MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A I

Anul 176 (XX) - Nr. 823            LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE            Luni, 8 decembrie 2008

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 1.173 din 6 noiembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 214 din Codul de procedură fiscală

 

Decizia nr. 1.176 din 6 noiembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 975 din Codul civil

 

Decizia nr. 1.180 din 6 noiembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 22 alin. (3) din Legea sindicatelor nr. 54/2003

 

Decizia nr. 1.185 din 6 noiembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 86 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor

 

Decizia nr. 1.187 din 6 noiembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (1) lit. b), e) si f) din Ordonanta Guvernului nr. 17/2002 privind stabilirea perioadelor de conducere si a perioadelor de odihnă ale conducătorilor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere si organizarea timpului de muncă al lucrătorilor mobili în transportul rutier de mărfuri si persoane

 

Decizia nr. 1.191 din 11 noiembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 332 alin. 1-3 si art. 3031 alin. 2 din Codul de procedură penală

 

Decizia nr. 1.192 din 11 noiembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. (9) teza întâi din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

 

Decizia nr. 1.194 din 11 noiembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 din Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă

 

Decizia nr. 1.195 din 11 noiembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 248 si art. 2481 din Codul penal

 

Decizia nr. 1.196 din 11 noiembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 42 alin. 4 din Codul de procedură penală

 

Decizia nr. 1.197 din 11 noiembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 27 alin. (1) teza a doua din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sancionarea tuturor formelor de discriminare

 

Decizia nr. 1.198 din 11 noiembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 386 lit. a), b) si c) din Codul de procedură penală

 

Decizia nr. 1.202 din 11 noiembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1, art. 2, art. 5 alin. (1), art. 16, art. 18 alin. (1), (5) si (7), precum si ale art. 24 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei în vederea cresterii copilului

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

601. - Ordin al directorului general al Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliară privind aprobarea Protocolului-cadru de colaborare încheiat între Agentia Natională de Cadastru si Publicitate Imobiliară si unitătile administrativ-teritoriale pentru realizarea cadastrului general

 

5.177. - Ordin al ministrului educatiei, cercetării si tineretului pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului educatiei, cercetării si tineretului nr. 5.168/2008 privind aprobarea calendarului si a Metodologiei de organizare si desfăsurare a examenului de bacalaureat – 2009

 

5.908. - Ordin al ministrului educatiei, cercetării si tineretului privind aprobarea Programei la disciplina Limba si literatura română si universală pentru copii si metodica predării activitătilor de limba română - educatoare în grădinitele de copii cu predare în limbile minoritătilor, pentru Concursul national unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învătământul preuniversitar, si a Programei la disciplina Limba si literatura română si universală pentru copii si metodica predării limbii si literaturii române la clasele cu predare în limbile minoritătilor - institutori/învătători, pentru Concursul national unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învătământul preuniversitar


 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.173

din 6 noiembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 214 din Codul de procedură fiscală

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 214 din Codul de procedură fiscală, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Compania Omar Fadi Impex” - S.R.L. din Craiova în Dosarul nr. 4.858/63/2008 al Tribunalului Dolj - Sectia contencios administrativ si fiscal si de Reiean Ciorabai în Dosarul nr. 40/36/2008 al Curtii de Apel Constanta - Sectia comercială, maritimă si fluvială, contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în dezbatere problema conexării celor două dosare înregistrate pe rolul său, având în vedere identitatea de obiect a exceptiilor de neconstitutionalitate.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite conditiile conexării dosarelor.

Retinând identitatea de obiect, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, Curtea dispune conexarea Dosarului nr. 1.704D/2008 la Dosarul nr. 1.557D/2008, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudenta constantă a Curtii în această materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin Încheierea din 26 mai 2008, pronuntată în Dosarul nr. 4.858/63/2008 al Tribunalului Dolj - Sectia contencios administrativ si fiscal si prin Încheierea din 9 iunie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 40/36/2008 al Curtii de Apel Constanta - Sectia comercială, maritimă si fluvială, contencios administrativ si fiscal, Curtea Constitutională a fost sesizată cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 214 din Codul de procedură fiscală, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Compania Omar Fadi Impex” - S.R.L. din Craiova si de Reiean Ciorabai.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că textul de lege criticat contravine prevederilor constitutionale referitoare la accesul liber la justitie, întrucât creează în favoarea organului de solutionare a contestatiilor împotriva actelor de impunere fiscală o atributie jurisdictională care apartine exclusiv instantei de judecată, si anume suspendarea judecătii contestaiei. Mai mult, adoptarea unei astfel de măsuri în cazul în care este sesizat organul de cercetare penală în legătură cu existenta unor suspiciuni privind săvârsirea unor fapte cu caracter penal, chiar dacă aceasta poate fi atacată la instanta de judecată, încalcă principiul prezumtiei de nevinovătie, consacrat de art. 23 alin. (11) din Constitutie. Suspiciunea existentei unei infractiuni, urmată de o simplă sesizare a organelor de urmărire penală, neagă dreptul de a obtine în justitie rezolvarea situatiei în materie fiscală.

Tribunalul Dolj - Sectia contencios administrativ si fiscal si Curtea de Apel Constanta - Sectia comercială, maritimă si fluvială, contencios administrativ si fiscal consideră exceptia ca fiind neîntemeiată, arătând că dispozitiile art. 214 din Codul de procedură fiscală nu încalcă accesul liber la justitie, deoarece împotriva deciziei de suspendare a solutionării contestatiei se poate formula plângere la instanta de judecată, care exercită controlul judiciar asupra măsurii administrative dispuse. De asemenea, contestatorilor nu li se îngrădeste accesul la justitie, întrucât procedura de solutionare a contestatiei va fi reluată după solutionarea sesizării penale.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului arată că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordantă cu dispozitiile constitutionale invocate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 214 din Codul de procedură fiscală, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007, text de lege care are următorul continut: „(1) Organul de solutionare competent poate suspenda, prin decizie motivată, solutionarea cauzei atunci când:

a) organul care a efectuat activitatea de control a sesizat organele în drept cu privire la existenta indiciilor săvârsirii unei infractiuni a cărei constatare ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra solutiei ce urmează să fie dată în procedură administrativă;

b) solutionarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existenta sau inexistenta unui drept care face obiectul unei alte judecăi.


(2) Organul de solutionare competent poate suspenda procedura, la cerere, dacă sunt motive întemeiate. La aprobarea suspendării, organul de solutionare competent va stabili si termenul până la care se suspendă procedura. Suspendarea poate fi solicitată o singură dată.

(3) Procedura administrativă este reluată la încetarea motivului care a determinat suspendarea sau, după caz, la expirarea termenului stabilit de organul de solutionare competent potrivit alin. (2), indiferent dacă motivul care a determinat suspendarea a încetat sau nu.

(4) Hotărârea definitivă a instantei penale prin care se solutionează actiunea civilă este opozabilă organelor fiscale competente pentru solutionarea contestatiei, cu privire la sumele pentru care statul s-a constituit parte civilă.”

Autorii exceptiei de neconstitutionalitate consideră că textele de lege criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 21 alin. (1) si (3), care se referă la liberul acces la justitie si dreptul la un proces echitabil, si art. 23 alin. (11), care consacră prezumtia de nevinovătie.

Examinând exceptia ridicată, Curtea constată că textele de lege criticate au mai format obiect al controlului de constitutionalitate, prin Decizia nr. 927 din 18 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 801 din 23 noiembrie 2007, Curtea a respins exceptia ca neîntemeiată, retinând, în esentă, că „textul criticat din Codul de procedură fiscală reglementează proceduri de recurs administrativ, prin care se lasă posibilitatea organelor care au emis actele administrative atacate sau organelor superioare acestora de a reveni asupra măsurilor luate. Asemenea proceduri, în care solutionarea plângerilor si a contestatiilor este atribuită însusi organului care a emis actul atacat sau organului ierarhic superior acestuia, nu întrunesc elementele definitorii ale activitătii de jurisdictie - caracterizată prin solutionarea de către un organ independent si impartial a litigiilor privind existenta, întinderea sau exercitarea drepturilor subiective -, ele fiind specifice functiei administrative. În concluzie, actele de solutionare de către organele administrative a contestatiilor, respectiv a reclamatiilor formulate potrivit dispozitiilor din Codul de procedură fiscală, nu sunt acte de jurisdictie, ci acte administrative supuse cenzurii instantei de judecată”.

În ceea ce priveste posibilitatea organului de solutionare a contestatiei de a suspenda, prin decizie motivată, solutionarea cauzei atunci când organul care a efectuat activitatea de control a sesizat organele în drept cu privire la existenta indiciilor săvârsirii unei infractiuni, Curtea constată că aceasta nu înfrânge dispozitiile constitutionale care consacră prezumtia de nevinovătie. Adoptarea măsurii suspendării este conditionată de înrâurirea hotărâtoare pe care o are constatarea de către organele competente a elementelor constitutive ale unei infractiuni asupra solutiei ce urmează să fie dată în procedura administrativă. Or, într-o atare situatie suspendarea procedurii administrative nu numai că se impune, dar constituie tocmai expresia aplicării prezumtiei de nevinovătie a persoanei contestatoare, care îsi poate valorifica toate drepturile garantate constitutional, în cadrul unui proces în fata instantelor de judecată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 214 din Codul de procedură fiscală, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Compania Omar Fadi Impex” - S.R.L. din Craiova în Dosarul nr. 4.858/63/2008 al Tribunalului Dolj - Sectia contencios administrativ si fiscal si de Reiean Ciorabai în Dosarul nr. 40/36/2008 al Curtii de Apel Constanta - Sectia comercială, maritimă si fluvială, contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din 6 noiembrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.176

din 6 noiembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 975 din Codul civil

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 975 din Codul civil, exceptie ridicată de Alfred Salamon în Dosarul nr. 2.529/289/2007 al Judecătoriei Reghin.


La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 18 iunie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 2.529/289/2007, Judecătoria Reghin a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 975 din Codul civil, exceptie ridicată de Alfred Salamon.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile criticate contravin prevederilor constitutionale cuprinse în art. 44 alin. (2) referitoare la garantarea dreptului de proprietate, întrucât dă posibilitatea creditorilor de a exercita actiunea pauliană împotriva actelor juridice încheiate de debitor cu terte persoane, creând conditiile unei imixtiuni vătămătoare în dreptul de proprietate al acestora, drept dobândit cu bună-credintă. Mai mult, prin modul în care este formulat textul de lege criticat, se creează o prezumtie absolută de fraudă.

Judecătoria Târgu Mures apreciază exceptia de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată, textul de lege criticat reglementând unul dintre mijloacele juridice prin care creditorul îsi poate valorifica dreptul de gaj general asupra patrimoniului debitorului care, în mod culpabil, nu îsi îndeplineste obligatiile ce îi incumbă. Pe de altă parte, dispozitiile art. 975 din Codul civil nu instituie prezumtia relei-credinte a tertului dobânditor, sarcina dovedirii complicitătii acestuia la încheierea actului fraudulos revenind celui care o invocă.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordantă cu dispozitiile constitutionale referitoare la garantarea dreptului de proprietate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 975 din Codul civil: „Ei [n.r. creditorii] pot asemenea, în numele lor personal, să atace actele viclene, făcute de debitor în prejudiciul drepturilor lor.”

Autorul exceptiei sustine că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile constitutionale cuprinse în art. 44 alin. (2), care consacră garantarea proprietătii private.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că textul de lege criticat reglementează un mijloc juridic procedural, actiunea pauliană, prin care creditorul poate cere anularea actelor juridice încheiate de către debitor în frauda drepturilor sale. Posibilitatea recunoscută creditorului este subsecventă întrunirii a două conditii cumulative: actele juridice să fi fost întocmite cu rea-credintă si, ca urmare a încheierii lor, creditorii să fi fost prejudiciati în propriile drepturi. Pozitia subiectivă a debitorului nu presupune în mod necesar intentia directă de a vătăma, fiind suficient ca acesta să aibă cunostină de faptul că actele sale sunt de natură a prejudicia pe creditori, provocând sau agravând insolvabilitatea sa. Într-o astfel de situatie, sarcina probării existentei conditiilor mentionate incumbă titularului dreptului la actiunea pauliană, asadar creditorului.

Analizând sustinerile autorilor criticii de neconstitutionalitate, Curtea apreciază că art. 975 din Codul civil, departe de a veni în contradictie cu textul constitutional de referintă pretins a fi încălcat, constituie tocmai expresia valorificării lui în cadrul raporturilor juridice concrete. Posibilitatea recunoscută creditorilor ca, în anumite conditii, expres si limitativ prevăzute de lege, să poată interveni pentru a-si apăra drepturile si interesele legitime, în virtutea principiului că patrimoniul debitorului constituie obiectul dreptului de gaj general al creditorilor chirografari, nu reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate a debitorului, asa cum consideră autorii exceptiei, ci exclusiv o garantie a asigurării echilibrului între persoane cu interese contrare, prin determinarea cadrului legal de exercitare a drepturilor lor legitime.

De altfel, asupra constitutionalitătii art. 975 din Codul civil Curtea s-a mai pronuntat, ca, de exemplu, prin Decizia nr. 256/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 538 din 25 iulie 2003, ratiunile care au stat la baza adoptării solutiei anterioare păstrându-si valabilitatea si în prezent.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 975 din Codul civil, exceptie ridicată de Alfred Salamon în Dosarul nr. 2.529/289/2007 al Judecătoriei Reghin.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 6 noiembrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu


 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.180

din 6 noiembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 22 alin. (3) din Legea sindicatelor nr. 54/2003

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 22 alin. (3) din Legea sindicatelor nr. 54/2003, exceptie ridicată de Directia Generală de Asistentă Socială si Protectia Copilului Bihor în Dosarul nr. 4.353/325/2008 al Judecătoriei Timisoara.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, invocând în acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 24 iunie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 4.353/325/2008, Judecătoria Timisoara a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 22 alin. (3) din Legea sindicatelor nr. 54/2003, exceptie ridicată de Directia Generală de Asistentă Socială si Protectia Copilului Bihor în cauza ce are ca obiect judecarea actiunii referitoare la obligatia de „a face”.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile art. 22 alin. (3) din Legea sindicatelor nr. 54/2003 sunt neconstitutionale în raport cu dispozitiile art. 44 alin. (1) din Constitutie, deoarece reglementează obligatia angajatorilor de a pune la dispozitia sindicatelor reprezentative, cu titlu gratuit, spatiile necesare desfăsurării activitătii acestora, împreună cu dotările necesare.

Judecătoria Timisoara consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Se arată că prevederile legale criticate instituie doar o limitare a dreptului de proprietate, pentru a garanta exercitarea dreptului de asociere în sindicate.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile legale criticate sunt constitutionale. Se arată că obligatia stabilită prin lege nu instituie o deosebire de tratament juridic între proprietatea privată a statului si cea a operatorilor economici privati.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul excepiei îl constituie dispozitiile art. 22 alin. (3) din Legea sindicatelor nr. 54/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 5 februarie 2003, text care are următorul cuprins:

- Art. 22: „(3) Unitătile în care sunt constituite organizatii sindicale care au dobândit reprezentativitatea, în conditiile legii, sunt obligate să pună, cu titlu gratuit, la dispozitia organizatiilor sindicale, spatiile corespunzătoare functionării acestora si să asigure dotările necesare desfăsurării activitătii prevăzute de lege.”

În opinia autorului exceptiei, dispozitiile legale criticate contravin prevederilor art. 44 alin. (1) din Constitutie, referitoare la garantarea dreptului de proprietate.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată următoarele:

Prin Decizia nr. 475 din 17 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 378 din 4 iunie 2007, Curtea Constitutională a respins exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 22 alin. (3) din Legea sindicatelor nr. 54/2003. S-a retinut prin această decizie, referitor la sustinerea autorului excepiei privind încălcarea prevederilor constitutionale ale art. 44 alin. (1), că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Art. 22 alin. (3) din Legea nr. 54/2003 prevede obligatia angajatorilor de a pune la dispozitia organizatiilor sindicale reprezentative, cu titlu gratuit, spatiile necesare desfăsurării activitătii în vederea realizării rolului acestora, în conformitate cu art. 9 din Constitutie. Reglementarea acestei obligatii în sarcina angajatorilor nu încalcă dreptul lor de proprietate, ci limitează doar exercitarea atributului de folosintă al dreptului de proprietate. Această limitare se înscrie însă în prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constitutie, conform cărora „Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege”.

Organizatiile sindicale reprezentative din unităti sunt partenere sociale ale patronatului si, participând la negocierea si încheierea contractelor colective de muncă, la solutionarea pe calea tratativelor a eventualelor conflicte de interese, precum si la numeroase alte actiuni, actionează nu numai în reprezentarea si apărarea intereselor membrilor lor, ci si pentru satisfacerea intereselor legale ale patronatului.

Totodată, s-a retinut că prevederile criticate corespund spiritului Cartei sociale europene revizuite, ratificată de România prin Legea nr. 74 din 3 mai 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 4 mai 1999.

Solutia Curtii Constitutionale, precum si considerentele care au stat la baza sa îsi păstrează valabilitatea si în această cauză.


Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 22 alin. (3) din Legea sindicatelor nr. 54/2003, exceptie ridicată de Directia Generală de Asistentă Socială si Protectia Copilului Bihor în Dosarul nr. 4.353/325/2008 al Judecătoriei Timisoara.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 6 noiembrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihai Paul Cotta

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.185

din 6 noiembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 86 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 86 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, exceptie ridicată de Grigore Păun în Dosarul nr. 6.402/118/2007 al Tribunalului Constanta - Sectia civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca inadmisibilă, deoarece Curtea Constitutională nu are competenta de a modifica textul de lege supus controlului de constitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin Încheierea din 14 mai 2008, pronuntată în Dosarul nr. 6.402/118/2007, Tribunalul Constanta - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 86 din Legea nr. 303/2004, exceptie ridicată de Grigore Păun în cauza ce are ca obiect judecarea contestatiei la decizia de pensionare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile art. 86 din Legea nr. 303/2004 sunt neconstitutionale în raport cu dispozitiile art. 16 din Constitutie. Se arată că reglementarea legală considerată a fi neconstitutională restrânge sfera de aplicare a vechimei în magistratură numai pentru judecători, procurori, personalul de specialitate juridică sau magistrati-asistenti. Textul legal criticat are semnificatia unui tratament juridic diferentiat, deoarece exclude celelalte profesii juridice, cum ar fi pe aceea de notar.

Tribunalul Constanta - Sectia civilă consideră că exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibilă. Se arată că, în realitate, autorul exceptiei invocă o lipsă de reglementare care să îi fie aplicabilă.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile legale criticate sunt constitutionale. Se arată că art. 86 din Legea nr. 303/2004 se aplică în mod egal tuturor persoanelor prevăzute în ipoteza normei. Totodată, se apreciază că textul de lege criticat nu poate fi completat de Curtea Constitutională.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 86 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările si completările ulterioare.

Textul de lege considerat a fi neconstitutional are următorul continut:

- Art. 86: „Constituie vechime în magistratură perioada în care judecătorul, procurorul, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) sau magistratul-asistent a îndeplinit functiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, magistrat-asistent, auditor de justitie, judecător financiar, judecător financiar inspector, procuror financiar, procuror financiar inspector, consilier si consilier de conturi în sectia jurisdictională a Curtii de Conturi, grefier cu studii superioare juridice sau personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), precum si perioada în care a fost avocat, notar, asistent judiciar, cadru didactic în învătământul juridic superior acreditat, jurisconsult, consilier juridic, ofiter de politie judiciară cu studii superioare juridice, expert criminalist cu studii superioare juridice, autorizat potrivit legii, personal de probatiune cu studii superioare juridice sau care a îndeplinit functii de specialitate juridică în Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române, Institutul Român pentru Drepturile Omului, în Parlament sau în aparatul acestuia ori în cadrul Administratiei Prezidentiale, Guvernului, Curtii Constitutionale, Avocatului Poporului, Curtii de Conturi, Consiliului Legislativ.”

Se sustine că au fost încălcate dispozitiile constitutionale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată următoarele:

Dispozitiile art. 86 din Legea nr. 303/2004 au în vedere, în exclusivitate, asimilarea perioadei lucrate într-un alt domeniu de activitate cu vechimea în magistratură. Faptul că de această vechime beneficiază numai judecătorii, procurorii, personalul de specialitate juridică sau magistratii-asistenti este o consecintă a faptului că Legea nr. 303/2004 priveste statutul judecătorilor si procurorilor, iar nu si categoriile de persoane cărora art. 86 le recunoaste vechimea în magistratură pentru perioada în care au îndeplinit functiile enumerate în acest text.

Sustinerea autorului exceptiei în sensul modificării textului de lege criticat, astfel încât, pe lângă judecători, procurori, personalul de specialitate juridică si magistrati-asistenti, vechimea în magistratură să le fie recunoscută si notarilor, nu poate fi primită, întrucât, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constitutională nu poate modifica sau completa prevederea legală supusă controlului de constitutionalitate. În consecintă, exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 86 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, exceptie ridicată de Grigore Păun în Dosarul nr. 6.402/118/2007 al Tribunalului Constanta - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 6 noiembrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihai Paul Cotta

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.187

din 6 noiembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (1) lit. b), e) si f) din Ordonanta Guvernului nr. 17/2002 privind stabilirea perioadelor de conducere si a perioadelor de odihnă ale conducătorilor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere si organizarea timpului de muncă al lucrătorilor mobili în transportul rutier de mărfuri si persoane

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (1) lit. b), e) si f) din Ordonanta Guvernului nr. 17/2002 privind stabilirea perioadelor de conducere si a perioadelor de odihnă ale conducătorilor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere si organizarea timpului de muncă al lucrătorilor mobili în transportul rutier de mărfuri si persoane, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Nicomagna” - S.R.L. în Dosarul nr. 8.726/212/2007 al Tribunalului Constanta - Sectia comercială, contencios-administrativ si fiscal.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca inadmisibilă, deoarece Curtea Constitutională nu are competenta de a se pronunta asupra unor dispozitii legale care nu mai sunt în vigoare.


CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin Încheierea din 23 aprilie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 8.726/212/2007, Tribunalul Constanta - Sectia comercială, contencios-administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (1) lit. b), e) si f) din Ordonanta Guvernului nr. 17/2002, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Nicomagna” - S.R.L. în cauza ce are ca obiect judecarea plângerii contraventionale formulate de autorul exceptiei.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile art. 16 alin. (1) lit. b), e) si f) din Ordonanta Guvernului nr. 17/2002 sunt neconstitutionale în raport cu prevederile art. 23 alin. (12) si art. 45 din Constitutie. Din criticile prezentate în motivarea exceptiei rezultă că autorul acesteia arată că sanctiunea cu amenda contraventională este aplicabilă operatorului de transport, iar nu conducătorului auto, în raport cu unele dintre obligatiile acestuia prevăzute la art. 10 din ordonantă. Totodată, consideră că prin sanctionarea unor fapte fată de care societatea comercială nu poate avea calitatea de contravenient se afectează activitatea economică a persoanei juridice.

Tribunalul Constanta - Sectia comercială, contencios-administrativ si fiscal consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, dispozitiile legale criticate fiind justificate de raportul de prepusenie existent între operatorul auto si angajatul acestuia.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că, textul de lege criticat nemaifiind în vigoare, exceptia este inadmisibilă.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 16 alin. (1) lit. b), e) si f) din Ordonanta Guvernului nr. 17/2002 privind stabilirea perioadelor de conducere si a perioadelor de odihnă ale conducătorilor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere si organizarea timpului de muncă al lucrătorilor mobili în transportul rutier de mărfuri si persoane, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94 din 2 februarie 2002, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 466/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 837 din 25 noiembrie 2003, astfel cum au fost modificate aceste dispozitii prin articolul unic pct. 9 din Legea nr. 335/2005 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 55/2005 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 17/2002 privind stabilirea perioadelor de conducere si a perioadelor de odihnă ale conducătorilor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.101 din 7 decembrie 2005.

În sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia apreciază că dispozitiile legale criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 23 alin. (12) privind libertatea individuală si ale art. 45 privind libertatea economică.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată următoarele:

Anterior sesizării Curtii Constitutionale, Ordonanta Guvernului nr. 17/2002 a fost abrogată prin art. 13 din Ordonanta Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele si perioadele de odihnă ale conducătorilor auto si utilizarea aparatelor de înregistrare a activitătii acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 16 august 2007, fără ca solutia legislativă criticată să fi fost preluată de noua reglementare. Astfel, în conformitate cu dispozitiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, pot forma obiect al controlului de constitutionalitate numai legile si ordonantele în vigoare ori dispozitiile dintr-o lege sau ordonantă în vigoare.

În consecintă, având în vedere că dispozitia legală criticată nu mai este în vigoare, în cauză devin incidente dispozitiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, exceptia de neconstitutionalitate fiind inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (1) lit. b), e) si f) din Ordonanta Guvernului nr. 17/2002 privind stabilirea perioadelor de conducere si a perioadelor de odihnă ale conducătorilor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere si organizarea timpului de muncă al lucrătorilor mobili în transportul rutier de mărfuri si persoane, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Nicomagna” - S.R.L. în Dosarul nr. 8.726/212/2007 al Tribunalului Constanta - Sectia comercială, contencios-administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 6 noiembrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihai Paul Cotta

 


CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.191

din 11 noiembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 332 alin. 1-3 si art. 3031 alin. 2 din Codul de procedură penală

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 332 alin. 1-3 si art. 3031 alin. 2 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Elvis Gabriel Popescu în Dosarul nr. 101/100/2008 al Tribunalului Maramures - Sectia penală.

La apelul nominal se prezintă personal părtile Răzvan Doboes si Petru Dănut Doboes si asistate de apărătorul ales Alexandru Pantea din cadrul Baroului Teleorman, cu delegatie la dosar, acesta din urmă răspunzând si pentru autorul exceptiei, precum si pentru părtile Bogdan Vasile Florea, Marius Guran, Ovidiu Doboes, Ferencz Zoltan Szasz, Mihai Doboes, Adrian Iacobus si Codrut Cucui. Se constată lipsa celorlalte părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Părintii părtii Ioan Usciuc au depus concluzii prin care arată că nu cunosc unde se află fiica lor si solicită judecarea cauzei în lipsă.

Cauza se află în stare de judecată.

Apărătorul autorului exceptiei, precum si al părtilor mai sus mentionate solicită admiterea exceptiei de neconstitutionalitate numai pentru art. 332 alin. 1-3 din Codul de procedură penală.

Părtile prezente nu mai au nimic de adăugat.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, precizând în plus că nu se poate renunta la judecarea unei exceptii cu care Curtea Constitutională a fost sesizată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 22 aprilie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 101/100/2008, Tribunalul Maramures - Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 332 alin. 1-3 si art. 3031 alin. 2 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Elvis Gabriel Popescu în dosarul de mai sus, având ca obiect solutionarea unei cauze penale.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile art. 332 alin. 1-3 din Codul de procedură penală încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 16 alin. (1), ale art. 21 alin. (3) si ale art. 124 alin. (2), deoarece se creează diferente de tratament juridic între două situatii identice, întrucât numai în unul dintre cazuri cauza nu se restituie procurorului, si anume atunci când constatarea efectuării cercetării penale de un organ necompetent are loc după începerea dezbaterilor. Asa fiind, este afectat si dreptul la un proces echitabil, în măsura în care o nulitate absolută, ce atrage trimiterea cauzei la procuror, poate fi acoperită în anumite situatii, iar în altele nu.

Prevederile art. 3031 alin. 2 din Codul de procedură penală afectează dispozitiile constitutionale ale art. 124 alin. (2), ale art. 16 si ale art. 24, deoarece posibilitatea instantei de a dispune disjungerea cauzei fată de un inculpat pentru care s-a solicitat extrădarea pare a nu avea o justificare obiectivă si rezonabilă, proportională cu scopul vizat.

Tribunalul Maramures - Sectia penală opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece dispozitiile legale criticate se aplică tuturor celor aflati în situatia prevăzută de ipoteza normelor legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare. De asemenea, dispozitiile legale contestate asigură accesul la justitie al persoanelor interesate prin reglementarea posibilitătii exercitării recursului împotriva încheierilor pronuntate de instantă, recurs în cadrul căruia părtile pot formula apărările pe care le consideră necesare.

Avocatul Poporului mai arată că dispozitiile art. 3031 alin. 2 si art. 332 alin. 1-3 din Codul de procedură penală nu contin prevederi care să afecteze caracterul egal, unic si impartial al justitiei, care se înfăptuieste după aceleasi coduri si legi, de către unul si acelasi sistem de autorităti judecătoresti.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 332 alin. 1-3, cu denumirea marginală Restituirea pentru refacerea urmăririi penale, si ale art. 3031 alin. 2, cu denumirea marginală Suspendarea judecătii în caz de extrădare activă, ambele din Codul de procedură penală, care au următorul continut:

- Art. 332 alin. 1-3: „Când se constată, înainte de terminarea cercetării judecătoresti, că în cauza supusă judecătii s-a efectuat cercetare penală de un alt organ decât cel competent, instanta se desesizează si restituie cauza procurorului, care procedează potrivit art. 268 alin. 1. Cauza nu se restituie atunci când constatarea are loc după începerea dezbaterilor sau când instanta, în urma cercetării judecătoresti, schimbă încadrarea juridică a faptei într-o altă infractiune pentru care cercetarea penală ar fi revenit altui organ de cercetare.

Instanta se desesizează si restituie cauza procurorului pentru refacerea urmăririi penale în cazul nerespectării dispozitiilor privitoare la competenta după materie sau după calitatea persoanei, sesizarea instantei, prezenta învinuitului sau a inculpatului si asistarea acestuia de către apărător.

În cazurile în care dispune restituirea, instanta se pronuntă si asupra măsurilor preventive, asupra măsurilor de sigurantă prevăzute în art. 113 si 114 din Codul penal, precum si asupra măsurilor asigurătorii.”;

- Art. 3031 alin. 2: „Dacă se solicită extrădarea unui inculpat judecat într-o cauză cu mai multi inculpati, instanta poate dispune, în interesul unei bune judecăti, disjungerea cauzei.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că, în ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 332 alin. 1-3 din Codul de procedură penală, autorul exceptiei porneste de la o premisă eronată, si anume aceea că o nulitate absolută ce atrage trimiterea cauzei la procuror poate fi acoperită în anumite situatii. Or, legiuitorul a stabilit în mod univoc, în alin. 2 al textului criticat, că aspectele referitoare la nerespectarea dispozitiilor privitoare la competenta după materie sau după calitatea persoanei, sesizarea instantei, prezenta învinuitului sau a inculpatului si asistarea acestuia de către apărător, care, potrivit art. 197 alin. 3 din Codul de procedură penală, sunt în esentă vătămări ce nu pot fi înlăturate în niciun fel, obligă instanta de judecată să se desesizeze. Asa fiind, alin. 1 al art. 332 din Codul de procedură penală reglementează cu privire la viciile de competentă ce pot fi acoperite si care nu impun restituirea cauzei la procuror, iar alin. 2 stabileste o sferă de încălcări ale dispozitiilor legale care nu sunt susceptibile de alte remedii.

Prin urmare, normele criticate nu aduc atingere prevederilor constitutionale referitoare la egalitatea cetătenilor în fata legii, dreptul la un proces echitabil si la înfăptuirea justitiei, deoarece sunt aplicabile în egală măsură tuturor celor cărora li s-a produs o vătămare în drepturile lor procesuale prin încălcarea dispozitiilor legale care reglementează desfăsurarea procesului penal, asigurându-se astfel dreptul părtilor la un proces echitabil.

Referitor la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3031 alin. 2 din Codul de procedură penală, Curtea constată că prin posibilitatea, si nu obligativitatea instantei de a disjunge cauza dacă se solicită extrădarea unui inculpat judecat într-o cauză cu mai multi inculpati nu sunt afectate dispozitiile referitoare la principiul egalitătii în drepturi, dreptul la apărare ori înfăptuirea justitiei, deoarece nu poate fi pus semnul egalitătii între situatia juridică a inculpatilor pentru care s-a solicitat extrădarea si cea a inculpatilor prezenti la judecată. Mai mult decât atât, este de observat că disjungerea cauzei poate fi dispusă numai în interesul unei bune judecăti, si nicidecum cu scopul de a afecta dreptul la apărare ori principiile ce guvernează actul de înfăptuire a justitiei.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 332 alin. 1-3 si art. 3031 alin. 2 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Elvis Gabriel Popescu în Dosarul nr. 101/100/2008 al Tribunalului Maramures - Sectia penală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 11 noiembrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 


CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.192

din 11 noiembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. (9) teza întâi din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. (9) teza întâi din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, exceptie ridicată de Vasile Nistor în Dosarul nr. 20.208/3/2007 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 6 mai 2008, pronuntată în Dosarul nr. 20.208/3/2007, Tribunalul Bucuresti - Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (9) teza întâi din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, modificată si completată.

Exceptia a fost ridicată de Vasile Nistor într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect obligatia de a face.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia arată că textul de lege criticat, potrivit căruia, la solutionarea cererilor în contencios administrativ, reprezentantul Ministerului Public are posibilitatea de a participa, în orice fază a procesului, ori de câte ori apreciază că acest lucru este necesar, contravine art. 16 alin. (1), art. 24 alin. (1) si art. 131 alin. (1) din Constitutie. Astfel, beneficiază de participarea în proces a procurorului doar persoana vătămată în drepturile sale, în care actiunea este introdusă direct de către Ministerul Public, creându-se o discriminare între cetăteni sub aspectul apărării drepturilor si libertătilor acestora, rol ce revine, potrivit art. 131 din Constitutie, Ministerului Public. Autorul exceptiei apreciază că în prezenta cauză sunt aplicabile considerentele si solutia pronuntate de Curtea Constitutională prin Decizia nr. 65 din 25 ianuarie 2007, prin care a admis exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (9) din Legea nr. 554/2004, care, în redactarea de la acea vreme, prevedea că cererile în contencios administrativ se solutionează fără participarea procurorului. În plus, autorul exceptiei apreciază că textul de lege criticat este neconstitutional si sub aspectul interpretării date de către instanta de judecată care a respins cererea sa de participare a reprezentantului Ministerului Public.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece textul de lege criticat nu împiedică exercitarea de către reprezentantul Ministerului Public a rolului său constitutional conferit de art. 131 din Legea fundamentală.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile art. 1 alin. (9) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul excepiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 1 alin. (9) teza întâi din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, dispozitii modificate prin art. I pct. 2 din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea si completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007. Textul de lege criticat are următorul continut:

- Art. 1 alin. (9): „(9) La solutionarea cererilor în contencios administrativ, reprezentantul Ministerului Public poate participa, în orice fază a procesului, ori de câte ori apreciază că este necesar pentru apărarea ordinii de drept, a drepturilor si libertătilor cetătenilor.”

Autorul exceptiei consideră că prima teză a textuuil de lege citat încalcă prevederile constitutionale ale art. 16 alin. (1), potrivit cărora cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări, ale art. 24 alin. (1), care garantează dreptul la apărare, si ale art. 131 alin. (1), care consacră rolul Ministerului Public de reprezentant al intereselor generale ale societătii si de apărător al ordinii de drept, precum si al drepturilor si libertătilor cetătenilor.

Analizând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea Constitutională constată că aceasta este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:

În esentă, autorul exceptiei critică dispozitiile art. 1 alin. (9) teza întâi din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 datorită caracterului dispozitiv al acestora. În opinia sa, participarea reprezentantului Ministerului Public la solutionarea cererilor în contencios administrativ ar trebui să fie prevăzută în mod obligatoriu, imperativ, si să nu fie lăsată la aprecierea acestuia, deoarece, în acest caz, sunt încălcate normele constitutionale ale art. 16 alin. (1), referitoare la egalitatea în drepturi a cetătenilor, ale art. 24 alin. (1), privind dreptul la apărare, precum si ale art. 131 alin. (1), referitoare la rolul Ministerului Public. Autorul exceptiei invocă, de asemenea, Decizia nr. 65 din 25 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 107 din 13 februarie 2007, prin care Curtea Constitutională a admis exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (9) teza întâi din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, deoarece textul de lege criticat prevedea expres că cererile în contencios administrativ se solutionează fără participarea procurorului.

Curtea constată că, în actuala reglementare, art. 1 alin. (9) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 prevede posibilitatea participării reprezentantului Ministerului Public la solutionarea cererilor în contencios administrativ, în orice fază a procesului, ori de câte ori apreciază că este necesar pentru apărarea ordinii de drept, a drepturilor si libertătilor cetătenilor. Prin urmare, textul criticat reflectă în planul legii organice continutul normativ al art. 131 alin. (1) din Constitutie, care consacră rolul Ministerului Public de reprezentant al intereselor generale ale societătii si de apărător al ordinii de drept, precum si al drepturilor si libertătilor cetătenilor, si nu poate constitui, asadar, o încălcare a acestuia, astfel cum sustine autorul exceptiei. Pe de altă parte, nici considerentele care au condus la declararea ca neconstitutionale, prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 65 din 25 ianuarie 2007, a prevederilor art. 1 alin. (9) teza întâi din Legea nr. 554/2004 (în redactarea de la acea vreme) nu pot fi invocate în prezenta cauză, deoarece o interdictie expresă a legii nu poate avea aceleasi efecte juridice ca si o normă dispozitivă, care reglementează o prerogativă sau o posibilitate. Dacă în vechea redactare textul de lege interzicea în mod expres participarea procurorului la solutionarea cererilor în contencios administrativ, în prezent textul de lege nu interzice, ci, dimpotrivă, reglementează posibilitatea participării acestuia, în orice fază a procesului, dacă natura cauzei o cere, în sensul că sunt puse în discutie interese generale ale societătii, ordinea de drept, precum si drepturi sau libertăti ale cetătenilor, astfel încât să se impună participarea reprezentantului Ministerului Public, conform rolului său constitutional.

Cât priveste criticile de neconstitutionalitate referitoare la încălcarea art. 16 alin. (1) si a art. 24 alin. (1) din Legea fundamentală, Curtea constată că nici acestea nu pot fi retinute. Absenta procurorului la solutionarea unei cereri în contencios administrativ nu poate fi privită ca o discriminare a persoanei vătămate atât timp cât criteriul după care reprezentantul Ministerului Public apreciază să participe la solutionarea unei asemenea cereri este unul obiectiv, ce tine de natura cauzei si de implicarea interesului general al societătii, al ordinii publice sau al drepturilor si libertătilor cetătenilor, si nu unul subiectiv, aleatoriu, care să aibă vreo legătură cu persoana vătămată sau cu alte părti din proces.

Referitor la invocarea art. 24 alin. (1) din Constitutie, Curtea Constitutională retine că absenta sau participarea procurorului Ministerului Public la solutionarea unei cauze de contencios administrativ nu constituie o garantie specifică a exercitării dreptului la apărare, astfel că acest text fundamental nu are incidentă în cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. (9) teza întâi din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, exceptie ridicată de Vasile Nistor în Dosarul nr. 20.208/3/2007 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 11 noiembrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Claudia-Margareta Krupenschi

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.194

din 11 noiembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 din Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Claudia-Margareta

Krupenschi - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 din Legea nr. 142/1998 privind acordarea


tichetelor de masă, exceptie ridicată de Gabriela Rădută în Dosarul nr. 578/99/2007 al Curtii de Apel Iasi - Sectia contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 5 mai 2008, pronuntată în Dosarul nr. 578/99/2007, Curtea de Apel Iasi - Sectia contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 din Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă.

Exceptia a fost ridicată de Gabriela Rădută într-o cauză de contencios administrativ privind solutionarea unui recurs împotriva unei sentinte civile, având ca obiect litigiul privind functionarii publici - Legea nr. 188/1999.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că dispozitiile art. 1 din Legea nr. 142/1998 creează în mod nejustificat o stare de discriminare între persoanele care sunt angajate în baza unui contract de muncă, reglementat de Codul muncii, si functionarii publici care, în baza Legii nr. 188/1999, nu mai sunt „în relatii de muncă” cu angajatorul, ci „în relatii de serviciu”. Or, acordarea tichetelor de masă fiind conditionată de existenta contractului individual de muncă, consecinta o reprezintă crearea unei discriminări între functionarii publici si salariatii care nu au această calitate, dar care lucrează la aceeasi institutie pe baza unui contract de muncă.

Curtea de Apel Iasi - Sectia contencios administrativ si fiscal apreciază că dispozitiile de lege criticate nu contravin prevederilor constitutionale invocate.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile art. 1 din Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor,

concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul excepiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 1 din Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 13 iulie 1998, care au următorul continut:

- Art. 1: „(1) Salariatii din cadrul societătilor comerciale, regiilor autonome si din sectorul bugetar, precum si din cadrul unitătilor cooperatiste si al celorlalte persoane juridice sau fizice care încadrează personal prin încheiere de contract individual de muncă, denumite în continuare angajator, pot primi o alocatie individuală de hrană, acordată sub forma de tichete de masă, suportată integral pe costuri de angajator.

(2) Tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau, după caz, ale bugetelor locale, pentru unitătile din sectorul bugetar, si în limita bugetelor de venituri si cheltuieli aprobate, potrivit legii, pentru celelalte categorii de angajatori.”

Dispozitiile constitutionale invocate în motivarea exceptiei sunt cele ale art. 16 - Egalitatea în drepturi si ale art. 53 - Restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti.

Analizând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea Constitutională constată că aceasta este neîntemeiată. Dispozitiile art. 1 din Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă sunt criticate ca fiind contrare principiului egalitătii în drepturi, reglementat de art. 16 din Constitutie, deoarece acestea nu impun, ci prevăd doar posibilitatea acordării de către angajator salariatilor a unor alocatii individuale de hrană, sub forma tichetelor de masă.

Or, Curtea constată că o astfel de reglementare nu poate crea inegalităti între persoane aflate în aceeasi situatie juridică - respectiv părti ale unui contract individual de muncă încheiat cu acelasi angajator. Principiul egalitătii, invocat, înseamnă aplicarea aceluiasi tratament juridic unor situatii identice, a s a cum, pentru situatii care se deosebesc în mod obiectiv i rezonabil, impune reglementarea unor reguli diferite.

Deoarece Curtea nu poate retine nesocotirea principiului egalitătii în drepturi, invocat, rezultă că nici pretinsa încălcare a prevederilor art. 53 din Constitutie, referitoare la restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti, nu poate fi primită.

Totodată, Curtea observă că posibilitatea de acordare a tichetelor de masă salariatilor nu reprezintă nicidecum o chestiune de constitutionalitate a textului de lege criticat, aceasta constituind o modalitate alternativă de completare a remuneratiei lunare, prevăzută de lege si negociată de părti odată cu semnarea contractului individual de muncă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 din Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă, exceptie ridicată de Gabriela Răduă în Dosarul nr. 578/99/2007 al Curtii de Apel Iasi - Sectia contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 11 noiembrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Claudia-Margareta Krupenschi

 


CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.195

din 11 noiembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 248 si art. 2481 din Codul penal

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 248 si art. 2481 din Codul penal, exceptie ridicată de Gheorghe Săraru în Dosarul nr. 6.606/231/2007 al Judecătoriei Focsani.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Autorul exceptiei a depus la dosar o cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată în vederea angajării unui apărător.

Reprezentantul Ministerului Public se opune acordării unui nou termen de judecată.

Curtea, deliberând asupra cererii formulate, în temeiul art. 14 din Legea nr. 47/1992 si al art. 156 din Codul de procedură civilă, dispune respingerea cererii, deoarece de la data sesizării instantei de contencios constitutional, respectiv 18 aprilie 2008, si până în prezent autorul exceptiei a avut la dispozitie un interval de timp suficient care să-i permită angajarea unui avocat.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 18 aprilie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 6.606/231/2007, Judecătoria Focsani a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 248 i art. 2481 din Codul penal, exceptie ridicată de Gheorghe s ăraru în dosarul de mai sus având ca obiect solutionarea unei cauze penale.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile legale mentionate încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 44 alin. (2) teza întâi conform cărora proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular.

Judecătoria Focsani opinează că exceptia de neconstitu­tionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitu­tionalitate este neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitu î ionalitate.

Obiectul excepiei de neconstitutionalitate ti constituie dispozitiile art. 248 cu denumirea marginală Abuzul în serviciu contra intereselor publice si ale art. 2481 cu denumirea marginală Abuzul în serviciu în forma calificată, ambele din Codul penal, care au următorul continut:

- Art. 248: „Fapta functionarului public, care, în exercitiul atributiilor sale de serviciu, cu stiintă, nu îndeplineste un act ori îl îndeplineste în mod defectuos si prin aceasta cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei institutii de stat ori al unei alte unităti din cele la care se referă art. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.”;

- Art. 2481: „Dacă faptele prevăzute în art. 246, 247 si 248 au avut consecinte deosebit de grave, se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile legale criticate au mai fost supuse controlului instantei de contencios constitutional prin raportare la critici similare. Astfel, cu prilejul pronuntării Deciziei nr. 767 din 24 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 30 iulie 2008, Curtea Constitutională a respins ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 248 si art. 2481 din Codul penal.

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, considerentele deciziei mai sus mentionate îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 248 si art. 2481 din Codul penal, exceptie ridicată de Gheorghe Săraru în Dosarul nr. 6.606/231/2007 al Judecătoriei Focsani.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 11 noiembrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 


CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.196

din 11 noiembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 42 alin. 4 din Codul de procedură penală

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 42 alin. 4 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Nicolae Constantin si Nelu Găină în Dosarul nr. 10.530/301/2006 al Tribunalului Bucuresti - Sectia I penală.

La apelul nominal se prezintă, pentru partea Societatea Comercială „Vladu Trading Limited” - S.R.L. Bucuresti, apărătorul ales Răzvan Cristian Gaube din cadrul Baroului Bucuresti, cu delegatie la dosar, si se constată lipsa celorlalte părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Apărătorul prezent solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca nefondată, sens în care face trimitere la jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 5 mai 2008, pronuntată în Dosarul nr. 10.530/301/2006, Tribunalul Bucuresti - Sectia I penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 42 alin. 4 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Nicolae Constantin si Nelu Găină în dosarul de mai sus având ca obiect solutionarea unei cauze penale.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că prevederile legale mentionate încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 124, ale art. 129, ale art. 21 alin. (1) si (3), precum si ale art. 6 par. 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, deoarece limitează dreptul părtilor de a exercita o cale de atac si, implicit, dreptul instantelor de control judiciar de verificare a legalitătii si temeiniciei solutiei pronuntate.

Tribunalul Bucuresti - Sectia I penală opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitu­tionalitate este neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul excepiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 42 alin. 4 cu denumirea marginală Declinarea de competentă din Codul de procedură penală, care au următorul continut: „Hotărârea de declinare a competentei nu este supusă apelului si nici recursului.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile legale criticate au mai fost supuse controlului instantei de contencios constitutional prin raportare la critici similare. Astfel, cu prilejul pronuntării Deciziei nr. 155 din 23 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 241 din 17 martie 2006, Curtea Constitutională a respins ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 42 alin. 4 din Codul de procedură penală.

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, considerentele deciziei mai sus mentionate îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 42 alin. 4 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Nicolae Constantin si Nelu Găină în Dosarul nr. 10.530/301/2006 al Tribunalului Bucuresti - Sectia I penală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 11 noiembrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 


CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.197

din 11 noiembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 27 alin. (1) teza a doua din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 27 alin. (1) teza a doua din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Gold Events” - S.R.L. Bucuresti în Dosarul nr. 5.553/300/2007 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucuresti - Sectia civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 20 mai 2008, pronuntată în Dosarul nr. 5.553/300/2007, Judecătoria Sectorului 2 Bucuresti - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 27 alin. (1) teza a doua din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Gold Events” - S.R.L. Bucuresti în dosarul de mai sus.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile de lege criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 16 alin. (1) si ale art. 21 alin. (1)-(3).

Judecătoria Sectorului 2 Bucuresti - Sectia civilă opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitu-tionalitate.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitu­tionalitate este neîntemeiată.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul excepiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 27 alin. (1) teza a doua din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2007, cu modificările si completările ulterioare, care au următorul continut:

Art. 27: „(1) [...] Cererea este scutită de taxă judiciară de timbru si nu este conditionată de sesizarea Consiliului.”

Examinând excepia de neconstitutionalitate, Curtea constată că prin Decizia nr. 820 din 3 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 16 iulie 2008, a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat că prevederile art. 1, ale art. 2 alin. (3) si ale art. 27 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, sunt neconstitutionale, în măsura în care din acestea se desprinde întelesul că instantele judecătoresti au competenta să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, si să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.

Asa fiind, prezenta exceptie de neconstitutionalitate a devenit inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca devenită inadmisibilă exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 27 alin. (1) teza a doua din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Gold Events” - S.R.L. Bucuresti în Dosarul nr. 5.553/300/2007 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucuresti - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 11 noiembrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 


CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.198

din 11 noiembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 386 lit. a), b) si c) din Codul de procedură penală

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 386 lit. a), b) si c) din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Sorin Anghel în Dosarul nr. 4.187/281/2008 al Judecătoriei Ploiesti.

La apelul nominal lipseste autorul exceptiei, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca inadmisibilă, deoarece autorul critică modul de aplicare al dispozitiilor legale contestate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 29 mai 2008, pronuntată în Dosarul nr. 4.187/281/2008, Judecătoria Ploiesti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 386 lit. a), b) si c) din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Sorin Anghel în dosarul de mai sus având ca obiect solutionarea unei contestatii în anulare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile legale mentionate încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 21, 23 si 124, deoarece este prevăzută posibilitatea promovării căii de atac a contestatiei în anulare numai împotriva hotărârilor penale definitive si numai în anumite cazuri, astfel încât ar trebui ca această cale de atac să poată fi utilizată si atunci când, la fond sau în apel, se regăseste una din situatiile mentionate de dispozitiile legale criticate.

Judecătoria Ploiesti opinează că exceptia de neconstitu­tionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece legiuitorul, în virtutea atributiilor sale prevăzute de art. 126 alin. (2) din Constitutie, poate institui reguli speciale de procedură, cât si modalităi de exercitare a drepturilor procedurale, dreptul la un proces echitabil presupunând utilizarea procedurilor legale de către cei interesati, în formele si modalitătile instituite de lege.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul excepiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 386 lit. a), b) si c) din Codul de procedură penală cu denumirea marginală Cazurile de contestatie în anulare, care au următorul continut:

Art. 386: „Împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestatie în anulare în următoarele cazuri:

a) când procedura de citare a părtii pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanta de recurs nu a fost îndeplinită conform legii;

b) când partea dovedeste că la termenul la care s-a judecat cauza de către instanta de recurs a fost în imposibilitate de a se prezenta si de a încunostinta instanta despre această împiedicare;

c) când instanta de recurs nu s-a pronuntat asupra unei cauze de încetare a procesului penal dintre cele prevăzute în art. 10 alin. (1) lit. f)-i1), cu privire la care existau probe în dosar.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că autorul exceptiei de neconstitutionalitate îsi sustine criticile din perspectiva unor omisiuni legislative, fiind nemultumit nu de continutul reglementărilor, ci de faptul că nu permit invocarea motivelor prevăzute la cazurile de contestatie în anulare si în cazul celorlalte căi de atac prevăzute de Codul de procedură penală. Asa fiind, exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibilă, deoarece, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, aceasta se pronuntă numai asupra constituionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată, neputând modifica sau completa prevederile supuse controlului.

            Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 386 lit. a), b) si c) din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Sorin Anghel în Dosarul nr. 4.187/281/2008 al Judecătoriei Ploiesti.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 11 noiembrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 


CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.202

din 11 noiembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1, art. 2, art. 5 alin. (1), art. 16, art. 18 alin. (1), (5) si (7), precum si ale art. 24 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei în vederea cresterii copilului

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1, art. 2, art. 5 alin. (1), art. 16, art. 18 alin. (1), (5) si (7), precum si ale art. 24 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei în vederea cresterii copilului, exceptie ridicată de Gabriela Julieta Poghircă în Dosarul nr. 42.563/3/2007 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal răspunde autorul exceptiei, lipsind cealaltă parte, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Autorul exceptiei consideră că dispozitiile art. 1, art. 2, art. 5 alin. (1), art. 16, art. 18 alin. (1), (5) si (7), precum si ale art. 24 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 148/2005 sunt neconstitutionale în raport cu prevederile art. 1 si ale art. 16 din Constitutie, precum si ale art. 1 din Protocolul nr. 12 la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 si art. 2 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 148/2005 si, ca neîntemeiată, a celorlalte prevederi legale, considerând că textele legale criticate nu încalcă niciunul din textele constitutionale invocate de autorul exceptiei.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 25 februarie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 42.563/3/2007, Tribunalul Bucuresti - Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1, art. 2, art. 5 alin. (1), art. 16, art. 18 alin. (1), (5) si (7), precum si ale art. 24 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 148/2005, exceptie ridicată de Gabriela Julieta Poghircă în cauza ce are ca obiect judecarea cererii de anulare a unui act administrativ, formulată de autorul exceptiei.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile art. 1, art. 2, art. 5 alin. (1), art. 16, art. 18 alin. (1), (5) si (7), precum si ale art. 24 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 148/2005 contravin prevederilor art. 1, art. 16 alin. (1), art. 26 alin. (1), art. 41 alin. (2), art. 47, art. 49 si art. 53 din Constitutie, pentru următoarele motive:

- art. 1 din ordonanta de urgentă instituie, pentru acordarea indemnizatiei pentru cresterea copilului, o perioadă aleatorie de 12 luni, anterior nasterii copilului, fără a lua în consideratie si

alte perioade anterioare. Totodată, acelasi articol prevede o indemnizatie pentru cresterea copilului de 800 RON, mult mai mare decât salariul minim garantat la acea dată, „ceea ce duce la concluzia că este mai avantajos să faci copii decât să muncesti”;

- art. 1 alin. (2) lit. f) favorizează persoanele care au avut contract de asigurare socială, fată de cele care au cotizat în sistemul public de pensii pe bază de contract de muncă;

- art. 5 alin. (1) care prevede că pot beneficia de indemnizatie oricare dintre părintii firesti ai copilului „este contra naturii”, deoarece copilul are nevoie în mod natural de mamă;

- art. 16 si 18 din ordonanta de urgentă sunt neconstitutionale, întrucât conditionează plata de către stat a asigurărilor de sănătate, inclusiv dreptul la pensie, de îndeplinirea conditiilor pentru primirea indemnizatiilor prevăzute de prezenta reglementare;

- art. 24 alin. (2) din ordonanta de urgentă, conform căruia drepturile reglementate de actul normativ în discutie se acordă si persoanelor care, până la 31 octombrie 2006, au realizat în sistemul public de pensii perioade de stagiu de cotizare de cel putin 10 luni în ultimele 12 luni anterioare datei nasterii copilului, încalcă dispozitiile art. 16 din Constitutie.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal apreciază că exceptia este întemeiată în parte, în ceea ce priveste conditionarea acordării indemnizatiei de crestere a copilului în vârstă de până la 2 ani de faptul realizării în ultimul an dinaintea nasterii copilului, timp de 12 luni, a veniturilor supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Se instituie astfel o situatie defavorabilă persoanelor care au întâmpinat discontinuităi în realizarea veniturilor impozabile. Pentru aceleasi considerente, se apreciază ca întemeiată critica art. 18 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 148/2005, legiuitorul recunoscând vechimea în muncă doar persoanelor care îndeplinesc conditiile art. 1 din ordonanta de urgentă.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile legale criticate sunt constitutionale. Se arată că principiul egalitătii si al nediscriminării nu au semnificatia introducerii unei uniformizări a solutiilor legislative.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.


Obiectul exceptiei îl constituie dispozitiile art. 1, art. 2, art. 5 alin. (1), art. 16, art. 18 alin. (1), (5) si (7), precum si ale art. 24 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei în vederea cresterii copilului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.008 din 14 noiembrie 2005, aprobată prin Legea nr. 7/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 17 ianuarie 2007. Dispozitiile alin. (1) al art. 1 din ordonanta de urgentă au fost modificate prin Legea nr. 257/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 746 din 4 noiembrie 2008, dispozitii care urmează să-si producă efectele începând cu data de 1 ianuarie 2009.

Textele legale criticate reglementează aspecte legate de conditiile în care persoanele pot beneficia de concediu pentru cresterea copilului de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani, precum si de o indemnizatie lunară. Totodată, prevăd că perioada în care o persoană beneficiază de drepturile acordate de prezenta ordonantă este asimilată stagiului de cotizare în vederea stabilirii drepturilor prevăzute de Legea nr. 19/2000, precum si a indemnizatiilor de asigurări sociale de sănătate.

Prevederile constitutionale invocate în motivarea exceptiei sunt cele ale art. 1 referitoare la statul român, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 26 alin. (1) referitoare la viata intimă, familială si privată, ale art. 41 alin. (2) privind munca si protectia socială a muncii, ale art. 47 referitor la nivelul de trai, ale art. 49 referitoare la protectia copiilor si a tinerilor, precum si ale art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată următoarele:

Critica potrivit căreia prevederile art. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 148/2005 conditionează acordarea concediului pentru cresterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani, precum si a unei indemnizatii lunare în cuantum de 800 lei de realizarea timp de 12 luni de venituri profesionale supuse impozitului pe venit în ultimul an anterior nasterii copilului, nu este o problemă de control al constitutionalitătii legii, ci de politică legislativă. Organul legislativ poate hotărî, în limitele prevăzute în Constitutie, asupra continutului reglementărilor legale si oportunitătii adoptării acestora. De asemenea, criticile de neconstituionalitate a prevederilor art. 2 si ale art. 24 alin. (2) din aceeasi ordonantă de urgentă privesc aceleasi aspecte. Parlamentul, în temeiul art. 61 alin. (1) din Constitutie, tinând seama de realitătile social-economice si demografice ale tării, este singurul îndreptătit să stabilească o altă perioadă, mai mare sau mai mică de 12 luni, în vederea acordării concediului pentru cresterea copilului si a unei indemnizatii lunare, ori acordarea unui alt cuantum reprezentând indemnizatia lunară.

În legătură cu sustinerea că alin. (2) lit. f) al art. 1 din ordonanta de urgentă prevede că în calculul celor 12 luni prevăzute la alin. (1) se includ si perioadele în care persoanele „au realizat în sistemul public de pensii, anterior datei intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă, perioade de stagiu de cotizare pe bază de contract de asigurare socială”, Curtea retine că aceasta este o optiune a legiuitorului, si nu o discriminare.

Referitor la critica de neconstitutionalitate a art. 5 alin. (1) din ordonanta de urgentă, care prevede că „de indemnizatia si stimulentul prevăzute de prezenta ordonantă de urgentă beneficiază, optional, oricare dintre părintii firesti ai copilului”, Curtea constată că este neîntemeiată. Acest text de lege este o aplicatie a dispozitiilor art. 48 alin. (1) din Constitutie, potrivit cărora familia se întemeiază pe egalitatea între soti si pe dreptul si îndatorirea ambilor părinti de a asigura cresterea si educatia copiilor.

În legătură cu sustinerea autorului exceptiei referitoare la neconstitutionalitatea prevederile art. 16 si art. 18 alin. (1), (5) si (7) din ordonanta de urgentă, Curtea retine, de asemenea, că aceasta nu poate fi primită. Asimilarea perioadei în care o persoană beneficiază de drepturile prevăzute la art. 1, respectiv la art. 2 din ordonanta de urgentă, stagiului de cotizare în vederea stabilirii drepturilor prevăzute de Legea nr. 19/2000, precum si conditionarea contributiei de asigurări sociale de sănătate de îndeplinirea conditiilor pentru plata indemnizatiei nu încalcă dispozitiile art. 53 din Constitutie. Legiuitorul, prin aceste reglementări, nu a restrâns exercitarea unor drepturi sau a unor libertăti, ci doar a extins perioada în care o persoană beneficiază de drepturile prevăzute la art. 1, respectiv art. 2 din ordonanta de urgentă.

Având în vedere cele de mai sus, Curtea observă că prevederile constitutionale ale art. 1, ale art. 26 alin. (1), ale art. 41 alin. (2), ale art. 47 si ale art. 49 nu sunt incidente în cauză, întrucât nu au nicio legătură cu criticile de neconstitutionalitate ale autorului exceptiei.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1, art. 2 si art. 24 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei în vederea cresterii copilului, exceptie ridicată de Gabriela Julieta Poghircă în Dosarul nr. 42.563/3/2007 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal.

2. Respinge, ca fiind neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. (1), art. 16 si art. 18 alin. (1), (5) si (7) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 148/2005, exceptie ridicată de acelasi autor în acelasi dosar al aceleiasi instante.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 11 noiembrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihai Paul Cotta

 


ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL INTERNELOR SI REFORMEI ADMINISTRATIVE

AGENTIA NATIONALĂ DE CADASTRU SI PUBLICITATE IMOBILIARĂ

 

ORDIN

privind aprobarea Protocolului-cadru de colaborare încheiat între Agentia Natională de Cadastru si Publicitate Imobiliară si unitătile administrativ-teritoriale pentru realizarea cadastrului general

 

Având în vedere prevederile art. 8 alin. (16) din Legea cadastrului si a publicitătii imobiliare nr. 7/1996, republicată, si ale Hotărârii Consiliului de administratie al Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliară nr. 48 din 1 august 2008, prin care s-a aprobat Protocolul-cadru de colaborare încheiat între Agentia Natională de Cadastru si Publicitate Imobiliară si unitătile administrativ-teritoriale pentru realizarea cadastrului general,

în temeiul art. 3 alin. (8) din Legea nr. 7/1996, republicată, coroborat cu prevederile art. 9 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 1.210/2004 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliară, republicată,

directorul general al Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliară emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Protocolul-cadru de colaborare încheiat între Agentia Natională de Cadastru si Publicitate Imobiliară si unitătile administrativ-teritoriale pentru realizarea cadastrului general, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin intră în vigoare de la data publicării lui în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Directorul general al Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliară,

Robert Iulian Tatu

 

Bucuresti, 11 noiembrie 2008.

Nr. 601.

 

ANEXĂ

 

Agentia Natională de Cadastru Unitatea Administrativ-Teritorială

si Publicitate Imobiliară .........................................

Nr..................../................. Nr..................../.................

 

PROTOCOL-CADRU DE COLABORARE

încheiat între Agentia Natională de Cadastru si Publicitate Imobiliară si Unitatea Administrativ-Teritorială ........................pentru realizarea cadastrului general pe teritoriul.................................

 

Având în vedere art. 4, art. 8 alin. (16) si art. 67 din Legea cadastrului si publicitătii imobiliare nr. 7/1996, republicată, în vederea stabilirii procedurii de colaborare între Agentia Natională de Cadastru si Publicitate Imobiliară si Unitatea Administrativ-Teritorială ........................, în scopul realizării cadastrului general în vederea înscrierii din oficiu în cartea funciară a tuturor imobilelor existente pe teritoriul ........................, se încheie prezentul protocol.

I. Părtile semnatare

Agentia Natională de Cadastru si Publicitate Imobiliară, institutie publică, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Internelor si Reformei Administrative, cu sediul în Bucuresti, Splaiul Independentei nr. 202A, sectorul 6, reprezentată de domnul Robert Iulian Tatu, în calitate de director general,

si

Unitatea Administrativ-Teritorială....................., cu sediul în.........................., reprezentată de.........................., în calitate de...........................

II. Principii generale care stau la baza colaborării dintre cele două institutii

Părtile semnatare sunt de acord să colaboreze conform prevederilor prezentului protocol în scopul realizării cadastrului general în............................ si înscrierii tuturor imobilelor în evidentele de publicitate imobiliară.

Scopul lucrărilor de cadastru general din cadrul proiectului este:

a) identificarea, descrierea si înregistrarea în documentele cadastrale a imobilelor prin natura lor, măsurarea si reprezentarea acestora pe hărti si planuri cadastrale, precum si stocarea datelor pe suporturi informatice;

b) identificarea si înregistrarea tuturor proprietarilor si a altor detinători legali de imobile, în vederea înscrierii în cartea funciară.

În sensul prezentului protocol, prin detinători de imobile se întelege titularii dreptului de proprietate, ai altor drepturi reale asupra acestora sau cei care, potrivit legii civile, au calitatea de posesori ori detentori precari.

Identificarea se va realiza în două etape:

1. pe baza datelor puse la dispozitie de oficiul teritorial în conditiile cap. IV din prezentul protocol sau a datelor preluate din evidentele consiliului local, respectiv registrele agricole si evidentele fiscale (anexa A - fisa preliminară, întocmită de executant);


2. interviu cu proprietarii si alti detinători legali de imobile (anexa B - fisa de interviu, întocmită de executant). Operatorul va confrunta informatiile din fisa preliminară cu actele juridice puse la dispozitie de către detinătorii de imobile. În cazul în care sunt prezentate alte acte decât cele din fisa preliminară, operatorul va executa copii de pe acestea, în vederea stabilirii detinătorului legal.

Aceste fise vor fi predate oficiului teritorial în original.

Unitatea administrativ-teritorială are obligatia să înstiinteze detinătorii imobilelor, în scris, prin afisare si prin alte mijloace de publicitate, să permită accesul specialistilor pentru executarea lucrărilor de cadastru sau, după caz, să se prezinte personal pentru a da lămuriri privitoare la imobile si a participa la identificarea si marcarea limitelor acestora. Dacă detinătorii imobilelor nu se prezintă, identificarea limitelor se face în lipsa acestora.

Documentele tehnice ale cadastrului general, care se vor întocmi la nivelul comunelor, oraselor si municipiilor, sunt:

a) planul cadastral;

b) indexul alfabetic al proprietarilor;

c) registrul cadastral al proprietarilor.

Pentru economia dispozitiilor, în cuprinsul protocolului termenii următori vor fi folositi cu următoarele întelesuri:

- Lege - Legea cadastrului si publicitătii imobiliare nr. 7/1996, republicată;

- Normă - Normele tehnice pentru introducerea cadastrului general, aprobate prin Ordinul ministrului administratiei publice nr. 534/2001;

- Agentia natională - Agentia Natională de Cadastru si Publicitate Imobiliară;

- oficiul teritorial - Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliară;

- unitatea administrativ-teritorială - Unitatea Administrativ-Teritorială..........................................

III. Procedura de urmat în vederea schimbului de informatii

Unitatea administrativ-teritorială, prin executantul desemnat, va realiza, iar oficiul teritorial va receptiona lucrările de cadastru general pe sectoare cadastrale. În acest sens, cele două părti vor întocmi graficul de executie si receptie, grafic care va contine:

- delimitarea sectoarelor cadastrale întocmită pe planul cadastral de ansamblu al municipiului;

- programarea în timp a preluării informatiilor existente la oficiul teritorial (anexa nr. 1);

- programarea în timp a predării pentru receptie tehnică a informatiilor cadastrale organizate pe sectoare cadastrale (anexa nr. 2).

La întocmirea programării se va lua în considerare evitarea îngreunării activitătii curente a oficiului teritorial. În acest sens, se vor corela programările de preluare a informatiilor de la oficiul teritorial cu cea de receptie, cu respectarea conditiei ca furnizarea de informatii să fie făcută pentru maximum 10 sectoare cadastrale nereceptionate. Întârzierile în receptia tehnică vor conduce la întârzieri în furnizarea de informatii.

IV. Furnizarea de către oficiul teritorial a datelor si informatiilor necesare executiei proiectului

Furnizarea către unitatea administrativ-teritorială a datelor si informatiilor necesare proiectului se face cu titlu gratuit, în format digital sau analogic, în functie de modul lor de detinere de către oficiul teritorial.

Datele si informatiile necesare atingerii obiectivelor proiectului vor fi puse de către oficiul teritorial la dispozitia unitătii administrativ-teritoriale, în urma solicitării acestora în scris, în baza unui proces-verbal de predare-primire, conform programării. Aceste informatii vor fi puse gratuit la dispozitia unitătii administrativ-teritoriale, cu conditia utilizării lor numai în scopul realizării acestei lucrări.

Costurile materialelor necesare realizării copiilor pe suport magnetic sau analogic se vor suporta de unitatea administrativ-teritorială. Informatiile în format analogic vor putea fi scanate si preluate de la sediul oficiului teritorial sau vor putea fi fotocopiate. În acest sens, oficiul teritorial va pune la dispozitie un spatiu de lucru în care unitatea administrativ-teritorială va putea instala scanere, copiatoare etc.

Datele, informatiile si documentele ce pot fi puse la dispozitia unitătii administrativ-teritoriale, cu titlu gratuit, de către oficiul teritorial sunt:

- documentatiile de amplasament si delimitare a imobilului;

- planurile cadastrale;

- planurile parcelare, avizate de comisia locală, existente în arhiva oficiului teritorial;

- baza de date a titlurilor de proprietate;

- documentatiile executate conform Hotărârii Guvernului nr. 834/1991 privind stabilirea si evaluarea unor terenuri detinute de societătile comerciale cu capital de stat, cu modificările si completările ulterioare, si avizate tehnic;

- planul urbanistic general, planul urbanistic zonal, avizate de oficiul teritorial;

- baza de date a registrelor de transcriptiuni-inscriptiuni;

- cărtile funciare.

Se vor desemna reprezentanti ai celor două institutii ce vor constitui un colectiv de lucru care va analiza periodic datele primite/predate de oficiului teritorial, respectiv de unitatea administrativ-teritorială.

V. Realizarea si receptia lucrărilor de cadastru general

Realizarea si receptia lucrărilor de cadastru se va face cu respectarea legislatiei în vigoare din domeniul cadastrului si publicitătii imobiliare. Evidena cadastrului general va fi realizată prin parcurgerea a două etape:

- receptia tehnică;

- înscrierea în cartea funciară.

A. Receptia tehnică

În scopul realizării receptiei, executantul va preda oficiului teritorial documentele tehnice care compun lucrarea si dosarul de verificare, întocmite conform prevederilor Normei si prezentului protocol. Documentatia va fi predată în două etape:

1. documentatie tehnică cu privire la întregul teritoriu administrativ, care va fi constituită din: - proiectul tehnic de ansamblu si proiectul tehnic de executie a lucrării;


- lucrarea de delimitare administrativ-teritorială;

- lucrările geodezice (retele de puncte, descrieri, prelucrări etc);

- lucrările fotogrammetrice, unde este cazul;

- planul de comunicare.

Asupra lucrărilor descrise mai sus, finalizate si receptionate de oficiul teritorial înainte de adoptarea prezentului protocol, se va întocmi o recapitulatie însusită de cele două părti. Lucrările fotogrammetrice si planul de comunicare vor fi receptionate si avizate de Agentia natională.

2. documentatii tehnice cadastrale întocmite pe sectoare cadastrale, conform programării pentru receptie, care vor cuprinde:

- memoriu tehnic;

- planul cadastral al sectorului pentru care s-au realizat lucrări, întocmit conform specificatiilor din anexa nr. 3;

- registre tipărite:

- indexul alfabetic al proprietarilor (anexa nr. 4);

- registrul cadastral al proprietarilor (anexa nr. 5);

- fisierele bazelor de date grafice si textuale, în formatul si organizarea corespunzătoare specificatiilor din anexa nr. 6;

- lista titlurilor de proprietate eliberate conform legilor proprietătii, incorect întocmite, pentru care nu este posibilă identificarea pozitiei în cadrul unitătii administrativ-teritoriale;

- dosarul de verificare externă a lucrării.

Comisia de receptie va fi formată din specialisti ai oficiului teritorial, numită prin decizie a directorului oficiului teritorial.

Receptia lucrărilor de introducere a cadastrului general - partea tehnică - constă în analizarea si verificarea prin sondaj a documentatiilor, atât pe teren, cât si la birou, tinându-se seama si de documentele de control ale oficiului teritorial încheiate pe parcursul executării lucrărilor, de procesele-verbale de receptie partială si de avizare si de proiectele tehnice de ansamblu si de executie.

În cazurile în care se constată că lucrările necesită remedieri de continut sau de prezentare grafică ce conduc la hotărârea amânării receptiei, în locul procesului-verbal de receptie se întocmeste o notă de constatare, în care se nominalizează deficientele constatate si completările necesare, precum si termenele în care se vor efectua remedierile.

După receptie se va realiza publicarea documentelor tehnice ale cadastrului general în conditiile art. 11 alin. (5) din Lege. La data publicării se întocmeste un proces-verbal.

Contestatiile depuse de persoanele interesate conform art. 11 alin. (6) din Lege în termen de 60 de zile de la înstiintarea scrisă vor fi solutionate de o comisie formată din reprezentanti ai oficiului teritorial, ai unitătii administrativ-teritoriale si de un reprezentant al executantului lucrării.

Stabilirea solutiilor si a modului de compensare a unor suprafete găsite în plus sau în minus, prin măsurătorile executate pentru introducerea cadastrului general, fată de înscrisurile din titlurile de proprietate si din alte documente legale intră în responsabilitatea consiliului local, în conditiile art. 61 din Lege.

B. Înscrierea în cartea funciară

Deschiderea noilor cărti funciare se va realiza etapizat, pe sectoare cadastrale, după solutionarea contestatiilor în conditiile art. 11 alin. (7) din Lege.

VI. Dispozitii speciale

În perioada care se înscrie între receptia tehnică a unui sector cadastral si validarea datelor cadastrului general al sectorului respectiv prin publicare, urmată de deschiderea noilor cărtilor funciare, toate documentele cadastrale care se întocmesc la cererea celor interesati în mod sporadic (planuri pentru prima înregistrare, dezmembrare a imobilelor înscrise etc.) vor fi întocmite pe baza informatiilor din documentele tehnice receptionate în cadrul cadastrului general, preluate de persoana autorizată de la oficiul teritorial, si actualizarea acestora.

Documentatiile cadastrale vor fi întocmite conform Ordinului directorului general al Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliară nr. 634/2006 privind continutul si modul de întocmire a documentatiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară, fiind însotite în mod suplimentar de un proces-verbal de vecinătate.

Actualizarea se va face cu respectarea coordonatelor imobilelor preluate de la oficiul teritorial. Orice neconcordante identificate de persoana autorizată vor fi sesizate Comisiei de solutionare a contestatiilor si rezolvate până la deschiderea noilor cărti funciare. Neconcordante pot fi diferentele de coordonate, de configuratii, suprafete, constructii si alte asemenea situatii. Nu pot fi considerate neconcordante erori de determinare a punctelor de detaliu mai mici de 20 de cm, atât în pozitie absolută, cât si relativă. Integrarea noii situatii în cadrul bazei de date receptionate va fi executată de oficiul teritorial.

În scopul evitării dublării numerelor cadastrale, numerotarea cadastrală a imobilelor în cadrul cadastrului general va fi făcută cu numere consecutive începând de la 100.001. De asemenea, după receptia tehnică a cadastrului general pe un anumit sector cadastral, imobilele nou-formate (prin comasări, dezmembrări etc.) vor primi numere cadastrale în continuarea numerelor acordate în cadrul cadastrului general, conform unor reguli stabilite de oficiul teritorial si comunicate unitătii administrativ-teritoriale si executantului lucrărilor.

De asemenea, după receptia tehnică pe un sector cadastral, emiterea titlurilor de proprietate (titlu de proprietate conform legilor fondului funciar, ordin al prefectului, dispozitie conform Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 etc.) se va face cu identificarea imobilului prin număr cadastral. În acest sens, dacă este cazul, unitatea administrativ-teritorială va întocmi, prin intermediul unei persoane autorizate, documentatii cadastrale de dezmembrare a imobilelor aflate la dispozitia comisiei locale de fond funciar sau în administrarea altor institutii conform Regulamentului privind continutul si modul de întocmire a documentatiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară, aprobat prin Ordinul directorului general al Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliară nr. 634/2006. Dezmembrarea si transferul acestor imobile vor fi făcute cu respectarea legislatiei aplicabile în vigoare.


VII. Dispozitii comune

Părtile semnatare ale prezentului protocol îsi vor desemna reprezentanti într-un colectiv de lucru constituit pentru analiza periodică a obligatiilor ce le revin, respectiv clarificarea si rezolvarea problemelor apărute în derularea actiunilor comune. Acestea se vor mentiona prin act aditional la prezentul protocol.

Părtile semnatare îsi vor comunica reciproc orice situatie ce ar putea duce la neîndeplinirea dispozitiilor prezentului protocol. Dispozitiile prezentului protocol vor fi reconsiderate ori de câte ori este cazul, la cererea oricărei părti semnatare.

Anexele A, B si nr. 1-6 fac parte integrantă din prezentul protocol.

Prezentul protocol s-a încheiat în.......................exemplare, câte unul pentru fiecare parte.

 

Pentru Agentia Natională de Cadastru si Publicitate Imobiliară,

Robert Iulian Tatu,

director general

Pentru Unitatea Administrativ-Teritorială

............................................................

primar

 

ANEXA A

la protocol

 

FISA PRELIMINARĂ, SECTORUL CADASTRAL Nr. . ...............

Data ....................

Numele operatorului ....................

Intravilan .............

 

 

 

 

 

 

 

 

Adresa imobilului

Date privind terenul

Date privind constructiile

Nr. parcelei

Categoria de folosintă

Suprafata parcelei din

act

Suprafata parcelei din măsurători

Nr. corp

Folosinta

Suprafata din act

Suprafata din măsurători

Observatii

 

1.

 

 

 

C1

 

 

 

 

2.

 

 

 

C2

 

 

 

3.

 

 

 

C3

 

 

 

4.

 

 

 

C4

 

 

 

 

ACTE PROPRIETATE

Nr. crt.

Tipul actului

Nr./Data

Emitentul

Pretul

Observatii

1.

 

 

 

 

 

 

 

 

2.

 

 

 

 

 

 

 

3.

 

 

 

 

 

 

 

4.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

DATE PRIVIND PROPRIETARII

Nr. crt.

Numele,

initiala tatălui,

prenumele

Codul numeric personal

 

Domiciliul

 

Cota indiviză

Judetul

Localitatea

Strada/nr.

Teren

Clădire

1.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

3.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

4.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Semnătura operatorului

.....................................

Numele proprietarului/posesorului......................

Semnătura proprietarului/posesorului.................

 

ANEXA B

la protocol

 

FISA DE INTERVIU, SECTORUL CADASTRAL Nr. . ..............

Data ....................

Numele operatorului ....................

Intravilan .............

 

 

 

 

 

 

 

 

Adresa imobilului

Date privind terenul

Date privind constructiile

Nr. parcelei

Categoria de folosintă

Suprafata

parcelei din

act

Suprafata parcelei din măsurători

Nr. corp

Folosinta

Suprafata din act

Suprafata din măsurători

Observatii

 

1.

 

 

 

C1

 

 

 

 

2.

 

 

 

C2

 

 

 

3.

 

 

 

C3

 

 

 

4.

 

 

 

C4

 

 

 

 

 

 

 

ACTE PROPRIETATE

Nr. crt.

Tipul actului

Nr./Data

Emitentul

Pretul

Observatii

1.

 

 

 

 

 

 

 

 

2.

 

 

 

 

 

 

 

3.

 

 

 

 

 

 

 

4.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

DATE PRIVIND PROPRIETARII

Nr. crt.

Numele,

initiala tatălui,

prenumele

Codul numeric personal

Domiciliul

Cota indiviză

Judetul

Localitatea

Strada/nr.

Teren

Clădire

1.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

3.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

4.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Semnătura operatorului

Numele proprietarului/posesorului ......................

.....................................

Semnătura proprietarului/posesorului .................

 

ANEXA Nr. 1

la protocol

 

GRAFICUL

de preluare de la oficiul teritorial a documentelor tehnice necesare cadastrului general

 

Nr. crt.

Data

Sectorul cadastral

Descrierea documentelor preluate

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


ANEXA Nr. 2

la protocol

 

GRAFICUL

de receptie de către oficiul teritorial a lucrărilor tehnice de cadastru general

 

Nr. crt.

Data

Sectorul cadastral

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA Nr. 3

la protocol

 

Planurile cadastrale ale sectoarelor cadastrale vor contine:

- titlul;

- subtitluri: denumirea unitătii administrativ-teritoriale, judetul, sectorul cadastral, suprafata sectorului cadastral;

- scara planului si sistemul de proiectie;

- legenda;

- nordul geografic respectând Atlasul de semne conventionale pentru planurile topografice la scările 1:5.000, 1:2000, 1:1000 si 1:500, editia 1978;

- date informative: denumirea si adresa sediului prestatorului (4 cm x 2 cm), anul întocmirii;

- limita sectorului cadastral;

- denumirile unitătilor administrativ-teritoriale vecine si judetul din care fac parte, în cazul în care sectorul cadastral este învecinat cu un alt teritoriu administrativ sau cu un alt judet;

- sectoarele cadastrale vecine;

- limitele si denumirea intravilanelor;

- limitele si numerele cadastrale ale imobilelor;

- numerele postale ale imobilelor din intravilan;

- limitele si codurile constructiilor cu caracter permanent;

- denumirile localitătilor, apelor, principalelor forme de relief, pădurilor, drumurilor si străzilor, ale obiectivelor industriale, socio­culturale etc.;

- schita cu dispunerea sectoarelor cadastrale;

- trăsături de caroiaj 10 cm x 10 cm, grosime linie 0,18 mm, cu dimensiunea coordonatelor de 2 mm.

Format

Planul cadastral al sectorului cadastral se va tipări pe un format A3-A0, la o scară corespunzătoare (rotunjită la 100), astfel încât să se distingă clar numerele cadastrale si limitele de proprietate.

Pentru planurile ce contin intravilane, scara utilizată va fi de cel putin 1:2000.

Tipărire

Tipărirea se va face alb-negru. Grosimi de linii:

- cadru plansă - 0,5 mm;

- limită de judet - 1 mm;

- limită a unitătii administrativ-teritoriale - 1 mm;

- limită a sectorului cadastral - 1 mm;

- limită intravilan - 1 mm;

- limită imobil - 0,18 mm;

- constructii cu caracter permanent – 0,2 mm.

            Texte

 

Denumire

Înăltime (mm)

Stil (M, Mm, m)

Înclinare (V/I)

Titlu

10

Majusculă

V

Unitatea administrativ-teritorială

8

Majusculă

V

Judet

8

Majusculă

V

Scara, suprafata

6

Majusculă si minusculă

V

Sistem de proiectie

4

Majusculă si minusculă

V

Legenda

4 + 3

Majusculă si minusculă

I+V

Localităti

6

Majusculă si minusculă

V

Sector cadastral

8

Majusculă si minusculă

V

Unităti administrativ-teritoriale vecine

6

Majusculă

I

Râuri

2

Majusculă si minusculă

I

Date informative

2

Majusculă si minusculă

V

Număr cadastral

3

 

I

Număr cadastral constructii

2

 

V

Număr postal intravilan

2

 

I

 

În subtitlul plansei se va trece mai întâi unitatea administrativ-teritorială si apoi judetul.

Denumirile unitătilor administrativ-teritoriale vecine si judetul din care fac parte se scriu orientati pe directia hotarului.

În schema de dispunere a sectoarelor cadastrale se va folosi un singur tip de linie.


 

ANEXA Nr. 4 la protocol

 

Indexul alfabetic al proprietarilor

 

Nr. crt.

Numele proprietarului

Nr. cadastral

Cod numeric personal

Domiciliul

Observatii

 

 

 

 

 

 

*) Se va descrie succint, textual, conform registrului cadastral al proprietarilor.

 

ANEXA Nr. 5 la protocol

 

Registrul cadastral al proprietarilor

 

            A. Partea I - Descrierea imobilului

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Nr. cadastral

Nr. sector cadastral

Destinatia terenului (conform Normei)

Suprafata

Suprafata imobilului - mp -

Adresa

imobilului/Denumirea

locului

 

Constructii

Partea a II-a

Cod

Destinatie

Suprafata construită

- mp -

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

            B. Partea a II-a – Proprietatea

 

 

 

 

 

 

 

Titularul dreptului

CNP/CUI

Domiciliul/ Sediul

Cota-parte

Titlul de dobândire

Actul juridic

 

Notări, procese, interdictii etc.

Partea a III-a

Tipul actului

Nr./an

Emitent

Pret (lei)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

-

 

 

            C. Partea a III-a – Sarcini

 

Titularul

Tipul sarcinii (ipotecă, privilegiu, dezmembrăminte ale dreptului de proprietate, somatii imobiliare etc.)

Actul juridic

Identificator vechi

(nr. cadastral provizoriu

sau nr. top.)

Nr. de carte funciară veche

Nr. de carte funciară electronică

Observatii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

            În cazul proprietătilor în indiviziune, va fi specificată cota indiviză.

            În cazul imobilelor cu părti comune (de exemplu, blocuri), acestea vor fi specificate clar în rubrica „Destinatie” (de exemplu, C1 - părti comune ale blocului de locuinte: subsolul tehnic, casa scării, bransamentele, podul, uscătoria etc.)


 

ANEXA Nr. 6

la protocol

 

Straturile Bazei de date grafice (BDG) si informatiile textuale se vor livra în format .cp pentru fiecare imobil.

Straturile BDG care se va furniza în format SHAPE.

Straturile bazei de date grafice, atributele si topologia acestora sunt definite în tabelul următor:

 

Straturi

Numele stratului

Topologie

Sursa

Atribute

Strat de fundal

Raster

 

Ortofotoplan

 

Limitele teritoriului administrativ

Admin [cod sirsup]

Poligon

Limita teritoriului administrativ din Fondul National Geodezic

Cod numeric unic de identificare care face legătura cu baza de date textuală, tabelul admin, câmpul admin_id (1, n)

Sectoare cadastrale

Sect [cod sirsup]

Poligon

Stereorestitutie fotogrametrică si măsurători topografice

Numărul sectorului cadastral

Limita intravilanului din PUG (PUZ) sau intravilanul la 1 ianuarie 1990

Intrav [cod sirsup]

Poligon

Planuri

cadastrale/topografice sc. 1/500-1/2000 sau PUG (PUZ)

Cod numeric unic de identificare care face legătura cu baza de date textuale, tabelul locality, câmpul locality_id (1, n)

Toponimie

Text [cod sirsup]

Punct

Planuri topografice sau cadastrale si alte surse acceptate

Denumirea elementului de toponimie

 

Structura de directoare folosită la predarea datelor

Toate fisierele rezultate în urma operatiunilor de conversie se vor livra oficiului teritorial si Centrului National de Geodezie, Cartografie, Fotogrammetrie si Teledetectie pe CD/DVD/HDD în două copii, organizate în următoarea structură de directoare: Etichetă DVD/HDD: numele unitătii administrativ-teritoriale - Baza de date Director: BD

Va contine fisierele următoarelor limite de tip cartografic: TA[Cod SIRSUP] - limita teritoriului administrativ; INTRAV[SIRSUP] - limitele intravilanelor; T[Cod SIRSUP] - toponimie, unde

- TA, teritoriu administrativ;

- INTRAV, INTRAVilan;

- SIRSUP, Codul SIRuta SUPerior. Subdirectorul: CPC, unde CPC înseamnă „cp curent”.

Va contine fisierele de tip *.cp, rezultate din conversia si georeferentierea documentatiilor de amplasament si delimitare. Subdirectorul: CPF, unde CPF înseamnă „cp final”.

Va contine fisierele de tip *.cp, rezultate din exportul bazei de date grafice si textuale obtinute în urma cadastrului general. Subdirectorul: CF

Va contine fisierele .mdb (Access 2003) rezultate. Denumirea fisierului sau fisierelor în cazul bazelor de date de dimensiuni mari se va genera astfel:

TA[SIRSUP].mdb sau TA[xx][SIRSUP].

Etichetă DVD/HDD: numele unitătii administrativ-teritoriale Arhiva

Director ARHIVA contine toate documentele scanate, organizate în următoarele subdirectoare:

Subdirectorul: PAD

Va contine datele scanate din documentatiile de amplasament si delimitare mentionate

Subdirectorul: PARCELARE

Va contine planurile parcelare scanate si georeferentiate.

Subdirectorul: PLANURI

Va contine planurile cadastrale/topografice scanate si georeferentiate.

Subdirectorul: PUG (PUZ)

Va contine PUG (PUZ) scanat si georeferentiat.

Dacă este un plan pe intravilan, fisierele scanate si georeferentiate se vor denumi astfel:

PUG[SIRUTA].tif

PUG[SIRUTA].tfw

PUZ[SIRUTA].tif

PUZ[SIRUTA].tfw

Dacă sunt mai multe planuri pe intravilan, fisierele scanate si georefentiate se vor denumi astfel:

PUG01[SIRUTA].tif.

PUGn[SIRUTA].tif.

PUZ01[SIRUTA].tif.

PUZn[SIRUTA].tif.

Subdirectorul: ACTE JURIDICE

Va contine fotocopiile actelor juridice, puse la dispozitie de titulari.


 

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETĂRII SI TINERETULUI

 

ORDIN

pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului educatiei, cercetării si tineretului nr. 5.168/2008 privind aprobarea calendarului si a Metodologiei de organizare si desfăsurare a examenului de bacalaureat – 2009

 

În baza prevederilor Legii învătământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 231/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Centrului National

pentru Curriculum si Evaluare în Învătământul Preuniversitar,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 366/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Cercetării si

Tineretului, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul educatiei, cercetării si tineretului emite prezentul ordin.

Art. I. - Ordinul ministrului educatiei, cercetării si tineretului nr. 5.168/2008 privind aprobarea calendarului si a Metodologiei de organizare si desfăsurare a examenului de Bacalaureat - 2009, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 690 din 9 octombrie 2008, se modifică si se completează după cum urmează:

1. Articolul 4 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 4. - (1) Se aprobă lista disciplinelor la care se sustine examenul de bacalaureat - 2009 pentru probele «A», «B», «C», «D», «E» si «F», pentru absolventii din anul 2009. Lista este prezentată în anexa nr. 4, care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Se aprobă Programele pentru disciplinele examenului de bacalaureat din sesiunile 2009, pentru absolventii din anul 2009. Programele sunt prezentate în anexa nr. 5, care face parte integrantă din prezentul ordin.

(3) Pentru candidatii din promotiile anterioare anului 2009 care vor sustine probele în cadrul examenului de bacalaureat 2009, lista disciplinelor si programele valabile sunt cele aprobate prin Ordinul ministrului educatiei, cercetării si tineretului nr. 1.870/2007 privind disciplinele si programele pentru examenul de bacalaureat - 2008.”

2. După anexa nr. 3 se introduc două noi anexe, anexele nr. 4 si 5, care sunt cuprinse în anexele nr. 1 si 2*) la prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. III. - Directia generală management învătământ preuniversitar, Centrul National pentru Curriculum si Evaluare în Învătământul Preuniversitar, inspectoratele scolare si unitătile de învătământ preuniversitar duc la îndeplinire prezentul ordin.

 

p. Ministrul educatiei, cercetării si tineretului,

Zvetlana Preoteasa,

secretar de stat

 

Bucuresti, 1 septembrie 2008.

Nr. 5.177.


*) Anexele nr. 1 si 2 se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 bis în afara abonamentului, care se poate achizitiona de la Centrul de vânzări si informare al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.

 


MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETĂRII SI TINERETULUI

 

ORDIN

privind aprobarea Programei la disciplina Limba si literatura română si universală pentru copii si metodica predării activitătilor de limba română - educatoare în grădinitele de copii cu predare în limbile minoritătilor, pentru Concursul national unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învătământul preuniversitar, si a Programei la disciplina Limba si literatura română si universală pentru copii si metodica predării limbii si literaturii române la clasele cu predare în limbile minoritătilor - institutori/învătători, pentru Concursul national unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învătământul preuniversitar

 

În conformitate cu prevederile Legii învătământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare, în baza prevederilor art. 9 alin. (2) si art. 10 alin. (3) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu

modificările si completările ulterioare,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 366/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul educatiei, cercetării si tineretului emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Programa la disciplina Limba si literatura română si universală pentru copii si metodica predării activitătilor de limba română - educatoare în grădinitele de copii cu predare în limbile minoritătilor, pentru Concursul national unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învătământul preuniversitar, cuprinsă în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Se aprobă Programa la disciplina Limba si literatura română si universală pentru copii si metodica predării limbii si literaturii române la clasele cu predare în limbile minoritătilor - institutori/învătători, pentru Concursul national unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învătământul preuniversitar, cuprinsă în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3. - Programele aprobate prin prezentul ordin se aplică începând cu anul calendaristic 2009.

Art. 4. - Directia generală management învătământ preuniversitar, Directia generală învătământ în limbile minoritătilor si relatia cu parlamentul, Centrul National pentru Curriculum si Evaluare în Învătământul Preuniversitar, inspectoratele scolare, unitătile de învătământ preuniversitar duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educatiei, cercetării si tineretului,

Anton Anton

 

Bucuresti, 12 noiembrie 2008.

Nr. 5.908.

 

ANEXA Nr. 1

 

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETĂRII SI TINERETULUI

 

PROGRAMA

la disciplina Limba si literatura română si universală pentru copii si metodica predării activitătilor de limba română - educatoare în grădinitele de copii cu predare în limbile minoritătilor, pentru Concursul national unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învătământul preuniversitar

 

LIMBA SI LITERATURA ROMÂNĂ

Competente specifice:

- utilizarea corectă a limbii române în receptarea si producerea mesajelor scrise;

- folosirea instrumentelor de abordare a diferitelor texte literare si nonliterare, accesibile copiilor de grădinită;

- aplicarea conceptelor operationale în activitatea de interpretare a textelor;

- argumentarea în scris a opiniilor personale;

- cunoasterea si aplicarea cunostintelor de fonetică, lexic si gramatică în constructia propriul mesaj (oral si scris) si în educarea comunicării copiilor de vârstă prescolară;

- asigurarea continuitătii si complementaritătii între diferitele activităti din grădinită, de educare a limbajului;

- asigurarea continuitătii între diferitele activităti din grădinită, în scopul educării limbajului copiilor prescolari;

- adaptarea comunicării educatoarei la particularitătile individuale si de vârstă ale copiilor prescolari;

- relevarea valorilor morale si estetice ale textului, în functie de specificul de vârstă al copiilor prescolari;


- actualizarea si aprofundarea cunostintelor de literatură pentru copii, limba română si metodică;

- dezvoltarea competentelor referitoare la aplicarea curriculumului, a strategiilor didactice si a evaluării performantelor de învătare;

- dezvoltarea competentelor pentru realizarea abordării eficiente a continuturilor învătării;

- utilizarea tehnicilor de activitate intelectuală;

- consolidarea capacitătii de a aplica cunostintele de didactică a specialitătii în activitatea practică;

- abordarea textului literar prin metode care să faciliteze întelegerea lui de către copiii de vârstă prescolară;

- conturarea unor modele de exprimare si a unor atitudini care înlesnesc comunicarea;

- cunoasterea modalitătilor de învătare si exersare a ascultării active de către prescolari;

- avansarea în practica educatională a unor forme si metode noi;

- consolidarea capacitătii de a proiecta în mod corespunzător activitătile de educare a limbajului.

Literatură română si universală pentru copii

- Conceptul de literatură pentru copii

- Specii literare accesibile copiilor din învătământul prescolar

- Cântecul de leagăn

- Ghicitori

- Folclorul copiilor

- Basmul fantastic. Trăsături. Compozitie. Personaje (la alegere, un basm popular sau cult)

- Mihai Eminescu - Somnoroase păsărele

- Elena Farago - Cătelusul schiop, Gândăcelul, Pedeapsa mâtei

- George Cosbuc - Povestea gâstelor

- George Topîrceanu - Balada unui greier mic

- Otilia Cazimir - De pe-o „bună dimineată”, Gospodina, Uite, vine Mos Crăciun, Un cămin de păsărele

- Tudor Arghezi - O furnică, Zdreantă

- Ion Creangă - Punguta cu doi bani, Capra cu trei iezi, Fata babei si fata mosneagului

- H. Cr. Andersen - Degetica

- Fratii Grimm - Scufita Rosie, Vulpea si pisica

- Emil Gârleanu - Fricosul, Căprioara, Când stăpânul nu-i acasă

- Călin Gruia - Ciubotelele ogarului

Bibliografie:

1. Cândroveanu, Hristu: Literatura română pentru copii. Scriitori contemporani, Bucuresti, Editura Albatros, 1988.

2. Goia, Vistian: Literatura pentru copii si tineret. Modele formative, Napoca Star, Cluj-Napoca, 2000; Literatura pentru copii si tineret - pentru institutori, învătători si educatoare, Dacia Educational, Cluj-Napoca, 2003.

3. Negrilă, Iulian: Literatura pentru copii, Editura Multimedia, Arad, 1996.

Concepte operationale: actiune, autor, basm popular/cult, momentele subiectului, final, gen literar, imagine artistică, legendă populară/cultă, moduri de expunere (naratiune, monolog, dialog, descriere), personaj literar, temă, titlu, versificatie (strofă, vers, rimă).

Limba română

- Sunet. Literă. Diftongi. Triftongi

- Fondul principal de cuvinte - masa vocabularului

- Relatii semantice: polisemia, omonimia, antonimia

- Câmpul lexical si câmpul semantic

- Flexiunea numelui (declinare) si a verbului (conjugare)

- Substantivul. Clasificare. Locutiuni substantivale

- Articolul. Clasificare

- Adjectivul. Gradele de intensitate (de comparatie)

- Pronumele si adjectivul pronominal. Clasificare

- Numeralul. Clasificare

- Verbul. Verbe predicative si nepredicative (copulative si auxiliare). Locutiuni verbale

- Adverbul. Clasificare. Locutiuni adverbiale

- Prepozitia. Locutiuni prepozitionale. Regimul cazual al prepozitiilor

- Conjunctia. Clasificare. Locutiuni conjunctionale

- Interjectia

- Cuvinte coordonate, cuvânt regent, cuvânt subordonat

- Fraza, propozitie principală, propozitie principală independentă, propozitie regentă, propozitie secundară (subordonată), propozitii coordonate

- Predicatul verbal si predicatul nominal. Acordul predicatului cu subiectul (acordul în persoană, acordul în număr, acordul în gen, acordul după înteles, acordul prin atractie)

- Subiectul

- Atributul. Termeni regenti

- Complementul. Termeni regenti

Bibliografie:

1. Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti”: DOOM Dictionarul ortografic, ortoepic si morfologic al limbii române, Editia a II-a revăzută si adăugită, Univers Enciclopedic, Bucuresti, 2005, p. XXVI-XXVIII, XXXVI-XLIV.

2. Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti”: Gramatica limbii române, vol. II. Enuntul, Editura Academiei Române, Bucuresti, 2005, p. 16-22, 24.

3. Avram, Mioara: Gramatica pentru toti, Editura Humanitas, Bucuresti, 1997 (secventele corespunzătoare subiectelor propuse)

4. Sinteze de limba română. Editia a treia revăzută si din nou îmbogătită (coordonator Theodor Hristea), Editura Didactică si Pedagogică, Bucuresti, 1984 (secventele corespunzătoare subiectelor propuse)

Metodica predării activitătilor de limba română

1. Clasificarea si structura activitătilor de joc didactic

2. Povestirile copiilor (repovestirile si povestirile create de copii). Metodica desfăsurării lor

3. Memorizările. Clasificare. Structură

4. Structura activitătii de lectură după imagini. Valori formative

5. Convorbirea. Tematică. Structură

6. Jocuri de creatie, cu subiecte din povesti si basme, din spectacole sau emisiuni televizate

Bibliografie:

1. Dumitrana, Magdalena: Educarea limbajului în învătământul prescolar, vol. I si II, Editura Compania, Bucuresti, 1999, 2001.

2. Mitu, Florica: Metodica activitătilor de educare a limbajului, Editura Pro Humanitas, Bucuresti, 2000.


 

ANEXA Nr. 2

 

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETĂRII SI TINERETULUI

 

PROGRAMA

la disciplina Limba si literatura română si universală pentru copii si metodica predării limbii si literaturii române la clasele cu predare în limbile minoritătilor - institutori/învătători, pentru Concursul national unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învătământul preuniversitar

 

LIMBA SI LITERATURA ROMÂNĂ

Competente specifice:

- utilizarea corectă a limbii române în receptarea si producerea mesajelor scrise;

- utilizarea registrelor stilistice diferite, în functie de contextul comunicational;

- folosirea instrumentelor de interpretare si analiză stilistică a diferitelor texte literare si nonliterare, accesibile elevilor de ciclu primar;

- aplicarea conceptelor operationale în activitatea de interpretare a textelor;

- argumentarea în scris a opiniilor personale;

- cunoasterea si aplicarea cunostintelor de fonetică, lexic si gramatică în constructia propriului mesaj (oral si scris) si în educarea comunicării elevilor de ciclu primar;

- relevarea valorilor morale si estetice ale textului, în functie de specificul de vârstă al elevilor;

- actualizarea si aprofundarea cunostintelor de literatură pentru copii, limba română si metodică;

- utilizarea tehnicilor de activitate intelectuală;

- consolidarea capacitătii de a aplica cunostintele de didactică a specialitătii în activitatea practică si a capacitătii de operationalizare a obiectivelor;

- integrarea în activitatea didactică a tipurilor diferite de lectii;

- cunoasterea si respectarea evenimentelor instruirii si adecvarea lor la specificul predării limbii române în ciclul primar;

- consolidarea capacitătii de a dezvolta competentele de comunicare orală si scrisă a elevilor din ciclul primar si de a-i familiariza cu texte - literare si nonliterare - accesibile vârstei lor;

- consolidarea abilitătii de a selecta cele mai eficiente metode, în vederea dezvoltării capacitătii elevilor în ceea ce priveste: receptarea mesajului oral, exprimarea mesajului oral, receptarea mesajului scris, exprimarea mesajului scris;

- utilizarea creatoare a metodelor de învătământ în cadrul predării limbii române.

Literatura română si universală pentru copii

- Conceptul de literatură pentru copii

- Specii literare

- Basmul popular si basmul cult:

- Petre Ispirescu - un basm la alegere

- Ion Creangă - Povestea lui Harap-Alb

- Fratii Grimm - un basm la alegere

- H. Cr. Andersen - un basm la alegere.

- Legenda. Caracteristici (câte un text pentru legenda istorică)

- Rudyard Kipling - Cărtile junglei

- Folclorul copiilor

- Ghicitori

- Proverbe

- Vasile Alecsandri - Pasteluri

- Anton Pann - Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea

- Ana Blandiana - Întâmplări din grădina mea (sau Alte întâmplări din grădina mea)

- Fabula (La Fontaine - o fabulă la alegere, G. Topîrceanu, Bivolul si cotofana)

- Ion Creangă - Amintiri din copilărie (părtile I si II)

- Emil Gârleanu - Din lumea celor care nu cuvântă

- Mihail Sadoveanu - Stigletele, Dumbrava minunată, La Mestecănei

- Marin Sorescu - Unde fugim de-acasă?

Bibliografie

1. Cândroveanu, Hristu: Literatura română pentru copii. Scriitori contemporani, Bucuresti, Editura Albatros, 1988.

2. Goia, Vistian: Literatura pentru copii si tineret. Modele formative, Napoca Star, Cluj-Napoca, 2000; Literatura pentru copii si tineret - pentru institutori, învătători si educatoare, Dacia Educational, Cluj-Napoca, 2003.

3. Negrilă, Iulian: Literatura pentru copii, Editura Multimedia, Arad, 1996.

Concepte operationale: actiune, antiteză, autor, basm popular/cult, comparatie, fictiune, final, gen literar, hiperbolă, imagine artistică, legendă populară/cultă, moduri de expunere (naratiune, monolog, dialog, descriere), momentele subiectului, narator, personaj literar, personificare, repetitie, temă, titlu, versificatie (strofă, vers, rimă)

Limba română

- Stilurile functionale ale limbii române

- Sunet, fonem, silabă; despărtirea cuvintelor în silabe

- Literele. Alfabetul limbii române

- Semnele ortografice (apostroful, bara oblică, cratima, linia de pauză, punctul, virgula)

- Principiile ortografiei limbii române

- Fondul principal de cuvinte - masa vocabularului

- Relatii semantice: polisemia, sinonimia, omonimia, antonimia

- Câmpul lexical si câmpul semantic

- Unitătile frazeologice

- Flexiunea numelui (declinare) si a verbului (conjugare)

- Substantivul. Clasificare. Locutiuni substantivale

- Articolul. Clasificare

- Adjectivul. Gradele de intensitate (de comparatie)

- Pronumele si adjectivul pronominal. Clasificare

- Numeralul. Clasificare

- Verbul. Verbe predicative si nepredicative (copulative si auxiliare). Locutiuni verbale

- Adverbul. Clasificare. Locutiuni adverbiale

- Prepozitia. Locutiuni prepozitionale. Regimul cazual al prepozitiilor

- Conjunctia. Clasificare

- Interjectia

- Cuvinte coordonate, cuvânt regent, cuvânt subordonat

- Fraza, propozitie principală, propozitie principală independentă, propozitie regentă, propozitie secundară (subordonată), propozitii coordonate

- Predicatul verbal si predicatul nominal. Acordul predicatului cu subiectul (acordul în persoană, acordul în număr, acordul în gen, acordul după înteles, acordul prin atractie)

- Subiectul

- Atributul. Termeni regenti

- Complementul. Termeni regenti

Bibliografie

1. Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti”: DOOM Dictionarul ortografic, ortoepic si morfologic


al limbii române, editia a II-a revăzută si adăugită, Univers Enciclopedic, Bucuresti, 2005, p. XXVI-XXVIII, XXXVI-XLIV.

2. Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti”: Gramatica limbii române, vol. II. Enuntul, Editura Academiei Române, Bucuresti, 2005, p. 16-22, 24.

3. Avram, Mioara: Gramatica pentru toti, Editura Humanitas, Bucuresti, 1997 (secventele corespunzătoare subiectelor propuse)

4. Sinteze de limba română, editia a treia revăzută si din nou îmbogătită (Coordonator Theodor Hristea), Editura Didactică si Pedagogică, Bucuresti, 1984 (secventele corespunzătoare subiectelor propuse)

Metodica predării limbii române în învătământul primar

- Conceptul de curriculum scolar

- Strategii didactice în predarea-învătarea limbii si literaturii române în ciclul primar

a) Citirea în ciclul primar

- lectura explicativă

- lectura explicativă în analiza textelor narative

- interpretarea textelor cu continut istoric si stiintific

- interpretarea poeziilor lirice

- interpretarea textelor de proză lirică

b) Comunicarea în ciclul primar

- comunicarea ca parte integrantă a predării limbii române

- tipuri de exercitii

c) Rolul, locul si semnificatia compunerilor ca activitate scolară

- structura compunerilor, logistica lor

- activitatea independentă a elevilor în realizarea diferitelor tipuri de compuneri

- rezumatul

- compunerile-corespondentă

d) Predarea - însusirea vocabularului

- relatii de sinonimie, omonimie, antonimie

- câmpul semantic si câmpul lexical

e) Însusirea normelor limbii literare în ciclul primar

f) Formarea deprinderilor de utilizare corectă a regulilor de ortografie si de punctuatie

- tipuri de exercitii

g) Lectura

- etapele lectiei de lectură

- forme de desfăsurare a lectiei de lectură

h) Categorii de texte utilizate în ciclul primar: texte literare; texte nonliterare utilitare (anuntul, stirea, afisul); texte nonliterare distractive

i) Dezvoltarea creativitătii elevilor prin orele de limba română (metode si procedee utilizate, tipuri de activităti, forme de activitate, motivarea elevilor)

j) Evaluarea (metode si instrumente de evaluare, tipologia itemilor)

k) Proiectarea activitătii didactice la limba română (planificare anuală, semestrială, pe unităti de învătare, proiectul de lectie)

Bibliografie:

- Crăciun, Corneliu: Metodica predării limbii române în învătământul primar, editia a IV-a revăzută si adăugită, Editura Emia, Deva, 2007.

- Landsheere, Viviane De, Landsheere, Gilbert: Definirea obiectivelor educatiei. Traducere de Constantin Urmă, Editura Didactică si Pedagogică, Bucuresti, 1979.

- Nută, Silvia: Metodica predării limbii române în clasele primare, vol. I-II, Aramis, 2000.

- Serdean, I.: Didactica limbii române în scoala primară, Editura Teora, Bucuresti, 1998; Didactica limbii si literaturii române în învătământul primar, Corint, Bucuresti, 2005.