede prezenta lege;

b) fapta persoanei din vina căreia transferul de lichidităti bănesti ale unui participant la un alt fond de pensii nu este efectuat în termenul prevăzut la art. 73 alin. (1) sau acestea sunt utilizate în alte scopuri decât prevede prezenta lege;

c) utilizarea de informatii, documente si declaratii false sau de orice alte mijloace ilegale în vederea obtinerii autorizatiilor ori avizelor prevăzute de prezenta lege;

d) administrarea sau modificarea neautorizată a schemelor de pensii facultative;

e) desfăsurarea de către administrator a altor activităti decât cele pentru care a fost autorizat;

f) încălcarea interdictiilor prevăzute la art. 97.

(2) Constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 3 la 7 ani fapta persoanei care se face vinovată de

desfăsurarea fără autorizatie sau aviz a unei activităti pentru care prezenta lege prevede obligatia detinerii unei autorizatii ori a unui aviz valabil din partea Comisiei.

(3) Faptele prevăzute la alin. (1) si (2), dacă constituie, potrivit Codului penal sau unor legi speciale, infractiuni mai grave, se pedepsesc în conditiile si cu sanctiunile prevăzute de acestea.

(4) Pentru infractiunile prevăzute la alin. (1) si (2) actiunea penală se exercită din oficiu.”

13. După articolul 124, se introduce un nou articol, articolul 1241, cu următorul cuprins:

„Art. 1241. - Autoritătile si institutiile publice furnizează în mod gratuit Comisiei informatiile solicitate în scopul îndeplinirii de către aceasta a atributiilor care îi revin potrivit prevederilor prezentei legi.”

Art. IV. - În tot cuprinsul Legii nr. 204/2006 si al normelor emise în aplicarea acesteia, sintagma „membrii consiliului de administratie si ai comitetului de directie” se va înlocui cu sintagma „administratori, directori, respectiv membri ai consiliului de supraveghere sau ai directoratului”.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul muncii, familiei si egalitătii de sanse,

Paul Păcuraru

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 10 octombrie 2007.

Nr. 112.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 759/2003 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Sport

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 759/2003 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Sport, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 497 din 9 iulie 2003, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se înlocuieste cu anexa la prezenta hotărâre.

Art. II. - Agentia Natională pentru Sport se reorganizează, în conformitate cu prevederile prezentei hotărâri, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a acesteia.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Marian Marius Dorin

Presedintele Agentiei Nationale pentru Sport,

Octavian Ioan Atanase Bellu

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 10 octombrie 2007.

Nr. 1.243.

 

ANEXĂ

(Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 759/2003)

Numărul maxim total de posturi aprobate: 113

 

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

a Agentiei Nationale pentru Sport

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL INTERNELOR SI REFORMEI ADMINISTRATIVE

 

ORDIN

privind organizarea si executarea inspectiilor si controalelor în Ministerul Internelor si Reformei Administrative

 

În temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Internelor si Reformei Administrative,

ministrul internelor si reformei administrative emite următorul ordin:

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Prezentul ordin instituie un ansamblu de norme tehnico-juridice prin care se stabilesc tipurile de control executate în cadrul Ministerului Internelor si Reformei Administrative, scopul controlului, obiectivele si modalitătile de desfăsurare ale acestuia, documentele în care se concretizează actiunile de control si măsurile propuse de personalul cu atributii de control.

Art. 2. - În cadrul Ministerului Internelor si Reformei Administrative se organizează si se execută următoarele tipuri de control: inspectii, controale de fond si controale tematice.

Art. 3. - Scopul controlului este acela de crestere a eficientei si eficacitătii activitătii desfăsurate în cadrul Ministerului Internelor si Reformei Administrative prin executarea activitătilor de comparare a rezultatelor obtinute cu obiectivele prevăzute, de măsurare a performantelor realizate cu standardele stabilite initial, de identificare a abaterilor si de adoptare a măsurilor pentru eliminarea acestora.

Art. 4. - Principiile care stau la baza controlului sunt:

a) principiul legalitătii - presupune ca toate activitătile specifice controlului să fie desfăsurate cu respectarea prevederilor Constitutiei si ale legislatiei în materie;

b) principiul obiectivitătii - presupune o evaluare corectă si cât mai aproape de realitate a rezultatelor obtinute, a cauzelor care au determinat abaterile si a măsurilor necesare înlăturării ori diminuării efectelor negative si integrării celor pozitive;

c) principiul eficacitătii - se referă la oportunitatea si finalitatea controlului, în scopul obtinerii rezultatelor scontate;

d) principiul eficientei - are în vedere maximizarea rezultatelor activitătii de control în raport cu resursele utilizate: umane, financiare, de timp;

e) principiul controlului preventiv - presupune prevederea si identificarea posibilelor erori si abateri în scopul prevenirii acestora pe întreg parcursul desfăsurării procesului de management;

f) principiul motivării personalului - se referă la aplicarea cu obiectivitate a sistemului sanctiune-recompensă personalului implicat în activitătile de control;

g) principiul viziunii unitare - activitatea de control trebuie să aibă la bază o viziune unitară a problematicii, atât în sensul reglementărilor, cât si al generalizării experientei pozitive;

h) principiul coordonării si cooperării unitare - în sensul că unitatea centrală de control coordonează toate activitătile de control si în acelasi timp cooperează cu structurile implicate;

i) principiul profesionalizării - presupune pregătirea profesională corespunzătoare a specialistilor care efectuează activitatea de control, precum si diseminarea informatiilor, a bunelor practici si a instrumentelor de lucru în domeniu;

j) principiul complementaritătii - presupune implicarea activă a structurilor de control ale fiecărei unităti aflate în subordinea sau coordonarea ministerului în efectuarea permanentă a controlului activitătii proprii. Astfel, controlul realizat de Corpul de control al ministrului este completat de către cel intern, efectuat în cadrul structurilor ministerului;

k) principiul continuitătii - activitătile de control trebuie să aibă un caracter permanent;

l) principiul respectării demnitătii umane - presupune ca, în exercitarea activitătii de control, să fie respectate toate drepturile si demnitatea persoanelor controlate.

 

CAPITOLUL II

Organizarea si executarea inspectiilor, controalelor de fond si controalelor tematice

 

SECTIUNEA 1

Organizarea si executarea inspectiei

 

Art. 5. - Inspectia este controlul general, ierarhic superior si planificat, dispus de către ministrul internelor si reformei administrative, care vizează o examinare si o cercetare complexă, multidisciplinară a activitătii structurilor ministerului, în scopul evaluării obiective a rezultatelor, a competentei si capacitătilor managerilor, al identificării si corectării deficientelor constatate.

Art. 6. - (1) Inspectia se organizează numai de Corpul de control al ministrului.

(2) Inspectia este executată de o comisie formată din specialisti ai Corpului de control al ministrului.

(3) Presedintele comisiei este directorul general al Corpului de control al ministrului sau unul dintre adjunctii acestuia.

Art. 7. - Inspectia se execută la nivelul departamentelor, directiilor generale centrale, al celorlalte institutii si structuri aflate în subordinea Ministerului Internelor si Reformei Administrative, precum si la autorităti ale administratiei publice locale, potrivit legii.

Art. 8. - Inspectiile se desfăsoară în baza planului unic de inspectii aprobat anual de către ministrul internelor si reformei administrative, la propunerea Corpului de control al ministrului.

Art. 9. - (1) Inspectia se execută în baza planului de inspectie care cuprinde următoarele:

a) unitatea (institutia) care face obiectul inspectiei;

b) scopul si obiectivele inspectiei;

c) perioada de activitate supusă inspectiei;

d) componenta comisiei si subcomisiilor;

e) durata de desfăsurare a inspectiei.

(2) Perioada de executare a inspectiei se poate prelungi prin dispozitie motivată a directorului general al Corpului de control al ministrului, după caz, până la realizarea obiectivelor stabilite prin planul de inspectie.

(3) Constatările efectuate pe timpul inspectiei, concluziile si măsurile propuse de Corpul de control al ministrului se materializează în raportul de inspectie si se supun aprobării ministrului internelor si reformei administrative.

Art. 10. - (1) Presedintele comisiei de inspectie răspunde de pregătirea inspectiei, scop în care dispune, cu cel putin 5 zile înaintea declansării acestei activităti, măsurile necesare documentării si instruirii membrilor comisiei în legătură cu specificul misiunilor si sarcinilor structurilor inspectate, cunoasterea legislatiei, a ordinelor, instructiunilor si dispozitiilor de linie.

(2) În termenul prevăzut la alin. (1), presedintele comisiei de inspectie ia măsuri de înstiintare a sefului structurii care urmează a fi inspectată cu privire la data începerii inspectiei, perioada supusă inspectiei si obligatia întocmirii raportului de informare prevăzut în anexa nr. 1.

(3) Din comisiile de inspectie pot face parte, la solicitarea presedintelui acesteia, specialisti cu experientă profesională în domeniu din alte structuri ale Ministerului Internelor si Reformei Administrative, desemnati de sefii acestora.

Art. 11. - (1) Inspectia debutează prin prezentarea la sediul institutiei inspectate a obiectivelor inspectiei si a membrilor comisiei de inspectie de către presedintele acesteia, după care seful structurii evaluate prezintă raportul de informare si personalul cu atributii de conducere.

(2) Pe timpul executării inspectiei, în vederea realizării obiectivelor acesteia, personalul institutiei inspectate este obligat să pună la dispozitia inspectorilor toate materialele si documentele din dotarea unitătii sau detinute în exercitarea atributiunilor de serviciu si să furnizeze toate datele si informatiile care au legătură cu exercitarea sarcinilor de serviciu.

(3) Ridicarea oricăror înscrisuri sau documente de către inspectori se efectuează în conditiile prevăzute de lege.

(4) Dacă pe timpul executării inspectiei sunt comise abateri disciplinare de către personalul inspectat, presedintele comisiei de inspectie ia măsuri pentru sesizarea sefilor/comandantilor competenti ai acestuia, în vederea dispunerii cercetării prealabile.

(5) În cazul în care pe timpul inspectiei se constată indicii cu privire la existenta unor pagube create de către personalul institutiei inspectate, presedintele comisiei de inspectie dispune măsuri de efectuare a cercetării administrative si recuperarea pagubei, potrivit dispozitiilor legale în vigoare.

(6) În cazul în care pe timpul inspectiei se constată săvârsirea unor infractiuni de către personalul unitătii institutiei inspectate, presedintele comisiei de inspectie ia măsuri pentru sesizarea organului competent să efectueze urmărirea penală.

(7) Pe timpul inspectiei membrii comisiei de inspectie întocmesc note de constatare cu concluziile rezultate la sfârsitul evaluării fiecărui domeniu de activitate, formatiune/subunitate sau autoritate a administratiei publice locale ori centrale si se aduc la cunostintă, sub semnătură, conducerii institutiei inspectate si personalului evaluat.

(8) Modelul notei de constatare este prevăzut în anexa nr. 2.

(9) Pe timpul inspectiei personalul evaluat poate contesta la presedintele comisiei de inspectie, în scris si motivat, concluziile cuprinse în notele de constatare.

(10) Presedintele comisiei de inspectie se pronuntă, până la încheierea inspectiei, în legătură cu admiterea sau respingerea contestatiei.

(11) Când presedintele comisiei de inspectie apreciază că obiectivele inspectiei au fost realizate, acesta declară închisă inspectia. Cu această ocazie sunt prezentate conducerii institutiei inspectate principalele concluzii ale inspectiei.

Art. 12. - (1) Raportul de inspectie se elaborează de comisia de inspectie în termen de 20 de zile de la închiderea inspectiei.

(2) Raportul de inspectie cuprinde realizările, disfunctiile, deficientele si planul cu măsuri de ordin organizatoric, administrativ si disciplinar pentru remedierea acestora.

(3) În cadrul raportului de inspectie, activitatea institutiei este apreciată prin efectuarea mediei notelor acordate pentru fiecare dintre obiectivele generale prevăzute la art. 22, astfel:

a) FOARTE BINE FB - 9,00-10,00;

b) BINE B - 7,00- 8,99;

c) SATISFĂCĂTOR S - 5,00- 6,99;

d) NESATISFĂCĂTOR NS - 1,00- 4,99.

(4) Nota obtinută la fiecare obiectiv general rezultă din media notelor acordate la obiectivele specifice.

(5) Calificativul general acordat institutiei inspectate este luat în considerare, conform semnificatiei date, la întocmirea evaluărilor anuale ale personalului cu functii de conducere.

Art. 13. - (1) După aprobarea raportului de inspectie de către ministrul internelor si reformei administrative, presedintele comisiei de inspectie îl prezintă sefului institutiei inspectate, la sediul acesteia.

(2) În termen de 3 luni de la data prezentării raportului de inspectie sau la alte termene prevăzute în cuprinsul acestuia, seful institutiei inspectate informează, în scris, Corpul de control al ministrului despre stadiul realizării măsurilor stabilite în urma inspectiei.

(3) În termen de 6 luni de la prezentarea raportului de inspectie, de regulă, Corpul de control verifică modul de executare a măsurilor stabilite.

 

SECTIUNEA a 2-a

Organizarea si executarea controlului de fond

 

Art. 14. - Controlul de fond este activitatea de verificare internă, planificată, dispusă de către sefii/comandantii departamentelor, directiilor generale centrale, ai celorlalte institutii si structuri aflate în subordinea Ministerului Internelor si Reformei Administrative, în scopul evaluării activitătii structurilor subordonate, a competentei si capacitătii managerilor, al identificării si corectării deficientelor constatate.

Art. 15. - (1) Controlul de fond se execută în baza planului unic de control, aprobat anual de către sefii structurilor care le organizează.

(2) Controlul de fond este condus de către sefii/comandantii mentionati la art. 14 sau de alte persoane delegate de către acestia.

(3) În planul de control sunt cuprinse următoarele:

a) scopul si obiectivele controlului;

b) perioada de activitate supusă controlului;

c) componenta comisiei de inspectie si a subcomisiilor;

d) durata de desfăsurare a controlului.

(4) Perioada de executare a controlului de fond se poate prelungi, după caz, până la realizarea obiectivelor stabilite prin planul de control.

(5) Elaborarea si aprecierea concluziilor desprinse se materializează prin raportul de control.

Art. 16. - Prevederile art. 9-12 se aplică în mod corespunzător si în cazul controalelor de fond.

 

SECTIUNEA a 3-a

Organizarea si executarea controlului tematic

 

Art. 17. - Controlul tematic este activitatea de verificare internă, neplanificată, care se execută, de regulă, inopinat, prin care se urmăresc analizarea, evaluarea, îndrumarea si/sau sprijinul unei activităti determinate si se execută atât de Corpul de control al ministrului, cât si de directiile din aparatul central, institutiile si structurile aflate în subordinea sau coordonarea Ministerului Internelor si Reformei Administrative, pe toate nivelurile ierarhice.

Art. 18. - (1) Controlul tematic se execută în baza planului de control aprobat de către sefii/comandantii mentionati la art. 14 sau de alte persoane delegate de către acestia.

(2) Controlul tematic este condus de către sefii/comandantii mentionati la art. 14 sau de persoanele delegate.

(3) Prevederile art. 15 alin (3) si (4) se aplică în mod corespunzător si în cazul controalelor tematice.

Art. 19. - (1) Durata, mijloacele si modalitătile de executare a controlului tematic, componenta comisiilor si obiectivele de control se stabilesc de către sefii/comandantii care le dispun.

(2) Rezultatele controalelor tematice se materializează în raportul de control, nota de constatare sau în registre speciale destinate acestui scop.

(3) La încheierea controalelor tematice nu se acordă calificative.

Art. 20. - Controlul tematic debutează prin prezentarea la sediul institutiei controlate a obiectivelor controlului tematic si a membrilor comisiei de inspectie de către presedintele acesteia.

Art. 21. - Prevederile art. 9 alin. (1) si (3), art. 11 alin. (2)-(11), art. 12 alin. (1) si (2) si ale art. 13 alin. (1) se aplică în mod corespunzător si în cazul controlului tematic.

 

CAPITOLUL III

Obiectivele generale si specifice ale inspectiilor si controalelor

 

Art. 22. - Obiectivele generale care se urmăresc cu ocazia inspectiilor si controalelor sunt, în principal, următoarele:

a) modul si stadiul de implementare a strategiilor si planurilor de actiuni prioritare;

b) legitimitatea, eficacitatea, eficienta, finalitatea activitătii unitătii si conformitatea strategică a organizării si functionării structurii;

c) gradul de încredere al comunitătii si imaginea institutiilor în rândul opiniei publice;

d) organizarea si executarea activitătilor specifice conform atributiilor functionale;

e) activitatea de management resurse umane;

f) pregătirea functionarilor publici cu statut special si a personalului militar pentru îndeplinirea misiunilor;

g) organizarea activitătilor pentru cresterea capacitătii de răspuns a unitătii în situatii deosebite si capacitatea operativă si de interventie;

h) activitatea de organizare, asigurarea cu personal, folosirea si evidenta acestuia;

i) activitatea de înzestrare si respectarea disciplinei în domeniu;

j) pregătirea pentru reactii în situatii de criză si logistica pentru stări exceptionale;

k) ordinea interioară, starea si practica disciplinară;

l) activitatea de management logistic;

m) activitatea medicală si sanitar-veterinară;

n) activitatea financiar-contabilă;

o) activitatea de comunicatii si informatică;

p) activitatea de secretariat, relatii cu publicul, arhivă si informare-documentare;

q) activitatea de protectie a informatiilor clasificate;

r) activitatea de psihologie;

s) activitatea juridică;

s) competenta managerială si diagnoza climatului organizational.

Art. 23. - Obiectivele specifice ale inspectiei sau controlului se stabilesc în planurile de inspectie sau de control.

 

CAPITOLUL IV

Dispozitii finale

 

Art. 24. - La întocmirea planului unic de inspectie, pentru evitarea suprapunerii activitătilor de control efectuate de structurile cu atributii în acest sens, comandantii/sefii departamentelor, directiilor generale centrale, ai celorlalte institutii si structuri aflate în subordinea sau coordonarea Ministerului Internelor si Reformei Administrative vor informa Corpul de control al ministrului, până la data de 30 noiembrie, despre controalele executate în anul curent si cele planificate în anul următor.

Art. 25. - Inspectiile si controalele se execută concomitent cu desfăsurarea activitătilor curente de către structurile evaluate, acordându-se sprijin în organizarea si îndeplinirea sarcinilor si misiunilor specifice acestora, înlăturarea deficientelor constatate si a cauzelor care le-au generat.

Art. 26. - Inspectiile si controalele la structurile aparatului central din Ministerul Internelor si Reformei Administrative se execută potrivit prevederilor prezentului ordin, iar obiectivele se stabilesc în functie de atributiile prevăzute în regulamentele proprii de organizare si functionare.

Art. 27. - Corpul de control al ministrului verifică si monitorizează modalitătile în care comandantii/sefii departamentelor, directiilor generale centrale, ai celorlalte institutii si structuri aflate în subordinea sau coordonarea Ministerului Internelor si Reformei Administrative organizează si execută activitătile de control reglementate prin prezentul ordin.

Art. 28. - Structurile aflate în subordonarea/coordonarea Ministerului Internelor si Reformei Administrative înaintează Corpului de control al ministrului, în format electronic, regulamentele de organizare si functionare, ordinele, instructiunile, metodologiile, dispozitiile care le reglementează activitatea internă, precum si rapoartele privind concluziile controalelor de fond si tematice efectuate, în termen de 5 zile de la aprobarea acestora.

Art. 29. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 30. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul internelor si reformei administrative,

Cristian David

 

Bucuresti, 11 octombrie 2007.

Nr. 318.

 

ANEXA Nr. 1

 

RAPORT DE INFORMARE*)

 

1. Scurt istoric:

a) acte normative în baza cărora a fost înfiintată unitatea;

b) evolutia în timp a unitătii prin prisma reorganizărilor structurale.

2. Realizările obtinute în perioada supusă inspectiei, pe linia îndeplinirii atributiilor si misiunilor specifice:

a) indicatori si situatii statistice comparative pe etape de timp;

b) măsuri pentru eficientizarea activitătilor, stabilite de alte structuri de control, precum si cele proprii, monitorizarea acestora si stadiul îndeplinirii lor.

3. Greutăti care au impietat activitatea unitătii

4. Disfunctii si nereguli identificate în activitatea proprie, pe domenii de activitate.

 

Seful unitătii,

........................

 

*) Raportul de informare se întocmeste de către seful/comandantul unitătii ce urmează a fi evaluată/verificată.

 

ANEXA Nr. 2

 

NOTĂ DE CONSTATARE

cu principalele concluzii rezultate în urma inspectiei efectuate pe linie de............................

(denumirea obiectivului sau domeniului de activitate verificat)

la .............................. (denumirea unitătii)

 

1. Modul de îndeplinire a sarcinilor si atributiilor specifice (baza legală si realizări)

2. Greutăti întâmpinate

3. Nereguli si disfunctionalităti constatate

4. Neajunsuri remediate pe timpul efectuării inspectiei (măsuri proactive)

5. Calificativul propus (dacă este cazul, se vor propune calificative pe compartimente de muncă si subunităti)

6. Program cu măsurile propuse pentru remedierea neregulilor constatate, cu responsabilităti si termene precise, referitoare la probleme de conceptie, organizatorice sau neconcordante cu actele normative etc.

Din partea:

...........................

(denumirea structurii de control)

...........................

(denumirea structurii inspectate)

.......................................................................................................................

(denumirea directiei centrale din care face parte specialistul cooptat în comisia de inspectie)

 

MINISTERUL INTERNELOR SI REFORMEI ADMINISTRATIVE

 

ORDIN

privind acordarea titlului de parc industrial Asocierii „Parc Industrial UTA 2”

 

Având în vedere prevederile art. 2 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 24/2007 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administratiei publice centrale, ale art. 4 din Ordonanta Guvernului nr. 65/2001 privind constituirea si functionarea parcurilor industriale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 490/2002, cu modificările ulterioare, si ale art. 2 alin. (2) din Instructiunile de acordare si anulare a titlului de parc industrial, aprobate prin Ordinul ministrului dezvoltării si prognozei nr. 264/2002,

constatând, sub rezerva rezultatelor verificării de detaliu, că proiectul depus îndeplineste, în principiu, conditiile de eligibilitate stabilite în schema de ajutor de stat regional acordat pentru investitiile realizate în parcurile industriale, aprobată prin Ordinul ministrului internelor si reformei administrative nr. 296/2007,

în temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Internelor si Reformei Administrative,

ministrul internelor si reformei administrative emite următorul ordin:

Art. 1. - Se acordă titlul de parc industrial Asocierii „Parc Industrial UTA 2”, alcătuită din următorii membri:

1. Societatea Comercială „Parc Industrial UTA” - S.R.L., având numărul de înregistrare la Oficiul Registrului Comertului de pe lângă Tribunalul Arad J02/171/2.02.2006, cod unic de înregistrare 18342073;

2. Societatea Comercială „UTA” - S.A., având numărul de înregistrare la Oficiul Registrului Comertului de pe lângă Tribunalul Arad J02/162/7.03.1991, cod unic de înregistrare 1704047;

3. domnul Adrian Ioan Rus, cetătean român.

Art. 2. - (1) Titlul de parc industrial este valabil pentru terenul care are următoarele date de identificare:

a) este situat pe teritoriul administrativ al municipiului Arad, judetul Arad, si este înscris în următoarele cărti funciare ale municipiului Arad: CF nr. 69048/N, nr. cadastrale 1271363 si 1271364; CF nr. 69049/N, nr. cadastral 1271364; CF nr. 68887/N, nr. cadastral 1271363; CF nr. 68886/N, nr. cadastral 1271363; CF nr. 68600/N, nr. cadastral 1271363; CF nr. 67630/N, nr. cadastral 1271364; CF nr. 65261/N, nr. cadastral 1271363; CF nr. 68623/N, nr. cadastral 3979; CF nr. 59390/N, nr. cadastral 1271364; CF nr. 57964/N, nr. cadastral 3979;

b) are o suprafată de 14,58 ha;

c) este adus cu drept de folosintă în Asocierea „Parc Industrial UTA 2”, pe o perioadă de 30 de ani.

(2) Perimetrul parcului industrial pentru care se acordă titlul este prevăzut în anexa la prezentul ordin, care se comunică, la cererea celor interesati, de către directia de specialitate din cadrul Ministerului Internelor si Reformei Administrative.

Art. 3. - Titlul de parc industrial se acordă pe perioada de 15 ani, în conditiile respectării caracteristicilor de parc industrial prevăzute în legislatia în vigoare.

Art. 4. - La data acordării titlului, parcul industrial este administrat în temeiul unui contract încheiat între membrii Asocierii „Parcul Industrial UTA 2” si Societatea Comercială „UTA Logistic Parc” - S.R.L., denumită mai jos societate-administrator, nr. de înregistrare la Oficiul Registrului Comertului de pe lângă Tribunalul Arad J02/1428/2006, cod unic de înregistrare 18904490.

Art. 5. - (1) Societatea-administrator, după caz, proprietarii terenului aferent parcului industrial transmit Ministerului Internelor si Reformei Administrative:

a) datele de identificare ale fiecărui operator economic cu care au încheiat contract de amplasare în parcul industrial până la data publicării prezentului ordin în Monitorul Oficial al României, Partea I;

b) datele de identificare ale fiecărui operator economic cu care încheie contract de amplasare în parcul industrial, în termen de 7 zile de la data intrării în vigoare a respectivului contract, cu precizarea suprafetelor de teren si a clădirilor care devin proprietatea unui astfel de operator economic.

(2) Societatea-administrator transmite Ministerului Internelor si Reformei Administrative rapoarte semestriale privind activitătile realizate în parcul industrial.

Art. 6. - În baza titlului acordat potrivit prezentului ordin, societătile comerciale pot beneficia de ajutor de stat regional pentru investitiile realizate în parcul industrial, în situatia îndeplinirii conditiilor stipulate în:

a) Regulamentul Comisiei Europene nr. 1.628/2006 privind aplicarea art. 87 si 88 din Tratatul privind constituirea Comunitătii Europene în cazul ajutorului national regional pentru investitii, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 302 din 1 noiembrie 2006;

b) Ordinul ministrului internelor si reformei administrative nr. 296/2007 privind aprobarea schemei de ajutor de stat regional acordat pentru investitiile realizate în parcurile industriale.

Art. 7. - Furnizorul ajutorului de stat acordat în temeiul titlului de parc industrial acordat potrivit prezentului ordin este municipiul Arad, judetul Arad.

Art. 8. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I

 

Ministrul internelor si reformei administrative,

Cristian David

 

Bucuresti, 15 octombrie 2007.

Nr. 325.

 

ACTE ALE BIROULUI ELECTORAL CENTRAL

 

BIROUL ELECTORAL CENTRAL

 

HOTĂRÂRE

privind modul de exercitare a dreptului de vot la alegerile pentru Parlamentul European din data de 25 noiembrie 2007 de către cetătenii români cu domiciliul în străinătate

 

Văzând dispozitiile art. 5 si 9 din Legea nr. 33/2007 privind organizarea si desfăsurarea alegerilor pentru Parlamentul European, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 23 alin. (1) din Legea nr. 33/2007, cu modificările si completările ulterioare,

 

Biroul Electoral Central hotărăste:

 

Articol unic. - Cetătenii români cu domiciliul în străinătate îsi pot exercita dreptul de vot la alegerile pentru Parlamentul European din data de 25 noiembrie 2007 în baza pasaportului simplu si vor fi înscrisi în lista electorală suplimentară.

 

Presedintele Biroului Electoral Central,

judecător Gheorghe Florea

 

Bucuresti, 15 octombrie 2007.

Nr. 16.