MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 176 (XX) - Nr. 257         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 1 aprilie 2008

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 239 din 4 martie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 69 alin. (5) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001

 

Decizia nr. 323 din 13 martie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 480 din Codul civil

 

Decizia nr. 337 din 18 martie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 70 alin. (1) si art. 74 alin. (3) si (7) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

 

Decizia nr. 338 din 18 martie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 42 alin. (1) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

348. - Hotărâre pentru aprobarea Protocolului de cooperare dintre Ministerul Muncii, Familiei si Egalitătii de Sanse din România si Ministerul Afacerilor Sociale si Muncii din Republica Ungară, semnat la Sibiu la 14 noiembrie 2007

 

Protocol de cooperare între Ministerul Muncii, Familiei si Egalitătii de Sanse din România si Ministerul Afacerilor Sociale si Muncii din Republica Ungară

 

366. - Hotărâre privind exercitarea, cu caracter temporar, a functiei publice de subprefect al judetului Gorj de către domnul Arjoca Sorin-Gabriel

 

367. - Hotărâre privind încetarea raportului de serviciu al subprefectului judetului Hunedoara, domnul Vladu Cristian-Marius, prin acordul părtilor

 

368. - Hotărâre privind exercitarea, cu caracter temporar, a functiei publice de prefect al judetului Bacău de către domnul Serban Claudiu Octavian

 

369. - Hotărâre privind exercitarea, cu caracter temporar, a functiei publice de prefect al judetului Alba de către domnul Simedru Dan-Coriolan

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

522/236. - Ordin al ministrului sănătătii publice si al presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind conditiile acordării asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pe anul 2008

 

571. - Ordin al ministrului sănătătii publice privind modificarea si completarea Ordinului ministrului sănătătii publice nr. 569/2007 pentru aprobarea Listei preturilor de decontare ale medicamentelor eliberate prin farmaciile cu circuit deschis pentru tratamentul bolnavilor inclusi în unele subprograme de sănătate din cadrul Programului national cu scop curativ, nominalizate prin Hotărârea Guvernului nr. 292/2007

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 239

din 4 martie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 69 alin. (5) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 69 alin. (5) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, exceptie ridicată de Institutia Prefectului Judetului Vaslui, prin prefect Ciprian Iftimoaei, în Dosarul nr. 6.553/89/2006 al Curtii de Apel Târgu Mures – Sectia comercială, de contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor‚ fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată. Argumentează în acest sens că textele de lege criticate contin norme speciale de procedură, derogatorii de la regimul de drept comun si care nu sunt de natură a încălca drepturile constitutionale invocate. În plus, controlul de constitutionalitate exercitat de Curte nu presupune un examen comparativ între diferite texte din legislatie, ci concordanta acestora cu normele fundamentale, astfel că sub acest aspect exceptia este inadmisibilă.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 18 septembrie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 6.553/89/2006, Curtea de Apel Târgu Mures - Sectia comercială, de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitu - tionalitate a prevederilor art. 69 alin. (5) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001.

Exceptia a fost ridicată de Institutia Prefectului Judetului Vaslui, prin prefect Ciprian Iftimoaei, într-o cauză având ca obiect solutionarea unui recurs formulat de acesta împotriva unei sentinte judecătoresti prin care s-a hotărât anularea unui ordin al prefectului de constatare a încetării de drept a mandatului de primar al comunei Todiresti.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul sustine că dispozitiile de lege criticate încalcă principiul accesului liber la justitie si dreptul constitutional la folosirea căilor de atac, prin aceea că atribuie caracter definitiv si irevocabil hotărârii primei instante prin care se solutionează contestatia împotriva ordinului prefectului de constatare a încetării de drept a mandatului de primar. Totodată, se creează un regim discriminatoriu în ceea ce priveste accesul la dublul grad de jurisdictie al părtilor care au posibilitatea de a contesta hotărârile judecătoresti de solutionare a unei contestatii împotriva unei hotărâri a Consiliului local sau judetean de constatare a încetării de drept a mandatului de consilier local/judetean, fată de părtile care nu pot ataca hotărârea judecătorească prin care s-a solutionat contestatia împotriva ordinului prefectului de constatare a încetării de drept a mandatului de primar, această hotărâre fiind irevocabilă, potrivit art. 69 alin. (5) din Legea nr. 215/2001. Or, în conditiile în care, în temeiul art. 2 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, consilierii locali, consilierii judeteni, primarii si viceprimarii fac parte din categoria alesilor locali, se impune ca si mijloacele si procedurile de acces la justitie aplicabile acestei categorii să fie aceleasi. Mai mult, Legea nr. 393/2004 prevede la art. 9 doar 3 situatii de încetare de drept a mandatului de consilier local sau judetean în care hotărârea primei instante este irevocabilă, „spre deosebire de dispozitiile art. 69 alin. (5) din Legea nr. 215/2001, care nu fac distinctii între cazurile de încetare de drept a mandatului primarului, textul legal conferind hotărârii primei instante caracter irevocabil.”

Curtea de Apel Târgu Mures - Sectia comercială, de contencios administrativ si fiscal opinează în sensul neconstitutionalitătii prevederilor art. 69 alin. (5) din Legea nr. 215/2001 din perspectiva încălcării art. 129 si, în subsidiar, a art. 21 alin. (1) din Constitutie. În principiu, se arată că textul constitutional invocat garantează existenta unei căi de atac împotriva hotărârilor judecătoresti, acest drept dând satisfactie principiului procesual al controlului de jurisdictie, dar si dreptului de acces la dublul grad de jurisdictie. Posibilitatea atacării unei hotărâri judecătoresti este o facultate a părtii procesuale sau a altei părti interesate, de care aceasta are libertatea de a dispune sau nu, dar pe care trebuie să o aibă garantată. Sintagma constitutională cuprinsă în art. 129 „în conditiile legii” nu înseamnă că legea este cea care reglementează existenta/ inexistenta unei căi de atac, ci faptul că modalitătile concrete de exercitare a acestei căi de atac sunt prevăzute de legea organică. În cazul art. 69 alin. (5) din Legea nr. 215/2001, legiuitorul a apreciat gresit că rămâne la latitudinea sa de a prevedea sau nu calea de atac împotriva unei hotărâri judecătoresti susceptibile de a fi desfiintată sau modificată. Si, întrucât opinează că dreptul de acces la căile de atac împotriva hotărârilor judecătoresti este, în fapt, o „subspecie”, o parte componentă si integrată a dreptului de acces liber la justitie, rezultă că si art. 21 alin. (1) din Constitutie este încălcat.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 69 alin. (5) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001 sunt constitutionale. Legiuitorul poate institui, în considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedură, precum si modalitătile de exercitare a drepturilor procesuale, fără ca prin aceasta să fie îngrădit accesul liber la justitie. Or, excluderea căilor de atac în cazul examinat a fost impusă de necesitatea solutionării prompte a unei situatii foarte importante pentru orice comunitate dintr-un stat democratic, cea a încetării înainte de termen a mandatului de primar. Din aceleasi ratiuni de celeritate, legiuitorul a instituit obligatia ca instanta de contencios administrativ sesizată să se pronunte în termen de 30 de zile de la data la care ordinul prefectului a fost atacat. Mai mult decât atât, accesul liber la justitie nu presupune accesul la toate structurile judecătoresti si la toate căile de atac.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului si dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 69 alin. (5) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, având următorul continut: „(5) Instanta de contencios administrativ este obligată să se pronunte în termen de 30 de zile. În acest caz, procedura prealabilă nu se mai efectuează, iar hotărârea primei instante este definitivă si irevocabilă.”

Autorul exceptiei consideră că prevederile citate contravin dispozitiilor art. 21 alin. (1) si (2) si ale art. 129 din Constitutie, texte privind accesul liber la justitie si dreptul la folosirea căilor de atac.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea Constitutională constată că, în esentă, autorul exceptiei consideră dispozitiile art. 69 alin. (5) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001 ca fiind neconstitutionale, deoarece, prin caracterul definitiv si irevocabil al hotărârii instantei de solutionare a contestatiei formulate împotriva ordinului prefectului de constatare a încetării de drept a mandatului de primar, sunt încălcate principiul accesului liber la justitie si dreptul la folosirea căilor de atac, consacrate de art. 21 alin. (1) si (2), respectiv de art. 129 din Constitutie.

Curtea constată că prevederile art. 21 alin. (1) si (2) din Legea fundamentală, invocate în motivarea exceptiei, permit oricărei persoane accesul la justitie pentru apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor sale legitime si interzic îngrădirea prin lege a exercitării acestui drept. Totodată, normele constitutionale ale art. 129 garantează dreptul la folosirea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoresti, drept exercitat de părtile interesate si de Ministerul Public, în conditiile legii.

Prin coroborarea celor două texte fundamentale, Curtea a retinut, de principiu, în jurisprudenta sa că accesul liber la justitie nu înseamnă accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecătoresti si la toate căile de atac, Constitutia garantând accesul liber la justitie exercitat însă în formele si modalitătile prevăzute de lege. Exemple în acest sens sunt Decizia nr. 436/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 6 februarie 1998, sau Decizia nr. 38/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 13 mai 1998.

În considerarea acelorasi ratiuni, prevederile art. 126 alin. (2) din Constitutie stabilesc atributia exclusivă a legiuitorului în materia reglementării competentelor instantelor judecătoresti si a procedurii de judecată, printre care si căile de atac. Asadar, legiuitorul este liber să reglementeze regimul juridic al căilor de atac, cu conditia să nu aducă atingere unor texte constitutionale, astfel că nu reprezintă un viciu de constitutionalitate stabilirea unor modalităti diferite de exercitare a dreptului de acces liber la justitie, în functie de anumite situatii speciale, care justifică prin natura lor instituirea unei proceduri de judecată diferite.

Se remarcă totodată că nicio prevedere din Legea fundamentală sau din instrumentele juridice internationale referitoare la drepturile omului, la care România este parte, nu impune existenta dublului grad de jurisdictie într-un sistem jurisdictional, cu exceptia materiei penale.

În considerarea acestor argumente, Curtea observă, în plus, că exceptia de fată a fost invocată în cadrul unei recurs formulat împotriva unei hotărâri judecătoresti prin care a fost admisă contestatia exercitată împotriva ordinului prefectului prin care se constată încetarea de drept a mandatului de primar. Asadar, potrivit art. 69 alin. (4) din Legea nr. 215/2001, ordinul prefectului poate fi atacat de primar la instanta de contencios administrativ.

Contestatia adusă spre solutionare în fata instantei de judecată constituie însăsi modalitatea specifică si concretă prevăzută de legiuitor pentru a ataca în justitie actul administrativ vătămător - în spetă, ordinul prefectului.

Asa fiind, Curtea constată că sunt pe deplin respectate prevederile art. 126 alin. (6) din Constitutie, care garantează controlul judecătoresc al actelor administrative ale autoritătilor publice. Controlul judecătoresc reprezintă dreptul si obligatia pe care le au instantele judecătoresti de a verifica, în cazurile, în conditiile si cu procedura stabilite de lege, legalitatea ori temeinicia ori numai legalitatea unor acte - cu sau fără caracter jurisdictional - care emană de la organe ce nu fac parte din sistemul judiciar, fie că sunt sau nu sunt organe cu activitate jurisdictională. Atât timp cât, sub imperiul garantiei constitutionale, legea prevede o modalitate concretă si efectivă de acces la instantă a părtii interesate, nu se poate sustine încălcarea art. 21 alin. (1) din Constitutie.

În contextul reglementat de prevederile legale criticate, si anume modalitatea de contestare în justitie a ordinului prefectului de constatare a încetării de drept a mandatului de primar, procedura specifică de contestare si de solutionare a acestor litigii este în mod firesc caracterizată prin celeritate, natura cauzelor supuse controlului judecătoresc impunând o rezolvare promptă si definitivă pentru trecerea la etapa următoare, cea a declansării procedurii pentru organizarea si desfăsurarea alegerilor locale. Aceasta este ratiunea pentru care termenele ce caracterizează această procedură specială sunt mai scurte decât cele întâlnite în procedura de drept comun (contestatia - formulată în 10 zile de la comunicare si solutionată în 30 de zile de către instanta de contencios administrativ) si tot din aceleasi considerente este admisă exceptia de la obligatia parcurgerii procedurii prealabile, specifică, de altfel, contenciosului administrativ. Bineînteles, exceptiile de la procedura comună, caracterizată prin dreptul de exercitare a căilor de atac ordinare si/sau extraordinare, trebuie expres prevăzute de lege, situatii exceptionale similare fiind prevăzute, de exemplu, si de art. 40 alin. 4 din Codul de procedură civilă, care stabileste că hotărârea de strămutare nu este supusă niciunei căi de atac, sau de art. 34 alin. 1 din acelasi cod, potrivit căruia încheierea prin care s-a încuviintat sau respins abtinerea, ca si aceea prin care s-a încuviintat recuzarea, nu este supusă niciunei căi de atac.

Totodată, este de remarcat că pe parcursul solutionării contestatiei de către instanta de contencios administrativ ambele părti din litigiu - atât primarul, cât si prefectul - îsi pot exercita neîngrădit drepturile si garantiile procesuale specifice procesului echitabil într-un stat democratic, astfel că nu se poate sustine încălcarea accesului liber la justitie sub toate aspectele sale.

În consecintă, Curtea constată că dispozitiile art. 69 alin. (5) din Legea nr. 215/2001 contin norme de procedură specială, derogatorie de la dreptul comun, adoptate de legiuitor în temeiul art. 126 alin. (2) din Constitutie si care nu îngrădesc exercitarea dreptului la folosirea căilor legale de atac si nu contravin nici principiului accesului liber la justitie.

În sfârsit, în ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate referitoare la tratamentul procedural discriminatoriu instituit de normele de lege examinate fată de cele care reglementează procedura de contestare în justitie a hotărârilor consiliului local sau judetean prin care se constată încetarea de drept a mandatului de consilier local/judetean, Curtea apreciază că aceasta nu poate fi retinută. Chiar dacă atât primarul, cât si consilierii locali sau judeteni fac parte, ca regulă, din aceeasi categorie a alesilor locali, acestia se diferentiază clar prin atributiile specifice exercitate în cadrul comunitătii ai cărei reprezentanti sunt, încât este justificată diferenta de procedură specifică înlocuirii unui consilier local sau judetean fată de cea specifică înlocuirii primarului al cărui mandat a încetat de drept.

Astfel, dacă în caz de vacantă a mandatului unui consilier local sau judetean locul rămas liber se completează prin apelarea la lista de supleanti ai aceluiasi partid politic, aliantă politică sau aliantă electorală, în situatia vacantei functiei de primar, atributiile acestuia sunt exercitate temporar de viceprimar sau, după caz, de un consilier local, până la momentul alegerilor locale, care se organizează în maximum 90 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (4) sau de la data pronuntării hotărârii instantei, în conditiile alin. (5) al art. 69 din Legea nr. 215/2001.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 69 alin. (5) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, exceptie ridicată de Institutia Prefectului Judetului Vaslui, prin prefect Ciprian Iftimoaei, în Dosarul nr. 6.553/89/2006 al Curtii de Apel Târgu Mures - Sectia comercială, de contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 4 martie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Claudia-Margareta Krupenschi

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 323

din 13 martie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 480 din Codul civil

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 480 din Codul civil, exceptie ridicată de Elena Stanciu si Ion Stanciu în Dosarul nr. 3.084/301/2006 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucuresti - Sectia civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 4 decembrie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 3.084/301/2006, Judecătoria Sectorului 3 Bucuresti - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 480 din Codul civil.

Exceptia a fost ridicată de Elena Stanciu si Ion Stanciu într-o cauză având ca obiect o actiune în revendicare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că prevederile art. 480 din Codul civil sunt neconstitutionale, fiind contrare dispozitiilor art. 21 alin. (2) din Constitutie.

Judecătoria Sectorului 3 Bucuresti - Sectia civilă apreciază că prevederile art. 480 din Codul civil sunt constitutionale, nefiind contrare art. 21 alin. (2) din Constitutie. Arată că „accesul liber la justitie, ca drept procedural, nu poate fi îngrădit prin lege si nu este denaturat, în niciun fel, de faptul că dreptul de proprietate, ca drept material, trebuie exercitat în limitele prevăzute de lege”.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 480 din Codul civil sunt constitutionale, fiind în deplină concordantă cu dispozitiile art. 21 alin. (2) din Constitutie.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 480 din Codul civil, având următorul cuprins: „Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si dispune de un lucru în mod exclusiv si absolut, însă în limitele determinate de lege.”

Autorii exceptiei invocă încălcarea dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 21 alin. (2) potrivit cărora nicio lege nu poate îngrădi exercitarea accesului liber la justitie.

Analizând exceptia, Curtea constată că asupra constitutionalitătii prevederilor art. 480 din Codul civil Curtea Constitutională s-a pronuntat prin mai multe decizii, precum Decizia nr. 873 din 30 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 17 ianuarie 2007, Decizia nr. 925 din 14 decembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 42 din 19 ianuarie 2007, si prin Decizia nr. 937 din 18 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 21 noiembrie 2007, statuând că aceste prevederi sunt constitutionale.

Curtea a retinut că prevederile art. 480 din Codul civil dau definitia legală a proprietătii, precizând că dreptul de proprietate este atât un drept absolut, ce rezultă din exercitarea celor 3 atribute ale acestui drept real (usus, fructus si abusus), cât si un drept exclusiv, din punctul de vedere al titularului care îl poate exercita în mod liber, cu respectarea însă a ordinii publice si a dispozitiilor imperative ale legii. Prin urmare, conditionarea liberei exercitări a atributelor dreptului de proprietate de respectarea dispozitiilor legii include si Constitutia, ca Lege fundamentală, situată, din punctul de vedere al fortei juridice, în vârful ierarhiei actelor normative.

Potrivit art. 21 alin. (1) din Constitutie, orice persoană se poate adresa justitiei pentru apărarea drepturilor, libertătilor si a intereselor sale legitime, iar, potrivit alin. (2) al aceluiasi articol, nicio lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept. Principiul accesului liber la justitie, consacrat prin textul citat din Legea fundamentală, implică, între altele, adoptarea de către legiuitor a unor reglementări prin care pârâtii să îsi poată sustine si valorifica dreptul de acces la justitie. Curtea retine că, în cauză, autorii exceptiei, care au calitatea de pârâti, au avut la îndemână calea procedurală a întâmpinării, reglementată de art. 115 din Codul de procedură civilă, formulată de către acestia, si prin care au răspuns la cererea de chemare în judecată a reclamantilor.

Curtea constată deci că art. 480 din Codul civil nu contravine dispozitiilor constitutionale ale art. 21 alin. (2) potrivit cărora nicio lege nu poate îngrădi accesul liber la justitie.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, atât solutia, cât si considerentele cuprinse în deciziile anterioare îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 480 din Codul civil, exceptie ridicată de Elena Stanciu si Ion Stanciu în Dosarul nr. 3.084/301/2006 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucuresti - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 13 martie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Ionescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 337

din 18 martie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 70 alin. (1) si art. 74 alin. (3) si (7) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Marinela Mincă - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 70 alin. (1) si ale art. 74 alin. (3) si (7) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, exceptie ridicată de Gheorghe Stancu în Dosarul nr. 7.098/55/2007 al Judecătoriei Arad.

La apelul nominal lipseste autorul exceptiei, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 70 alin. (1) din Legea nr. 275/2006 ca inadmisibilă si ca neîntemeiată pentru art. 74 alin. (3) si (7) din aceeasi lege.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 7 noiembrie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 7.098/55/2007, Judecătoria Arad a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 70 alin. (1) si art. 74 alin. (3) si (7) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, exceptie ridicată de Gheorghe Stancu în dosarul de mai sus având ca obiect solutionarea unei actiuni formulate împotriva unei încheieri pronuntate de judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile legale mentionate încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 21 referitoare la Accesul liber la justitie, ale art. 24 referitoare la Dreptul la apărare, precum si ale art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale referitoare la Dreptul la un proces echitabil.

Astfel, art. 70 alin. (1) din Legea nr. 275/2006 este neconstitutional, deoarece nu face în niciun fel referire la abaterile disciplinare comise în exteriorul penitenciarului, cum ar fi cazul unei fapte săvârsite în incinta unui tribunal.

Articolul 74 alin. (3) si (7) este neconstitutional, întrucât judecătorul delegat nu ascultă martorii propusi de condamnat, care este astfel lipsit de dreptul la apărare si nu beneficiază de un proces echitabil de vreme ce sanctiunea aplicată nu este suspendată în momentul introducerii plângerii ori a contestatiei.

Judecătoria Arad opinează că nu pot fi primite criticile referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 70 alin. (1) din Legea nr. 275/2006, deoarece autorul exceptiei nu a invocat niciun temei constitutional în sustinerea acesteia.

De asemenea, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 74 alin. (3) din aceeasi lege este neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie. În sfârsit, cu privire la critica art. 74 alin. (7) din Legea nr. 275/2006, instanta de judecată opinează că este fondată, deoarece în fapt solutionarea contestatiilor are loc la nivelul judecătoriilor după expirarea executării sanctiunilor aplicate persoanelor condamnate. În eventualitatea admiterii contestatiei persoanei condamnate si anulării hotărârii comisiei de disciplină de către instanta de judecată, sanctiunea aplicată acestuia (suspendarea dreptului la activităti sportive pentru maximum o lună, suspendarea dreptului de a presta o muncă pentru maximum o lună, suspendarea dreptului de a primi si cumpăra bunuri pentru maximum două luni, suspendarea dreptului de a primi vizite pentru cel mult 3 luni) este în fapt executată si nu există o posibilitate reală de reparare în natură a unui eventual prejudiciu cauzat persoanelor condamnate. Asa fiind, instanta de judecată consideră că dreptul persoanelor condamnate de a se adresa judecătorului pentru verificarea legalitătii si temeiniciei sanctiunilor disciplinare aplicate împotriva lor dobândeste un caracter pur formal, lipsit de efecte practice. În acest fel, dreptul persoanelor condamnate de a beneficia de judecarea în mod echitabil de către o instantă asupra pretinselor încălcări ale drepturilor sale, drept impus de dispozitiile art. 21 din Constitutie si ale art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, este încălcat.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece dispozitiile legale criticate referitoare la caracterul definitiv al hotărârii de sanctionare asigură posibilitatea tuturor părtilor de a formula apărări, de a propune probe si de a recurge la căile de atac prevăzute de lege, asadar de a se prevala de toate garantiile procesuale care conditionează procesul echitabil si liberul acces la justitie, în deplină concordantă cu art. 21 din Constitutie.

Mai mult, dispozitiile legale criticate sunt conforme cu prevederile art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală, sens în care legiuitorul poate institui, în considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedură, precum si modalităti particulare de exercitare a drepturilor procesuale, fără ca astfel de reguli să aducă atingere dreptului la un proces echitabil. În acest sens s-a pronuntat si Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin Decizia Pilla contra Italiei din 23 septembrie 2004, când a decis că, în măsura în care cererile reclamantului se referă la executarea pedepselor, art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale referitoare la Dreptul la un proces echitabil este inaplicabil unei proceduri ce priveste executarea unei pedepse.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 70 alin. (1) cu denumirea marginală Abateri disciplinare si ale art. 74 alin. (3) si (7) cu denumirea marginală Plângerea împotriva hotărârii comisiei de disciplină din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 20 iulie 2006, care au următorul continut:

- art. 70 alin. (1): „Constituie abateri disciplinare următoarele fapte:

a) prezenta în zone interzise sau la ore nepermise în anumite zone din penitenciar ori nerespectarea orei de revenire în penitenciar;

b) tulburarea în orice mod a programului de muncă, a programelor socioeducative care se derulează în penitenciar;

c) procurarea sau detinerea de bani, bunuri ori de alte valori, în alte conditii decât cele prevăzute de lege;

d) comunicarea cu exteriorul prin mijloace de comunicare la distantă, în alte conditii decât cele prevăzute de lege;

e) utilizarea în alte conditii decât cele prevăzute de lege a bunurilor puse la dispozitie de administratia penitenciarului;

f) nerespectarea oricărei obligatii care revine persoanei condamnate la executarea unei pedepse privative de libertate, potrivit dispozitiilor prezentei legi, ale regulamentului de aplicare a acesteia, ale ordinelor emise în baza legii si ale regulamentului de ordine interioară a penitenciarului, după punerea acestora la dispozitie potrivit art. 43, dacă aceasta creează un pericol real pentru siguranta sau ordinea în penitenciar.”;

- art. 74 alin. (3) si (7): „(3) Judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate poate proceda la ascultarea oricărei alte persoane, în vederea aflării adevărului.

[...]

(7) Plângerea formulată conform alin. (1) si contestatia introdusă potrivit alin. (5) nu suspendă executarea sanctiunilor disciplinare, cu exceptia celei prevăzute în art. 71 alin. (1) lit. f).

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile art. 74 alin. (3) si (7) din Legea nr. 275/2006 au mai fost supuse controlului instantei de contencios constitutional prin raportare la aceleasi prevederi.

Astfel, cu prilejul pronuntării Deciziei nr. 462 din 15 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 384 din 7 iunie 2007, Curtea Constitutională a respins ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 74 din Legea nr. 275/2006.

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, considerentele deciziei mai sus-mentionate îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

În ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 70 alin. (1) din Legea nr. 275/2006, Curtea constată că autorul nu a invocat niciun temei constitutional căruia să-i contravină textele legale criticate. Or, potrivit dispozitiilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, „Sesizările trebuie făcute în formă scrisă si motivate.” În caz contrar, Curtea s-ar substitui autorului exceptiei, pozitie care i-ar permite posibilitatea de a se autosesiza. De asemenea, critica din perspectiva unei omisiuni legislative nu poate fi primită, întrucât, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constitutională nu poate modifica sau completa prevederile legale supuse controlului. Asa fiind, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 70 alin. (1) din Legea nr. 275/2006 urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge ca inadmisibilă exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 70 alin. (1) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, exceptie ridicată de Gheorghe Stancu în Dosarul nr. 7.098/55/2007 al Judecătoriei Arad.

2. Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 74 alin. (3) si (7) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, exceptie ridicată de acelasi autor în acelasi dosar.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 18 martie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 338

din 18 martie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 42 alin. (1) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Marinela Mincă - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 42 alin. (1) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, exceptie ridicată de Gheorghe Stancu în Dosarul nr. 9.725/55/2007 al Judecătoriei Arad.

La apelul nominal lipseste autorul exceptiei, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca inadmisibilă.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 8 noiembrie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 9.725/55/2007, Judecătoria Arad a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 42 alin. (1) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, exceptie ridicată de Gheorghe Stancu în dosarul de mai sus având ca obiect solutionarea unei contestatii formulate împotriva unei încheieri pronuntate de judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile legale mentionate încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 1 alin. (3) referitoare la România ca stat de drept, ale art. 11 referitoare la Dreptul international si dreptul intern, ale art. 16 referitoare la Egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitoare la Tratatele internationale privind drepturile omului, ale art. 21 referitoare la Accesul liber la justitie, ale art. 24 referitoare la Dreptul la apărare, ale art. 51 referitoare la Dreptul la petitionare, ale art. 52 referitoare la Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, ale art. 148 referitoare la Integrarea în Uniunea Europeană, precum si ale art. 1, 6, 13, 14, 17, 18 si 34 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, ale art. 1 din Protocolul nr. 12 aditional la Conventie si ale art. 20, 21, 47, 48, 49, 51, 52, 53 si 54 din Carta drepturilor fundamentale.

Astfel, autorul exceptiei consideră că dispozitiile legale criticate contravin textelor invocate, deoarece nu permit studierea în totalitate a dosarului individual, a dosarului medical si a rapoartelor de incident, iar atunci când se solicită fotocopierea unor documente se dă curs solicitării într-un mod preferential, pe baza unor motive ce tin de aprecierea subiectivă a persoanelor anume desemnate să hotărască cu privire la acest lucru.

Judecătoria Arad opinează că dispozitiile legale criticate sunt constitutionale, deoarece simpla nemultumire a petentului fată de modul în care judecătorul delegat a solutionat plângerea nu echivalează cu încălcarea drepturilor constitutionale.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece textul legal criticat oferă persoanei condamnate dreptul de a consulta documentele de interes personal. În cazul aplicării unor sanctiuni disciplinare persoanelor detinute, acestea au acces la rapoartele de incident si au dreptul de a li se comunica hotărârea comisiei de disciplină. De altfel, persoana interesată se poate adresa cu contestatie în fata instantei competente pentru a se pronunta asupra plângerii formulate împotriva solutiei dispuse de judecătorul delegat.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece dispozitiile legale criticate se aplică tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei juridice, fără a institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare. De asemenea, petentul are posibilitatea de a apela la instantele judecătoresti si de a se prevala de toate garantiile procesuale care conditionează într-o societate democratică procesul echitabil. Nici dispozitiile art. 24 din Constitutie nu sunt afectate, deoarece părtile interesate au dreptul de a fi asistate în tot cursul procesului de un avocat ales sau numit din oficiu.

Celelalte dispozitii din Constitutie si din instrumentele juridice internationale invocate de autorul exceptiei nu au incidentă în cauza de fată.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 42 alin. (1), cu denumirea marginală Dreptul la consultarea documentelor de interes personal, din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 20 iulie 2006, care au următorul continut:

- art. 42 alin. (1): „Persoana condamnată sau oricare altă persoană, cu acordul persoanei condamnate, are acces la dosarul individual, la dosarul medical si la rapoartele de incident si poate obtine, la cerere fotocopii ale acestora.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile legale criticate din Legea nr. 275/2006 reglementează dreptul persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate de a consulta documentele de interes personal. Astfel, se conferă persoanei condamnate, si nu numai, dreptul de a avea acces la dosarul individual, la dosarul medical si la rapoartele de incident, precum si posibilitatea de a obtine, la cerere, fotocopii ale acestora.

Autorul exceptiei consideră că aceste prevederi contravin mai multor dispozitii din Constitutie si din alte instrumente juridice internationale, deoarece este nemultumit de modul de solutionare de către judecătorul delegat a cererii sale de a obtine fotocopii de pe actele aflate la dosarul unui raport de incident.

Or, asemenea aspecte nu pot fi convertite în vicii de constitutionalitate, deoarece instanta de contencios constitutional nu se poate substitui instantelor de drept comun competente să dezlege fondul pricinilor deduse judecătii.

În plus, dreptul de a obtine fotocopierea unor documente care îl vizează pe petent nu este un drept constitutional, o astfel de cerere nefiind admisibilă în orice conditii.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 42 alin. (1) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, exceptie ridicată de Gheorghe Stancu în Dosarul nr. 9.725/55/2007 al Judecătoriei Arad.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 18 martie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Protocolului de cooperare dintre Ministerul Muncii, Familiei si Egalitătii de Sanse din România si Ministerul Afacerilor Sociale si Muncii din Republica Ungară, semnat la Sibiu la 14 noiembrie 2007

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 20 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Protocolul de cooperare dintre Ministerul Muncii, Familiei si Egalitătii de Sanse din România si Ministerul Afacerilor Sociale si Muncii din Republica Ungară, semnat la Sibiu la 14 noiembrie 2007.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul muncii, familiei si egalitătii de sanse,

Paul Păcuraru

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

Ministrul afacerilor externe,

Adrian Mihai Cioroianu

 

Bucuresti, 26 martie 2008.

Nr. 348.

 

PROTOCOL

de cooperare între Ministerul Muncii, Familiei si Egalitătii de Sanse din România si Ministerul Afacerilor Sociale si Muncii din Republica Ungară

 

Ministerul Muncii, Familiei si Egalitătii de Sanse din România si Ministerul Afacerilor Sociale si Muncii din Republica Ungară, denumite în continuare părti contractante,

animate de dorinta extinderii si dezvoltării relatiilor dintre cele două ministere,

au convenit următoarele:

 

ARTICOLUL 1

 

Părtile contractante convin să coopereze în domeniul muncii si afacerilor sociale.

 

ARTICOLUL 2

 

Părtile contractante vor defini măsurile corespunzătoare si vor stabili modalitătile concrete pentru aplicarea acestora în următoarele domenii de cooperare:

a) dezvoltarea sistemului institutional;

b) politici generale în domeniul muncii si afacerilor sociale;

c) programe si măsuri în domeniul muncii si afacerilor sociale;

d) asigurarea cooperării la nivel înalt între inspectiile muncii;

e) alte domenii de cooperare.

 

ARTICOLUL 3

 

Părtile contractante convin asupra următoarelor forme de cooperare:

a) asistentă tehnică;

b) consultări bilaterale;

c) schimb de delegatii de experti;

d) organizarea unor reuniuni cu caracter profesional (seminarii, ateliere, vizite de documentare);

e) schimb de documentatie si informatii cu caracter profesional;

f) încurajarea cooperării în cadrul unor proiecte finantate de organisme internationale;

g) încurajarea cooperării dintre agentiile executive si institutiile subordonate celor două părti contractante.

 

ARTICOLUL 4

 

1. Prezentul protocol va fi aplicat pe baza unor programe comune de lucru pe o perioadă de 2 ani, în functie de posibilitătile financiare ale celor două părti contractante.

2. Părtile contractante pot conveni constituirea unui comitet mixt de lucru în scopul aplicării prevederilor, îndeplinirii obiectivelor, măsurilor si programelor incluse în prezentul protocol.

3. Comitetul mixt de lucru se va reuni, alternativ, la Bucuresti si la Budapesta.

 

ARTICOLUL 5

 

1. Cheltuielile pentru aplicarea programelor convenite în baza prezentului protocol vor fi suportate după cum urmează:

a) transportul international si diurna, de către partea contractantă trimitătoare;

b) cheltuielile de organizare: cazare, traducerea documentatiei si interpretarea, transportul intern si alte cheltuieli, de către partea contractantă primitoare.

2. Părtile contractante vor stabili de comun acord modalitătile de suportare a cheltuielilor aferente anumitor programe care diferă de cele prevăzute la paragraful 1.

 

ARTICOLUL 6

 

Prezentul protocol va intra în vigoare la data ultimei notificări prin care cele două părti contractante îsi vor comunica reciproc îndeplinirea procedurilor prevăzute de legislatia lor internă pentru intrarea în vigoare a acestuia.

 

ARTICOLUL 7

 

1. Prezentul protocol este valabil pentru o perioadă de 4 ani de la data intrării sale în vigoare si se va prelungi în mod automat, cu noi perioade de câte un an, dacă niciuna dintre părtile contractante nu îl denuntă.

2. Prezentul protocol poate fi denuntat de oricare dintre părtile contractante, încetându-si valabilitatea după 6 luni de la data transmiterii notei de denuntare.

Pezentul protocol a fost semnat la Sibiu la 14 noiembrie 2007, în două exemplare originale, în limbile română, maghiară si engleză, toate textele fiind egal autentice. În cazul oricăror divergente de interpretare va prevala textul în limba engleză.

 

Pentru

Ministerul Muncii, Familiei si Egalitătii de Sanse din România,

Paul Păcuraru,

ministru

Pentru

Ministerul Afacerilor Sociale si Muncii din Republica Ungară,

Mónika Lamperth,

ministru

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind exercitarea, cu caracter temporar, a functiei publice de subprefect al judetului Gorj de către domnul Arjoca Sorin-Gabriel

 

Având în vedere prevederile art. 43 din Hotărârea Guvernului nr. 341/2007 privind intrarea în categoria înaltilor functionari publici, managementul carierei si mobilitatea înaltilor functionari publici, ale art. 43 din Ordonanta Guvernului nr. 6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale si a altor drepturi ale functionarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare si alte drepturi ale functionarilor publici, precum si cresterile salariale care se acordă functionarilor publici în anul 2007, aprobată cu modificări prin Legea nr. 232/2007, cu modificările ulterioare, precum si ale art. 92 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată,

în temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 188/1999, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Domnul Arjoca Sorin-Gabriel exercită, cu caracter temporar, functia publică de subprefect al judetului Gorj, până la organizarea concursului în vederea ocupării definitive a postului.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul internelor

si reformei administrative,

Cristian David

 

Bucuresti, 31 martie 2008.

Nr. 366.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind încetarea raportului de serviciu al subprefectului judetului Hunedoara, domnul Vladu Cristian-Marius, prin acordul părtilor

 

Având în vedere prevederile art. 97 lit. b) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată,

în temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 188/1999, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Raportul de serviciu al subprefectului judetului Hunedoara, domnul Vladu Cristian-Marius, încetează prin acordul părtilor.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul internelor

si reformei administrative,

Cristian David

 

Bucuresti, 31 martie 2008.

Nr. 367.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind exercitarea, cu caracter temporar, a functiei publice de prefect al judetului Bacău de către domnul Serban Claudiu Octavian

 

Având în vedere prevederile art. 43 din Hotărârea Guvernului nr. 341/2007 privind intrarea în categoria înaltilor functionari publici, managementul carierei si mobilitatea înaltilor functionari publici, ale art. 43 din Ordonanta Guvernului nr. 6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale si a altor drepturi ale functionarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare si alte drepturi ale functionarilor publici, precum si cresterile salariale care se acordă functionarilor publici în anul 2007, aprobată cu modificări prin Legea nr. 232/2007, cu modificările ulterioare, precum si ale art. 89 si 92 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată,

în temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 188/1999, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Domnul Serban Claudiu Octavian exercită, cu caracter temporar, functia publică de prefect al judetului Bacău, până la organizarea concursului în vederea ocupării definitive a postului.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul internelor

si reformei administrative,

Cristian David

 

Bucuresti, 31 martie 2008.

Nr. 368.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind exercitarea, cu caracter temporar, a functiei publice de prefect al judetului Alba de către domnul Simedru Dan-Coriolan

 

Având în vedere prevederile art. 43 din Hotărârea Guvernului nr. 341/2007 privind intrarea în categoria înaltilor functionari publici, managementul carierei si mobilitatea înaltilor functionari publici, ale art. 43 din Ordonanta Guvernului nr. 6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale si a altor drepturi ale functionarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare si alte drepturi ale functionarilor publici, precum si cresterile salariale care se acordă functionarilor publici în anul 2007, aprobată cu modificări prin Legea nr. 232/2007, cu modificările ulterioare, precum si ale art. 89 si 92 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată,

în temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 188/1999, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Domnul Simedru Dan-Coriolan exercită, cu caracter temporar, functia publică de prefect al judetului Alba, până la organizarea concursului în vederea ocupării definitive a postului.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul internelor

si reformei administrative,

Cristian David

 

Bucuresti, 31 martie 2008.

Nr. 369.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII PUBLICE

Nr. 522 din 27 martie 2008

CASA NATIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

Nr. 236 din 27 martie 2008

 

ORDIN

pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind conditiile acordării asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pe anul 2008

 

În temeiul prevederilor:

- art. 217 din titlul VIII „Asigurări sociale de sănătate” din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, cu modificările si completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii Publice, cu modificările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 324/2008 pentru aprobarea Contractului-cadru privind conditiile acordării asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2008;

- Hotărârii Guvernului nr. 972/2006 pentru aprobarea Statutului Casei Nationale de Asigurări de Sănătate, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul sănătătii publice si presedintele Casei Nationale de Asigurări de Sănătate emit următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind conditiile acordării asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pe anul 2008, prevăzute în anexele nr. 1-37*) care fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prevederile prezentului ordin intră în vigoare la data de 1 aprilie 2008. De la această dată îsi încetează aplicabilitatea Ordinul ministrului sănătătii publice si al presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate nr. 1.781/CV 558/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind conditiile acordării asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.057 si 1.057 bis din 30 decembrie 2006, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătătii publice,

Gheorghe Eugen

Presedintele Casei Nationale de Asigurări de Sănătate,

Nicolăescu Vasile Ciurchea


*) Anexele nr. 1-37 se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 bis abonament, care se poate achizitiona si de la Centrul de vânzări si informare al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII PUBLICE

 

ORDIN

privind modificarea si completarea Ordinului ministrului sănătătii publice nr. 569/2007 pentru aprobarea Listei preturilor de decontare ale medicamentelor eliberate prin farmaciile cu circuit deschis pentru tratamentul bolnavilor inclusi în unele subprograme de sănătate din cadrul Programului national cu scop curativ, nominalizate prin Hotărârea Guvernului nr. 292/2007

 

Văzând Referatul Directiei farmaceutice nr. E.N. 3.505din 31 martie 2008,

având în vedere prevederile:

- art. 233 alin. (6) din titlul VIII „Asigurările sociale de sănătate” din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, cu modificările si completările ulterioare;

- art. 851 din titlul XVII „Medicamentul” din Legea nr. 95/2006, cu modificările si completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 357/2008 pentru aprobarea programelor nationale de sănătate în anul 2008;

- Hotărârii Guvernului nr. 1.841/2006 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internationale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguratii în tratamentul ambulatoriu, cu sau fără contributie personală, pe bază de prescriptie medicală, în sistemul de asigurări de sănătate, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul prevederilor:

- art. 210 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 95/2006, cu modificările si completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii Publice, cu modificările ulterioare,

ministrul sănătătii publice emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului sănătătii publice nr. 569/2007 pentru aprobarea Listei preturilor de decontare ale medicamentelor eliberate prin farmaciile cu circuit deschis pentru tratamentul bolnavilor inclusi în unele subprograme de sănătate din cadrul Programului national cu scop curativ, nominalizate prin Hotărârea Guvernului nr. 292/2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 221 din 30 martie 2007, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

- la articolul 1, alineatul (2) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(2) Preturile cuprinse în anexa nr. 2 constituie preturi de CaNaMed si se aplică începând cu data de 1 aprilie 2008, utilizându-se pentru derularea programelor nationale de sănătate, potrivit reglementărilor legale în vigoare.”

Art. II. - Prevederile Ordinului ministrului sănătătii publice nr. 569/2007, cu modificările si completările ulterioare, se aplică si pentru programele nationale de sănătate pe anul 2008, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 357/2008.

Art. III. - (1) Anexa nr. 1 „Lista denumirilor comune internationale corespunzătoare medicamentelor eliberate prin farmaciile cu circuit deschis pentru tratamentul bolnavilor inclusi în unele subprograme de sănătate din cadrul Programului national cu scop curativ, nominalizate prin Hotărârea Guvernului nr. 292/2007” la Ordinul ministrului sănătătii publice nr. 569/2007, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se înlocuieste cu anexa nr. 1*), care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Anexa nr. 1 la prezentul ordin cuprinde denumirile comune internationale corespunzătoare medicamentelor eliberate prin farmaciile cu circuit deschis pentru tratamentul bolnavilor inclusi în unele subprograme de sănătate din cadrul Programului national cu scop curativ, nominalizate prin Hotărârea Guvernului nr. 292/2007, precum si denumirile comune internationale ale medicamentelor incluse în subprogramul de tratament si monitorizare a persoanelor cu infectie HIV/SIDA si tratamentul postexpunere, prevăzute în anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.841/2006 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internationale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguratii în tratamentul ambulatoriu, cu sau fără contributie personală, pe bază de prescriptie medicală, în sistemul de asigurări de sănătate, cu modificările si completările ulterioare.

Art. IV. - (1) Anexa nr. 2 „Lista preturilor de decontare ale denumirilor comune internationale corespunzătoare medicamentelor eliberate prin farmaciile cu circuit deschis pentru tratamentul bolnavilor inclusi în unele subprograme de sănătate din cadrul Programului national cu scop curativ, nominalizate prin Hotărârea Guvernului nr. 292/2007” la Ordinul ministrului sănătătii publice nr. 569/2007, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se înlocuieste cu anexa nr. 2*), care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Anexa nr. 2 la prezentul ordin cuprinde Lista preturilor de decontare ale medicamentelor corespunzătoare denumirilor comune internationale eliberate prin farmaciile cu circuit deschis pentru tratamentul bolnavilor inclusi în unele subprograme de sănătate din cadrul Programului national cu scop curativ, nominalizate prin Hotărârea Guvernului nr. 292/2007, precum si următoarele:

a) preturile de decontare aferente medicamentelor corespunzătoare denumirilor comune internationale prevăzute în anexa nr. 1 la Ordinul ministrului sănătătii nr. 569/2007, cu modificările si completările ulterioare, la care a fost stabilit pret maximal în perioada 3 aprilie 2007-23 martie 2008;

b) preturile de decontare aferente medicamentelor corespunzătoare denumirilor comune internationale ale medicamentelor incluse în subprogramul de tratament si monitorizare a persoanelor cu infectie HIV/SIDA si tratamentul postexpunere, prevăzute în anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.841/2006.

Art. V. - Prezentul ordin intră în vigoare la data de 1 aprilie 2008.

Art. VI. - Directia farmaceutică, precum si celelalte directii din Ministerul Sănătătii Publice, Casa Natională de Asigurări de Sănătate, autoritătile de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti, casele de asigurări de sănătate, operatorii economici importatori si distribuitori, Compania Natională „Unifarm” - S.A. si unitătile sanitare publice si private vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. VII. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătătii publice,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

 

Bucuresti, 31 martie 2008.

Nr. 571.

 

ANEXA Nr. 1

(Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 569/2007)

 

LISTA

denumirilor comune internationale corespunzătoare medicamentelor eliberate prin farmaciile cu circuit deschis pentru tratamentul bolnavilor inclusi în unele subprograme de sănătate din cadrul Programului national cu scop curativ, nominalizate prin Hotărârea Guvernului nr. 357/2008

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

Pagina a 4-a

Pagina a 5-a

 

ANEXA Nr. 2

(Anexa nr. 2 la Ordinul nr. 569/2007)

 

LISTA

preturilor de decontare ale denumirilor comune internationale corespunzătoare medicamentelor eliberate prin farmaciile cu circuit deschis pentru tratamentul bolnavilor inclusi în unele subprograme de sănătate din cadrul Programului national cu scop curativ, nominalizate prin Hotărârea Guvernului nr. 357/2008

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

Pagina a 4-a

Pagina a 5-a

Pagina a 6-a

Pagina a 7-a

Pagina a 8-a

Pagina a 9-a

Pagina a 10-a

Pagina a 11-a

Pagina a 12-a

Pagina a 13-a