MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A I

Anul 176 (XX) - Nr. 822            LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE            Luni, 8 decembrie 2008

 

SUMAR

 

DECRETE

 

1.163. - Decret privind acreditarea unui ambasador

 

1.164. - Decret privind acreditarea unui ambasador

 

1.165. - Decret privind acreditarea unui ambasador

 

1.166. - Decret privind acreditarea unui ambasador

 

1.167. - Decret privind acreditarea unui ambasador

 

1.168. - Decret privind acreditarea unui ambasador

 

1.169. - Decret privind acreditarea unui ambasador

 

1.170. - Decret privind conferirea Ordinului Meritul Cultural în grad de Comandor

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 1.206 din 11 noiembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 125 din Codul de procedură penală

 

Decizia nr. 1.207 din 11 noiembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 461 pct. 2 din Codul de procedură penală

 

Decizia nr. 1.208 din 11 noiembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 332 alin. 2 si 4 din Codul de procedură penală

 

Decizia nr. 1.209 din 11 noiembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 285 alin. (5) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii

 

Decizia nr. 1.210 din 11 noiembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 16-20 din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente

 

Decizia nr. 1.214 din 11 noiembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 35 din Legea nr. 84/1998 privind mărcile si indicatiile geografice si art. 11 din Legea nr. 344/2005 privind unele măsuri pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală în cadrul operatiunilor de vămuire

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

            1.494. - Hotărâre pentru aprobarea amendamentului convenit prin scrisoarea semnată la Tokyo la 20 august 2008 si la Bucuresti la 4 septembrie 2008, între Guvernul României si Banca Japoniei pentru Cooperare Internatională, la Acordul de împrumut dintre România si Banca Japoniei pentru Cooperare Internatională privind Proiectul de reducere a poluării la Termocentrala Turceni, semnat la Bucuresti la 31 martie 2005

 

            1.534. - Hotărâre privind aprobarea Standardelor de referintă si a indicatorilor de performantă pentru evaluarea si asigurarea calitătii în învătământul preuniversitar

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

            342. - Ordin al presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul Activitătilor Nucleare pentru aprobarea Ghidului privind termenii utilizati în reglementarea, autorizarea si controlul activitătilor nucleare, acordurile si conventiile în domeniul nuclear

 

            663. - Ordin al ministrului internelor si reformei administrative pentru modificarea si completarea Metodologiei privind identificarea, evaluarea si controlul riscurilor de incendiu, aprobată prin Ordinul ministrului internelor si reformei administrative nr. 210/2007

 

ACTE ALE AUTORITĂTII NATIONALE DE SUPRAVEGHERE A PRELUCRĂRII DATELOR CU CARACTER PERSONAL

 

            90. - Decizie privind recunoasterea unui nivel de protectie adecvat a datelor cu caracter personal în Jersey

 


DECRETE

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind acreditarea unui ambasador

 

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (2) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată,

având în vedere propunerea Guvernului,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Doamna Silvia Davidoiu se acreditează în calitatea de ambasador extraordinar si plenipotentiar al României în Republica Austria.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucuresti, 29 noiembrie 2008.

Nr. 1.163.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind acreditarea unui ambasador

 

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (2) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată,

având în vedere propunerea Guvernului,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Mihai Stefan Stuparu se acreditează în calitatea de ambasador extraordinar si plenipotentiar al României în Australia.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucuresti, 29 noiembrie 2008.

Nr. 1.164.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind acreditarea unui ambasador

 

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (2) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată,

având în vedere propunerea Guvernului,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Gheorghe Petre se acreditează în calitatea de ambasador extraordinar si plenipotentiar al României în Republica Orientală a Uruguayului.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucuresti, 29 noiembrie 2008.

Nr. 1.165.

 


PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind acreditarea unui ambasador

 

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (2) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată,

având în vedere propunerea Guvernului,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Emilian Ion se acreditează în calitatea de ambasador extraordinar si plenipotentiar al României în Republica Islamică Pakistan.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucuresti, 29 noiembrie 2008.

Nr. 1.166.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind acreditarea unui ambasador

 

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (2) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată,

având în vedere propunerea Guvernului,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Radu Liviu Horumbă se acreditează în calitatea de ambasador extraordinar si plenipotentiar al României în Republica Turkmenistan.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucuresti, 29 noiembrie 2008.

Nr. 1.167.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind acreditarea unui ambasador

 

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (2) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată,

având în vedere propunerea Guvernului,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Doamna Maria Ciobanu se acreditează în calitatea de ambasador extraordinar si plenipotentiar, sef al Misiunii Permanente a României pe lângă Oficiul Natiunilor Unite de la Geneva si organizatiile internationale cu sediul în Elvetia.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucuresti, 29 noiembrie 2008.

Nr. 1.168.

 


PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind acreditarea unui ambasador

 

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (2) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată,

având în vedere propunerea Guvernului,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Iulian Buga se acreditează în calitatea de ambasador extraordinar si plenipotentiar al României în Irlanda.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucuresti, 29 noiembrie 2008.

Nr. 1.169.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind conferirea Ordinului Meritul Cultural în grad de Comandor

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, ale art. 4 alin. (3), ale art. 7 lit. A si ale art. 11 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României, cu modificările si completările ulterioare,

în semn de înaltă apreciere pentru întreaga sa carieră didactică, pentru dăruirea cu care s-a implicat în promovarea limbii si civilizatiei române în mediile universitare franceze,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se conferă Ordinul Meritul Culturalîn grad de Comandor, Categoria A - „Literatură” domnului Valerie Rusu, profesor de limbă, civilizatie si lingvistică română în cadrul Universitătii din Provence (Republica Franceză).

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucuresti, 29 noiembrie 2008.

Nr. 1.170.

 


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.206

din 11 noiembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 125 din Codul de procedură penală

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 125 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Ana Căruntu în Dosarul nr. 5.119/221/2006 al Curtii de Apel Alba Iulia - Sectia pentru cauze cu minori si de familie.

La apelul nominal se prezintă pentru autorul exceptiei fiica acestuia, împuternicită prin procură specială autentificată la notariat si care are studii juridice. Se constată lipsa celorlalte părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Mandatarul autorului exceptiei solicită admiterea acesteia si depune concluzii scrise.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca inadmisibilă, deoarece critica autorului exceptiei vizează modul de aplicare si de interpretare în speta dedusă judecătii.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 14 aprilie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 5.119/221/2006, Curtea de Apel Alba Iulia - Sectia pentru cauze cu minori si de familie a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 125 din Codul de procedură penală,

exceptie ridicată de Ana Căruntu în dosarul de mai sus.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile legale atacate contravin prevederilor art. 21 alin. (3) si art. 24 alin. (1) din Constitutia României si art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, deoarece nu prevăd măsurile care ar trebui luate cu privire la expertizele incomplete sau contradictorii, înainte de a se dispune o nouă expertiză, si nici valoarea probatorie a noii expertize.

Curtea de Apel Alba Iulia - Sectia penală opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile legale atacate nu contravin Constitutiei.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile autorului exceptiei prin mandatar, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 125 din Codul de procedură penală cu denumirea marginală Efectuarea de noi expertize, cu următorul continut: „Dacă organul de urmărire penală sau instanta de judecată are îndoieli cu privire la exactitatea concluziilor raportului de expertiză, dispune efectuarea uni noi expertize.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că autorul exceptiei de neconstitutionalitate îsi sustine criticile din perspectiva unor omisiuni legislative, fiind nemultumit nu de continutul reglementărilor, ci de faptul că nu prevăd măsurile care ar trebui luate cu privire la expertizele incomplete sau contradictorii, înainte de a se dispune o nouă expertiză, si nici valoarea probatorie a noii expertize. În plus, întreaga argumentatie a exceptiei de neconstitutionalitate vizează o veritabilă critică adusă hotărârii judecătoresti pronuntate în cauză care nu echivalează însă cu vreun viciu de constitutionalitate. Asa fiind, exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibilă, deoarece, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, aceasta se pronuntă numai asupra constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată, neputând modifica sau completa prevederile supuse controlului.


Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.125 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Ana Căruntu în Dosarul nr. 5.119/221/2006 al Curtii de Apel Alba Iulia - Sectia pentru cauze cu minori si de familie.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 11 noiembrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.207

din 11 noiembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 461 pct. 2 din Codul de procedură penală

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 461 pct. 2 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Marian Coslac Iaholnic în Dosarul nr. 57/81/2007 al Curtii Militare de Apel.

La apelul nominal se prezintă pentru autorul exceptiei, avocatul ales Nicu Crisan din cadrul Baroului Bucuresti cu delegatie la dosar si pentru părtile Gheorghe Mosneagu, Gheorghe Hreniuc, Ioan Corneliu Coroliuc si Eusebiu Tudor, avocatul ales Coriolan Voinea din cadrul Baroului Bucuresti cu delegatie la dosar. Se constată lipsa celorlalte părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Apărătorul autorului exceptiei solicită admiterea acesteia.

Apărătorul părtilor mai sus enuntate pune concluzii de admitere a exceptiei de neconstitutionalitate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca inadmisibilă, deoarece argumentatia autorului vizează necompetenta materială a instantei militare.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 4 iunie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 57/81/2007, Curtea Militară de Apel a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 461 alin. 2 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Marian Coslac Iaholnic.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile legale atacate contravin prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutia României în măsura în care se interpretează că, atunci când contestatia la executare are ca obiect hotărâri judecătoresti privind atât militari, cât si civili, competenta de solutionare revine instantei militare.

Curtea Militară de Apel opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile legale atacate nu contravin Constitutiei.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solu t ioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul excepiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 461 alin. 2 din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală Contestatia la executare, dispozitii care au următorul cuprins:

„În cazurile prevăzute la lit. a), b) si d), contestatia se face, după caz, la instanta prevăzută în alin. 1 sau 6 al art. 460, iar în cazul prevăzut la lit. c) la instanta care a pronuntat hotărârea ce se execută.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile legale criticate sunt norme de procedură care, potrivit art. 126 alin. (2) din Constitutie, „sunt prevăzute numai prin lege.” Asa fiind, legiuitorul are deplina libertate de a reglementa competenta instantelor judecătoresti, fără a se întelege că prin aceasta este afectat principiul egalitătii în drepturi, normele contestate aplicându-se fără nicio discriminare tuturor persoanelor aflate în aceeasi situatie juridică.

Celelalte aspecte referitoare la interpretarea textului legal criticat raportat la alte norme procedural-penale excedează competentei instantei de contencios constitutional care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, are abilitatea de a se pronunta „numai asupra constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.”

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

            Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 461 pct. 2 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Marian Coslac Iaholnic în Dosarul nr. 57/81/2007 al Curtii Militare de Apel.

            Definitivă si general obligatorie.

            Pronuntată în sedinta publică din data de 11 noiembrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.208

din 11 noiembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 332 alin. 2 si 4 din Codul de procedură penală

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 332 alin. 2 si 4 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Maria Mandache în Dosarul nr. 241/333/2005 (nr. vechi 5.827/2005) al Judecătoriei Vaslui, de Gheorghe Ghiurău în Dosarul nr. 2.927/271/2006 al Curtii de Apel Craiova - Sectia penală si de Petrică Tomescu si Lucian Călimerea în Dosarul nr. 8.569/118/2007 al Tribunalului Constanta - Sectia penală.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

În Dosarul nr. 1.600D/2008, apărătorul ales Ciprian Mitoseru, din cadrul Baroului Iasi, a depus o cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată motivat de împrejurarea că este suferind de viroză respiratorie.

Reprezentantul Ministerului Public se opune acordării unui nou termen de judecată, deoarece afectiunea de care suferă nu este una de natură să îl pună pe solicitant în imposibilitatea de a se deplasa pentru a-si sustine cauza.

Curtea, deliberând asupra cererii formulate, în temeiul art. 14 din Legea nr. 47/1992 si al art. 156 din Codul de procedură civilă, dispune respingerea cererii, deoarece apărătorul ales al autorului Maria Mandache avea posibilitatea să recurgă la substituirea sa.

De asemenea, în Dosarul nr. 1.697D/2008 autorul exceptiei Gheorghe Ghiurău solicită acordarea unui nou termen de judecată în vederea angajării unui avocat.

Reprezentantul Ministerului Public se opune acordării unui nou termen de judecată.

Curtea, deliberând asupra cererii formulate, în temeiul art. 14 din Legea nr. 47/1992 si al art. 156 din Codul de procedură civilă, dispune respingerea cererii, deoarece de la data sesizării instantei de contencios constitutional, respectiv 1 iulie 2008, si până în prezent, autorul exceptiei a avut la dispozitie un interval de timp suficient care să-i permită angajarea unui avocat.

Curtea, având în vedere că exceptiile de neconstitutionalitate ridicate în dosarele nr. 1.779D/2008, nr. 1.697D/2008 si nr. 1.600D/2008 au continut identic, pune în discutie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispozitiile art. 164 din Codul de procedură civilă, nu se opune conexării dosarelor.

Curtea, în temeiul dispozitiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.779D/2008 si a Dosarului nr. 1697D/2008 la Dosarul nr. 1.600D/2008, care este primul înregistrat.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin Încheierile din 25 iunie 2008, 1 iulie 2008 si 13 iunie 2008, pronuntate în Dosarele nr. 241/333/2005 (nr. vechi 5.827/2005), nr. 2.927/271/2006 si nr. 8.569/118/2007,

Judecătoria Vaslui, Curtea de Apel Craiova - Sectia penală si Tribunalul Constanta - Sectia penală au sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 332 alin. 2 si 4 din Codul de procedură penală.

Exceptia a fost ridicată, în dosarele de mai sus, de Maria Mandache, Gheorghe Ghiurău, Petrică Tomescu si Lucian Căljmărea.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că prevederile legale criticate încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 16, ale art. 11 alin. (2), ale art. 20, ale art. 21 si ale art. 24, precum si ale art. 6, art. 13 s i ale art. 17 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului i a libertătilor fundamentale, deoarece se creează diferente de tratament juridic între persoanele interesate vătămate de hotărârea de desesizare si persoanele interesate vătămate de hotărârea de respingere a cererii de restituire a cauzei pentru refacerea urmăririi penale. Pe de altă parte, textul îngrădeste dreptul de a exercita o cale de atac cu privire la respingerea cererii de restituire a cauzei la procuror, în conditii de egalitate cu Ministerul Public.

În plus, cuprinsul art. 332 alin. 4 din Codul de procedură penală ar trebui modificat în sensul recunoasterii dreptului procurorului de a declara recurs numai împotriva acelor hotărâri care privesc alte aspecte decât cele care reglementează drepturile si libertătile fundamentale ale omului.

Judecătoria Vaslui opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Curtea de Apel Craiova - Sectia penală opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Tribunalul Constanta - Sectia penală opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit.d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solu t ioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul excepiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 332 alin. 2 si 4, cu denumirea marginală Restituirea pentru refacerea urmăririi penale, din Codul de procedură penală, care au următorul continut:

Art. 332 alin. 2 si 4: „Instanta se desesizează si restituie cauza procurorului pentru refacerea urmăririi penale în cazul nerespectării dispozitiilor privitoare la competenta după materie sau după calitatea persoanei, sesizarea instantei, prezenta învinuitului sau a inculpatului si asistarea acestuia de către apărător.[...]

Împotriva hotărârii de desesizare se poate face recurs de către procuror si de orice persoană ale cărei interese au fost vătămate prin hotărâre, în 3 zile de la pronuntare, pentru cei prezenti, si de la comunicare, pentru cei lipsă.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile art. 332 alin. 4 din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului instantei de contencios constitu t ional prin raportare la critici similare. Astfel, cu prilejul pronunării Deciziei nr. 854 din 8 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 578 din 31 iulie 2008, si Deciziei nr. 736 din 24 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 538 din 16 iulie 2008, Curtea Constitutională a respins ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 332 alin. 4 din Codul de procedură penală.

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, considerentele deciziilor mai sus mentionate îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză, inclusiv pentru alineatul 2 al articolului 332 din Codul de procedură penală.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 332 alin. 2 si 4 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Maria Mandache în Dosarul nr. 241/333/2005 (nr.vechi 5.827/2005) al Judecătoriei Vaslui, de Gheorghe Ghiurău în Dosarul nr. 2.927/271/2006 al Curtii de Apel Craiova - Sectia penală si de Petrică Tomescu si Lucian Călimerea în Dosarul nr. 8.569/118/2007 al Tribunalului Constanta - Sectia penală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 11 noiembrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 


CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.209

din 11 noiembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 285 alin. (5) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 285 alin. (5) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii, exceptie ridicată de Consiliul Judetean Arges în Dosarul nr. 861/46/2007 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 26 iunie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 861/46/2007, Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 285 alin. (5) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de Consiliul Judetean Arges într-o cauză civilă având ca obiect solutionarea recursului formulat de acesta împotriva Deciziei civile nr. 1.166/R- C/22.11.2007 a Curtii de Apel Pitesti - Sectia comercială si de contencios administrativ si fiscal prin care s-a admis plângerea formulată de Societatea Comercială „Vlăsia” - S.R.L. si s-a modificat, în tot, decizia Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor privind procedura licitatiei electronice.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile de lege criticate sunt neconstitutionale, deoarece nu prevăd căi de atac împotriva sentintei pronuntate de instanta de judecată competentă să judece plângerile împotriva deciziilor Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor.

Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia contencios administrativ si fiscal si-a exprimat opinia în sensul că textele de lege criticate nu încalcă dispozitiile constitutionale invocate de autor.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului

Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale, cu referire la jurisprudenta Curtii Constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat Curtii Constitutionale punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 285 alin. (5) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 15 mai 2006, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 337/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 20 iulie 2006, cu modificările si completările ulterioare, având următorul cuprins: „Hotărârea pronuntată de instantă este definitivă si irevocabilă.”

Textul de lege criticat este raportat atât la prevederile constitutionale ale art. 21 privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 126 alin. (6), relative la garantarea controlului judecătoresc al actelor administrative ale autoritătilor publice, si ale art. 129, referitoare la exercitarea căilor de atac, cât si la prevederile art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că asupra constitutionalitătii dispozitiilor de lege criticate s-a pronuntat prin Decizia nr. 318 din 13 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 320 din 23 aprilie 2008.

Cu acel prilej, Curtea a retinut că împrejurarea că, în această materie, legea a prevăzut două căi alternative prin care persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act al autoritătii contractante poate contesta actul respectiv nu este de natură a contraveni principiului constitutional al egalitătii cetătenilor în fata legii si a autoritătilor publice. Optiunea pentru una dintre cele două posibilităti (calea administrativ-jurisdictională, în conditiile ordonantei de urgentă criticate, sau calea justitiei, în conditiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004) plasează persoanele vătămate în situatii juridice diferite, iar sub acest aspect, Curtea Constitutională a retinut în mod constant, în jurisprudenta sa, în concordantă cu practica jurisdictională a Curtii Europene a Drepturilor Omului, că principiul egalitătii nu înseamnă uniformitate, numai similitudinea de situatii impunând un tratament juridic nediferentiat.

În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate referitoare la încălcarea art. 21 din Constitutie, Curtea a retinut că instituirea unor reguli speciale privind exercitarea căilor de atac nu îngrădeste accesul liber la justitie, atâta timp cât, potrivit celor prevăzute de art. 283 alin.(1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34/2006, părtilor interesate le este asigurată posibilitatea de a formula plângere împotriva deciziei pronuntate de Consiliu la Curtea de apel, sectia de contencios-administrativ si fiscal pe raza căreia se află sediul autoritătii contractante. Mai mult, art. 126 alin. (2) din Constitutie, potrivit căruia „Competenta instantelor judecătoresti si procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege”, precum si art. 129, care prevede că, „împotriva hotărârilor judecătoresti, părtile interesate si Ministerul Public pot exercita căile de atac, în conditiile legii”, atribuie exclusiv legiuitorului prerogativa stabilirii competentei si procedurii de judecată, inclusiv a conditiilor de exercitare a căilor de atac. Prin urmare, stabilirea procedurii de solutionare a plângerii împotriva deciziei pronuntate de Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor, potrivit dispozitiilor art. 3041 din Codul de procedură civilă, reprezintă expresia aplicării dispozitiilor constitutionale invocate mai sus.

Întrucât criticile de neconstitutionalitate privesc, în esentă, aceleasi aspecte si având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, solutia s i considerentele deciziei mentionate îsi mentin valabilitatea i în cauza de fată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 285 alin. (5) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii, exceptie ridicată de Consiliul Judetean Arges în Dosarul nr. 861/46/2007 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 11 noiembrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Ionescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr.1.210

din 11 noiembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 16-20 din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 16-20 din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente, exceptie ridicată din oficiu în Dosarul nr. 8.078/117/2006 al Curtii de Apel Cluj - Sectia civilă, de muncă si asigurări sociale, pentru minori si familie.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, ca inadmisibilă, întrucât motivele de neconstitutionalitate privesc aplicarea textului de lege criticat, aspect care excedează competentei instantei de contencios constitutional.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 10 aprilie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 8.078/117/2006, Curtea de Apel Cluj - Sectia civilă, de muncă si asigurări sociale, pentru minori si familie a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 16-20 din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente. Exceptia a fost ridicată din oficiu în apelul formulat atât de reclamantele Juliana Gernard, Ilona Julia Gernard si Maria Gabriela Gernard, cât si de pârâtul Primăria Municipiului Cluj-Napoca împotriva Sentintei civile nr. 351 din 4 mai 2007 a Tribunalului Cluj prin care a fost admisă în parte plângerea formulată de reclamante împotriva dispozitiei emise de pârâtă, aceasta din urmă fiind obligată să emită o nouă dispozitie prin care să restituie reclamantelor imobilul situat în Cluj-Napoca, Str. Borzesti nr. 7, precum si terenul aferent acestuia, iar pentru apartamentele înstrăinate si terenul aferent acestora să propună măsuri reparatorii prin echivalent constând în despăgubiri, în temeiul titlului VII din Legea nr. 247/2005, cu luarea în considerare a despăgubirilor încasate în temeiul Legii nr. 112/1995. Prin apelul formulat, reclamantele au solicitat ca instanta să se pronunte prin hotărâre asupra fondului cererii, respectiv să dispună ea însăsi restituirea în natură a apartamentului nevândut si a terenului aferent acestuia. Pârâtul a solicitat schimbarea sentintei, în sensul respingerii actiunii, întrucât imobilul nu face obiectul Legii nr. 10/2001.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate instanta arată că, „pentru a solutiona apelul reclamantelor, în sensul de a se pronunta asupra măsurii de restituire în natură a apartamentului, subsolului si terenului solicitate de acestea, trebuie să dispună reactualizarea despăgubirilor si să oblige reclamantele la restituirea acestei sume, asa cum rezultă din dispozitiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 10/2001. Pe de altă parte, în ceea ce priveste apartamentele vândute si terenul aferent acestora, reclamantele au dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent constând în diferenta dintre despăgubirile primite în temeiul Legii nr. 112/1995, actualizată cu indicele inflatiei si valoarea de circulatie a imobilului, asa cum rezultă din dispozitiile alin. (2) al aceluiasi articol. Astfel, între reclamante si stat, în măsura în care actiunea lor ar fi fondată, ar exista creante reciproce, ce ar trebui compensate în temeiul art. 1143 si următoarele din Codul civil.” Însă, arată că, potrivit dispozitiilor art. 16 alin. (5)-(9) din titlul VII al Legii nr. 247/2005, evaluarea imobilelor preluate abuziv de către stat se face de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, iar hotărârea acesteia se atacă în contencios, asa cum rezultă din prevederile art. 19 si art. 20 din acelasi titlu al actului normativ invocat. Asadar, instanta civilă, desi competentă în continuare să se pronunte asupra măsurii restituirii în natură a părtii rămase nevândute dintr-un imobil, precum si asupra îndreptătirii generale a reclamantelor la măsuri reparatorii, conform dispozitiilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, nu este competentă să se pronunte asupra valorii imobilului si măsurilor reparatorii prin echivalent, ceea ce impietează asupra solutionării apelului reclamantelor.” Mai arată că „din reglementarea cuprinsă în art. 19 si art. 20 din titlul VII al Legii nr. 247/2005 rezultă că refuzul restituirii în natură se atacă în continuare la sectia civilă a tribunalului în a cărui circumscriptie teritorială se află sediul unitătii detinătoare sau, după caz, al entitătii învestite cu solutionarea notificării, în termen de 30 de zile de la comunicare, iar, în cazul respingerii definitive a cererii de restituire în natură, dosarul se înaintează Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, care va stabili apoi, în temeiul art.16 alin. (3)-(8) - art. 189 din titlul VII al Legii nr. 247/2005, măsurile reparatorii prin echivalent. Asadar, legea natională obligă persoanele ale căror imobile au fost preluate de stat abuziv la parcurgerea unei proceduri în două etape administrative succesive, fiecare urmată de o fază jurisdictională, ceea ce duce la prelungirea excesivă a procedurii.” Astfel, „indivizibilitatea procedurii este evidentă, instan t a civilă fiind chemată să constate îndreptătirea (sau neîndreptăirea reclamantelor) la restituirea în natură a unei părti din imobil, ca si la măsuri reparatorii prin echivalent, urmând ca instanta de contencios să cenzureze cuantumul si natura acestor măsuri, după stabilirea lor de către Comisia Centrală.” Sustine că, „în aceste conditii, durata procedurilor depăseste termenul rezonabil.” Consideră că „este excesiv să pretinzi unei persoane ca, în exercitarea aceluiasi drept, să formuleze două actiuni distincte în justitie”, astfel încât consideră că textele de lege criticate încalcă dreptul la un proces echitabil în sensul art. 6 alin. (1) din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Totodată, sustine că se încalcă atât dispozitiile constitutionale ale art. 16 alin. (1), cât si prevederile art. 1 din Protocolul nr. 12 la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, relative la interzicerea generală a discriminării. În acest sens, arată că „toate persoanele îndreptătite au formulat notificări în acelasi termen prevăzut de lege, nedepinzând de vointa lor nici ordinea în care au fost solutionate, nici durata procedurii.” Asadar, consideră că „nu se justifică ca, în cazul persoanelor ale căror notificări au fost solutionate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005, aceasta să fie cenzurată doar de instanta civilă, atât sub aspectul posibilitătii restituirii în natură, cât si sub aspectul stabilirii măsurilor reparatorii prin echivalent, instanta civilă putând stabili o altă natură si cuantum al măsurilor reparatorii prin echivalent, inclusiv prin acordarea doar a unor sume de bani fără plafonare, si nu a unor titluri de despăgubire, iar, în cazul persoanelor având aceeasi îndreptătire, care au depus în acelasi termen notificările, să existe o durată excesivă a procedurii (inclusiv jurisdictionale), precum si o limitare a măsurilor reparatorii, în conditiile caracterului nefunctional al Fondului Proprietatea.”

De asemenea, arată că, potrivit jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, „Fondul Proprietatea” nu este unul functional, chiar în conditiile adoptării Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 81/2007 pentru accelerarea procedurii de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, ceea ce înseamnă că, în cazul în care restituirea în natură nu este posibilă, statul nu oferă o despăgubire echitabilă. Arată că CEDO, în deciziile „Bretcanu contra României” din 20 decembrie 2007 si „Tudor contra României” din 17 ianuarie 2008, a retinut că aceasta echivalează cu o lipsă prelungită si totală a oricărei indemnizatii, reprezentând o încălcare a dreptului la un bun prevăzut de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie.

Arată că „Înalta Curte de Casatie si Justitie a pronuntat o decizie în recurs în interesul legii, respectiv Decizia nr. 52 din 4 iunie 2007, prin care a stabilit că prevederile cuprinse în art. 16 si următoarele din titlul VII al Legii nr. 247/2005, privind procedura administrativă pentru acordarea despăgubirilor, nu se aplică deciziilor sau dispozitiilor emise anterior intrării în vigoare a legii, contestate în termenul prevăzut de Legea nr. 10/2001. Cu alte cuvinte, pentru dispozitiile emise ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005, cum este si cea care face obiectul prezentului litigiu, sunt aplicabile prevederile art. 16 si următoarele din Legea nr. 247/2005.”

În fine, sustine că motivele de neconstitutionalitate invocate nu privesc aplicarea si interpretarea legii, situatie în care exceptia ar fi inadmisibilă, „pentru că ar însemna că, în realitate, Curtea Constitutională nu mai cenzurează constitutionalitatea unor texte de lege raportat la dispozitiile art. 20 alin. (2) din Constitutie.” Arată că art. 20 alin. (2) din Constitutie permite instantelor să aplice direct tratatele în dreptul intern, însă orice decizie a unei instante, cu exceptia celor pronuntate în baza art. 329 din Codul de procedură civilă, poate rămâne singulară, desi corectă, ceea ce ar conduce la o jurisprudentă neunitară si imprevizibilă.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile criticate sunt constitutionale. În acest sens, consideră că nu se poate retine critica de neconstitutionalitate a art. 16-20 din titlul VII al Legii nr. 247/2005 fată de art. 16 alin. (1) din Constitutie si art. 1 din Protocolul nr. 12 aditional la Conventia europeană, întrucât textele legale criticate se aplică uniform pentru to t i cei care se află în situatia stabilită de ipoteza normei menionate si nu instituie privilegii sau discriminări pe criterii arbitrare. Principiul egalitătii nu înseamnă uniformitate, astfel încât este constitutional ca o lege să stabilească reguli diferite în raport de persoane care se găsesc în situatii deosebite si reguli analoage pentru persoane care se află în situatii egale. Observă, de asemenea, că Înalta Curte de Casatie si Justitie, constituită în Sectie Unită, a pronuntat Decizia nr. 52 din 4 iunie 2007 prin care a admis recursul în interesul legii si a stabilit că „prevederile cuprinse în art. 16 si următoarele din Legea nr. 247/2005, privind procedura administrativă pentru acordarea despăgubirilor, nu se aplică deciziilor/dispozitiilor emise anterior intrării în vigoare a legii, contestate în termenul prevăzut de Legea nr. 10/2001, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 247/2005.” Cât priveste critica de neconstitutionalitate a art. 16-20 din titlul VII al Legii nr. 247/2005 fată de art. 20 alin. (2) din Constitutie, art. 6 din Conventia europeană, astfel cum a fost valorificat prin art. 21 alin. (3) din Constitutie, consideră că aceasta nu poate fi retinută, deoarece art. 19 si art. 20 din titlul VII al legii stabilesc căile de atac în justitie. Astfel, prevederile legale indicate nu îngrădesc posibilitatea părtilor de a se adresa instantei judecătoresti, de a formula apărări, de a propune probe si de a recurge la căile de atac prevăzute de lege, asadar de a se prevala de toate garantiile procesuale care conditionează dreptul la un proces echitabil. În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16-20 din titlul VII al Legii nr. 247/2005 fată de art. 20 alin. (2) din Constitutie, art. 1 din primul Protocol aditional la Conventia europeană, consideră că aceasta nu poate fi retinută, deoarece acordarea despăgubirilor stabilite de textul indicat este în concordantă cu dreptul oricărei persoane la respectarea bunurilor sale.

Totodată, apreciază că prin criticile de neconstitutionalitate invocate este vizat modul de interpretare si aplicare a legii, ceea ce excedează controlului de constitutionalitate exercitat de către Curtea Constitutională.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizată.

Obiect al exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 16-20 din titlul VII „Regimul stabilirii si plătii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv” al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, modificate prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 209/2005 pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul proprietătii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.194 din 30 decembrie 2005, si prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 81/2007 pentru accelerarea procedurii de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 29 iunie 2007. Textele de lege criticate fac parte din capitolul V „Procedurile administrative pentru acordarea despăgubirilor”, capitolul V1 „Valorificarea titlurilor de despăgubire. Stabilirea algoritmului de atribuire a actiunilor emise de Fondul Proprietatea” si capitolul VI „Căi de atac în justitie” ale titlului VII al Legii nr. 247/2005.

Textele de lege criticate sunt raportate la dispozitiile constitutionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi si ale art. 20 alin. (2) relative la tratatele internationale privind drepturile omului. Totodată, se invocă si contrarietatea textelor de lege criticate în raport cu dispozitiile art. 6 paragraful (1) privind dreptul la un proces echitabil din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, art. 1 din primul Protocol aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, privind protectia proprietătii, si art. 1 din Protocolul nr. 12 la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, relative la interzicerea generală a discriminării.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că prin textele de lege criticate este reglementată procedura de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor care nu pot fi restituite în natură, rezultate din aplicarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Acestea reglementează procedurile administrative pentru acordarea despăgubirilor, valorificarea titlurilor de despăgubire, stabilirea algoritmului de atribuire a actiunilor emise de Fondul Proprietatea si căile de atac împotriva deciziilor Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.

Analizând motivele de neconstitutionalitate invocate, Curtea constată, însă, că acestea nu privesc textul de lege criticat, ci aplicarea lui, aspect care, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, excedează competentei instantei de contencios constitutional. Curtea Constitutională a statuat în repetate rânduri că nu intră în atributiile sale cenzurarea aplicării legii de către instantele judecătoresti, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul sistemului căilor de atac prevăzut de lege.

De altfel, Curtea retine că, potrivit Legii nr. 247/2005, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor este organ al administratiei aflat în subordinea Cancelariei Primului-Ministru, iar deciziile acesteia pot fi atacate, în conditiile Legii nr. 554/2004, numai la instanta de contencios administrativ, prin aceasta nefiind încălcat dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 16-20 din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente, exceptie ridicată din oficiu în Dosarul nr. 8.078/117/2006 al Curtii de Apel Cluj - Sectia civilă, de muncă si asigurări sociale, pentru minori si familie.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 11 noiembrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Ionescu

 


CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.214

din 11 noiembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 35 din Legea nr. 84/1998 privind mărcile si indicatiile geografice si art.11 din Legea nr. 344/2005 privind unele măsuri pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală în cadrul operatiunilor de vămuire

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 35 din Legea nr. 84/1998 privind mărcile si indicatiile geografice si art. 11 din Legea nr. 344/2005 privind unele măsuri pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală în cadrul operatiunilor de vămuire, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Vicastar” - S.R.L. din Suceava în Dosarul nr. 25.610/3/2007 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IV-a civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei, ca inadmisibilă, întrucât motivarea autorului priveste situatia de fapt în dosarul de fond, iar nu aspecte de neconstitutionalitate ale textelor de lege criticate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 11 martie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 25.610/3/2007, Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 35 din Legea nr. 84/1998 privind mărcile si indicatiile geografice si art. 11 din Legea nr. 344/2005 privind unele măsuri pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală în cadrul operatiunilor de vămuire. Exceptia a fost ridicată de Societatea Comercială „Vicastar” - S.R.L. din Suceava într-o cauză civilă privind solutionarea unei actiuni în contrafacere de marcă.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul sustine argumente care privesc situatia de fapt în dosarul instantei de judecată. Totodată, motivarea acestuia cuprinde si aspecte relative la o altă cauză având ca obiect o actiune în anularea înregistrării unei mărci.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV-a civilă apreciază că prevederile criticate sunt în concordantă cu dispozitiile constitutionale invocate.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile criticate sunt constitutionale, nefiind contrare dispozitiilor constitutionale invocate. Totodată, apreciază că dispozitiile art. 24 din Constitutie nu au incidentă în cauza de fată.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizată.

Obiect al exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 35 din Legea nr. 84/1998 privind mărcile si indicatiile geografice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 23 aprilie 1998, si art. 11 din Legea nr. 344/2005 privind unele măsuri pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală în cadrul operatiunilor de vămuire, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.093 din 5 decembrie 2005, având următorul continut:

- Art. 35 din Legea nr. 84/1998: „(1) Înregistrarea mărcii conferă titularului său un drept exclusiv asupra mărcii.

(2) Titularul mărcii poate cere instantei judecătoresti competente să interzică tertilor să folosească, în activitatea lor comercială, fără consimtământul titularului:

a) un semn identic cu marca pentru produse sau servicii identice cu acelea pentru care marca a fost înregistrată;

b) un semn care, dată fiind identitatea sau asemănarea cu marca ori dată fiind identitatea sau asemănarea produselor sau serviciilor cărora li se aplică semnul cu produsele sau serviciile pentru care marca a fost înregistrată, ar produce în perceptia publicului un risc de confuzie, incluzând si riscul de asociere a mărcii cu semnul;

c) un semn identic sau asemănător cu marca pentru produse sau pentru servicii diferite de cele pentru care marca este înregistrată, când aceasta din urmă a dobândit un renume în România si dacă, din folosirea semnului, fără motive întemeiate, s-ar putea profita de caracterul distinctiv ori de renumele mărcii sau folosirea semnului ar cauza titularului mărcii un prejudiciu. (3) În aplicarea alin. 2, titularul mărcii poate cere să fie interzise tertilor, în special, următoarele acte:

a) aplicarea semnului pe produse sau pe ambalaje;

b) oferirea produselor sau comercializarea ori detinerea lor în acest scop sau, după caz, oferirea sau prestarea serviciilor, sub acest semn;

c) importul sau exportul produselor sub acest semn;

d) utilizarea semnului pe documente sau pentru publicitate.”; - Art. 11 din Legea nr. 344/2005: „(1) Dacă, în termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii notificării privind retinerea mărfurilor si/sau suspendarea operatiunii de vămuire, titularul dreptului nu face dovada formulării unei actiuni civile în justitie sau a unei plângeri penale si dacă dispozitiile art. 10 nu sunt aplicabile, autoritatea vamală dispune eliberarea mărfurilor si/sau acordarea liberului de vamă, dacă celelalte conditii legale sunt îndeplinite.

(2) În cazuri întemeiate, la cererea scrisă a titularului dreptului, Autoritatea Natională a Vămilor poate prelungi termenul prevăzut la alin. (1) cu cel mult 10 zile lucrătoare.

(3) În cazul mărfurilor perisabile, susceptibile a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuală, perioada la care se face referire la alin. (1) este de 3 zile lucrătoare, fără posibilitatea de a fi prelungită.

(4) În situatia în care titularul dreptului formulează o actiune civilă în instantă sau o plângere penală, autoritatea vamală retine mărfurile până la data când hotărârea judecătorească rămâne definitivă si irevocabilă.”

Textele de lege criticate sunt raportate la dispozitiile constitutionale ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, ale art. 44 alin. (1) si (2) relative la dreptul de proprietate privată, ale art. 53 alin. (2) referitoare la restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti si ale art. 135 alin. (1) relative la economia României. Totodată, se invocă si contrarietatea textelor de lege criticate în raport cu prevederile art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil.

Analizând sustinerile autorului, Curtea retine că acesta motivează exceptia de neconstitutionalitate prin argumente care privesc situatia de fapt în dosarul instantei de judecată având ca obiect o actiune în contrafacere. Totodată, motivarea cuprinde si aspecte relative la o altă cauză având ca obiect o actiune în anularea înregistrării unei mărci, formulată în temeiul art. 48 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 84/1998 privind mărcile si indicatiile geografice.

Astfel, Curtea constată că motivul de neconstitutionalitate invocat nu priveste textele de lege criticate, ci aplicarea acestora, aspect ce excedează competentei instantei de contencios constitutional, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992.

În consecintă, prevederile legale criticate nu pot fi supuse controlului de constitutionalitate, sub aspectele invocate, exceptia fiind inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 35 din Legea nr. 84/1998 privind mărcile si indicatiile geografice si art. 11 din Legea nr. 344/2005 privind unele măsuri pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală în cadrul operatiunilor de vămuire, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Vicastar” - S.R.L. din Suceava în Dosarul nr. 25.610/3/2007 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IV-a civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 11 noiembrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Ionescu

 


HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea amendamentului convenit prin scrisoarea semnată la Tokyo la 20 august 2008 si la Bucuresti la 4 septembrie 2008, între Guvernul României si Banca Japoniei pentru Cooperare Internatională, la Acordul de împrumut dintre România si Banca Japoniei pentru Cooperare Internatională privind Proiectul de reducere a poluării la Termocentrala Turceni, semnat la Bucuresti la 31 martie 2005

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 5 din Legea nr. 257/2005 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România si Banca Japoniei pentru Cooperare Internatională privind Proiectul de reducere a poluării la Termocentrala Turceni, semnat la Bucuresti la 31 martie 2005,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă amendamentul convenit prin scrisoarea*) semnată la Tokyo la 20 august 2008 si la Bucuresti la 4 septembrie 2008, între Guvernul României, prin Ministerul Economiei si Finantelor, si Banca Japoniei pentru Cooperare Internatională, la Acordul de împrumut dintre România si Banca Japoniei pentru Cooperare Internatională privind Proiectul de reducere a poluării la Termocentrala Turceni, semnat la Bucuresti la 31 martie 2005, ratificat prin Legea nr. 257/2005.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul economiei si finantelor,

Eugen Teodorovici,

secretar de stat p. Ministrul afacerilor externe,

Anton Niculescu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 19 noiembrie 2008.

Nr. 1.494.

 

*) Cuprinsul scrisorii reprezintă traducere din limba engleză.

 


BANCA JAPONIEI PENTRU COOPERARE INTERNATIONALĂ

 

Data: 20 august 2008

Ref.: DA(4)/2008-440

 

Ministerul Economiei si Finantelor, România

 

În atentia: Domnului Varujan Vosganian,

ministrul economiei si finantelor

 

Domnilor,

Referitor la: Notificare privind amendarea Acordului de împrumut pentru Proiectul de reducere a poluării la Termocentrala Turceni (A/Î nr. ROM-P4)

Referitor la scrisoarea dumneavoastră din data de 31 iulie 2008, vă informăm prin prezenta că nu avem obiectii cu privire la următoarele amendamente aduse Acordului de împrumut mai sus mentionat, după cum se arată mai jos, în conformitate cu prevederile relevante ale Acordului de împrumut nr. ROM-P4 dintre România si Banca Japoniei pentru Cooperare Internatională, pentru Proiectul de reducere a poluării la Termocentrala Turceni, semnat în data de 31 mai 2005:

1. articolul III, sectiunea 3 „Procedura de disponibilizare”, alineatul (3) va fi modificat conform anexei 1;

2. anexa 7 „Procedura de transfer” va fi modificată conform anexei 2. Acest amendament va intra în vigoare la data prezentei scrisori.

Prezenta scrisoare nu va fi interpretată ca autorizare a oricărui alt amendament la Acordul de împrumut mai sus mentionat, în afara celor de mai sus.

Vă rugăm să confirmati acordul dumneavoastră fată de cele de mai sus prin semnarea a două exemplare ale acestei scrisori, păstrând un exemplar pentru evidentele dumneavoastră si returnându-ne nouă celălalt exemplar.

 

Cu stimă,

Pentru

Banca Japoniei pentru Cooperare Internatională,

Shinya Ejima,

director general

Departamentul asistentă pentru dezvoltare IV

 

Confirmat în data de: 4 septembrie 2008

 

Pentru România

De către:.......

domnul Varujan Vosganian,

ministrul economiei si finantelor, România

 

Copii pentru:

- domnul Stefan Nanu, director general, Directia generală de trezorerie si datorie publică, Ministerul Economiei si Finantelor;

- domnul Dumitru Cristea, director general, Societatea Comercială „Complexul Energetic Turceni” - S.A.;

- domnul Osamu Kanda, director general, Tokyo Electric Power Services Co., Ltd (TEPSCO);

- seful Reprezentantei JBIC din Paris.

 

ANEXA 1

 

ARTICOLUL III

Clauze speciale

 

SECTIUNEA a 3-a

Procedura de disponibilizare

 

            „(3) Fără a contraveni prevederilor paragrafului (2) de mai sus, Procedura de transfer prezentată în anexa nr. 7 se poate aplica în cazul sumelor trase pentru plăti ce urmează a fi făcute către un furnizor/furnizori dintr-o tară/tări sursă/surse eligibilă/eligibile.”

 


ANEXA 2

 

 

„ANEXA 7

 

PROCEDURA DE TRANSFER

 

Procedura de transfer stabilită în prezentul document va fi aplicată în cazul disponibilizărilor pentru plăti ce urmează a fi făcute către un furnizor/furnizori dintr-o tară/tări-sursă/surse eligibilă/eligibile.

Banca autorizată pentru schimb valutar în Tokyo, oriunde este mentionată în această anexă, va fi The Bank of Tokyo-Mitsubishi, Ltd., Tokyo (denumită în continuare Banca plătitoare).

Banca autorizată pentru schimb valutar de pe teritoriul Împrumutatului, mentionată în această anexă, va fi Banca Comercială Română (denumită în continuare Banca comercială).

1. Solicitarea de disponibilizare

(1) Când Împrumutatul primeste solicitări de plată de la furnizor/furnizori prin intermediul Agentiei de executie (conform formularului SP anexat la prezentul document), Împrumutatul va solicita Băncii să efectueze o disponibilizare pentru o sumă ce nu depăseste suma efectiv solicitată de către furnizor(i) prin transmiterea către Bancă a Solicitării de disponibilizare în conformitate cu Formularul SD anexat la prezentul document. Fiecare solicitare de disponibilizare va fi semnată de către Împrumutat si va fi însotită de următoarele documente:

a) lista cuprinzând plătile, conform Formularului SD-FRP anexat la prezentul document;

b) o copie a instructiunilor de transfer transmise Băncii comerciale conform formularului JBIC-TI anexat;

c) solicitări de plată care evidentiază suma ce urmează a fi plătită furnizorului/furnizorilor, conform Formularului SP;

d) următoarele documente justificative care evidentiază fiecare plată si destinatia acesteia:

(i) în cazul plătii furnizorului/furnizorilor pentru livrarea/expedierea bunurilor si/sau serviciilor:

- scrisoare de conosament sau alte documente similare care evidentiază livrarea/expedierea bunurilor enumerate în factură;

(ii) pentru plata serviciilor de consultantă:

- cererile consultantilor care indică, cu suficiente detalii, serviciile prestate, perioada acoperită si suma care urmează să fie plătită către acestia;

(iii) în cazul plătilor efectuate conform contractelor pentru lucrări civile:

- documentul, chitanta sau factura contractorului care arată, cu suficiente detalii, lucrarea făcută de către contractor si suma solicitată pentru aceasta;

- un certificat care să ateste că lucrarea efectuată de către contractor este satisfăcătoare si în conformitate cu termenii contractului relevant. Un astfel de certificat va fi semnat de agentia de executie.

(2) Suma mentionată în Solicitarea de disponibilizare va fi exprimată în yeni japonezi, convertiti la cursul la cumpărare T/T cotat de către Banca comercială la data imediat anterioară zilei în care este făcută Solicitarea de disponibilizare. Suma ce va fi plătită în moneda si la cursul valutar utilizat pentru conversia yenilor japonezi va fi descrisă în Lista plătilor, conform Formularului SD-FRP, împreună cu documentul doveditor al respectivului curs valutar.

(3) Împrumutatul va trimite Băncii comerciale instructiunile de transfer însotite de copii ale Solicitării de disponibilizare si solicitărilor de plată, atunci când Împrumutatul transmite Băncii o solicitare de disponibilizare.

2. Disponibilizarea

(1) Atunci când Banca consideră Solicitarea de disponibilizare în ordine si în conformitate cu prevederile Acordului de împrumut, Banca, după primirea unei sume egale cu o zecime de procent (0,1%) din suma ce urmează a fi trasă, drept comision de serviciu plătit de către Împrumutat, va efectua disponibilizarea în yeni japonezi. Disponibilizarea va fi efectuată în termen de cincisprezece (15) zile lucrătoare de la data primirii Solicitării de disponibilizare prin plata în contul nerezident în yeni al Băncii comerciale, care va fi deschis în prealabil la Banca plătitoare care efectuează plata, în conformitate cu legile si reglementările japoneze relevante.

(2) O sumă egală cu acest comision de serviciu va fi finantată din suma împrumutului si Banca va plăti imediat această sumă către sine sub formă de comision de serviciu la data efectuării disponibilizării pentru Împrumutat. Această disponibilizare din suma împrumutului va constitui o obligatie valabilă din punct de vedere legal a Împrumutatului, conform termenilor si conditiilor Acordului de împrumut.

3. Plata către furnizor/furnizori

După ce sumele din împrumut disponibilizate de către Bancă au fost creditate în contul nerezident în yeni al Băncii Comerciale mentionat la pct. 2 si Banca comercială primeste confirmarea telegrafică de la Banca plătitoare, Banca comercială va transfera suma efectiv solicitată de către furnizor/furnizori prin solicitarea de plată în contul corespondent al furnizorului/furnizorilor la banca furnizorului/furnizorilor, în conformitate cu instructiunile de transfer.

4. Delegarea de autoritate

(1) Împrumutatul desemnează prin prezentul document Banca comercială ca agent al său în scopul întreprinderii oricărei actiuni sau încheierii oricărui acord solicitat ori permis în conformitate cu această procedură de transfer.

(2) Orice actiune întreprinsă sau acord încheiat de către Banca comercială ca urmare a autoritătii conferite Băncii comerciale îl va angaja integral pe Împrumutat si va avea aceleasi fortă si efect ca si cum ar fi fost întreprinsă de către Împrumutat.

(3) Autoritatea conferită Băncii comerciale poate fi revocată sau modificată printr-un acord între Împrumutat si Bancă.

5. Aranjament

Împrumutatul va face demersurile necesare pentru ca Banca comercială să încheie aranjamentul necesar cu Banca plătitoare, aranjament care să contină următoarele, în conformitate cu autorizatia conferită Băncii comerciale, stabilită la pct. 4:

a) Utilizarea contului nerezident în yeni al Băncii comerciale, deschis la Banca plătitoare pentru procesarea disponibilizărilor efectuate conform Procedurii de transfer;

b) Faptul că imediat după ce disponibilizarea efectuată de către Bancă a fost creditată în contul nerezident în yeni al Băncii comerciale mentionat la pct. 2 de mai sus, Banca plătitoare va confirma telegrafic Băncii comerciale efectuarea disponibilizării de către Bancă.

6. Banca nu va fi responsabilă pentru nicio pierdere suportată de către Împrumutat si/sau furnizor/furnizori datorită unor diferente dintre cursul valutar ce va fi utilizat pentru conversia yenilor japonezi în moneda utilizată pentru plata efectivă către furnizor/furnizori la data transferului si cursul de schimb ce va fi utilizat pentru conversia monedei utilizate pentru plata efectivă către furnizor/furnizori în yeni japonezi la data disponibilizării.


 

            Formular TRF

Solicitare de disponibilizare

Data:.............................

Împrumutul nr.: ROM-P4

Seria cererii nr.:.............

 

Destinatar: BANCA JAPONIEI PENTRU COOPERARE INTERNATIONALĂ

Director general

Departamentul asistentă dezvoltare 3

Banca Japoniei pentru Cooperare Internatională

 

Domnilor,

1. Ca urmare a Acordului de împrumut nr. ROM-P4 din 31 martie 2005, încheiat între Banca Japoniei pentru Cooperare Internatională (denumită în continuare Banca) si Guvernul României, subsemnatul solicită prin prezentul document disponibilizarea,

conform Acordului de împrumut mentionat, a sumei de yeni japonezi (adică ...........) pentru plata cheltuielilor descrise în lista

(listele) anexată(e) la prezentul document.

2. Subsemnatul nu a mai solicitat anterior disponibilizarea niciunei sume din împrumut în scopul efectuării cheltuielilor descrise în lista(e). Subsemnatul nu a obtinut si nu va obtine fonduri în acest scop din sumele unui alt împrumut, credit sau împrumut nerambursabil aflat la dispozitia subsemnatului.

3. Subsemnatul certifică faptul că:

a) cheltuielile descrise în listă sunt efectuate pentru scopurile specificate în Acordul de împrumut;

b) bunurile si serviciile pentru care se efectuează aceste cheltuieli au fost achizitionate în conformitate cu procedurile de achizitie aplicabile, convenite cu Banca ca urmare a mentionatului Acord de împrumut, si costul si termenii de achizitie ai acestora sunt rezonabile;

c) bunurile si serviciile mentionate sunt sau vor fi furnizate de către furnizorul/furnizorii specificati în lista anexată si sunt sau vor fi produse în (sau, în cazul serviciilor, furnizate din) tara/tări-sursă/surse eligibilă/eligibile pentru împrumuturile Băncii.

4. Vă rugam să disponibilizati suma solicitată prin prezentul document prin plata în contul nerezident în yeni al............................... deschis la Bank of Tokyo-Mitsubishi, Ltd., Tokyo.

5. Prezenta cerere cuprinde..........pagini si.......liste semnate si numerotate.

 

Al dumneavoastră,

................................

(numele Împrumutatului)

Pentru:

..................................

(semnătura autorizată)

 

            Formular JBIC-IT

 

Instructiuni de transfer

Data:

Împrumut nr.: ROM-P4

Nr. serie solicitare.:

 

Către: Banca Comercială Română

La primirea sumei de la Bancă în urma Solicitării noastre de disponibilizare nr......... din ............., prin prezenta vă solicităm să transferati suma efectiv solicitată de furnizor/furnizori în contul furnizorului/furnizorilor respectiv/respectivi la Banca furnizorului/furnizorilor, după cum s-a specificat în Solicitarea de plată nr........ din data de ............

 

...........................................

(numele si adresa Împrumutatului)

...........................................

(semnătura)

 

Anexat: Solicitare de disponibilizare

            Solicitări de plată

 


            (Formular SP)

 

Solicitare de plată

 

Data: ................

Împrumutul nr.: ROM-P4 CP nr. Destinatar: (numele si adresa Agentiei de executie)

Prin prezentul document va prezentăm Solicitarea de plată pentru executarea lucrării, cu următorul continut:

1. Numele beneficiarului:

2. Nr. contractului si data:

3. Nota privind nr. contractului si data (dacă există):

4. Descrierea mărfii si a serviciilor realizate:

5. Suma solicitată:

6. Suma acumulată, deja plătită:

7. Suma totală (5+6):

Vă rugăm să plătiti suma solicitată la pct. 5 în următorul cont:

Nr. cont:

Numele băncii furnizorului(ilor):

Adresa băncii furnizorului(ilor):

Adresa de telegraf

...............................

(numele furnizorului)

De către:

...............................

(semnătura)

 

NOTĂ:

Dacă beneficiarul este înregistrat într-un stat membru al Uniunii Europene, numărul de cont ar trebui înlocuit de IBAN, însotit de CIB (cod de identificare bancară).

 

(formular SD-FRP)

 

Foaie rezumat plăti

Data:

Nr. Serie

 

1. Tranzactie

2.

Nr. de referintă

JBIC

3. Achizitor

4. Furnizor

5.

Nationalitate

furnizor

*1

6. Descrierea mărfii si/sau a serviciilor

7.

Categoria

*2

8. Originea

9.

Suma

contractului

10. Rata de schimb

11.

Suma plătii

*3

12.

Natura plătii

*4

13.

Metoda de

achizitie

*5

14.

Suma solicitată

pentru finantare

*3

15. Coeficientul de disponibilizare

*6

1.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

3.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

4.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Total:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

            Subsemnatul certifică faptul ca furnizorul/furnizorii si/sau serviciile declarate mai sus sunt eligibile sub Acordul de împrumut.

 

Pentru

 

De către: ...........................

(semnătura autorizată)


*1 Nationalitatea furnizorului: tara în care furnizorul este înfiintat si înregistrat.

*2 Categoria: categoria descrisă în sectiunea 1 a anexei 2.

*3 Suma de plată: dacă nu este exprimată în yeni japonezi, precizati ambele: suma în moneda în care se va face plata către furnizor si suma(ele) convertită(e) calculată(e) în conformitate cu pct. 1(2) al anexei 7, Procedura de transfer, cât si rata/ratele de schimb.

*4 Natura plătii: un avans, plata unei rate sau plata finală etc.

*5 Metoda de achizitie: precizati motivele pentru alegerea altei metode decât licitatia internatională competitivă. *6 Coeficient de disponibilizare: raportul dintre suma solicitată pentru finantare si suma plătii în moneda în care se va face plata către furnizor.”


 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Standardelor de referintă si a indicatorilor de performantă pentru evaluarea si asigurarea calitătii în învătământul preuniversitar

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 24 alin. (3) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calitătii educatiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă Standardele de referintă si indicatorii de performantă pentru evaluarea si asigurarea calitătii în învătământul preuniversitar, prevăzuti în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Standardele de referintă si indicatorii de performantă pentru evaluarea si asigurarea calitătii în învătământul preuniversitar sunt standarde nationale, care se aplică învătământului preuniversitar de stat si particular.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul educatiei, cercetării si tineretului,

Anton Anton

Ministrul internelor si reformei administrative,

Cristian David

 

Bucuresti, 25 noiembrie 2008.

Nr. 1.534.

 

ANEXĂ

 

STANDARDE DE REFERINTĂ

si indicatori de performantă pentru evaluarea si asigurarea calitătii în învătământul preuniversitar

 

Standardul de referintă (de calitate) reprezintă, conform legii, descrierea cerintelor care definesc un nivel optimal de realizare a unei activităti de către o organizatie furnizoare de educatie, pe baza bunelor practici existente la nivel national, european sau mondial.

Standardele de referintă se aplică domeniilor prevăzute de art. 10 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calitătii educatiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările ulterioare. Pentru fiecare domeniu sunt definite subdomenii, pentru fiecare subdomeniu sunt formulati indicatori, iar la fiecare indicator sunt definiti descriptori. Descriptorii sunt enunturi care stabilesc, pentru fiecare indicator în parte cerintele efective pentru ca serviciile educationale oferite de către organizatia furnizoare de educatie să fie considerate ca optime.

Având în vedere prevederile art. 4 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 75/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările ulterioare, în procesul de evaluare a calitătii vor fi folosite atât standardele de acreditare si evaluare periodică, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de functionare provizorie a unitătilor de învătământ preuniversitar, precum si a Standardelor de acreditare si de evaluare periodică a unitătilor de învătământ preuniversitar [care reprezintă, conform art. 9 lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 75/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările ulterioare, mentionată anterior, nivelul minim obligatoriu de realizare a unei activităti de educatie], cât si standardele de referintă aprobate prin prezentul act normativ [care reprezintă, conform art. 9 lit. c) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 75/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările ulterioare, nivelul optimal de realizare a unei activităti de către o organizare furnizoare de educatie].

 


Criterii

Subdomenii

Indicatori de performantă

Descriptori de calitate

A. Domeniul „Capacitate institutională”

a) structurile institutionale, administrative si manageriale

1. Management strategic

1.1. Existenta, structura si continutul documentelor proiective (proiectul de dezvoltare si planul de implementare)

- Scopurile, obiectivele si programele rezultate din politicile si strategiile europene, nationale, regionale si locale privind educatia si formarea profesională sunt cuprinse în proiectul de dezvoltare si în planurile de implementare (operationale).

- Scopurile, obiectivele si programele stabilite la solicitarea beneficiarilor sunt cuprinse în proiectul de dezvoltare si în planurile de implementare (operationale).

- Scopurile si obiectivele stabilite în proiectul de dezvoltare si în planurile de implementare (operationale) sunt realizate integral.

1.2. Organizarea internă a unitătii de învătământ

- Organizarea internă a furnizorului de educatie este stabilă si asigură realizarea fără perturbări a proceselor fundamentale.

- Organismele consultative ale beneficiarilor relevanti pentru unitatea scolară se întrunesc periodic.

- Personalul scolii demonstrează un nivel ridicat de cunoastere a reglementărilor interne, a modului de organizare, de luare a deciziilor, de comunicare si de raportare.

1.3. Existenta si functionarea sistemului de comunicare internă si externă

- Furnizorul de educatie comunică sistematic cu părintii si cu ceilalti beneficiari din comunitate.

- Furnizorul de educatie utilizează feedbackul obtinut de la educabili si de la părinti pentru optimizarea circulatiei informatiei în organizatie.

2. Management operational

2.1. Functionarea curentă a unitătii de învătământ

- Cadrele didactice si categoriile de beneficiari relevante pentru unitatea scolară demonstrează un nivel ridicat de cunoastere a activitătii scolii.

2.2. Existenta si functionarea sistemului de gestionare a informatiei; înregistrarea, prelucrarea si utilizarea datelor si informatiilor

- Informatiile specifice unitătii scolare si contextului în care aceasta functionează sunt incluse în baza de date existentă si difuzate în comunitate.

- Categoriile de beneficiari relevante pentru unitatea scolară demonstrează un nivel ridicat de cunoastere a informatiilor privind curriculumul national, procesul de învătământ si viata scolară.

2.3. Asigurarea serviciilor medicale pentru educabili

- Furnizorul de educatie asigură accesul permanent al educabililor la servicii medicale prin cabinet propriu sau pe baza unor acorduri de asistentă cu unităti sanitare.

- Personalul scolii, educabilii si, după caz, părintii sunt implicati sistematic în campaniile de prevenire a comportamentelor dăunătoare sănătătii.

2.4. Asigurarea securitătii tuturor celor implicati în activitatea scolară, în timpul desfăsurării programului

- Educabilii, părintii si cadrele didactice se simt în sigurantă în incinta scolii (inclusiv curtea, terenurile de sport si celelalte spatii scolare) si în vecinătatea scolii.

- Personalul scolii, elevii si, după caz, părintii demonstrează un nivel ridicat de cunoastere a procedurilor de gestionare a situatiilor de criză.

2.5. Asigurarea serviciilor de orientare si consiliere pentru educabili

- Furnizorul de educatie asigură accesul beneficiarilor si al personalului scolii la servicii de orientare si consiliere.

- Furnizorul de educatie aplică programe si măsuri de diminuare a violentei în scoală.

- Rezultatele activitătilor de orientare si consiliere sunt utilizate pentru îmbunătătirea documentelor programatice, a activitătii curente si a ofertei educationale.


Criterii

Subdomenii

Indicatori de performantă

Descriptori de calitate

b) baza materială

1. Spatii scolare

1.1. Existenta si caracteristicile spatiilor scolare

- Furnizorul de educatie demonstrează progres, în ultimii 3 ani/de la ultima evaluare externă, în construirea amenajarea, dotarea si întretinerea spatiilor scolare, administrative si auxiliare.

- Furnizorul de educatie asigură sprijinul individual, privind accesul în spatiile scolare, pentru persoanele cu c.e.s. identificate la nivelul educabililor si al personalului scolii.

- Furnizorul de educatie demonstrează progres, în ultimii 3 ani/de la ultima evaluare externă, la indicatorii privind utilizarea spatiilor scolare si auxiliare.

 

1.2. Dotarea spatiilor scolare

1.3. Accesibilitatea spatiilor scolare

1.4. Utilizarea spatiilor scolare

2. Spatii administrative

2.1. Existenta, caracteristicile si functionalitatea spatiilor administrative

 

3.1. Existenta, caracteristicile si functionalitatea spatiilor auxiliare

3.2. Accesibilitatea spatiilor auxiliare

3.3. Utilizarea spatiilor auxiliare

4. Materialele si mijloacele de învătământ, auxiliarele curriculare

4.1. Dotarea cu mijloace de învătământ si cu auxiliare curriculare

- Furnizorul de educatie demonstrează progres, în ultimii 3 ani/de la ultima evaluare externă, la indicatorii privind dotarea cu mijloace de învătământ si auxiliare.

4.2. Existenta si dezvoltarea fondului bibliotecii s colare/centrului de documentare i informare

- Furnizorul de educatie demonstrează progres, în ultimii 3 ani/de la ultima evaluare externă, în privinta dotării cu fond de carte/cu fond de material informatic si audio-video.

- Furnizorul de educatie demonstrează progres, în ultimii 3 ani/de la ultima evaluare externă, în utilizarea bibliotecii scolare/centrului de documentare si informare, de către elevi si cadre didactice.

4.3. Dotarea cu tehnologie informatică si de comunicare

- Furnizorul de educatie demonstrează progres, în ultimii 3 ani/de la ultima evaluare externă, în dotarea si în utilizarea TIC (hardware si software).

4.4. Accesibilitatea echipamentelor, materialelor, mijloacelor de învătământ si auxiliarelor curriculare

- Echipamentele, materialele, mijloacele de învătământ si auxiliarele curriculare sunt adaptate la nevoile speciale identificate.

5. Documente scolare

5.1. Procurarea si utilizarea documentelor scolare si a actelor de studii

Nu există/a scăzut numărul erorilor în completarea documentelor scolare si a actelor de studii.

c) resurse umane

1. Managementul personalului

1.1. Managementul personalului didactic si de conducere

- Politicile de personal privind personalul de conducere, didactic, didactic auxiliar si nedidactic sunt definite, aplicate si revizuite periodic.

1.2. Managementul personalului didactic auxiliar si personalului nedidactic

 

 

B. Domeniul „Eficacitate educatională”

a) continutul programelor de studiu

1. Oferta educatională

1.1. Definirea si promovarea ofertei educationale

- Definirea ofertei educationale ia în considerare cererile beneficiarilor relevanti.

- Oferta educatională este promovată la nivelul comunitătii, utilizându-se metode specifice de marketing.

1.2. Existenta parteneriatelor cu reprezentanti ai comunitătii

- Rezultatele proiectelor, programelor si activitătilor realizate în parteneriat cu reprezentantii comunităti sunt utilizate în unitatea scolară (în procesul de învătământ, în managementul unitătii scolare, în activitătile extracurriculare etc).


Criterii

Subdomenii

Indicatori de performantă

Descriptori de calitate

 

 

2. Curriculum

 

 

2.1. Proiectarea curriculumului

- Proiectarea c.d.s./c.d.l. se realizează pornind de la nevoile identificate si de la politicile nationale, judetene si locale.

- Proiectarea curriculară ia în considerare achizitiile anterioare de învătare ale educabililor.

- Proiectarea curriculară asigură dezvoltarea laturii aplicative, practice, a competentelor dezvoltate.

- Manualele si celelalte auxiliare curriculare sunt selectate si utilizate în functie de specificul unitătii scolare si de achizitiile anterioare de învătare ale educabililor.

- Activitătile de predare, învătare si evaluare sunt proiectate în echipă la nivelul catedrelor, al ariilor curriculare si/sau între ariile curriculare.

- Beneficiarii relevanti pentru unitatea scolară sunt implicati în proiectarea activitătilor de predare, învătare, evaluare.

2.2. Realizarea curriculumului

- Cadrele didactice aplică sistematic metodologii didactice centrate pe educabili si pe grupul de educabili.

- Cadrele didactice utilizează achizitiile anterioare ale educabililor în activitătile curriculare si extracurriculare.

- Cadrele didactice dezvoltă capacitatea educabililor de a învăta din experientă si din practică.

- Cadrele didactice răspund la cererile educabililor sau ale părintilor privind acordarea de sprijin individual în învătare.

- Elementele specifice ale minoritătilor etnice, religioase sau de altă natură existente în unitatea s colară sunt utilizate în activitătile de predare, învătare i evaluare.

- Auxiliarele curriculare si mijloacele de învătământ existente sunt utilizate sistematic în procesul de învătământ.

- Furnizorul de educatie respectă recomandările de igienă scolară privind echilibrul între activitatea scolară a educabilului si celelalte tipuri de activităti specifice vârstei.

- Furnizorul de educatie realizează un învătământ incluziv prin mixarea sistematică a colectivelor de educabili.

- Furnizorul de educatie asigură respectarea drepturilor si îndatoririlor cadrelor didactice si ale educabililor în cadrul proceselor de predare, învătare si evaluare.

b) rezultatele învătării

1. Performantele scolare

1.1. Evaluarea rezultatelor scolare

- Fiecare cadru didactic poate descrie pentru fiecare grupă/clasă si educabil punctele tari si cele slabe privind realizarea obiectivelor curriculare.

- Cadrele didactice folosesc cu precădere stimulentele pozitive (lauda, încurajarea etc).

- Autoevaluarea si interevaluarea educabililor sunt folosite sistematic în activitătile de învătare.

- Evaluările sumative sunt valide si fidele.

- Educabilii si, după caz, părintii acestora, cunosc planificarea activitătilor de evaluare si metodologia utilizată.

- Rezultatele scolare, inclusiv la evaluările de parcurs, sunt înregistrate si comunicate educabililor si, după caz, părintilor.

- Produsele activitătii educabililor sunt expuse în sălile de clasă si în celelalte spatii ale scolii.

- Furnizorul de educatie demonstrează progres, în ultimii 3 ani/de la ultima evaluare externă, privind continuarea studiilor sau, după caz, încadrarea în muncă a absolventilor.

- Furnizorul de educatie demonstrează progres, în ultimii 3 ani/de la ultima evaluare externă, raportat la Sistemul National de Indicatori privind Educatia (SNIE), privind rezultatele scolare corespunzătoare tipului de unitate scolară si categoriei de risc.


Criterii

Subdomenii

Indicatori de performantă

Descriptori de calitate

 

2. Performantele extrascolare

2.1. Evaluarea rezultatelor la activitătile extracurriculare (extra-clasă si extra-scolare)

- Participarea cadrelor didactice, a educabililor, a părintilor si a altor membri ai comunitătii la activitătile extracurriculare a crescut numeric si procentual.

- Furnizorul de educatie evidentiază contributia directă si efectivă a fiecărei activităti extracurriculare la realizarea scopurilor si obiectivelor stabilite prin politicile educationale si documentele programatice de la nivel national, judetean sau local.

c) activitatea de cercetare stiintifică sau metodică, după caz

 

 

1. Activitatea stiintifică si metodică

 

 

1.1. Activitatea stiintifică

- Participarea cadrelor didactice la activitatea de cercetare stiintifică desfăsurată la nivelul unitătii scolare sau la nivel local, regional, national sau international a crescut numeric si procentual.

- Cadrele didactice valorifică în activitatea educatională rezultatele cercetării de profil, desfăsurată la nivel local, regional, national sau international.

1.2. Activitatea metodică a cadrelor didactice

- Participarea cadrelor didactice la activitătile metodice desfăsurate la nivel teritorial (cu lectii demonstrative, referate, prezentări etc.) a crescut numeric si procentual.

- Cadrele didactice valorifică în activitatea educatională rezultatele participării la activitătile metodice.

d) activitatea financiară a organizatiei

 

 

1. Activitatea financiară

 

 

1.1. Constituirea bugetului scolii

- Procesul de proiectare bugetară este transparent.

- Furnizorul de educatie asigură implicarea partenerilor comunitari si a beneficiarilor relevanti în proiectarea bugetară.

1.2. Executia bugetară

- Procesul de executie bugetară este transparent, iar rapoartele financiare sunt publice.

- Nu există/a scăzut numărul neconformitătilor constatate de organismele de control financiar.

C. Domeniul „Managementul calitătii”

a) strategii si proceduri pentru asigurarea calitătii

1. Autoevaluarea institutională

1.1. Existenta si aplicarea procedurilor de autoevaluare institutională

- Furnizorul de educatie utilizează proceduri de autoevaluare proprii/adaptate pentru domeniile si criteriile prevăzute de lege.

- Furnizorul de educatie utilizează proceduri de analiză a culturii organizationale.

- Furnizorul de educatie promovează sistematic valorile-cheie ale organizatiei scolare.

- Procedurile de autoevaluare sunt realizate cu participarea beneficiarilor relevanti pentru unitatea scolară.

- Rezultatele autoevaluării si ale evaluărilor externe sunt folosite în planificarea, realizarea si revizuirea activitătilor si procedurilor de asigurare si de îmbunătătire a calitătii.

- Furnizorul de educatie utilizează proceduri de evaluare sistematică a satisfactiei educabililor, părintilor si altor beneficiari relevanti.

- Furnizorul de educatie utilizează proceduri de evaluare sistematică a satisfactiei personalului.

- Furnizorul de educatie demonstrează progres, în ultimii 3 ani/de la ultima evaluare externă, privind nivelul de satisfactie a personalului si a beneficiarilor fată de activitatea scolii.


Criterii

Subdomenii

Indicatori de performantă

Descriptori de calitate

 

 

2.Managementul calitătii la nivelul organizatiei

 

 

2.1. Existenta si aplicarea procedurilor interne de asigurare a calitătii

- Tintele strategice, activitătile specifice si procedurile privind îmbunătătirea calitătii sunt cuprinse în documentele programatice.

- Procedurile fundamentale (pentru procesele fundamentale, de comunicare internă, decizie si raportare, de identificare si de prevenire a perturbărilor majore, de control al documentelor s i al înregistrărilor, de monitorizare, evaluare, revizuire i îmbunătătire a calitătii) sunt cunoscute si aplicate de către personalul unitătii scolare.

- Angajatorii relevanti la nivel local sau regional sunt implicati în asigurarea si îmbunătătirea calitătii la unitătile scolare care oferă calificări profesionale.

2.2. Dezvoltarea profesională a personalului

- Evaluarea activitătii profesionale a personalului utilizează criterii, metode si instrumente cunoscute de către cei implicati.

- Observarea activitătii curente si feedbackul primit de la beneficiarii relevanti si de la personalul scolii sunt utilizate pentru revizuirea strategiilor si a planurilor privind dezvoltarea profesională.

- Aplicarea în activitatea didactică a rezultatelor participării la programele de formare continuă si de dezvoltare profesională este monitorizată sistematic.

- Aplicarea în activitatea didactică a rezultatelor participării la activitătile metodice si stiintifice este monitorizată sistematic.

b) proceduri privind initierea, monitorizarea si revizuirea periodică a programelor si activitătilor desfăsurate

1.Revizuirea periodică a ofertei scolii

1.1. Revizuirea ofertei educationale si a proiectului de dezvoltare

- Personalul si categoriile relevante de beneficiari sunt implicate în revizuirea ofertei educationale si a proiectului de dezvoltare.

- „Benchmarkingul” (compararea cu buna practică în domeniu) este utilizat pentru optimizarea ofertei educationale si a proiectului de dezvoltare.

c) proceduri obiective si transparente de evaluare a învătării

1. Optimizarea procedurilor de evaluare a învătării

1.1. Existenta si aplicarea procedurilor de optimizare a evaluării învătării

- Furnizorul de educatie revizuieste procedurile de evaluare a rezultatelor învătării pe baza analizei progresului si a feedbackului obtinut de la beneficiarii relevanti.

- Furnizorul de educatie utilizează proceduri speciale de evaluare si de înregistrare a rezultatelor evaluării pentru grupurile vulnerabile/în situatie de risc.

- Furnizorul de educatie utilizează proceduri speciale de evaluare si de orientare pentru educabilii capabili de performantă.

- Beneficiarii relevanti participă la planificarea, realizarea si îmbunătătirea procedurilor de evaluare a rezultatelor învătării.

d) proceduri de evaluare periodică a calitătii corpului profesoral

1. Evaluarea corpului profesoral

1.1. Evaluarea calitătii activitătii corpului profesoral

- Evaluarea fiecărui cadru didactic se realizează folosind metode si instrumente multiple (cel putin două metode si/sau instrumente).

- Evaluarea corpului profesoral foloseste indicatori privind rezultatele obtinute si progresul educabililor.

- Evaluarea corpului profesoral se bazează pe feed­backul obtinut de la beneficiarii relevanti.

- Evaluarea corpului profesoral cuprinde recomandări privind dezvoltarea profesională ulterioară.

e) accesibilitatea resurselor adecvate învătării

1. Optimizarea accesului la resursele educationale

1.1. Optimizarea accesului la resursele educationale

- Furnizorul de educatie demonstrează progres, în ultimii 3 ani/de la ultima evaluare externă, în planificarea, realizarea si îmbunătătirea accesului la resursele educationale pentru beneficiarii relevanti.


Criterii

Subdomenii

Indicatori de performantă

Descriptori de calitate

f) baza de date actualizată sistematic, referitoare la asigurarea internă a calitătii

1. Constituirea si actualizarea bazei de date

1.1. Constituirea bazei de date a unitătii de învătământ

- Informatiile referitoare la nivelul de îndeplinire a indicatorilor nationali privind educatia (SNIE) si a celor cuprinsi în standardele nationale sunt colectate, analizate si utilizate în activitatea managerială.

- Baza de date a unitătii scolare privind nivelul de realizare a standardelor si standardelor de referintă este actualizată periodic.

- Furnizorul de educatie demonstrează progres, în ultimii 3 ani/de la ultima evaluare externă, în privinta cuprinderii, în baza de date a unitătii scolare, a informatiilor privind îmbunătătirea calitătii educatiei.

g) transparenta informatiilor de interes public cu privire la programele de studii si, după caz, certificatele, diplomele si calificările oferite

1. Asigurarea accesului la informatie al persoanelor si institutiilor interesate

1.1. Asigurarea accesului la oferta educatională a scolii

- Furnizorul de educatie demonstrează progres, în ultimii 3 ani/de la ultima evaluare externă, în planificarea, realizarea si îmbunătătirea activitătii de relatii publice.

- Procedurile de acces al persoanelor interesate la informatiile de interes public sunt simple, transparente si îmbunătătite periodic.

- Feedbackul obtinut de la beneficiarii relevanti este utilizat pentru optimizarea ofertei educationale.

h) functionalitatea structurilor de asigurare a calitătii educatiei, conform legii

1. Functionarea structurilor responsabile cu evaluarea internă a calitătii

1.1. Constituirea si functionarea structurilor responsabile cu evaluarea internă a calitătii

- Structurile responsabile cu evaluarea internă a calitătii functionează eficient si continuu.

- Măsurile de îmbunătătire a calitătii recomandate de structurile responsabile cu evaluarea internă a calitătii sunt puse în aplicare de către conducerea unitătii scolare.

- Conducerea scolii demonstrează preocupare pentru alocarea resurselor necesare functionării structurilor de evaluare internă a calităti (materiale, financiare, umane etc).

- Reprezentantii desemnati ai beneficiarilor relevanti participă sistematic la activitatea structurilor responsabile cu evaluarea internă a calitătii.


ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

COMISIA NATIONALĂ PENTRU CONTROLUL ACTIVITĂTILOR NUCLEARE

 

ORDIN

pentru aprobarea Ghidului privind termenii utilizati în reglementarea, autorizarea si controlul activitătilor nucleare, acordurile si conventiile în domeniul nuclear

 

În conformitate cu prevederile Legii nr. 111/1996 privind desfăsurarea în sigurantă, reglementarea, autorizarea si controlul activitătilor nucleare, republicată, si ale Hotărârii Guvernului nr. 1.627/2003 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Comisiei Nationale pentru Controlul Activitătilor Nucleare, cu modificările si completările ulterioare,

în baza art. 5 din Legea nr. 111/1996, republicată,

presedintele Comisiei Nationale pentru Controlul Activitătilor Nucleare emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Ghidul privind termenii utilizati în reglementarea, autorizarea si controlul activitătilor nucleare, acordurile si conventiile în domeniul nuclear, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. - Prezentul ordin intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 4. - Directiile, serviciile si compartimentele din cadrul Comisiei Nationale pentru Controlul Activitătilor Nucleare vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

 

Presedintele Comisiei Nationale pentru Controlul Activitătilor Nucleare,

Vajda Borbala

 

Bucuresti, 24 septembrie 2008.

Nr. 342.


*) Anexa se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 822 bis în afara abonamentului, care se poate achizitiona de la Centrul de vânzări si informare al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.

 

MINISTERUL INTERNELOR SI REFORMEI ADMINISTRATIVE

 

ORDIN

pentru modificarea si completarea Metodologiei privind identificarea, evaluarea si controlul riscurilor de incendiu, aprobată prin Ordinul ministrului internelor si reformei administrative nr. 210/2007

 

Având în vedere prevederile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, în temeiul dispozitiilor art. 7 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Internelor si Reformei Administrative, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008,

ministrul internelor si reformei administrative emite prezentul ordin.

Art. I. - Metodologia privind identificarea, evaluarea si controlul riscurilor de incendiu, aprobată prin Ordinul ministrului internelor si reformei administrative nr. 210/2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 360 din 28 mai 2007, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 29, litera f) se modifică si va avea următorul cuprins:

„f) asigurarea interventiei serviciilor pentru situatii de urgentă;”.

2. Articolul 38 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 38. - (1) Autorizarea persoanelor fizice se realizează pe bază de interviu, după depunerea unui dosar care cuprinde următoarele documente:

a) cerere-tip de autorizare/reautorizare a persoanelor fizice pentru desfăsurarea activitătii de identificare, evaluare si control al riscurilor de incendiu, conform modelului prevăzut din anexa nr. 6 la prezenta metodologie;

b) documente, în copie legalizată, care să ateste că solicitantul este absolvent al unei institutii de învătământ postuniversitar acreditate, în domeniile securitatea la incendiu a constructiilor si instalatiilor aferente sau managementul/analiza riscurilor de incendiu, care include minimum un modul despre metode de evaluare a riscului de incendiu;

c) memoriu privind activitătile reprezentative desfăsurate, conform modelului din anexa nr. 6a la prezenta metodologie;


d) o lucrare relevantă de identificare si evaluare a riscului de incendiu executată într-o constructie existentă, elaborată de solicitant.

(2) Etapele interviului sunt prezentate în Ghidul de interviu, prevăzut în anexa nr. 6b la prezenta metodologie.”

3. După articolul 38 se introduce un nou articol, articolul 381, care va avea următorul cuprins:

„Art. 381 - Metodele de evaluare a riscului de incendiu, alături de bibliografia selectivă necesară pentru examinarea în vederea autorizării, sunt prevăzute în anexa nr. 6c la prezenta metodologie.”

4. La articolul 39 punctul 2, litera b) se modifică si va avea următorul cuprins:

„b) certificatul de înregistrare la oficiul registrului comertului, în copie legalizată;”.

5. La articolul 39 punctul 2, după litera b) se introduce o nouă literă, litera c), care va avea următorul cuprins:

„c) să aibă prevăzut în statut sau, după caz, în actul de înfiintare activităti în domeniul securitătii la incendiu sau în managementul riscurilor.”

6. La articolul 41, alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 41. - (1) Serviciul informare publică, statistică si analiză riscuri comunică solicitantilor persoane fizice data sustinerii interviului, în vederea autorizării, în cel mult 30 de zile de la depunerea dosarului complet.”

7. Articolul 43 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 43. - (1) Evaluarea dosarelor mentionate la art. 39 se face de către o comisie numită prin ordin de zi al inspectorului general, în termen de cel mult 30 de zile de la depunerea dosarului complet.

(2) Criteriile pe baza cărora se realizează evaluarea dosarelor de autorizare au în vedere următoarele elemente:

a) îndeplinirea conditiilor de eligibilitate;

b) experienta în domeniul securitătii la incendiu;

c) adresele a cel putin 3 beneficiari privind calitatea lucrărilor efectuate de societatea solicitantă în domeniul securitătii la incendiu, respectiv a celor efectuate de evaluatorul/evaluatorii care lucrează pentru societate, după caz;

d) experienta si rezultatele activitătii de identificare, evaluare si control al riscurilor de incendiu desfăsurate anterior obtinerii autorizării, după caz;

e) să facă dovada că a încheiat contract de muncă cu cel putin o persoană fizică autorizată să desfăsoare activităti de identificare, evaluare si control al riscurilor de incendiu.

(3) Criteriul de la alin. (2) lit. d) este obligatoriu la evaluarea în vederea reînnoirii autorizatiei.

(4) În urma evaluării dosarului, comisia hotărăste eliberarea sau respingerea eliberării autorizatiei. Modelul autorizatiei pentru desfăsurarea activitătii de identificare, evaluare si control al riscurilor de incendiu pentru persoane juridice este prevăzut în anexa nr. 9 la prezenta metodologie.

(5) Contestatiile la hotărârea comisiei se adresează inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situatii de Urgentă, în termen de 15 zile de la data comunicării actului.

(6) Contestatiile se solutionează de o comisie numită prin ordin de zi al inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situatii de Urgentă, în termen de 15 zile de la primirea acestora.”

7. Anexa nr. 6 la metodologie se modifică si se înlocuieste cu anexa nr. 1.

8. După anexa nr. 6 la metodologie se introduc trei noi anexe, anexele nr. 6a, 6b si 6c, care vor avea cuprinsul prevăzut în anexele nr. 2, 3 si 4.

9. Anexa nr. 7 la metodologie se modifică si se înlocuieste cu anexa nr. 5.

Art. II. - Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Liviu Radu,

secretar de stat

 

ucuresti, 27 noiembrie 2008.

Nr. 663.

 

ANEXA Nr. 1

(Anexa nr. 6 la Ordinul nr. 210/2007)

 

CERERE-TIP

de autorizare/reautorizare a persoanelor fizice pentru desfăsurarea activitătii de identificare, evaluare si control al riscurilor de incendiu

 

Către: Inspectorul general al Inspectoratului General pentru Situatii de Urgentă

 

Subsemnatul/Subsemnata,....................................., cu domiciliul în localitatea..............................., str.................................nr. ..., bl. ..., sc. ..., et. ..., ap. ..., judetul/sectorul................, telefon.................., fax.................., e-mail .................., CNP................................., solicit autorizarea/reautorizarea pentru desfăsurarea activitătii de identificare, evaluare si control al riscurilor de incendiu.


În sustinerea cererii anexez dosarul tehnic, care cuprinde următoarele documente:

a) certificat de absolvire a unui curs postuniversitar, conform prevederilor art. 38 lit. b) din Metodologia de identificare, evaluare si control al riscurilor de incendiu, aprobată prin Ordinul ministrului internelor si reformei administrative nr. 210/2007, în copie legalizată;

b) memoriu privind activitătile reprezentative desfăsurate;

c) o lucrare relevantă de identificare si evaluare a riscului de incendiu, executată într-o constructie existentă, care atestă îndeplinirea conditiilor prevăzute în art. 38 lit. d) din Metodologia de identificare, evaluare si control al riscurilor de incendiu.

Declar că am luat cunostintă de obligatiile ce îmi revin potrivit prevederilor metodologiei mentionate mai sus.

 

Localitatea .............................

Semnătura ..............................

Data .........

 

ANEXA Nr. 2

(Anexa nr. 6a la Ordinul nr. 210/2007)

 

MEMORIU DE ACTIVITATE

 

1. Adresa, telefon, fax, e-mail

2. Date generale privind activitatea desfăsurată până în prezent (se vor consemna perioada, institutia, serviciul/compartimentul, principalele atributii)

3. Informatii privind cursurile postuniversitare efectuate în institutii de învătământ superior acreditate, în domeniile securitate la incendiu a constructiilor si instalatiilor aferente, managementul/analiza riscurilor de incendiu (perioada efectuării cursului, titlul cursului, unitatea de învătământ în care s-a desfăsurat cursul)

4. Lista cu principalele activităti de evaluare a riscului de incendiu (după caz)

 

NOTĂ:

La memoriul de activitate se va atasa o lucrare relevantă de identificare si evaluare a riscului de incendiu executată sau prezentarea uneia dintre metodele precizate în anexa nr. 6c la Metodologia de identificare, evaluare si control al riscurilor de incendiu, aprobată prin Ordinul ministrului internelor si reformei administrative nr. 210/2007.

 

ANEXA Nr. 3

(Anexa nr. 6b la Ordinul nr. 210/2007)

 

GHID DE INTERVIU

pentru persoanele fizice care solicită autorizarea în vederea desfăsurării activitătii de identificare, evaluare si control al riscurilor de incendiu

 

Scopul interviului este de a identifica nivelul de pregătire profesională în domeniul apărării împotriva incendiilor al solicitantilor, experienta si corecta apreciere a situatiilor de caz la care candidatul trebuie să răspundă. În acest sens, solicitantii trebuie să demonstreze că sunt pregătiti profesional pentru a corespunde exigentelor domeniului lor de activitate si de responsabilitate impuse în desfăsurarea activitătilor specifice de identificare, evaluare si control al riscurilor de incendiu.

Interviul sustinut de solicitanti în fata comisiei este conceput în 3 etape, după cum urmează:

I. Prezentarea memoriului de activitate si întrebări ale comisiei privind specificul activitătii desfăsurate.

II. Întrebări din bibliografie (seria de acte normative si reglementări tehnice specifice sau conexe securitătii la incendiu - prezentată în anexa nr. 6c la Metodologia de identificare, evaluare si control al riscurilor de incendiu, aprobată prin Ordinul ministrului internelor si reformei administrative nr. 210/2007)

III. Prezentarea si sustinerea de către solicitant, după caz, a unei lucrări relevante de identificare si evaluare a riscului de incendiu pe care a executat-o sau a uneia dintre metodele precizate în bibliografia selectivă, prezentată în anexa nr. 6c la Metodologia de identificare, evaluare si control al riscurilor de incendiu, aprobată prin Ordinul ministrului internelor si reformei administrative nr. 210/2007.


 

ANEXA Nr. 4

(Anexa nr. 6c la Ordinul nr. 210/2007)

 

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

 

I. Acte normative specifice în domeniul apărării împotriva incendiilor

II. Reglementări tehnice (normative, norme, ghiduri, manuale, prescriptii) specifice si conexe care vizează cerinta esentială „securitate la incendiu” a constructiilor)

III. Metode de evaluare a riscului de incendiu

1. Ghid de evaluare a riscului de incendiu si a sigurantei la foc la săli aglomerate - indicativ GT-030-01, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor si locuintei nr.1.613/2001

2. Ghid de evaluare a riscului de incendiu si a sigurantei la foc pentru clădiri din domeniul sănătătii - indicativ GT-049-02, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor si locuintei nr. 2.003/2002

3. Ghid de evaluare a riscului de incendiu si a sigurantei la foc pentru cămine de bătrâni si persoane cu handicap - indicativ GT-050-02, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor si locuintei nr. 2.002/2002

 

NOTĂ:

1. Solicitantii pot studia si alte metode:

1.1. metode generale care au fost publicate în lucrări de specialitate din România sau din străinătate (exemple: Metoda de Analiză a Disfunctiilor Sistemelor - Metodă Organizată Sistemică de Analiză a Riscurilor, cunoscută sub acronimul MADS-MOSAR, metoda S.I.A. - metodă matematică de evaluare a riscului de incendiu, pusă la punct de Societatea Inginerilor si Arhitectilor si Asociatia Societătilor de Asigurare - Reasigurare din Elvetia etc.);

1.2. metode elaborate de ministere, conform art. 18 lit. d) din Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor;

1.3. metode utilizate în statele Uniunii Europene.

2. Având în vedere modificările legislatiei în domeniu, bibliografia actualizată pe baza căreia se sustine interviul cu persoanele care solicită autorizarea se afisează pe site-ul www.igsu.ro

 

ANEXA Nr. 5 (Anexa nr. 7 la Ordinul nr. 210/2007)

 

CERERE-TIP

de autorizare/reautorizare a persoanelor juridice pentru desfăsurarea activitătii de identificare, evaluare si control al riscurilor de incendiu

 

Către: Inspectorul general al Inspectoratului General pentru Situatii de Urgentă

Subsemnatul/Subsemnata,......................................................, în calitate de manager/patron, solicit autorizarea/reautorizarea pentru desfăsurarea activitătii de identificare, evaluare si control al riscurilor de incendiu, a persoanei juridice................................................................................................................... (denumire societate), cu sediul în localitatea ..............................., str. ............................ nr. ..., bl. ..., sc. ..., et. ..., ap. ..., judetul/sectorul................., telefon.................., fax ................................., e-mail..................., înregistrată la registrul comertului sub nr............................

În sustinerea cererii anexez dosarul tehnic care cuprinde următoarele:

- documente care să ateste calitatea de persoană juridică a solicitantului, în copie legalizată:

- denumirea, sediul social/sedii secundare;

- certificatul de înregistrare la oficiul registrului comertului, în copie legalizată;

- memoriu privind activitătile reprezentative desfăsurate;

- documente din care să rezulte autorizarea în domeniu a personalului/specialistilor angajati ai societătii, în copie legalizată, care atestă îndeplinirea conditiilor prevăzute în Metodologia de identificare, evaluare si control al riscurilor de incendiu, aprobată prin Ordinul ministrului internelor si reformei administrative nr. 210/2007.

Declar că am luat cunostintă de obligatiile ce îmi revin potrivit prevederilor metodologiei de mai sus.

 

Localitatea.............................

Semnătura...............

Data..........


 

ACTE ALE AUTORITĂTII NATIONALE DE SUPRAVEGHERE A PRELUCRĂRII DATELOR CU CARACTER PERSONAL

 

AUTORITATEA NATIONALĂ DE SUPRAVEGHERE A PRELUCRĂRII DATELOR CU CARACTER PERSONAL

 

DECIZIE

privind recunoasterea unui nivel de protectie adecvat a datelor cu caracter personal în Jersey

 

Văzând Referatul de aprobare nr. 13 din 18 noiembrie 2008 al Biroului autorizatii din cadrul Autoritătii Nationale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, referitor la propunerea emiterii unei decizii privind recunoasterea unui nivel de protectie adecvat a datelor cu caracter personal în Jersey,

în aplicarea prevederilor art. 29 alin. (1) si (2) din Legea nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, cu modificările si completările ulterioare,

în vederea implementării prevederilor Directivei 95/46/CE a Parlamentului European si a Consiliului Uniunii Europene pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date,

pentru transpunerea Deciziei Comisiei Europene 2008/393/CE, adoptată în baza Directivei 95/46/CE a Parlamentului European si a Consiliului Uniunii Europene pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, referitoare la stabilirea unui nivel de protectie adecvat a datelor cu caracter personal în Jersey,

având în vedere că Jersey este considerat un stat tert în sensul prevederilor Directivei 95/46/CE,

având în vedere Legea din 1987 privind protectia datelor din Jersey, intrată în vigoare pe 11 noiembrie 1987, si alte două legi complementare - Legea privind protectia datelor din 2005 (Amendament) si Actul de intrare în vigoare a Legii privind protectia datelor din 2005,

având în vedere că ratificarea de către Marea Britanie a Conventiei din 28 ianuarie 1981 pentru protejarea persoanelor fată de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal (Conventia Consiliului Europei nr. 108) a fost extinsă si la Domeniul Jersey din 1987,

în temeiul art. 3 alin. (5) si (6) din Legea nr. 102/2005 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Autoritătii Nationale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 6 alin. (2) lit. b) din Regulamentul de organizare si functionare a Autoritătii Nationale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, aprobat prin Hotărârea Biroului permanent al Senatului nr. 16/2005,

presedintele Autoritătii Nationale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal emite prezenta decizie.

Art. 1. - Transferul datelor cu caracter personal către Jersey poate avea loc cu respectarea prevederilor art. 29 alin. (1) si (2) din Legea nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, cu modificările si completările ulterioare, întrucât în acest stat se asigură un nivel de protectie adecvat a datelor cu caracter personal.

Art. 2. - (1) Autoritatea Natională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal poate dispune interzicerea sau suspendarea transferului datelor cu caracter personal către Jersey, pentru a proteja drepturile fundamentale ale persoanelor în legătură cu prelucrarea datelor lor cu caracter personal, în unul dintre următoarele cazuri:

a) o autoritate competentă din Jersey a stabilit că destinatarul datelor cu caracter personal a încălcat normele de protectie aplicabile;

b) există posibilitatea de nerespectare a normelor de protectie a datelor cu caracter personal, în conditiile în care autoritătile competente din Jersey nu adoptă măsuri adecvate de protejare a acestor date, efectuarea transferului prezintă riscul prejudicierii grave a persoanelor vizate, iar destinatarul stabilit în Jersey a fost anuntat anterior adoptării măsurii, în cadrul unui termen rezonabil pentru furnizarea unui răspuns.

(2) Interzicerea sau suspendarea dispusă conform alin. (1) va fi ridicată de îndată ce Autoritatea Natională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal va fi înstiintată că au încetat motivele care au determinat luarea acestei măsuri.

(3) Autoritătile competente din România vor informa de îndată Comisia Europeană despre măsurile adoptate conform alin. (1) si (2).

(4) Autoritătile competente din România si Comisia Europeană se vor informa reciproc în legătură cu cazurile prevăzute la alin. (1), atunci când prin măsurile adoptate de autoritătile responsabile din Jersey nu se respectă normele de protectie a datelor cu caracter personal.

Art. 3. - Prezenta decizie transpune Decizia Comisiei Europene 2008/393/CE, adoptată în baza Directivei 95/46/CE a Parlamentului European si a Consiliului Uniunii Europene pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, referitoare la stabilirea unui nivel de protectie adecvat a datelor cu caracter personal în Jersey, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 138/21 din 28 mai 2008.

Art. 4. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Autoritătii Nationale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal,

Georgeta Basarabescu

 

Bucuresti, 26 noiembrie 2008.

Nr. 90.