MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 176 (XX) - Nr. 336         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 30 aprilie 2008

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 377 din 25 martie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 2 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 134/2005 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Natională Anticoruptie

 

Decizia nr. 378 din 25 martie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 din Ordonanta Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare si a tarifului de trecere pe reteaua de drumuri nationale din România

 

Decizia nr. 472 din 22 aprilie 2008 referitoare la sesizarea de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

443. - Hotărâre privind aprobarea cheltuielilor ocazionate de organizarea reuniunii informale a ministrilor agriculturii din statele membre ale Uniunii Europene din Europa Centrală si de Sud-Est: Republica Cehă, Republica Slovenia, Republica Bulgaria, Republica Slovacă, Republica Ungară, Republica Polonă si România

 

454. - Hotărâre pentru aprobarea Proiectului Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului privind predarea cursului de Limbă, cultură si civilizatie românească în unităti de învătământ din state membre ale Uniunii Europene

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

85. - Decizie privind numirea domnului Nedelcu Vasile în functia de consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-Ministru

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

41. - Ordin al presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei privind stabilirea nivelurilor minime ale stocului de gaze naturale pe care titularii licentelor de furnizare a gazelor naturale au obligatia să îl detină în depozitele de înmagazinare subterană, la încheierea activitătii de injectie din anul 2008

 

693. - Ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală pentru completarea Ordinului presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală nr. 101/2008 privind aprobarea modelului si continutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor, taxelor si contributiilor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau retinere la sursă

 

1.203. - Ordin al ministrului economiei si finantelor pentru aplicarea prevederilor art. 12 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar

 

ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

298. - Decizie privind revocarea măsurii de retragere a autorizatiei de functionare si totodată instituirea măsurii de interzicere temporară a activitătii brokerului de asigurare Societatea Comercială „DIRECT AUTOMOTIVE BROKER DE ASIGURARE” - S.R.L.

 

Rectificări la:

            - Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 37/2008;

- Hotărârea Guvernului nr. 364/2008

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 377

din 25 martie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 2 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 134/2005 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Natională Anticoruptie

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Marinela Mincă - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 2 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 134/2005 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Natională Anticoruptie, exceptie ridicată de Petrică Munteanu, Lucian Mata, Aurora Parvu si Doina Gheondea în Dosarul nr. 1.510/118/2007 al Tribunalului Constanta - Sectia penală.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 18 octombrie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 1.510/118/2007, Tribunalul Constanta - Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. I pct. 2 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 134/2005 (respectiv art. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 43/2002 în forma dată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 134/2005), astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 54/2006, exceptie ridicată de Petrică Munteanu, Lucian Mata, Aurora Parvu si Doina Gheondea în dosarul de mai sus având ca obiect solutionarea unei cauze penale.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorii acesteia sustin că prevederile legale mentionate încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 115 alin. (1), (3), (4) si (6) referitoare la Delegarea legislativă, ale art. 61 alin. (1) referitoare la Parlament ca unică autoritate legiuitoare a tării si ale art. 147

alin. (4) referitoare la efectele deciziilor Curtii Constitutionale.

Autorii exceptiei sustin că nu sunt întrunite cele trei conditii cumulative care justifică adoptarea unei ordonante de urgentă de către executiv, respectiv situatia extraordinară, imposibilitatea de amânare a reglementării si motivarea urgentei. Mai arată că Guvernul ar fi avut si alte posibilităti de reglementare în acest

domeniu, având în vedere că si-ar fi putut angaja răspunderea în fata Parlamentului. De asemenea, situatia extraordinară care trebuie reglementată de urgentă nu poate fi catalogată ca atare în cazul în care este rezultatul actiunii ori inactiunii Guvernului.

Altfel spus, în pofida principiului nemo auditur propriam turpitudinem allegans, Guvernul a uzurpat puterea legiuitoare a Parlamentului.

Prin textul legal criticat se suprimă, în opinia autorilor exceptiei, o componentă foarte importantă a Ministerului Public, si anume Parchetul National Anticoruptie, ca institutie de sine stătătoare, functionând pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, si, în acelasi timp, se modifică fundamental modul de organizare, functionare si competenta celei mai importante componente a acestui minister, adică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, prin crearea în structura acestuia a unei entităti autonome, cu personalitate juridică, având o componentă proprie foarte importantă.

În sfârsit, dispozitiile legale criticate contravin si prevederilor constitutionale referitoare la efectele deciziilor Curtii Constitutionale. Astfel, desi se dă satisfactie art. 72 alin. (2) din Constitutie si Deciziei Curtii Constitutionale nr. 235/2005, în realitate nu este vorba decât de o fraudă la lege, care, în mod

formal, permite înfiintarea unui parchet distinct, mascat sub forma unei structuri interne a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.

Tribunalul Constanta - Sectia penală opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 134/2005 a fost adoptată în conditiile si cu respectarea dispozitiilor cuprinse în Constitutie.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece textele legale criticate referitoare la înfiintarea Directiei Nationale Anticoruptie, ca structură cu personalitate juridică în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, sunt în deplină concordantă cu dispozitiile din Legea fundamentală potrivit cărora „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român si unica autoritate legiuitoare a tării”.

De asemenea, Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 134/2005 a fost aprobată prin Legea nr. 54/2006, sens în care face trimitere la Decizia Curtii Constitutionale nr. 95/2006 prin care s-a statuat că „ordonantele Guvernului aprobate de Parlament prin lege, în conformitate cu prevederile art. 115 alin. (7) din Constitutie, încetează să mai fie acte normative de sine stătătoare si devin, ca efect al aprobării de către autoritatea legiuitoare, acte normative cu caracter de lege”.

Dispozitiile art. 115 alin. (1) si (3) si ale art. 147 alin. (4) din Constitutie nu sunt incidente în cauza de fată.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, solutioneze exceptia de neconstitutionalitate. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. I pct. 2 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 134/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 7 octombrie 2005, modificat prin articolul unic pct. 1 al Legii nr. 54/2006 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 134/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 226 din 13 martie 2006, care au următorul continut:

„Prin prezenta ordonantă de urgentă se înfiintează Directia Natională Anticoruptie, ca structură cu personalitate juridică, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, prin reorganizarea Parchetului National Anticoruptie.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că autorii exceptiei si-au fundamentat criticile pe motive extrinseci, după care, ulterior, preluându-le axiomatic, au procedat la o analiză sistematică a altor texte referitoare la principiul separatiei puterilor în stat, la efectele deciziilor Curtii Constitutionale, la domeniile în care nu pot fi adoptate ordonante de urgentă si au contras alte argumente de neconstitutionalitate ce tin de fond.

După cum se poate observa, exceptia vizează dispozitii din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 134/2005, care a fost aprobată prin Legea nr. 54/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 226 din 13 martie 2006. Asa fiind, actul normativ criticat a devenit, ca efect al aprobării, act cu caracter

de lege, chiar dacă din ratiuni de tehnică legislativă, alături de datele legii de aprobare, conservă si elementele de identificare atribuite la adoptarea sa de către Guvern (a se vedea Decizia nr. 95 din 8 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 23 februarie 2006). Pe cale de

consecintă, eventualele critici de neconstitutionalitate care urmăreau nerespectarea de către executiv a cerintelor si criteriilor referitoare la conditiile adoptării unor ordonante de urgentă, precum si la domeniile în care nu pot fi adoptate astfel de acte, nu mai subzistă.

În plus, Legea nr. 54/2006 a fost adoptată de Parlamentul României, ca unică autoritate legiuitoare a tării, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia României.

Celelalte prevederi constitutionale invocate nu au incidentă în cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art SI pct. 2 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 134/2005 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Natională Anticoruptie, exceptie ridicată de Petrică Munteanu, Lucian Mata, Aurora Parvu si Doina Gheondea în Dosarul nr. 1.510/118/2007 al Tribunalului Constanta - Sectia penală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 25 martie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 378

din 25 martie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 din Ordonanta Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare si a tarifului de trecere pe reteaua de drumuri nationale din România

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ion Tiucă - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 din Ordonanta Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare si a tarifului de trecere pe reteaua de drumuri nationale din România, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Palgandori” - S.R.L. Bistrita în Dosarul

nr. 949/190/2007 al Judecătoriei Bistrita.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 25 octombrie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 949/190/2007, Judecătoria Bistrita a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 8 din Ordonanta Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare si a tarifului de trecere

pe reteaua de drumuri nationale din România, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Palgandori” - S.R.L. Bistrita în dosarul de mai sus având ca obiect solutionarea unei plângeri împotriva unui proces-verbal de constatare si sanctionare contraventională.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile legale mentionate încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 79 alin. (1) referitoare la Consiliul Legislativ ca organ consultativ de specialitate al Parlamentului, deoarece prin aplicarea acestor prevederi, fără a exista o coordonare a întregii legislatii din acest domeniu cu cea din domeniul fiscal si civil, se creează un dezechilibru major în ce priveste drepturile utilizatorilor retelei de drumuri nationale.

Judecătoria Bistrita opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibilă, deoarece argumentele prezentate în sustinerea acesteia nu se constituie într-o veritabilă critică de neconstitutionalitate, ci reprezintă, de fapt, motive de nemultumire fată de instituirea, prin Ordonanta Guvernului nr. 15/2002, a unui tarif pentru utilizarea retelei de drumuri nationale din România (rovinieta), precum si a amenzilor corespunzătoarea contraventiilor aici definite.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece Ordonanta Guvernului nr. 15/2002 introduce tariful de utilizare a retelei de drumuri nationale din România pentru toate vehiculele înmatriculate si pentru toti utilizatorii români si străini, structurat în functie de perioada de parcurs si stationare, încadrarea în clasa de emisii poluante, masa totală maximă autorizată si numărul de axe, după caz. De altfel, art. 15 din ordonantă

transpune Directiva Parlamentului European si a Consiliului Uniunii Europene nr. 62/1999/CE din 17 iunie 1999, cu privire la taxarea vehiculelor de transport marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri, publicată în Jurnalul Oficial al Comunitătii Europene nr. L 187/42 din 20 iulie 1999, în ceea ce priveste tarifarea utilizării infrastructurii de transport rutier.

Prin urmare, normele legale criticate prin care s-a instituit o sanctiune contraventională în sarcina persoanelor fizice ori juridice care încalcă obligatiile stabilite prin actul normativ mentionat nu contin niciun fel de prevederi de natură a contraveni dispozitiilor Legii fundamentale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 8 din Ordonanta Guvernului nr. 15/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2002, cu modificările si completările ulterioare, care au următorul continut:

„(1) Fapta de a circula fără a detine rovinietă valabilă constituie contraventie si se sanctionează cu amendă.

(2) Cuantumul amenzilor contraventionale prevăzute la alin. (1) este prevăzut în anexa nr. 2.

(3) Sumele încasate în urma aplicării amenzilor se fac venit la bugetul de stat în proportie de 75%, diferenta de 25% revenind, ca venituri extrabugetare, Companiei Nationale de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A. sau Ministerului Administratiei si Internelor, după caz.

(4) Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute de prezentul act normativ, agentul constatator făcând mentiune despre această posibilitate în procesul-verbal.

(5) Conducătorilor vehiculelor înmatriculate în alte state li se pot aplica amenzi contraventionale atât pe reteaua de drumuri nationale din România, cât si în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat, la iesirea din România.

(6) Odată cu aplicarea amenzii contraventionale, conducătorilor vehiculelor înmatriculate în România, care circulă fără a avea rovinietă valabilă, li se retine certificatul de înmatriculare a vehiculului până la prezentarea dovezii de achitare a tarifului de utilizare.

(7) Prevederile alin. (6) se aplică în mod corespunzător si conducătorilor vehiculelor înmatriculate în alte state.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că prevederile constitutionale ale art. 79 alin. (1) invocate de autor nu sunt incidente în cauză, deoarece prin art. 8 din Ordonanta Guvernului nr. 15/2002 nu se pun probleme legate de îndeplinirea atributiilor Consiliului Legislativ ori de sistematizare, unificare si coordonare a legislatiei.

De altfel, reglementarea dedusă controlului a fost modificată prin legile nr. 424/2002 si nr. 415/2004, asupra cărora Consiliul Legislativ s-a pronuntat prin aviz favorabil al proiectelor.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art.1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 din Ordonanta Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare si a tarifului de trecere pe reteaua de drumuri nationale din România, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Palgandori” - S.R.L. Bistrita în Dosarul nr. 949/190/2007 al Judecătoriei Bistrita.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 25 martie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 472

din 22 aprilie 2008

referitoare la sesizarea de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr. 115/1999

privind responsabilitatea ministerială

 

Cu Adresa nr. 51/1.015 din data de 18 martie 2008, un număr de 71 de deputati, si anume: Gheorghe I. Albu, Liviu D. Almăsan, Constantin C. Amarie, Romică C. Andreica, Gheorghe G. Barbu, Cornel Stefan C. Bardan, Marius N. Bălu, Iulian-Gabriel P. Bîrsan, Anca-Daniela C. Boagiu, Cristian Alexandru R.

Boureanu, William Gabriel S. Brânză, Daniel I. Buda, Obuf Cătălin Ovidiu Gh. Buhăianu, Diana Maria C. Busoi, Costică N. Canacheu, Bogdan C. Cantaragiu, Petru I. Călian, Alexandru A. Ciocâlteu, Liviu D. Codârlă, Anca M. Constantinescu, Dumitru Gheorghe Mircea O. Cosea, Radu-Cătălin Drăgus, Stelian N.

Dutu, Stelian G. Fuia, Ionesie P. Ghioghioni, Ion I. Gontea, Dan N. Grigore, Cristian Marius I. Hoinaru, Traian Constantin A. Igas, Cristian B. Ilie, Valentin Adrian M. Iliescu, Daniel I. Ionescu, Gratiela Denisa M. Iordache, Mircea Teodor M.S. Iustian, Radu V. D. Lambrino, Petru C. Lificiu, Dănut E. Liga, Mircea Man,

Laurentiu C. Mironescu, Liviu Alexandru H. Miroseanu, Alexandru E. Mocanu, Corneliu V. Momanu, Petru P. Movilă, Viorel N. Oancea, Ioan C. Oltean, Aurel A. Olărean, Dumitru M. Pardău, Marian Sorin C. Paveliu, Constantin M. Petrea, Marcel Adrian O. Piteiu, Corneliu L. Popescu, Florin Aurelian N. Popescu, Cosmin Gabriel C. Popp, Cezar Florin Gh. Preda, Vasile I. Pruteanu, Ioan Dumitru I. Puchianu, Dumitru Ghe. Puzdrea, Cristian I. Rădulescu, Marius I. Rogin, Gabriel L. Sandu, Gheorghe G. Sârb, Mugurel Liviu S. Sârbu, Ion I. Stoica, Petre Străchinaru, Cornel H. Stirbet, Valeriu I. Tabără, Constantin V. Tudor, Raluca D. Turcan, Petre I. Ungureanu, Horia C. Văsioiu si Claudius Mihail Gh. Zaharia au sesizat Curtea Constitutională asupra neconstitutionalitătii pct. 1 din Legea pentru modificarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială.

Sesizarea a fost formulată în temeiul art. 146 lit. a) din Constitutie si al art.15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a fost înregistrată la Curtea Constitutională sub nr. 3.010 din 18 martie 2008 si constituie obiectul Dosarului nr. 603A/2008.

În motivarea sesizării se arată că pct.1 al articolului unic din Legea pentru modificarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, potrivit căruia: „1. Articolul 16 se modifică si va avea următorul cuprins: «Art.16. - (1) Dacă membrul Guvernului pentru care Presedintele României a cerut

urmărirea penală este si deputat sau senator, ministrul justitiei sau, după caz, primul-ministru va solicita Camerei competente să declanseze procedura de adoptare a cererii de începere a urmăririi penale. Dispozitiile art. 13-15 se aplică în mod corespunzător.

(2) În situatia în care cel în cauză este ministrul justitiei, cererea se adresează primului-ministru”, „este neconstitutional, pentru că încalcă prevederile art. 109 alin. (2) teza întâi din Constitutie”. Art. 109 alin. (2) teza întâi din Constitutie, invocat ca fiind încălcat, prevede: „Numai Camera Deputatilor,

Senatul si Presedintele României au dreptul ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârsite în exercitiul functiei lor.”

În opinia autorilor sesizării, prin textul de lege criticat „se repartizează competente, diferentiat, în functie de calitatea de deputat sau cea de senator avută de persoana în cauză, care este si membru al Guvernului, pentru fiecare dintre autoritătile publice prevăzute de textul constitutional, cu toate că în Constitutie nu se face o asemenea repartizare de competente”.

De asemenea, se sustine că dispozitia potrivit căreia ministrul justitiei sau, după caz, primul-ministru va solicita Camerei competente să declanseze procedura de adoptare a cererii de începere a urmăririi penale contravine prevederilor tezei întâi din alin. (2) al art. 109 din Constitutie, referitoare la autoritătile publice - Camera Deputatilor, Senatul si Presedintele României - care pot declansa procedura de urmărire penală.

Asadar, nici Constitutia si nici alte prevederi legale nu permit ministrului justitiei sau primului-ministru exercite o astfel de atributie. Se arată că art. 16 alin. (1) criticat reia în întregime dispozitiile art. 16 alin. (7) din Legea nr. 115/1999. Or, întreg art. 16 din lege a fost declarat neconstitutional prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 1.133 din 27 noiembrie 2007, astfel că reiterarea „aceluiasi text într-o altă initiativă legislativă” nu mai este posibilă, „pentru că devine si el neconstitutional” „pe baza principiului autoritătii de lucru judecat”.

Si în legătură cu neconstitutionalitatea alin. (2) al art. 16 din legea criticată se invocă încălcarea art. 109 alin. (2) din Constitutie, constând în însăsi stabilirea unor atributii pentru ministrul justitiei sau pentru primul-ministru în procedura de adoptare a cererii de începere a urmăririi penale. Autorii sesizării consideră că o asemenea competentă a ministrului justitiei nu se poate întemeia nici pe prevederile constitutionale ale alin. (3) al art. 109, în sensul cărora prin legea privind răspunderea ministerială se reglementează doar „Cazurile de răspundere si pedepsele aplicabile membrilor Guvernului [...]”. Asadar, se apreciază că sunt neconstitutionale „toate reglementările care depăsesc limitele art. 109 alin. (3) din Constitutie”. Oricum, si alin. (2) al art. 16 din legea criticată reia prevederile alin. (8) al art. 16 din Legea nr. 115/1999, a căror neconstitutionalitate a fost constatată prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 1.133/2007. O altă critică de neconstitutionalitate priveste „modalitatea defectuoasă de reglementare” fată de dispozitiile art. 72 alin. (2) teza a doua din Constitutie, potrivit cărora parlamentarii pot fi urmăriti si trimisi în judecată penală de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, fără nicio aprobare. Ca atare, se consideră că legea criticată prevede o procedură greoaie de urmărire penală si de trimitere în judecată a deputatilor si senatorilor si nesustinută de argumente constitutionale.

În sfârsit, se mai arată că prin legea ce face obiectul controlului de constitutionalitate, care a fost adoptată ulterior pronuntării si publicării Deciziei Curtii Constitutionale nr. 1.133 din 27 noiembrie 2007 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 851 din 12 decembrie 2007, s-au depăsit limitele acestei decizii si, „ca urmare, se poate usor constata că prevederile legale criticate nu sunt conforme Constitutiei”. Or, în temeiul art. 1 alin. (3) si al art. 2 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, precum si al prevederilor art. 142 alin. (1) din Constitutie, „Parlamentul, în procedura legislativă de punere de acord a legii neconstitutionale deja promulgate cu dispozitiile Constitutiei, nu ar putea să ignore continutul deciziei Curtii, prin care legea în cauză a fost declarată neconstitutională, si aceasta pentru că, în cazul ignorării deciziei, Curtea Constitutională se va pronunta cu respectarea jurisprudentei

sale formată anterior”. Depăsirea limitelor stabilite prin decizia Curtii Constitutionale este demonstrată si prin faptul că „prin textul criticat nu sunt avuti în vedere membrii Guvernului care nu sunt deputati sau senatori, pentru care legea criticată nu prevede nicio procedură de urmat”, si „nici celelalte prevederi ale Legii nr. 115/1999 nu cuprind nimic în ceea ce priveste procedura de urmat în asemenea cazuri”.

În conformitate cu dispozitiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, sesizarea a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a prezenta punctele lor de vedere.

Guvernul a transmis punctul său de vedere cu Adresa nr. 5/1.540/C.P.T. din 16 aprilie 2008, prin care arată că propunerea legislativă pentru modificarea si completarea Legii nr. 115/1999 privind răspunderea ministerială, care în opinia autorilor sesizării este contrară dispozitiilor art. 109 alin. (2) teza întâi din Constitutie, „reia partial fostele prevederi ale art. 16 din Legea nr. 115/1999, prevederi care au fost însă declarate neconstitutionale” prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 1.133/2007, din al cărei cuprins citează. Consideră că obiectul prezentei obiectii „a fost solutionat” prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 270 din 10 martie 2008, prin care instanta constitutională s-a pronuntat în sensul că, în aplicarea dispozitiilor art. 109 alin. (2) teza întâi din Constitutie, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie - va sesiza Camera Deputatilor sau Senatul, după caz, pentru a cere urmărirea penală a membrilor si fostilor membri ai Guvernului pentru faptele săvârsite în exercitiul functiei lor si care, la data sesizării, au si calitatea de deputat sau de senator.

De asemenea, în continutul aceleiasi decizii, Curtea mentionează că: „în aplicarea dispozitiilor art. 109 alin. (2) teza întâi din Constitutie, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie - va sesiza Presedintele României pentru a cere urmărirea penală a membrilor Guvernului si a fostilor membri ai Guvernului care, la data sesizării, nu au si calitatea de deputat sau de senator.”

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

Potrivit art. 18 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, sesizarea de neconstitutionalitate a fost dezbătută la data de 16 aprilie 2008, pe baza raportului prezentat de judecătorul-raportor si a celorlalte documente aflate la dosar. Dezbaterile au fost consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru dezbateri, a dispus continuarea dezbaterilor în vederea pronuntării pentru data de 22 aprilie

2008.

CURTEA,

examinând sesizarea de neconstitutionalitate, punctul de vedere al Guvernului, documentele privind initierea si desfăsurarea procesului legislativ, raportul întocmit de judecătorul-raportor, prevederile criticate din Legea pentru modificarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, raportate la

dispozitiile Constitutiei, precum si prevederile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. a) din Constitutie, precum si ale art.1, 10, 15, 16 si 18 din Legea nr. 47/1992, solutioneze sesizarea de neconstitutionalitate.

Autorii obiectiei de neconstitutionalitate sustin că pct.1 al articolului unic din Legea pentru modificarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială este neconstitutional pentru că încalcă prevederile art. 109 alin. (2) teza întâi din Constitutie, care prevede că „Numai Camera Deputatilor,

Senatul si Presedintele României au dreptul ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârsite în exercitiul functiei lor”.

Examinând sesizarea de neconstitutionalitate, Curtea urmează o admită, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

I. Din analiza documentelor în legătură cu initierea si desfăsurarea procesului legislativ privind Legea pentru modificarea Legii nr. 115/1999 rezultă că prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 665 din 5 iulie 2007, referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 23 alin. (2) si (3) din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 10 august 2007, s-a constatat neconstitutionalitatea lor, cu consecinta extinderii procedurii derogatorii de urmărire penală si de judecată a membrilor Guvernului în functie, pentru infractiunile săvârsite în această calitate, si asupra fostilor membri ai acestuia.

Potrivit art. 147 alin. (1) din Constitutie „Dispozitiile din legile si ordonantele în vigoare, precum si cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, îsi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau

Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept”.

Ca urmare, pentru a pune de acord prevederile Legii nr. 115/1999, republicată, cu textele din Legea fundamentală invocate de Curtea Constitutională în Decizia nr. 665 din 5 iulie 2007, Guvernul a initiat un proiect de lege pentru modificarea art. 23 din Legea nr. 115/1999, pe care, în forma avizată de Consiliul Legislativ, l-a supus Senatului spre adoptare cu procedura de urgentă.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în sedinta din 12 decembrie 2007, în forma propusă de Guvern, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicată, având următoarea redactare:

„Articol unic. - Articolul 23 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 23 martie 2007, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Alineatul (2) va avea următorul cuprins:

«(2) Urmărirea penală si judecarea fostilor membri ai Guvernului pentru infractiunile săvârsite în exercitiul functiei lor, astfel cum acestea sunt prevăzute la art. 7-11, se efectuează potrivit normelor de procedură prevăzute de prezenta lege

2. Alineatul (3) se abrogă.”

Potrivit art. 75 din Constitutie, Senatul a înaintat spre dezbatere si adoptare proiectul de lege Camerei Deputatilor, în calitate de Cameră decizională.

În sedinta din 11 martie 2008, Camera Deputatilor a adoptat, pe baza raportului Comisiei juridice, de disciplină si imunităti, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constitutie, Legea pentru modificarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, într-o formă mult deosebită de cea adoptată de

Senat, astfel:

- titlul Legii a fost modificat; a fost introdus articolul 16; la articolul 23 a fost reformulat alin. (2) si a fost introdus un nou alineat (3).

În urma interventiilor de ordin legislativ ale Camerei Deputatilor asupra proiectului de lege adoptat de Senat, legea a căpătat următorul cuprins:

„Lege pentru modificarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic. - Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 23 martie 2007, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 16 se modifică si va avea următorul cuprins:

«Art. 16. - (1) Dacă membrul Guvernului pentru care Presedintele României a cerut urmărirea penală este si deputat sau senator, ministrul justitiei sau, după caz, primul-ministru va solicita Camerei competente să declanseze procedura de adoptare a cererii de începere a urmăririi penale. Dispozitiile art. 13-15 se aplică în mod corespunzător.

(2) În situatia în care cel în cauză este ministrul justitiei, cererea se adresează primului-ministru

 2. Alineatele (2) si (3) ale articolului 23 se modifică si vor avea următorul cuprins:

«(2) Prevederile de ordin procedural ale prezentei legi privind dreptul de a cere urmărirea penală si judecarea pentru infractiunile săvârsite în exercitiul functiei lor se aplică si fostilor membri ai Guvernului.

(3) Dispozitiile prezentei legi sunt aplicabile în toate cauzele în care au fost sesizate infractiuni săvârsite de fostii membri ai Guvernului în exercitiul functiei lor, aflate în fata organelor de urmărire penală sau a instantelor de judecată»”.

II. Prin Decizia nr. 1.133 din 27 noiembrie 2007, referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.12-22 din cap. III „Procedura de urmărire si judecare” din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, precum si ale art. 23 si 24 din aceeasi lege, decizie publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 851 din 12 decembrie 2007, Curtea Constitutională, admitând exceptia, a constatat că art. 16 din legea criticată, astfel cum a fost modificat prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 95/2007, este neconstitutional.

Însă, Curtea constată că în prezentul dosar dispozitiile art. 16 în redactarea adoptată de Parlament si care fac obiectul criticii de neconstitutionalitate corespund din punct de vedere al continutului textului care a fost declarat neconstitutional prin Decizia nr. 1.133 din 27 noiembrie 2007.

III. Curtea mai constată că varianta legii adoptată de Camera Deputatilor se îndepărtează de la obiectul avut în vedere de initiatorul său, si anume ca dispozitiile procedurale privind urmărirea penală si judecarea membrilor Guvernului să fie aplicate si fostilor membri pentru infractiunile săvârsite în exercitiul functiei lor.

Prin modificările aduse, Camera Deputatilor a mai reglementat, în plus, si o altă problemă, si anume procedura de urmat în cazul urmăririi penale a membrilor si fostilor membri ai Guvernului care au si calitatea de deputat sau de senator. Curtea constată că aceste modificări semnificative, de substantă, nu au fost niciodată si în nicio formă puse în dezbaterea Senatului, care a fost prima Cameră sesizată. Pe de altă parte, asupra acestei reglementări, Curtea Constitutională s-a pronuntat prin Decizia nr. 270 din 10 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 290 din 15 aprilie 2008.

Curtea constată că „Dezbaterea parlamentară a unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative nu poate face abstractie de evaluarea acesteia în plenul celor două Camere ale Parlamentului nostru bicameral”.

Asadar, modificările si completările pe care Camera decizională le aduce asupra proiectului de lege adoptat de prima Cameră sesizată trebuie se raporteze la materia avută în vedere de initiator si la forma în care a fost reglementată de prima Cameră. Altfel, se ajunge la situatia ca

o singură Cameră, si anume Camera decizională, să legifereze, ceea ce contravine principiului bicameralismului. În cauză, art. 16 în forma introdusă de Camera Deputatilor ar fi trebuit dezbătut pentru prima dată, potrivit art. 75 din Constitutie, în sedinta Senatului, pe calea unei initiative legislative, si apoi de Camera Deputatilor, în calitate de Cameră decizională. Curtea constată că, procedându-se astfel, Legea pentru modificarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială a fost adoptată cu încălcarea normelor constitutionale referitoare la procedura de legiferare, si anume a principiului constitutional al bicameralismului Parlamentului României, consacrat de art. 61 alin. (2) din Constitutie, precum si a competentelor stabilite pentru cele două Camere, potrivit art. 75 alin. (1) din Legea fundamentală.

IV. În sfârsit, Curtea observă că în legătură cu neconstitutionalitatea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială s-a pronuntat prin mai multe

decizii, precum si că în doctrină au fost exprimate critici referitoare la unele dintre prevederile acesteia, astfel încât apreciază că este cazul a se proceda la reexaminarea, în ansamblu, a legii, care să răspundă tuturor observatiilor formulate.

Avem în vedere:

- Decizia Curtii Constitutionale nr. 93 din 16 iunie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 300 din 28 iunie 1999;

- Decizia Curtii Constitutionale nr. 665 din 5 iulie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 10 august 2007;

- Decizia Curtii Constitutionale nr. 1.133 din 27 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 851 din 12 decembrie 2007;

- Decizia Curtii Constitutionale nr. 270 din 10 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 290 din 15 aprilie 2008.

V. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. a) din Constitutie, al art. 15 alin. (1) si al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Constată că Legea pentru modificarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială este neconstitutională.

Definitivă si general obligatorie.

Decizia se comunică Presedintelui României, presedintelui Camerei Deputatilor, presedintelui Senatului si primului-ministru si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Dezbaterile au avut loc la datele de 16 si 22 aprilie 2008 si la acestea au participat: Ioan Vida, presedinte, Nicolae Cochinescu, Acsinte Gaspar, Petre Ninosu, Ion Predescu, Tudorel Toader si Augustin Zegrean, judecători.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent-sef,

Gabriela Dragomirescu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea cheltuielilor ocazionate de organizarea reuniunii informale a ministrilor agriculturii din statele membre ale Uniunii Europene

din Europa Centrală si de Sud-Est: Republica Cehă, Republica Slovenia, Republica Bulgaria, Republica Slovacă, Republica Ungară, Republica Polonă si România

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă cheltuielile ocazionate de organizarea reuniunii informale a ministrilor agriculturii din statele membre ale Uniunii Europene din Europa Centrală si de Sud-Est: Republica Cehă, Republica Slovenia, Republica Bulgaria, Republica Slovacă, Republica Ungară, Republica Polonă si România - în judetul Tulcea, în perioada 9-11 mai 2008.

Art. 2. - (1) Finantarea cheltuielilor necesare pentru organizarea si desfăsurarea actiunii prevăzute la art. 1 se suportă din prevederile aprobate Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale pe anul 2008, de la capitolul 83.01 „Agricultură, silvicultură si vânătoare”, titlul II „Bunuri si servicii”, articolul 20.30 „Alte cheltuieli”, alineatul 20.30.30 „Alte cheltuieli cu bunuri si servicii”.

(2) Devizul estimativ al actiunii mentionate la art. 1 este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul agriculturii si dezvoltării rurale,

Gheorghe Albu,

secretar de stat

p. Ministrul afacerilor externe,

Anton Niculescu,

secretar de stat

p. Ministrul economiei si finantelor,

Cătălin Doica,

secretar de stat

 

Bucuresti, 21 aprilie 2008.

Nr. 443.

 

ANEXĂ

 

DEVIZ ESTIMATIV

privind cheltuielile ocazionate de organizarea reuniunii informale a ministrilor agriculturii din statele membre ale Uniunii Europene din Europa Centrală si de Sud-Est: Republica Cehă, Republica Slovenia, Republica Bulgaria, Republica Slovacă, Republica Ungară, Republica Polonă si România - în judetul Tulcea, în perioada 9-11 mai 2008

 

Nr. crt.

Obiectul/Specificarea actiunii

Suma

- lei -

1.

Cheltuieli cu cazarea delegatiilor oficiale (maximum 42 de persoane)

95.000

2.

Chirie sală + dotări

5.700

3.

Servicii translatii în limbile native

13.300

4.

Cheltuieli de masă

38.000

5.

Cheltuieli de transport (charter/microbuze/autocar/salupe)

114.000

6.

Cheltuieli pentru materiale promotionale (maximum 100 de persoane), tipărituri si rechizite, mape, ecusoane, pixuri (maximum 100 de persoane)

5.700

7.

Cheltuieli neprevăzute

9.120

 

TOTAL:

280.820

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Proiectului Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului privind predarea cursului de Limbă, cultură si civilizatie românească

în unităti de învătământ din state membre ale Uniunii Europene

 

În acord cu Programul de cooperare în domeniile culturii si educatiei dintre Guvernul României si Guvernul Regatului Spaniei pentru anii 2005-2008, cu Programul de colaborare culturală româno-italian pentru anii 2002-2005, în vigoare până la semnarea următorului program, si cu Memorandumul de întelegere dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Italiene privind functionarea sectiilor scolare bilingve româno-italiene,

în baza Declaratiei comune a Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului din România si a Ministerului Educatiei si Stiintei din Spania, semnată la 16 iulie 2007, a Declaratiei comune a Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului din România si a Ministerului Instructiei Publice din Italia, semnată la 25 august 2007,

în baza Cartei de parteneriat între Guvernul României si Guvernul Comunitătii Franceze din Belgia, semnată la 14 februarie 2008,

în temeiul art.108 din Constitutia României, republicată, si al art. 10 alin. (6) din Legea învătământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă Proiectul Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului privind predarea cursului de Limbă, cultură si civilizatie românească în unităti de învătământ din state membre ale Uniunii Europene, prevăzut în anexa nr. 1.

(2) Ministerul Educatiei, Cercetării si Tineretului încheie cu autoritătile responsabile din statele membre ale Uniunii Europene documente specifice care să reglementeze implementarea Proiectului Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului privind predarea cursului de Limbă, cultură si civilizatie românească în unităti de învătământ din state membre ale Uniunii Europene în fiecare tară.

Art. 2. - (1) Ministerul Educatiei, Cercetării si Tineretului, prin Institutul Limbii Române, are obligatia de a actiona pentru îndeplinirea sarcinilor ce îi revin potrivit Metodologiei Proiectului Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului privind predarea cursului de Limbă, cultură si civilizatie românească în unităti de

învătământ din state membre ale Uniunii Europene, aprobată prin ordin al ministrului educatiei, cercetării si tineretului.

(2) În vederea implementării Proiectului Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului privind predarea cursului de Limbă, cultură si civilizatie românească în unităti de învătământ din state membre ale Uniunii Europene, institutiile implicate colaborează cu autoritătile centrale, regionale si locale, cu misiunile diplomatice ale României în străinătate, precum si cu reprezentanti ai asociatiilor comunitătilor românesti legal constituite din statele în care Proiectul Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului privind predarea cursului de Limbă, cultură si civilizatie românească în unităti de învătământ din state membre ale Uniunii Europene este implementat.

(3) Proiectul Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului privind predarea cursului de Limbă, cultură si civilizatie românească în unităti de învătământ din state membre ale Uniunii Europene este implementat si coordonat de o comisie numită prin ordin al ministrului educatiei, cercetării si tineretului, constituită din reprezentanti ai Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului si ai Institutului Limbii Române.

Art. 3. - (1) Fondurile necesare aplicării prevederilor prezentei hotărâri se aprobă prin bugetele anuale ale Institutului Limbii Române.

(2) Prevederile financiare ale Proiectului Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului privind predarea cursului de Limbă, cultură si civilizatie românească în unităti de învătământ din state membre ale Uniunii Europene sunt prevăzute în anexa nr. 2.

Art. 4. - În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, comisia prevăzută la art.2 alin. (3) va elabora Metodologia Proiectului Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului privind predarea cursului de Limbă, cultură si civilizatie românească în unităti de învătământ din state membre ale Uniunii Europene, aprobată prin ordin al ministrului educatiei, cercetării si tineretului.

Art. 5. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 857/2007 pentru aprobarea Proiectului Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului privind predarea de cursuri de limbă, cultură si civilizatie românească în unităti scolare din Spania si Italia, începând cu anul scolar

2007-2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 3 august 2007.

Art. 6. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul educatiei, cercetării si tineretului,

Cristian Mihai Adomnitei

Ministrul muncii, familiei si egalitătii de sanse,

Paul Păcuraru

Ministrul afacerilor externe,

Lazăr Comănescu

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 21 aprilie 2008.

Nr. 454.

 

ANEXA Nr. 1

 

PROIECTUL

Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului privind predarea cursului de Limbă, cultură si civilizatie românească

în unităti de învătământ din state membre ale Uniunii Europene

 

I. Proiectul Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului privind predarea cursului de Limbă, cultură si civilizatie românească în unităti de învătământ din state membre ale Uniunii Europene, denumit în continuare Proiect, constă în introducerea în oferta educatională a unitătilor de învătământ din state membre ale Uniunii Europene a cursului de limbă, cultură si civilizatie românească, în format de două ore pe săptămână.

Proiectul se aplică pentru toate nivelurile de învătământ preuniversitar.

II. Proiectul presupune desfăsurarea următoarelor activităti:

a) elaborarea si aprobarea actelor interne necesare punerii în aplicare;

b) selectia personalului care predă cursul de Limbă, cultură si civilizatie românească;

c) pregătirea anului scolar, formarea personalului care predă cursul de Limbă, cultură si civilizatie românească;

d) monitorizarea activitătii personalului implicat în Proiect;

e) evaluarea activitătii personalului care predă cursul de Limbă, cultură si civilizatie românească;

f) consilierea si sprijinirea persoanelor care predau cursul de Limbă, cultură si civilizatie românească;

g) elaborarea calendarului de activităti al comisiei;

h) sedinte de lucru;

i) managerierea eventualelor deficiente si probleme survenite în timpul derulării Proiectului;

j) evaluarea Proiectului.

III. Managementul Proiectului este asigurat de o comisie numită prin ordin al ministrului educatiei, cercetării si tineretului formată din 11 membri.

Atributiile principale ale Comisiei de implementare si coordonare a Proiectului sunt:

a) negocierea cu autoritătile statelor membre ale Uniunii Europene a documentelor specifice care să reglementeze derularea cursului de Limbă, cultură si civilizatie românească în unitătile scolare din statele respective;

b) asigurarea parteneriatului cu autoritătile din statele în care se implementează Proiectul;

c) elaborarea Metodologiei de implementare si a Calendarului activitătilor din cadrul Proiectului;

d) organizarea si desfăsurarea activitătilor de formare a personalului implicat în Proiect;

e) monitorizarea si evaluarea activitătilor personalului implicat în Proiect;

f) asigurarea continuitătii Proiectului pentru anii scolari următori, precum si dezvoltarea acestuia în alte regiuni/state;

g) elaborarea tuturor documentelor necesare implementării Proiectului.

IV. Curricula cursului este aprobată prin ordin al ministrului educatiei, cercetării si tineretului.

V. Selectia personalului implicat în Proiect se face prin concurs organizat de Ministerul Educatiei, Cercetării si Tineretului din România împreună cu Institutul Limbii Române, în conformitate cu Metodologia Proiectului, aprobată prin ordin al ministrului educatiei, cercetării si tineretului.

VI. Cursul de limbă, cultură si civilizatie românească se finalizează cu o adeverintă de studii eliberată de Ministerul Educatiei, Cercetării si Tineretului, prin Institutul Limbii Române, la sfârsitul anului scolar.

VII. Rezultatele anticipate ale Proiectului sunt: reintegrarea în sistemul românesc de învătământ a copiilor români care au studiat în afara tării, promovarea limbii, culturii si civilizatiei românesti în statele membre ale Uniunii Europene, promovarea multilingvismului si asigurarea deschiderii interculturale.

 

ANEXA Nr. 2

 

PREVEDERI FINANCIARE

ale Proiectului Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului privind predarea cursului de Limbă,

cultură si civilizatie românească în unităti de învătământ din state membre ale Uniunii Europene

 

Finantarea Proiectului Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului privind predarea cursului de Limbă, cultură si civilizatie românească în unităti de învătământ din state membre ale Uniunii Europene, denumit în continuare Proiect:

I. Din fondurile bugetare alocate Institutului Limbii Române se finantează următoarele cheltuieli necesare derulării Proiectului:

a) cheltuieli de personal pentru persoanele implicate în predarea cursului de Limbă, cultură si civilizatie românească;

b) cheltuieli pentru postă si telecomunicatii;

c) cheltuieli pentru deplasări în străinătate;

d) cheltuieli pentru achizitii cărti, manuale, publicatii si alte materiale documentare;

e) cheltuieli pentru formarea si evaluare profesională a personalului implicat în Proiect;

f) cheltuieli privind organizarea si desfăsurarea concursului de selectie;

g) cheltuieli de capital de natura dotărilor.

NOTĂ: Bugetul Proiectului se aprobă anual prin ordin al ministrului educatiei, cercetării si tineretului, după aprobarea bugetului de stat, cu încadrarea în bugetul aprobat Institutului Limbii Române.

II. Plata personalului implicat în Proiect:

a) personalul implicat în Proiect este remunerat în sistem plata cu ora;

b) plata activitătilor desfăsurate în cadrul Proiectului se realizează pe baza tarifului de 30,5 euro/oră brut;

c) plata se efectuează în euro, în conturile bancare personale;

d) comisioanele bancare si cheltuielile ocazionate de transferul sumelor în străinătate se suportă de Institutul Limbii Române.

III. Transport international:

Cheltuielile pentru un transport international al persoanelor selectate în Proiect, tur-retur, o dată pe an, se suportă de Institutul Limbii Române.

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

privind numirea domnului Nedelcu Vasile în functia de consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-Ministru

 

În temeiul prevederilor art. 15 lit. c) si ale art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare,

primul-ministru emite următoarea decizie:

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Nedelcu Vasile se numeste în functia de consilier de stat în cadrul Cancelariei

Primului-Ministru.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Marian Marius Dorin

 

Bucuresti, 24 aprilie 2008.

Nr. 85.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

AUTORITATEA NATIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

privind stabilirea nivelurilor minime ale stocului de gaze naturale pe care titularii licentelor

de furnizare a gazelor naturale au obligatia să îl detină în depozitele de înmagazinare subterană,

la încheierea activitătii de injectie din anul 2008

 

Având în vedere prevederile art. 8 lit. i) si x) din Legea gazelor nr. 351/2004, cu modificările si completările ulterioare, si ale art. 16 alin. (1) si (2) din Legea nr. 346/2007 privind măsuri pentru asigurarea sigurantei în aprovizionarea cu gaze naturale,

în temeiul prevederilor art. 3 alin. (3) din Regulamentul de organizare si functionare al Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 410/2007,

presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei emite prezentul ordin.

Art. 1. - În vederea asigurării sigurantei aprovizionării cu gaze naturale a consumatorilor pe perioada octombrie 2008- martie 2009, titularii licentelor de furnizare a gazelor naturale au obligatia de a detine în depozitele de înmagazinare subterană un stoc minim de gaze naturale, până la încheierea activitătii de

injectie din anul 2008.

Art. 2. - Stocul minim de gaze naturale se stabileste la nivelul a 12,5 % din cantitatea totală de gaze naturale, care urmează a fi furnizată în anul 2008.

Art. 3. - Dispeceratul de gaze naturale din cadrul Dispeceratului National de Gaze Naturale al Societătii Nationale de Transport Gaze Naturale TRANSGAZ - S.A. Medias determină si monitorizează pentru fiecare titular al licentei de furnizare a gazelor naturale stocul minim de gaze naturale, astfel încât acesta să acopere 12,5% din cantitatea de gaze naturale ce urmează a fi furnizată în anul 2008 de respectivul titular al licentei de furnizare a gazelor naturale.

Art. 4. - (1) Pentru titularii licentelor de furnizare a gazelor naturale care prestează serviciul de furnizare în regim reglementat, cantitatea de gaze naturale care stă la baza calculului stocului minim este cantitatea avută în vedere la stabilirea venitului reglementat unitar si a venitului total unitar aferente serviciului de furnizare reglementată a gazelor naturale, prevăzută în ordinele privind stabilirea preturilor pentru furnizarea reglementată a gazelor naturale, pentru primul an al celei de-a doua perioade de reglementare.

(2) Pentru titularii licentelor de furnizare a gazelor naturale care prestează serviciul de furnizare atât în regim reglementat, cât si în regim concurential, cantitatea de gaze naturale care stă la baza calculului stocului minim este cantitatea totală declarată de titularii licentelor de furnizare, pe propria răspundere, la stabilirea tarifului anual aferent licentei de furnizare a gazelor naturale în anul 2008.

Art. 5. - În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, titularii licentelor de furnizare a gazelor naturale transmit Dispeceratului de gaze naturale din cadrul Dispeceratului National de Gaze Naturale al Societătii Nationale de Transport Gaze Naturale TRANSGAZ - S.A. Medias cuantumul cantitătilor de gaze naturale precizate la art. 4, precum si informatiile, datele si documentele care ateste aceste cantităti.

Art. 6. - În termen de 5 zile de la expirarea termenului precizat la art. 5, Dispeceratul de gaze naturale din cadrul Dispeceratului National de Gaze Naturale al Societătii Nationale de Transport Gaze Naturale TRANSGAZ - S.A. Medias transmite Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei, în vederea avizării, stocul minim de gaze naturale defalcat pentru fiecare titular al licentei de furnizare a gazelor naturale.

Art. 7. - În cazul în care un titular al licentei de furnizare a gazelor naturale nu transmite cantitatea de gaze naturale precizată la art. 4, aceasta va fi stabilită de Autoritatea Natională de Reglementare în Domeniul Energiei.

Art. 8. - Autoritatea Natională de Reglementare în Domeniul Energiei avizează stocul minim de gaze naturale în termen de 10 zile de la primirea acestuia.

Art. 9. - Dispeceratul de gaze naturale din cadrul Dispeceratului National de Gaze Naturale al Societătii Nationale de Transport Gaze Naturale TRANSGAZ - S.A. Medias si titularii licentelor de furnizare a gazelor naturale vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin, iar compartimentele de resort din cadrul Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei vor urmări respectarea acestora.

Art. 10. - Nerespectarea prevederilor prezentului ordin constituie contraventie la normele privind desfăsurarea activitătilor în sectorul gazelor naturale, în conformitate cu prevederile pct. 24 al art. 109, si se sanctionează în conformitate cu prevederile art. 110 alin. (2) lit. f) din Legea gazelor nr. 351/2004, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 11. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Gergely Olosz

 

Bucuresti, 11 aprilie 2008.

Nr. 41.

 

MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR

AGENTIA NATIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ

 

ORDIN

pentru completarea Ordinului presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală nr. 101/2008 privind aprobarea modelului si continutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor, taxelor si contributiilor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau retinere la sursă

 

În temeiul prevederilor art. 12 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 495/2007 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, cu modificările si completările ulterioare,

având în vedere prevederile art. 81 si ale art. 228 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare, prevederile referitoare la obligatiile declarative prevăzute de Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare, precum si prevederile legislatiei specifice privind contributiile sociale,

presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscală emite următorul ordin:

Art. I. - Nomenclatorul obligatiilor de plată la bugetele asigurărilor sociale si fondurilor speciale, prevăzut în anexa nr. 16 la Ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală nr. 101/2008 privind aprobarea modelului si continutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor, taxelor si contributiilor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau retinere la sursă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 30 ianuarie 2008, se completează cu o nouă pozitie, după cum urmează:

Nr. crt.

Denumire creantă fiscală

Temei legal

„26

Contributia pentru asigurări sociale de sănătate datorată pentru persoanele care fac parte dintr-o familie care are dreptul la ajutor social, potrivit Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările si completările ulterioare

Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, cu modificările si completările ulterioare; Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările si completările ulterioare, si Ordonanta Guvernului nr. 86/2003 privind unele reglementări în domeniul financiar, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 609/2003, cu modificările ulterioare"

Art. II. - (1) Obligatia prevăzută la pozitia nr. 26 din Nomenclatorul obligatiilor de plată la bugetele asigurărilor sociale si fondurilor speciale se declară lunar de către plătitori, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei la care se referă.

(2) Pentru contributia prevăzută la pozitia nr. 26 din Nomenclatorul obligatiilor de plată la bugetele asigurărilor sociale si fondurilor speciale, formularul 102 „Declaratie privind obligatiile de plată la bugetele asigurărilor sociale si fondurilor speciale” se completează potrivit instructiunilor de la cap. II pct. 4 din anexa nr. 10 „Instructiuni de completare a formularului 102 «Declaratie privind obligatiile de plată la bugetele asigurărilor sociale si fondurilor speciale», cod.14.13.01.40” la

Ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală nr. 101/2008 privind aprobarea modelului si continutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor, taxelor si contributiilor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau retinere la sursă.

Art. III. - Directia generală proceduri pentru administrarea veniturilor, Directia generală de reglementare a colectării creantelor bugetare, Directia generală de tehnologia informatiei, Directia generală de administrare a marilor contribuabili, directiile generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti, precum si, după caz, directiile de specialitate din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscală vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. IV. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscală,

Daniel Chitoiu

 

Bucuresti, 23 aprilie 2008.

Nr. 693.

 

MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR

 

ORDIN

pentru aplicarea prevederilor art. 12 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 37/2008

privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar

 

Având în vedere prevederile art. 12 alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar,

în temeiul art. 11 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 386/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Economiei si Finantelor, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul economiei si finantelor emite următorul ordin:

Art. 1. - Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale si ordonatorii de credite din subordine au obligatia de a lua măsuri pentru esalonarea lunară a plătilor de casă efectuate din conturile de cheltuieli bugetare, astfel încât plătile aferente unei luni să nu depăsească dublul mediei lunare a creditelor bugetare anuale aprobate în bugetele acestora.

Art. 2. - (1) Dublul mediei lunare a creditelor bugetare se determină potrivit următoarei formule:

 

Dml = Tcba x 2/12,

unde:

Dml - dublul mediei lunare;

Tcba - totalul creditelor bugetare anuale aprobate în bugetul local al unitătii administrativ-teritoriale sau în bugetele institutiilor si serviciilor publice finantate

integral din bugetul local, după caz, pentru anul bugetar respectiv.

(2) În cazul în care bugetele locale sau bugetele institutiilor si serviciilor publice finantate integral din bugetul local nu au fost aprobate, dublul mediei lunare a creditelor bugetare, calculată potrivit alin.(1), se stabileste pe baza bugetelor anului precedent.

(3) Dublul mediei lunare a creditelor bugetare, calculată potrivit alin. (1) si aprobată de ordonatorii de credite, se comunică unitătilor teritoriale ale Trezoreriei Statului si rămâne valabil până la modificarea acesteia, ca urmare a rectificării bugetelor locale sau ale institutiilor si serviciilor publice finantate integral din bugetul local, după caz.

(4) După fiecare rectificare a bugetului local sau a bugetelor institutiilor si serviciilor publice finantate integral din bugetul local, după caz, care determină majorarea sau diminuarea creditelor bugetare totale anuale, ordonatorii de credite ai bugetelor respective au obligatia de a comunica unitătilor Trezoreriei Statului cuantumul noii medii lunare a creditelor bugetare.

Art. 3. - Unitătile teritoriale ale Trezoreriei Statului vor urmări ca totalul plătilor de casă efectuate în cursul fiecărei luni calendaristice din conturile analitice deschise în cadrul contului 24 „Cheltuielile bugetului local” pe numele unitătii administrativteritoriale sau al institutiilor si serviciilor publice finantate integral din bugetul local, după caz, să se încadreze în limita maximă stabilită potrivit prevederilor art. 2. Verificarea încadrării plătilor de casă efectuate lunar din conturile de cheltuieli bugetare în limita maximă reprezentând dublul mediei lunare a creditelor bugetare anuale se asigură la nivelul unitătilor Trezoreriei Statului în sistem informatic.

Art. 4. - (1) În cazuri justificate, din bugetele unitătilor administrativ-teritoriale sau din bugetele institutiilor si serviciilor publice finantate integral din bugetul local, după caz, pot fi dispuse plăti lunare peste limita maximă calculată potrivit art. 2, care se prezintă unitătilor teritoriale ale Trezoreriei Statului.

(2) În cazurile prevăzute la alin. (1), la unitătile teritoriale ale Trezoreriei Statului se prezintă note de fundamentare aprobate de ordonatorii de credite, care vor fi însotite de documente justificative care să ateste necesitatea si oportunitatea efectuării plătilor de casă peste limita maximă prevăzută la art. 2, astfel:

a) pentru plata salariilor se vor prezenta centralizatoarele statelor de plată a salariilor;

b) pentru plata drepturilor cu caracter social se vor prezenta centralizatoarele statelor de plată a drepturilor cu caracter social;

c) pentru plata lucrărilor de investitii se vor prezenta facturi din care să rezulte că obligatiile de plată sunt scadente în luna respectivă, însotite de situatiile de lucrări;

d) pentru plata achizitiilor de bunuri si servicii, inclusiv pentru plata utilitătilor, se vor prezenta facturi din care să rezulte că obligatiile de plată sunt scadente în luna respectivă ;

e) orice alte documente care să justifice depăsirea limitei maxime de cheltuieli.

(3) Notele de fundamentare se retin de către unitătile Trezoreriei Statului, iar documentele justificative aferente acestora se restituie ordonatorilor de credite.

Art. 5. - Prevederile prezentului ordin intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 16 aprilie 2008.

Nr. 1.203.

 

ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

COMISIA DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

DECIZIE

privind revocarea măsurii de retragere a autorizatiei de functionare si totodată instituirea măsurii de interzicere temporară a activitătii brokerului de asigurare Societatea Comercială „DIRECT AUTOMOTIVE BROKER DE ASIGURARE” - S.R.L.

 

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, cu sediul în municipiul Bucuresti, str. Amiral Constantin Bălescu nr. 18, sectorul 1, cod de înregistrare fiscală 14045240/1.07.2001, reprezentată legal de presedinte, în temeiul art. 4 alin. (19) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurărilor, cu modificările si completările ulterioare,

în baza hotărârii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, adoptată în sedinta din data de 25 martie 2008, conform art. 4 alin. (22)-(241) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare, în cadrul căreia a fost analizată documentatia aferentă Notei nr. XI.426 din 17 martie 2008 privind cererea de reexaminare a măsurilor dispuse prin Decizia nr. 501 din 16 iulie 2007 privind sanctionarea Societătii Comerciale „Direct Automotive Broker de Asigurare” - S.R.L., cu sediul în municipiul Bucuresti, str. Barca nr. 11, bl. M86, sc. 1, ap. 2, camera 2, sectorul 5, înregistrată la oficiul registrului comertului cu

nr. J40/12563/18.07.2005, cod unic de înregistrare 17789724, număr de înmatriculare în Registrul brokerilor RBK-349, reprezentantă de domnul Matyas Korinek, în calitate de administrator/director, s-au constatat următoarele:

Conform Deciziei Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 501/2007 s-a dispus retragerea autorizatiei Societătii Comerciale „Direct Automotive Broker de Asigurare” - S.R.L. si retragerea aprobării persoanei semnificative, domnul Matyas Korinek, pentru faptul că brokerul nu a făcut dovada încheierii asigurării obligatorii de răspundere civilă profesională la data efectuării controlului respectiv, nu a transmis raportările lunare si nu a efectuat plata în contul taxei de functionare începând cu luna decembrie 2006 si până la data efectuării controlului.

Prin Adresa nr. 31.681 din 20 februarie 2008, înregistrată la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor cu nr. 4.235 din 21 februarie 2008, Societatea Comercială „Direct Automotive Broker de Asigurare” - S.R.L. a solicitat „reanalizarea măsurii dispuse prin Decizia nr. 501/16.07.2007”, si „înlocuirea măsurilor aplicate... cu o sanctiune mai usoară, conform art. 39 alin (3)”.

Cu privire la cele constatate la pct. 1 din Decizia Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 501/2007, referitoare la polita de asigurare de răspundere civilă profesională, societatea a depus contractul RC 100023 cu perioada de valabilitate 5 august 2006 - 4 august 2007 si contractul RC 100032 cu perioada de valabilitate 5 august 2007 - 4 februarie 2008.

La pct. 2 din Decizia Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 501 din 16 iulie 2007, se indica faptul că începând cu luna decembrie 2006 si până la data efectuării controlului, Societatea Comercială „Direct Automotive Broker de Asigurare” - S.R.L. nu a transmis raportările lunare referitoare la taxa de functionare si nu a mai efectuat nicio plată în contul taxei de functionare, încălcând astfel prevederile art. 35 alin. (5) lit. f) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare, fapt ce constituie contraventie potrivit art. 39 alin. (2) lit. f) si m2) din lege.

Referitor la constatările echipei de control societatea a arătat că nedepunerea raportărilor si nevirarea taxei de functionare începând cu luna decembrie 2006 s-au datorat unei „neîntelegeri” cu privire la serviciile de contabilitate prestate de societatea de profil cu care Societatea Comercială „Direct Automotive Broker de Asigurare” - S.R.L. a încheiat Contractul nr. 889 din 5 martie 2007.

Fată de motivele arătate, în scopul apărării drepturilor asiguratilor si al promovării stabilitătii activitătii de asigurare în România, în temeiul art. 41 si art. 39 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare, si ale art. 9 din Normele privind gradualizarea măsurilor sanctionatorii, puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 113.118/2006, Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor a hotărât, în sedinta din data de 25 martie 2008, revocarea măsurii retragerii autorizatiei Societătii Comerciale „Direct Automotive Broker de Asigurare” - S.R.L., prevăzută la art. 1 din Decizia Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 501/2007, si interzicerea temporară a activitătii până la numirea unei noi persoane semnificative, în termen de cel mult 30 de zile de la data primirii deciziei, drept care

SE DECIDE:

Art. 1. - În temeiul art. 41 din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 9 din Normele puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 113.118/2006, se revocă măsura retragerii autorizatiei Societătii Comerciale „Direct Automotive

Broker de Asigurare” - S.R.L., prevăzută la art. 1 din Decizia Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 501/2007.

Art. 2. - În temeiul art. 39 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare, se interzice temporar activitatea Societătii Comerciale „Direct Automotive Broker de Asigurare” - S.R.L., până la data numirii unei noi persoane semnificative, în termen de cel mult 30 de zile de la data primirii deciziei.

Art. 3. - (1) Împotriva prezentei decizii persoana sanctionată poate face plângere la Curtea de Apel Bucuresti, în termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia, conform art. 40 alin. (1) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

(2) În conformitate cu art. 40 alin. (2) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare, plângerea adresată Curtii de Apel Bucuresti nu suspendă pe timpul solutionării acesteia executarea măsurii sanctionatorii dispuse de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.

 

Presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor,

Angela Toncescu

 

Bucuresti, 10 aprilie 2008.

Nr. 298.

 

RECTIFICĂRI

 

În Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 8 aprilie 2008, se face următoarea rectificare (care nu apartine Redactiei „Monitorul Oficial, Partea I”):

- la cap. I sectiunea a 3-a „Măsuri privind redistribuiri de fonduri în bugetele ordonatorilor principali de credite”, la art. 4 alin. (1) lit. v), în loc de: „… cod 46.67.01.003 «e - Alte cheltuieli asimilate investitiilor» cu suma de 300 mii lei, prin diminuarea corespunzătoare a fisei cod 46.67.01.002 «b - Dotări independente».” se va citi: „… cod 45.67.01.003 «e - Alte cheltuieli asimilate investitiilor» cu suma de 300 mii lei, prin diminuarea corespunzătoare a

fisei cod 45.67.01.002 «b - Dotări independente».”

 

În anexa la Hotărârea Guvernului nr. 364/2008 privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2008, pentru finantarea unor cheltuieli curente si de capital ale autoritătilor administratiei publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 318 din 23 aprilie 2008, se fac următoarele rectificări (care nu apartin Redactiei „Monitorul Oficial, Partea I”): - la nr. crt. 5 „Judetul Bihor”, la coloana a treia „Obiective”, la pozitia corespunzătoare comunei Rieni, în loc de: „Modernizare străzi” se va citi: „Modernizare străzi în sat Sudrigiu”;

- la nr. crt. 5 „Judetul Bihor”, la coloana a treia „Obiective”, la pozitia corespunzătoare comunei Rosiori, în loc de: „Modernizare străzi” se va citi: „Modernizare străzi în sat Mihai Bravu”;

- la nr. crt. 28 „Judetul Mures”, după pozitia corespunzătoare orasului Ludus se va citi pozitia corespunzătoare orasului Ungheni, după cum urmează:

 

 

„Orasul Ungheni

Cheltuieli curente si de capital

155"

 

- la nr. crt. 41 „Judetul Vrancea”, la coloana a treia „Obiective”, la pozitia corespunzătoare comunei Chiojdeni, în loc de: „Reabilitare drumuri de interes local” se va citi: „Cheltuieli curente si de capital”;

- la nr. crt. 41 „Judetul Vrancea”, la coloana a treia „Obiective”, la pozitia corespunzătoare comunei Homocea, în loc de: „Reabilitare drumuri de interes local si drum comunal DC 17” se va citi: „Cheltuieli curente si de capital”;

- la nr. crt. 41 „Judetul Vrancea”, la coloana a treia „Obiective”, la pozitia corespunzătoare comunei Jitia, în loc de: „Reabilitare pod si podete” se va citi: „Cheltuieli curente si de capital”;

- la nr. crt. 41 „Judetul Vrancea”, la coloana a treia „Obiective”, la pozitia corespunzătoare comunei Fitionesti, în loc de: „Refacere poduri de pe căile de acces local” se va citi: „Cheltuieli curente si de capital”;

- la nr. crt. 41 „Judetul Vrancea”, la coloana a treia „Obiective”, la pozitia corespunzătoare comunei Andreiasu de Jos, în loc de: „Reabilitare drumuri de interes local” se va citi: „Cheltuieli curente si de capital”;

- la nr. crt. 41 „Judetul Vrancea”, la pozitia corespunzătoare comunei Bolotesti, în loc de:

 

„Comuna Bolotesti

Cheltuieli curente si de capital

Reparatii capitale si refacere împrejmuire la biserica cu hramul «Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril» în sat Vitănesti

Reparatii capitale si refacere împrejmuire la biserica cu hramul «Sf. Nicolae» în sat Pietroasa

Constructie clopotnită la biserica cu hramul «Sf. Arhangheli Mihail si Gavril» în sat Găgesti

Constructie clopotnită la biserica cu hramul «Sf. Nicolae» în satul Bolotesti"

se va citi:

 

„Comuna Bordesti

Cheltuieli curente si de capital

Comuna Bolotesti

Reparatii capitale si refacere împrejmuire la biserica cu hramul «Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril» în sat Vitănesti

Reparatii capitale si refacere împrejmuire la biserica cu hramul «Sf. Nicolae» în sat Pietroasa

Constructie clopotnită la biserica cu hramul «Sf. Arhangheli Mihail si Gavril» în sat Găgesti

Constructie clopotnită la biserica cu hramul «Sf. Nicolae» în satul Bolotesti"