MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A I

Anul 176 (XX) - Nr. 832            LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE            Miercuri, 10 decembrie 2008

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 1.150 din 6 noiembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Legii nr. 16/2007 privind organizarea si exercitarea profesiei de geodez

 

Decizia nr. 1.156 din 6 noiembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protectia martorilor

 

Decizia nr. 1.172 din 6 noiembrie 2008 referitoare la excepţia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 39 din Legea fondului funciar nr. 18/1991

 

Decizia nr. 1.200 din 11 noiembrie 2008 privind exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 237 alin. (3), (4) si (7) din Legea nr. 31/1990 a societătilor comerciale, republicată si modificată

 

Decizia nr. 1.211 din 11 noiembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 14 si ale art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.540. - Hotărâre pentru aprobarea Strategiei nationale privind aderarea la spatiul Schengen pentru perioada 2008-2011

 

1.582. - Hotărâre privind darea în administrarea Ministerului Transporturilor a unor terenuri trecute în domeniul public al statului, situate în comuna Nicolae Bălcescu, judetul Călărasi, în vederea realizării de către Compania Natională de Căi Ferate „C.F.R.”- S.A. a obiectivului de interes national „Reabilitarea sectiunilor Băneasa-Fetesti de pe linia de cale ferată Bucuresti-Constanta, România”

 

1.587. - Hotărâre privind transmiterea unui imobil din domeniul public al statului si din administrarea Autoritătii Nationale a Vămilor - Directia Regională pentru Accize si Operatiuni Vamale Cluj în domeniul public al municipiului Oradea si în administrarea Consiliului Local al Municipiului Oradea, judetul Bihor

 

1.588. - Hotărâre privind transmiterea unei suprafete de teren, aflată în domeniul public al statului, din administrarea Ministerului Internelor si Reformei Administrative - Inspectoratul pentru Situatii de Urgentă „Vasile Goldis” Arad în administrarea Ministerului Transporturilor, în vederea finalizării de către Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A. a obiectivului de investitii „Autostrada Arad-Timisoara-Lugoj”

 

1.589. - Hotărâre privind acordarea unor ajutoare de urgentă

 

1.591. - Hotărâre privind stabilirea nivelului remuneratiei conducerii Societătii Comerciale de Tratament Balnear si Recuperare a Capacitătii de Muncă „TB.R.C.M” - S.A.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

            3.039/C. - Ordin al ministrului justitiei privind acordarea cetăteniei române unor persoane
 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.150

din 6 noiembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Legii nr. 16/2007 privind organizarea si exercitarea profesiei de geodez

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent-sef

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a Legii nr. 16/2007 privind organizarea si exercitarea profesiei de geodez, exceptie ridicată direct de Avocatul Poporului în temeiul art. 146 lit. d) din Constitutie.

La apelul nominal răspunde, pentru autorul exceptiei, Bianca Drăghici, expert pentru probleme juridice, cu delegatie la dosar.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii dă cuvântul reprezentantului autorului exceptiei, care solicită admiterea acesteia, sens în care reiterează motivele invocate în sustinerea ei.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a exceptiei de neconstitutionalitate, întrucât Legea nr. 16/2007 privind organizarea si exercitarea profesiei de geodez contravine prevederilor constitutionale ale art. 73 alin. (3) referitoare la domeniile de reglementare prin lege organică.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Cu adresa nr. 2.681 din 20 martie 2008, Curtea Constitutională a fost sesizată de Avocatul Poporului cu exceptia de neconstitutionalitate a Legii nr. 16/2007 privind organizarea si exercitarea profesiei de geodez, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 19 ianuarie 2007, în temeiul art. 146 lit. d) teza a doua din Constitutie.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arată că legea criticată a fost adoptată ca lege organică, cu respectarea art. 75 si art. 76 alin. (1) din Constitutie. Or, domeniul de reglementare al legii - organizarea si exercitarea profesiei de geodez - nu se regăseste printre domeniile prevăzute de art. 73 alin. (3) din Constitutie pentru legile organice.

De asemenea, se mai sustine că Legea nr. 16/2007 a fost adoptată fără respectarea prevederilor art. 75 alin. (4) si (5) din Constitutie, referitoare la modul de rezolvare a conflictelor de competentă între prima Cameră sesizată si Camera decizională, în sensul că texte noi din propunerea legislativă privind organizarea si functionarea profesiei de geodez „au fost adoptate de către Camera decizională, fără a fi examinate si de prima Cameră sesizată.” Totodată, se consideră că legea criticată „restrânge exercitiul dreptului la muncă, fără a fi respectate exigentele constitutionale stabilite de art. 53”, prin aceea că instituie conditii noi de calificare în profesia de geodez. Legea nr. 16/2007 nu corespunde nici exigentelor de tehnică legislativă, din cauza modului deficitar de redactare. În acest sens, se arată, de exemplu, că art. 13 alin. (2) din lege face trimitere la Legea nr. 301/2004 - Codul penal, „care în prezent nu este în vigoare.” Cu privire la această critică, se invocă jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, Cazul Sunday Times contra Regatului Unit, 1979.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând sesizarea Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public si dispozitiile legale criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie Legea nr. 16/2007 privind organizarea si exercitarea profesiei de geodez, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 19 ianuarie 2007.

Autorul exceptiei sustine că prin legea criticată sunt încălcate prevederile constitutionale ale art. 75 privind „Sesizarea Camerelor”, ale art. 76 alin. (1) potrivit cărora „Legile organice si hotărârile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul majoritătii membrilor fiecărei Camere”, precum si ale art. 73 alin. (3) referitoare la domeniile în care se reglementează prin lege organică.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că exceptia ridicată este întemeiată si urmează a fi admisă pentru următoarele considerente:

Potrivit Constitutiei, legile organice pot fi adoptate numai în domeniile expres prevăzute de art. 73 alin. (3), iar organizarea si exercitarea profesiei de geodez, reglementată de Legea nr. 16/2007, nu se regăseste printre acestea si nici, conform lit. t) a aceluiasi alineat, printre „celelalte domenii pentru care în Constitutie se prevede adoptarea de legi organice.” „Celelalte domenii”sunt, de asemenea, stabilite expres, la art. 31 alin. (5), art. 40 alin. (3), art. 55 alin. (2), art. 58 alin. (3), art. 79 alin. (2), art. 102 alin. (3), art. 105 alin. (2), art. 117 alin. (3), art. 118 alin. (2) si (3), art. 120 alin. (2), art. 126 alin. (4) si (5) si art. 142 alin. (5) din Constitutie.

Asa fiind, Curtea constată că Legea nr. 16/2007 privind organizarea si exercitarea profesiei de geodez, care potrivit mentiunii din Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 19 ianuarie 2007, „a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicată”, este neconstitutională, iar exceptia ridicată urmează a fi admisă.


Curtea constată, însă, că aspectele invocate de autorul exceptiei privind nerespectarea exigentelor de tehnică legislativă nu intră în competenta sa de solutionare si, prin urmare, nu pot fi retinute.

Tot astfel, Curtea urmează să respingă si sustinerile referitoare la restrângerea dreptului la muncă al unor categorii profesionale, întrucât acestea privesc probleme de legiferare, iar nu de constitutionalitate.

Fată de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicată direct de Avocatul Poporului, în temeiul art. 146 lit. d) teza a doua din Constitutie, si constată că Legea nr. 16/2007 privind organizarea si exercitarea profesiei de geodez, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 19 ianuarie 2007, este neconstitutională.

Definitivă si general obligatorie.

Decizia se comunică presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 6 noiembrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent-sef,

Gabriela Dragomirescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.156

din 6 noiembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protectia martorilor

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protectia martorilor, exceptie invocată de Vasile Găină în Dosarul nr. 15.979/3/2007 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a II-a penală.

La apelul nominal lipseste autorul exceptiei, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă Curtii că apărătorul ales al autorului exceptiei, domnul avocat Dragos Chilea din cadrul Baroului Constanta, a solicitat amânarea cauzei pentru imposibilitate de prezentare din motive medicale.

Reprezentantul Ministerului Public, arătând că dosarul se află la al treilea termen de judecată si că a existat timpul necesar pentru asigurarea apărării în cauză, se opune cererii de amânare.

Curtea, deliberând, respinge cererea de acordare a unui nou termen de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca neîntemeiată, arătând că normele criticate nu încalcă dispozitiile constitutionale invocate. Invocă si jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin Încheierea din 15 aprilie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 15.979/3/2007, Tribunalul Bucuresti - Sectia a II-a penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protectia martorilor, exceptie invocată de Vasile Găină.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, în esentă, că, desi în timpul executării pedepsei aplicate prin hotărâre definitivă si irevocabilă, autorul exceptiei a furnizat informatii esentiale organelor de urmărire penală, dobândind calitatea de martor protejat, acesta nu beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei în conditiile art. 19 din Legea nr. 682/2002. Asa fiind, în opinia autorului exceptiei acest text de lege este discriminatoriu, întrucât acordă beneficiul reducerii pedepsei numai martorilor care, înaintea sau în timpul urmăririi penale ori al judecătii, denuntă sau facilitează identificarea si tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârit infractiuni, iar nu si celor care fac denuntul după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare. Se arată că se creează în acest fel două categorii de persoane care primesc statutul de martor protejat, una care beneficiază de reducerea pedepsei, iar alta care nu are acest beneficiu, „desi ambele categorii de persoane aduc aceeasi contributie la înfăptuirea scopului pentru care a fost adoptată legea privind protectia martorilor”.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a II-a penală apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, arătând că normele criticate nu încalcă principiul egalitătii între cetăteni. În opinia instantei, „unor situatii diferite trebuie să li se prevadă reglementări diferite si, în spetă, este cert că situatia unui inculpat care din start cooperează cu organele judiciare sau, cel mai târziu pe parcursul solutionării procesului în fata instantei judecătoresti, se hotărăste să fie cooperant diferă de aceea a persoanei definitiv condamnate si care, văzând cuantumul pedepsei pe care o are de executat, devine brusc cooperant.”

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Arată că „diferenta de tratament invocată de autorul exceptiei constituie o optiune de politică penală a legiuitorului, care se înscrie în logica principiilor referitoare la individualizarea pedepsei.” Se face referire la jurisprudenta Curtii Constitutionale privitoare la principiul egalitătii în drepturi.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie art. 19 din Legea nr. 682/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 964 din 28 decembrie 2002, având următorul continut: „Persoana care are calitatea de martor, în sensul art. 2 lit. a) pct. 1 si 2, si care a comis o infractiune gravă, iar înaintea sau în timpul urmăririi penale ori al judecătii denuntă sau facilitează identificarea si tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârsit astfel de infractiuni beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.”

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine că prin dispozi t iile legale criticate sunt încălcate prevederile constituionale ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi si ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil. Se invocă, de asemenea, dispozitiile art. 26 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice, care consacră egalitatea persoanelor în fata legii.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate astfel cum a fost formulată, se constată că, în jurisprudenta sa, Curtea s-a mai pronuntat asupra constitutionalitătii art. 19 din Legea nr. 682/2002, în raport de aceleasi dispozitii constitutionale si fată de critici similare.

Astfel, prin Decizia nr. 809 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 29 din 17 ianuarie 2007, Curtea a statuat că nu se poate primi critica privind încălcarea principiului constitutional al egalitătii în drepturi, deoarece cauza de impunitate prevăzută de textul de lege atacat se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în situatia reglementată de art. 19 din Legea nr. 682/2002, adică persoanelor care au calitate de martor potrivit Codului de procedură penală, inculpatilor într-o altă cauză ori persoanelor care nu au niciun fel de calitate procesuală. După cum se poate observa, aceste trei categorii de persoane au un numitor comun, si anume acela de a fi comis o infractiune gravă si care, până în momentul condamnării, denuntă ori facilitează identificarea si tragerea la răspundere penală a altor persoane. Or, inculpatul condamnat a avut posibilitatea să se încadreze în această categorie, dar, prin tăcerea sa, a ales să nu beneficieze de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege pentru infractiunea pentru care a fost condamnat. Principiul egalitătii în drepturi nu implică tratarea juridică uniformă a tuturor infractiunilor, iar reglementarea unui regim sanctionator diferentiat în functie de conduita persoanelor cercetate care pot contribui la aflarea adevărului în anumite cauze este expresia firească a principiului constitutional mentionat, care impune ca la aceleasi situatii juridice să se aplice acelasi regim, iar la situatii juridice diferite tratamentul juridic să fie diferentiat. Aceasta constituie o măsură de politică penală determinată de recrudescenta unor fenomene antisociale grave, precum criminalitatea organizată, terorismul, traficul de droguri si traficul de persoane, respectiv de necesitatea instituirii de către stat a unui sistem de măsuri în vederea asigurării protectiei martorilor si nu este de natură să aducă atingere principului egalitătii în drepturi.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, cele statuate anterior de Curte îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protectia martorilor, exceptie invocată de Vasile Găină în Dosarul nr. 15.979/3/2007 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a II-a penală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 6 noiembrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Marieta Safta

 


CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.172

din 6 noiembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 39 din Legea fondului funciar nr. 18/1991

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent-sef

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 39 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Ilser Oltenia” - S.R.L. din Constanta în Dosarul nr. 18.543/212/2007 al Judecătoriei Constanta.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul si în Dosarul nr. 9.371/212/2006 (număr în format vechi 2.632/R/2006) al Judecătoriei Constanta, dosar având ca obiect aceeasi exceptie de neconstitutionalitate. Cauza a fost înregistrată la Curtea Constitutională cu nr. 1.541D/2008, exceptia fiind ridicată de acelasi autor.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere că exceptiile de neconstitutionalitate ridicate în dosarele mentionate au continut identic, pune în discutie, din oficiu, conexarea acestora.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, având în vedere identitatea de obiect a dosarelor mentionate, în temeiul dispozitiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 1.541D/2008 la Dosarul nr. 1.537D/2008, care este primul înregistrat.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, ca fiind inadmisibilă, întrucât criticile formulate privesc modul de aplicare a legii.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierile din 4 aprilie, pronuntate în Dosarele 18.543/212/2007 si nr. 9.371/212/2006 (număr în format vechi 2.632/R/2006), Judecătoria Constanta a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 39 din Legea fondului funciar nr. 18/1991.

Exceptiile au fost ridicate de Societatea Comercială „Ilser Oltenia” - S.R.L. din Constanta în dosare având ca obiect „anulare act.”

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate al cărui cuprins este identic, se sustine, în esentă, că dispozitiile art. 39 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, care stabilesc conditiile în care fostii proprietari sau mostenitorii lor pot să ceară reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafetele de teren trecute în proprietatea statului, până la limita suprafetei prevăzute de art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945, nu asigură egalitate de tratament pentru toti proprietarii de teren sau de investitii existente pe acestea. Asadar, se consideră că legiuitorul a conferit „prioritate dreptului de proprietate asupra terenurilor în dauna dreptului de proprietate al proprietarilor investitiilor.” În consecintă, autorul exceptiei solicită Curtii Constitutionale să constate neconstitutionalitatea art. 39 din Legea nr. 18/1991 „în măsura în care se referă la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor pe care se află investitiile aflate în proprietatea noastră si la despăgubirile acordate proprietarilor investitiilor pentru pierderea proprietătii asupra investitiilor.”

Judecătoria Constanta apreciază că exceptia de neconstitutionalitate a art. 39 din Legea nr. 18/1991 este neîntemeiată, întrucât „în întreaga materie a legilor fondului funciar, situatia investitorilor persoane juridice este în concordantă cu Constitutia României din 1991, republicată în urma Referendumului din 2003.”

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale. În acest sens, arată că art. 39 din Legea nr. 18/1991 reprezintă, prin raportare la art. 16 alin. (1), art. 44, art. 53 si art. 136 din Constitutie, o garantie a proprietătii private, iar împrejurarea că reconstituirea dreptului de proprietate se face numai în anumite conditii reprezintă optiunea legiuitorului.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispozitiile legale criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 39 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, text de lege care are următorul cuprins: „Persoanele fizice ale căror terenuri agricole au fost trecute în proprietatea statului prin efectul Decretului nr. 83/1949, precum si al oricăror alte acte normative de expropriere, sau mostenitorii acestora pot cere reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafa t a de teren trecută în proprietatea statului, până la limita suprafeei prevăzute la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945, de familie, indiferent dacă reconstituirea urmează a se face în mai multe localităti sau de la autori diferiti, în termenul, cu procedura si în conditiile prevăzute la art. 9.”

Autorul exceptiei consideră că aceste dispozitii sunt în contradictie cu prevederile constitutionale ale art. 16 care garantează dreptul cetătenilor la un proces echitabil, ale art. 44 si art. 136 referitoare la dreptul de proprietate privată, precum si ale art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea constată că aceeasi exceptie, invocată tot de Societatea Comercială „Ilser Oltenia” - S.R.L. din Constanta, a făcut obiectul Deciziei nr. 753 din 24 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 28 iulie 2008. Or, în jurisprudenta sa, de exemplu, prin Decizia nr. 27 din 25 mai 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 15 iulie 1993, Curtea a statuat că „partea care a invocat exceptia nu o mai poate reitera, întrucât, fiind contrară puterii lucrului judecat, ea este inadmisibilă”. Această solutie se întemeiază pe prevederile art. 166 din Codul de procedură civilă, coroborate cu cele ale art. 1.201 din Codul civil, în temeiul art.14 din Legea nr. 47/1992 potrivit căruia „Procedura jurisdictională prevăzută de prezenta lege se completează cu regulile procedurii civile, în măsura în care ele sunt compatibile cu natura procedurii în fata Curtii Constitutionale. Compatibilitatea se hotărăste exclusiv de Curte.”

Deoarece exceptia invocată în prezentele dosare este identică cu cea care a făcut obiectul Deciziei nr. 753 din 24 iunie 2008, fiind reiterată de aceeasi parte si cu aceeasi motivare, rezultă că exceptia este inadmisibilă si urmează a fi respinsă ca atare.

Fată de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 39 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Ilser Oltenia” - S.R.L. din Constanta în Dosarele nr. 18.543/212/2007 si nr. 9.371/212/2006 (număr în format vechi nr. 2.632/R/2006) ale Judecătoriei Constanta.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 6 noiembrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent-sef,

Gabriela Dragomirescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.200

din 11 noiembrie 2008

privind exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 237 alin. (3), (4) si (7) din Legea nr. 31/1990 a societătilor comerciale, republicată si modificată

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ioan Tiucă - procuror

Claudia Miu - prim-magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 237 alin. (3), (4) si (7) din Legea nr. 31/1990 a societătilor comerciale, republicată si modificată, exceptie ridicată de Directia Generală a Finantelor Publice a judetului Dolj în Dosarul nr. 398/54/2008 al Curtii de Apel Craiova - Sectia comercială.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin Încheierea din 10 aprilie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 398/54/2008, Curtea de Apel Craiova - Sectia comercială a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 237 alin. (3), (4) si (7) din Legea nr. 31/1990 a societătilor comerciale, republicată si modificată, exceptie ridicată de Directia Generală a Finantelor Publice a judetului Dolj într-o cauză având ca obiect recursul formulat împotriva unei încheieri pronuntate într-un litigiu comercial.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile art. 237 alin. (3), (4) si (7) din Legea nr. 31/1990 a societătilor comerciale, republicată si modificată, contravin dispozitiilor art. 21, 24 alin. (1) si 129 din Constitutie, deoarece împiedică liberul acces la justitie, întrucât nu prevăd reguli de procedură clare cu privire la conditiile si termenele în care justitiabilii să îsi poată exercita drepturile lor procesuale. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în jurisprudenta sa că o normă este previzibilă atunci când este redactată cu suficientă precizie, astfel încât cetăteanul să dispună de informatii suficiente asupra normelor juridice aplicabile într-o anumită situatie, care să-i permită acestuia să îsi regleze atitudinea. În acelasi timp norma juridică trebuie să fie accesibilă. Or, dispozitiile alin. (2) si (3) ale textului criticat nu prevăd în ce termen se publică hotărârile de dizolvare în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. Totodată, este limitat accesul părtilor la Monitorul Oficial al României, pentru că nu există „posibilitatea accesării electronice a informatiilor pe pagina de internet a Regiei Autonome Monitorul Oficial al României, iar volumul de informatii referitoare la societătile comerciale este foarte mare. Se arată că nu există un cuprins al actelor publicate, cu toate că se editează „30 de monitoare zilnic”, ceea ce face imposibilă identificarea datei la care a fost publicată o anumită informatie în vederea exercitării drepturilor prevăzute de lege. Autorul exceptiei mai sustine că nici dispozitiile alin. (7) nu sunt previzibile si accesibile deoarece data de la care începe să curgă termenul de formulare a cererii de numire a lichidatorului este incertă, întrucât hotărârea devine irevocabilă fie prin expirarea termenului de recurs, fie prin solutionarea recursului.

Curtea de Apel Craiova - Sectia comercială apreciază că dispozitiile criticate sunt constitutionale.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul judecătorului-raportor, sustinerile autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie art. 237 alin. (3), (4) si (7) din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 302/2005 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 953 din 27 octombrie 2005, care au următorul cuprins:

„(3) Hotărârea tribunalului prin care s-a pronuntat dizolvarea se înregistrează în registrul comertului, se comunică directiei generale a finantelor publice judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pe cheltuiala titularului cererii de dizolvare, acesta putând să se îndrepte împotriva societătii.

(4) În cazul mai multor hotărâri judecătoresti de dizolvare, pentru situatiile prevăzute la alin. (1), publicitatea se va putea efectua în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în forma unui tabel cuprinzând: codul unic de înregistrare, denumirea, forma juridică si sediul societătii dizolvate, instanta care a dispus dizolvarea, numărul dosarului, numărul si data hotărârii de dizolvare. În aceste cazuri, tarifele de publicare în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, se reduc cu 50%.

[...]

(7) Dacă în termen de 3 luni de la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoresti de dizolvare nu se procedează la numirea lichidatorului, judecătorul delegat, la cererea oricărei persoane interesate, numeste un lichidator de pe Lista practicienilor în reorganizare si lichidare, remunerarea acestuia urmând a fi făcută din averea persoanei juridice dizolvate sau, în cazul lipsei acesteia, din fondul de lichidare constituit în temeiul Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului, republicată, cu modificările si completările ulterioare.;”

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile criticate contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 21 referitoare la liberul acces la justitie, ale art. 24 alin. (1) referitoare la garantarea dreptului la apărare si ale art. 129 referitoare la folosirea căilor de atac, întrucât ele nu sunt previzibile si accesibile, deoarece nu prescriu reguli de procedură clare cu privire la conditiile si termenele în care justitiabilii să îsi poată exercita drepturile procesuale.

Asupra dispozitiilor art. 237 alin. (3), (4) si (7) din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale, republicată, Curtea Constitutională s-a mai pronuntat în practica sa jurisdictională, constatând că acestea sunt constitutionale. Cu acele prilejuri Curtea a statuat, în esentă, că, „prin reglementarea unor reguli speciale de procedură în materia dizolvării persoanelor juridice ce desfăsoară acte de comert, legiuitorul nu a obstructionat accesul la justitie al societătilor comerciale si nici nu a încălcat dreptul la apărare garantate de art. 21 si art. 24 din Constitutie, ci, asa cum rezultă din dispozitiile alin. (5) al art. 237, orice persoană interesată poate face recurs împotriva hotărârii de dizolvare în termen de 30 de zile de la efectuarea publicitătii. Această măsură legislativă este o expresie a obligatiei statului, prevăzută la art. 135 din Constitutie, de a elimina din viata economică societătile comerciale neviabile, pentru a conferi dinamismul necesar unei economii de piată.”

De asemenea, Curtea a constatat că dispozitiile legale criticate corespund cerintelor de previzibilitate si accesibilitate, ele fiind suficient de clare si accesibile, însă punerea lor în aplicare depinde de diligenta societătilor comerciale ce sunt vizate de aceste dispozitii. Potrivit art. 129 alin. (2) din Constitutie, legiuitorul se bucură de atributul exclusiv de a stabili normele de procedură, putând să instituie prevederi speciale, derogatorii de la dreptul comun, în vederea unor situatii specifice.


Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 237 alin. (3), (4) si (7) din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale, republicată, exceptie ridicată de Directia Generală a Finantelor Publice a judetului Dolj în Dosarul nr. 398/54/2008 al Curtii de Apel Craiova - Sectia comercială.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 11 noiembrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Prim-magistrat-asistent,

Claudia Miu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.211

din 11 noiembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 14 si ale art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă – procuror

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 14 si ale art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Prompt Transport” - S.R.L., cu sediul în comuna Brosteni, în Dosarul nr. 2.460/91/2008 (nr. în format vechi 1.321/C+C/2008) al Tribunalului Vrancea - Sectia comercială si de contencios administrativ si fiscal, cauză ce constituie obiectul Dosarului nr. 1.758D/2008 al Curtii Constitutionale.

La apelul nominal răspunde partea Societatea Comercială „Gogonel” - S.R.L. din comuna Mera, lipsind celelalte părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent informează Curtea asupra faptului că autorul exceptiei a depus la dosarul cauzei o cerere prin care solicită amânarea judecării cauzei, în vederea angajării unui avocat.

Având cuvântul asupra acestei cereri prealabile, partea prezentă se opune acordării unui nou termen de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază, de asemenea, că amânarea judecării cauzei nu se justifică, autorul exceptiei - persoană juridică - având suficient timp din momentul invocării acestei exceptii de neconstitutionalitate în fata instantei de judecată să întreprindă toate demersurile necesare pentru a-si sustine exceptia în fata Curtii Constitutionale.

Deliberând, Curtea respinge cererea si dispune a se face apelul si în Dosarul nr. 1.777D/2008, având ca obiect aceeasi exceptie de neconstitutionalitate, ridicată de acelasi autor, ca si în dosarul anterior strigat.

La apelul nominal răspunde prezent Societatea Comercială „Gogonel” - S.R.L. din comuna Mera, prin administrator, lipsind celelalte părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent mentionează că si în acest dosar autorul exceptiei - Societatea Comercială „Prompt Transport” - S.R.L. - a transmis la dosar o cerere de amânare a judecării cauzei, similară celei la care s-a făcut referire si în dosarul anterior strigat.

Atât partea prezentă, cât si reprezentantul Ministerului Public îsi mentin punctele de vedere cu privire la solicitarea formulată, în sensul respingerii acesteia.

Deliberând, Curtea respinge cererea si dispune a se face apelul si în Dosarul nr. 1.801D/2008, având ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 14 alin. (1) si ale art. 15 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, ridicată de Societatea Comercială „Excelent Trans” - S.R.L. din Aiud în Dosarul nr. 2.969/107/2007 al Curtii de Apel Alba Iulia - Sectia de contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul si în Dosarul nr. 1.804D/2008, având ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 14 si ale art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, ridicată de Societatea Comercială „GNC Agro Transport” - S.R.L. din comuna Gologanu si Societatea Comercială „Vastrans” - S.R.L. din Focsani în Dosarul nr. 2.822/91/2008 (număr în format vechi 1.584/C+C/2008) al Tribunalului Vrancea - Sectia comercială si de contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal răspunde partea Societatea Comercială „Genilyz Comex” - S.R.L. din comuna Gologanu, jud. Vrancea, prin administrator, cu împuternicire depusă la dosar, lipsind celelalte părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent informează Curtea asupra unei cereri de amânare a judecării cauzei în vederea angajării unui apărător, semnate si depuse la dosar de către autorul exceptiei Societatea Comercială „GNC Agro Transport” - S.R.L. din comuna Gologanu, judetul Vrancea, si partea Societatea Comercială „Transcarpina” - S.R.L. din comuna Gologanu.

Partea prezentă si reprezentantul Ministerului Public nu sunt de acord cu acordarea unui nou termen de judecată.

Deliberând, Curtea respinge cererea de amânare si, văzând identitatea de obiect a cauzelor anterior strigate, din oficiu, pune în discutie problema conexării acestora.

Atât părtile prezente, cât si reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu propunerea de conexare a cauzelor anterior strigate.

Curtea, în temeiul art. 14 si al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarelor nr. 1.804D/2008, nr. 1.801D/2008 si nr. 1.777D/2008 la Dosarul nr. 1.758D/2008, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul reprezentantilor legali ai părtilor Societatea Comercială „Gogonel” - S.R.L. si Societatea Comercială „Genilyz Comex” - S.R.L. pentru a-si exprima punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate invocată în Dosarele nr. 1.758D/2008, nr. 1.777D/2008 si nr. 1.804D/2008 ale Curtii Constitutionale. În acest sens, ei depun concluzii scrise în vederea respingerii exceptiei.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a exceptiei, indicând, în acest sens, jurisprudenta în materie a Curtii, respectiv Decizia nr. 783/2008.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, retine următoarele: Prin Încheierile din 29 iulie 2008, 19 august 2008 si 12 august 2008, pronuntate în dosarele nr. 2.460/91/2008 (nr. în format vechi 1.321/C+C/2008), nr. 2.969/107/2008 si nr. 2.822/91/2008 (nr. în format vechi 1.584/C+C/2008), Tribunalul Vrancea - Sectia comercială si de contencios administrativ si fiscal si Curtea de Apel Alba Iulia - Sectia de contencios administrativ si fiscal au sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 14 si ale art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Exceptiile au fost ridicate de Societatea Comercială „Prompt Transport” - S.R.L., cu sediul în comuna Brosteni, de Societatea Comercială „Excelent Trans” - S.R.L. din Aiud si, respectiv, Societatea Comercială „GNC Agro Transport” - S.R.L. cu sediul în comuna Gologanu si Societatea Comercială „Vastrans” - S.R.L. din Focsani în cauze de contencios administrativ având ca obiect solutionarea unor actiuni privind suspendarea executării unor acte administrative.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate având un continut asemănător, se sustine, în esentă, că textele de lege criticate „deschid calea unor abuzuri” si „nesocotesc libertatea persoanei în beneficiul căreia a fost emis un act administrativ de a-si desfăsura activitatea economică în conditii de liberă initiativă”, deoarece instanta de judecată are posibilitatea legală ca, „la simpla cerere a unei persoane care se pretinde vătămată si fără a avea loc o judecată asupra fondului pretentiilor, să suspende executarea unui act administrativ”, fără a fi impuse niciun fel de conditii de admisibilitate a acestei cereri. Este încălcat, de asemenea, si dreptul la un proces echitabil prin aceea că instanta poate dispune suspendarea executării actului administrativ, deci lipsirea lui temporară de efecte, fără a analiza „pretentiile sau apărările pe fond si fără să administreze probele adecvate cauzei”. Totodată, este răsturnată sarcina probei, întrucât beneficiarul actului este nevoit să dovedească legalitatea lui, petentul „nefăcând altceva decât să afirme că actul administrativ este susceptibil de a cauza pretinse prejudicii”.

Tribunalul Vrancea - Sectia comercială si de contencios administrativ si fiscal si Curtea de Apel Alba Iulia - Sectia de contencios administrativ si fiscal apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile art. 14 si ale art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 14 si ale art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 20, 21 si 22 din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea si completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007. Textele de lege criticate au următorul cuprins:

Art. 14. - Suspendarea executării actului: „(1) În cazuri bine justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autoritătii publice care a emis actul sau a autoritătii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instantei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronuntarea instantei de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce actiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept si fără nicio formalitate.

(2) Instanta solutionează cererea de suspendare, de urgentă si cu precădere, cu citarea părtilor.

(3) Când în cauză este un interes public major, de natură a perturba grav functionarea unui serviciu public administrativ, cererea de suspendare a actului administrativ normativ poate fi introdusă si de Ministerul Public, din oficiu sau la sesizare, prevederile alin. (2) aplicându-se în mod corespunzător.


(4) Hotărârea prin care se pronuntă suspendarea este executorie de drept. Ea poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Recursul nu este suspensiv de executare.

(5) În ipoteza în care se emite un nou act administrativ cu acelasi continut ca si cel suspendat de către instantă, acesta este suspendat de drept. În acest caz nu este obligatorie plângerea prealabilă.

(6) Nu pot fi formulate mai multe cereri de suspendare succesive pentru aceleasi motive.

(7) Suspendarea executării actului administrativ are ca efect încetarea oricărei forme de executare, până la expirarea duratei suspendării.”

Art. 15. - Solicitarea suspendării prin actiunea principală: „(1) Suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant, pentru motivele prevăzute la art. 14, si prin cererea adresată instantei competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat. În acest caz, instanta poate dispune suspendarea actului administrativ atacat, până la solutionarea definitivă si irevocabilă a cauzei. Cererea de suspendare se poate formula o dată cu actiunea principală sau printr-o actiune separată, până la solutionarea actiunii în fond.

(2) Dispozitiile alin. (2)-(7) ale art. 14 se aplică în mod corespunzător.

(3) Hotărârea dată cererii de suspendare este executorie de drept, iar introducerea recursului, potrivit art. 14 alin. (4), nu suspendă executarea.

(4) În ipoteza admiterii actiunii de fond, măsura suspendării, dispusă în conditiile art. 14, se prelungeste de drept până la solutionarea definitivă si irevocabilă a cauzei, chiar dacă reclamantul nu a solicitat suspendarea executării actului administrativ în temeiul alin. (1).”

În opinia autorilor exceptiei, textele de lege mentionate contravin următoarelor dispozitii din Legea fundamentală: art. 16 alin. (2) potrivit cărora nimeni nu este mai presus de lege, art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil, art. 24 care garantează dreptul la apărare, art. 45 privind libertatea economică, art. 52 alin. (1) referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică si ale art. 135 alin. (1) si alin. (2) lit. a) referitor la economia României si la obligatia statului de a asigura libertatea comertului, protectia concurentei loiale si crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie. În plus, sunt invocate si prevederile art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că s-a mai pronuntat asupra constitutionalitătii dispozitiilor art. 14 si ale art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 fată de aceleasi texte din Legea fundamentală si cu o motivare asemănătoare celei formulate în prezenta cauză. Un astfel de exemplu este Decizia nr. 804 din 27 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 715 din 23 octombrie 2007, prin care Curtea, pentru argumentele acolo expuse, a respins exceptia de neconstitutionalitate.

Întrucât în cauza de fată nu au intervenit elemente noi, de natură să conducă la schimbarea jurisprudentei la care s-a făcut referire, considerentele si solutia deciziei mentionate se păstrează si în prezenta cauză.

În plus, în motivarea exceptiei autorii acesteia invocă si prevederile art. 52 alin. (1) din Constitutie, referitoare la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică. Or, Curtea constată că dispozitiile art. 14 si ale art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 nu constituie o încălcare, ci, dimpotrivă, reprezintă o concretizare a acestuia, deoarece ele reglementează o modalitate prin care este valorificat si ocrotit dreptul persoanei vătămate într-un drept al său ori într-un interes legitim de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea în termenul legal a unei cereri.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor 14 si ale art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Prompt Transport” - S.R.L., cu sediul în comuna Brosteni si Societatea Comercială „GNC Agro Transport” - S.R.L. cu sediul în comuna Gologanu si Societatea Comercială „Vastrans” - S.R.L. din Focsani în Dosarele nr. 2.460/91/2008 (nr. în format vechi 1.321/C+C/2008) si nr. 2.822/91/2008 (nr. în format vechi 1.584/C+C/2008) ale Tribunalului Vrancea - Sectia comercială si de contencios administrativ si fiscal si, respectiv, de Societatea Comercială „Excelent Trans” - S.R.L. din Aiud în Dosarul nr. nr. 2.969/107/2008 al Curtii de Apel Alba Iulia - Sectia de contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 11 noiembrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Claudia-Margareta Krupenschi

 


HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Strategiei nationale privind aderarea la spatiul Schengen pentru perioada 2008-2011

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă Strategia natională privind aderarea la spatiul Schengen pentru perioada 2008-2011, denumită în continuare Strategia natională, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Ministerul Internelor si Reformei Administrative, ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale au obligatia de a duce la îndeplinire obiectivele specifice domeniului lor de activitate, prevăzute în Strategia natională, în raport cu etapele de realizare a acesteia si cu resursele disponibile în bugetele proprii.

Art. 3. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 1.314/2007 pentru aprobarea Strategiei nationale privind aderarea la spatiul Schengen, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 756 din 7 noiembrie 2007.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul internelor si reformei administrative,

Cristian David

Ministrul afacerilor externe,

Lazăr Comănescu

Ministrul transporturilor,

Ludovic Orban

p. Secretarul general al Guvernului,

Victor Giosan

p. Ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei,

Constantin Teodorescu,

secretar de stat Departamentul pentru Afaceri Europene,

Aurel Ciobanu-Dordea,

secretar de stat p. Ministrul economiei si finantelor,

Cătălin Doica,

secretar de stat

 

Bucuresti, 25 noiembrie 2008.

Nr. 1.540.

 

ANEXĂ

 

STRATEGIA NATIONALĂ

privind aderarea la spatiul Schengen pentru perioada 2008-2011

 

Listă de abrevieri

 

SIS

Sistemul Informatic Schengen

SIS II

Sistemul Informatic Schengen de generatia a II-a

SINS

Sistemul informatic national de semnalări

N.SIS II

National Schengen Information System II/componenta natională a SIS în România, N.SIS II, compusă din SINS si copia natională a bazei de date centrale SIS II

CS. SIS II

Sistemul central SIS II

SIRENE

TETRA GIRMIFS

Supplementary Information REquest at the National Entries/Informatii suplimentare solicitate la intrările nationale

TErestrial Trunked RAdio/Sistem de radiocomunicatii terestre Trunking

Grupul Interministerial Român pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat


CAPITOLUL I

Consideratii generale

 

SECTIUNEA 1

Introducere

 

(1) Crearea spatiului Schengen extins, începând cu data de 21 decembrie 2007, la 24 de state membre, reprezintă un pas înainte pentru libertate, securitate si justitie în Europa.

(2) Eliminarea controalelor la frontierele interne ale Uniunii Europene este una dintre cele mai mari realizări ale procesului de integrare europeană. Cu toate acestea, un spatiu fără frontiere interne, care s-a extins de la 7 tări în anul 1995 la 24 de tări la sfârsitul anului 2007, fapt ce reprezintă o realizare istorică unică, nu poate functiona fără o partajare a responsabilitătilor si fără solidaritate în gestionarea frontierelor sale externe.

(3) Având în vedere că frontierele externe ale Uniunii Europene sunt traversate în fiecare an de peste 300 de milioane de călători, atât cetăteni ai Uniunii Europene, cât si resortisanti ai tărilor terte, securitatea acestora reprezintă un subiect esential.

(4) Presiunea migratorie este o provocare evidentă pentru Uniunea Europeană si, prin urmare, pentru politicile sale privind frontierele si vizele. De aceea este necesară o abordare care să aibă în vedere politica privind imigratia în ansamblul său si analizarea din această perspectivă a unor aspecte orizontale care au impact direct asupra capacitătii Uniunii Europene de a gestiona frontierele sale externe.

(5) Cu toate că statelor membre le revine în continuare responsabilitatea controlului propriilor frontiere, eforturile acestora sunt sustinute prin politica comună a Uniunii Europene, care trebuie dezvoltată si consolidată în mod continuu, ca răspuns la noile amenintări, la variatiile presiunii migratorii, precum si la oricare deficiente identificate.

(6) Nu trebuie uitat faptul că statele membre care au în responsabilitate managementul frontierelor sunt responsabile pentru securitatea întregii Uniuni Europene. Din acest motiv, acelasi tratament aplicat principalelor riscuri de securitate în orice punct al granitelor externe reprezintă preocuparea comunitătii europene, nu a unei natiuni.

(7) Tinând cont de această perspectivă, trebuie mentionat faptul că frontierele de nord, sud-vest si de est ale României reprezintă frontiere externe ale Uniunii Europene, iar România are o responsabilitate imensă în ceea ce priveste securizarea frontierei, având în vedere că este situată la confluenta unor mari fluxuri migratorii din fostele republici sovietice, din Orientul Mijlociu, din Asia si Africa.

 

SECTIUNEA a 2-a

Informatii relevante

 

(8) Integrarea europeană a reprezentat în decursul ultimilor ani principalul obiectiv al Guvernului României.

(9) La 13 aprilie 2005, România a primit avizul conform pentru aderare al Parlamentului European, iar semnarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană a avut loc la 25 aprilie 2005 la Luxemburg fiind ratificat de România prin Legea nr. 157/2005. Conform calendarului stabilit, România a aderat la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007.

(10) Odată cu dobândirea calitătii de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, la 1 ianuarie 2007, România a intrat într-o nouă etapă, care presupune pregătirea si adoptarea măsurilor necesare eliminării controalelor la frontierele interne, în vederea aderării ulterioare la spatiul Schengen.

(11) România s-a pregătit sistematic pentru aderarea la spatiul Schengen în paralel cu derularea activitătilor care au vizat integrarea în Uniunea Europeană. Actiunile în acest domeniu au urmat cursul stabilit de Planul de actiune Schengen, document revizuit anual si aprobat de Guvernul României.

(12) Termenul asumat de autoritătile române pentru îndeplinirea acestui deziderat este martie 2011.

(13) În acest context se impune stabilirea unor coordonate clare cu privire la obiectivele si măsurile avute în vedere de tara noastră pentru îndeplinirea acestui obiectiv major.

(14) Strategia natională privind aderarea la spatiul Schengen pentru perioada 2008-2011, denumită în continuare Strategia natională, contine directiile de actiune pe care autoritătile si institutiile cu responsabilităti în domeniu le vor urma pentru îndeplinirea măsurilor si actiunilor specifice întreprinse în vederea aderării la spatiul Schengen, în calendarul propus, obiectivele strategice si obiectivele specifice urmărite, resursele financiare, implicatiile juridice, procedurile de monitorizare si evaluare, riscurile identificate, precum si consecintele aderării la spatiul Schengen.

(15) Coordonarea si monitorizarea actiunilor întreprinse pentru îndeplinirea obiectivelor Strategiei nationale se realizează de către Ministerul Internelor si Reformei Administrative, prin Departamentul Schengen, autoritate natională în domeniu, care se asigură de îndeplinirea conditiilor necesare privind aderarea României la spatiul Schengen.

(16) Evaluarea si monitorizarea stadiului îndeplinirii măsurilor asumate de către autoritătile si institutiile cu responsabilităti în domeniu, în vederea îndeplinirii obiectivului referitor la aderarea la spatiul Schengen, se realizează de către Directia generală Schengen din cadrul Departamentului Schengen din Ministerul Internelor si Reformei Administrative.

(17) În ceea ce priveste perioada de implementare a Strategiei nationale, autoritătile si institutiile cu responsabilităti în domeniu au în vedere termenele stabilite în Planul de actiune Schengen. Conform angajamentelor asumate de acestea, implementarea măsurilor tehnice, administrative si legislative necesare aplicării în totalitate a acquis-ului Schengen se va realiza până la sfârsitul anului 2010, exceptie constituind emiterea de vize Schengen, utilizarea si conectarea Sistemului Informatic National de Semnalări, denumit în continuare SINS, la Sistemul Informatic Schengen de generatia a doua, denumit în continuare SIS II, si ridicarea controalelor la frontierele interne Schengen, aspecte care se vor realiza numai de la data aderării României la spatiul Schengen.

2.1. Cadrul institutional

(18) Institutiile si autoritătile responsabile cu asigurarea conditiilor necesare dobândirii de către România a calitătii de stat membru Schengen cu drepturi depline sunt:

a) Ministerul Internelor si Reformei Administrative,

b) Ministerul Afacerilor Externe;

c) Ministerul Economiei si Finantelor;

d) Ministerul Transporturilor;

e) Ministerul Justitiei;

f) Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei;

g) Serviciul de Telecomunicatii Speciale;

h) Autoritatea Natională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

(19) În vederea armonizării cu prevederile acquis-ului Schengen, institutiile si autoritătile implicate în procesul de aderare la spatiul Schengen trebuie să demareze măsurile de ordin institutional si operativ în vederea aplicării coerente si unitare a cerintelor Schengen în domeniul de responsabilitate al fiecărei institutii implicate.

2.2. Documente strategice

(20) În contextul negocierilor privind capitolul 24 „Justitie si afaceri interne”, statele membre ale Uniunii Europene au solicitat tărilor candidate, inclusiv României, prezentarea unui plan de actiune pentru îndeplinirea criteriilor preliminare aderării la spatiul Schengen.


(21) La 30 noiembrie 2001, Guvernul României a transmis Conferintei pentru Aderare România - Uniunea Europeană Documentul de pozitie pe capitolul 24 „Justitie si afaceri interne”, care a avut ca anexă Planul de actiune Schengen. Documentul de pozitie a prezentat stadiul la acea dată si măsurile avute în vedere a fi adoptate, precum si pozitia fată de acquis-ul comunitar în următoarele domenii: supravegherea si controlul frontierelor externe, politica de vize, cooperarea politienească, substante stupefiante si psihotrope, cooperarea judiciară în materie penală, extrădare, arme de foc si munitii, Sistemul Informatic Schengen, denumit în continuare SIS, protectia datelor cu caracter personal.

(22) Scopul Planului de actiune Schengen este identificarea si prioritizarea actiunilor care urmează să fie adoptate pentru îndeplinirea preconditiilor în vederea implementării complete a acquis-ului Schengen, în func t ie de calendarul de aderare la spatiul Schengen. Planul de aciune Schengen este monitorizat permanent si actualizat anual, astfel încât România să îndeplinească criteriile pentru aplicarea integrală a Conventiei de aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 dintre guvernele statelor Uniunii Economice Benelux, Republicii Federale Germania si Republicii Franceze privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune, adoptată la Schengen la 19 iunie 1990, denumită în continuare Conventia Schengen, precum si a celorlalte acte normative comunitare care constituie o dezvoltare a acquis-ului Schengen.

(23) Planul de actiune Schengen marchează distinctia clară dintre momentul aderării României la Uniunea Europeană si momentul aderării la spatiul Schengen. Planificarea procesului de implementare a Conventiei Schengen si a celorlalte piese de acquis specifice este realizată printr-o abordare în două etape, care acoperă atât perioada de preaderare la Uniunea Europeană, cât si perioada postaderare la Uniunea Europeană si se situează înaintea momentului ridicării controalelor la frontierele interne, dată de la care România va avea calitatea de stat membru Schengen.

(24) Anual, se prezintă Guvernului României un raport referitor la stadiul îndeplinirii angajamentelor asumate în Planul de actiune Schengen.

(25) Totodată, în scopul îmbunătătirii capacitătii statului român de realizare esalonată a unui nivel înalt de control la frontiera externă a Uniunii Europene, a fost adoptată Strategia natională de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2007-2010, denumită în continuare Strategia natională de management integrat al frontierei de stat, document aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 324/2007. Aceasta are ca scop principal stabilirea de politici, principii si obiective pentru realizarea unui management comun, coerent si eficace al frontierei de stat a României, aliniat la cerintele comunitare.

(26) În scopul coordonării unitare a actiunilor si măsurilor pentru securizarea frontierei de stat desfăsurate de autoritătile si institutiile cu atributii în aria Strategiei nationale de management integrat al frontierei de stat, s-a înfiintat Grupul Interministerial Român pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat a României, denumit în continuare GIRMIFS, organism consultativ cu rol de fundamentare si coordonare a actiunilor si măsurilor întreprinse pentru securizarea frontierei de stat. GIRMIFS urmăreste întreprinderea obiectivelor Strategiei nationale de management integrat al frontierei de stat, pe baza celor două documente de implementare, Planul de actiuni si Planul unic multianual de investitii, denumit în continuare Planul unic.

(27) Planul unic este documentul care reflectă, pe de o parte, investitiile cu incidentă directă asupra nevoilor managementului frontierei, iar pe de altă parte, investitiile circumscrise cadrului mai larg de management integrat.

(28) Aceste documente programatice sunt strâns corelate între ele si constituie instrumentele de lucru ale Guvernului României în îndeplinirea obiectivului esential privind aderarea la spatiul Schengen.

 

CAPITOLUL II

Scopul strategiei nationale

 

(29) Scopul prezentului document îl constituie stabilirea cadrului general necesar abordării unitare si coerente a obiectivului referitor la aderarea la spatiul Schengen, precum si conjugarea eforturilor autoritătilor si institutiilor cu responsabilităti în domeniu.

(30) Pregătirile pentru aderarea la spatiul Schengen reprezintă un complex de măsuri care trebuie să fie adoptate si implementate în mod coordonat si planificat de către institutiile si autoritătile cu responsabilităti în domeniu, inclusiv prin utilizarea eficientă a resurselor avute la dispozitie pentru acest demers.

 

CAPITOLUL III

Principii directoare

 

(31) Strategia natională are la bază următoarele principii generale:

a) principiul legalitătii - activitătile pentru realizarea obiectivelor strategice se desfăsoară în baza legii si în conformitate cu aceasta;

b) principiul responsabilitătii - răspunderea implementării Strategiei nationale revine fiecăreia dintre autoritătile si institutiile cu responsabilităti în domeniul Schengen, în părtile ce le privesc;

c) principiul cooperării si coerentei - autoritătile si institutiile cu responsabilităti în domeniul Schengen cooperează, în conditiile păstrării propriilor identităti functionale în conformitate cu prevederile cadrului legal, astfel încât să se asigure simultan un statut de parteneriat si relatii echilibrate pe toate coordonatele activitătii, o conceptie coerentă, integrată asupra problematicii si măsurilor angajate ori planificate, o coordonare adecvată a eforturilor depuse si a demersurilor întreprinse;

d) principiul respectării drepturilor si libertătilor fundamentale ale omului - toate activitătile desfăsurate de autoritătile si institutiile cu responsabilităti în domeniul Schengen se desfăsoară cu respectarea prevederilor conventiilor si tratatelor internationale privind drepturile si libertătile fundamentale ale omului, la care România este parte.

 

CAPITOLUL IV

Directii de actiune, obiective strategice si obiective specifice

 

(32) Obiectivele Strategiei nationale sunt stabilite prin directiile de actiune pentru ducerea la îndeplinire a măsurilor si actiunilor specifice institutiilor si autoritătilor cu responsabilităti în domeniu, în vederea aderării la spatiul Schengen.

(33) Aderarea la spatiul Schengen implică nu doar obligatiile privind armonizarea legislativă, ci si organizarea infrastructurii, a institutiilor si procedurilor necesare pentru aplicarea efectivă a acquis-ului Schengen. De asemenea, eforturi remarcabile trebuie alocate pentru asigurarea adecvată a resurselor umane necesare si pentru instruirea personalului implicat, în vederea îndeplinirii cerintelor Schengen. În strânsă legătură cu aceste sarcini, întărirea cooperării dintre statele membre în lupta împotriva criminalitătii transfrontaliere apare ca o necesitate care, de asemenea, are un impact major asupra efectului de securitate al Uniunii Europene.


(34) În acest context, principalele directii de actiune identificate în procesul de aderare a României la spatiul Schengen sunt următoarele:

a) implementarea acquis-ului Schengen;

b) dezvoltarea infrastructurii si a procedurilor necesare îndeplinirii criteriilor de aderare la spatiul Schengen;

c) pregătirea profesională.

 

SECTIUNEA 1

Implementarea acquis-ului Schengen

 

(35) Art. 8 din Protocolul privind integrarea acquis-ul Schengen în cadrul Uniunii Europene, denumit în continuare Protocolul Schengen, prevede că toate noile state membre trebuie să accepte în totalitate acquis-ul Schengen.

(36) Trebuie mentionat faptul că există două categorii de prevederi ale acquis-ului Schengen:

a) prevederi care nu sunt legate de ridicarea controalelor la frontierele interne - categoria I, etapa preaderare la spatiul Schengen;

b) prevederi direct legate de ridicarea controalelor la frontierele interne - categoria a II-a, etapa postaderare la spatiul Schengen.

(37) În cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeană, România a acceptat în totalitate acquis-ul Schengen si nu a solicitat perioade de tranzitie sau derogări.

(38) Totodată, prin Tratatul de aderare a României si Bulgariei la Uniunea Europeană au fost stabilite prevederile acquis-ului Schegen obligatorii pentru tara noastră, pe care trebuie să le aplice avându-se în vedere cele două categorii de acquis. Astfel, art. 4 din Actul privind conditiile de aderare a Republicii Bulgaria si a României si adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană, denumit în continuare Act de aderare, anexat Tratatului de aderare a României si Bulgariei la Uniunea Europeană, prevede că:

„1. Dispozitiile acquis-ului Schengen care au fost integrate în cadrul Uniunii Europene prin protocolul anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană si la Tratatul de instituire a Comunitătii Europene (denumit în continuare Protocolul Schengen) si actele care se întemeiază pe acestea sau care sunt conexe acestuia, enumerate în anexa II, precum si orice alte acte noi de acest fel, care ar putea fi adoptate înainte de data aderării, sunt obligatorii si se aplică în Bulgaria si România de la data aderării.

2. Dispozitiile acquis-ului Schengen care au fost integrate în cadrul Uniunii Europene si actele care se întemeiază pe acestea sau care sunt conexe acestuia si care nu sunt prevăzute la alin. (1), desi sunt obligatorii pentru Bulgaria si România de la data aderării, se aplică pe teritoriul fiecăruia dintre aceste state membre numai în temeiul unei decizii adoptate de Consiliu în acest sens, după verificarea, în conformitate cu procedurile de evaluare Schengen aplicabile în materie, a îndeplinirii pe teritoriul respectivului stat a conditiilor necesare aplicării tuturor părtilor în cauză din acquis.”

(39) Până în martie 2011, când se preconizează a-i fi recunoscut dreptul de a aplica în totalitate prevederile acquis-ul Schengen, România aplică numai acquis-ul Schengen de categoria I. Această recunoastere se va oficializa prin decizia Consiliului Uniunii Europene, ce va fi emisă cu 3 luni înainte de data preconizată a aderării.

(40) Documentele de referintă privind adoptarea si implementarea acquis-ului Schengen de către autoritătile si institutiile cu responsabilităti în domeniu au avut în permanentă în vedere si au marcat clar distinctia dintre momentul aderării României la Uniunea Europeană si momentul aderării la spatiul Schengen.

(41) Planificarea procesului de implementare a prevederilor acquis-ului Schengen a fost realizată printr-o abordare în două

etape, în functie de prevederile acquis-ului Schengen care apartin categoriei I si cele care apartin categoriei a II-a. În continuare, eforturile autoritătilor si institutiilor cu responsabilităti în domeniu, din punctul de vedere al adoptării si implementării acquis-ului Schengen, se vor axa pe aceeasi abordare duală.

 

Obiectiv strategic I - Armonizarea legislativă si implementarea celor mai bune practici si recomandări elaborate la nivel european în domeniul Schengen

(42) Pregătirea României din punct de vedere legislativ pentru finalizarea cu succes a procesului de aderare la spatiul Schengen vizează adoptarea de noi acte normative nationale si modificarea celor deja în vigoare, astfel încât acestea să corespundă pe deplin cadrului legislativ existent la nivel european în domeniile Schengen, respectiv frontiere, vize, imigratie, azil, cooperare politienească, cooperare judiciară, substante stupefiante si psihotrope, arme de foc si munitii, SIS si protectia datelor personale. În cazul actelor comunitare cu aplicare directă, respectiv regulamentele, autoritătile române trebuie să asigure cadrul juridic necesar aplicării acestora si evitarea dublărilor legislative. Cataloagele de cele mai bune practici si recomandări ale statelor membre în aplicarea procedurilor Schengen trebuie luate în considerare, de asemenea, de autoritătile si institutiile cu responsabilităti în domeniu.

(43) Politica Uniunii Europene în ceea ce priveste trecerea frontierelor externe si definirea spatiului Schengen ca o zonă fără frontiere interne în care să fie garantată libera circulatie a persoanelor impune asigurarea si de către tara noastră a cadrului juridic necesar combaterii eficiente a imigratiei ilegale si traficului de fiinte umane, precum si pentru prevenirea oricărei amenintări la adresa ordinii, sănătătii si sigurantei publice a statelor membre.

(44) În ceea ce priveste domeniul frontierelor, adaptările legislative care trebuie promovate si sustinute de autoritătile si institutiile cu responsabilităti în domeniu au în vedere pe de-o parte eliminarea controalelor la viitoarele frontiere interne ale Uniunii Europene si, pe de altă parte, securizarea frontierelor externe la standardele impuse tuturor statelor Schengen.

(45) În cadrul politicii comune în materie de vize, măsurile legislative vizează armonizarea completă a prevederilor nationale cu politicile si reglementările Schengen si asigurarea cadrului juridic necesar implementării componentei nationale a Sistemului informatic privind vizele.

(46) Libera circulatie a persoanelor în interiorul spatiului Schengen implică adoptarea unor prevederi legale care să asigure respectarea principiilor si procedurilor în materie consacrate prin Conventia Schengen si celelalte acte comunitare conexe sau întemeiate pe aceasta.

(47) Corelat cu libera circulatie a persoanelor, armonizarea legislativă vizează promovarea unei politici eficiente de returnare a străinilor care nu îndeplinesc sau nu mai îndeplinesc conditiile de sedere pe teritoriul României, acest lucru fiind deosebit de important pentru garantarea unui management eficient al imigratiei în contextul măsurilor standard promovate la nivelul Uniunii Europene în raport cu drepturile cetătenilor la un spatiu de libertate, securitate si justitie.

(48) În domeniul azilului, în context Schengen, România trebuie să respecte obligatiile asumate prin Conventia privind statutul refugiatilor, încheiată la Geneva la 28 iulie 1951, la care a aderat prin Legea nr. 46/1991, prin asigurarea unui cadru legislativ adecvat pentru participarea tării noastre la mecanismul Dublin de determinare a statului membru responsabil cu analizarea cererilor de azil si utilizarea, în cadrul acestui mecanism, a Sistemului EURODAC.

(49) De asemenea, referitor la mentinerea pe teritoriul statelor membre a unui nivel ridicat de securitate si justitie, este necesar ca autoritătile române să asigure cadrul legislativ


specific pentru crearea si operationalizarea SINS, compatibil cu SIS II, si pregătirea conectării României la Sistemul central SIS II, denumit în continuare CS.SIS II. Este avută în vedere inclusiv modernizarea sistemelor informatice ale institutiilor si structurilor care au dreptul de actualizare/consultare a datelor din SINS.

(50) Armonizarea legislativă trebuie să asigure si protejarea drepturilor si libertătilor fundamentale, în special dreptul la respectarea vietii private si de familie, consacrat atât de art. 8 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, cât si de principiile generale ale legislatiei comunitare. În acest sens, protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal este deosebit de importantă, având în vedere volumul fluxului informational cu privire la diverse categorii de persoane ce se preconizează a fi derulat prin intermediul sistemelor informatice specifice.

(51) Principala măsură introdusă la nivelul Uniunii Europene pentru compensarea deficitului de securitate rezultat din desfiintarea controalelor la frontierele interne este întărirea cooperării politienesti si judiciare. Astfel, dezvoltarea cadrului legislativ existent vizează si armonizarea procedurilor necesare pentru aplicarea prevederilor cu relevantă Schengen în domeniul cooperării politienesti si cooperării judiciare în materie penală.

(52) Din aceeasi perspectivă, normele si cele mai bune practici comunitare cu relevantă Schengen din domeniul armelor de foc si munitiilor, precum si cele din domeniul substantelor stupefiante si psihotrope trebuie preluate în legislatia românească si aplicate în consecintă.

(53) Cooperarea bilaterală cu statele membre ale Uniunii Europene/Schengen constituie un obiectiv permanent al României prin asigurarea instrumentelor juridice si a procedurilor operative conforme cu standardele statelor Schengen. Acestea trebuie să includă prevederi referitoare la schimbul de informatii si experientă, la modul de realizare a actiunilor comune, la implicarea ofiterilor de legătură în solutionarea diverselor probleme specifice combaterii criminalitătii, inclusiv celei transfrontaliere, precum si la încheierea unor protocoale de cooperare între autoritătile si institutiile cu responsabilităti în domeniu, în limitele jurisdictiei nationale.

 

Obiective specifice:

a) crearea cadrului legislativ în vederea eliminării controalelor la viitoarele frontiere interne;

b) asigurarea cadrului legislativ în vederea întăririi controlului la frontierele externe, a supravegherii zonei de frontieră externă si luptei împotriva criminalitătii transfrontaliere;

c) continuarea demersurilor privind încheierea acordurilor de mic trafic cu statele terte vecine;

d) asigurarea cadrului legislativ în vederea armonizării complete a politicii nationale în domeniul vizelor cu cea a Uniunii Europene prin implementarea prevederilor specifice acquis-ului Schengen;

e) armonizarea cadrului legislativ privind regimul străinilor în vederea îndeplinirii criteriilor de aderare la spatiul Schengen;

f) dezvoltarea cadrului legislativ si a procedurilor necesare pentru îndepărtarea străinilor, inclusiv prin implementarea prevederilor acordurilor de readmisie;

g) asigurarea cadrului legislativ în vederea implementării prevederilor Schengen în domeniul azilului;

h) dezvoltarea cadrului legislativ si a procedurilor necesare implementării prevederilor Schengen în domeniul cooperării politienesti;

i) dezvoltarea de bune practici în domeniul cooperării judiciare în materie penală;

j) asigurarea cadrului legislativ si a procedurilor necesare implementării prevederilor Schengen în domeniul armelor de foc si munitiilor;

k) asigurarea cadrului legislativ si a procedurilor necesare implementării prevederilor Schengen în domeniul substantelor stupefiante si psihotrope si al precursorilor acestora;

l) dezvoltarea cadrului legislativ care asigură implementarea SIS în România;

m) armonizarea legislatiei, a reglementărilor si practicilor nationale cu acquis-ul Schengen din domeniul protectiei datelor personale;

n) dezvoltarea instrumentelor juridice, inclusiv a procedurilor operative-standard în vederea întăririi cooperării bilaterale cu statele membre ale Uniunii Europene/Schengen, în problematica specifică atasatilor de afaceri interne si a ofiterilor de legătură pe probleme de migratie.

 

Obiectiv strategic II - Asigurarea cadrului institutional necesar aderării la spatiul Schengen

(54) În contextul pregătirii tării noastre pentru implementarea măsurilor necesare de eliminare a controalelor la viitoarele frontiere interne, se impune luarea unor măsuri privind dinamica personalului aferent structurilor cu sarcini specifice de supraveghere si control la frontiera internă a României. Aceste măsuri trebuie să fie corelate cu necesitatea asigurării unui spatiu de securitate pe întreg teritoriul tării, avându-se în vedere că desfiintarea frontierelor interne nu implică si renuntarea la controalele desfăsurate în interiorul teritoriului national în cadrul exercitării prerogativelor politienesti. De asemenea, trebuie luată în calcul si eventualitatea reintroducerii temporare a controalelor la frontierele interne în cazul în care există o amenintare serioasă la adresa securitătii interne si a ordinii publice.

(55) Aderarea la Uniunea Europeană a determinat transformarea României dintr-o tară preponderent de tranzit într-o tară de destinatie sau de tranzit către celelalte state membre ale Uniunii Europene, aspect care trebuie tratat cu maximă responsabilitate în vederea asigurării unui management eficient al imigratiei, cu impact asupra securitătii întregului spatiu comunitar.

(56) Ca stat membru al Uniunii Europene, situat la frontiera externă a acesteia, României îi revin competente de asigurare a securită Î ii acestei frontiere, inclusiv prin acordarea de vize nationale. În acest context, Ministerului Afacerilor Externe, ca principală autoritate natională cu competente în acordarea dreptului de intrare pe teritoriul statelor membre, îi revine obligatia de asigurare a unei capacităti institutionale adecvate pentru procesarea aplicatiilor de viză în conformitate cu standardele Schengen.

(57) De asemenea, directiile specializate ale Ministerului Afacerilor Externe trebuie să aibă capacitatea de a desfăsura activităti de consultare si schimb de date cu institutiile similare ale statelor membre Schengen, conform practicilor curente ale statelor Schengen, mai ales prin utilizarea Sistemului Informatic privind vizele.

(58) Participarea României la mecanismele de cooperare politienească si judiciară în context Schengen este o prioritate pentru tara noastră, care, prin prisma aderării la spatiul Schengen, va avea un rol important în combaterea terorismului, criminalitătii transfrontaliere si migratiei ilegale la frontiera externă a Uniunii Europene.

(59) Pe aceeasi linie se înscrie si asigurarea cadrului institutional care să permită o evidentă a tuturor operatiunilor cu substante stupefiante si psihotrope derulate de institutiile abilitate si, totodată, să asigure cadrul legislativ necesar activitătilor specifice de investigare si cercetare în domeniu pentru combaterea eficientă a traficului de droguri si celorlalte infractiuni conexe.

(60) Pentru îmbunătătirea activitătilor de cooperare si a procedurilor în vederea combaterii criminalitătii transfrontaliere si a imigratiei ilegale este necesară dezvoltarea unui cadru institutional adecvat care să asigure implementarea


componentei nationale a SIS, inclusiv a mecanismului de cooperare SIRENE. Astfel, la data dobândirii de către România a calitătii de stat Schengen cu drepturi depline, SINS va furniza date către CS. SIS II, în conformitate cu cerintele Schengen, sens în care măsurile avute în vedere vizează crearea unei structuri dedicate gestionării acestui sistem informatic la standarde capabile să realizeze eficient activitătile legate de acquis-ul Schengen si în conformitate cu cele mai bune practici ale Uniunii Europene în domeniu.

(61) Toate aceste demersuri trebuie corelate cu un management eficient al resurselor umane, care să asigure recrutarea de personal de specialitate, dar si pregătirea profesională a celui existent, astfel încât exploatarea, monitorizarea si întretinerea N.SIS II, precum si functionarea mecanismului de cooperare SIRENE să fie la standarde Schengen.

(62) Protectia datelor cu caracter personal constituie o temă deosebită pentru activitatea institutiilor care exercită atributii în domeniul supravegherii prelucrării datelor cu caracter personal, în contextul aderării la spatiul Schengen. Garantarea si protejarea drepturilor si libertătilor fundamentale ale persoanelor fizice, în special a dreptului la viată intimă, familială si privată, reprezintă obiectivul prevederilor legislatiei nationale privind protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal.

(63) În acelasi timp, o atenţie deosebită este acordată dezvoltării institutionale a Autoritătii Nationale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, denumită în continuare ANSPDCP, ca autoritate publică cu personalitate juridică, autonomă si independentă fată de orice altă autoritate a administratiei publice. De asemenea, prin această măsură trebuie asigurat si cadrul institutional necesar cooperării, pe plan national, cu structurile care au responsabilităti în domeniu si, pe plan international, cu institutii similare din străinătate.

(64) În vederea stabilirii unor mecanisme ferme, care să asigure o platformă unică de coordonare la nivelul Ministerului Internelor si Reformei Administrative în domeniul protectiei datelor personale si care să răspundă, în acelasi timp, exigentelor impuse de viitoarele misiuni de evaluare, a rezultat necesitatea numirii unui responsabil cu protectia datelor personale la nivelul ministerului, în subordinea nemijlocită a ministrului internelor si reformei administrative, care în îndeplinirea atributiilor sale să fie ajutat de un aparat de lucru.

 

Obiective specifice:

a) relocarea personalului din punctele de trecere a frontierei situate pe viitoarea frontieră internă, în contextul ridicării controlului specific la acest tip de frontieră a Uniunii Europene;

b) dezvoltarea capacitătii institutionale a Ministerului Afacerilor Externe în context Schengen;

c) dezvoltarea capacitătii institutionale a structurilor cu competente în domeniul cooperării politienesti si al cooperării judiciare, în context Schengen;

d) crearea si dezvoltarea capacitătii institutionale a structurilor cu atributii în gestionarea Registrului central de investigatii si cercetare în domeniul drogurilor si al infractiunilor conexe;

e) crearea Centrului national SIS si încadrarea personalului adecvat care să asigure exploatarea, monitorizarea si întretinerea N.SIS II;

f) dezvoltarea institutională a Biroului SIRENE, în vederea asigurării unui schimb eficient de date si informatii cu alte birouri nationale SIRENE din statele membre Schengen, precum si cu autorită t ile de aplicare a legii implicate, respectiv cu alte autorităi competente din România, în conformitate cu standardele acquis-ului Schengen si cu cele mai bune practici din domeniu;

g) dezvoltarea institutională a ANSPDCP în vederea îndeplinirii la standarde Schengen a activitătilor de control si supraveghere în domeniul protectiei datelor personale.

 

SECTIUNEA a 2-a

Dezvoltarea infrastructurii si a procedurilor necesare îndeplinirii criteriilor de aderare la spatiul Schengen

 

Obiectiv strategic - Asigurarea din punct de vedere tehnic si administrativ a tuturor conditiilor necesare îndeplinirii cerintelor acquis-ului Schengen

(65) Pozitionarea geografică a României la frontiera externă a Uniunii Europene si importanta majoră pe care Uniunea Europeană o acordă asigurării unui spatiu de securitate pentru cetătenii ei sunt premisele unei abordări unitare si consistente în vederea pregătirii tării noastre pentru asigurarea unei activităti de supraveghere si control la frontiera externă, la standarde Schengen.

(66) Pentru realizarea acestui obiectiv vor fi avute în vedere măsuri care să asigure fluidizarea traficului la punctele rutiere de trecere a frontierelor interne, în contextul desfiintării acestora, precum si dezvoltarea/modernizarea infrastructurii la standarde Schengen în porturi si aeroporturi, inclusiv pentru separarea eficientă a fluxurilor de pasageri intra- si extra- Schengen. Aceste măsuri vizează si cresterea mobilitătii navale, fluviale si terestre, cu impact major asupra îmbunătătirii capacitătii de desfăsurare a activitătii de supraveghere si control la frontieră, determinând cresterea eficientei în combaterea criminalitătii transfrontaliere.

(67) În ceea ce priveste documentele de călătorie si autorizatiile de intrare/sedere, se impune luarea măsurilor necesare asigurării celor mai înalte standarde stabilite la nivel comunitar. Acestea vizează armonizarea actualelor elemente de sigurantă din documentele emise de autoritătile române cu cele folosite de statele Schengen, inclusiv integrarea elementelor de identificare biometrice care determină o conexiune mai sigură între posesori si aceste documente si, totodată, o mai bună protectie împotriva folosirii în mod fraudulos a acestora.

(68) De asemenea, la nivelul tuturor institutiilor interne cu competente în domeniul imigratiei, precum si la nivel consular trebuie asigurate conditiile tehnice si administrative necesare respectării legislatiei si procedurilor tip Schengen, inclusiv crearea si dezvoltarea unor baze de date care să contribuie la gestionarea eficientă a fenomenului imigratiei.

(69) În contextul aplicării noilor proceduri comunitare în domeniul vizelor, eforturile României se vor concentra asupra pregătirii sistemului de procesare a vizelor si a capacitătii de securitate si comunicatii ale oficiilor consulare pentru a corespunde standardelor Sistemului informatic privind vizele.

Aceleasi măsuri de armonizare si compatibilizare din punct de vedere tehnic cu sistemele informatice comunitare trebuie avute în vedere si în ceea ce priveste componentele nationale ale sistemelor DubliNet si EURODAC pentru a asigura participarea tării noastre la mecanismul de stabilire a statului membru responsabil cu examinarea cererilor de azil.

(70) Implementarea SIS în România se va concretiza prin asigurarea conditiilor tehnice optime pentru interconectarea si asigurarea fluxului de date dintre componenta natională a SIS în România, N.SIS II, compusă din SINS si copia natională a bazei de date centrale SIS II, si SIS II si, totodată, asigurarea nivelului necesar trecerii testelor de compatibilitate si operationale ale acestuia cu SIS II. Acest lucru presupune si stabilirea unei locatii adecvate pentru Centrul national SIS unde va functiona N.SIS II, dar si amenajarea si dotarea la standarde Schengen a acestuia.

(71) În cadrul demersurilor pentru realizarea conditiilor de natură administrativă si tehnică pentru implementarea N.SIS II, inclusiv pentru îmbunătătirea confidentialitătii, sigurantei si nivelului de încredere al datelor schimbate între institutiile/utilizatorii cu competente, se impune o abordare unitară a tuturor sistemelor informatice nationale care vor furniza date pentru SIS, pentru a se asigura o compatibilitate cu acesta.

(72) Operationalizarea N.SIS II compatibil cu SIS II va contribui la asigurarea unui înalt nivel de control la frontierele externe si a securitătii interne si va facilita, de asemenea, un schimb de informatii intensificat cu statele membre Schengen si CS-SIS II, activitate care implică o combatere eficientă a criminalitătii organizate transfrontaliere, a terorismului, a traficului cu masini furate, cu droguri si armament, a migratiei ilegale, precum si a riscului de emitere a vizelor pentru cetătenii străini care au restrictii de a intra pe teritoriul acestor state.

(73) Subsecvent implementării N.SIS II, eforturile României vizează operationalizarea Biroului SIRENE, structură din cadrul Ministerului Internelor si Reformei Administrative cu competente privind schimbul de date si informatii suplimentare în legătură cu alertele din N.SIS. II, referitoare la persoane sau bunuri, precum si schimbul de date si informatii privind cooperarea politienească transfrontalieră, dar si asigurarea tuturor conditiilor tehnico-administrative la nivelul structurilor si institutiilor nationale care vor avea acces la N.SIS II, pentru îndeplinirea sarcinilor specifice în conformitate cu reglementările comunitare si cu cele mai bune practici ale statelor Schengen, inclusiv dotarea acestora cu aparatură adecvată.

(74) Pregătirea României pentru aderarea la spatiul Schengen include, de asemenea, modernizarea echipamentelor necesare desfăsurării activitătilor specifice combaterii traficului de substante stupefiante si psihotrope, precum si modernizarea sistemelor de evidentă si gestionare a datelor cu privire la detinătorii legali de arme si a operatiunilor cu arme si munitii.

(75) Referitor la respectarea normelor comunitare în domeniul protectiei persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal, autoritătile române vor avea în vedere asigurarea, din punct de vedere tehnico-administrativ, a conditiilor necesare aplicării acquis-ului Schengen în materie si a respectării drepturilor omului în cadrul procedurilor si activitătilor specifice.

 

Obiective specifice:

a) pregătirea pentru implementarea măsurilor necesare în vederea eliminării controalelor la viitoarele frontiere interne;

b) operationalizarea activitătii în porturi si aeroporturi conform cerintelor acquis-ului Schengen;

c) asigurarea conditiilor tehnico-administrative în vederea punerii în circulatie a colantelor de viză si formularelor de viză tip Schengen;

d) introducerea datelor biometrice în documentele de călătorie si asigurarea conditiilor tehnico-administrative în vederea punerii în circulatie a documentelor care atestă rezidenta în conformitate cu standardele Uniunii Europene;

e) consolidarea capacitătii administrative si modernizarea consulatelor, precum si dotarea institutiilor cu competenţe în domeniul imigratiei cu aparatura necesară îndeplinirii atributiilor specifice, inclusiv crearea unor baze de date adecvate, în conformitate cu prevederile acquis-ului Schengen relevant;

f) asigurarea conditiilor tehnico-administrative pentru implementarea componentei nationale a Sistemului Informatic privind vizele;

g) asigurarea conditiilor tehnico-administrative pentru participarea la mecanismul de stabilire a statului membru responsabil cu examinarea cererilor de azil, inclusiv prin compatibilizarea sistemelor informatice specifice-DubliNet si EURODAC;

h) operationalizarea Biroului SIRENE si a structurilor cu competente Schengen în domeniul cooperării politienesti;

i) modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de management al datelor (comunicatii si informatică);

j) asigurarea echipamentului operativ specific la nivelul structurilor cu competente în domeniul combaterii traficului de substante stupefiante si psihotrope si de precursori ale acestora;

k) operationalizarea sistemului de prelucrare a datelor cu privire la evidenta armelor, a detinătorilor legali de arme, precum si a operatiunilor cu arme si munitii;

l) asigurarea conditiilor tehnico-administrative pentru implementarea N.SIS II si modernizarea celorlalte sisteme informatice nationale cu relevantă în domeniul Schengen, în vederea asigurării compatibilitătii cu acesta;

m) realizarea copiei nationale a bazei de date a CS. SIS II si conectarea N.SIS II la CS. SIS II;

n) asigurarea conditiilor tehnico-administrative pentru prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul procedurilor si activitătilor cu relevantă Schengen, în conformitate cu reglementările comunitare în domeniul protectiei persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal.

 

SECTIUNEA a 3-a

Pregătirea profesională

 

(76) În cadrul măsurilor de pregătire a aderării la spatiul Schengen, solutionarea aspectelor referitoare la asigurarea resurselor umane necesare si formarea profesională corespunzătoare a acestora reprezintă una dintre conditiile esentiale pentru succesul întregului proces. Mai mult decât atât, recomandările si cele mai bune practici existente la nivel european impun elaborarea si adoptarea unui concept clar si integrat al pregătirii în domeniul Schengen.

(77) Având în vedere faptul că în procesul de aderare la spatiul Schengen sunt implicate la nivel national mai multe autorităti si institutii cu responsabilităti în domeniu, îndeplinirea obiectivelor generale propuse nu poate reprezenta decât consecinta actiunii lor întrunite. Această abordare priveste inclusiv necesitatea formării profesionale a personalului din perspectiva asimilării unitare a cadrului normativ si procedural incident domeniului Schengen.

 

Obiectiv strategic - Pregătirea profesională a personalului institutiilor/structurilor implicate în procesul de aderare a României la spatiul Schengen

(78) Autoritătile si institutiile cu responsabilităti în domeniu au în prezent sisteme proprii de formare profesională, ceea ce rezolvă însă numai în parte problematica pregătirii personalului.

(79) Necesitatea unui efort comun, la nivel national, privind pregătirea personalului, precum si posibilitătile autoritătilor si institutiilor implicate în activitătile de aderare la spatiul Schengen de a functiona în comun pentru îndeplinirea obiectivelor ce le revin au impus constituirea unui sistem integrat de formare profesională.

(80) În vederea realizării acestui deziderat si având în vedere recomandările si cele mai bune practici existente la nivel european, Comisia natională de autoevaluare Schengen, organism consultativ, fără personalitate juridică, înfiintată prin Hotărârea Guvernului nr. 882/2006, denumită în continuare Comisia natională, a aprobat Conceptia integrată de pregătire a personalului institutiilor/structurilor implicate în procesul de aderare a României la spatiul Schengen.

(81) Scopul elaborării Conceptiei integrate de pregătire a personalului institutiilor/structurilor implicate în procesul de aderare a României la spatiul Schengen îl reprezintă realizarea cadrului general comun pentru formarea profesională initială si continuă a personalului care îsi desfăsoară activitatea în domeniul Schengen.

(82) Conceptia integrată de pregătire a personalului institutiilor/structurilor implicate în procesul de aderare a României la spatiul Schengen se bazează pe următoarele principii:

a) unitatea conceptuală;


b) descentralizarea gestiunii actiunilor formative;

c) complementaritatea actiunilor formative;

d) parteneriatul institutional si sustinerea reciprocă în domeniul formării profesionale initiale si continue a personalului;

e) responsabilitatea fată de formarea profesională a personalului propriu;

f) continuitatea activitătilor formative;

g) specializarea formării în functie de atributiile si misiunilor autoritătilor si institutiilor cu responsabilităti în domeniu;

h) independenta functională în domeniul pregătirii a autoritătilor si institutiilor cu responsabilităti în domeniu.

(83) Pregătirea profesională în domeniul Schengen se desfăsoară pe două coordonate:

a) pregătirea generală, care are drept scop formarea culturii profesionale în domeniul Schengen prin transmiterea la nivelul autoritătilor si institutiilor implicate în procesul de aderare la spatiul Schengen a informatiilor principale privitoare la problematica în discutie;

b) pregătirea de specialitate, care vizează transmiterea cunostintelor si formarea deprinderilor personalului care îndeplineste nemijlocit atributii în domeniul Schengen.

(84) Personalul autoritătilor si institutiilor participante la procesul de aderare la spatiul Schengen trebuie să beneficieze de o platformă comună de cunostinte, în sensul cunoasterii continutului documentelor strategice privind cooperarea Schengen, urmând ca expertiza în ceea ce priveste aplicarea procedurilor de lucru specifice, asigurarea cunostintelor si formarea deprinderilor necesare să fie oferită în detaliu specialistilor din structurile operative.

(85) Aderarea la spatiul Schengen presupune, de asemenea, un nivel mediu de cunostinte în domeniul limbilor străine, iar personalul structurilor operative cu atributii si responsabilităti în domeniu trebuie să corespundă standardelor europene si în ceea ce priveste acest aspect.

(86) Pentru pregătirea personalului din toate categoriile se va avea în vedere si utilizarea unui sistem de învătare de tip e-learning, sistem care permite reducerea resurselor necesare în procesul de formare, exprimată în timp, cheltuieli, formatori, dar si actualizarea rapidă a cunostintelor, integrarea procesului de studiu în procesul practic-aplicativ si focalizarea pe domeniul de desfăsurare a activitătii specifice.

(87) Domeniile avute în vedere pentru pregătirea Schengen sunt cele care compun acquis-ul Schengen: frontiere, vize, imigratie, azil, cooperare politienească, cooperare judiciară, substante stupefiante si psihotrope, arme de foc si munitii, SIS si protectia datelor cu caracter personal.

 

Obiective specifice:

a) cunoasterea continutului documentelor strategice privind cooperarea Schengen;

b) asigurarea cunostintelor si formarea deprinderilor necesare pentru dezvoltarea capacitătii personalului de cooperare în domeniul Schengen;

c) transmiterea informatiilor privitoare la acquis-ul Schengen;

d) cunoasterea procesului de evaluare Schengen;

e) pregătirea personalului pentru aplicarea procedurilor de lucru specifice;

f) asigurarea cunoasterii limbilor străine necesare îndeplinirii atributiilor în domeniul Schengen;

g) asigurarea cunostintelor si formarea deprinderilor de operare a tehnicii destinate îndeplinirii atributiilor si misiunilor în domeniul Schengen.

(88) Pentru îndeplinirea acestor obiective specifice, prin constituirea unui sistem de pregătire compatibil si interoperabil care să asigure pregătirea profesională a personalului cu

competente Schengen, la nivel national, autoritătile si institutiile cu responsabilităti în domeniu îsi vor dezvolta, cu sprijinul MIRA, modele formative adaptate, după caz, nevoilor proprii de instruire sau ale unitătilor din subordinea ori de sub autoritatea acestora, ca părti componente ale sistemelor de pregătire profesională pe care le detin.

(89) În acest context, oferirea unui cadru educativ propice în vederea pregătirii personalului implicat direct în problematica Schengen si în activităti conexe, precum si facilitarea implementării componentelor acquis-ului Schengen în cadrul legislatiei si procedurilor specifice de lucru în acest domeniu, pentru personalul structurilor operative, constituie obiectivul general al înfiintării, la nivelul Ministerului Internelor si Reformei Administrative, a Centrului Multifunctional de Pregătire Schengen.

(90) Proiectul a fost conceput pornindu-se de la necesitatea pregătirii unitare a utilizatorilor sistemelor informatice Schengen, precum si a formării utilizatorilor în ceea ce priveste managementul si gestionarea documentelor si a normelor juridice Schengen.

(91) Scopul acestuia este:

a) pregătirea personalului managerial din structurile operative ale Ministerului Internelor si Reformei Administrative, în ceea ce priveste exploatarea sistemelor informatice de cooperare aferente componentelor acquis-ului Schengen si în ceea ce priveste cooperarea cu celelalte institutii nationale si internationale implicate;

b) asigurarea pregătirii de specialitate a personalului direct implicat în operarea, administrarea si mentenanta N.SIS II;

c) asigurarea pregătirii multilaterale a personalului din diferite structuri ale Ministerului Internelor si Reformei Administrative implicate în procesul de aderare, precum si cunoasterea procedurilor omologate în spatiul Schengen.

(92) Tot în vederea asigurării implementării unui sistem de pregătire profesională performant, pentru personalul cu responsabilităti consulare se va înfiinta Centrul de Pregătire Consulară, structură prin care Ministerul Afacerilor Externe va facilita accesul functionarilor săi, înainte de a fi numiti la o sectie consulară română din străinătate, la un mod de pregătire în conformitate cu recomandările Schengen, incluzând proceduri aferente asistentei consulare a cetătenilor proprii si a cetătenilor Uniunii Europene. Obiectivul general îl constituie crearea unui corp consular profesionist, capabil să răspundă cerintelor impuse de standardele Schengen.

(93) Programa de studiu a acestui centru va fi actualizată periodic, iar ofiterii consulari din cadrul misiunilor diplomatice vor beneficia de programe de pregătire în tară anual, scopul fiind o informare continuă si o abordare unitară a procedurilor în domeniu.

(94) Beneficiarii pregătirii ce se desfăsoară în Centrul de Pregătire Consulară vor fi diplomati cu atributii consulare ai Ministerului Afacerilor Externe, un total de 250-300 de persoane anual. De asemenea, va fi instruit personalul relevant al Oficiului Român pentru Imigrări din cadrul Ministerului Internelor si Reformei Administrative pe probleme specifice legate de emiterea de vize, precum si personalul Centrului national de Vize din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

 

CAPITOLUL V

Resurse financiare

 

(95) Pentru îndeplinirea obiectivelor Strategiei nationale, este necesar ca autoritătile si institutiile cu responsabilităti în domeniu să îsi planifice resursele financiare.


(96) Sursele de finantare pentru implementarea Strategiei nationale pot fi:

a) fonduri de la bugetul de stat;

b) fonduri comunitare, în cadrul proiectelor de asistentă financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene;

c) credite externe garantate de Guvernul României;

d) fonduri alocate prin Facilitatea Schengen.

 

SECTIUNEA 1

Facilitatea Schengen

 

(97) Aderarea la spatiul Schengen implică eliminarea controlului la frontierele interne, pe de o parte, si întărirea controlului la frontierele externe, pe de altă parte. Pentru a putea elimina orice controale la frontierele interne, România trebuie să securizeze frontiera externă de care este responsabilă si să exploateze cât mai bine resursele puse la dispozitie de Uniunea Europeană în vederea atingerii acestui obiectiv.

(98) Art. 32 din Actul de aderare, ce constituie parte integrantă a Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, prevede că România, în calitate de stat membru, beneficiază de sprijin financiar sub forma Facilitătii Schengen si pentru fluxurile de numerar.

(99) Facilitatea Schengen este un instrument temporar, destinat finantării actiunilor la noile frontiere externe ale Uniunii Europene pentru punerea în aplicare a acquis-ului Schengen si controlul frontierelor, si este definită potrivit art.2 lit.c) din Hotărârea Guvernului nr. 620/2007 privind modalitatea de utilizare a fondurilor alocate de Uniunea Europeană prin intermediul Facilitătii Schengen si pentru fluxurile de numerar.

 

SECTIUNEA a 2-a

Implementarea instrumentului financiar Facilitatea Schengen

 

(100) În context a fost adoptată Decizia Comisiei Europene nr. C (2007)1417 din 4 aprilie 2007 privind gestionarea si controlul părtii consacrate acquis-ului Schengen din cadrul Facilitătii Schengen si pentru fluxurile de numerar pentru perioada 2007-2009, care cuprinde prevederi referitoare la:

a) actiuni si cheltuieli eligibile;

b) coordonarea si compatibilitatea cu politicile comunitare;

c) documentatia necesară a fi întocmită si prezentată Comisiei Europene;

d) cadrul de monitorizare si control în domeniul raportării, contractării si plătilor;

e) norme de bună practică administrativă si de bună gestiune financiară.

(101) Resursele financiare alocate prin Facilitatea Schengen si pentru fluxurile de numerar reprezintă finantare nerambursabilă din partea Uniunii Europene, iar suma totală pe care o va primi România în perioada 2007-2009, prin intermediul Ministerului Economiei si Finantelor, este de 559,8 milioane euro (preturi 2004).

(102) Sumele alocate României prin Facilitatea Schengen si pentru fluxurile de numerar sunt defalcate pe ani după cum urmează:

a) 297,2 milioane euro în anul 2007;

b) 131,8 milioane euro în anul 2008;

c) 130,8 milioane euro în anul 2009.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 620/2007 s-a stabilit că 70% din totalul fondurilor transferate de la Uniunea Europeană prin intermediul instrumentului financiar vor fi alocate pentru Facilitatea Schengen, procentul putând fi modificat, prin hotărâre a Guvernului, până la data de 30 septembrie 2009, fără a depăsi 78% din totalul fondurilor prevăzute a fi alocate

României prin instrumentul de sprijin pe întreaga perioadă vizată.

(103) Conform Actului de aderare, cel putin 50 % din sumele mentionate sunt destinate finantării de actiuni la noile frontiere externe ale Uniunii Europene pentru punerea în aplicare a acquis-ului Schengen si a intensificării controalelor la frontiera externă.

(104) A douăsprezecea parte din fiecare sumă anuală se plăteste Bulgariei si României în prima zi lucrătoare a fiecărei luni din anul respectiv. Sumele globale se utilizează în termen de 3 ani de la efectuarea primei plăti. România prezintă, în cel mult 6 luni de la data expirării acestui termen de 3 ani, un raport cuprinzător privind utilizarea finală a sumelor globale în temeiul sectiunii Schengen a Facilitătii Schengen, incluzând un raport justificativ privind cheltuielile. Orice fonduri neutilizate sau cheltuite nejustificat se recuperează de către Comisia Europeană.

(105) Proiectele care vor fi finantate prin Facilitatea Schengen vizează modernizarea tehnică si institutională în vederea aderării României la spatiul Schengen.

(106) Pentru buna gestionare a acestor fonduri, a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr.895/2007 privind stabilirea cadrului institutional pentru planificarea financiară, coordonarea, implementarea si auditarea utilizării fondurilor acordate României prin Facilitatea Schengen, cu modificările si completările ulterioare, prin care a fost stabilit cadrul institutional pentru planificarea financiară, coordonarea, implementarea si auditarea utilizării fondurilor acordate României prin Facilitatea Schengen.

(107) În vederea implementării măsurilor prevăzute a fi realizate prin intermediul Facilitătii Schengen, autoritătile române au elaborat documentul programatic intitulat „Planul indicativ Facilitatea Schengen 2007-2009”, denumit în continuare Plan indicativ.

(108) O parte importantă din această finantare nerambursabilă va fi utilizată pentru realizarea componentei nationale a SIS II, aspect esential pentru aderarea României la spatiul Schengen.

(109) În vederea accesării SIS II si a Sistemului informatic privind vizele, este necesară continuarea dezvoltării sistemelor destinate pregătirii bazei de date nationale specifice cooperării Schengen si a sistemului de comunicatii aferent.

(110) De asemenea, prin intermediul Planului indicativ se asigură, printre altele, suplimentarea finantării subsistemelor Sistemului integrat de securitate a frontierei, sistem care reprezintă instrumentul principal de punere în practică a managementului integrat al frontierei de stat a României. Acesta face parte din categoria sistemelor complexe - sistem de sisteme - si este compus din multiple subsisteme autonome, interconectate, tehnologice, operationale, contextuale si geografice. Realizarea acestui sistem constituie o prioritate pentru România în vederea securizării atât a propriilor frontiere, cât si pe cele ale Uniunii Europene.

A. Cerinte minime privind managementul si controlul Facilitătii Schengen

(111) Pentru a fi eligibile, actiunile trebuie să derive în întregime sau în mod primar din acquis-ul Schengen, să aibă ca obiectiv îmbunătătirea si întărirea viitoare a controlului la frontierele externe si:

a) să fie localizate fizic la frontiera externă; sau

b)să aibă o legătură cu protectia viitoarei frontiere externe, în

cazurile în care actiunile nu sunt fizic localizate la frontiera

externă.


(112) Actiunile eligibile pot include crearea de sisteme IT necesare implementării acquis-lui Schengen.

(113) Totodată, următoarele conditii sunt obligatorii:

a) transmiterea către Comisia Europeană până la sfârsitul primăverii fiecărui an a Planului indicativ; Comisia natională si, ulterior, Comisia Europeană pot să aprobe sau să respingă acest Plan indicativ, caz în care acesta trebuie refăcut;

b) respectarea principiilor separării responsabilitătilor, astfel încât să nu existe niciun risc de conflict de interes în realizarea achizitiilor si plătilor;

c) asigurarea unor controale interne efective, inclusiv a functiei de audit independent, precum si a unui sistem contabil efectiv si de raportare financiară care să răspundă standardelor internationale acceptate;

d) respectarea regulilor de achizitie în conformitate cu reglementările nationale privind achizitiile;

e) respectarea reglementărilor antifraudă si a mecanismelor de corectie financiară;

f) raportarea intermediară către Comisia Europeană, însotită de o declaratie anuală de gestiune a ofiterului responsabil din cadrul autoritătii competente pentru coordonarea implementării asistentei comunitare prin Facilitatea Schengen.

B. Sistemul introdus de România pentru gestionarea si implementarea Facilitătii Schengen

(114) În cadrul sistemului de gestionare si control, în conformitate cu dispozitiile Hotărârii Guvernului nr. 895/2007, cu modificările si completările ulterioare, sunt desemnate următoarele institutii:

a) Ministerul Internelor si Reformei Administrative, prin Departamentul Schengen - autoritate competentă pentru coordonarea implementării asistentei comunitare prin Facilitatea Schengen;

b) Ministerul Economiei si Finantelor, prin:

- Oficiul pentru Plăti si Contractare PHARE - autoritate de contractare si plată pentru asistenta financiară acordată prin Facilitatea Schengen;

- Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale - autoritate de evaluare pentru Facilitatea Schengen;

c) Curtea de Conturi a României prin Autoritatea de audit de pe lângă Curtea de Conturi - autoritate de audit pentru fondurile acordate României în perioada postaderare de către Uniunea Europeană în cadrul Facilitătii Schengen.

(115) În realizarea atributiilor ce le revin, autoritătile implicate în gestionarea si implementarea Facilitătii Schengen pot să încheie acorduri interinstitutionale de colaborare.

(116) Principalii beneficiari ai Facilitătii Schengen sunt Ministerul Internelor si Reformei Administrative, Ministerul Afacerilor Externe si Serviciul de Telecomunicatii Speciale.

(117) La nivelul fiecărei institutii beneficiare a fost creat un organism intermediar pentru coordonarea implementării măsurilor din Planul indicativ.

 

Obiective:

a) întărirea controlului si supravegherii la frontierele externe si protectia împotriva infractiunilor la punctele de trecere a frontierei;

b) intensificarea abilitătilor de control prin cresterea capacitătii privind stocarea de date si accesul la date.

(118) Proiectele declarate eligibile ca urmare a procesului de selectie si evaluare se subscriu unor obiective majore, importante ca priorităti ale României, a căror îndeplinire este menită să asigure aderarea tării noastre la spatiul Schengen conform calendarului propus. Aceste priorităti sunt:

a) asigurarea infrastructurii informatice care să permită conectarea la sistemele folosite de partenerii membri ai spatiului Schengen - subsistemul informatic;

b) asigurarea necesarului logistic al institutiilor si de pregătire profesională a membrilor acestora, institutii cu rol decisiv în activitatea de control si supraveghere la nivelul frontierei externe a României, precum si în aplicarea acquis-ului Schengen - subsistemul logistic si de pregătire profesională.

(119) Valoarea totală a proiectelor ce vor fi finantate prin Facilitatea Schengen este 424.034.750 euro, din care 23.885.000 euro reprezintă contributia natională. Ministerul Internelor si Reformei Administrative a propus 13 proiecte, Serviciul de Telecomunicatii Speciale 2 proiecte, iar Ministerul Afacerilor Externe 3 proiecte.

(120) Proiectele vizează următoarele domenii generale: extinderea implementării SINS la nivel national, dotarea cu terminale pentru radiocomunicatii digitale în standard TETRA a structurilor Ministerului Internelor si Reformei Administrative, extinderea infrastructurii de chei publice la nivelul sistemelor informatice sectoriale din cadrul Ministerului Internelor si Reformei Administrative, extinderea Retelei de Comunicatii Integrate Voce-Date, Centrul Multifunctional de Pregătire Schengen, dezvoltarea Sistemului national de informare privind vizele, cresterea mobilitătii navale, fluviale si terestre a echipelor Politiei de Frontieră Române, modernizarea si ajustarea patrimoniului imobiliar pentru a corespunde viitoarelor cerinte ale supravegherii si controlului la frontierele externe, modernizarea consulatelor la standarde Schengen si realizarea Centrului de pregătire pentru personalul cu atributii consulare.

(121) Fată de instrumentul financiar Facilitatea Schengen, România urmăreste:

a) întărirea controlului la viitoarele frontiere externe, a supravegherii si a capacitătilor de luptă împotriva criminalitătii transfrontaliere;

b) cresterea performantelor de control prin îmbunătătirea capacitătilor de furnizare si accesare a datelor;

c) utilizarea integrală a fondurilor alocate prin identificarea actiunilor eligibile.

(122) În ceea ce priveste pregătirea profesională, în functie de nevoile proprii de pregătire, autoritătile si institutiile cu responsabilităti în domeniul Schengen vor prevedea în bugete resursele financiare necesare organizării activitătilor de formare profesională initială si continuă a personalului propriu si pentru asigurarea participării acestuia la programe de pregătire organizate în cooperare, în tară sau în străinătate.

 

CAPITOLUL VI

Implicatii juridice

 

(123) Măsurile legislative necesare implementării Strategiei nationale sunt prevăzute în Planul de actiune Schengen, document revizuit anual, a cărui structură urmăreste modelul recomandat de Comisia Europeană. Astfel, fiecare sectiune indică acquis-ul Schengen relevant, descrie situatia actuală, obiectivele avute în vedere, măsurile legislative, institutionale, administrativ-tehnice prevăzute pentru adoptarea si implementarea acquis-ului, termenele la care urmează să fie îndeplinite aceste măsuri, precum si institutiile responsabile pentru implementarea acestora.

(124) De asemenea, se impune monitorizarea permanentă si, după caz, dezvoltarea cadrului legal si a procedurilor necesare utilizării resurselor financiare alocate prin instrumentele financiare comunitare, prin instituirea unor noi sisteme si mecanisme de monitorizare, implementare, audit si control financiar specifice.


 

CAPITOLUL VII

Proceduri de monitorizare si evaluare

 

SECTIUNEA 1

Implementarea Strategiei nationale

 

(125) Finalizarea cu succes a procesului de aderare la spatiul Schengen nu se poate realiza fără instituirea unor mecanisme de monitorizare si evaluare adecvate.

(126) În consolidarea acestei idei, a fost creat Departamentul Schengen pentru a asigura coordonarea si monitorizarea tuturor activitătilor legate de implementarea acquis-ului Schengen si de îndeplinirea criteriilor de aderare la spatiul Schengen.

(127) În cadrul acestui departament, Directia generală Schengen asigură secretariatul Comisiei nationale, care coordonează toate activitătile specifice realizate de autoritătile si institutiile cu responsabilităti în domeniu, si totodată gestionează relatiile dintre acestea. De asemenea, Comisia natională monitorizează si evaluează modul de îndeplinire a obiectivelor si a actiunilor cuprinse în documentele programatice din domeniu si urmăreste aplicarea unitară si eficientă a sistemului de norme si reglementări în materie.

(128) În acelasi context, Directia generală Schengen îndeplineste, prin structura de specialitate din cadrul acesteia, atributiile de Punct unic de contact, cu rol de transmitere a datelor si informatiilor între autoritătile implicate în gestionarea si implementarea instrumentului financiar Facilitatea Schengen si institutiile nationale si europene, precum si atributiile specifice secretariatului tehnic al GIRMIFS.

(129) Planul de actiune Schengen este principalul instrument care asigură implementarea si monitorizarea Strategiei nationale, document programatic aflat în corelare cu Strategia natională de management integrat al frontierei de stat, căreia i se subordonează toate politicile si directiile de actiune ale României pentru reusita aderării la termenul asumat.

 

SECTIUNEA a 2-a

Procesul de evaluare Schengen

 

2.1. Implementarea si aplicarea prevederilor din categoria I

(130) România aplică prevederile din prima categorie de la data aderării la Uniunea Europeană în procesul de preaderare la spatiul Schengen. Implementarea si monitorizarea prevederilor din această categorie au făcut parte din procesul de pregătire pentru aderarea la Uniunea Europeană.

2.2. Procesul de evaluare anterior implementării si aplicării prevederilor din categoria a II-a

(131) Implementarea si aplicarea prevederilor din categoria a II-a presupun ca toate preconditiile legislative, operative si tehnice să fie îndeplinite, în special cerintele referitoare la accesul la SIS II, eliberarea de vize Schengen si eliminarea controalelor la frontierele interne. În acest context, România trebuie să tină cont inclusiv de recomandările si de cele mai bune practici din cadrul cataloagelor Schengen, precum si cele mai bune practici reliefate în cadrul evaluărilor Schengen care s-au derulat în state Schengen.

(132) Procesul de evaluare Schengen constă în verificarea îndeplinirii tuturor conditiilor necesare implementării depline a acquis-ului Schengen. Acest lucru presupune că România trebuie să îsi demonstreze capacitatea de a îndeplini cerintele acquis-ului Schengen într-o manieră uniformă, corectă, coerentă, consistentă si eficientă. Evaluarea Schengen este în responsabilitatea Grupului de lucru evaluare Schengen din cadrul Consiliului Uniunii Europene.

(133) Pentru fiecare stat membru, procesul de evaluare începe prin transmiterea unei declaratii de pregătire prin care anuntă domeniile si momentul în care este pregătit pentru demararea vizitelor de evaluare Schengen. In ceea ce priveste România, la data de 28 iunie 2007, în cadrul Grupului de lucru evaluare Schengen, aceasta a prezentat declaratia sa de pregătire, document prin care îsi anuntă disponibilitatea de a primi misiunile de evaluatori europeni pe domeniile vize, cooperare politienească si protectia datelor personale, începând cu a doua jumătate a anului 2008. Referitor la controlul frontierelor si SIS, România a prezentat o a doua declaratie de pregătire, la data de 2 iunie 2008, care contine orizontul de timp pentru demararea vizitelor de evaluare în aceste domenii.

(134) A doua etapă a procesului de evaluare presupune completarea unui chestionar extins care va fi remis României din partea Consiliului Uniunii Europene. Acest chestionar va contine întrebări detaliate despre toate aspectele relevante pentru implementarea si aplicarea prevederilor acquis-ului Schengen de categoria a II-a. Răspunsurile la acest chestionar vor fi analizate atent de către Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeană si celelalte state Schengen, în vederea analizării capacitătii României de a aplica prevederile acquis-ului Schengen de categoria a II-a.

(135) A treia etapă debutează în momentul în care au fost obtinute suficiente informatii si constă în efectuarea unor vizite de evaluare de către experti din partea Consiliului Uniunii Europene, ai Comisiei Europene si ai statelor membre pentru verificarea în teren a tuturor pregătirilor.

(136) Domeniile evaluate în cadrul procesului de evaluare Schengen vor fi:

a) frontiere maritime, aeriene si terestre;

b) cooperare politienească;

c) vize;

d) protectia datelor cu caracter personal;

e) SIS.

(137) După finalizarea acestor vizite, urmează etapa a patra în care va fi redactat un raport în care se va analiza stadiul de pregătire a României pentru aplicarea prevederilor acquis-ului Schengen de categoria a II-a. Acest raport poate include recomandări pentru corectarea sau îmbunătătirea aspectelor mai putin satisfăcătoare. De asemenea, pot fi efectuate vizite suplimentare, după trecerea unei perioade de timp, pentru a verifica remedierea eventualelor aspecte negative.

(138) Etapa ultimă se referă la raportul final al Grupului de lucru evaluare Schengen, care va fi prezentat Consiliului Uniunii Europene. Acesta va adopta decizia necesară prin care va autoriza ridicarea controalelor la frontierele interne ale României, fapt ce va implica aplicarea de către România a prevederilor acquis-ului Schengen de categoria a II-a la data pe care o consideră adecvată.

2.3. Autoevaluarea

(139) În vederea pregătirii procesului de evaluare Schengen pentru România si familiarizării structurilor implicate în această activitate, Directia generală Schengen organizează misiuni de autoevaluare. Acestea sunt organizate după modelul misiunilor de evaluare Schengen care s-au desfăsurat în celelalte state membre Schengen.

(140) Cu ocazia acestor misiuni se analizează gradul de pregătire a institutiilor implicate pentru îndeplinirea standardelor în materie.


 

SECTIUNEA a 3-a

Monitorizarea pregătirii profesionale

 

(141) În ceea ce priveste formarea profesională a personalului din cadrul autoritătilor si institutiilor cu responsabilităti în domeniul Schengen, pentru monitorizarea modului de îndeplinire a prevederilor Conceptiei integrate de pregătire a personalului institutiilor/structurilor implicate în procesul de aderare a României la Spatiul Schengen si asigurarea implementării acesteia din punct de vedere tehnic, s-a constituit Grupul de lucru privind implementarea Conceptiei, organizat în subordinea Comisiei nationale.

(142) Din Grupul de lucru mentionat la pct. 141 face parte câte un reprezentant al autoritătilor si institutiilor cu responsabilităti în domeniu, de regulă din cadrul structurilor acestora cu atributii privind formarea profesională a personalului si/sau afaceri europene/Schengen. Presedintia Grupului de lucru privind implementarea conceptiei si secretariatul acestuia se asigură de către structura centrală cu competente în domeniul managementului resurselor umane din cadrul Ministerului Internelor si Reformei Administrative.

(143) Grupul de lucru privind implementarea conceptiei elaborează, anual, până la data de 1 noiembrie, pe baza propunerilor autoritătilor si institutiilor cu responsabilităti în domeniu, Graficul national comun de pregătire, document care se prezintă, spre aprobare, în cadrul primei reuniuni anuale a Comisiei nationale. Acesta va cuprinde activitătile ce vor fi realizate în cooperare si pe cele cu participare internatională care se adresează ansamblului autoritătilor si institutiilor cu responsabilităti în domeniu, ori majoritătii acestora.

 

CAPITOLUL VIII

Factori de risc

 

(144) Riscurile identificate pentru îndeplinirea măsurilor stabilite prin Strategia natională se referă în primul rând la eventuala indisponibilitate a fondurilor necesare finantării investitiilor, la termenele stabilite. De asemenea, un potential risc îl constituie nerespectarea termenelor si nesincronizarea proiectelor aflate în derulare, în vederea realizării măsurilor continute în Planul de actiune Schengen.

(145) Insuficienta cooperare între institutiile participante la implementarea Strategiei nationale este un alt risc care trebuie luat în considerare de autoritătile si institutiile cu responsabilităti în domeniu.

 

CAPITOLUL IX

Consecintele aderării la spatiul Schengen

 

(146) Aderarea la spatiul Schengen are ca efect ridicarea controalelor dintre frontierele interne ale statelor membre Schengen, care aplică în întregime acquis-ul Schengen, fiind creată o singură frontieră externă unde controalele se desfăsoară conform unui set de reguli clare în materie de vize, imigratie, azil, precum si a unor măsuri referitoare la cooperarea politienească, judiciară sau vamală.

(147) Pentru cetătenii statelor membre Schengen, trecerea frontierei interne se poate realiza fără restrictii. Cu toate acestea, dreptul statelor membre de a impune necesitatea detinerii unui document de identitate valabil nu este afectat. Trecerea frontierelor interne va putea fi asemănată cu o călătorie în interiorul tării.

(148) Din motive de ordine publică sau securitate natională, controalele la frontierele interne Schengen pot fi reintroduse pentru o perioadă limitată de timp, cu notificarea prealabilă a Comisiei Europene si a celorlalte state membre Schengen.

(149) Având în vedere că eliminarea controalelor la frontiere poate conduce la cresterea pericolelor pentru securitatea internă a tărilor implicate, se impune o strânsă cooperare transfrontalieră între toate statele contractante, care să aibă drept scop protectia propriilor cetăteni. Această cooperare este facilitată în special prin înfiintarea serviciilor comune ale politiei, vămii si politiei de frontieră (în cadrul centrelor, birourilor, punctelor comune de contact) si prin utilizarea SIS.

(150) De asemenea, asistenta operativă reciprocă si schimbul direct de informatii între fortele de politie, respectiv alte autorităti competente ale statelor membre, precum si supravegherea si urmărirea transfrontalieră a infractorilor, reprezintă mijloace de luptă împotriva terorismului, crimei organizate, traficului de fiinte umane si a imigratiei ilegale.

(151) În afara beneficiilor aduse, eliminarea controalelor la frontiere interne poate avea un impact negativ pentru securitatea internă a statelor membre Schengen. Pentru prevenirea unor astfel de inconveniente, statele membre Schengen introduc un set de măsuri compensatorii care decurg din aplicarea acquis-ului Schengen.

(152) Aceste măsuri compensatorii din Conventia Schengen reprezintă de fapt progresul cooperării europene în domeniul politiei, justitiei si regimului cetătenilor străini.

(153) Măsurile compensatorii ale Conventiei Schengen pot fi clasificate după cum urmează:

a) circulatia persoanelor (vize si cooperare consulară);

b) cooperarea politienească:

(i) sprijinul reciproc al politiilor în domeniul asistentei judiciare;

(ii) schimbul de ofiteri de legătură între politii;

(iii) cooperarea transfrontalieră la granitele interne, în special prin înfiintarea serviciilor comune ale politiei, vămii si politiei de frontieră pentru toate statele contractante;

(iv) misiuni de supraveghere si urmărire transfrontalieră a politiei,

c) cooperarea judiciară a statelor membre Schengen.

(154) Cea mai semnificativă măsură compensatorie o reprezintă înfiintarea unui sistem comun european de urmărire politienească transfrontalieră, respectiv SIS. Toate statele membre introduc date în sistem direct de la bazele de date nationale.

(155) O altă măsură compensatorie se referă la protectia datelor cu caracter personal, care reprezintă dreptul persoanei fizice de a-i fi apărate acele caracteristici ce conduc la identificarea sa si obligatia corelativă a statului de a adopta măsuri adecvate pentru a asigura o protectie eficientă, pornind de la faptul că numeroase informatii privind datele personale se transferă între statele membre Schengen.

(156) Extinderea spatiului Schengen va avea consecinte semnificative pentru statele aflate la frontierele externe ale acestui spatiu, fiind nevoite să facă fată unor politici mai restrictive referitoare la regimul de vize. Implementarea acestor politici poate conduce la cresterea numărului persoanelor care încearcă să intre pe teritoriul national fără a detine o viză valabilă sau utilizând documente falsificate.

(157) De asemenea, ca un rezultat al întăririi granitelor externe ale Uniunii Europene, tările aflate în vecinătatea Uniunii Europene pot deveni o destinatie pentru traficul ilegal al imigrantilor din Africa si Asia.


 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind darea în administrarea Ministerului Transporturilor a unor terenuri trecute în domeniul public al statului, situate în comuna Nicolae Bălcescu, judetul Călărasi, în vederea realizării de către Compania Natională de Căi Ferate „C.F.R.”- S.A. a obiectivului de interes national „Reabilitarea sectiunilor Băneasa-Fetesti de pe linia de cale ferată Bucuresti-Constanta, România”

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare, si având în vedere prevederile art. 47 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române si reorganizarea Societătii Nationale a Căilor Ferate Române, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă darea în administrarea Ministerului Transporturilor a terenurilor situate în comuna Nicolae Bălcescu, judetul Călărasi, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, trecute în domeniul public al statului prin Hotărârea Consiliului Local al Comunei Nicolae Bălcescu nr. 30 din 1 octombrie 2008, în vederea realizării de către Compania Natională de Căi Ferate „C.F.R.”- S.A. a obiectivului de interes national „Reabilitarea sectiunilor Băneasa-Fetesti de pe linia de cale ferată Bucuresti-Constanta, România”.

(2) Terenurile date în administrare potrivit alin. (1) nu pot primi altă destinatie.

Art. 2. - Predarea-preluarea suprafetelor de teren prevăzute la art. 1 alin. (1) se face pe bază de protocol încheiat între Consiliul Local al Comunei Nicolae Bălcescu si Ministerul Transporturilor, prin Compania Natională de Căi Ferate „C.F.R.”- S.A., în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează :

p. Ministrul transporturilor,

Barna Tánczos,

secretar de stat

p. Ministrul internelor si reformei administrative,

Paul Victor Dobre,

secretar de stat

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 4 decembrie 2008.

Nr. 1.582.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale terenurilor trecute în domeniul public al statului, situate în comuna Nicolae Bălcescu, judetul Călărasi, care se dau în administrarea Ministerului Transporturilor, în vederea realizării de către Compania Natională de Căi Ferate „C.F.R.”- S.A. a obiectivului de interes national „Reabilitarea sectiunilor Băneasa-Fetesti de pe linia de cale ferată Bucuresti-Constanta, România”

 

Nr. crt.

Locul unde este situat terenul

Persoana juridică de la care se transmite

Persoana juridică la care se transmite

Caracteristicile tehnice ale terenului

1.

Comuna Nicolae Bălcescu, judetul Călărasi

Consiliul Local al Comunei Nicolae Bălcescu, judetul Călărasi

Ministerul Transporturilor, Compania Natională de Căi Ferate „C.F.R.” - S.A.

S = 1.630,81 m2

Categoria de folosintă = drum vicinal

Nr. cadastral 145

2.

Comuna Nicolae Bălcescu, judetul Călărasi

Consiliul Local al Comunei Nicolae Bălcescu, judetul Călărasi

Ministerul Transporturilor, Compania Natională de Căi Ferate „C.F.R.” - S.A.

S = 2.576,43 m2

Categoria de folosintă = drum vicinal

Nr. cadastral 144

3.

Comuna Nicolae Bălcescu, judetul Călărasi

Consiliul Local al Comunei Nicolae Bălcescu, judetul Călărasi

Ministerul Transporturilor, Compania Natională de Căi Ferate „C.F.R.” - S.A.

 

Total suprafată = 6.474,41 m2

S = 2.267,17 m2

Categoria de folosintă = drum vicinal

Nr. cadastral 143


GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind transmiterea unui imobil din domeniul public al statului si din administrarea Autoritătii Nationale a Vămilor - Directia Regională pentru Accize si Operatiuni Vamale Cluj în domeniul public al municipiului Oradea si în administrarea Consiliului Local al Municipiului Oradea, judetul Bihor

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 9 alin. (1) si al art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă transmiterea unui imobil situat în municipiul Oradea, judetul Bihor, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din domeniul public al statului si din administrarea Autoritătii Nationale a Vămilor - Directia Regională pentru Accize si Operatiuni Vamale Cluj în domeniul public al municipiului Oradea si în administrarea Consiliului Local al Municipiului Oradea, judetul Bihor, pentru realizarea unei parcări publice si a altor obiective de interes public local.

Art. 2. - Predarea-preluarea imobilului transmis potrivit prevederilor art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul internelor si reformei administrative,

Paul Victor Dobre,

secretar de stat Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 4 decembrie 2008.

Nr. 1.587.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a imobilului care se transmite din domeniul public al statului si din administrarea Autoritătii Nationale a Vămilor - Directia Regională pentru Accize si Operatiuni Vamale Cluj în domeniul public al municipiului Oradea si în administrarea Consiliului Local al Municipiului Oradea, judetul Bihor

 

Denumirea si locul

unde este situat

imobilul

Persoana juridică

de la care

se transmite imobilul

Persoana juridică

la care

se transmite imobilul

Caracteristicile imobilului

Numărul de inventar si codul de clasificare

conform H.G.

nr. 1.705/2006

Municipiul Oradea,

Sos. Borsului nr. 43/A,

judetul Bihor

Statul român si din administrarea Autoritătii Nationale a Vămilor - Directia Regională pentru Accize si Operatiuni Vamale Cluj

Municipiul Oradea si în administrarea Consiliului Local al Municipiului Oradea

Teren în suprafată de 74.148 m2, din care:

- teren liber de constructii în suprafată de 45.382 m2

- teren cu constructii, reprezentând platforme betonate în suprafată de 28.766 m2

145.249 (partial)

8.29.06


GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind transmiterea unei suprafete de teren, aflată în domeniul public al statului, din administrarea Ministerului Internelor si Reformei Administrative - Inspectoratul pentru Situatii de Urgentă „Vasile Goldis” Arad în administrarea Ministerului Transporturilor, în vederea finalizării de către Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A. a obiectivului de investitii „Autostrada Arad-Timisoara-Lugoj”

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare, al art. 1 alin. (6) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 84/2003 pentru înfiintarea Companiei Nationale de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome „Administratia Natională a Drumurilor din România”, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 47/2004, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă transmiterea unei suprafete de teren, aflată în domeniul public al statului, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din administrarea Ministerului Internelor si Reformei Administrative - Inspectoratul pentru Situatii de Urgentă „Vasile Goldis” Arad în administrarea Ministerului Transporturilor, în vederea finalizării de către Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A. a obiectivului de investitii „Autostrada Arad-Timisoara-Lugoj”.

(2) Suprafata de teren transmisă potrivit alin. (1) nu poate primi altă destinatie.

Art. 2. - Predarea-preluarea suprafetei de teren prevăzute la art. 1 alin. (1) se face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul transporturilor,

Barna Tánczos,

secretar de stat p. Ministrul internelor si reformei administrative,

Paul Victor Dobre,

secretar de stat Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 4 decembrie 2008.

Nr. 1.588.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a terenului aflat în domeniul public al statului, care se transmite din administrarea Ministerului Internelor si Reformei Administrative - Inspectoratul pentru Situatii de Urgen t ă „Vasile Goldis” Arad în administrarea Ministerului Transporturilor, în vederea finalizării de către Compania Naională de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A. a obiectivului de investitii „Autostrada Arad-Timisoara-Lugoj”

 

Locul unde este situat terenul

Persoana juridică

de la care

se transmite terenul

Persoana juridică

la care

se transmite terenul

Nr. de identificare M.E.F.

Caracteristicile tehnice ale terenului

Municipiul Arad, Calea Bodrogului, nr. 2A,

judetul Arad

Ministerul Internelor si Reformei Administrative - Inspectoratul pentru Situatii de Urgentă „Vasile Goldis” Arad

Ministerul Transporturilor - Compania Natională

de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A.

101802 (partial)

Suprafata totală = 58.667 m2

Categoria de folosintă: Cc

Nr. cadastral: 13133


GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind acordarea unor ajutoare de urgentă

 

În temeiul prevederilor art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 28 alin. (1) din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă acordarea unor ajutoare de urgentă în valoare totală de 471.450 lei, din creditele bugetare aprobate cu această destinatie în bugetul Ministerului Muncii, Familiei si Egalitătii de Sanse pe anul 2008, familiilor si persoanelor singure prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, pentru refacerea locuintelor distruse de inundatii, intemperii, alunecări de teren si incendii, precum si pentru ajutorarea unor familii aflate în situatie de necesitate din cauza unor accidente.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul muncii, familiei si egalitătii de sanse,

Mariana Câmpeanu

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 4 decembrie 2008.

Nr. 1.589.

 

ANEXĂ

 

Nr. crt.

Numele si prenumele beneficiarului

Adresa

Judetul

Suma acordată
- lei-

1

Gligor Ion

Comuna Metes, satul Lunca Ampoitei nr. 28

Alba

5.000

2

Popiuc Mircea Gheorghe

Sebes, satul Petresti nr. 738/107

Alba

5.000

3

Mocoi Letitia

Comuna Scărisoara nr. 229

Alba

3.000

4

Scrob Nicolae

Comuna Albac, satul Budăiesti nr. 36

Alba

7.500

5

Călău Lucian

Comuna Socodor, satul Socodor nr. 93

Arad

3.600

6

Onita Floare

Comuna Socodor, satul Socodor nr. 738

Arad

5.700

7

Bucuroaia Ileana

Comuna Livezi, satul Scăriga, fără nr. casă

Bacău

5.000

8

Leonte Lucian Gheorghe

Comuna Letea Veche, satul Holt, fără nr. casă

Bacău

1.200

9

Enache Elena

Moinesti, str. M. Eminescu nr. 25

Bacău

3.000

10

Mocanu Teodora

Comuna Ardeoani, fără nr. casă

Bacău

5.000

11

Sighiartău Daniel

Bistrita, cartierul Viisoara nr. 129

Bistrita-Năsăud

2.500

12

Rebrean Garofita

Comuna Nimigea, satul Tăure nr. 159

Bistrita-Năsăud

8.000

13

Mirică Nicu

Orasul Însurătei, Str. Înfrătirii nr. 11

Brăila

3.000

14

Cantacuz Anca Andreea

Comuna Radovanu nr. 1.341

Călărasi

5.000

15

Brezoiu Gelu

Comuna Roseti nr. 1.206

Călărasi

3.000

16

Pană Victoria

Comuna Cuza Vodă nr. 341

Călărasi

5.000

17

Martac Vasilica

Comuna Dorobantu nr. 102

Călărasi

3.000

18

Gliga Victor Eronim

Comuna Căseiu, satul Coplean nr. 108

Cluj

4.000

19

Deftu Leana

Comuna Glodeni, satul Gusoiu nr. 24

Dâmbovita

1.000

20

Mocanu Maria

Comuna Bucsani, satul Bucsani nr. 1.047

Dâmbovita

4.000

21

Oana Florica

Comuna Potlogi, satul Românesti, Str. Pietii nr. 655

Dâmbovita

2.000

22

Toloii Valentin

Comuna Ludesti, satul Scheiu de Jos nr. 9

Dâmbovita

3.000

23

Anghel Daniela

Comuna Ludesti, satul Scheiu de Jos nr. 67

Dâmbovita

4.000

24

Piroiu Despina

Comuna Ludesti, satul Scheiu de Sus nr. 207

Dâmbovita

4.000

25

Safta Adrian

Comuna Ludesti, satul Potocelu nr. 177

Dâmbovita

4.000

26

Tănase Dan Ion

Comuna Valea Mare, satul Saru nr. 886

Dâmbovita

3.000

27

Firu Stelian

Comuna Motătei, satul Motătei, fără nr. casă

Dolj

1.500

28

Tudor Marioara

Comuna Terpezita, satul Terpezita, fără nr. casă

Dolj

1.500

29

Rătoiu Bălă Emilia

Craiova, Str. 1 Decembrie 1918 bl. D2, sc. 3, ap. 16

Dolj

1.000

30

Vantă Ilie

Comuna Goicea, satul Goicea nr. 1.525

Dolj

1.500

31

Vizante Petre

Comuna Diosti, str. Brutăriei nr. 128

Dolj

1.500

32

Mîrzescu Argentina

Comuna Sadova, satul Sadova nr. 67

Dolj

1.000

33

Chirvasă Gheorghe

Comuna Munteni, satul Munteni nr. 8

Galati

2.000

34

Voicu Georgeta

Tecuci, Str. Libertătii nr. 17, bl. O1A, ap. 21

Galati

500

35

Mocanu Lucia

Comuna Oinacu, fără nr. casă

Giurgiu

3.000

36

Dedeu Florica

Comuna Frătesti, fără nr. casă

Giurgiu

5.000

37

Ciobanu Marian

Comuna Prundu, fără nr. casă

Giurgiu

2.500

38

Miu Radu

Comuna Vânătorii Mici, satul Poiana lui Stângă, fără nr. casă

Giurgiu

2.000

39

Preda Tudor

Comuna Vânătorii Mici, satul Izvoru, fără nr. casă

Giurgiu

1.000

40

Musat Vasile

Orasul Amara, str. N. Bălcescu nr. 44

Ialomita

5.000

41

Filip Gheorghe Victor

Comuna Platonesti, fără nr. casă

Ialomita

5.000

42

Bălan Floarea

Comuna Milosesti, satul Nicolesti, fără nr. casă

Ialomita

3.000

43

Ciubuc Mihai

Comuna Deleni, satul Slobozia, fără nr. casă

Iasi

3.500

44

Dumitrescu Dan

Comuna Timisesti, satul Zvorănesti, fără nr. casă

Neamt

8.000

45

Grosu Vasilica

Comuna Adunati, fără nr. casă

Prahova

10.000

46

Văduva Voicu

Orasul Băicoi, Str. Dealului nr. 19

Prahova

10.000

47

Stanciu Aurelia

Orasul Breaza, Str. 1 Mai nr. 2

Prahova

10.000

48

Birlica Paraschiva

Comuna Bucov, satul Pleasa nr. 661

Prahova

10.000

49

Alecu Viorica Lucia

Comuna Puchenii Mari, satul Pietrosani nr. 691

Prahova

8.000

50

Roman Radu Vasile

Comuna Sotrile, satul Plaiu Câmpinei nr. 42

Prahova

10.000

51

Radu Toma

Comuna Bucov, satul Bucov nr. 1.116

Prahova

8.000

52

Manta Alexandru

Comuna Cerasu, satul Slon nr. 921

Prahova

4.000

53

Budileanu Maria

Comuna Cerasu, satul Valea Borului, fără nr. casă

Prahova

10.000

54

Beldiman Georgeta

Ploiesti, Str. Narciselor nr. 2

Prahova

10.000

 

55

Drinca Aurica

Ploiesti, str. Salva Viseu nr. 2

Prahova

10.000

56

Lazăr Miklos

Orasul Ardud, Str. Lăutarilor nr. 5

Satu Mare

3.000

57

Nagy Francisc

Comuna Dorolt, satul Dorolt nr. 386

Satu Mare

2.500

58

Iancău Lazăr

Comuna Bobota, satul Dersida nr. 308

Sălaj

1.500

59

Ionascu Aurica

Orasul Gura Humorului, str. Gen. Grigorescu, fără nr. casă

Suceava

9.500

60

Roman I. Vasile

Comuna Dolhesti, satul Dolhestii Mari nr. 454

Suceava

10.000

61

Zlatar Dan

Comuna Mitocu Dragomirnei, satul Mitocu Dragomirnei, fără nr. casă

Suceava

1.000

62

Adam Gavril

Orasul Cajvana nr. 1.414

Suceava

4.000

63

Adam George

Orasul Cajvana nr. 1.413

Suceava

10.000

64

Sinescu Vasile

Comuna Bosânci, satul Bosânci nr. 1.166

Suceava

7.000

65

Maxinesei Luminita

Comuna Zamostea (domiciliul legal), Comuna Zvoristea, satul Stânca, fără nr. casă (domiciliul în fapt)

Suceava

7.000

66

Danciu Nicolai

Comuna Stroiesti, satul Stroiesti, fără nr. casă

Suceava

8.500

67

Stavovei Lenuta-Mirela

Comuna Stroiesti, satul Stroiesti nr. 410

Suceava

9.000

68

Nacu George

Comuna Drăgoiesti, satul Drăgoiesti, fără nr. casă

Suceava

9.000

69

Solovăstru Gheorghe

Comuna Grănicesti, satul Slobozia nr. 27

Suceava

10.000

70

Hladiuc Radu Vasile

Comuna Pătrăuti, satul Pătrăuti, fără nr. casă

Suceava

7.500

71

Neamtu Pavel

Orasul Liteni, satul Corni nr. 107

Suceava

8.000

72

Eremia Lucia

Comuna Săceni, satul Ciurari, fără nr. casă

Teleorman

4.000

73

Ancu Hariton

Comuna Smârdioasa, satul Smârdioasa, fără nr. casă

Teleorman

7.000

74

Simionescu Dumitru

Comuna Blejesti, satul Sericu, fără nr. casă

Teleorman

3.000

75

Ion Dochita

Comuna Sarichioi, satul Enisala, fără nr. casă

Tulcea

600

76

Dache Aurel

Comuna Ostrov, satul Ostrov, fără nr. casă

Tulcea

600

77

Iosif Ioana

Comuna Sarichioi, satul Enisala, fără nr. casă

Tulcea

450

78

Carnisca Petruta

Comuna Murighiol, satul Sarinasuf, fără nr. casă

Tulcea

600

79

Costencu Lizar

Comuna Bestepe, satul Bestepe, fără nr. casă

Tulcea

800

80

Diacu Luchia

Comuna Bestepe, satul Bestepe, fără nr. casă

Tulcea

800

81

Stărus Mavra

Comuna Sarichioi, satul Visterna, fără nr. casă

Tulcea

800

82

Bodea Marioara

Comuna Sarichioi, satul Enisala, fără nr. casă

Tulcea

500

83

Bogdan Neculai

Comuna Cozmesti, satul Fâstâci, nr. 121

Vaslui

3.500

84

Dudău Elena

Comuna Albesti, satul Gura Albesti nr. 79

Vaslui

2.600

85

Resmerită Profira

Husi, sos. Husi-Drânceni nr. 10, sc. C, ap. 84

Vaslui

1.000

86

Bogdan Genovel

Comuna Cozmesti, satul Fâstâci nr. 111

Vaslui

3.500

87

Stoican Dumitru

Comuna Cozmesti, satul Fâstâci nr. 113

Vaslui

2.500

88

Ciolac Neculai

Comuna Delesti, satul Fundătura nr. 27

Vaslui

5.000

89

Mocanu Silvia

Vaslui, Str. Filaturii bl. 423, sc. A, ap. 37

Vaslui

4.000

90

Năstase Iliana

Vaslui, str. Mihail Sadoveanu nr. 44, suburbia Rediu

Vaslui

5.000

91

Lăcătusu Gabriela

Vaslui, Str. Nisipăriei nr. 15, suburbia Rediu

Vaslui

5.000

92

Buhai Ilie

Vaslui, str. Mihail Sadoveanu nr. 92, suburbia Rediu

Vaslui

2.500

93

Butuc Mihai

Comuna Oltenesti, satul Vinetesti nr. 71

Vaslui

10.000

94

Simion Vasile

Comuna Dragomiresti, satul Doagele nr. 66

Vaslui

10.000

95

Ciortescu Aurica

Husi, str. Cherimbach nr. 14

Vaslui

3.500

96

Amarandei Aurora

Husi, Str. Aerodromului nr. 3

Vaslui

3.100

97

Enache F. Gheorghe

Comuna Băcesti, satul Vovriesti nr. 32

Vaslui

3.500

98

Ponea Petrea

Comuna Muntenii de Sus, satul Muntenii de Sus nr. 8

Vaslui

2.500

99

Onilă Simona

Comuna Albesti, satul Albesti nr. 28

Vaslui

3.600

100

Marhodin Ion

Comuna Cozmesti, satul Fâstâci, fără nr. casă

Vaslui

2.500

101

Tarbalescu Nicolae

Comuna Amărăsti, satul Amărăsti nr. 26

Vâlcea

1.000

102

Smarandache Alin-Ionut

Comuna Lalosu, satul Mologesti nr. 54

Vâlcea

1.000

103

Ciocotoiu Ecaterina

Comuna Ghioroiu, satul Ghioroiu nr. 98

Vâlcea

1.000

104

Băjan Victor

Comuna Măciuca, satul Popesti nr. 26

Vâlcea

1.000

105

Stoian Ecaterina

Comuna Lungesti, satul Găntulei nr. 25

Vâlcea

1.000

106

Fugaru N. Maria

Comuna Mihăesti, satul Negreni nr. 6

Vâlcea

1.000

107

Predut A. Constantin

Comuna Lăcusteni nr. 59

Vâlcea

1.000

108

Bănutoiu I. Pavel

Comuna Lădesti, satul Găgeni nr. 23

Vâlcea

1.000

109

Glodeanu Adrian

Orasul Ocnele Mari, str. Cocenesti nr. 9

Vâlcea

1.500

11 0

Iliescu Constantin

Comuna Stoenesti, satul Dobriceni nr. 7

Vâlcea

1.000

111

Brădeanu Eftemie

Comuna Perisani, satul Băiasu nr. 20

Vâlcea

500

11 2

Brăileanu Oprita

Comuna Prundeni, str. Pitagora nr. 11

Vâlcea

500

11 3

Plăvitu Emilia

Râmnicu Vâlcea, Aleea Doinei nr. 22, bl. N1, sc. C, ap. 20

Vâlcea

1.000

11 4

Platon Matilda

Comuna Dumitresti, satul Dumitresti, fără nr. casă

Vrancea

3.000

11 5

Tudor Fănică

Comuna Gura Calitei, satul Cocosari, fără nr. casă

Vrancea

3.000

11 6

Tertiu Ioana

Comuna Paltin, satul Paltin, fără nr. casă

Vrancea

2.000

TOTAL

471.450


GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind stabilirea nivelului remuneratiei conducerii Societătii Comerciale de Tratament Balnear si Recuperare a Capacitătii de Muncă „TB.R.C.M” - S.A.

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 31 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Începând cu data de 1 ianuarie 2009, suma acordată directorului general al Societătii Comerciale de Tratament Balnear si Recuperare a Capacitătii de Muncă „T.B.R.C.M” - S.A. în conformitate cu prevederile art. 31 alin. (1) lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, cu modificările si completările ulterioare, este de 3.500 lei.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul muncii, familiei si egalitătii de

sanse,

Mariana Câmpeanu

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 4 decembrie 2008.

Nr. 1.591.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL JUSTITIEI

 

ORDIN

privind acordarea cetăteniei române unor persoane

 

Având în vedere rapoartele depuse în temeiul art. 17 alin. 1 din Legea cetăteniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare, de Comisia pentru cetătenie, constituită potrivit art. 13 alin. 1 din aceeasi lege,

constatând îndeplinite conditiile prevăzute la art. 8 din Legea nr. 21/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 18 alin. 1 din Legea nr. 21/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 6 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 83/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul justitiei emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă cererile de acordare a cetăteniei române ale persoanelor prevăzute în anexă, care au solicitat acordarea ei.

Art. 2. - Anexa face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul justitiei,

Sorin Stănescu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 2 decembrie 2008.

Nr. 3.039/C.

 


ANEXĂ

 

LISTA

persoanelor care solicită acordarea cetăteniei române în temeiul art. 8 din Legea cetăteniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare

 

1. Abbas Ahmed, fiul lui Malek si Samira, născut la data de 3 ianuarie 1977 în localitatea Abu-Saida, Mikdadia, judetul Diyala, Irak, cetătean irakian, cu domiciliul actual în localitatea Timisoara, Str. Sudului nr. 7, bl. 1, sc. B, et. 2, ap. 6, judetul Timis. (436/2008)

2. Abdulhameed Ali, fiul lui Majeed si Munira, născut la data de 6 iunie 1956 în Bagdad, Irak, cetătean irakian, cu domiciliul actual în Bucuresti, str. Clăbucet nr. 43, sectorul 1. (348/2008) Copii minori: Majeed A. Ahmad, născut la la data de 20.06.1991, si Majeed A. Ghefran, născută la data de 5 mai 1996.

3. Abou Mostafa Rawla, fiica lui Abou Mostafa Salama Mohamed si Salman Iqbal Yousef, născută la data de 23 februarie 1981 în localitatea Al Nafu, Arabia Saudită, cetătean palestinian, cu domiciliul actual în Bucuresti, str. Ceahlăul nr. 2, bl. 15, ap. 36, sectorul 6. (462/2008)

4. Abu-Mahfouz Mansour, fiul lui Saeed si Farha, născut la data de 8 ianuarie 1970 în localitatea Amman, Iordania, cetătean iordanian, cu domiciliul actual în localitatea Oradea, str. Maresal Ion Antonescu, ap. 35, bl. P-71, et. 8. (609/2008)

5. Acikalin Esat, fiul lui Davut si Sevim, născut la data de 9 noiembrie 1982 în localitatea Hatay, Antakya, Turcia, cetătean turc, cu domiciliul actual în Bucuresti, bd. Decebal nr. 6, bl. 510, ap. 6, sectorul 3. (765/2008)

6. Al-Bayati Hamid, fiul lui Ghazi si Saadia, născut la data de 1 noiembrie 1966 în localitatea Al-Karekh - Bagdad, Irak, apatrid, cu domiciliul actual în Bucuresti, aleea Buteică Emanoil Marius nr. 8, bl. 62, sc. 1, ap. 46, sectorul 3. (418/2008)

7. Ali Ahmad, fiul lui Mohamed si Fatima, născut la data de 3 octombrie 1970 în localitatea Alep, Siria, cetătean sirian, cu domiciliul actual în Bucuresti, str. Abrud nr. 128, sectorul 1. (17/2008) Copii minori: Ali Nour, născută la data de 10 februarie 1992, Ali Fatima, născută la data de 17 ianuarie 1991, Ali Suhila, născută la data de 2 februarie 1996, Ali Diana, născută la data de 12 mai 2004, Ali Ahlam, născută la data de 29 octombrie 2006, Ali Nermin, născută la data de 17 decembrie 2007.

8. Al-Owisy Samer, fiul lui Abd Elhamid si Noura, născut la data de 7 iulie 1969 în localitatea Amman, Iordania, cetătean iordanian, cu domiciliul actual în localitatea Constanta, Aleea Pelicanului nr. 17, bl. G-4, sc. C, ap. 47. (561/2008)

9. Bakhazi Elie, fiul lui Constantin si Alice, născut la data de 17 februarie 1960 în localitatea Dakkar, Liban, cetătean libanez, cu domiciliul actual în Bucuresti, str. Ion Cîmpineanu nr. 27, sc. 2, ap. 48, sectorul 1. Copii minori: Bakhazi Fadi, născut la data de 7 august 1993, Bakhazi Nadim, născută la data de 4 septembrie 1996, si Bakhazi Sarah, născută la data de 28 aprilie 1992. (1.385/2007)

10. Bayloun Nasr Hussein, fiul lui Hussein si Hosn Karim, născut la data de 15 iulie 1967 în localitatea Mjadel, Liban, cetătean libanez, cu domiciliul actual în Bucuresti, bd. Iuliu Maniu nr. 59, bl. 10-A, sc. 5, ap. 229, sectorul 6. (669/2008)

11. Belova Natalya, fiica lui Belov Iurie si Belova Liubovi, născută la data de 3 martie 1975 în localitatea Tashkent, Republica Uzbekistan, cetătean uzbec, cu domiciliul actual în Bucuresti, bd. Timisoara nr. 31, bl. OD-7, ap. 37, sectorul 6. (587/2008)

12. Dalati Mahamad Naim, fiul lui M. Hakmat si Widad, născut la data de 31 august 1966 în localitatea Homs, Siria, cetătean sirian, cu domiciliul actual în localitatea Timisoara, str. Lidia nr. 82, sc. A, ap. 15, judetul Timis. Copii minori: Dalati Mohamad-Hikmat, născut la data de 8 iulie 2000, Dalati Widad, născut la data de 27 iunie 2002, si Dalati Mohamad-Nur, născut la data de 24 august 2005. (3.029/2007)

13. Dogan Mecnun, fiul lui Yusuf si Naciye, născut la data de 19 august 1972 în localitatea Istanbul, Turcia, cetătean turc, cu domiciliul actual în localitatea Resita, str. Corvin Ion bl. C.6, ap. 26, judetul Caras-Severin. (2.884/2007) Copii minori: Dogan Eda Ceren, născută la data de 29 ianuarie 1999.

14. Ersoydan Asil, fiul lui Ahmet Yilmaz si Ustunkar Sadiman, născut la data de 8 septembrie 1972 în localitatea Izmir, Turcia, cetătean turc, cu domiciliul actual în localitatea Voluntari, str. Floarea Soarelui nr. 45, bl. 3, judetul Ilfov. (2.973/2007)

15. Ezat Helal, fiul lui Ahmad si Sajeda, născut la data de 25 august 1960 în localitatea Azamie, Bagdad, Irak, cetătean irakian, cu domiciliul actual în Bucuresti, sos. Colentina nr. 89, bl. 88, sc. A, ap. 39, sectorul 2. (839/2008)

16. Gur Ramazan, fiul lui Huseyin si Firdevs, născut la data de 3 octombrie 1975 în localitatea Elazig, Turcia, cetătean turc, cu domiciliul actual în localitatea Constanta, Str. Pescarilor nr. 39, bl. F.Z.10, sc. B, ap. 17, judetul Constanta. (1.356/2008)

17. Hamcho Basel, fiul lui Nader si Haiat, născut la data de 2 februarie 1969 în localitatea Hama, Siria, cetătean sirian, cu domiciliul actual în localitatea Timisoara, str. Măgura nr. 3, bl. 56, ap. 6, judetul Timis. (412/2008) Copii minori : Hamcho Rami, născut la data de 29 mai 2001.

18. Hasan Wail, fiul lui Hasan Rushdi Ahmed si Musleh Rabiha Talal, născut la data de 13 mai 1960 în localitatea Saris, Iordania, cetătean iordanian, cu domiciliul actual în localitatea Bontida nr.184, judetul Cluj. (870/2008)

19. Hoang Thi Hien, fiica lui Hoang Dich si Nguyen Thi Nhan, născută la data de 17 august 1950 în localitatea Phu Tho, Vietnam, cetătean vietnamez, cu domiciliul actual în Bucuresti, str. Stefan cel Mare nr. 232, bl. 47, sc. A, ap. 10, sectorul 2. (760/2008)

20. Hsu Che-Hsiang, fiul lui Hsu Xian Jing si Zhong Ju Mei, născut la data de 2 decembrie 1972 în localitatea Taiwan, Republica Chineză, cetătean chinez, cu domiciliul actual în Bucuresti, Calea Mosilor nr. 227, bl. 37, ap. 24, sectorul 2. (7/2008)

21. Huang Chun-Hsin, fiica lui Huang Zheng Yong si Zhuo A Yuan, născută la data de 15 ianuarie 1975 în localitatea Taiwan, Republica Chineză, cetătean chinez, cu domiciliul actual în Bucuresti, Calea Mosilor nr. 227, bl. 37, sc. A, ap. 24, sectorul 2. Copii minori: Hsu Annie, născută la data de 7 iunie 2001, si Hsu Andrew-James, născut la data de 12 decembrie 2003, Hsu Angelica, născută la data de 10 ianuarie 2002. (6/2008)

22. Hussain Jamila, fiica lui Sharif si Badria, născută la data de 18 aprilie 1972 în localitatea Basra, Irak, cetătean irakian, cu domiciliul actual în Bucuresti, str. Gh. Ionescu Sisesti nr. 191- 199, sectorul 1. (803/2008)

23. Ileebe H. Mohamed, fiul lui Hamed si Badriea L., născut la data de 11 iulie 1976 în localitatea Al Mansour - Karkh -Bagdad, Irak, cetătean irakian, cu domiciliul actual în Bucuresti, str. Sibiu nr. 7, bl. T-9, ap.74, sectorul 6. (416/2008)

24. Jafarzadeh Esfahani Bahareh, fiica lui Hashem si Farkhondeh, născută la data de 30 august 1979 în localitatea Teheran, Iran, cetătean iranian, cu domiciliul actual în localitatea Voluntari, str. Pipera Tunari nr. 1-H, vila S-01-A, judetul Ilfov. (591/2008)

25. Kacori Donata, fiica lui LLambi si Natasha, născută la data de 12 iunie 1972 în localitatea Fushe-Kruje, judetul Kruje, Albania, cetătean albanez, cu domiciliul actual în Bucuresti, str. Misca Petre nr. 3, bl. M-17, sc. 2, ap. 95, sectorul 5. (156/2008)


26. Kadhim Shatha, fiica lui Shahid si Mania, născută la data de 3 martie 1972 în localitatea Bagdad, Irak, cetătean irakian, cu domiciliul actual în Bucuresti, str. Teiul Doamnei nr. 19, bl. 39, ap. 9, sectorul 2. (841/2008)

27. Kalo Adnan, fiul lui Khalil si Mariam Al Charko, născut la data de 4 mai 1967 în localitatea Tal Hassel, Liban, cetătean libanez, cu domiciliul actual în localitatea Craiova, Calea Bucuresti, bl. A14, ap. 9. (1.837/2008)

28. Kalo Maher, fiul lui Joumaa si Wadad Ayoub Salloum, născut la data de 1 ianuarie 1977 în localitatea Tal Hassel, Liban, cetătean libanez, cu domiciliul actual în localitatea Videle, Intrarea Tineretului nr. 6, judetul Teleorman. (1.838/2008)

29. Khodkar Negin, fiica lui Khalil si Mehrafagh, cetătean iranian, născută la data de 6 ianuarie 1971 în localitatea Tabriz, Iran, cu domiciliul actual în localitatea Bucuresti, Bd. Unirii nr. 61, bl. F-3, sc. 2, ap. 101, sectorul 3. (434/2008)

30. Lieabi h. Moneer, fiul lui Hamed si Badriea L., născut la data de 11 iulie 1968 în localitatea Bagdad, Irak, cetătean irakian, cu domiciliul actual în Bucuresti, bd. Mircea Vodă nr. 37, bl. M-29, sc. A, et. 4, ap. 18, sectorul 3. (414/2008)

31. Mahdi Mohammed, fiul lui Mahdi si Raban, născut la data de 1 iulie 1955 în localitatea Al-Najaf, Irak, cetătean irakian, cu domiciliul actual în Bucuresti, bd. Ion Mihalache nr. 174, bl. D, sc. 2, ap. 62, sectorul 1. Copii minori: Mohamed Ali, născut la data de 9 iunie 1997, Mahdi Alaa, născut la data de 3 februarie 2001, Mahdi Alya, născut la data de 24 martie 1992. (783/2008)

32. Masalati Ammar, fiul lui M. Bahjat si Lamaan, născut la data de 24 ianuarie 1970 în localitatea Alep, Siria, cetătean sirian, cu domiciliul actual în Bucuresti, sos. Fundeni nr. 233, bl. 114-A, sc. B, ap. 77, sectorul 2. (749/2008)

33. Memeti Dragoljub, fiul lui Demir si Stanimirka, născut la data de 15 aprilie 1959 în localitatea Belgrad, Republica Serbia, cetătean sârb, cu domiciliul actual în localitatea Timisoara, str. Martir Dan Carpin nr. 16, bl. 90, ap. 6. (618/2008 )

34. Memis Hasim, fiul lui Daud si Ghiulia, născut la data de 18 mai 1939 în localitatea Slatina, judetul Olt, România, cetătean albanez, cu domiciliul actual în localitatea Slatina, Str. Victoriei bl. 3, sc. C, ap. 3, judetul Olt. (475/2008)

35. Mohammed Mustafa, fiul lui Amin si Kadice, născut la data de 15 octombrie 1958 în localitatea Al Azamie, Bagdad, Irak, cetătean irakian cu domiciliul actual în Bucuresti, str. Teiul Doamnei nr. 19, bl. 39, ap. 9, sectorul 2. Copii minori: Mohammed Mohamad-Amin, născut la data de 10 mai 2005, Mohammed Yasin-Mustafa-Amin, născut la data de 4 februarie 2000, si Mohammed Sara, născută la data de 19 martie 2002. (779/2008)

36. Moukadem Mahmoud Yehia, fiul lui Ibrahim si Fatme, născut la data de 30 octombrie 1969 în localitatea Mahetra, Liban, cetătean libanez, cu domiciliul actual în Bucuresti, Str. Mărgeanului nr. 10, bl. M-57, sc. 1, ap. 29, sectorul 5. (578/2008)

37. Nasser Ali Nasser Ahmed, fiul lui Ahmed si Jamila, născut la data de 8 august 1978 în localitatea Aden, Yemen, cetătean yemenit, cu domiciliul actual în localitatea Constanta, bd. 1 Mai nr. 33, bl. PM 2, sc. B, ap. 36. (819/2008)

38. Nastah Said, fiul lui Habib si Kerjia, născut la data de 10 martie 1968 în localitatea Katina, Siria, cetătean sirian, cu domiciliul actual în Comuna Beresti-Tazlău, judetul Bacău. (563/2008)

39. Nazer Hamdi, fiul lui Ahmad si Amal Charifa, născut la data de 7 septembrie 1981 în localitatea Alep, Siria, cetătean sirian, cu domiciliul actual în localitatea Popesti-Leordeni, str. Sfântul Gheorghe nr. 28-A, judetul Ilfov. (178/2008)

40. Nazer Tarek, fiul lui Ahmad si Amal, născut la data de 28 decembrie 1985 în localitatea Alep, Siria, cetătean sirian, cu domiciliul actual în localitatea Popesti-Leordeni, str. Sfântul Gheorghe nr. 28-A, judetul Ilfov. (180/2008 )

41. Ozdemir Ugur, fiul lui Mehmet si Elvide, născut la data de 18 octombrie 1971 în localitatea Karabuk, Turcia, cetătean turc, cu domiciliul actual în Bucuresti, calea Vitan nr. 117, bl. V-21A, ap. 92, sectorul 3. (254/2008)

42. Ozturk Mehmet, fiul lui Tevfik si Naciye, născut la data de 3 iulie 1966 în localitatea Nusaybin, Turcia, cetătean turc, cu domiciliul actual în Bucuresti, calea Giulesti nr. 62, bl. 1, ap. 33, sectorul 6. (646/2008) Copii minori: Ozturk Ugur Cengiz, născut la data de 10 aprilie 1992, Ozturk Mustafa Celal, născut la data de 14 iunie 1993.

43. Salman Aida, fiica lui Talib si Sabiha, născută la data de 10 septembrie 1966 în localitatea Bagdad, Irak, cetătean irakian, cu domiciliul actual în Bucuresti, Calea Mosilor nr. 302, bl. 54, sc. 1, ap. 28, sectorul 2. (4.242/2006)

44. Samrin Amjad, fiul lui Issa si Abu Shtaiah Amneh, născut la data de 8 decembrie 1970 în Germania, cetătean iordanian, cu domiciliul actual în localitatea Iasi, str. Fdt. Muntenimii nr. 4, bl. 591, sc. A, et. 6, ap. 23. (125/2008)

45. Shaban Atef, fiul lui Mahmoud si Al Shitani Nimat, născut la data de 27 aprilie 1962 în localitatea Amman, Iordania, cetătean iordanian, cu domiciliul actual în Bucuresti, Bd. Libertătii nr. 4, bl. 117, ap. 9, sectorul 4. (638/2008) Copii minori: Shaban Sandra, născută la data de 19 decembrie 1991, Shaban Seif, născut la data de 28 decembrie 1993.

46. Shawu Kais, fiul lui Nageeb si Mari, născut la data de 10 ianuarie 1968 în localitatea Bagdad, Irak, cetătean irakian, cu domiciliul actual în Bucuresti, str. Alexandru cel Bun nr. 2, bl. T50, sc. A, et. 5, ap. 18, sectorul 2. (215/2008) Copii minori: Azou Dani K. Nageeb, născut la data de 5 septembrie 1994, Azou David K. Nageeb, născut la data de 27 august 1991.

47. Taher Amer Muslem Abass, fiul lui Taher Muslem Abass si Makiya M. Nasser, născut la data de 3 aprilie 1967 în localitatea Bagdad, Irak, cetătean irakian cu domiciliul actual în Bucuresti, Calea Mosilor nr. 257, bl. 55 Bis, ap. 23, sectorul 2. Copii minori: Taher Amer Mohammed, născut la data de 5 august 1996, Taher Amer Farah, născut la data de 7 aprilie 1995. (365/2008).

48. Tekyildirim Ugur, fiul lui Mustafa si Serife, născut la data de 1 ianuarie 1977 în localitatea Istanbul, Turcia, cetătean turc, cu domiciliul actual în localitatea Craiova, Calea Bucurestilor bl. A13, sc. 4, ap. 6, judetul Dolj. (2.066/2008)

49. Tuaeen Sadeq, fiul lui Salih si Zahra, născut la data de 10 februarie 1967 în localitatea Basra, Irak, cetătean irakian, cu domiciliul actual în Bucuresti, str. Rovine nr. 1, bl. 67, ap. 40, sectorul 2. (771/2008) Copii minori: Tuaeen Nadia, născută la data de 2 martie 2001, Tuaeen Zain-Al-Abdeen, născut la data de 9 decembrie 2004.

50. Vijayaraghavan Anusha, fiica lui Padmanabhan Venkataraman si Padmanabhan Rajalakshmi, născută la data de 25 august 1974 în localitatea Coimbatore, India, cetătean indian, cu domiciliul actual în Bucuresti, Sos. Nordului nr. 114- 118, bl. 109-R, sectorul 1. Copii minori: Vijayaraghavan Suparnan, născut la data de 20 februarie 1999, si Vijayaraghavan Sukeerthi, născut la data de 1 martie 2003. (851/2008).

51. Waez Bakri, fiul lui Mohamed si Samira, născut la data de 16 ianuarie 1968 în localitatea Alep, Siria, cetătean sirian, cu domiciliul actual în Bucuresti, Splaiul Unirii nr. 37, bl. M-10, sc. 4, ap. 101, parter, sectorul 3. (666/2008)

52. Yucesoy Mehmet-Nur, fiul lui Sadettin si Zekiye, născut la data de 1 iunie 1976 în localitatea Mardin, Turcia, cetătean turc, cu domiciliul actual în localitatea Craiova, Calea Bucurestilor bl. A-13, sc. 4, ap. 6, judetul Dolj. (2.072/2008)