MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A I

Anul 176 (XX) - Nr. 876            LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE            Miercuri, 24 decembrie 2008

 

SUMAR

 

DECRETE

 

            1.335. - Decret privind conferirea unor decoratii

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

            Decizia nr. 1.365 din 11 decembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 282 alin. 2 din Codul de procedură civilă

 

            Decizia nr. 1.367 din 11 decembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor pct. 2 la notele anexelor nr. 1a - 1c din Ordonanta Guvernului nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea, precum si din cadrul altor unităti din sistemul justitiei

 

            Decizia nr. 1.391 din 16 decembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 581 alin. 1 teza întâi din Codul de procedură civilă

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

            1.657. - Hotărâre privind trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al statului a unor mijloace fixe, aflate în administrarea Ministerului Transporturilor si în concesiunea Companiei Nationale de Căi Ferate „C.F.R.” - S.A., din statiile de cale ferată Cotroceni si Basarab, în vederea scoaterii din functiune

 

            1.689. - Hotărâre pentru aprobarea Memorandumului de întelegere dintre Ministerul Apărării din România si Ministerul Apărării Nationale din Republica Elenă cu privire la cooperarea dintre Ministerul Apărării din România si Centrul Multinational de Coordonare a Transportului Strategic Maritim Atena, semnat la Atena la 11 septembrie 2008

 

Memorandum de întelegere între Ministerul Apărării din România si Ministerul Apărării Nationale din Republica Elenă cu privire la cooperarea dintre Ministerul Apărării din România si Centrul Multinational de Coordonare a Transportului Strategic Maritim Atena

 

            1.701. - Hotărâre pentru aprobarea Conventiei generale dintre Ministerul Internelor si Reformei Administrative din România si Ministerul Afacerilor Externe din Republica Franceză privind conditiile de functionare si finantare a Scolii de Aplicatie pentru Ofiteri „Mihai Viteazul” a Jandarmeriei Române, semnată la Bucuresti la 22 august 2008

 

Conventie generală între Ministerul Internelor si Reformei Administrative din România si Ministerul Afacerilor Externe din Republica Franceză privind conditiile de functionare si finantare a Scolii de Aplicatie pentru Ofiteri „Mihai Viteazul” a Jandarmeriei Române

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

            753. - Ordin al ministrului agriculturii si dezvoltării rurale privind conditiile de practicare a pescuitului recreativ/sportiv în bazinele piscicole naturale

 

ACTE ALE CURTII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

 

            Hotărârea din 24 aprilie 2008 în Cauza Visan împotriva României

 

ACTE ALE AUTORITĂTII NATIONALE DE SUPRAVEGHERE A PRELUCRĂRII DATELOR CU CARACTER PERSONAL

 

            95. - Decizie privind stabilirea formularului tipizat al notificărilor prevăzute de Legea nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date

 

ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

            21. - Ordin pentru punerea în aplicare a Normelor privind utilizarea formularului Constatare amiabilă de accident


 

DECRETE

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind conferirea unor decoratii

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, ale art. 4 alin. (1), ale art. 8 lit. A si ale art. 11 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României, cu modificările si completările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului afacerilor externe, în semn de apreciere deosebită pentru înaltul profesionalism, dăruirea s i devotamentul dovedite pe timpul activitătilor de pregătire, organizare i desfăsurare a Summitului NATO de la Bucuresti,

 

Presedintele României decretează:

 

Art. 1. - Se conferă Ordinul Virtutea Militară în grad de Cavaler, cu însemn pentru militari, persoanelor din Serviciul de Telecomunicatii Speciale prevăzute în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se conferă Ordinul Bărbătie si Credintă în grad de Cavaler, cu însemn pentru militari, persoanelor din Serviciul de Telecomunicatii Speciale prevăzute în anexa nr. 2.

Art. 3. - Anexele nr. 1 si 2 se comunică institutiilor interesate.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucuresti, 17 decembrie 2008.

Nr. 1.335.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.365

din 11 decembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 282 alin. 2 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent-sef

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 282 alin. 2 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Ioan Onofriciuc din Bucuresti în Dosarul nr. 289/3/2000 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:


Prin Încheierea din 26 martie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 289/3/2000, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 282 alin. 2 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Ioan Onofriciuc din Bucuresti.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, în esentă, că prevederile de lege criticate contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 16, 20, 21, 24 si 129, prin „interzicerea dreptului de a utiliza calea de atac a apelului împotriva unei încheieri prin care s-a dispus reluarea judecătii unei cauze”.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a civilă consideră că exceptia de neconstitutionalitate este nefondată, sens în care invocă jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitu­tionalitate.

Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei îl reprezintă prevederile art. 282 alin. 2 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora: „Împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, în afară de cazul când prin ele s-a întrerupt cursul judecătii.”

Textele constitutionale invocate ca fiind încălcate sunt cele ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitoare la tratatele internationale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justitie, art. 24 privind dreptul la apărare si art. 129 privitor la folosirea căilor de atac.

Examinând exceptia, Curtea retine că asupra constitutionalitătii prevederilor de lege criticate, cu raportare la aceleasi dispozitii constitutionale ca si în cauza de fată, s-a mai pronuntat prin mai multe decizii, statuând în sensul constitutionalitătii acestor prevederi.

Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 1.147 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 24 ianuarie 2008, Decizia nr. 255 din 6 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 20 mai 2008, si Decizia nr. 292 din 11 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 435 din 10 iunie 2008, Curtea, în esentă, a retinut că stabilirea regulii conform căreia încheierile premergătoare - cu exceptia celor prin care s-a întrerupt cursul judecătii - nu pot fi atacate cu apel decât odată cu fondul împiedică prelungirea excesivă a duratei procesului si contribuie, prin aceasta, la solutionarea cauzei într-un termen rezonabil.

De asemenea, Curtea a mai decis că aceste prevederi din Codul de procedură civilă sunt norme de procedură pe care legiuitorul este abilitat să le instituie în temeiul art. 126 alin. (2) din Constitutie, cu conditia ca acestea să nu contravină principiilor consacrate de Legea fundamentală si de normele internationale.

Considerentele si solutia deciziilor mai sus mentionate sunt valabile si în cauza de fată, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudentei Curtii.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 282 alin. 2 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Ioan Onofriciuc din Bucuresti în Dosarul nr. 289/3/2000 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 11 decembrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent-sef,

Gabriela Dragomirescu

 


CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.367

din 11 decembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor pct. 2 la notele anexelor nr. 1a - 1c din Ordonanta Guvernului nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea, precum si din cadrul altor unităti din sistemul justitiei

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor pct. 2 la notele anexelor nr. 1a - 1c din Ordonanta Guvernului nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea, precum si din cadrul altor unităti din sistemul justitiei, exceptie ridicată de Maria Pocovnicu în Dosarul nr. 828/110/2008 al Curtii de Apel Bacău - Sectia civilă, cauze de minori, familie, conflicte de muncă si asigurări sociale.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent informează completul de judecată că Ministerul Justitiei a depus la dosarul cauzei o cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată pentru a i se comunica motivele exceptiei de neconstitutionalitate.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererii.

Curtea, deliberând, respinge cererea de amânare, deoarece Ministerul Justitiei, având calitatea de parte, a avut posibilitatea de a studia dosarul cauzei.

Având cuvântul pe fond, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, deoarece prevederile legale criticate nu încalcă dispozitiile art. 16 din Constitutie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 13 octombrie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 828/110/2008, Curtea de Apel Bacău - Sectia civilă, cauze de minori, familie, conflicte de muncă si asigurări sociale a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor pct. 2 din nota la anexele Ordonantei Guvernului nr. 8/2007, exceptie ridicată de Maria Pocovnicu în cauza ce are ca obiect judecarea cererii de drepturi salariale, formulată de autorul exceptiei.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine că pct. 2 din nota la anexele Ordonantei Guvernului nr. 8/2007, care stabileste că, pentru grefierii care au ocupat functii medii de specialitate juridică, în calculul vechimii de specialitate se poate lua în considerare doar cel mult jumătate din timpul cât au lucrat în functiile respective, contravine dispozitiilor art. 16 din Constitutie. Totodată, sunt încălcate si următoarele prevederi internaionale: art. 14 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, art. 1 din Protocolul nr. 12 la Conventie, art. 26 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice, art. 7 si 23 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului, art. 7 din Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale, precum si art. 4 din Carta Socială Europeană. Se arată că tratamentul diferentiat este determinat de stabilirea pentru personalul auxiliar de specialitate juridică cu studii superioare, care participă la examenul de promovare, a unor conditii diferite, în comparatie cu grefierii cu studii medii.

Curtea de Apel Bacău - Sectia civilă, cauze de minori, familie, conflicte de muncă si asigurări sociale consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile legale criticate sunt constitutionale. Se arată că textul de lege se aplică în mod egal tuturor celor aflati în situatia prevăzută de norma legală.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispozitiile pct. 2 din nota la anexele Ordonantei Guvernului nr. 8/2007. Din analiza sustinerilor autorului exceptiei, rezultă că, în realitate, sunt criticate dispozitiile pct. 2 la notele anexelor nr. 1a - 1c din Ordonanta Guvernului nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea, precum si din cadrul altor unităti din sistemul justitiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 31 ianuarie 2007, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 19 iulie 2007, dispozitii asupra cărora Curtea urmează să se pronunte.

Dispozitiile de lege criticate au următoarea redactare:

- pct. 2: „Pentru personalul prevăzut la nr. crt. 1-4, care a ocupat functii medii de specialitate, în calcul vechimii în specialitate se poate lua în considerare si cel mult jumătate din timpul cât a lucrat în functiile respective.”

Personalul prevăzut la nr. crt. 1-4 îl constituie grefierii cu studii superioare.

Autorul exceptiei sustine că prevederile legale criticate sunt neconstitutionale în raport cu dispozitiile art. 16 alin. (1) din Constitutie privind egalitatea în drepturi. Totodată, sunt invocate si următoarele prevederi: art. 14 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale referitor la interzicerea discriminării, art. 1 din Protocolul nr. 12 la Conventie privind interzicerea generală a discriminării, art. 26 din Pactul international cu privire la drepturile civile s i politice referitor la egalitatea persoanelor în fata legii, art. 7 i 23 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului privind egalitatea în fata legii si dreptul la muncă al cetătenilor, art. 7 din Pactul internaional cu privire la drepturile economice, sociale si culturale, precum si art. 4 din Carta Socială Europeană privind dreptul la un salariu echitabil.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată următoarele:

Critica de neconstitutionalitate se întemeiază, în esentă, pe aceea că prevederea potrivit căreia pentru grefierii cu studii superioare, care au ocupat functii medii de specialitate, în calcul vechimii în specialitate se poate lua în considerare si cel mult jumătate din timpul cât au lucrat în functiile respective, este discriminatorie în comparatie cu ceilalti grefieri cu studii medii cărora li se iau în considerare întreaga vechime.

Analizând această critică, Curtea observă că principiul egalitătii consacrat de art. 16 alin. (1) din Constitutie, potrivit căruia cetătenii sunt egali în fata legii fără privilegii si fără discriminări, este în concordantă cu reglementările internationale referitoare la interzicerea discriminării, invocate de autorul exceptiei. Acest principiu nu este încălcat, sub nicio formă, prin dispozitiile legale supuse controlului de constitutionalitate. Functiile de grefier la care se referă pct. 2 din nota la anexele Ordonantei Guvernului nr. 8/2007 sunt prevăzute la nr. crt. 1-4, spre deosebire de ceilalti grefieri ale căror functii sunt prevăzute la nr. crt. 5-12. Totodată, pentru această categorie de grefieri sunt necesare studii superioare în comparatie cu cealaltă categorie pentru a căror functie se prevede studii medii. În sfârsit, pentru functiile de grefier de la nr. crt. 1-4 se prevăd coeficienti de multiplicare diferiti de cei ai celorlalte functii de grefier. Rezultă că functiile de grefier la care se referă prevederile legale criticate sunt diferentiate pe criterii obiective de celelalte functii de grefier. Or, modalitatea în care legiuitorul a înteles să prevadă vechimea în specialitate a grefierilor se bazează tocmai pe această diferentiere a functiilor.

În ceea ce priveste invocarea, în sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate, a dispozitiilor art. 14 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, art. 1 din Protocolul nr. 12 la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, precum si a art. 26 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice, Curtea retine că este neîntemeiată. Niciunul dintre criteriile nediscriminării ori vreo altă situatie obiectivă care să se răsfrângă asupra egalitătii cetătenilor prevăzute de aceste reglementări internationale nu au fost încălcate.

Celelalte prevederi internationale referitoare la dreptul la un salariu echitabil nu sunt incidente în cauză, deoarece criticile formulate nu fac referire la salarizarea grefierilor, ci doar la promovarea acestora în functie de vechimea în specialitate.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor pct. 2 la notele anexelor nr. 1a - 1c din Ordonanta Guvernului nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea, precum si din cadrul altor unităti din sistemul justitiei, exceptie ridicată de Maria Pocovnicu în Dosarul nr. 828/110/2008 al Curtii de Apel Bacău - Sectia civilă, cauze de minori, familie, conflicte de muncă si asigurări sociale.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 11 decembrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihai Paul Cotta

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.391

din 16 decembrie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 581 alin. 1 teza întâi din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent-sef

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 581 alin. 1 teza întâi din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „MP Euroinstal” - S.R.L. din Bucuresti în Dosarul nr. 7.028/300/2008 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucuresti - Sectia civilă.


La apelul nominal răspund personal părtile Sergiu Melnic si Tamara Melnic, lipsind autorul exceptiei, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Părtile prezente solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată.

Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale, pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 12 august 2008, pronuntată în Dosarul nr. 7.028/300/2008, Judecătoria Sectorului 2 Bucuresti - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 581 alin. 1 teza întâi din Codul de procedură civilă. Exceptia a fost ridicată de Societatea Comercială „MP Euroinstal” - S.R.L. din Bucuresti într-o cauză civilă având ca obiect o ordonantă presedintială.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul exceptiei sustine că dispozitiile art. 581 alin. 1 teza întâi din Codul de procedură civilă încalcă prevederile constitutionale ale art. 16 alin. (1) si (2), art. 21 alin. (1) si (3) si art. 24. În acest sens, arată că prin textul de lege criticat „se creează un avantaj celui care promovează o actiune civilă folosind calea ordonantei presedintiale”, asa încât, „în urma solutionării cauzei, una dintre părti se va afla în situatia de a i se fi fost îngrădit dreptul, conducându-se astfel spre o solutie dezavantajoasă pentru una dintre părti. Mai mult, în conditii în care instanta nu intră în judecata fondului, ci doar «pipăindu-l», se poate crea o situatie în care solutia pronuntată de către instanta de fond nu corespunde stării de fapt si de drept, încălcându-se astfel dreptul de apărare al părtilor.”

Instanta de judecată apreciază că exceptia de neconstitu­tionalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că textul de lege este constitutional.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), al art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 581 alin. 1 teza întâi din Codul de procedură civilă, cu următorul continut: „Instanta va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, [...].”

Acest text de lege este raportat la prevederile constitutionale ale art. 16 alin. (1) si (2) referitoare la egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1) si (3) privind accesul liber la justitie si dreptul la un proces echitabil si ale art. 24 privind dreptul la apărare.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că s-a pronuntat în numeroase cauze asupra constitutionalitătii textului de lege criticat, acesta fiind raportat la aceleasi prevederi din Constitutie ca si cele invocate în cauza de fată. Astfel, prin Decizia nr. 244/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 288 din 14 aprilie 2006, Curtea a statuat că prin procedura de urgentă instituită de art. 581 din Codul de procedură civilă nu numai că nu se aduce vreo îngrădire dreptului oricărei persoane de a se adresa justitiei pentru apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor sale legitime, ci, dimpotrivă, se creează o posibilitate în plus pentru cel vătămat într-un drept legitim de a se adresa justitiei, prin cerere de ordonantă presedintială, si aceasta în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, atât considerentele, cât si solutiile deciziei mentionate îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 581 alin. 1 teza întâi din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „MP Euroinstal” - S.R.L. din Bucuresti în Dosarul nr. 7.028/300/2008 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucuresti - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 16 decembrie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent-sef,

Doina Suliman

 


HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al statului a unor mijloace fixe, aflate în administrarea Ministerului Transporturilor si în concesiunea Companiei Nationale de Căi Ferate „C.F.R.” - S.A., din statiile de cale ferată Cotroceni si Basarab, în vederea scoaterii din functiune

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 112/2000 pentru reglementarea procesului de scoatere din functiune, casare si valorificare a activelor corporale care alcătuiesc domeniul public al statului si al unitătilor administrativ-teritoriale, aprobată prin Legea nr. 246/2001,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Art. 1. - Se aprobă trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al statului a unor mijloace fixe, aflate în administrarea Ministerului Transporturilor si în concesiunea Companiei Nationale de Căi Ferate „C.F.R.” - S.A., din statiile de cale ferată Cotroceni si Basarab, în vederea scoaterii din functiune, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Trecerea în domeniul privat al statului se face în vederea scoaterii din functiune, a valorificării sau, după caz, a casării mijloacelor fixe prevăzute la art. 1, în conditiile legii.

Art. 3. - După scoaterea din functiune si valorificarea sau, după caz, casarea mijloacelor fixe prevăzute la art. 1, Compania Natională de Căi Ferate „C.F.R.” - S.A. îsi va actualiza corespunzător evidentele contabile aferente, inclusiv inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul transporturilor,

Antonel Tănase,

secretar de stat Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 10 decembrie 2008.

Nr. 1.657.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale mijloacelor fixe care trec din domeniul public al statului în domeniul privat al statului din statiile de cale ferată Cotroceni si Basarab, aflate în administrarea Ministerului Transporturilor si în concesiunea Companiei Nationale de Căi Ferate „C.F.R.” - S.A., în vederea scoaterii din functie

 

Linii interoperabile

 

GRUPA 8 (BUNURI CARE ALCĂTUIESC DOMENIUL PUBLIC AL STATULUI)

 

Nr. crt.

Nr. de inventar

M.F.

Codul de

clasificare

Denumirea

Date de identificare

Anul dobândirii/

dării în folosintă

Valoarea de

Inventar actualizată

(lei)

Situatia juridică

Situatia juridică actuală

concesiune/ închiriere/

dare cu titlu gratuit

Tipul bunului

Descriere tehnică

Vecinătăti

Adresa

Baza legală

În administrare/ concesiune

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

1

147766 partial

8.10._

Linii ferate de circulatie si aparate

de cale - interoperabile – antestatie BUCURESTI COTROCENI

- liniile 2, 3, 8, 9, 10, 11; romb bretea 1-2- 3-4; tip 40/60, traverse beton; aparate cf. nr.: 4b, 27, 9, 18, 30, 20, 19, 35, 32, 12, 31, 29, 8, 6, 37, 38, 34, 33, 1, 4 tip 40/60 – total buc. = 20; diagonale cf. nr. 1-4, 37-34

tip 60; total lungime linii = 5.362 ml

Regionala CFR Bucuresti

Antestatie Bucuresti Cotroceni

1972

201.932,92

Legea nr. 219/1998, H.G. nr. 581/199, cu modificările si completările ulterioare

concesionat

concesionat

imobil

2

147766 partial

8.10._

Linii ferate de circulatie si aparate de cale -

interoperabile – statia BUCURESTI BASARAB

- linia Centura Triaj - Militari (D2), partial linia 8B, 9B, I.F.M.A.; tip 40, traverse lemn - lungime = 524 ml; aparate cf. nr.: 124, 142, 21 (136), 138 (130) tip 40/49. - total buc. = 4

Regionala CFR Bucuresti

Statia Bucuresti Basarab

1942

2.034,96

Legea nr. 219/1998, H.G. nr. 581/1998, cu modificările si completările Ulterioare

concesionat

concesionat

imobil

 

Total 147766 partial

8.10._

Linii ferate de circulatie si aparate de cale

- interoperabile

- lungime linii cf = 5.886 ml;

- nr. aparate cf = 24 buc.

Regionala CFR Bucuresti

 

 

203.967,88

 

 

 

 

3

147772 partial

8.10._

Instalatii fixe de sigurantă si de conducere  operativă - interoperabile – antestatie

BUCURESTI COTROCENI

Instalatie - S.C.B

Regionala CFR Bucuresti

Antestatie Bucuresti Cotroceni

1974

176,21

Legea nr. 219/1998, H.G.

nr. 581/1998, cu modificările

si completările ulterioare

concesionat

concesionat

imobil

4

147772 partial

8.10._

Instalatii fixe de sigurantă si de conducere operativă - interoperabile - antestatie

BUCURESTI COTROCENI

Instalatie cu chei

Regionala CFR Bucuresti

Antestatie Bucuresti Cotroceni

1940

19,87

Legea nr. 219/1998, H.G.

nr. 581/1998, cu modificările

si completările ulterioare

concesionat

concesionat

imobil

5

147772 partial

8.10._

Instalatii fixe de sigurantă si de conducere operativă - interoperabile - antestatie

BUCURESTI COTROCENI

Iluminat exterior - lămpi 18

Regionala CFR Bucuresti

Antestatie Bucuresti Cotroceni

1974

566,36

Legea nr. 219/1998, H.G.

nr. 581/1998, cu modificările

si completările ulterioare

concesionat

concesionat

imobil

6

147772 partial

8.10._

Instalatii fixe de sigurantă si de conducere operativă - interoperabile - antestatie

BUCURESTI COTROCENI

Retea alimentare - 72 stâlpi lemn

Regionala CFR Bucuresti

Antestatie Bucuresti Cotroceni

1960

22,48

Legea nr. 219/1998, H.G.

nr. 581/1998, cu modificările

si completările ulterioare

concesionat

concesionat

imobil

7

147772 partial

8.10._

Instalatii fixe de sigurantă si de conducere operativă - interoperabile - antestatie

BUCURESTI COTROCENI

Racord electric - 15 stâlpi lemn

Regionala CFR Bucuresti

Antestatie Bucuresti Cotroceni

1973

21,9

Legea nr. 219/1998, H.G.

nr. 581/1998, cu modificările

si completările ulterioare

concesionat

concesionat

imobil

 

Total 147772 partial

8.10._

Instalatii fixe de sigurantă si de conducere operativă - interoperabile

Ansamblul de echipamente mecanice, electrice, electronice si de tehnică de calcul; ansamblul de echipamente electromecanice;

Instalatiile automate; moderatoare de viteză; liniile de contact cu toate instalatiile aferente, instalatiile din substatiile de tractiune electrică, posturile de sectionare si subsectionare, posturile de transformare; grupurile electrogene; instalatiile de lumină si fortă - cu toate anexele acestora, clădirile destinate exclusiv pentru acestea. (tip si structură)

Regionala CFR Bucuresti

Regionala

CFR Bucuresti

 

806,82

Legea nr. 219/1998, H.G. nr. 581/1998, cu modificările

si completările ulterioare

concesionat

concesionat

imobil

TOTAL partial: 204.774,70

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Memorandumului de întelegere dintre Ministerul Apărării din România si Ministerul Apărării Nationale din Republica Elenă cu privire la cooperarea dintre Ministerul Apărării din România si Centrul Multinational de Coordonare a Transportului Strategic Maritim Atena, semnat la Atena la 11 septembrie 2008

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 20 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Memorandumul de întelegere dintre Ministerul Apărării din România si Ministerul Apărării Nationale din Republica Elenă cu privire la cooperarea dintre Ministerul Apărării din România si Centrul Multinational de Coordonare a Transportului Strategic Maritim Atena, semnat la Atena la 11 septembrie 2008.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează: Ministrul apărării,

Teodor Viorel Melescanu

Ministrul afacerilor externe,

Lazăr Comănescu

 

Bucuresti, 17 decembrie 2008.

Nr. 1.689.

 


MEMORANDUM DE ÎNTELEGERE

între Ministerul Apărării din România si Ministerul Apărării Nationale din Republica Elenă cu privire la cooperarea dintre Ministerul Apărării din România si Centrul Multinational de Coordonare a Transportului Strategic Maritim Atena

 

Ministerul Apărării din România si Ministerul Apărării Nationale din Republica Elenă, denumite în continuare părti,

luând în considerare importanta deosebită a dezvoltării pe mai departe a cooperării dintre cele două părti în domeniul activitătilor de transport strategic maritim,

având în vedere deficitele de capabilităti în domeniul transportului strategic maritim, în special pentru fortele rapid dislocabile,

având în vedere prevederile Acordului dintre statele părti la Tratatul Atlanticului de Nord cu privire la statutul fortelor lor, semnat la Londra la 19 iunie 1951 (NATO SOFA),

dorind să asigure dislocarea fortelor nationale sau multinationale pentru operatii conduse de NATO/UE sau de către alte entităti multinationale sub mandat ONU si pentru exercitii,

dorind să asigure dezvoltarea ulterioară a acestei initiative prin participarea în cadrul Centrului Multinational de Coordonare a Transportului Strategic Maritim Atena a oricărui stat aliat NATO sau membru UE interesat, prin încheierea de memorandumuri de întelegere bilaterale corespunzătoare,

având în vedere conceptul de asigurare si îmbunătătire a eficientei transporturilor strategice maritime, în limitele cadrului sus-mentionat,

salutând decizia Republicii Elene de a găzdui si a asigura functionarea unui centru multinational de coordonare a transportului strategic maritim (denumit în continuare ACMCTSM ) si tinând cont de nevoile părtilor de a utiliza capabilitătile acestuia si de a sustine functionarea ACMCTSM,

au convenit următoarele:

 

ARTICOLUL 1

Scop

 

1. Scopul prezentului memorandum de întelegere este de a stabili cadrul juridic necesar pentru implementarea cooperării dintre cele două părti în cadrul ACMCTSM.

2. Prezentul memorandum de întelegere si Acordul tehnic (AT), precum si orice alte documente de aplicare vor sta la baza planificării si executării transporturilor strategice maritime.

 

ARTICOLUL 2

Scopul si obiectivele ACMCTSM

 

1. Scopul ACMCTSM este furnizarea de servicii pentru a sprijini partea română în rezolvarea deficitelor sale de transport maritim, în special a celor rezultând din nevoia unei dislocări rapide a fortelor pentru operatii conduse de NATO/UE sau de către alte entităti multinationale sub mandat ONU si/sau pentru exercitii.

2. Obiectivul ACMCTSM îl constituie furnizarea de servicii părtii române. Aceste servicii includ servicii contractuale, asistentă juridică si coordonarea capabilitătilor de transport strategic maritim între părti.

 

ARTICOLUL 3

Principii si dispozitii generale

 

1. Prevederile NATO SOFA, reglementările UE care sunt în vigoare pentru ambele părti si alte acorduri în vigoare între părti sau statele lor vor fi aplicabile tuturor activitătilor desfăsurate conform prezentului memorandum de întelegere, dacă nu este altfel prevăzut în prezentul memorandum de întelegere.

2. Prezentul memorandum de întelegere nu contravine acordurilor internationale în vigoare dintre părti ori statele lor si/sau prevederilor legislatiilor si reglementărilor nationale, care vor prevala în eventualitatea unor divergente.

3. ACMCTSM se află în sediul Statului Major al Apărării al Republicii Elene, în Atena.

4. Coordonarea mentionată în prezentul memorandum de întelegere se aplică capabilitătilor militare si mijloacelor comerciale de transport maritim închiriate, destinate pentru obiectivele prevăzute de prezentul memorandum de întelegere, atât pentru scopuri operationale, cât si neoperationale, incluzând, dar nelimitându-se la toate cazurile conexe exercitiilor si operatiilor la pace, criză si conflict, precum si urgentelor si dislocărilor neprevăzute de forte.

5. În scopul asigurării capabilitătilor de transport strategic maritim, ACMCTSM va gestiona închirierea mijloacelor de transport de la companiile de transport, puse la dispozitia Natiunii gazdă în scopul îndeplinirii obiectivelor prezentului memorandum de întelegere. Pe baza recomandării părtilor, si alte companii de transport interesate se vor putea alătura acestui efort, pe baza acceptării scrise a angajamentului de a se conforma scopului si obiectivelor prezentului memorandum de întelegere.

6. La cererea părtii române, ACMCTSM va asigura coordonarea capabilitătilor românesti care fac obiectul prezentului memorandum de întelegere.

7. ACMCTSM va oferi detalii referitoare la gradul de sigurantă privind utilizarea acestor capabilităti de transport, atât în ceea ce priveste securitatea transportului, cât si a personalului si tehnicii transportate.

8. La cererea părtii române, un reprezentant al acesteia va putea vizita navele destinate scopurilor prezentului memorandum de întelegere si îi va fi furnizată documentatia tehnică si legală referitoare la aceste nave.

9. Părtile îsi păstrează dreptul de a oferi sau de a nu oferi capacitatea lor reziduală de transport.

10. Ministerul Apărării din România îsi rezervă dreptul de a utiliza alte mijloace de transport pentru dislocare, ca alternativă la cele coordonate în baza prezentului memorandum de întelegere.

11. Organizarea structurii de conducere a ACMCTSM, îndatoririle si drepturile acestui personal vor fi stabilite prin AT.

 

ARTICOLUL 4

Responsabilităti

 

Pentru scopurile prezentului memorandum de întelegere:

1. ACMCTSM:

a) ACMCTSM este responsabil de colectarea datelor privind capabilitătile de transport strategic maritim ale părtilor, precum si a celor privind mijloacele comerciale de transport ce pot fi închiriate.

b) ACMCTSM este responsabil de colectarea datelor privind cerintele de transport strategic în scopul acoperirii oricăror nevoi sau deficite identificate.

c) Pe baza informatiilor colectate si a solicitării oricăreia dintre părti, ACMCTSM va oferi consultantă cu privire la modul în care capabilitătile de transport strategic maritim pot fi utilizate mai eficient.

d) Pe baza primirii unei cereri a părtii române, ACMCTSM va lua măsurile corespunzătoare în scopul îndeplinirii cerintelor de mijloace si servicii. Rezultatul acestor actiuni va fi comunicat, în detaliu, părtii române. Pentru încheierea contractului de transport, ACMCTSM va oferi, de asemenea, servicii de consultantă si mediere.

e) După completarea procedurilor de închiriere si încheierea contractului de închiriere dintre partea română si proprietarul navei, ACMCTSM va fi responsabil doar de monitorizarea si coordonarea mijloacelor si serviciilor procurate, în conformitate cu necesitătile părtii române.

f) ACMCTSM este responsabil pentru asigurarea transparentei datelor referitoare la cerintele de transport strategic maritim si la capacitatea reziduală de transport si pentru actualizarea acestor informatii pe baza miscărilor de mijloace, prin legătura de date dintre ACMCTSM si Centrul de Coordonare a Miscării din România. Detalii vor fi specificate prin AT

g) Detalii suplimentare referitoare la procedurile de închiriere, cererea de închiriere, plata bunurilor, monitorizarea navelor si administrarea capacitătii reziduale de transport vor fi specificate ulterior prin AT.

h) În cazul în care este oferită o capacitate reziduală de transport de către oricare dintre părti, aceasta va fi gestionată de către ACMCTSM.

2. Republica Elenă, denumită în continuare Natiune gazdă (HN):

a) Oferă sprijinul necesar în ceea ce priveste resursele, mijloacele, serviciile si facilitătile, pentru functionarea corespunzătoare a ACMCTSM.

b) Va oferi personalului ACMCTSM asistentă medicală si stomatologică în conditii similare cu cele oferite personalului fortelor sale armate în facilitătile sale militare. Costul oricăror servicii medicale sau stomatologice civile furnizate de Natiunea gazdă personalului român aflat la post vor fi suportate de către partea română.

c) Va furniza Ministerului Apărării din România fotocopii ale oricăror regulamente privind sănătatea, securitatea, mediul, care ar putea fi aplicabile, precum si ale oricăror regulamente referitoare la depozitarea, transportul sau distrugerea materialelor periculoase.

d) Va oferi părtii române posibilitatea optională de participare cu un ofiter de legătură în cadrul ACMCTSM, atunci când este necesar, pe timpul desfăsurării unei operatiuni si/sau unui exercitiu. De asemenea, Natiunea gazdă oferă părtii române un post de ofiter în cadrul ACMCTSM, post care va fi mentionat în AT

 

ARTICOLUL 5

Securitatea si transmiterea informatiilor

 

1. Protectia informatiilor clasificate schimbate se face în conformitate cu prevederile Întelegerii generale de securitate dintre Ministerul Apărării Nationale din România si Ministerul Apărării Nationale din Republica Elenă privind protectia informatiilor clasificate schimbate, semnată la Bucuresti la data de 13 iunie 2003.

2. Părtile se vor conforma procedurilor NATO si/sau UE care sunt în vigoare pentru ambele părti, referitoare la stocarea, mânuirea, transmiterea si protectia tuturor materialelor clasificate detinute, folosite, produse, furnizate sau schimbate.

3. Informatiile clasificate furnizate de una dintre părti celeilalte, precum si astfel de informatii produse de oricare parte, care necesită păstrarea confidentialitătii, vor păstra clasificarea de origine sau li se va acorda un nivel de clasificare care va asigura un grad de protectie împotriva divulgării echivalent cu cel cerut de către cealaltă parte.

4. Fiecare parte va întreprinde toate demersurile legale necesare pentru a nu divulga informatiile confidentiale schimbate între părti, cu exceptia cazului când cealaltă parte consimte la divulgarea informatiilor.

5. Pentru a asigura nivelul de protectie dorit, fiecare parte va marca informatiile clasificate furnizate în confidentialitate celeilalte părti cu o legendă indicând originea, nivelul de clasificare si mentiunea că informatiile se referă la o misiune specifică si sunt furnizate în confidentialitate.

6. Vizitele personalului părtii române la sediul ACMCTSM se vor desfăsura în conformitate cu reglementările elene si NATO/UE care sunt în vigoare pentru ambele părti în acest domeniu.

 

ARTICOLUL 6

Aspecte financiare

 

1. Toate costurile necesare desfăsurării activitătii curente, mentionate la art. 4 pct. 1, sunt asigurate gratuit părtii române de către ACMCTSM, ele fiind finantate de Natiunea gazdă.

2. Costurile de operare ale ACMCTSM sunt finantate de Natiunea gazdă.

3. Părtile vor plăti toate costurile rezultând din participarea personalului propriu la ACMCTSM. Detalii ulterioare cu privire la costurile mentionate mai sus vor fi specificate în AT.

 

ARTICOLUL 7

Pretentii si răspunderea pentru daune

 

            Pretentiile apărute între părti în legătură cu executarea prezentului memorandum de întelegere vor fi solutionate prin consultare, la cel mai scăzut nivel posibil. Cele aflate sub incidenta regulilor NATO SOFA vor fi solutionate în conformitate cu procedurile respective.

 

ARTICOLUL 8

Solutionarea diferendelor

 

            Orice diferende privind interpretarea sau aplicarea prevederilor prezentului memorandum de întelegere vor fi solutionate prin consultări între părti, fără a fi supuse unor instante internationale sau arbitrajului unor terti.

 

ARTICOLUL 9

Amendamente

 

            Amendamente la prezentul memorandum de întelegere pot fi aduse în orice moment prin acordul scris al ambelor părti. Amendamentele vor fi parte integrantă a prezentului memorandum de întelegere si vor intra în vigoare conform art. 10 alin. 1.

 

ARTICOLUL 10

Intrare în vigoare si încetare

 

1. Prezentul memorandum de întelegere va intra în vigoare la data primirii ultimei notificări prin care părtile se înstiintează reciproc despre îndeplinirea procedurilor legale interne necesare intrării lui în vigoare.

2. Prezentul memorandum de întelegere se încheie pe o perioadă de 5 ani. Valabilitatea sa se va prelungi automat pe noi perioade de 5 ani dacă niciuna dintre părti nu va înstiinta în scris cealaltă parte, cu cel putin 6 luni înainte de expirarea perioadei de valabilitate, despre intentia sa de a-l denunta.

3. Oricare dintre părti poate denunta prezentul memorandum de întelegere, printr-o notificare scrisă, cu 6 luni înainte, către cealaltă parte.

4. Toate prevederile art. 5, 6 si 7 vor rămâne în vigoare în cazul încetării valabilitătii prezentului memorandum de întelegere, până la îndeplinirea tuturor obligatiilor asumate.

Semnat la Atena la 11 septembrie 2008, în două exemplare originale, fiecare în limbile română, greacă si engleză, toate textele fiind egal autentice. În cazul unor diferente de interpretare, textul în limba engleză va prevala.

 

Pentru

Ministerul Apărării din România,

Teodor Viorel Melescanu,

ministrul apărării

Pentru

Ministerul Apărării Nationale din Republica Elenă,

Evangelos-Vasilios I. Meimarakis,

ministrul apărării nationale


GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Conventiei generale dintre Ministerul Internelor si Reformei Administrative din România si Ministerul Afacerilor Externe din Republica Franceză privind conditiile de functionare si finantare a Scolii de Aplicatie pentru Ofiteri „Mihai Viteazul” a Jandarmeriei Române, semnată la Bucuresti la 22 august 2008

 

În temeiul prevederilor art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 20 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Conventia generală dintre Ministerul Internelor si Reformei Administrative din România si Ministerul Afacerilor Externe din Republica Franceză privind conditiile de functionare si finantare a Scolii de Aplicatie pentru Ofiteri „Mihai Viteazul” a Jandarmeriei Române, semnată la Bucuresti la 22 august 2008.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul internelor si reformei administrative,

Cristian David

Ministrul afacerilor externe,

Lazăr Comănescu

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 17 decembrie 2008.

Nr. 1.701.

 

CONVENTIE GENERALĂ

între Ministerul Internelor si Reformei Administrative din România si Ministerul Afacerilor Externe din Republica Franceză privind conditiile de functionare si finantare a Scolii de Aplicatie pentru Ofiteri „Mihai Viteazul” a Jandarmeriei Române

 

Ministerul Internelor si Reformei Administrative din România, denumit în continuare partea română, si Ministerul Afacerilor Externe din Republica Franceză, denumit în continuare partea franceză, ambele denumite în continuare părti,

având în vedere prevederile Memorandumului dintre ministrul de interne al României si ministrul afacerilor externe din Republica Franceză referitor la cooperarea în domeniul pregătirii ofiterilor de jandarmi, semnat la Paris la 28 septembrie 1999,

apreciind în mod deosebit consistenta si rezultatele activitătii desfăsurate până în prezent, pe baze juridice bilaterale, în cadrul Scolii de Aplicatie pentru Ofiteri „Mihai Viteazul” a Jandarmeriei Române,

exprimându-si vointa comună de a continua si de a dezvolta cooperarea privind functionarea cursului superior international al Scolii de Aplicatie pentru Ofiteri „Mihai Viteazul” a Jandarmeriei Române, pe baza încrederii reciproce si a raporturilor traditionale de prietenie existente între statele lor,

fiind de acord cu decizia de realizare, în contextul aderării României la Uniunea Europeană, a unei noi Conventii generale între Ministerul Internelor si Reformei Administrative din România si Ministerul Afacerilor Externe din Republica Franceză privind conditiile de functionare si finantare a Scolii de Aplicatie pentru Ofiteri „Mihai Viteazul” a Jandarmeriei Române,

au convenit următoarele:

 

ARTICOLUL 1

 

(1) Părtile constată existenta si recunosc capabilitatea operatională (pedagogică, administrativă si logistică) a Scolii de Aplicatie pentru Ofiteri „Mihai Viteazul” a Jandarmeriei Române, situată la Bucuresti, pe teritoriul României. Aceasta va fi denumită în continuare, în text, Scoala.

(2) Scoala este destinată să asigure formarea initială si continuă a personalului militar din Jandarmeria Română. Limbile de predare sunt româna si franceza.

(3) În limita capacitătii didactice si a spatiului disponibil, Scoala asigură si desfăsurarea altor cursuri prevăzute în Graficul anual de perfectionare a pregătirii ofiterilor în activitate si în rezervă.


(4) În cadrul Scolii functionează cursul superior international. Acesta este destinat satisfacerii nevoilor proprii ale României si ale acelor state legate de România si de Franta prin acorduri de cooperare sau prin conventii referitoare la pregătirea stagiarilor.

(5) Capacitatea anuală de primire a cursului superior international este de maximum 20 de stagiari. În afara celor 20 de locuri, eventuala participare a stagiarilor francezi va face obiectul unei întelegeri directe între inspectorul general al Jandarmeriei Române si directorul general al Jandarmeriei Nationale Franceze si va fi asigurată financiar de partea franceză.

(6) Pentru buna desfăsurare a procesului de învătământ în cadrul cursului superior international, părtile convin că instructori din tări terte pot fi, de asemenea, invitati pentru interventii de specialitate.

 

ARTICOLUL 2

 

            (1) Scoala face parte integrantă din structura Jandarmeriei Române, fiind în subordinea directă a comandantului acesteia.

            (2) Comandantul Scolii este un ofiter român de jandarmi cu grad superior.

 

ARTICOLUL 3

 

(1) Pentru scopurile Conventiei generale dintre Ministerul Internelor si Reformei Administrative din România si Ministerul Afacerilor Externe din Republica Franceză privind conditiile de functionare si finantare a Scolii de Aplicatie pentru Ofiteri „Mihai Viteazul” a Jandarmeriei Române, denumită în continuare conventia generală, partea franceză se angajează să trimită, iar partea română este de acord să primească următoarele categorii de personal:

a) un ofiter al Jandarmeriei Nationale Franceze, numit în calitate de consilier al inspectorului general, care va sprijini activitatea pedagogică si de instruire, gestionarea eventualului sprijin material furnizat de partea franceză, iar în calitate de expert, activitatea cursului superior international;

b) în functie de resurse, instructori specializati, pe durate limitate, pentru satisfacerea nevoilor de învătământ;

c) un ofiter cu grad de căpitan sau maior, adjunct al comandantului cursului superior international, pe întreaga durată de desfăsurare a cursului superior international.

(2) Retributia si celelalte drepturi, fie ele bănesti, materiale sau de orice altă natură, cuvenite personalului francez prevăzut la alin. (1), sunt asigurate de partea franceză.

(3) Statutul, drepturile si obligatiile personalului francez prevăzut la alin. (1), pe teritoriul României, sunt cele prevăzute, pentru personalul militar si civil si membrii lor de familie, în Acordul dintre statele părti la Tratatul Atlanticului de Nord cu privire la statutul fortelor lor, semnat la Londra la 19 iunie 1951, ratificat de România prin Legea nr. 362/2004.

(4) Pe timpul activitătilor desfăsurate în cadrul Jandarmeriei Române si Scolii, precum si în relatiile cu personalul Jandarmeriei Române, personalul francez va respecta următoarele reguli:

a) activitatea se desfăsoară potrivit programului de lucru al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, pe baza unui plan de muncă aprobat de inspectorul general al Jandarmeriei Române sau, după caz, de comandantul Scolii, la propunerea consilierului francez;

b) în activitatea profesională, personalul francez este supus nemijlocit sau, după caz, prin intermediul sefului ierarhic, autoritătii inspectorului general al Jandarmeriei Române si comandantului Scolii, cu care comunică prin canalele stabilite de comun acord si pe care are obligatia de a-i informa permanent cu privire la rezultatele obtinute si la eventualele dificultăti întâmpinate, în limitele misiunii încredintate;

c) pe durata de valabilitate a prezentei conventii generale, precum si după scurgerea acestei perioade, personalul francez se va obliga, prin angajament scris, să asigure păstrarea secretului profesional si a confidentialitătii documentelor, datelor si informatiilor la care are acces în exercitarea atributiilor sale, stabilite în baza prezentei conventii generale, potrivit nivelului de clasificare stabilit în conformitate cu normele legale în vigoare în România.

 

ARTICOLUL 4

 

(1) Partea franceză îsi asumă următoarele responsabilităti si obligatii:

a) să sprijine activitătile de instruire. Pentru aceasta, ea pune la dispozitie personalul specializat prevăzut la art. 3;

b) să participe, împreună cu partea română, la elaborarea, executarea si controlul programelor de instruire pentru cursul superior international;

c) să asigure acordarea de sprijin pentru personalul pe care îl pune la dispozitia părtii române;

d) să mentină, prin intermediul personalului pus la dispozitie, o legătură privilegiată între Scoală si Scoala de Ofiteri a Jandarmeriei Nationale Franceze (SOJN) de la Melun;

e) să continue participarea la toate actiunile comune care favorizează dezvoltarea vocatiei internationale a Scolii.

(2) Partea română îsi asumă următoarele responsabilităti si obligatii:

a) să desemneze un ofiter de jandarmi cu grad superior în calitate de comandant al Scolii si un ofiter de jandarmi cu grad superior aflat în subordinea comandantului Scolii, în calitate de comandant al cursului superior international, precum si să asigure punerea la dispozitie a tuturor categoriilor de personal de încadrare necesar (pedagogic, logistic, administrativ etc.);

b) să pună la dispozitie, pentru scopurile prezentei conventii generale, clădirile si terenurile necesare pentru instruirea, cazarea si hrănirea personalului Scolii si a stagiarilor;

c) să realizeze anual programe de instruire pentru cursul superior international în colaborare si de comun acord cu consilierul francez;

d) să asigure întretinerea stagiarilor români, conform anexei nr. 1, si a stagiarilor proveniti din tările nemembre ale Uniunii Europene, conform anexei nr. 2. Întretinerea stagiarilor proveniti din tările membre ale Uniunii Europene se va asigura de către tările de provenientă, conform anexei nr. 3. Anexele fac parte integrantă din prezenta conventie generală;

e) să acorde sprijin pentru instalarea, rezolvarea formalitătilor administrative si asigurarea conditiilor de viată si de muncă ale personalului francez care cooperează în cadrul acestui proiect, în conformitate cu prevederile art. 3;

f) să pună la dispozitia consilierului francez o linie telefonică internatională si să asigure finantarea acesteia;

g) să suporte cheltuielile ocazionate de efectuarea stagiului de pregătire în Franta, precum si a vizitelor de studiu în România si într-o tară europeană, alta decât Franta, pentru stagiari si pentru comandantul cursului superior international, care va fi un ofiter român si îi va însoti pe stagiari pe toată perioada deplasărilor, conform anexei nr. 4, care face parte integrantă din prezenta conventie generală;

h) să asigure securitatea tuturor stagiarilor străini si a instructorilor, pe timpul activitătilor de pregătire, în conditii similare cu ale jandarmilor români;

i) să asigure eliberarea gratuită a permiselor de sedere pentru stagiarii admisi si instructorii străini selectionati pentru cursul superior international, partea română alocând în acest scop, anual, fondurile necesare;

j) să asigure acordarea de asistentă medicală stagiarilor, conform anexei nr. 5, care face parte integrantă din prezenta conventie generală. Pentru stagiarii francezi, suma fixă lunară prin care se va acoperi asistenta medicală a acestora va fi asigurată de partea franceză. Pentru stagiarii români, cu ocazia stagiilor de pregătire efectuate în afara tării, statul român va suporta contravaloarea politelor de asigurare de viată pe întreaga perioadă de desfăsurare a stagiului. Stagiarii străini vor prezenta în tară o polită de asigurare de viată valabilă pe toată durata stagiului si care să acopere riscul de accidente sau de deces. Stagiarii străini vor beneficia de asistentă medicală de urgentă gratuită pe perioada participării la cursul superior international, fie pe baza acordurilor de reciprocitate, fie prin achitarea de către statul român a obligatiilor ce îi revin către bugetul asigurărilor sociale de sănătate. Pe perioada participării la stagii de pregătire în afara tării, statul român va suporta cheltuielile ocazionate de întocmirea asigurărilor de sănătate pentru toti stagiarii, cu exceptia stagiarilor francezi;

k) fată de situatia prevăzută în anexele nr. 1-6 la prezenta convenie generală, cuantumul sumei fixe lunare pentru instruirea fiecărui stagiar poate fi reactualizat anual, în functie de necesităti.

 

ARTICOLUL 5

 

(1) Invitarea si selectia instructorilor din tările terte, susceptibili să sustină prelegeri în cadrul cursului superior international, se realizează de către părti, pe baza analizei nevoilor procesului de învătământ, în functie de ofertele exprimate.

(2) Finantarea activitătilor rezultate din prezenta la cursul superior international a instructorilor din tările terte este asigurată de tara de origine.

(3) Activitătile, statutul, drepturile si obligatiile instructorilor din tările terte la cursul superior international sunt similare celor ale personalului pus la dispozitie de partea franceză.

(4) Pe durata stagiului la Scoală, stagiarii si instructorii care participă la cursul superior international se supun legilor statului român si regulamentelor Ministerului Internelor si Reformei Administrative din România.

(5) În aplicarea dispozitiilor prezentei conventii generale, stagiarii străini si instructorii din tările terte care participă la cursul superior international vor primi soldă si vor fi echipati individual de tările lor de origine. În vederea asigurării uniformitătii, partea română se angajează să furnizeze fiecărui stagiar străin, cu titlu de împrumut, o tinută de vară si una de iarnă de instructie.

(6) Stagiarii străini si instructorii din tările terte, care participă la cursul superior international, proveniti din state cu care România nu are încheiate acorduri privind reciprocitatea în materia asistentei medicale de urgentă, vor fi acceptati la curs numai sub rezerva prezentării unei polite de asigurare, care să acopere riscurile de accident si/sau de deces, potrivit specificului activitătilor cursului superior international.

(7) Partea română suportă cheltuielile ocazionate de transportul international al stagiarilor proveniti din tările nemembre ale Uniunii Europene către România (la începutul cursului) si retur (la terminarea cursului), în limita sumei prevăzute în anexa nr. 6.

(8) Partea franceză nu va interveni în litigiile care ar putea să apară între statul român si stagiarii si instructorii străini de la cursul superior international.

 

ARTICOLUL 6

 

(1) Activitătile de pregătire a fiecărei promotii a cursului superior international vor face obiectul unui raport final, care se redactează de către comandantul Scolii, în colaborare cu consilierul francez, si care va cuprinde, detaliat, următoarele aspecte:

(i) modul de organizare si derulare a procesului de învătământ;

(ii) coninutul si rezultatele instruirii;

(iii) concluziile importante rezultate si propunerile pentru îmbunătătirea activitătii.

(2) Raportul va fi transmis reprezentantilor desemnati în acest scop de cele două părti, în termen de 45 de zile de la încheierea anului scolar. El va constitui documentul oficial în baza căruia părtile evaluează performantele Scolii.

 

ARTICOLUL 7

 

(1) La încheierea fiecărei promotii a cursurilor de formare initială si continuă, tuturor absolventilor care vor promova verificările si examenele le va fi înmânat un certificat prin intermediul căruia le va fi atestată calificarea.

(2) La încheierea fiecărei promotii a cursului superior international, tuturor absolventilor care vor promova verificările si examenele le vor fi înmânate un certificat de către partea română si o diplomă de către partea franceză, prin intermediul căreia le va fi atestată calificarea.

 

ARTICOLUL 8

 

(1) Angajamentele celor două părti enuntate în prezenta conventie generală se exercită în limita bugetelor anuale care le sunt alocate.

(2) Nerespectarea de către oricare dintre părti a angajamentelor prevăzute la art. 4 va antrena imediat încetarea efectelor prezentei conventii generale.

(3) Orice diferend în legătură cu interpretarea si aplicarea prezentei conventii generale se solutionează prin consultări între reprezentanti ai Inspectoratului General al Jandarmeriei Române si cei ai Ambasadei Frantei în România. Legislatia aplicabilă este cea în vigoare pe teritoriul României.

 

ARTICOLUL 9

 

(1) Prezenta conventie generală intră în vigoare la data la care partea română va notifica părtii franceze îndeplinirea procedurilor interne cerute pentru intrarea sa în vigoare si se aplică provizoriu de la data semnării.

(2) De comun acord, părtile convin că pot aduce, în scris, în orice moment, modificări prezentei conventii generale. Modificările intră în vigoare potrivit dispozitiilor alin. (1) al acestui articol.

(3) Oricare dintre părti poate denunta în orice moment prezenta conventie generală, notificând în scris celeilalte părti intentia sa si motivele care justifică o asemenea decizie. Denuntarea intră în vigoare după 6 luni de la data primirii unei asemenea notificări.

(4) Dacă părtile nu convin în alt fel, în cazul punerii în aplicare a dispozitiilor art. 8 alin. (2) sau ale art. 9 alin. (3), orice angajament al uneia dintre părti fată de un tert, în legătură cu aplicarea prezentei conventii generale, precum si activitătile comune deja începute vor continua până la stingerea obligatiilor asumate fată de terti.

(5) De la data intrării în vigoare a prezentei conventii generale, conventia generală dintre Ministerul Administratiei si Internelor din România si Ministerul Afacerilor Externe din Republica Franceză privind conditiile de functionare a Scolii de Aplicatie pentru Ofiteri „Mihai Viteazul” a Jandarmeriei Române, semnată la Bucuresti la 19 decembrie 2003, precum si Protocolul aditional, semnat la Bucuresti la 13 septembrie 2005, îsi încetează aplicabilitatea.

Semnată la Bucuresti la 22 august 2008, în două exemplare originale, fiecare în limbile română si franceză, toate textele fiind egal autentice.

 

Pentru Ministerul Internelor si Reformei Administrative

din România,

Paul Victor Dobre,

secretar de stat

Pentru Ministerul Afacerilor Externe din Republica Franceză,

Nicole Taillefer

 

ANEXA Nr. 1

la conventia generală

FINANTARE

pentru un stagiar român

 

Natura cheltuielii

Suma (euro)

Cheltuieli de întretinere si suport general

200

Cheltuieli cu cazarea

106

Cheltuieli pentru pregătire

36

Cheltuieli cu bursa stagiar

0

TOTAL CHELTUIELI LUNARE/STAGIAR

342

 

ANEXA Nr. 2

la conventia generală

FINANTARE

pentru un stagiar provenit dintr-o tară nemembră a Uniunii Europene

 

Natura cheltuielii

 

Suma (euro)

Cheltuieli de întretinere si suport general

200

Cheltuieli cu hrănirea (7 euro/zi) si cazarea

318

Cheltuieli pentru pregătire

36

Cheltuieli cu bursa stagiar

142

TOTAL CHELTUIELI LUNARE/STAGIAR

696

 

ANEXA Nr. 3

la conventia generală

FINANTARE

pentru un stagiar provenit dintr-o tară membră a Uniunii Europene

 

Natura cheltuielii

Suma (euro)

Cheltuieli de întretinere si suport general

200

Cheltuieli cu hrănirea (7 euro/zi) si cazarea

318

Cheltuieli pentru pregătire

36

Cheltuieli cu bursa stagiar

0

TOTAL CHELTUIELI LUNARE/STAGIAR

554


 

ANEXA Nr. 4

la conventia generală

CHELTUIELI

efectuate cu un stagiar participant la cursul superior international cu ocazia vizitelor de studiu si a stagiilor de pregătire

 

Natura cheltuielii

Suma (euro)

Cheltuieli pentru stagiu de pregătire în Franta - 2 săptămâni

1.050

Vizită de studiu în România - 7 zile

150

TOTAL CHELTUIELI/STAGIAR

1.200

 

ANEXA Nr. 5

la conventia generală

ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

 

Stagiar român

Stagiar provenit dintr-o tară membră sau nemembră a Uniunii Europene

Stagiu de pregătire în România

 

 

0 euro

 

 

1. În situatia în care există conventie privind acordarea pe bază de reciprocitate a asistentei medicale de urgentă între România si tara de unde provine stagiarul

0 euro

2. În situatia în care nu există conventie privind acordarea pe bază de reciprocitate a asistentei medicale de urgentă între România si tara de unde provine stagiarul

Se va calcula conform prevederilor art. 259 pct. 6 din Legea 95/2006

privind reforma în domeniul sănătătii.

Stagiu de pregătire în afara României

Asigurare de sănătate pentru o perioadă de 21 de zile, în valoare de 25 euro

Asigurare de sănătate pentru o perioadă de 21 de zile, în valoare de 25 euro

 

ANEXA Nr. 6

la conventia generală

CHELTUIELI

pentru transportul international al stagiarilor din tări nemembre ale Uniunii Europene către România si retur

 

Natura cheltuielii

Suma (euro)

Cheltuieli pentru transport international/stagiar

500


ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL AGRICULTURII SI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

privind conditiile de practicare a pescuitului recreativ/sportiv în bazinele piscicole naturale

 

Având în vedere Referatul de aprobare al Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultură nr. 9.288 din 11 decembrie 2008,

în temeiul prevederilor Regulamentului Consiliului (CE) nr. 199/2008,

în temeiul art. 8 lit. d) si al art. 23 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul si acvacultura,

în temeiul art. 8 pct. C lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 1.194/2008 privind organizarea, structura si functionarea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultură,

în temeiul art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 1.016/2008 privind cuantumul taxelor de licentiere si autorizare în pescuit si acvacultură,

în temeiul art. 7 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 385/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale,

ministrul agriculturii si dezvoltării rurale emite următorul ordin:

Art. 1. - Prin pescuit în scop recreativ/sportiv se întelege pescuitul efectuat cu undita si cu lanseta, în scop de agrement/performantă, ca o activitate individuală si necomercială.

Art. 2. - Practicarea pescuitului recreativ/sportiv în bazinele piscicole naturale se face în baza permisului de pescuit recreativ/sportiv nominal, eliberat de Agentia Natională pentru Pescuit si Acvacultură.

Art. 3. - În sensul prezentului ordin, prin bazin piscicol natural se întelege pâraiele si râurile de munte, colinare, de ses, în regim natural sau ameliorat, băltile si lacurile naturale, lacurile litorale, lacurile de acumulare si canalele magistrale sau de navigatie, fluviul Dunărea cu bratele sale si Marea Neagră.

Art. 4. - (1) Permisul de pescuit recreativ/sportiv este un document cu regim special, înseriat.

(2) Permisul de pescuit recreativ/sportiv este nominal si netransmisibil.

(3) Permisul de pescuit recreativ/sportiv se eliberează anual.

Art. 5. - (1) Modelul permisului de pescuit recreativ/sportiv este prevăzut în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Culoarea permisului de pescuit are următoarea semnificatie:

a) rosu reprezintă permisul cu valoare integrală;

b) galben reprezintă permisul cu valoare redusă;

c) albastru reprezintă permisul gratuit.

Art. 6. - (1) În cadrul Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultură se înfiintează Registrul unic de evidentă a asociatiilor de pescari sportivi/cluburilor de pescuit sportiv si federatiilor, cu caracter administrativ.

(2) Modelul Registrului unic de evidentă a asociatiilor de pescari sportivi/cluburilor de pescuit sportiv si federatiilor este prezentat în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.

(3) Înscrierea în Registrul unic de evidentă a asociatiilor de pescari sportivi/cluburilor de pescuit sportiv si federatiilor se face în baza:

- documentelor de constituire;

- regulamentului privind practicarea pescuitului recreativ/sportiv pe zona sa de competentă.

Art. 7. - Persoanele împuternicite de asociatiile de pescari sportivi/cluburile de pescuit sportiv si federatii participă alături de personalul Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultură si al altor institutii prevăzute de lege la actiuni de verificare a respectării modului de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, conform legii.

Art. 8. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului agriculturii si dezvoltării rurale nr. 331/2008 privind practicarea pescuitului recreativ/sportiv, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 405 din 29 mai 2008, se abrogă.

Art. 9. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii si dezvoltării rurale,

Dacian Ciolos

 

Bucuresti, 16 decembrie 2008.

Nr. 753.

 


ANEXA Nr. 1

 

PERMIS

de pescuit recreativ/sportiv nominal*)

- Model -

Varianta „a”

Fată

 

Verso

Descriere:

Permisul este de tip laminat - plastifiat

Dimensiunile formatului sunt: lungime - 10 cm, lătime - 7 cm

Culoare rosie

 

Varianta „b”

Fată

 

Verso

Descriere:

Permisul este de tip laminat - plastifiat

Dimensiunile formatului sunt: lungime - 10 cm, lătime - 7 cm

Culoare galbenă

 

Varianta „c”

Fată

 

Verso

Descriere:

Permisul este de tip laminat - plastifiat

Dimensiunile formatului sunt: lungime - 10 cm, lătime - 7 cm

Culoare albastră

 


*) Modelele permiselor sunt reproduse în facsimil.


 

ANEXA Nr. 2

REGISTRU UNIC

de evidentă a asociatiilor de pescari sportivi/cluburilor de pescuit sportiv si federatiilor

 

Nr. crt.

Numărul/data cererii de înscriere

Numele solicitantului

Sediul administrativ

Numele reprezentantului si serie/nr. CI

Semnătura reprezentantului

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ACTE ALE CURTII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

 

CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI

 

HOTĂRÂREA

din 24 aprilie 2008

în cauza Visan împotriva României

 

(Cererea nr. 15.741/03)

În cauza Visan împotriva României,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Sectia a treia), statuând în cadrul unei camere formate din: Josep Casadevall, presedinte, Corneliu Bîrsan, Boštjan M. Zupančič, Egbert Myjer, Ineta Ziemele, Luis López Guerra, Ann Power, judecători, si Santiago Quesada, grefier de sectie, după ce a deliberat în camera de consiliu la data de 27 martie 2008,

pronuntă următoarea hotărâre, adoptată la această dată:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află o cerere (nr. 15.741/03) îndreptată împotriva României, prin care un cetătean al acestui stat, doamna Constanta Visan (reclamanta), a sesizat Curtea la data de 8 aprilie 2003 în temeiul art. 34 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale (Conventia).

2. Reclamanta a fost reprezentată de domnul M.L. Draghici, fiul său. Guvernul român (Guvernul) a fost reprezentat de agentul său, domnul R.-H. Radu, de la Ministerul Afacerilor Externe.

3. La data de 18 mai 2005, Curtea a decis să comunice Guvernului cererea referitoare la pretinsa lipsă de acces la o instantă. Invocând prevederile art. 29 § 3 din Conventie, ea a decis să analizeze în acelasi timp admisibilitatea si temeinicia cauzei.

ÎN FAPT

I. Circumstantele cauzei

4. Reclamanta s-a născut în anul 1949 si locuieste în Bucuresti. A. Procesul penal împotriva reclamantei

5. Prin Decizia definitivă din data de 28 iunie 1993 Tribunalul Bucuresti a condamnat-o pe reclamantă la pedeapsa de 6 ani închisoare pentru săvârsirea infractiunii de delapidare, admitând totodată si actiunea civilă formulată în cauză. Instanta nu a analizat aplicabilitatea în cauză a dispozitiilor Decretului nr. 11/1988 privind amnistierea unor infractiuni si reducerea unor pedepse.

6. La data de 5 august 1993 reclamanta a fost arestată în vederea executării pedepsei, fiind liberată la data de 22 iulie 1994.

7. Prin Decizia definitivă din data de 3 octombrie 1995 Curtea Supremă de Justitie, în urma recursului în anulare formulat de procurorul general, a casat Decizia definitivă din data 28 iunie 1993 si a dispus încetarea procesului penal declansat împotriva reclamantei, cu motivarea că infractiunile comise făcuseră obiectul unei amnistii. Curtea Supremă de Justitie a mentinut celelalte dispozitii ale hotărârii Tribunalului Bucuresti

B. Actiunea introdusă pentru repararea pagubelor produse prin privarea de libertate în mod nelegal

8. La data de 6 martie 1998, reclamanta a sesizat Tribunalul Bucuresti cu o cerere întemeiată pe dispozitiile art. 998 si 999 din Codul civil, solicitând despăgubiri din partea statului pentru daunele produse prin „eroarea judiciară severă ce determinase detentia sa ilegală timp de aproape un an”. Reclamanta a solicitat cu titlu de daune suma de 200.000.000 lei (ROL).

9. Cauza a fost judecată de 10 instante, de 3 grade diferite de jurisdictie. Instantele au analizat cauza fie din perspectiva art. 504 din Codul de procedură penală (CPP), fie din perspectiva Codului civil. În cererile sale, reclamanta a invocat Codul civil completat cu prevederile CPP mai sus mentionate.

10. Prin Decizia definitivă din 28 ianuarie 2003 Curtea Supremă de Justitie a respins actiunea reclamantei. Aceasta a considerat că situatia de fapt din cauză permitea aplicarea art. 504 din CPP, astfel cum acesta a fost interpretat prin Decizia nr. 45 din 10 martie 1998 a Curtii Constitutionale (vezi paragraful 18 de mai jos). Totusi, instanta a considerat, pentru prima dată, că reclamanta ar fi trebuit să introducă cererea în termen de un an de la data casării hotărârii prin care s-a dispus condamnarea sa (art. 505 din CPP). Deoarece reclamanta nu a respectat acest termen, actiunea a fost considerată prescrisă.

11 . La data de 17 februarie 2003, Curtea Supremă de Justitie a eliberat o adeverintă, informând-o pe reclamantă că actiunea sa fusese respinsă ca prescrisă.

12. La data de 7 noiembrie 2003, reclamanta a obtinut o copie a Deciziei definitive din data de 28 ianuarie 2003, după multe încercări fără succes si plângeri adresate Ministerului Justitiei si Curtii Supreme de Justitie referitoare la termenul nerezonabil de redactare a deciziei instantei.

11. Dreptul intern pertinent A. Prevederi privind amnistia

13. Decretul nr. 11/1988 privind amnistierea unor infractiuni si reducerea unor pedepse, în partea sa relevantă, prevede următoarele:


ARTICOLUL 1

„Se amnistiază toate infractiunile pentru care s-a aplicat pedeapsa cu închisoare până la 10 ani inclusiv.”

14. Dispozitiile referitoare la amnistie din Codul penal sunt următoarele:

ARTICOLUL 119

„(1) Amnistia înlătură răspunderea penală pentru fapta săvârsită (...).

(2) Amnistia nu are efecte (...) asupra drepturilor persoanei vătămate.”

B. Prevederi referitoare la actiunea în răspundere civilă delictuală

15. Articolele relevante din Codul civil prevăd următoarele:

ARTICOLUL 998

„Orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greseală s-a ocazionat, a-l repara.”

ARTICOLUL 999

„Omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar si de acela ce a cauzat prin neglijenta sau prin imprudenta sa.”

16. Conform prevederilor art. 3 din Decretul nr. 167/1958, termenul de prescriptie în cazul actiunilor în despăgubiri este de 3 ani de la data producerii prejudiciului.

17. Articolele relevante din CCP prevedeau următoarele:

ARTICOLUL 504

„Orice persoană care a fost condamnată definitiv are dreptul la repararea de către stat a pagubei suferite, dacă în urma rejudecării cauzei s-a stabilit prin hotărâre definitivă că nu a săvârsit fapta imputată ori că acea faptă nu există.

Are dreptul la repararea pagubei si persoana împotriva căreia s-a luat o măsură preventivă, iar ulterior, pentru motivele arătate în alineatul precedent, a fost scoasă de sub urmărire sau a fost achitată.”

ARTICOLUL 505

„(...) Actiunea [pentru repararea pagubei] poate fi pornită în termen de un an de la rămânerea definitivă a hotărârii de achitare sau de la data ordonantei de scoatere de sub urmărire.”

18. Prin Decizia nr. 45 din data de 10 martie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 18 mai 1998, Curtea Constitutională, sesizată cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor primului alineat al art. 504 din CPP, statua după cum urmează:

„Conform dispozitiilor art. 48 alin. (3) din Constitutie, «statul răspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare săvârsite în procesele penale». Rezultă din acest text că principiul responsabilitătii statului fată de persoanele care au suferit din cauza unei erori judiciare săvârsite în procesele penale trebuie aplicat tuturor victimelor unor asemenea erori (...) Prin urmare, se constată că organul legislativ nu a pus de acord prevederile art. 504 din Codul de procedură penală cu cele ale art. 48 alin. (3) din Constitutie (...) În consecintă, tinând seama că art. 504 din Codul de procedură penală instituie numai două cazuri posibile de angajare a răspunderii statului pentru erorile judiciare săvârsite în procesele penale, rezultă că această limitare este neconstitutională fată de prevederile art. 48 alin. (3) din Constitutie, care nu permit o asemenea restrângere.”

ÎN DREPT

I. Asupra pretinsei încălcări a art. 6 § 1 din Conventie

19. Reclamanta s-a plâns în temeiul art. 6 § 1 din Conventie de lipsa de acces la o instantă în măsura în care cererea sa privind acordarea de despăgubiri a fost respinsă ca prescrisă în temeiul unei legi ce nu era în vigoare la data la care ea si-a formulat actiunea.

Art. 6 § 1 prevede următoarele:

„Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil (...) a cauzei sale, de către o instantă (...) care va hotărî (...) asupra încălcării drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil (...).”

A. Asupra admisibilitătii

20. Curtea constată că acest capăt de cerere nu este vădit neîntemeiat în sensul art. 35 § 3 din Conventie. Mai mult, ea constată că acesta nu este lovit de niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, trebuie declarat admisibil.

B. Asupra temeiniciei

1. Argumentele părtilor

21. Guvernul afirmă că stabilirea bazei legale a unei actiuni de către instantă si termenele-limită pentru introducerea unei actiuni se numără printre limitările permise ale dreptului de acces la o instantă (a se vedea Pérez de Rada Cavanilles împotriva Spaniei, Hotărârea din 28 octombrie 1998, Culegere de hotărâri si decizii 1998-VIII, p. 3255, §§ 43-45).

22. De asemenea, Guvernul afirmă că, datorită rolului activ al judecătorilor nationali si a marjei de apreciere a statului în materie, instantele interne aveau puterea de a determina legea aplicabilă pe baza faptelor cauzei si indiferent de temeiurile de drept indicate de către reclamantă. S-a arătat si că reclamanta însăsi făcuse referire atât la articole din Codul civil, cât si la articole din CPP în cererile sale adresate instantelor.

23. Mai mult, Guvernul consideră că termenul-limită impus de art. 504 nu a fost prea scurt (a se vedea, a contrario, Pérez de Rada Cavanilles, citată anterior, § 47) si că acest termen se împlinise deja în momentul când reclamanta a introdus actiunea, aplicarea sa nefiind astfel imputabilă duratei proceselor în sine (a se vedea, a contrario, Yagtzilar si altii împotriva Greciei, nr. 41727/98, § 27, CEDO 2001-XII).

24. În sfârsit, Guvernul afirmă că procedura instituită de art. 504 si 505 din CPP reprezenta un remediu efectiv pentru plângerile reclamantei.

25. Reclamanta a contestat argumentele prezentate de Guvern si a reiterat faptul că art. 504 nu era aplicabil în momentul în care a sesizat instantele de judecată.

2. Aprecierea Curtii

26. Curtea face trimitere la principiile stabilite de jurisprudenta sa referitoare la „dreptul la o instantă”, dreptul de acces fiind un aspect al acestuia, arătând în special că acest drept este supus unor limitări ce nu ar trebui să restrictioneze sau să reducă accesul unei persoane în asa fel sau într-o asa măsură încât esenta însăsi a dreptului să fie atinsă (a se vedea, de exemplu, Prince Hans-Adam II of Liechtenstein împotriva Germaniei [MC], nr. 42527/98, §§ 43-50, CEDO 2001-VIII; Yagtzilar, citată anterior, § 22; Brualla Gómez de la Torre împotriva Spaniei, Hotărârea din 19 decembrie 1997, Culegere 1997-VIII, p. 2955, § 31-33; Edificaciones martie Gallego S.A. împotriva Spaniei, Hotărârea din 19 februarie 1998, Culegere 1998-I, p. 290, § 33-34; Pérez de Rada Cavanilles, citată anterior, §§ 43-45; si Lungoci împotriva României, nr. 62.710/00, §§ 34-36, 26 ianuarie 2006).

27. Curtea observă că reclamanta a formulat actiunea în despăgubiri la data de 6 martie 1998. La data respectivă, art. 504 din CPP, lex specialis în materie de despăgubiri pentru o condamnare eronată, nu acoperea situatia reclamantei. Rezultă că la data respectivă Codul civil era singurul remediu efectiv aflat la dispozitia reclamantei. Abia la data de 18 mai 1998 decizia Curtii Constitutionale prin care se extindea sfera de aplicabilitate a art. 504 a devenit publică.

28. Este adevărat că reclamanta ar fi putut să conteste ea însăsi constitutionalitatea prevederilor CPP. Astfel, ea ar fi putut să formuleze actiunea în despăgubiri în temeiul art. 504, în termen de un an de la data deciziei definitive pronuntate în cauza sa, adică înainte de luna octombrie 1996, si să invoce o exceptie de neconstitutionalitate a acelor prevederi în fata instantelor. Totusi, Curtea consideră că atât timp cât reclamanta avea la dispozitie o cale de atac cu mai multe sanse de succes, si anume actiunea întemeiată pe dispozitiile referitoare la răspunderea civilă delictuală, ar fi excesiv să se astepte de la aceasta ca ea să utilizeze o cale de atac cu o finalitate mai putin previzibilă.


29. Curtea, ca si Guvernul, nu neagă competenta instantelor interne de a determina temeiul legal al unei actiuni. Totusi, ea observă că, făcând acest lucru în cauza de fată, instantele au analizat actiunea conform unor prevederi ce nu erau în vigoare la data formulării acesteia si care au urmat reguli procedurale diferite de cele aplicabile în materie de răspundere civilă delictuală, în special termene-limită diferite pentru introducerea actiunii. Asadar, reclamanta ar fi trebuit să prevadă eventuala schimbare în legislatie si să se conformeze acesteia înainte ca respectiva schimbare să aibă loc efectiv.

30. Din acest motiv, Curtea consideră că gradul de acces acordat de legislatia natională nu era suficient pentru a garanta dreptul reclamantei la o instantă (a se vedea Yagtzilar, citată anterior, § 26).

31. Mai mult, Curtea nu poate să nu observe faptul că niciuna dintre instantele care au solutionat cauza reclamantei în temeiul art. 504, cu exceptia Curtii Supreme de Justitie în ultimă instantă, nu a considerat actiunea ca fiind prescrisă. Faptul că reclamantei i s-a adus la cunostintă interventia prescriptiei doar în această etapă târzie a procesului a lipsit-o, odată pentru totdeauna, de orice posibilitate de a-si apăra dreptul la despăgubiri (a se vedea Yagtzilar, citată anterior, § 27).

32. Fată de cele arătate, Curtea apreciază că nu se impune să mai analizeze afirmatiile Guvernului privind calitatea noii căi de atac (a se vedea paragraful 24 de mai sus).

33. Considerentele de mai sus sunt suficiente pentru a îi permite Curtii să constate că, în analiza actiunii reclamantei în temeiul unei prevederi legale care nu era în vigoare la data introducerii acesteia, instantele interne au încălcat dreptul reclamantei la o instantă.

Prin urmare, a avut loc o încălcare a art. 6 § 1 din Conventie.

II. Asupra altor pretinse încălcări ale Conventiei

34. Reclamanta s-a plâns în temeiul art. 6 § 1 din Conventie de faptul că instantele care i-au solutionat cauza nu au fost impartiale si de faptul că nu a avut parte de un proces echitabil. De asemenea, ea a considerat că cererea sa vizând acordarea de despăgubiri nu a fost solutionată de instante într-un termen rezonabil si că decizia definitivă nu a fost pronuntată în mod public, având în vedere că i-au fost necesare mai mult de 8 luni pentru a obtine o copie a deciziei respective.

35. În temeiul art. 34, reclamanta s-a plâns de faptul că refuzul autoritătilor de a-i elibera o copie a Deciziei definitive din data de 28 ianuarie 2003 a împiedicat-o timp de câteva luni să îsi finalizeze cererea adresată Curtii.

36. În sfârsit, reclamanta a considerat că instantele i-au încălcat dreptul de a primi despăgubiri pentru o eroare judiciară, garantat de art. 3 din Protocolul nr. 7 la Conventie.

37. Cu toate acestea, tinând cont de toate elementele aflate în posesia sa si în măsura în care este competentă să analizeze aspectele invocate, Curtea constată că acestea nu prezintă nicio

aparentă de încălcare a drepturilor si a libertătilor prevăzute de Conventie sau de protocoalele sale.

Rezultă că această parte a cererii este vădit neîntemeiată si trebuie respinsă în conformitate cu art. 35 §§ 3 si 4 din Conventie.

III. Asupra aplicării articolului 41 din Conventie

38. Conform art. 41 din Conventie:

„Dacă Curtea declară că a avut loc o încălcare a Conventiei sau a protocoalelor sale si dacă dreptul intern al înaltei părti contractante nu permite decât o înlăturare incompletă a consecintelor acestei încălcări, Curtea acordă părtii lezate, dacă este cazul, o reparatie echitabilă.”

A. Prejudiciu

39. Reclamanta a solicitat acordarea sumei de 1.000.000 euro (EUR) cu titlu de daune morale cauzate de pretinsa încălcare a art. 3 din Protocolul nr. 7 si a sumei de 1.050.000 EUR cu titlu de daune morale cauzate de pretinsele încălcări ale art. 6.

40. Guvernul consideră că nu există nicio legătură de cauzalitate între daunele pretinse si presupusele încălcări ale Conventiei si că pretentiile reclamantei sunt excesive. În opinia sa, o constatare a încălcării Conventiei ar putea constitui, în sine, o reparatie suficientă a pretinsului prejudiciu moral suferit de reclamantă.

41. Curtea reiterează faptul că a constatat existenta unei încălcări a dreptului reclamantei de acces la o instantă din cauza aplicării termenelor-limită, astfel încât doar acest aspect poate constitui baza acordării unor despăgubiri. Asadar, Curtea îi acordă reclamantei suma de 5.000 EUR cu titlu de daune morale.

42. De asemenea, Curtea reiterează faptul că, în urma constatării unei încălcări a art. 6 § 1 din Conventie, reclamantul ar trebui să fie repus, pe cât posibil, în situatia în care s-ar fi aflat dacă cerintele art. 6 nu ar fi fost încălcate; în mod special, ar trebuie să se asigure posibilitatea de a obtine redeschiderea procesului (a se vedea, Piersack împotriva Belgiei (art. 50), Hotărârea din 26 octombrie 1984, seria A nr. 85, p. 16, § 12; Gençel împotriva Turciei, nr. 53.431/99, § 27, 23 octombrie 2003; Tahir Duran împotriva Turciei, nr. 40.997/98, § 23, 29 ianuarie 2004; Somogy împotriva Italiei, nr. 67.972/01, § 86, 18 mai 2004; Metaxas împotriva Greciei, nr. 8.415/02, § 35, 27 mai 2004; Caloglu împotriva Turciei, nr. 55.812/00, § 30, 29 iulie 2004; Ilascu si altii împotriva Moldovei si Rusiei [MC], nr. 48.787/99, § 487, CEDO 2004-VII; si Lungoci, citată anterior, §§ 55-56).

B. Cheltuieli de judecată

43. Reclamanta nu a cerut restituirea cheltuielilor de judecată. Prin urmare, nu i se acordă nicio sumă cu acest titlu.

C. Dobânzi moratorii

44. Curtea consideră potrivit ca rata dobânzii moratorii să se bazeze pe rata dobânzii facilitătii de împrumut marginal a Băncii Centrale Europene, majorată cu 3 puncte procentuale.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

În unanimitate,

CURTEA

1. declară admisibilă cererea în ceea ce capătul de cerere privind dreptul de acces la o instantă conform art. 6 § 1 din Conventie si inadmisibilă în rest;

2. hotărăste că a avut loc o încălcare a art. 6 § 1 din Conventie;

3. hotărăste:

a) ca statul pârât să îi plătească reclamantei, în cel mult 3 luni de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, conform art. 44 § 2 din Conventie, suma de 5.000 EUR (cinci mii euro), plus orice sumă ce ar putea fi datorată cu titlu de impozit, cu titlu de daune morale, sumă ce urmează să fie convertită în moneda statului pârât la cursul de schimb valabil la data plătii;

b) ca, începând de la expirarea termenului mentionat mai sus si până la efectuarea plătii, această sumă să se majoreze cu o dobândă simplă având o rată egală cu cea a facilitătii de împrumut marginal a Băncii Centrale Europene, valabilă în această perioadă, majorată cu 3 puncte procentuale;

4. respinge cererea de reparatie echitabilă în rest.

Întocmită în limba engleză, apoi comunicată în scris la data de 24 aprilie 2008, pentru aplicarea art. 77 §§ 2 si 3 din Regulamentul Curtii.

 

Josep Casadevall,

presedinte

Santiago Quesada,

grefier

 

ACTE ALE AUTORITĂTII NATIONALE DE SUPRAVEGHERE A PRELUCRĂRII DATELOR CU CARACTER PERSONAL

 

AUTORITATEA NATIONALĂ DE SUPRAVEGHERE A PRELUCRĂRII DATELOR CU CARACTER PERSONAL

 

DECIZIE

privind stabilirea formularului tipizat al notificărilor prevăzute de Legea nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date

 

Văzând Referatul de aprobare nr. 8 din 5 iunie 2008 privind necesitatea modificării formularelor tipizate ale notificărilor în sensul simplificării acestora,

în aplicarea prevederilor art. 21 alin. (3) lit. a) raportate la art. 22 alin. (3), (6) si (8) din Legea nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, cu modificările si completările ulterioare, conform cărora autoritatea de supraveghere elaborează formularele tipizate ale notificărilor, în situatiile prevăzute de lege,

având în vedere calitatea României de stat membru cu drepturi depline al Uniunii Europene,

având în vedere recomandările Comisiei Europene exprimate în Raportul nr. 1.227/2005 al Grupului de Lucru Art. 29 pentru protectia datelor, privind importanta standardizării si simplificării procedurilor de notificare a autoritătilor nationale de supraveghere, precum si adoptarea unor metode cât mai putin costisitoare pentru punerea în practică a acestora, în vederea evitării formalitătilor administrative excesive,

tinând cont de prevederile Directivei 95/46/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind protectia persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, care statuează că notificarea este destinată să asigure publicitatea scopurilor si caracteristicilor principale ale prelucrărilor efectuate de operatorii de date cu caracter personal, astfel încât autoritatea de supraveghere să poată controla concordanta prelucrărilor declarate cu dispozitiile legale nationale în materie,

având în vedere că, în principal, prin notificare se asigură informarea publicului asupra prelucrărilor de date personale pe care le declară operatorul, prin intermediul Registrului de evidentă a prelucrărilor de date cu caracter personal, tinut de autoritatea de supraveghere, potrivit legii,

luându-se în considerare faptul că taxa de notificare a fost abrogată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 36/2007 pentru abrogarea Legii nr. 476/2003 privind aprobarea taxei de notificare a prelucrărilor de date cu caracter personal care cad sub incidenta Legii nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date si a alin. (7) al art. 22 din Legea nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date,

tinând cont de situatiile în care nu este necesară notificarea prelucrării unor date cu caracter personal, stabilite prin Decizia presedintelui Autoritătii Nationale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal nr. 90/2006 privind cazurile în care nu este necesară notificarea prelucrării unor date cu caracter personal, prin Decizia presedintelui Autoritătii Nationale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal nr. 100/2007 privind stabilirea cazurilor în care nu este necesară notificarea prelucrării unor date cu caracter personal, precum si modalitatea de notificare a transferurilor de date cu caracter personal către alte state, prevăzută de Decizia presedintelui Autoritătii Nationale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal nr. 28/2007 privind transferurile datelor cu caracter personal către alte state,

în temeiul art. 3 alin. (5) si (6) din Legea nr. 102/2005 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Autoritătii Nationale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 6 alin. (2) lit. b) din Regulamentul de organizare si functionare a Autoritătii Nationale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, aprobat prin Hotărârea Biroului Permanent al Senatului nr. 16/2005,

presedintele Autoritătii Nationale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal emite prezenta decizie.

Art. 1. - Se aprobă formularul tipizat al notificărilor prevăzute de Legea nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta decizie.

Art. 2. - Notificările completate pe formularele aprobate prin Decizia presedintelui Autoritătii Nationale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal nr. 60/2006 privind stabilirea unor formulare tipizate ale notificărilor prevăzute de Legea nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date si înregistrate în registrul de evidentă a prelucrărilor de date cu caracter personal până la data intrării în vigoare a prezentei decizii rămân valabile.

Art. 3. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, si intră în vigoare la data de 1 martie 2009.

Art. 4. - Pe data intrării în vigoare a prezentei decizii, Decizia presedintelui Autoritătii Nationale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal nr. 60/2006 privind stabilirea unor formulare tipizate ale notificărilor prevăzute de Legea nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, n r. 5 0 7 din 12 iunie 2006, se abrogă.

 

Presedintele Autoritătii Nationale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal,

Georgeta Basarabescu

 

Bucuresti, 11 decembrie 2008.

Nr. 95.


 

ANEXĂ*)

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

Pagina a 4-a


*) Anexa este reprodusă în facsimil.


 

ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

COMISIA DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

ORDIN

pentru punerea în aplicare a Normelor privind utilizarea formularului Constatare amiabilă de accident

 

Potrivit Hotărârii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor din data de 16 decembrie 2008, prin care s-au adoptat Normele privind utilizarea formularului Constatare amiabilă de accident,

în temeiul prevederilor art. 4 alin. (26) si (27) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurărilor, cu modificările si completările ulterioare, în conformitate cu dispozitiile art. 8 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările si reasigurările în România, cu modificările si completările ulterioare,

presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Începând cu data de 1 iulie 2009 se pun în aplicare Normele privind utilizarea formularului Constatare amiabilă de accident.

(2) Normele privind utilizarea formularului Constatare amiabilă de accident sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Asigurătorii autorizati vor lua toate măsurile necesare pentru aplicarea prevederilor normelor prevăzute la art. 1 si răspund de instruirea corespunzătoare a personalului propriu si a intermediarilor privind solutionarea daunelor în conditii adecvate, cu respectarea prevederilor legale în materie.

Art. 3. - Directiile de specialitate din cadrul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor vor asigura ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

 

Presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor,

Angela Toncescu

 

Bucuresti, 18 decembrie 2008.

Nr. 21.

 

ANEXĂ

 

NORME

privind utilizarea formularului Constatare amiabilă de accident

 

CAPITOLUL I

Prevederi introductive

 

Art. 1. - În conformitate cu prevederile art. 8 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările si reasigurările în România, cu modificările si completările ulterioare, pentru evenimentele în care au fost implicate două vehicule din care au rezultat numai prejudicii materiale, avizarea societătilor din domeniul asigurărilor se poate face si în baza formularului Constatare amiabilă de accident.

Art. 2. - Conditiile de utilizare a formularului Constatare amiabilă de accident sunt reglementate de prevederile Legii nr. 136/1995, cu modificările si completările ulterioare, si de prezentele norme.

 

CAPITOLUL II

Domeniul de aplicare

 

Art. 3. - Prevederile prezentelor norme se aplică pentru toate accidentele rutiere survenite pe teritoriul României, în urma cărora au rezultat numai pagube materiale si în care au fost implicate două vehicule.

Art. 4. - Formularul Constatare amiabilă de accident poate fi utilizat indiferent de locul producerii accidentului: pe drumuri publice, pe drumuri care nu sunt deschise circulatiei publice, în incinte si în orice alte locuri.

Art. 5. - Completarea si semnarea formularului Constatare amiabilă de accident nu reprezintă o recunoastere a răspunderii conducătorilor auto, ci un cumul de elemente si fapte care vor contribui la solutionarea dosarelor de daună.

Art. 6. - Formularul Constatare amiabilă de accident poate fi utilizat în relatia cu societătile din domeniul asigurărilor fără a mai fi necesară întocmirea de documente de constatare de către politie, numai dacă este completat si semnat de către ambii conducători de vehicule implicati în accident. În situatia în care unul dintre vehicule este stationat/parcat, formularul poate fi completat si de către proprietarul/utilizatorul acestuia.

Art. 7. - Solutionarea dosarelor de daună pe baza formularului Constatare amiabilă de accident se face cu respectarea prevederilor Normelor privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, în vigoare la data producerii evenimentului.

Art. 8. - Societătile de asigurare vor stabili dreptul la despăgubiri, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, în baza unui protocol încheiat de toate societătile autorizate să practice asigurări de vehicule.

 

CAPITOLUL III

Forma, dimensiunile si continutul formularului Constatare amiabilă de accident

 

Art. 9. - Formularul Constatare amiabilă de accident contine două pagini autocopiative, ambele având aceeasi valoare juridică, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1, si instructiuni de utilizare a formularului, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 10. - Formularul Constatare amiabilă de accident contine informatii privind data si locul producerii accidentului, datele de identificare ale conducătorilor auto implicati, ale proprietarilor vehiculelor implicate, datele vehiculelor implicate si ale propriilor societăti de asigurare RCA, precum si informatii privind circumstantele producerii accidentului.

Art. 11. - Societătile de asigurări autorizate să încheie asigurări pentru vehicule au obligatia de a tipări si de a distribui asiguratilor formularul Constatare amiabilă de accident.

Art. 12. - Este interzis ca pe formular sau pe coperta acestuia să se inscriptioneze denumirea ori sigla asigurătorului.

 

CAPITOLUL IV

Dispozitii finale

 

Art. 13. - Depunerea formularului Constatare amiabilă de accident de către oricare dintre cele două părti implicate reprezintă avizare de daună si obligă asigurătorul să deschidă dosarul de daună si să efectueze constatarea pagubelor. Se interzice asigurătorului/societătii din domeniul asigurărilor îndrumarea părtilor pentru protocolarea accidentului de către politia rutieră.

Art. 14. - Asigurătorii/Societătile din domeniul asigurărilor care au fost avizati/avizate despre producerea unui eveniment în baza formularului Constatare amiabilă de accident sunt obligati să elibereze persoanelor solicitante documentul de introducere în reparatie prevăzut în Normele privind procedura de întocmire si eliberare a documentului de introducere în reparatie a vehiculelor, puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 12/2008.

Art. 15. - Societătile de asigurare, autorizate să practice clasa 10 de asigurări, au obligatia ca în termen de 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentelor norme să încheie un protocol având ca obiect modul de stabilire a dreptului la despăgubire pentru proprietarii/utilizatorii vehiculelor implicate în accident, pe care îl vor prezenta Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.

Art. 16. - Nerespectarea prevederilor prezentelor norme de către societătile de asigurare se sanctionează în conditiile si potrivit prevederilor Legii nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurărilor, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale Legii nr. 136/1995, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 17. - Anexele 1 si 2*) fac parte integrantă din prezentele norme.


*) Anexele nr. 1 si 2 sunt reproduse în facsimil.

 


ANEXA Nr. 1 la norme

 

Formularul Constatare amiabilă de accident

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a