MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A I

Anul 176 (XX) - Nr. 881            LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE            Miercuri, 24 decembrie 2008

 

SUMAR

 

DECRETE

 

1.347. - Decret pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a Protocolului privind textul autentic în cinci limbi al Conventiei privind aviatia civilă internatională (Chicago, 1944), semnat la Montreal la 29 septembrie 1995, si a Protocolului privind un amendament al Conventiei privind aviatia civilă internatională, semnat la Montreal la 29 septembrie 1995, si, respectiv, a Protocolului privind textul autentic în sase limbi al Conventiei privind aviatia civilă internatională (Chicago, 1944), semnat la Montreal la 1 octombrie 1998, si a Protocolului privind un amendament al Conventiei privind aviatia civilă internatională, semnat la Montreal la 1 octombrie 1998

 

1.348. - Decret pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a Protocolului privind Registrul poluantilor emisi si transferati, adoptat la Kiev la 21 mai 2003 si semnat de România la Kiev la 21 mai 2003, la Conventia privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998

 

1.352. - Decret privind acordarea Drapelului de luptă Batalionului 88 Mentenantă „Ardealul”

 

1.353. - Decret privind acordarea Drapelului de luptă Scolii Militare de Maistri Militari si Subofiteri a Fortelor Terestre „Basarab I”

 

1.354. - Decret pentru eliberarea din functie a unui judecător

 

1.355. - Decret pentru eliberarea din functie a unui procuror

 

1.356. - Decret pentru eliberarea din functie a unui procuror

 

1.357. - Decret pentru eliberarea din functie a unui procuror

 

1.358. - Decret pentru eliberarea din functie a unui procuror

 

1.359. - Decret pentru eliberarea din functie a unui judecător

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

            Decizia nr. 1.351 din 10 decembrie 2008 cu privire la constitutionalitatea Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

 

            - Opinie separată

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

            1.713. - Hotărâre pentru modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 341/2007 privind intrarea în categoria înaltilor functionari publici, managementul carierei si mobilitatea înaltilor functionari publici, precum si pentru stabilirea unor măsuri în vederea evaluării performantelor profesionale individuale ale înaltilor functionari publici pentru anul 2008

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

            126. - Ordin al presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei pentru aprobarea Normei tehnice energetice privind conservarea echipamentelor energetice

 

            744. - Ordin al ministrului agriculturii si dezvoltării rurale pentru aprobarea nivelului comisioanelor de garantare pentru anul 2009

 

            2.103/889. - Ordin al ministrului sănătătii publice si al presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate pentru modificarea Normelor metodologice privind modalitatea de constituire si utilizare a fondului destinat stimulării personalului din Ministerul Sănătătii Publice, Casa Natională de Asigurări de Sănătate si structurile teritoriale ale acestora, aprobate prin Ordinul ministrului sănătătii publice si al presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate nr. 1.418/534/2006

 

            2.104/888. - Ordin al ministrului sănătătii publice si al presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate privind prelungirea aplicării prevederilor Ordinului ministrului sănătătii publice si al presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate nr. 522/236/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind conditiile acordării asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pe anul 2008

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

            43. - Circulară privind punerea în circulatie, în scop numismatic, a unei monede dedicate Tezaurului de la Hinova

 


DECRETE

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a Protocolului privind textul autentic în cinci limbi al Conventiei privind aviatia civilă internatională (Chicago, 1944), semnat la Montreal la 29 septembrie 1995, si a Protocolului privind un amendament al Conventiei privind aviatia civilă internatională, semnat la Montreal la 29 septembrie 1995, si, respectiv, a Protocolului privind textul autentic în sase limbi al Conventiei privind aviatia civilă internatională (Chicago, 1944), semnat la Montreal la 1 octombrie 1998, si a Protocolului privind un amendament al Conventiei privind aviatia civilă internatională, semnat la Montreal la 1 octombrie 1998

 

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (1) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, precum si ale art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

la propunerea Guvernului, potrivit Hotărârii nr. E 325 din 4 decembrie 2008,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se supun spre ratificare Parlamentului Protocolul privind textul autentic în cinci limbi al Conventiei privind aviatia civilă internatională (Chicago, 1944), semnat la Montreal la 29 septembrie 1995, si Protocolul privind un amendament al Conventiei privind aviatia civilă internatională, semnat la Montreal la 29 septembrie 1995, si, respectiv, Protocolul privind textul autentic în sase limbi al Conventiei privind aviatia civilă internatională (Chicago, 1944), semnat la Montreal la 1 octombrie 1998, si Protocolul privind un amendament al Conventiei privind aviatia civilă internatională, semnat la Montreal la 1 octombrie 1998, si se dispune publicarea prezentului decret în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucuresti, 22 decembrie 2008.

Nr. 1.347.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a Protocolului privind Registrul poluantilor emisi si transferati, adoptat la Kiev la 21 mai 2003 si semnat de România la Kiev la 21 mai 2003, la Conventia privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998

 

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (1) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, precum si ale art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

la propunerea Guvernului, potrivit Hotărârii nr. E 341 din 10 decembrie 2008,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se supune spre ratificare Parlamentului Protocolul privind Registrul poluantilor emisi si transferati, adoptat la Kiev la 21 mai 2003 si semnat de România la Kiev la 21 mai 2003, la Conventia privind accesul la informatie,

participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998, si se dispune publicarea prezentului decret în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constitutia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucuresti, 22 decembrie 2008.

Nr. 1.348.

 


PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind acordarea Drapelului de luptă Batalionului 88 Mentenantă „Ardealul”

 

În temeiul prevederilor art. 92 si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată, precum si ale art. 1 din Legea nr. 34/1995 privind acordarea drapelului de luptă marilor unităti si unitătilor militare,

având în vedere propunerea ministrului apărării,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se acordă Drapelul de luptă Batalionului 88 Mentenantă „Ardealul”.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 22 decembrie 2008.

Nr. 1.352.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind acordarea Drapelului de luptă Scolii Militare de Maistri Militari si Subofiteri a Fortelor Terestre „Basarab I”

 

În temeiul prevederilor art. 92 si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată, precum si ale art. 1 din Legea nr. 34/1995 privind acordarea drapelului de luptă marilor unităti si unitătilor militare,

având în vedere propunerea ministrului apărării,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se acordă Drapelul de luptă Scolii Militare de Maistri Militari si Subofiteri a Fortelor Terestre „Basarab I”.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 22 decembrie 2008.

Nr. 1.353.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru eliberarea din functie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) si ale art. 134 alin. (1) din Constitutia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) si alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, cu modificările ulterioare, precum si ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.287/2008,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 1 februarie 2009, doamna Iftimie Rodica, judecător la Tribunalul Botosani, se eliberează din functie ca urmare a pensionării.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 22 decembrie 2008.

Nr. 1.354.

 


PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru eliberarea din functie a unui procuror

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1) si ale art. 134 alin. (1) din Constitutia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) si alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.286/2008,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Doamna Dută Andrinela, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara, se eliberează din functie ca urmare a pensionării.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 22 decembrie 2008.

Nr. 1.355.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru eliberarea din functie a unui procuror

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1) si ale art. 134 alin. (1) din Constitutia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) si alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.283/2008,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 1 ianuarie 2009, domnul Tudor Marian, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Arges, se eliberează din functie ca urmare a pensionării.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 22 decembrie 2008.

Nr. 1.356.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru eliberarea din functie a unui procuror

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1) si ale art. 134 alin. (1) din Constitutia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) si alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.281/2008,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 1 ianuarie 2009, domnul Samson Florin-Liviu, procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de urmărire penală si criminalistică, se eliberează din functie ca urmare a pensionării.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 22 decembrie 2008.

Nr. 1.357.

 


PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru eliberarea din functie a unui procuror

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1) si ale art. 134 alin. (1) din Constitutia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) si alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.282/2008,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 1 ianuarie 2009, doamna Boboc Finita, procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, se eliberează din functie ca urmare a pensionării.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 22 decembrie 2008.

Nr. 1.358.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru eliberarea din functie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) si ale art. 134 alin. (1) din Constitutia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) si alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.288/2008,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Gheciu Florea, judecător la Tribunalul Dâmbovita, se eliberează din functie ca urmare a pensionării.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 22 decembrie 2008.

Nr. 1.359.

 


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.351

din 10 decembrie 2008

cu privire la constitutionalitatea Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

 

Curtea Constitutională a fost sesizată, în temeiul dispozitiilor art. 146 lit. a) din Constitutie, asupra neconstitutionalitătii prevederilor art. I punctul 2 si următoarele din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, de 55 de deputati, si anume: Rădulescu I. Cristian, Drăgus Radu-Cătălin, Bîrsan P. Iulian Gabriel, Lambrino V. D. Radu, Momanu V. Corneliu, Vasil Mihaela Adriana, Petrea M. Constantin, Bardan C. Corneliu Stefan, Ionescu Daniel, Uricec Eugen Constantin, Fuia Stelian, Popescu Corneliu, Liga E. Dănut, Miroseanu Liviu Alexandru, Iordache M. Gratiela Denisa, Igas A. Traian Constantin, Oancea N. Viorel, Constantinescu Viorel, Străchinaru Petre, Cosea O. Dumitru Gheorghe Mircea, Buhăianu Gh. Obuf Cătălin Ovidiu, Romanescu M. Marcel Laurentiu, Stoica Ion, Codîrlă Liviu, Brânză S. William Gabriel, Busoi Diana-Maria, Zaharia Gh. Claudius Mihail, Stirbet H. Cornel, Ungureanu I. Petre, Rusu Valentin, Preda Gh. Cezar Florin, Almăsan D. Liviu, Mocanu Alexandru, Cantaragiu C. Bogdan, Tabără I. Valeriu, Oltean Ioan C., Mocănescu Coloros Dan Constantin, Hoinaru V. Marin, Lificiu C. Petre, Vladu Iulian, Puzdrea Dumitru Ghe., Piteiu Marcel Adrian, Sandu Gabriel, Buda I. Daniel, Cristian Ilie, Iustian M. S. Mircea Teodor, Amarie Constantin, Constantinescu M. Anca, Barbu G. Gheorghe, Iliescu M. Valentin Adrian, Ciocâlteu A. Alexandru, Movilă P. Petru, Turcan D. Raluca, Bruchental-Pop I. Ionela si Albu I. Georghe.

Sesizarea a fost trimisă prin Adresa nr. 51/3.198 din 14 octombrie 2008 a secretarului general al Camerei Deputatilor si a fost înregistrată la Curtea Constitutională sub nr. 11.042 din 14 octombrie 2008, formând obiectul Dosarului nr. 2002A/2008.

Autorii sesizării de neconstitutionalitate critică prevederile art. I punctul 2 si următoarele din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, pentru următoarele motive:

În ceea ce priveste încălcarea dispozitiilor art. 44 alin. (1) teza întâi din Constitutie, se sustine că prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 reglementează o veritabilă prezumtie de proprietate ce operează pentru perioada în care proprietarul a fost lipsit de toate prerogativele dreptului de proprietate. Curtea Constitutională a statuat, în jurisprudenta sa, că, si în situatia în care dreptul de proprietate al statului a luat nastere sub imperiul unor legi anterioare contrare actualei Constitutii, dreptul de proprietate nu s-a stins ca efect al intrării sale în vigoare. Autorii sesizării sustin că art. I punctul 2 din legea criticată abrogă prevederile anterior mentionate si, pe cale de consecintă „proprietarii ale căror imobile au fost preluate fără un titlu valabil nu îsi mai păstrează calitatea de proprietar avută la data preluării” imobilelor de către stat, fiind astfel încălcate dispozitiile art. 44 alin. (1) teza întâi din Constitutie. Prin urmare, statul român nu mai garantează dreptul de proprietate având ca obiect imobile preluate fără titlu valabil, persoanele în cauză neputându-si exercita calitatea de proprietar, desi statul are obligatia să „garanteze dreptul de proprietate de la data dobândirii legale a proprietătii unor astfel de imobile până la data pierderii sale legale”.

Referitor la încălcarea dispozitiilor art. 21 alin. (1) din Constitutie, arată că textele legale criticate nu mai permit fostilor proprietari ale căror imobile au fost preluate de către stat, fără titlu valabil, să se adreseze justitiei în scopul recunoasterii dreptului de proprietate, ci impun parcurgerea procedurii prevăzute de legea criticată. Astfel, sustin că, asa cum a statuat Curtea Constitutională prin Decizia nr. 73/1995, singura modalitate de a se putea obtine restituirea imobilului în cauză „este cea a sesizării instantei judecătoresti si nu o procedură prevăzută de lege”, întrucât dreptul de proprietate nu a fost desfiintat legal niciodată. Fostii proprietari ar trebui să opteze pentru o astfel de modalitate, si nicidecum să fie obligati să o urmeze. S-a mai arătat că statul nu poate fi considerat proprietar, iar imobilele preluate fără titlu valabil nu pot fi incluse în categoria celor prevăzute de o lege privind situatia juridică a locuintelor trecute în proprietatea statului.

Cu privire la încălcarea art. 15 alin. (2) din Constitutie, autorii sesizării consideră că abrogarea prevederilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 are semnificatia recunoasterii unui efect constitutiv de drept de proprietate al statului, „ceea ce presupune fie un efect retroactiv al legii [...], fie recurgerea la un mod de transformare a proprietătii persoanelor fizice în proprietate de stat”, contrar Constitutiei. Totodată, prin această abrogare, statul si-a consolidat retroactiv dreptul de proprietate asupra imobilelor preluate fără titlu valabil care nu au fost încă restituite, dar si asupra imobilelor „care au fost deja vândute nelegal fostilor chiriasi”. În acelasi timp, dispozitiile criticate anulează retroactiv calitatea de proprietar a persoanelor cărora le-au fost preluate imobilele, fără titlu, de către stat si, în consecintă, acestea nu se mai pot bucura de garantarea si ocrotirea proprietătii.

Referitor la încălcarea dispozitiilor art. 53 din Constitutie, se sustine că prin abrogarea prevederilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 a fost restrâns exercitiul dreptului de proprietate, al dreptului de acces liber la justitie si „a egalitătii”, fără ca restrângerea să fie necesară într-o societate democratică si fără să fi fost respectat principiul proportionalitătii.

În ceea ce priveste încălcarea dispozitiilor art. 44 alin. (2) teza întâi din Constitutie, autorii apreciază că aceste dispozitii „reprezintă aplicarea în domeniul proprietătii a marelui principiu al egalitătii, reglementat de art. 16 din Legea fundamentală. Abrogarea prevederilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 are efect doar pentru o singură categorie de proprietari, cei cărora li s-au preluat imobilele fără titlu valabil, nu si pentru restul proprietarilor, care ar avea dreptul să li se reconstituie proprietătile.”

Referitor la încălcarea dispozitiilor art. 16 din Constitutie, autorii sustin că prin dispozitiile de lege criticate s-a realizat o diferentiere, fără o justificare obiectivă si ratională, între persoanele care au avut în proprietate imobilele preluate de stat, si anume între proprietarii deposedati cu titlu si cei deposedati fără titlu, întrucât acestia din urmă nu mai pot fi considerati proprietari de la data la care au fost deposedati de imobilul pe care îl aveau în proprietate.

În final, consideră că, în sustinerea constitutionalitătii dispozitiilor criticate, nu se pot invoca prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constitutie, deoarece, chiar dacă limitele si continutul dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege, aceasta trebuie să fie în concordantă cu prevederile Constitutiei.

Prin Adresa nr. 51/3.204 din 14 octombrie 2008, secretarul general al Camerei Deputatilor a trimis Curtii Constitutionale sesizarea formulată în temeiul dispozitiilor art. 146 lit. a) din Constitutie, asupra neconstitutionalitătii prevederilor art. I punctul 2 si următoarele din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, care este semnată de 63 de deputati, si anume: Puscă Mircea Valer, Uioreanu Horea Dorin, Scutaru Adrian George, Gabor Gheorghe, Lefter Ioan Silviu, Turc Ioan, Plăiasu Gabriel, Kónya-Hamar Sandor, Alui Gheorghe Adrian, Mălaimare Mihai-Adrian, Manta Pantelimon, Mihei Andrian Sirojea, Sandu-Capră Mihai, Ujeniuc Dragos, Ciocănea-Teodorescu Adrian, Miutescu Gheorghe Adrian, Câmpanu Liviu, Olteanu Bogdan, Boeriu Valeriu-Victor, Micle Ioan Radu, Ciopraga Mircea, Calimente Mihăită, Almăjanu Marin, Popa Cornel, Toma Horia Victor, Hellvig Eduard-Raul, Fenechiu Relu, Bosneac Valentin Samuel, Faina Constantin, Dragomir Gheorghe, Ghise Ioan, Mănescu Rares Serban, Antonescu George Crin Laurentiu, Silaghi Ovidiu Ioan, Cristea Ioan, Talos Gheorghe Mirel, Strungă Emil, Rusanu Dan Radu, Săpunaru Nini, Grosaru Mircea, Márton Árpád Francisc, Lakatos Petru, Varga Attila, Bónis István, Király Andrei Gheorghe, Mate Andras Levente, Erdei Dolóczki István, Bărbuletiu Tiberiu, Antal István, Vainer Aurel, Motreanu Dan Stefan, Asztalos Ferenc, Hoban Ioan, Sóki Béla, Micula Cătălin, Zisopol Dragos-Gabriel, Frâncu Emilian Valentin, Buzatu Dan Horatiu, Toró Tiberiu, Mircovici Niculae, Dumitrescu Liana, Merka Adrian-Miroslav si Gerea Andrei Dominic.

Sesizarea a fost înregistrată la Curtea Constitutională sub nr. 11.075 din 14 octombrie 2008 si formează obiectul Dosarului nr. 2006A/2008.

Autorii sesizării de neconstitutionalitate critică prevederile art. I punctul 2 si următoarele din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, pentru următoarele motive:

Referitor la încălcarea dispozitiilor art. 44 alin. (2) din Constitutie, consideră că, desi scopul legii criticate este protejarea intereselor fostilor chiriasi, care au dobândit imobilele în care locuiau în temeiul Legii nr. 112/1995, dispozitiile criticate vor avea un impact legislativ asupra cadrului normativ în vigoare si asupra fostilor proprietari care nu vor mai putea redobândi în natură imobilele.

Autorii sesizării consideră că legea criticată încalcă si dispozitiile art. 16 alin. (1) din Constitutie, deoarece instituie un tratament diferentiat si inechitabil între fostii proprietari îndreptătiti doar la restituire prin echivalent si proprietarii - fosti chiriasi ale căror contracte de vânzare-cumpărare încheiate în baza Legii nr. 112/1995 au fost desfiintate de către instante si care sunt îndreptătiti la restituirea unor sume de bani la valoarea actuală a imobilului.

Si dispozitiile art. 46 alin. (4) din legea criticată încalcă prevederile constitutionale ale art. 16 alin. (1), ale art. 21 alin. (2) si ale art. 44 alin. (2). Astfel, obligarea fostului proprietar să urmeze doar calea prevăzută de lege îi îngrădeste dreptul de a mai formula actiuni în instantă potrivit dreptului comun.

Este încălcat principiul egalitătii, deoarece dreptul de proprietate al celui deposedat abuziv si dreptul de proprietate dobândit de fostii chiriasi în temeiul Legii nr. 112/1995 nu sunt ocrotite în mod egal de lege. Mai mult, fostilor proprietari deposedati în mod abuziv le este interzis, pentru viitor, accesul liber la justitie, ceea ce contravine si prevederilor art. 21 alin. (1) si (2) din Constitutie.

Prin Legea nr. 10/2001 a fost înlăturată diferenta de regim juridic dintre imobilele preluate cu titlu si cele preluate fără titlu, deoarece abrogarea prevederilor art. 2 alin. (2) din legea criticată are efectul unei noi nationalizări, deoarece persoanele ale căror imobile au fost preluate fără titlu valabil urmează să-si piardă calitatea de proprietar, încălcându-se astfel dispozitiile art. 44 alin. (4) din Constitutie.

Totodată, autorii sesizării consideră că abrogarea dispozitiilor art. 43 din Legea nr. 10/2001 - prin care a fost înlăturată conditia ca la data înstrăinării imobilelor cumpărate de fostii chiriasi să nu fi existat pe rolul instantelor judecătoresti litigii cu privire la aceste imobile - aduce atingere sigurantei circuitului civil si generează noi situatii conflictuale între fostii proprietari deposedati abuziv, care nu pot redobândi dreptul de proprietate asupra imobilului, si proprietarii - fosti chiriasi, ale căror acte de proprietate încheiate în temeiul Legii nr. 112/1995 au fost desfiintate prin hotărâri judecătoresti definitive si irevocabile. Astfel, desi prin anularea sau constatarea nulitătii absolute a contractului de vânzare-cumpărare, părtile au fost repuse în situatia anterioară, imobilul nu va putea fi restituit în natură fostului proprietar, „întrucât hotărârea judecătorească nu va fi opozabilă dobânditorului subsecvent, urmând ca fostul proprietar să declanseze un nou litigiu în contradictoriu cu subdobânditorii”, prelungindu-se termenul în care proprietarul îsi poate redobândi imobilul si încălcându-se astfel prevederile art. 21 alin. (3) din Constitutie.

De asemenea, autorii sesizării consideră că limitarea posibilitătii fostului proprietar de a-si redobândi în natură imobilul preluat de stat încalcă prevederile constitutionale ale art. 20 alin. (1) si (2). Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că este contrară prevederilor art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale vânzarea de către stat către tertii de bună-credintă a bunului altuia, chiar dacă vânzarea este anterioară confirmării definitive în instantă a dreptului de proprietate a reclamantului, dacă această vânzare este combinată cu lipsa despăgubirilor. Într-o atare situatie, vânzarea constituie o privare de proprietate. Curtea Europeană a retinut că Legea nr. 112/1995 nu permitea statului să vândă chiriasilor un bun nationalizat în mod abuziv, de vreme ce legea reglementa doar vânzarea bunurilor legal intrate în patrimoniul statului.

Autorii sesizării sustin că modificările aduse Legii nr. 10/2001 prin legea criticată vor avea impact în ceea ce priveste realizarea actului de justitie, în contextul recentului recurs în interesul legii cu privire la admisibilitatea actiunilor în revendicare întemeiate pe dispozitiile dreptului comun având ca obiect revendicarea imobilelor preluate în mod abuziv. Prin recursul în interesul legii admis de Înalta Curte de Casatie si Justitie, s-a stabilit că, în solutionarea litigiilor privind imobile preluate în mod abuziv de către stat, au prioritate fată de dreptul intern dispozitiile Conventiei pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

De asemenea, prevederile legii criticate referitoare la restituirea pretului de piată al imobilelor ce au făcut obiectul unor contracte de vânzare-cumpărare încheiate în baza Legii nr. 112/1995 si care au fost desfiintate prin hotărâri judecătoresti definitive si irevocabile nu reprezintă o măsură justă, întrucât aceste imobile nu au fost achizitionate la valoarea lor reală, ci la o valoare modică, ceea ce conduce la o îmbogătire fără justă cauză, în detrimentul patrimoniului statului. Astfel, pretul plătit de chiriasi nu a fost calculat la valoarea de piată, ci pe baza unor acte normative adoptate în perioada anilor 1977-1992. Prin urmare, statul va suporta diferenta dintre pretul plătit de către chiriasul cumpărător si valoarea actuală de piată a imobilului, fără ca acesta să aibă un interes legitim si fără ca imobilul să reprezinte un „bun”, în sensul Conventiei pentru apărarea drepturilor omului si libertătilor fundamentale. Aplicarea aceluiasi tratament juridic atât proprietarilor deposedati abuziv, cât si chiriasilor care au cumpărat locuintele în temeiul Legii nr. 112/1995 contravine spiritului Legii nr. 10/2001 care are caracter reparator pentru îndreptarea abuzurilor săvârsite de regimul abolit. Chiriasii deveniti, astfel, proprietari nu fac parte din categoria mentionată si, de aceea, aplicarea unui tratament juridic egal are semnificatia protejării „unor persoane care se aflau la un moment dat în situatii favorabile”, ce devin astfel „o clasă privilegiată”, contrar prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie.

Autorii sesizării sustin că legea criticată încalcă si dispozitiile art. 138 alin. (5) din Constitutie, deoarece nu există suficientă sursă de finantare pentru restituirea pretului către proprietarii - fosti chiriasi, care se face din fondul extrabugetar prevăzut de art. 13 alin. (6) din Legea nr. 112/1995, constituit din sumele obtinute din vânzarea apartamentelor care nu s-au restituit în natură si din lansarea unor împrumuturi de stat, în conditiile Legii nr. 91/1993 privind datoria publică.

Legea criticată nu respectă nici dispozitiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Aceasta instituie un paralelism legislativ, deoarece contine reglementări care sunt cuprinse si în Legea nr. 10/2001 sau în alte acte normative în materie adoptate de Guvern, de exemplu: Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 68/2006 privind măsuri pentru dezvoltarea activitătii în domeniul constructiilor de locuinte prin programe la nivel national si Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 74/2007 privind asigurarea fondului de locuinte sociale destinate chiriasilor evacuati sau care urmează a fi evacuati din locuintele retrocedate fostilor proprietari. Precizează că forma initială a actului normativ a fost modificată prin amendamentele adoptate, ceea ce a determinat neconcordanta dintre expunerea de motive si forma finală a legii, încălcându-se astfel dispozitiile art. 74 alin. (3) din Constitutie.

În conformitate cu dispozitiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si fiinctionarea Curtii Constitutionale, sesizările au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a comunica punctele lor de vedere.

Guvernul a transmis Curtii Constitutionale, cu Adresa nr. 5/5.599, 5.601/C.PT. din 31 octombrie 2008, punctul său de vedere, în care se arată că sesizările sunt întemeiate după cum urmează:

Prevederile legii criticate încalcă dispozitiile art. 44 alin. (2) din Constitutie, deoarece „imobilele înstrăinate în temeiul Legii nr. 112/1995 nu se vor mai restitui în natură, fostii proprietari având doar dreptul la măsuri reparatorii în echivalent.”

Modificarea adusă Legii nr. 10/2001 prin Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente a instituit principiul prevalentei restituirii în natură si, numai în cazuri expres prevăzute de lege, acordarea de măsuri reparatorii în echivalent. Prin legea criticată restituirea în natură a devenit exceptie. Astfel, Legea nr. 10/2001, raportată la prevederile Legii nr. 112/1995 reglementează: - posibilitatea restituirii în natură, în anumite cazuri, a imobilelor pentru care au formulat cereri de restituire; - acordarea unei despăgubiri în echivalent dacă nu mai este posibilă restituirea în natură; - acordarea pentru cei care nu au beneficiat de măsuri reparatorii a posibilitătii de formulare a cererilor de restituire.

Legea nr. 112/1995 reglementează conditiile în care puteau fi cumpărate imobilele, si anume: să fie preluate cu titlu; aceste imobile să nu fi fost restituite în natură celor îndreptătiti, calitatea de chiriasi la momentul aparitiei legii si expirarea unui termen de 6 luni de la data intrării legii în vigoare. Verificarea respectării acestor conditii se face în cadrul judecării unor actiuni în anularea contractelor de vânzare-cumpărare a imobilelor încheiate în temeiul Legii nr. 112/1995, introduse de fostii proprietari. Conferirea caracterului autentic tuturor contractelor de vânzare-cumpărare astfel încheiate are ca efect excluderea acestora de la controlul judecătoresc, contrar dispozitiilor art. 21 din Constitutie. Chiar dacă Legea nr. 10/2001 nu ar fi prevăzut sanctiunea nulitătii absolute a acestor contracte de înstrăinare, aceeasi sanctiune este aplicabilă si în temeiul art. 966 din Codul civil.

Limitarea dreptului fostilor proprietari de a-si redobândi imobilele în natură si la acordarea de măsuri reparatorii în echivalent contravine dispozitiilor art. 44 din Constitutie, deoarece dreptului de proprietate i se substituie dreptul de creantă al proprietarului, ceea ce echivalează cu o formă de expropriere.

De asemenea, Guvernul apreciază că restituirea către chiriasi a pretului actualizat la nivelul pietei constituie o discriminare fată de fostii proprietari, contrar art. 16 din Constitutie, dar si o îmbogătire fară just temei.

Prevederile criticate sunt contrare si dispozitiilor art. 21 alin. (1), (2) si (3) din Constitutie, întrucât obligarea proprietarului de a urma doar calea prevăzută de Legea nr. 10/2001 si inadmisibilitatea implicită a promovării unei actiuni în revendicare de drept comun reprezintă atât o încălcare a dreptului de acces la justitie, cât si a dreptului de proprietate. Titularul dreptului de proprietate ar trebui ca, în vederea recunoasterii acestui drept, să beneficieze de toate pârghiile legale, administrative si judiciare.

Cu privire la abrogarea art. 43 din Legea nr. 10/2001, Guvernul consideră că prin abrogarea dispozitiilor referitoare la interdictia temporară de înstrăinare a imobilelor, vânzările acestora vor fi supuse echivocului atâta vreme cât pe rolul instantelor judecătoresti vor exista actiuni în anularea contractelor de vânzare-cumpărare a respectivelor imobilele.

Limitarea posibilitătii fostului proprietar de a-si redobândi imobilele în natură încalcă art. 20 alin. (1) si (2) din Constitutie, ceea ce expune statul român la noi condamnări din partea Curtii Europene a Drepturilor Omului. în jurisprudenta sa în materie, aceasta a retinut că statul, vânzând apartamentul unui tert, pe care ar fi trebuit să-l restituie proprietarului deposedat, l-a privat pe proprietar de orice posibilitate de a redobândi posesia asupra acelui apartament. Astfel, statul nu si-a îndeplinit obligatia de a asigura reclamantului exercitarea efectivă a dreptului său de proprietate, drept garantat de art. 1 din Protocolul nr. l la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, încălcând justul echilibru ce trebuie să existe între interesul public si imperativele protejării dreptului de proprietate. Se afirmă că prevederile noii legi nu îndeplinesc cerintele impuse de Conventie în ceea ce priveste accesibilitatea si previzibilitatea normei juridice. În jurisprudenta sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că interventia legiuitorului pe parcursul derulării unei proceduri administrative sau judiciare, prin măsuri care să avantajeze una din părti, influentând solutia pe fond a litigiului, incoerenta pe plan legislativ si divergentele de jurisprudentă din materia nationalizării imobilelor, sunt de natură să creeze un climat general de incertitudine si nesigurantă juridică. Prin abrogarea art. 2 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 se consfintesc actelor de nationalizare si de preluare abuzivă a imobilelor. Aceasta ar conferi legii un efect constitutiv al dreptului de proprietate al statului, ceea ce presupune să se recunoască legii un efect retroactiv, contrar art. 15 alin. (2) din Constitutie, sau transformarea proprietătii persoanelor fizice în proprietate de stat, cu încălcarea art. 44 alin. (4) din Legea fundamentală.

În ceea ce priveste prevederile potrivit cărora nu sunt îndreptătite la măsuri reparatorii persoanele ale căror averi au fost dobândite ilicit, în conformitate cu hotărârile judecătoresti pronuntate până la 6 martie 1945, Guvernul consideră că aceste dispozitii au caracter retroactiv, întrucât se apreciază ca fiind legale măsurile adoptate în trecut.

Referitor la dispozitiile prin care se prevede că actele juridice de înstrăinare ce au ca obiect imobile preluate fară titlu valabil, considerate astfel anterior intrării în vigoare a Legii nr. 213/1998, sunt lovite de nulitate absolută, cu exceptia actelor încheiate cu bună-credintă, sustine că aceste prevederi modifică pentru trecut conditiile de existentă a sanctiunii nulitătii, validând înstrăinările unor imobile preluate fară titlu valabil în baza Legii nr. 112/1995. Astfel se încalcă dispozitiile art. 15 alin. (2) din Constitutie si principiul stabilitătii raporturilor juridice.

Presedintele Camerei Deputatilor si al Senatului nu au comunicat punctele lor de vedere.

Având în vedere că obiectul celor două sesizări vizează aceeasi lege, Curtea a dispus conexarea Dosarului nr. 2006A/2008 la Dosarul nr. 2002/A/2008.

CURTEA,

examinând sesizările de neconstitutionalitate, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere comunicat de Guvernul României si dispozitiile Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, raportate la prevederile Constitutiei României si dispozitiile Legii nr. 47/1992 pentru organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, retine următoarele:

Curtea a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. a) din Constitutie si ale art. 1, 10, 15, 16 si 18 din Legea nr. 47/1992, să se pronunte asupra constitutionalitătii prevederilor de lege criticate.

Obiectul sesizărilor de neconstitutionalitate priveste două categorii de aspecte, ce tin, pe de o parte, de constitutionalitatea extrinsecă a legii, iar pe de altă parte, de constitutionalitatea intrinsecă a acesteia.

Examinând criticile de neconstitutionalitate. Curtea Constitutională constată:

I. În privinta criticii referitoare la neconstitutionalitatea extrinsecă a legii criticate:

Desi autorii sesizărilor sustin că s-a adus atingere art. 74 alin. (3) din Constitutie, Curtea retine că, în realitate, acestia au avut în vedere dispozitiile alin. (4) al aceluiasi articol potrivit căruia: „Deputatii, senatorii si cetătenii care exercită dreptul la initiativă legislativă pot prezenta propuneri legislative numai în forma cerută pentru proiectele de lege.”

Autorii sesizării consideră că la propunerea legislativă a initiatorilor s-au formulat amendamente care au fost adoptate, astfel încât există neconcordante între expunerea de motive si forma finală a legii, care are un continut diferit fată de forma initială, contrar prevederilor art. 74 alin. (4) din Constitutie, potrivit cărora propunerile legislative pot fi prezentate numai în forma cerută proiectelor de legi. Curtea Constitutională constată că această critică este nefondată deoarece propunerea legislativă formulată de initiatori a fost făcută în forma cerută pentru proiectele de lege, fiind însotită de expunere de motive si avizată de Consiliul legislativ, deci cu respectarea art. 74 alin. (4) din Constitutie.

II. În privinta criticii de neconstitutionalitate intrinsecă, ce vizează prevederile art. I punctul 2 si următoarele din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, Curtea constată următoarele:

1. Cu privire la criticile privind neconstitutionalitatea prevederilor art. I, punctul 2 din legea criticată, autorii sesizării sustin că acestea încalcă, în primul rând, dispozitiile art. 44 alin. (1) teza întâi si alin. ( 4) din Legea fundamentală.

Art. I punctul 2 abrogă alineatul (2) al articolului 2 din Legea nr. 10/2001, iar acest alineat prevede: „Persoanele ale căror imobile au fost preluate fară titlu valabil îsi păstrează calitatea de proprietar avută la data preluării, pe care o exercită după primirea deciziei sau a hotărârii judecătoresti de restituire, conform prevederilor prezentei legi.”

Dispozitiile constitutionale pretins încălcate au următorul cuprins:

- Art. 44 alin. (1) si (4): „(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. [...]


(4) Sunt interzise nationalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri pe baza apartenentei sociale, etnice, religioase, politice sau de altă natură discriminatorie a titularilor.”

- Examinând critica de neconstitutionalitate fată de prevederile alin. (1) teza întâi a art. 44 din Legea fundamentală, Curtea constată că aceasta este nefondată, întrucât Legea nr. 10/2001 reglementează în mod expres posibilitatea persoanelor ale căror imobile au fost preluate fară titlu valabil de a beneficia de măsuri reparatorii.

Dispozitiile criticate sunt în concordantă si cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, care prin deciziile sale obligă, într-adevăr, statul la măsuri reparatorii, dar nu în mod exclusiv la restituirea imobilelor în natură, măsurile reparatorii putând consta si în despăgubiri prin echivalent. Curtea Europeană, în cele mai multe dintre hotărârile ce vizează măsurile reparatorii, se referă la punerea în executare a hotărârilor judecătoresti definitive si irevocabile, iar nu la modalitătile de restituire a imobilelor în natură sau prin echivalent, si a statuat că vânzarea de către stat a bunului unei persoane către terti de bună-credintă reprezintă o privare de proprietate, care dacă este combinată cu lipsa totală de despăgubire este contrară art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventia Europeană a Drepturilor Omului. De exemplu: Cauza Johana Huber împotriva României - 2008. Asadar, Curtea Constitutională retine că este contrar prevederilor art. 1 din mentionatul protocol actul juridic prin care o persoană îndreptătită la restituire este privată de proprietate dacă nu beneficiază de măsuri reparatorii. Or, din cuprinsul art. 1 si următoarele ale Legii nr. 10/2001, rezultă că cei îndreptătiti, cărora nu li se restituie imobilul în natură, beneficiază de măsuri reparatorii prin echivalent. În aceste conditii, Curtea constată că prevederile criticate nu încalcă dispozitiile art. 44 alin. (1) teza întâi din Constitutie.

- În sesizările formulate, se sustine că abrogarea art. 2 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 are efectul unei „noi nationalizări” fiind contrară art. 44 alin. (4) din Constitutie pentru motivul că persoanele ale căror imobile au fost preluate, fară titlu, de către stat, îsi vor pierde calitatea de proprietar. Curtea constată că prevederile art. I punctul 2 din legea criticată sunt în concordantă cu dispozitiile constitutionale mentionate. Prin operatiunea juridică de acordare a măsurilor reparatorii, legiuitorul a urmărit mentinerea unui just echilibru între interesul general al societătii si interesele persoanelor îndreptătite.

Dobândirea, în proprietate, de către chiriasi a imobilelor prin vânzare-cumpărare, cu respectarea conditiilor prevăzute în Legea nr. 112/1995, dă expresie principiului general de drept potrivit căruia dobândirea cu bună-credintă cu titlu oneros a unui bun valorează proprietate pentru cumpărător. Prezumtia de bună-credintă este o prezumtie relativă (juris tantum), ce poate fi răsturnată în fata instantei de judecată, prin dovedirea relei-credinte a dobânditorului.

- În ceea ce priveste încălcarea art. 15 alin. (2) din Constitutie, Curtea constată că prevederile art. I pct. 2 din legea criticată sunt în concordantă cu dispozitiile constitutionale invocate, conform cărora: „Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile.” Persoanele ale căror bunuri au fost preluate în mod abuziv de către stat beneficiază, potrivit legii, de măsuri reparatorii, astfel încât Curtea nu poate retine caracterul retroactiv al textului legal examinat.

- Referitor la critica de neconstitutionalitate potrivit căreia textul criticat încalcă dreptul de acces la justitie prevăzut de art. 21 alin. (1) din Legea fundamentală, conform căruia „Orice persoană se poate adresa justitiei pentru apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor sale legitime”, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, deoarece persoanele îndreptătite la acordarea de măsuri reparatorii se pot adresa justitiei, dacă sunt nemultumite de solutionarea cererii în cadrul procedurii administrative. De aceea nici sustinerile referitoare la încălcarea dispozitiilor art. 53 din Constitutie nu sunt întemeiate, deoarece prin legea criticată nu se restrânge exercitiul dreptului de acces la justitie.

2. Referitor la critica de neconstitutionalitate privind dispozitiile art. I punctul 13 din legea examinată, prin care, după alineatul (3) al articolului 46 se introduce alin. (4), ce prevede că: „persoana îndreptătită are obligatia de a urma calea prevăzută de prezenta lege, după intrarea acesteia în vigoare. Prevederile prezentei legi se aplică cu prioritate”, Curtea observă următoarele:

- Cât priveste pretinsa contrarietate fată de dispozitiile art. 16 alin. (1) si art. 44 alin. (2) teza întâi din Constitutie, deoarece textul legal criticat nu ocroteste în mod egal dreptul de proprietate al celor deposedati abuziv si dreptul de proprietate dobândit de fostii chiriasi în temeiul Legii nr. 112/1995, Curtea retine că aceasta este nefondată, deoarece principiul egalitătii impune aplicarea aceluiasi tratament juridic unor persoane aflate în aceeasi situatie juridică. Or, fostii proprietari ale căror imobile au fost preluate în mod abuziv se află în situatie juridică diferită fată de proprietarii care au dobândit dreptul de proprietate în calitate de fosti chiriasi, în baza Legii nr. 112/1995. Astfel, prima categorie beneficiază de măsuri reparatorii datorate preluării abuzive a imobilelor de către stat, în timp ce a doua categorie beneficiază de plata unor despăgubiri ca urmare a desfiintării pe cale judecătorească a contractelor de vânzare-cumpărare. Este echitabil, în această situatie, ca statul să acorde despăgubiri la pretul de piată al imobilelor, care să permită cumpărarea unei noi locuinte, având în vedere că, la data dobândirii acelui imobil de la stat, cumpărătorul a plătit pretul real al imobilului, stabilit în conformitate cu actele normative în vigoare la acel moment.

- Referitor la sustinerea potrivit căreia obligarea persoanei îndreptătite să urmeze doar calea prevăzută de legea criticată, îngrădind dreptul fostului proprietar de acces liber la justitie, contrar prevederilor art. 21 alin. (1) si (2) din Constitutie, Curtea apreciază că aceasta este neîntemeiată. Legea nu obstructionează accesul la justitie al celor îndreptătiti la măsuri reparatorii, ci prevede doar calea administrativă, calea legală pentru acordarea de reparatii în natură sau prin echivalent. Art. 26 alin. (3) al Legii nr. 10/2001 prevede că decizia sau dispozitia de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natură poate fi atacată de persoana care se pretinde îndreptătită la instanta de judecată, iar art. 19 din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr. 653 din 22 iulie 2005 prevede că deciziile adoptate de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor pot fi atacate cu contestatie în conditiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004. De altfel. Curtea observă că atât


Legea nr. 10/2001, cât si legea criticată sunt legi reparatorii speciale. În acest sens este si Decizia nr. XXXIII din 9 iunie 2008 a Înaltei Curti de Casatie si Justitie în care s-a statuat că, „în cazul concursului dintre legea specială si legea generală, se aplică legea specială, conform principiului specialia gerieralibus derogant, chiar dacă aceasta nu este prevăzut în legea specială”.

3. În ceea ce priveste critica referitoare la neconstitutionalitatea dispozitiilor art. I punctele 16, 17 si 18 din legea criticată, Curtea constată că nici aceasta nu este întemeiată.

Textele criticate prevăd următoarele:

Art. I: „16. După alineatul (2) al articolului 50 se introduce un nou alineat, alin. (21), cu următorul cuprins:

«(21) Cererile sau actiunile în justitie având ca obiect restituirea pretului de piată al imobilelor, privind contractele de vânzare-cumpărare încheiate cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995 cu modificările ulterioare, care au fost desfiintate prin hotărâri judecătoresti definitive si irevocabile, sunt scutite de taxele de timbru.»

17. Alineatul (3) al articolului 50 se modifică si va avea următorul cuprins:

«(3) Restituirea pretului prevăzut la alin. (2) si (21) se face de către Ministerul Economiei si Finantelor din fondul extrabugetar constituit în temeiul art. 13 alin. (6) din Legea nr. 112/1995, cu modificările ulterioare.»

18. După articolul 50 se introduce un nou articol, art. 501, cu următorul cuprins:

«Art. 501. - (1) Proprietarii ale căror contracte de vânzare-cumpărare, încheiate cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995, cu modificările ulterioare, au fost desfiintate prin hotărâri judecătoresti definitive si irevocabile, au dreptul la restituirea pretului de piată al imobilelor, stabilit conform standardelor internationale de evaluare.

(2) Valoarea despăgubirilor prevăzute la alin. (1) se stabileste prin expertiză.»”

Autorii sesizării critică aceste dispozitii pentru că restituirea pretului de piată nu reprezintă o măsură justă deoarece imobilele au fost cumpărate la o valoare modică si ar conduce la o îmbogătire fără justă cauză. Restituirea ar urma să se facă din fondul extrabugetar constituit în baza art. 13 alin. (6) din Legea nr. 112/1995, însă sumele acestui fond sunt insuficiente, ceea ce contravine dispozitiilor art. 138 alin. (5) din Constitutie, potrivit căruia „Nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finantare”.

Or, Curtea a arătat deja că acordarea unor despăgubiri la valoarea actuală a imobilelor are natura juridică a unei măsuri echitabile, menită să le ofere fostilor chiriasi posibilitatea de a-si cumpăra o locuintă, ceea ce este în consens cu dispozitiile art. 1 alin. (3) din Constitutie potrivit cărora: „România este stat de drept, în care [...] drepturile si libertătile cetătenilor [...] dreptatea [...] reprezintă valori supreme [...] si sunt garantate.”

Curtea constată că este neîntemeiată si sustinerea potrivit căreia textele criticate încalcă dispozitiile art. 138 alin. (5) din Constitutie, deoarece nu există surse de finantare. Nici în punctul de vedere asupra sesizărilor de neconstitutionalitate transmis Curtii Constitutionale si nici în informarea prezentată Parlamentului în conformitate cu prevederile art. 111 alin. (1) din Constitutie Guvernul nu face, în mod expres, nicio referire la imposibilitatea finantării. De altfel, art. I pct. 17 din legea criticată, care modifică alin. (3) al art. 50 din Legea nr. 10/2001, prevede că „Restituirea pretului prevăzut la alin. (2) si (21) se face de către Ministerul Economiei si Finantelor din fondul extrabugetar constituit în temeiul art. 13 alin. (6) din Legea nr. 112/1995, cu modificările ulterioare”.

4. Cu referire la critica privind dispozitiile art. I punctul 9 din legea supusă controlului, prin care se abrogă art. 43 din Legea nr. 10/2001, autorii sesizării sustin, în esentă, că abrogarea acestui articol ce interzice înstrăinarea imobilelor timp de 10 ani de la încheierea contractului de vânzare-cumpărare aduce atingere stabilitătii raporturilor juridice. Curtea constată că art. 43 din Legea nr. 10/2001 reglementează interdictia temporară de înstrăinare a imobilelor dobândite exclusiv prin contracte de vânzare-cumpărare încheiate în conditiile Legii nr. 112/1995, acte juridice civile cu titlu oneros, si nu prin acte juridice civile cu titlu gratuit ca în cazul altor interdictii. Mentinerea acestei interdictii contravine principiului potrivit căruia proprietarul dispune liber de bunul dobândit, în conditiile legii.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. a) si al art. 147 alin. (4) din Constitutia României, precum si al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) si al art. 18 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Constată că Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 este constitutională.

Definitivă si general obligatorie.

Decizia se comunică Presedintelui României si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Dezbaterea a avut loc la data de 10 decembrie 2008 si la aceasta au participat: loan Vida, presedinte, Nicolae Cochinescu, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Petre Lăzăroiu, Ion Predescu, Puskás Valentin Zoltán, Tudorel Toader si Augustin Zegrean, judecători.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Prim-magistrat-asistent,

Claudia Miu

 


OPINIE SEPARATĂ

 

În opozitie cu opinia majoritară apreciem că sesizările de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 pct. 2 si următoarele din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 sunt întemeiate, dispozitiile legale criticate încălcând dispozitiile constitutionale la care se referă autorii sesizării, după cum urmează:

1. Cu privire la criticile ce vizează neconstitutionalitatea prevederilor art. 1 pct. 2 din legea criticată

a) În ceea ce priveste încălcarea art. 20, art. 24 alin. (1) teza I si a II-a si alin. (4) din Constitutie

Prin art. 1 pct. 2 se abrogă alin. (2) al art. 2 din Legea nr. 10/2001. Prin abrogarea art. 1 alin. (2), legea devine neconstitutională fiind contrară prevederilor art. 20, art. 44 alin. (1) si (4) din Constitutie. In jurisprudenta sa, Curtea Constitutională a statuat că proprietarii a căror imobile au fost preluate de stat fără titlu si-au păstrat titlul de proprietate asupra acestor imobile.

Astfel, prin Decizia nr. 73 din 19 iulie 1995, cu privire la constitutionalitatea unor prevederi ale Legii pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatie de locuinte, trecute în proprietatea statului, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 177 din 8 august 1995 (Legea nr. 112/1995), a statuat că dreptul de proprietate al persoanelor fizice nu a fost desfiintat legal în „situatia locuintelor care au fost preluate de stat printr-un act administrativ ilegal, ori pur si simplu în fapt, asadar fără titlu, în conditiile inexistentei unei reglementări legale care să constituie temeiul juridic al constituirii dreptului de proprietate al statului.

În asemenea cazuri, dreptul de proprietate al persoanei fizice nu a fost desfiintat legal, astfel încât, statul nefiind proprietar, asemenea imobile nu pot fi incluse în categoria celor avute în vedere într-o lege al cărei obiect este reglementarea situatiei juridice a locuintelor trecute în proprietatea statului. In alti termeni, măsurile cuprinse în lege (acordarea de despăgubiri, vânzarea locuintelor către chiriasii care le ocupă ori păstrarea lor în patrimoniul statului) nu sunt aplicabile acelor locuinte cu privire la care statul nu a dobândit, legal, dreptul de proprietate”.

Jurisprudenta Curtii Constitutionale este în consens cu practica jurisdictională a CEDO, care în Cauza Hollitzer împotriva României (2008) a retinut: „Constatarea ilegalitătii confiscării bunului, precum si lipsa unui titlu al statului asupra aceluiasi bun au drept efect recunoasterea, indirect si cu efect retroactiv, asupra dreptului de proprietate al reclamantilor asupra bunurilor lor.”

Acordarea prin lege de măsuri reparatorii persoanelor a căror imobile au fost preluate fară titlu echivalează cu transformarea dreptului de proprietate asupra imobilelor într-un drept de creantă, ceea ce contravine art. 44 alin. (1) din Constitutie. Dar, acordarea de despăgubiri sau măsuri reparatorii persoanelor a căror imobile au fost preluate fară titlu considerăm că nici nu mai este posibilă atâta vreme cât prin legea criticată nu s-a acordat un termen în care aceste persoane să poată depună notificări prin care să ceară acordarea de despăgubiri sau măsuri reparatorii, termenul initial prevăzut de Legea nr. 10/2001 pentru depunerea notificărilor fiind de mult împlinit.

b) Dispozitiile legale criticate contravin si dispozitiilor art. 15 alin. (2) din Constitutie referitoare la neretroactivitatea legii civile. În Decizia nr. 173/1995, Curtea a stabilit că: „a considera, într-o dispozitie a legii, că si imobilele preluate de stat, fără titlu, fac obiectul dreptului său de proprietate ar însemna să se recunoască legii un efect constitutiv de drept de proprietate al statului, ceea ce ar presupune fie un efect retroactiv al legii, fie recurgerea la un mod de transformare a proprietătii persoanelor fizice în proprietate de stat, pe care Constitutia din 1991 nu îl cunoaste si care, de aceea, nu poate fi acceptat.”

c) Considerăm că si critica referitoare la îngrădirea accesului la justitie este întemeiată. Prin abrogarea art. 2 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, proprietarii ale căror imobile au fost preluate fară titlu nu mai au posibilitatea să introducă actiune pentru realizarea dreptului lor de proprietate.

Intentia legiuitorului de a îngrădi accesul la justitie al persoanelor al căror imobile au fost preluate fără titlu se desprinde si din art. 1 pct. 13 din legea criticată, care obligă persoana îndreptătită la restituire să urmeze calea prevăzută de legea specială, aceasta nemaiavând la îndemână actiunea în revendicare.

d) Întemeiată este si critica referitoare la încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, deoarece legea criticată stabileste o diferentiere între cele două categorii de persoane îndreptătite la măsuri reparatorii fară a exista o justificare obiectivă si rezonabilă.

2. Cu privire la critica dispozitiilor art. 1 pct. 9 din lege prin care au fost abrogate prevederile art. 43 din Legea nr. 10/2001.

Considerăm că înlăturarea interdictiei de înstrăinare a imobilelor cumpărate de fostii chiriasi în baza Legii nr. 112/1995 este neconstitutională. Interdictia de înstrăinare a locuintei timp de 10 ani, de la cumpărare sau până la solutionarea definitivă si irevocabilă a actiunilor formulate de fostii proprietari, este o măsură legală de indisponibilizare menită să scoată din circuitul civil imobile al căror regim juridic este disputat, fiind totodată o formă de protectie socială a fostilor chiriasi care au dobândit dreptul de proprietate în baza Legii nr. 112/1995.

Abrogarea acestei interdictii de vânzare este de natură să genereze noi raporturi juridice nesigure care aduc atingere stabilitătii raporturilor juridice.

Ori, într-un stat de drept, ce se bazează pe valoarea constitutională de dreptate prevăzută la art. 1 alin. (3) din Constitutie, autoritătile publice au obligatia să asigure stabilitatea raporturilor juridice.

În jurisprudenta sa, CEDO a statuat că interventia legiuitorului pe parcursul derulării unei proceduri administrative sau juridice, prin măsuri care să avantajeze una dintre părti, influentând solutia pe fond a litigiului, este de natură să creeze un climat general de incertitudine si nesigurantă juridică.

 

Judecători,

Augustin Zegrean

Puskás Valentin Zoltán

Petre Lăzăroiu

Tudorel Toader

 


HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 341/2007 privind intrarea în categoria înaltilor functionari publici, managementul carierei si mobilitatea înaltilor functionari publici, precum si pentru stabilirea unor măsuri în vederea evaluării performantelor profesionale individuale ale înaltilor functionari publici pentru anul 2008

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 341/2007 privind intrarea în categoria înaltilor functionari publici, managementul carierei si mobilitatea înaltilor functionari publici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 12 aprilie 2007, cu completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 10, alineatul (5) se abrogă.

2. La articolul 19, litera a) se modifică si va avea următorul cuprins:

„a) solutionează contestatiile depuse de candidati cu privire la selectia dosarelor, precum si cu privire la notarea fiecărei probe a concursului;”.

3. La articolul 21, litera a) se abrogă.

4. La articolul 48, alineatul (4) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(4) Evaluarea prevăzută la alin. (2) lit. b) se realizează o dată la 2 ani, în scopul confirmării cunostintelor profesionale, aptitudinilor si abilitătilor necesare exercitării unei functii publice din categoria înaltilor functionari publici, prin raportarea rezultatelor obtinute în ultimii 2 ani si a criteriilor de performantă la obiectivele strategice stabilite.”

5. La articolul 48, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:

„(6) Evaluarea prevăzută la alin. (2) lit. a) se realizează si pentru persoanele care exercită cu caracter temporar o functie publică corespunzătoare categoriei înaltilor functionari publici.”

6. După articolul 49 se introduce un nou articol, articolul 491, cu următorul cuprins:

„Art. 491. - (1) Obiectivele operationale si obiectivele strategice trebuie să corespundă următoarelor cerinte:

a) să fie specifice activitătilor care presupun exercitarea prerogativelor de putere publică;

b) să fie cuantificabile - să aibă o formă concretă de realizare;

c) să fie prevăzute cu termene de realizare;

d) să fie realiste - să poată fi duse la îndeplinire în termenele de realizare prevăzute si cu resursele alocate;

e) să fie flexibile - să poată fi revizuite în functie de modificările intervenite în prioritătile autoritătii sau institutiei publice.

(2) Obiectivele operationale pot fi revizuite trimestrial. Modificările se consemnează într-un document datat si semnat de persoana care are competenta de a stabili obiectivele potrivit alin. (1) si de înaltul functionar public. Documentul se transmite în copie Comisiei de evaluare.

(3) Pentru fiecare dintre obiective se stabilesc indicatori de performantă.

(4) Obiectivele operationale se stabilesc pentru perioada 1 ianuarie-31 decembrie a anului pentru care se face evaluarea.

(5) Obiectivele strategice se stabilesc pentru o perioadă de 2 ani, respectiv de la data de 1 ianuarie a primului an si până la data de 31 decembrie a anului următor.”

7. Titlul sectiunii a 3-a „Aspecte specifice privind evaluarea înaltilor functionari publici” se modifică si va avea următorul cuprins:

„Procedura de evaluare a înaltilor functionari publici”

8. La articolul 61, alineatul (2) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(2) Modelul raportului de activitate este prevăzut în anexa nr. 1.”

9. La articolul 61, după alineatul (2) se introduc trei noi alineate, alineatele (3)-(5), cu următorul cuprins:

„(3) Modelul referatului de evaluare este prevăzut în anexa nr. 2.

(4) Modelul raportului de evaluare este prevăzut în anexa nr. 3.

(5) Modelul fisei postului înaltului functionar public este prevăzut în anexa nr. 4.”

10. După articolul 61 se introduc două noi articole, articolele 611 si 612, cu următorul cuprins:

„Art. 611. - (1) Documentele prevăzute la art. 61 alin. (1) sunt transmise Comisiei de evaluare până la data stabilită de aceasta.

(2) Data prevăzută la alin. (1) se stabileste astfel încât să poată fi respectate prevederile art. 60 si se comunică fiecărei institutii sau autorităti publice în care îsi desfăsoară activitatea înalti functionari publici.

(3) Comisia de evaluare poate solicita completarea raportului de activitate sau/si a referatului de evaluare, în măsura în care consideră că sunt incomplete sau contin date eronate, stabilind si un termen pentru transmiterea raportului de activitate sau/si a referatului de evaluare modificate.

Art. 612. - (1) În mod exceptional, evaluarea se poate face si în cursul perioadei evaluate, în următoarele cazuri:

a) anterior dispunerii mobilitătii potrivit prevederilor art. 36 alin. (1);

b) atunci când pe parcursul perioadei evaluate raportul de serviciu al înaltului functionar public evaluat încetează, se suspendă sau se modifică, în conditiile legii. În acest caz înaltul functionar public va fi evaluat pentru perioada de până la încetarea, suspendarea sau modificarea raporturilor de serviciu. Calificativul acordat se va lua în considerare la evaluarea anuală a performantelor profesionale individuale, respectiv la evaluarea generală;

c) la expirarea perioadei pentru care un functionar public a exercitat cu caracter temporar o functie publică din categoria înaltilor functionari publici.

(2) Persoanele prevăzute de art. 61 alin. (1) lit. b) întocmesc referatul de evaluare atunci când pe parcursul perioadei evaluate raportul de serviciu, raportul de muncă sau, după caz, mandatul le încetează, se suspendă sau se modifică, în conditiile legii. Referatul de evaluare pentru înaltii functionari publici din subordine se întocmeste înainte de încetarea, suspendarea sau modificarea raporturilor de serviciu, raporturilor de muncă sau mandatului ori, după caz, într-o perioadă de cel mult 30 de zile calendaristice de la data intervenirii acestor situatii. Documentul se va lua în considerare la evaluarea anuală a performantelor profesionale individuale, respectiv la evaluarea generală.

(3) În situatiile prevăzute la alin. (1) si (2), înaltul functionar public si persoana care întocmeste referatul de evaluare au obligatia ca în termen de 15 zile calendaristice anterior dispunerii măsurii prevăzute la alin. (1) lit. a), respectiv în termen de 30 de zile calendaristice de la data intervenirii situatiilor prevăzute la alin. (1) lit. b), lit. c) sau alin. (2) să comunice Comisiei de evaluare raportul de activitate, respectiv referatul de evaluare.

(4) Pe baza documentelor transmise potrivit alin. (3), Comisia de evaluare realizează evaluarea partială a performantelor profesionale ale înaltului functionar public, prin aplicarea corespunzătoare a prevederilor prezentei hotărâri la perioada evaluată. Evaluarea partială se realizează cu celeritate si se comunică potrivit dispozitiilor prezentei hotărâri.”

11. Articolul 62 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 62. - (1) Evaluarea performantelor profesionale individuale ale înaltilor functionari publici se face parcurgându-se următoarele etape:

a) fiecare obiectiv operational se apreciază cu note de la 1 la 5, nota exprimând gradul de îndeplinire a obiectivului respectiv, în raport cu termenele de realizare si cu indicatorii de performantă;

b) nota acordată pentru îndeplinirea obiectivelor operationale reprezintă media aritmetică a notelor acordate pentru îndeplinirea fiecărui obiectiv, inclusiv a obiectivelor operationale revizuite, dacă s-a impus revizuirea acestora pe parcursul perioadei evaluate;

c) nota finală a evaluării performantelor profesionale individuale este media aritmetică a notelor acordate de fiecare membru al Comisiei de evaluare pentru obiectivele operationale potrivit lit. b).

(2) Semnificatia notelor prevăzute la alin. (1) este următoarea: nota 1 - nivel minim si nota 5 - nivel maxim.”

12. După articolul 62 se introduc patru noi articole, articolele 621-624, cu următorul cuprins:

„Art. 621. - (1) Evaluarea generală a înaltilor functionari publici are următoarele componente:

a) evaluarea performantelor profesionale individuale pentru ultimul an din perioada evaluată;

b) evaluarea gradului de îndeplinire a obiectivelor strategice pentru ultimii 2 ani din perioada evaluată.

(2) Evaluarea performantelor profesionale individuale ale înaltilor functionari publici se realizează potrivit art. 62.

(3) Evaluarea obiectivelor strategice se realizează astfel:

a) fiecare obiectiv strategic se apreciază cu note de la 1 la 5, nota exprimând gradul de îndeplinire a obiectivului strategic respectiv, în raport cu termenele de realizare si indicatorii de performantă;

b) fiecare criteriu de performantă se notează de la 1 la 5, nota exprimând aprecierea îndeplinirii criteriului de performantă în realizarea obiectivelor strategice stabilite.

(4) Pentru a obtine nota acordată pentru îndeplinirea obiectivelor se face media aritmetică a notelor acordate pentru îndeplinirea fiecărui obiectiv strategic.

(5) Pentru a obtine nota acordată pentru îndeplinirea criteriilor de performantă se face media aritmetică a notelor acordate pentru îndeplinirea fiecărui criteriu.

(6) Nota finală a evaluării obiectivelor strategice este media aritmetică a notelor acordate de fiecare membru al comisiei

pentru obiectivele strategice si criteriile de performantă, potrivit alin. (4) si (5).

(7) Nota finală a evaluării generale este media aritmetică a notelor obtinute prin aplicarea alin. (2) si (6).

(8) Semnificatia notelor prevăzute la alin. (3) lit. a) si b) este următoarea: nota 1 - nivel minim si nota 5 - nivel maxim.

Art. 622. - În situatia aplicării art. 612, nota finală a evaluării performantelor profesionale individuale, respectiv nota finală a evaluării obiectivelor strategice este media aritmetică a notelor finale acordate pentru fiecare perioadă care intră în componenta perioadei evaluate.

Art. 623. - Calificativul final al evaluării se stabileste pe baza notei finale, după cum urmează:

a) între 1,00-2,00 - nesatisfăcător;

b) între 2,01-3,50 - satisfăcător;

c) între 3,51- 4,50 - bine;

d) între 4,51-5,00 - foarte bine.

Art. 624. - (1) În situatia în care există diferente între informatiile cuprinse în raportul de activitate al înaltului functionar public si referatul de evaluare, organizarea interviului cu înaltul func t ionar public este obligatorie si are rolul de a furniza informaiile necesare finalizării evaluării.

(2) Interviul prevăzut la alin. (1) se desfăsoară anterior completării raportului de evaluare de către Comisia de evaluare.

(3) Înaltul functionar public este convocat în fata Comisiei de evaluare prin adresă transmisă de presedintele Comisiei de evaluare, prin intermediul secretariatului, la sediul autoritătii sau institutiei publice unde îsi desfăsoară activitatea, cu cel putin 5 zile lucrătoare înainte de data stabilită pentru interviu. La adresa de convocare se anexează o copie a referatului de evaluare.

(4) Interviul poate fi reprogramat, la cererea motivată a înaltului functionar public, cu aprobarea presedintelui Comisiei de evaluare. Convocarea în fata Comisiei de evaluare se face cu respectarea prevederilor alin. (3).

(5) Neprezentarea la interviu a înaltului functionar public, convocat în conditiile alin. (3) si, după caz, ale alin. (4), nu împiedică finalizarea evaluării.

(6) Întrebările si răspunsurile la interviu se consemnează de către secretariatul comisiei de evaluare într-o anexă la procesul-verbal de sedintă, semnată de înaltul functionar public intervievat si de către membrii si secretariatul Comisiei de evaluare.”

13. Articolul 63 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 63. - (1) Fiecare evaluare realizată de Comisia de evaluare se consemnează în raportul de evaluare a înaltului functionar public, document cu caracter administrativ încheiat în 3 exemplare originale, dintre care unul anexat la dosarul profesional al înaltului functionar public, unul arhivat la secretariatul tehnic al Comisiei de evaluare si unul transmis la persoana care are competenta legală de numire, conform legii.

(2) Raportul de evaluare se comunică înaltului functionar public în termen de 15 zile de la finalizare.

(3) În măsura în care Guvernul sau primul-ministru, care are competenta legală de numire, potrivit legii, consideră că aprecierile consemnate în raportul de evaluare nu corespund realitătii, poate solicita Comisiei de evaluare reanalizarea calificativului acordat.

(4) Solicitarea prevăzută la alin. (3) se motivează si se transmite Comisiei de evaluare în termen de 15 zile calendaristice de la data primirii raportului de evaluare.

(5) Comisia de evaluare reanalizează documentele care au stat la baza evaluării, precum si solicitarea transmisă potrivit alin. (4) si realizează o nouă evaluare în termen de 15 zile de la data primirii solicitării prevăzute la alin. (4).

(6) Raportul de evaluare se întocmeste în 3 exemplare originale si se comunică potrivit prevederilor alin. (1) si (2).”


14. După articolul 63 se introduce un nou articol, articolul 631, cu următorul cuprins:

„Art. 631. - (1) Anual, la finalizarea perioadei de evaluare, Comisia de evaluare informează printr-un raport Secretariatul General al Guvernului în legătură cu rezultatele evaluării performantelor profesionale individuale ale înaltilor functionari publici sau, după caz, ale evaluării generale.

(2) Raportul prevăzut la alin. (1) trebuie să contină referiri cu privire la:

a) eficienta, calitatea activitătii si modul de îndeplinire a atributiilor manageriale de către înaltii functionari publici;

b) gradul de îndeplinire a obligatiei de perfectionare continuă, precum si prioritătile în domeniul organizării si derulării programelor de formare destinate înalţilor functionari publici, pentru îmbunătătirea rezultatelor activitătii desfăsurate în scopul îndeplinirii obiectivelor stabilite;

c) dificultăti obiective întâmpinate în cursul procesului de evaluare a înaltilor functionari publici.

(3) Prioritătile în domeniul organizării si derulării programelor de formare destinate înaltilor functionari publici se comunică si Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.”

15. Articolul 64 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 64. - Înaltii functionari publici nemultumiti de rezultatele obtinute la evaluarea performantelor profesionale individuale, respectiv la evaluarea generală se pot adresa instantei de contencios administrativ competente, în conditiile legii.”

16. Articolul 72 se abrogă.

17. După articolul 73 se introduce un nou articol, articolul 74, cu următorul cuprins:

„Art. 74. - Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.”

18. Hotărârea se completează cu patru anexe, anexele nr. 1-4, având cuprinsul prevăzut în anexele nr. 1-4, care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. II. - Articolele 61, 611, 612, 62, 621-624, 63 si 631 din Hotărârea Guvernului nr. 341/2007, cu completările ulterioare, precum si cu modificările si completările aduse prin prezenta hotărâre, se aplică pentru perioada de evaluare care începe cu data de 1 ianuarie 2009.

Art. III. - (1) Evaluarea performantelor profesionale individuale ale înaltilor functionari publici pentru anul 2008 se face de către Comisia de evaluare prin evaluarea activitătii desfăsurate potrivit atributiilor stabilite conform legii, pe baza următoarelor documente:

a) raportul întocmit de înaltul functionar public;

b) referatul de evaluare întocmit de către primul-ministru pentru secretarul general al Guvernului, de către conducătorul autoritătii sau institutiei publice în al cărei stat de functii se află functia publică, pentru functiile publice de secretar general si secretar general adjunct din cadrul ministerelor si al altor organe de specialitate ale administratiei publice centrale, de către ministrul internelor s i reformei administrative, pentru functiile publice de prefect i subprefect, respectiv de către secretarul general al Guvernului, pentru inspectorii guvernamentali;

c) fisa postului înaltului functionar public evaluat.

(2) Raportul prevăzut la alin. (1) lit. a) si referatul prevăzut la alin. (1) lit. b) cuprind următoarele elemente:

a) modul si gradul de îndeplinire a obiectivelor operationale stabilite de către conducătorul autoritătii sau institutiei publice;

b) modul de îndeplinire a obiectivelor si a performantelor obtinute de structurile conduse;

c) propunerile privind eficientizarea activitătii structurilor conduse, prin identificarea deficientelor în activitate si a modului de eliminare a acestora.

(3) La referatul de evaluare prevăzut la alin. (1) lit. b) se anexează obiectivele operationale pentru anul 2008.

Art. IV. - (1) În situatia în care există diferente între informatiile cuprinse în raportul de activitate al înaltului functionar public si referatul de evaluare pentru anul 2008, organizarea interviului cu înaltul functionar public este obligatorie si are rolul de a furniza informatiile necesare finalizării evaluării.

(2) Interviul prevăzut la alin. (1) se desfăsoară anterior completării raportului de evaluare de către Comisia de evaluare.

(3) Înaltul functionar public este convocat în fata Comisiei de evaluare prin adresă transmisă de presedintele Comisiei de evaluare, prin intermediul secretariatului, la sediul autoritătii sau institutiei publice unde îsi desfăsoară activitatea, cu cel putin 5 zile lucrătoare înainte de data stabilită pentru interviu. La adresa de convocare se anexează o copie a referatului de evaluare.

(4) Interviul poate fi reprogramat, la cererea motivată a înaltului functionar public, cu aprobarea presedintelui Comisiei de evaluare. Convocarea în fata Comisiei de evaluare se face cu respectarea prevederilor alin. (3).

(5) Neprezentarea înaltului functionar public, convocat în conditiile alin. (3) si, după caz, alin. (4), la interviu nu împiedică finalizarea evaluării.

(6) Întrebările si răspunsurile la interviu se consemnează de către secretariatul Comisiei de evaluare într-o anexă la procesul-verbal de sedintă, semnată de înaltul functionar public intervievat si de membrii si secretariatul Comisiei de evaluare.

Art. V. - (1) Evaluarea performantelor profesionale individuale ale înaltilor functionari publici pentru anul 2008 se face parcurgându-se următoarele etape:

a) fiecare componentă a raportului de activitate se apreciază cu note de la 1 la 5, nota exprimând aprecierea din punct de vedere calitativ, cantitativ si al termenelor în care au fost realizate obiectivele;

b) pentru a obtine nota acordată pentru evaluarea performantelor profesionale individuale se face media aritmetică a notelor acordate potrivit lit. a).

(2) Calificativul final al evaluării se stabileste pe baza notei finale, astfel:

a) între 1,00-2,00 - nesatisfăcător;

b) între 2,01-3,50 - satisfăcător;

c) între 3,51-4,50 - bine;

d) între 4,51-5,00 - foarte bine.

Art. VI. - (1) În vederea realizării evaluării performantelor profesionale individuale pentru anul 2008, persoanele care au ocupat pe parcursul perioadei evaluate o altă functie publică din categoria înaltilor functionari publici decât cea ocupată la momentul realizării evaluării întocmesc câte un raport distinct pentru fiecare perioadă de desfăsurare a activitătii în functia publică din categoria înaltilor functionari publici.

(2) În situatia prevăzută la alin. (1), pentru fiecare functie publică ocupată, se întocmeste de către persoana competentă referatul de evaluare prevăzut la art. III alin. (1) lit. b), numai pentru perioada desfăsurării efective a activitătii în respectiva functie publică.

(3) Performantele profesionale individuale ale persoanelor care au ocupat pe parcursul perioadei evaluate o altă functie publică din categoria înaltilor functionari publici decât cea ocupată la momentul realizării evaluării se evaluează pe baza documentelor prevăzute la alin. (1) si (2), avându-se în vedere întreaga activitate ca înalt functionar public în cursul anului 2008.

(4) Rezultatul evaluării performantelor profesionale individuale realizate în conditiile alin. (1)-(3) se stabileste prin calcularea mediei aritmetice a notelor acordate pentru fiecare perioadă evaluată în care persoana a ocupat o functie publică din categoria înaltilor functionari publici si transformarea acesteia în calificativ de evaluare.


Art. VII. - (1) Evaluarea înaltilor functionari publici pentru anul 2008 se face în perioada ianuarie - aprilie 2009.

(2) Documentele prevăzute la art. III alin. (1) sunt transmise Comisiei de evaluare până la data stabilită de aceasta. Data-limită pentru comunicarea documentelor se stabileste astfel încât să poată fi respectate prevederile alin. (1) si se comunică fiecărei institutii sau autorităti publice în care îsi desfăsoară activitatea înalti functionari publici.

(3) Raportul de evaluare întocmit de Comisia de evaluare pentru fiecare înalt functionar public se înaintează Guvernului sau primului-ministru, potrivit competentei de numire a înaltului functionar public evaluat. În măsura în care aprecierile consemnate nu corespund realitătii, Guvernul sau primul-ministru pot solicita Comisiei de evaluare reanalizarea calificativului acordat.

(4) Raportul de evaluare se comunică înaltului functionar public evaluat si persoanei care a întocmit referatul de evaluare imediat după finalizare sau după reanalizarea calificativului acordat, după caz, cel mai târziu la data de 31 mai 2009.

(5) Înaltii functionari publici nemultumiti de rezultatele obtinute la evaluarea performantelor profesionale individuale pentru anul 2008 se pot adresa instantei de contencios administrativ competente, în conditiile legii.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul internelor si reformei administrative,

Cristian David

Presedintele Agentiei Nationale a Functionarilor Publici,

József Birtalan

 

Bucuresti, 17 decembrie 2008.

Nr. 1.713.

 

ANEXA Nr. 1

 

RAPORT DE ACTIVITATE

A. Formular standard pentru raportul de activitate în vederea evaluării performantelor profesionale individuale

 

1. Date generale:

 

- Numele înaltului functionar public evaluat

............................................................................................................................................................................................

- Functia publică ocupată

............................................................................................................................................................................................

- Data numirii în functia publică detinută în prezent

............................................................................................................................................................................................

- Functia publică ocupată anterior functiei publice detinute în prezent

............................................................................................................................................................................................

- Data, nota si calificativul evaluării performantelor profesionale individuale anterioare

............................................................................................................................................................................................

- Data, nota si calificativul evaluării generale anterioare

............................................................................................................................................................................................

- Persoana responsabilă de întocmirea referatului de evaluare potrivit art. 61 alin. (1) lit. b) din HG nr. 341/2007, cu completările ulterioare

............................................................................................................................................................................................

 

2. Autoevaluarea gradului de îndeplinire de către înaltul functionar public a obiectivelor operationale stabilite

 

Nr. crt.

Obiective operationale

Termen-limită

Indicatori de performantă stabiliti

Stadiu1

Comentarii2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1 Se completează cu stadiul realizării obiectivului: realizat, cu impact important/realizat/partial realizat/nerealizat.

2 Sunt obligatorii detalierea si justificarea stadiului realizării obiectivului, inclusiv a modului în care obiectivul a fost realizat sau a întârzierilor în realizarea acestuia.


 

3. Alte observatii:

 

Propuneri de cursuri/programe de perfectionare profesională:

 

Comentarii suplimentare:

 

Data:

 

Semnătura:

 

B. Formular standard pentru raportul de activitate în vederea evaluării generale

 

            1. Date generale:

 

- Numele înaltului functionar public evaluat

 ............................................................................................................................................................................................

- Functia publică ocupată

 ............................................................................................................................................................................................

- Data numirii în functia publică detinută în prezent

 ............................................................................................................................................................................................

- Functia publică ocupată anterior functiei publice detinute în prezent

............................................................................................................................................................................................

- Data, nota si calificativul evaluării performantelor profesionale individuale anterioare

............................................................................................................................................................................................

- Data, nota si calificativul evaluării generale anterioare

............................................................................................................................................................................................

- Persoana responsabilă de întocmirea referatului de evaluare potrivit art. 61 alin. (1) lit. b) din HG nr. 341/2007, cu completările ulterioare

............................................................................................................................................................................................

 

2. Autoevaluarea gradului de îndeplinire de către înaltul functionar public a obiectivelor operationale stabilite:

 

Nr. crt.

Obiective operationale

Termen-limită

Indicatori de performantă stabiliti

Stadiu1

Comentarii2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

            3. Autoevaluarea gradului de îndeplinire de către înaltul functionar public a obiectivelor strategice stabilite

 

Nr. crt.

Obiective strategice

Termen-limită

Indicatori de performantă stabiliti

Stadiu1

Comentarii2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1 Se completează cu stadiul realizării obiectivului: realizat, cu impact important/realizat/partial realizat/nerealizat.

2 Sunt obligatorii detalierea si justificarea stadiului realizării obiectivului, inclusiv a modului în care obiectivul a fost realizat sau a întârzierilor în realizarea acestuia.


 

            4. Autoevaluarea gradului de îndeplinire a criteriilor de performantă

 

Nr. crt.

Criteriu

Notă

Comentarii în sprijinul notei acordate

1

Actionează respectând interesele României în perspectivă, pe termen lung, precum si prioritătile Guvernului

 

 

2

Promovează valorile etice ale serviciului public, actionează pentru prevenirea oricărui risc sau oricărei suspiciuni de coruptie, asigură încrederea publică în serviciul public printr-o conduită onestă, impartială si transparentă

 

 

3

Respectă legea în planificarea si gestionarea activitătilor si resurselor în domeniul său de responsabilitate

 

 

4

Motivează personalul din subordinea sa si contribuie la dezvoltarea profesională a acestuia, pentru a atinge cel mai bun nivel de performantă si rezultate

 

 

5

Organizează propria activitate în domeniul său de responsabilitate, pentru a atinge standarde înalte de calitate, respectând termenele si resursele alocate

 

 

6

Monitorizează si verifică progresele si realizările înregistrate în domeniul său de responsabilitate

 

 

7

Elaborează si evaluează optiunile strategice si în materie de politici publice, tinând cont de impactul social, financiar, cultural si asupra mediului pentru România, pe termen mediu

 

 

8

Ia decizii bazate pe expertiză si cunostinte aprofundate si îsi asumă responsabilitatea pentru aplicarea deciziilor

 

 

9

Oferă consiliere superiorilor ierarhici, pe baza unei analize si evaluări fundamentate a impactului propunerilor sale

 

 

10

Îsi fixează obiective care privesc dezvoltarea personală

 

 

11

Aplică experienta proprie, precum si cunostintele acumulate din experienta altora, se bazează pe idei noi pentru îmbunătătirea rezultatelor

 

 

12

Participă activ la dezvoltarea institutională si la implementarea de noi metode de lucru

 

 

13

Îsi asumă si demonstrează responsabilitatea personală pentru producerea de rezultate în domeniul său de responsabilitate, este un exemplu personal de conduită profesională si etică

 

 

14

Construieste si dezvoltă relatii de încredere cu colegii si personalul din subordinea sa, în vederea atingerii obiectivelor

 

 

15

Comunică în mod proactiv cu factorii interesati si experti, pentru a asigura sprijinul în vederea elaborării si implementării deciziilor în materie de politici publice

 

 

 

            5. Alte observatii

 

Propuneri de cursuri/programe de perfectionare profesională:

 

Comentarii suplimentare:

 

            Data:

 

            Semnătura:

 


ANEXA Nr. 2

 

REFERAT DE EVALUARE

A. Formular standard pentru referatul de evaluare pentru evaluarea performantelor profesionale individuale

 

            1. Date generale:

 

- Numele înaltului functionar public evaluat

............................................................................................................................................................................................

- Functia publică ocupată

............................................................................................................................................................................................

- Data numirii în functia publică detinută în prezent

............................................................................................................................................................................................

- Functia publică ocupată anterior functiei publice detinute în prezent

............................................................................................................................................................................................

- Data, nota si calificativul evaluării performantelor profesionale individuale anterioare

............................................................................................................................................................................................

- Data, nota si calificativul evaluării generale anterioare

............................................................................................................................................................................................

- Persoana responsabilă de întocmirea referatului de evaluare potrivit art. 61 alin. (1) lit. b) din HG nr. 341/2007, cu completările ulterioare

............................................................................................................................................................................................

 

            2. Evaluarea gradului de îndeplinire de către înaltul functionar public a obiectivelor operationale stabilite:

 

Nr. crt.

Obiective operationale

Termen-limită

Indicatori de performantă stabiliti

Stadiu1

Comentarii2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

            3. Alte observatii:

 

Propuneri de cursuri/programe de perfectionare profesională:

 

Observatii:

 

            Data:

 

            Semnătura:

 

1 Se completează cu stadiul realizării obiectivului: realizat, cu impact important/realizat/partial realizat/nerealizat.

2 Sunt obligatorii detalierea si justificarea stadiului realizării obiectivului, inclusiv a modului în care obiectivul a fost realizat sau a întârzierilor în realizarea acestuia.


 

B. Formular standard pentru referatul de evaluare pentru evaluarea generală

 

            1. Date generale:

 

- Numele înaltului functionar public evaluat

............................................................................................................................................................................................

- Functia publică ocupată

............................................................................................................................................................................................

- Data numirii în functia publică detinută în prezent

............................................................................................................................................................................................

- Functia publică ocupată anterior functiei publice detinute în prezent

............................................................................................................................................................................................

- Data, nota si calificativul evaluării performantelor profesionale individuale anterioare

............................................................................................................................................................................................

- Data, nota si calificativul evaluării generale anterioare

............................................................................................................................................................................................

- Persoana responsabilă de întocmirea referatului de evaluare potrivit art. 61 alin. (1) lit. b) din HG nr. 341/2007, cu completările ulterioare

............................................................................................................................................................................................

 

            2. Evaluarea gradului de îndeplinire de către înaltul functionar public a obiectivelor operationale stabilite:

 

Nr. crt.

Obiective operationale

Termen-limită

Indicatori de performantă stabiliti

Stadiu1

Comentarii2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

            3. Evaluarea gradului de îndeplinire de către înaltul functionar public a obiectivelor strategice:

 

Nr. crt.

Obiective strategice

Termen-limită

Indicatori de performantă stabiliti

Stadiu1

Comentarii2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1 Se completează cu stadiul realizării obiectivului: realizat, cu impact important/realizat/partial realizat/nerealizat.

2 Sunt obligatorii detalierea si justificarea stadiului realizării obiectivului, inclusiv a modului în care obiectivul a fost realizat sau a întârzierilor în realizarea acestuia.

 


            4. Evaluarea gradului de îndeplinire a criteriilor de performantă:

 

Nr. crt.

Criteriu

Notă

Comentarii în sprijinul notei acordate

1

Actionează respectând interesele României în perspectivă, pe termen lung, precum si prioritătile Guvernului

 

 

2

Promovează valorile etice ale serviciului public, actionează pentru prevenirea oricărui risc sau oricărei suspiciuni de coruptie, asigură încrederea publică în serviciul public printr-o conduită onestă, impartială si transparentă

 

 

3

Respectă legea în planificarea si gestionarea activitătilor si resurselor în domeniul său de responsabilitate

 

 

4

Motivează personalul din subordinea sa si contribuie la dezvoltarea profesională a acestuia, pentru a atinge cel mai bun nivel de performantă si rezultate

 

 

5

Organizează propria activitate în domeniul său de responsabilitate, pentru a atinge standarde înalte de calitate, respectând termenele si resursele alocate

 

 

6

Monitorizează si verifică progresele si realizările înregistrate în domeniul său de responsabilitate

 

 

7

Elaborează si evaluează optiunile strategice si în materie de politici publice, tinând cont de impactul social, financiar, cultural si asupra mediului pentru România, pe termen mediu

 

 

8

Ia decizii bazate pe expertiză si cunostinte aprofundate si îsi asumă responsabilitatea pentru aplicarea deciziilor

 

 

9

Oferă consiliere superiorilor ierarhici pe baza unei analize si evaluări fundamentate a impactului propunerilor sale

 

 

10

Îsi fixează obiective care privesc dezvoltarea personală

 

 

11

Aplică experienta proprie, precum si cunostintele acumulate din experienta altora, se bazează pe idei noi pentru îmbunătătirea rezultatelor

 

 

12

Participă activ la dezvoltarea institutională si la implementarea de noi metode de lucru

 

 

13

Îsi asumă si demonstrează responsabilitatea personală pentru producerea de rezultate în domeniul său de responsabilitate, este un exemplu personal de conduită profesională si etică

 

 

14

Construieste si dezvoltă relatii de încredere cu colegii si personalul din subordinea sa, în vederea atingerii obiectivelor

 

 

15

Comunică în mod proactiv cu factorii interesati si experti, pentru a asigura sprijinul în vederea elaborării si implementării deciziilor în materie de politici publice

 

 

 

            5. Alte observatii:

 

Propuneri de cursuri/programe de perfectionare profesională:

 

Comentarii suplimentare :

 

            Data:

 

            Semnătura:


 

ANEXA Nr. 3

 

RAPORT DE EVALUARE

 

A. Formular standard pentru Raportul de evaluare a performantelor profesionale individuale

 

            1. Date generale:

 

- Numele înaltului functionar public evaluat

 ............................................................................................................................................................................................

- Functia publică ocupată

............................................................................................................................................................................................

- Data numirii în functia publică detinută în prezent

............................................................................................................................................................................................

- Functia publică ocupată anterior functiei publice detinute în prezent

............................................................................................................................................................................................

- Data, nota si calificativul evaluării performantelor profesionale individuale anterioare

............................................................................................................................................................................................

- Data, nota si calificativul evaluării generale anterioare

............................................................................................................................................................................................

- Persoana responsabilă de întocmirea referatului de evaluare potrivit art. 61 alin. (1) lit. b) din HG nr. 341/2007, cu completările ulterioare

............................................................................................................................................................................................

 

2. Evaluarea performantelor profesionale individuale:

a) Evaluarea gradului de îndeplinire de către înaltul functionar public a obiectivelor operationale

 

Nr. crt.

Obiective operationale, termene-limită si indicatori de performantă

Nota 1

Nota 2

Nota 3

Nota 4

Nota 5

Comentarii în sprijinul notei acordate

1

 

 

 

 

 

 

 

2

 

 

 

 

 

 

 

3

 

 

 

 

 

 

 

4

 

 

 

 

 

 

 

5

 

 

 

 

 

 

 

6

 

 

 

 

 

 

 

7

 

 

 

 

 

 

 

8

 

 

 

 

 

 

 

9

 

 

 

 

 

 

 

10

 

 

 

 

 

 

 

 

            b) Nota finală

 

 

 

            3. Alte observatii:

 

Propuneri de cursuri/programe de perfectionare profesională:

 

Observatii suplimentare ale Comisiei de evaluare:

 

            Data:

 

            Semnăturile membrilor Comisiei de evaluare:

 


B. Formular standard pentru evaluarea generală a înaltilor functionari publici

 

            1. Date generale:

 

- Numele înaltului functionar public evaluat

............................................................................................................................................................................................

- Functia publică ocupată

............................................................................................................................................................................................

- Data numirii în functia publică detinută în prezent

............................................................................................................................................................................................

- Functia publică ocupată anterior functiei publice detinute în prezent

............................................................................................................................................................................................

- Data, nota si calificativul evaluării performantelor profesionale individuale anterioare

............................................................................................................................................................................................

- Data, nota si calificativul evaluării generale anterioare

............................................................................................................................................................................................

- Persoana responsabilă de întocmirea referatului de evaluare potrivit art. 61 alin. (1) lit. b) din HG nr. 341/2007, cu completările ulterioare

............................................................................................................................................................................................

 

2. Evaluare:

a) Evaluarea gradului de îndeplinire de către înaltul functionar public a obiectivelor operationale stabilite:

 

Nr. crt.

Obiective operationale, termene-limită si indicatori de performantă

Nota 1

Nota 2

Nota 3

Nota 4

Nota 5

Comentarii în sprijinul notei acordate

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

            b) Evaluarea gradului de îndeplinire de către înaltul functionar public a obiectivelor strategice stabilite:

 

Nr. crt.

Obiective strategice, termene-limită si indicatori de performantă

Nota 1

Nota 2

Nota 3

Nota 4

Nota 5

Comentarii în sprijinul notei acordate

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


            c) Evaluarea gradului de îndeplinire a criteriilor de performantă:

 

Nr. crt.

Criteriu

Notă

Comentarii în sprijinul notei acordate

1

Actionează respectând interesele României în perspectivă, pe termen lung, precum si prioritătile Guvernului

 

 

2

Promovează valorile etice ale serviciului public, actionează pentru prevenirea oricărui risc sau oricărei suspiciuni de coruptie, asigură încrederea publică în serviciul public printr-o conduită onestă, impartială si transparentă

 

 

3

Respectă legea în planificarea si gestionarea activitătilor si resurselor în domeniul său de responsabilitate

 

 

4

Motivează personalul din subordinea sa si contribuie la dezvoltarea profesională a acestuia, pentru a atinge cel mai bun nivel de performantă si rezultate

 

 

5

Îsi organizează propria activitate în domeniul său de responsabilitate, pentru a atinge standarde înalte de calitate, respectând termenele si resursele alocate

 

 

6

Monitorizează si verifică progresele si realizările înregistrate în domeniul său de responsabilitate

 

 

7

Elaborează si evaluează optiunile strategice si în materie de politici publice, tinând cont de impactul social, financiar, cultural si asupra mediului pentru România, pe termen mediu.

 

 

8

Ia decizii bazate pe expertiză si cunostinte aprofundate si îsi asumă responsabilitatea pentru aplicarea deciziilor

 

 

9

Oferă consiliere superiorilor ierarhici, pe baza unei analize si evaluări fundamentate a impactului propunerilor sale

 

 

10

Îsi fixează obiective care privesc dezvoltarea personală

 

 

11

Aplică experienta proprie, precum si cunostintele acumulate din experienta altora; se bazează pe idei noi pentru îmbunătătirea rezultatelor

 

 

12

Participă activ la dezvoltarea institutională si la implementarea de noi metode de lucru

 

 

13

Îsi asumă si demonstrează responsabilitate personală pentru producerea de rezultate în domeniul său de responsabilitate; este un exemplu personal de conduită profesională si etică

 

 

14

Construieste si dezvoltă relatii de încredere cu colegii si personalul din subordinea sa, în vederea atingerii obiectivelor

 

 

15

Comunică în mod proactiv cu factorii interesati si experti, pentru a asigura sprijinul în vederea elaborării si implementării deciziilor în materie de politici publice

 

 

 

            d) Nota finală

           

 

 

            3. Alte observatii:

 

Propuneri de cursuri/programe de perfectionare profesională:

 

Observatii suplimentare ale Comisiei de evaluare:

 

Data:

 

Semnăturile membrilor Comisiei de evaluare:

 


ANEXA Nr. 4

 

Denumirea autoritătii sau institutiei publice

..............................................................

..............................................................

 

FISA POSTULUI

Nr. ...................

 

Informatii generale privind postul:

1. Denumirea postului...............................................................................................................................................................

2. Nivelul postului.....................................................................................................................................................................

3. Scopul principal al postului....................................................................................................................................................

 

Conditii specifice pentru ocuparea postului1:

1. Studii de specialitate............................................................................................................................................................

2. Perfectionări (specializări).....................................................................................................................................................

3. Cunostinte de operare/programare pe calculator (necesitate si nivel).........................................................................................

..............................................................................................................................................................................................

4. Limbi străine2 (necesitate si nivel3 de cunoastere)....................................................................................................................

5. Abilităti, calităti si aptitudini necesare....................................................................................................................................

6. Cerinte specifice4.................................................................................................................................................................

7. Competenta managerială (cunostinte de management, calităti si aptitudini manageriale)............................................................

..............................................................................................................................................................................................

 

Atributiile postului5:

1............................................................................................................................................................................................

2............................................................................................................................................................................................

3............................................................................................................................................................................................

4............................................................................................................................................................................................

5............................................................................................................................................................................................

6............................................................................................................................................................................................

7............................................................................................................................................................................................

8............................................................................................................................................................................................

9............................................................................................................................................................................................

10..........................................................................................................................................................................................

 

1 Se va completa cu informatiile corespunzătoare conditiilor prevăzute de lege si stabilite la nivelul autoritătii sau institutiei publice pentru ocuparea functiei publice corespunzătoare.

2 Dacă este cazul.

3 Se vor stabili pentru fiecare dintre criteriile „citit”, „scris” si „vorbit”, după cum urmează: „cunostinte de bază”, „nivel mediu”, „nivel avansat”.

4 De exemplu: călătorii frecvente, delegări, detasări, disponibilitate pentru lucru în program prelungit în anumite conditii.

5 Se stabilesc pe baza activitătilor care presupun exercitarea prerogativelor de putere publică, în concordantă cu specificul functiei publice corespunzătoare postului.


 

Identificarea functiei publice corespunzătoare postului:

1. Denumire.............................................................................................................................................................................

2. Vechimea în specialitate necesară.........................................................................................................................................

Sfera relatională a titularului postului:

1. Sfera relatională internă:

a) relatii ierarhice:

- subordonat fată de.................................................................................................................................................................

- superior pentru......................................................................................................................................................................

b) relatii functionale:.................................................................................................................................................................

c) relatii de control:..................................................................................................................................................................

d) relatii de reprezentare:..........................................................................................................................................................

2. Sfera relatională externă:

a) cu autorităti si institutii publice:..............................................................................................................................................

b) cu organizatii internationale:..................................................................................................................................................

c) cu persoane juridice private:..................................................................................................................................................

3. Limite de competentă6..........................................................................................................................................................

4. Delegarea de atributii si competentă.......................................................................................................................................

 

Întocmit de7:

1. Numele si prenumele .............................................................................................................................................................

2. Functia publică ......................................................................................................................................................................

3. Semnătura .............................................................................................................................................................................

4. Data întocmirii ........................................................................................................................................................................

Luat la cunostintă de către ocupantul postului

1. Numele si prenumele .............................................................................................................................................................

2. Semnătura .............................................................................................................................................................................

3. Data ......................................................................................................................................................................................

 

6 Reprezintă libertatea decizională de care beneficiază titularul pentru îndeplinirea atributiilor care îi revin.

7 Se întocmeste de către primul-ministru sau de persoana desemnată de acesta, pentru secretarul general si secretarul general adjunct al Guvernului, de către conducătorul autoritătii sau institutiei publice în al cărei stat de functii se află functia publică, pentru functiile publice de secretar general si secretar general adjunct din cadrul ministerelor si al altor organe de specialitate ale administratiei publice centrale, de către ministrul internelor si reformei administrative, pentru functiile publice de prefect si subprefect, respectiv de către secretarul general al Guvernului, pentru inspectorii guvernamentali.

 


ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

AUTORITATEA NATIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

pentru aprobarea Normei tehnice energetice privind conservarea echipamentelor energetice

 

Având în vedere Referatul de aprobare întocmit de Departamentul acces la retea si autorizare în domeniul energiei electrice,

în temeiul art. 9 alin. (2), (8) si (9), al art. 11 alin. (1) si alin. (2) lit. a) si h) din Legea energiei electrice nr. 13/2007, cu modificările si completările ulterioare, precum si al Procedurii privind revizuirea prescriptiilor energetice în domeniile producerii, transportului, dispecerizării, distributiei si furnizării energiei electrice - editia 2, aprobată prin Decizia presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 926/2006,

presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Norma tehnică energetică privind conservarea echipamentelor energetice, cod NTE 008/08/00, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin orice prevedere contrară îsi încetează valabilitatea.

Art. 3. - Norma tehnică energetică aprobată prin prezentul ordin se aplică de către operatorii economici din sectorul energiei electrice si al energiei termice produse în cogenerare, titulari de licente pentru producerea energiei electrice sau pentru producerea energiei termice în centrale electrice de cogenerare.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, si va intra în vigoare în termen de 90 de zile de la data publicării.

 

p. Presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Nicolae Opris

 

Bucuresti, 20 noiembrie 2008.

Nr. 126.

 

ANEXĂ

 

NORMĂ TEHNICĂ ENERGETICĂ

privind conservarea echipamentelor energetice

 

            I. Scop

 

            Art. 1. - Norma tehnică energetică privind conservarea echipamentelor energetice are drept scop stabilirea cadrului general pentru realizarea activitătii de conservare a echipamentelor din centralele termoelectrice.

 

II. Domeniu de aplicare

Art. 2. - Prezenta normă tehnică energetică se aplică la conservarea principalelor echipamente din centralele termoelectrice, si anume:

a) cazanele de abur;

b) cazanele de apă fierbinte;

c) rezervoarele metalice;

d) preîncălzitoarele de aer regenerativ;

e) schimbătoarele de căldură (PIP si PJP);

f) turbinele de abur;

g) condensatoarele turbinelor;

h) generatoarele si anexele acestora;

i) răcitoarele de aer si hidrogen;

j) sistemele de ulei si motoarele electrice;

k) pompele de alimentare.

Art. 3. - Stabilirea fiecărui procedeu de conservare pe tip de echipament are la bază considerente tehnice, economice, de securitate si sănătate în muncă, precum si de protectia mediului.

Art. 4. - Aplicarea prevederilor prezentei norme tehnice va tine seama de particularitătile, dotările si disponibilitătile existente în cadrul fiecărei centrale.

Art. 5. - Conservarea se execută de către personalul autorizat ISCIR conform prescriptiei PTC2-2003 „Cerinte tehnice privind regimul chimic al cazanelor de abur, de apă caldă si de apă fierbinte” sau de către firme terte de specialitate, cu respectarea prevederilor legislative în vigoare referitoare la securitatea si sănătatea personalului, precum si la protectia mediului.

Art. 6. - (1) De realizarea conditiilor tehnice pentru aplicarea conservării echipamentelor răspund conducerile tehnice ale centralelor si sefii sectiilor care detin echipamentele respective.

(2) Controlul parametrilor fizici (presiune, temperatură, nivele) în instalatiile supuse conservării se efectuează de către sectia de exploatare care detine echipamentul.

Art. 7. - (1) Controlul chimic se realizează de către personalul autorizat conform prescriptiei PTC2-2003 „Cerinte tehnice privind regimul chimic al cazanelor de abur, de apă caldă si de apă fierbinte”, atât pe perioada efectuării operatiilor de conservare propriu-zisă, cât si pe perioada mentinerii în stare de conservare.

(2) Eficienta conservării se va demonstra, în functie de caz, prin urmărirea comportării unor epruvete-martor, la perioadele de control stabilite în cadrul tehnologiei.

Art. 8. - Punerea în functiune după conservare se va realiza numai cu avizul sectiei chimice si cu asistenta tehnică a acesteia.

Art. 9. - Metodele de analiză pentru controlul analitic, specifice tehnologiei de conservare, sunt prezentate în anexele nr. 2 si 3.

Art. 10. - Toate verificările si lucrările efectuate în legătură cu conservarea se vor mentiona în fise, registre sau oricare alt sistem de evidentă a agregatului de către seful sectiei care detine echipamentul supus conservării.

Art. 11. - Perioadele de stationare la care se referă prezenta normă tehnică energetică si pentru care sunt stabilite procedeele specifice de conservare se consideră din momentul opririi instalatiei.

Art. 12. - Instalatiile realizate suplimentar pentru conservarea cazanelor (rezervoare, pompe) rămân definitiv în dotare, putând fi utilizate de câte ori este necesar.

Art. 13. - Instructiunile tehnice de conservare si instructiunile tehnice de deconservare ale echipamentului propus pentru conservare/deconservare se elaborează numai de către un executant de specialitate, cu respectarea prescriptiei PTC2/2003 „Cerinte tehnice privind regimul chimic al cazanelor de abur, de apă caldă si de apă fierbinte”, precum si cu respectarea prezentei norme tehice energetice, si se avizează de către conducerea tehnică a centralei.

 

III. Terminologie, clasificare si abrevieri

            Art. 14. - În sensul prezentei norme tehnice energetice, termenii si expresiile utilizate se definesc în tabelul de mai jos.

 

Coroziune de stationare

Procesul electrochimic care se produce în perioada opririi instalatiilor energetice în conditiile prezentei simultane a apei (ca electrolit) si a oxigenului.

Cazan de abur sau apă fierbinte

Instalatia care produce abur (apă fierbinte) la o presiune mai mare decât cea atmosferică folosind căldura provenită prin arderea unui combustibil.

Condensator

Suprafata de schimb de căldură care utilizează apă de răcire si în care are loc condensarea aburului la iesirea din turbină.

Conservarea echipamentelor

Totalitatea măsurilor fizice si chimice necesare pentru asigurarea protectiei anticorozive a acestora pe perioadele de nefunctionare.

Degazor

Instalatia termotehnică sau termochimică cu ajutorul căreia se elimină din apă unul sau mai multe gaze dizolvate.

Economizor

Suprafata de schimb de căldură care serveste la încălzirea apei de alimentare a cazanului cu ajutorul căldurii din gazele de ardere.

Epruvetă

Obiectul confectionat cu scopul de a fi supus unor încercări fizice si chimice.

Generator electric

Masina electrică rotativă sincronă, cu poli înecati, utilizată pentru transformarea energiei mecanice în energie electrică.

Higroscopic

Calitatea unei substante de a absorbi apă sau vapori de apă dintr-un mediu.

Limitarea coroziunii

Fenomenul realizat prin eliminarea apei (ca electrolit) sau a oxigenului printr-o conservare adecvată.

Motor electric

Masina electrică rotativă (sincronă, asincronă, de curent continuu etc.) care utilizează energie electrică pentru antrenarea unor echipamente.

Supraîncălzitor

Suprafata de schimb de căldură, constituită din tevi sub formă de serpentine, care serveste la supraîncălzirea aburului saturat peste temperatura de saturatie.

Tambur

Rezervorul cilindric legat la tevile de apă si abur ale unui cazan, care serveste la separarea apei din abur.

Turbina cu abur

Masina termică motoare, care transformă energia aburului (produs de un generator de abur) în energie mecanică, prin intermediul unor palete în miscare de rotatie.

Vaporizator

Circuit închis sau deschis compus din tevi vaporizatoare, colectoare si care serveste la vaporizarea apei utilizând căldura degajată prin arderea unui combustibil.

ANRE

Autoritatea Natională de Reglementare în Domeniul Energiei

CAF

Cazan de apă fierbinte

CMP

Corp de medie presiune (a turbinei)

CJP

Corp de joasă presiune (a turbinei)

EPA

Electropompa de alimentare

NTE

Normă tehnică energetică

PA R

Preîncălzitor de aer regenerativ

PIP

Preîncălzitor de înaltă presiune

PJP

Preîncălzitor de joasă presiune

PTC2-2003

Prescriptia tehnică ISCIR „Cerinte tehnice privind regimul chimic al cazanelor de abur, de apă caldă si de apă fierbinte”

VIR

Ventil de închidere rapidă

VR

Ventil de reglaj

p.a.

Pentru analizǎ


IV. Acte normative de referintă

a) Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare;

b) Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările si completările ulterioare;

c) Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 426/2001, cu modificările si completările ulterioare;

d) Hotărârea Guvernului nr. 1.022/2002 privind regimul produselor si serviciilor care pot pune în pericol viata, sănătatea, securitatea muncii si protectia mediului;

e) Hotărârea Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, cu completările ulterioare;

f) Normativul privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanti a apelor uzate industriale si orăsenesti la evacuarea în receptorii naturali, NTPA 001/2002, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările si completările ulterioare;

g) Normativul privind conditiile de evacuare a apelor uzate în retelele de canalizare ale localitătilor si direct în statiile de epurare, NTPA 002/2002, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările si completările ulterioare;

h) Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări prin Legea nr. 84/2006;

i) Legea securitătii si sănătătii în muncă nr. 319/2006;

j) Hotărârea Guvernului nr. 1.218/2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sănătate în muncă pentru asigurarea protectiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici;

k) Hotărârea Guvernului nr. 1.093/2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sănătate pentru protectia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni sau mutageni la locul de muncă;

l) Hotărârea Guvernului nr. 1.091/2006 privind cerintele minime de securitate si sănătate pentru locul de muncă;

m) Hotărârea Guvernului nr. 1.048/2006 privind cerintele minime de securitate si sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protectie la locul de muncă;

n) Hotărârea Guvernului nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sănătate la locul de muncă.

 

V. Principii generale de conservare a echipamentelor energetice

Art. 15. - În functie de principiul care stă la baza procedeului de conservare, conservarea echipamentelor energetice se clasifică în:

- conservarea în stare caldă, care se aplică în general la cazanele de abur, preîncălzitoare, cazane de apă fierbinte;

- conservarea uscată, care constă în păstrarea echipamentelor în conditiile unei uscări totale; procedeul este recomandat pentru perioade lungi de stationare;

- conservarea umedă, care are scopul de a îndepărta oxigenul din spatiul conservat prin blocare cu substante chimice.

Procedeele de conservare aplicabile la oprirea din functionare a echipamentelor energetice, în scopul prevenirii coroziunii de stationare, sunt de o mare diversitate, în functie de tipul si constructia echipamentului, de calitatea materialelor din care sunt confectionate echipamentele, de cerintele impuse de exploatare si de protectia mediului, de perioada de conservare necesară, de timpul necesar pentru deconservare si atingerea parametrilor de pornire ai echipamentelor energetice, de posibilitătile de dotare locală si de sursele financiare posibil de alocat acestor operatiuni etc.

 

V.1. Conservarea în stare caldă

Art. 16. - Se foloseste în special la cazane si constă în mentinerea acestora în stare de rezervă caldă, la temperaturi între 110-200şC, cu mentinerea în circulatie a agentului de umplere (apă demineralizată alcalinizată). Se recomandă supravegherea atentă a regimului apei. Instalatiile de blocare si dirijare a aerului vor fi mentinute închise pentru a se reduce necesarul de căldură. Acest procedeu este considerat a fi cel mai scump din cauza consumului de energie necesar mentinerii căldurii în instalatii.

 

V.2. Conservarea uscată

Art. 17. - (1) Păstrarea echipamentelor în conditiile unei uscări totale este procedeul cel mai satisfăcător pentru perioade lungi de conservare.

(2) Protectia împotriva coroziunii prin conservare uscată este sigură numai atunci când sunt îndeplinite următoarele conditii concomitente:

- în sistemul uscat, conservat, umiditatea relativă a aerului să fie sub 30%;

- pe suprafetele de protejat ale instalatiei să nu se afle depuneri puternic higroscopice, deoarece acestea prin absorbtia umiditătii remanente în aer pot provoca coroziuni chiar în conditiile unei umidităti mentinute sub 30%;

(3) În functie de procedeele utilizate pentru uscarea spatiului de protejat, conservarea uscată poate fi:

- conservare cu aer uscat;

- conservare cu aer cald;

- conservare cu substante de absorbtie solide;

- conservare cu gaze inerte.

 

V.2.1 Conservarea cu aer uscat

Art. 18. - (1) Se efectuează prin introducerea aerului uscat în instalatia de protejat.

(2) Pentru realizarea unei conservări uscate este necesară, ca o primă fază, îndepărtarea apei din circuite prin mijloace tehnologice specifice (drenaje, purjări, aerisiri etc.). Dacă se trece direct de la regim de producere de abur la regim de conservare, se poate folosi căldura acumulată în peretii suprafetelor de schimb termic pentru uscarea părtii apă-abur. Dacă însă după oprirea grupului se efectuează lucrări de reparatii la echipamentele conservate, măsurile de uscare devin ineficiente si mult mai scumpe. În conditiile unei instalatii răcite, este necesar un debit ridicat de aer fierbinte, filtrat. Dacă costul conservării cu aer uscat devine prea mare, în functie de tipul echipamentului si de durata opririi, se recomandă conservarea umedă.

(3) Aerul uscat necesar conservării se obtine în instalatii speciale, unde umiditatea aerului este îndepărtată prin procedee fizice sau preluată de un agent higroscopic.

(4) Pentru asigurarea unei eficiente ridicate a instalatiei de uscare, agentul higroscopic trebuie să îndeplinească minimum următoarele conditii:

- să absoarbă umiditatea într-un timp relativ scurt;

- să fie regenerabil;

- să fie usor de înlocuit la epuizarea lui.

(5) Aerul necesar uscării trebuie să fie curat. Pentru aceasta, instalatia de uscare se dotează cu un filtru de aer pe conducta de aspiratie. Pentru a preveni pătrunderea aerului atmosferic umed în instalatia conservată, este necesară mentinerea unei usoare suprapresiuni.

(6) Controlul pe perioada conservării constă în măsurarea umiditătii relative a aerului si a presiunii în instalatie. În functie de valorile acestor 2 factori, alimentarea cu aer uscat se poate face continuu sau intermitent.


 

V.2.2. Conservarea cu aer cald

Art. 19. - Se realizează prin aductiune de aer cald în circuitul ce trebuie conservat. Aerul utilizat trebuie să nu contină contaminanti de tipul ulei, praf, SO2. La conservarea cu aer cald, este necesară mentinerea tuturor componentelor instalatiei pe toată perioada conservării la aceeasi temperatură, mai mare decât temperatura punctului de rouă a aerului cald evacuat, pentru a se evita condensarea vaporilor de apă din aerul de conservare. Supravegherea regimului de conservare se face prin măsurarea temperaturii si a umiditătii relative a aerului la intrarea si la iesirea din instalatia supusă conservării. Se recomandă să se efectueze si măsurători de temperatură a materialelor ce compun circuitul supus conservării, în functie de posibilităti.

 

V.2.3. Conservarea cu substante de absorbtie solide

Art. 20. - (1) Se utilizează pentru echipamentele a căror configuratie nu este complicată (degazoare, rezervoare etc.) si constă în introducerea unui agent higroscopic în interiorul echipamentelor prin gurile de vizitare.

(2) Rolul agentului de conservare este de a absorbi umiditatea remanentă din instalatie. În cazul utilizării silicagelului ca agent higroscopic, este necesară introducerea unei cantităti de silicagel de 2-3 ori mai mare decât cea teoretic necesară, stiut fiind că silicagelul poate absorbi umiditatea până la 35% din greutatea proprie. Se va evita însă contactul direct al silicagelului cu suprafetele metalice.

 

V.2.4. Conservarea cu gaze inerte

Art. 21. - (1) Pentru conservarea cu gaze inerte se utilizează azot. Protectia anticorozivă cu azot urmăreste împiedicarea pătrunderii oxigenului din aer în spatiul interior de conservare. Se utilizează azot de puritate 99,9%.

(2) După răcirea apei din instalatie sub 100şC, aceasta se va evacua concomitent cu introducerea azotului prin dezlocuire. Pe toată durata conservării se va mentine o suprapresiune ≥0,03 MPa.

(3) Conservarea cu azot se realizează la instalatiile la care se poate mentine o etansare perfectă pentru reducerea pierderilor si evitarea pericolului de intoxicare a personalului, respectând legea securitătii si sănătătii în muncă, precum si fisa tehnică a produsului. Trebuie mentionat, de asemenea, pericolul prezentat de umiditatea continută de azot în situatiile când puritatea lui nu este cea recomandată, fact ce a condus adesea, în practică, la coroziunea echipamentelor considerate conservate.

 

V.3. Conservarea umedă

Art. 22. - (1) Desi mentinerea în stare uscată a instalatiei este cea mai simplă metodă pentru conservare, s-a constatat că nu întotdeauna se poate îndepărta umiditatea remanentă în instalatie. Urmarea este că în instalatie rămâne apă un timp îndelungat, care se saturează în oxigen si devine deosebit de agresivă. Această situatie se poate produce în special în instalatiile moderne, unde tevile au lungimi mari, configuratie complicată si unde nu se poate controla umiditatea relativă a aerului după uscare în diverse puncte din instalatie.

(2) În aceste situatii se recurge la una dintre metodele de conservare umedă. Acestea pot fi:

- conservarea cu hidrazină si mijloace de alcalinizare;

- conservarea cu solutii de azotit de sodiu si tetraborat de sodiu (borax);

- conservarea cu solutie amoniacală de leucrozin C;

- conservarea cu solutii de lapte de var, specifică echipamentelor din otel carbon;

- conservarea cu substante tensoactive (octadecilamina-ODA);

- conservarea cu fluid de protectie aditivat cu inhibitori de coroziune.

(3) Continutul de hidrazină (agent complexant al oxigenului) si amoniac (reactiv cu rol de reglare a pH-ului) variază în functie de concentratia de săruri a apei cu care se prepară solutia de conservare, precum si de durata opririi.

(4) Conservarea cu solutii de azotit de sodiu si borax constă, în principal, în realizarea unei pasivizări electrochimice a suprafetelor metalice feroase chiar si în prezenta oxigenului.

(5) Conservarea cu solutii de leucrozin C se realizează în mod asemănător metodei cu azotit de sodiu si borax, efectul protector al azotitului fiind dublat de cel al aminei. Fată de metoda care are la bază azotit de sodiu, cea pe bază de azotit de diciclohexilamină (leucrozin C) prezintă avantajul că se poate utiliza si prin absorbtia în abur a agentului conservant, metoda aplicându-se la instalatiile unde nu se poate introduce apă, de exemplu turbina.

(6) Substantele tensoactive (octadecilamina) au proprietatea de a forma un film hidrofob pe suprafetele metalice, care actionează ca un strat protector împotriva coroziunii metalului. Concentratia octadecilaminei (ODA) în solutia de conservare variază în functie de gradul de încărcare cu oxizi de fier si depuneri a suprafetelor metalice care urmează a fi conservate si de compozitia chimică a depunerilor.

 

VI. Normativ pentru conservarea cazanelor de abur

VI.1. Consideratii

Art. 23. - Pentru conservarea cazanelor de abur se utilizează procedee diferite, în functie de durata opririi, de configuratia circuitului de conservat, de necesitatea interventiei pentru reparatii la subansamblele cazanului, în functie de anotimp si de posibilitătile interne, precum si de costurile de conservare.

Art. 24. - În cazul opririi si mentinerii cazanului în rezervă caldă, nu se iau măsuri speciale de conservare.

Art. 25. - În situatia în care cazanul este oprit în rezervă caldă si este necesară interventia la un anumit subansamblu, cazanul se descarcă de presiune, subansamblul se goleste în stare caldă si se efectuează reparatia fără măsuri de conservare.

Art. 26. - (1) Conservarea pentru perioade de stationare de până la o lună se realizează prin uscare, utilizând căldura proprie de oprire.

(2) La schemele bloc, în cazul existentei unui strat de magnetită corespunzător si asigurării unei uscări eficiente a suprafetelor interioare de schimb de căldură ale cazanului, se admite ca metoda de conservare utilizând căldura proprie să se aplice pentru o perioadă de stationare de până la 3 luni.

Art. 27. - Conservarea cazanelor pe perioade mai mari, până la un an, se poate efectua prin:

A. procedeul umed:

a) conservare cu solutii cu azotit de sodiu si tetraborat de sodiu (borax);

b) conservare cu solutii de hidrazină si amoniac;

c) conservare cu substante tenso-active (octadecilamina-ODA);

d) alte procedee aplicate în centrale demonstrate pe plan intern sau international;

B. procedeul uscat.

Art. 28. - Conservarea supraîncălzitorului intermediar se face numai uscat, utilizându-se atât căldura proprie a cazanului la oprire, cât si căldura de la calorifere si arzătoare, în caz de necesitate.

Art. 29. - Conservarea pentru perioade mai mari de un an se efectuează prin:

A. procedeul umed: cu solutii cu azotit de sodiu si tetraborat de sodiu (borax); cu solutii de hidrazină si amoniac; cu substante tenso-active (octadecilamina- ODA ); alte procedee aplicate în centrale, demonstrate pe plan intern si international;

B. procedeul uscat.


 

VI.2. Conservarea cazanelor de abur pe perioadă scurtă (1-3 luni)

Conservarea uscată prin utilizarea căldurii proprii

Art. 30. - (1) Pentru prevenirea coroziunii suprafetelor metalice ale cazanului, pe perioada opririlor în reparatie sau în rezervă până la o lună sau 3 luni (conform art. 26) cazanul se va conserva uscat prin utilizarea căldurii proprii. Se va izola si se va asigura separarea cazanului de celelalte circuite si instalatii pentru a preveni orice posibilitate de pătrundere a apei sau aburului pe perioada de conservare.

(2) Pentru utilizarea căldurii remanente din cazan se vor etansa toate gurile de vizitare, clapetele de aer si gaze, sibărele.

(3) După oprirea grupului, golirea se va face astfel:

- la scăderea presiunii în supraîncălzitorul intermediar la 3 bari se vor deschide ventilele de drenare si aerisire a supraîncǎlzitorului intermediar, verificându-se circulatia prin conductele de drenare;

- la scăderea temperaturii la iesirea din vaporizator la 150°C, se va face golirea părtii de înaltă presiune a cazanului prin deschiderea ventilelor de golire si aerisire a vaporizatorului, a recipientului de pornire (acolo unde există) si a celorlalte suprafete de schimb de căldură, verificându-se circulatia prin conductele de drenare;

- pentru golirea apei din cazan se pot utiliza instalatiile de colectare-drenare existente, cu conditia obligatorie de a asigura evacuarea liberă a apei din cazan, fără posibilitatea de circulatie inversă (din colectoare sau expandoare spre cazan), iar în caz de nerealizare a acestei conditii se vor amenaja circuite de golire distincte. La adoptarea acestei metode este obligatoriu să se realizeze drenaje si aerisiri (acolo unde nu există), astfel încât să se asigure golirea (drenarea) tuturor elementelor si subansamblelor cazanului (colectoare, conducte, armături etc.), unde se poate colecta apă sau abur condensat;

- după golirea în stare caldă se va izola si se va asigura separarea cazanului de celelalte circuite si instalatii pentru a preveni orice posibilitate de pătrundere a apei sau aburului pe perioada de conservare.

În cazul în care există posibilitatea ca în zone ale cazanului să rămână apă, se va asigura suplimentar uscarea prin utilizarea si a altor surse de încălzire-uscare (arzătoare, calorifere).

 

VI.3. Conservarea cazanelor de abur pe o perioadă de până la un an

VI.3.1. Conservarea umedă cu azotit de sodiu si tetraborat de sodiu (borax)

Art. 31. - Principiul de bază la utilizarea conservării cu solutii de azotit de sodiu si tetraborat de sodiu constă în pasivizarea electrochimică a suprafetelor feroase în prezenta oxigenului.

Art. 32. - Procedeul de conservare cu solutii de azotit de sodiu si tetraborat de sodiu poate fi folosit atât ca metodă umedă, prin umplerea si mentinerea solutiei în cazan, cât si prin umplere-golire, asigurând o protectie a cazanului pe perioada reparatiilor si în timpul iernii.

Procedeul poate fi aplicat si la cazanele din care nu se poate goli complet apa, inhibând efectul coroziv al apei rămase în instalatie.

Art. 33. - Solutia de conservare este activă timp de un an. Se recomandă ca solutia să fie păstrată si depozitată în caz de umplere-golire, iar în functie de calitatea acesteia se va proceda la reconcentrare ori de câte ori este cazul.

Art. 34. - Necesarul de reactivi de conservare variază în functie de conductivitatea apei cu care se prepară solutia, conform tabelului nr. 1.

 

Tabelul nr. 1

 

Conductivitatea apei

(μS/cm )

Valoarea pH-ului solutiei de conservare

Concentratia de

azotit de sodiu

(g/kg )

Concentratia de borax

(g/kg)

≤0,2

8,0-9,0

3,0

0,25

≤10

8,5-9,5

3,0

1,0

>10

9,0-9,5

5,0

1,0

 

Art. 35. - Instalatia de conservare cuprinde un rezervor de preparare a solutiei de conservare (care poate fi degazorul, acolo unde este posibil), o pompă de umplere si recirculare (care poate fi EPA, acolo unde este posibil) si circuitul cazanului care variază în functie de tipul cazanului.

Pentru exemplificare, se prezintă mai jos circuitele de conservare pentru două tipuri caracteristice de cazane:

a) cazanul de 1.035 t/h cu străbatere fortată, care cuprinde: rezervor pentru solutia de conservare (degazor)-pompă (EPA)- preîncălzitor de înaltă presiune-economizor-vaporizator- supraîncălzitor 1-supraîncălzitor 2-supraîncălzitor 3-expandor de înaltă presiune-rezervor;

b) cazanul de 420 t/h cu circulatie naturală, care cuprinde: rezervor pentru solutia de conservare-pompă-colector, de unde circuitul urmează două căi:

- colector-economizor-tambur;

- colector-ecran-tambur si apoi ambele căi se unesc si străbat supraîncălzitorul frontal-supraîncălzitorul paravan- supraîncălzitorul convectiv-rezervorul.

Art. 36. - Etapele procedeului de conservare cu azotit de sodiu si borax sunt următoarele:

a) izolarea cazanului de celelalte circuite si fată de turbină;

b) prepararea solutiei de conservare în sarje la concentratia prevăzută în tabelul nr. 1 si încălzirea acesteia la 60-65°C, în rezervorul de preparare;

c) introducerea solutiei în cazan prin mentinerea aerisirilor deschise; operatiile de la lit. b) si c) se repetă până ce întregul sistem al cazanului se umple cu solutia de conservare;

d) recircularea solutiei de conservare în circuitul închis (rezervor-pompă-cazan-rezervor) cu mentinerea temperaturii solutiei pe toată perioada recirculării la 60-65°C. Realizarea temperaturii se face prin introducerea de abur în rezervorul de preparare si, după caz, prin aprinderea arzătoarelor;

e) recircularea solutiei după omogenizare se efectuează timp de circa 8 ore, pentru conservare pe durate de 2-3 luni si timp de circa 24 ore, la stationări de circa un an.

Art. 37. - Instalatia supusă conservării prin procedeul cu azotit de sodiu si borax se mentine plină cu solutia de conservare, caz în care se asigură protejarea acesteia pe durata de un an.

Art. 38. - Dacă sunt necesare interventii la cazan pe perioada stationării, cazanul se va goli de solutia de conservare, protectia realizată prin umplere-recirculare (circa 24 ore) - golire asigurând conservarea eficientă până la 6 luni, cu conditia ca în instalatie să nu se mai introducă apă sau abur. Golirea instalatiei este necesară si la aparitia pericolului de înghet (iarnă).

În cazul în care există posibilitatea ca în portiuni ale cazanului să rămână apă, se va asigura suplimentar uscarea prin utilizarea unor surse de încălzire-uscare (arzătoare- calorifere).


Art. 39. - La golire, solutia de conservare se va neutraliza, folosind ureea în cantitate echivalentă cu azotitul de sodiu la pH 2-3 (realizat cu acid), urmată de diluare.

Art. 40. - Evacuarea solutiei la canalizare se va efectua numai în conditiile încadrării concentratiei de azotit de sodiu în limitele prevăzute de reglementările de mediu legale în vigoare.

Art. 41. - Dacă evacuarea se face la circuitul de zgură si cenusă, nu mai este necesară neutralizarea (are loc oxidarea azotitului la azotat).

Art. 42. - Este bine ca solutia de conservare să se depoziteze într-un rezervor metalic, pentru a fi reutilizată la conservarea cazanului sau a altor echipamente, întrucât ea este activă timp de un an.

Art. 43. - Punerea în functiune a cazanului după conservare nu ridică probleme deosebite. În prealabil, se goleste cazanul de solutia de conservare.

Art. 44. - Controlul analitic constă în determinări de pH si de concentratie de azotit de sodiu. Acesta are loc la următoarele faze:

a) prepararea solutiei de conservare;

b) recircularea si omogenizarea;

c) mentinerea cazanului plin cu solutia de conservare;

d) neutralizarea si evacuarea.

Metoda de determinare a concentratiei de azotit de sodiu este prezentată în anexa nr. 2.

 

VI.3.2. Conservarea cu substante tensoactive (octadecilamină-ODA)

Art. 45. - Principiul de bază la utilizarea octadecilaminei (ODA) pentru conservarea echipamentelor energetice este formarea pe suprafetele interioare ale echipamentului a unei pelicule aderente si continue de conservant care protejează metalul fată de actiunea factorilor agresivi, conducând astfel la reducerea substantială a vitezei proceselor de coroziune.

Art. 46. - Procedeul de conservare cu octadecilamină (ODA) foloseste ca metodă de aplicare antrenarea (emulsionarea) substantei conservante atât în apă (pentru cazan, rezervoare etc.), cât si în abur (pentru turbină). După terminarea conservării instalatia se goleste complet de solutia de conservare.

Art. 47. - Efectul conservării este garantat pentru un an. Dacă este necesară conservarea pe o durată mai mare se va repeta operatia de conservare în aceleasi conditii.

Art. 48. - Pentru stabilirea cantitătii de octadecilamină (ODA) necesară conservării se determină în prealabil gradul de încărcare specifică cu depuneri a echipamentului care urmează a fi conservat. Pentru încărcări relativ mici (până la 100 mg/m2) se utilizeză concentratii de 20-50 mg/l octadecilamină (ODA). Pentru încărcări specifice relativ mari (300-400 mg/m2) se utilizează concentratii de 100 mg/l octadecilamină (ODA), concentratie care variază în functie de frecventa si debitul purjării. O încărcare specifică mare (>200 g/m2) a suprafetei metalice determină implicit o frecventă mărită a purjării (chiar si mărirea debitului de purjare), ceea ce determină, la rândul său, un consum mărit de octadecilamină (ODA). Calculul cantitătii de octadecilamină (ODA) se face pentru întregul volum de conservare.

Art. 49. - Instalatia de conservare cuprinde un rezervor de preparare a solutiei de conservare, prevăzut cu manta de încălzire, conducte de barbotare abur si de evacuare solutie de conservare, agitator, gură de vizitare si sticlă de nivel. Pe conducta de plecare si în interiorul rezervorului sunt prevăzute locuri de montare a termometrelor pentru controlul temperaturii. Dozarea octadecilaminei (ODA) în circuite se face cu ajutorul a două pompe dozatoare (una în functie si una în rezervă). Debitul pompelor dozatoare si presiunea maximă de refulare se stabilesc de către furnizorul tehnologiei de conservare. Circuitul de dozare trebuie să fie însotit de circuit de abur pentru a preveni scăderea temperaturii sub 70°C.

Art. 50. - (1) Pentru elaborarea schemei tehnologice de conservare se vor lua în considerare:

- tipul de cazan;

- circuitele constructive si functionale;

- circuitele de conservare;

- posibilitătile de dozare a conservantului în circuit.

(2) Pentru conservarea grupului energetic se vor stabili trasee care vizează conservarea consecutivă a cazanului, corpului de înaltă presiune a turbinei, corpului de medie si joasă presiune a turbinei, PJP-urile, degazorul si PIP-urile.

(3) Pentru conservarea cazanelor de abur se va stabili un singur traseu: economizor-ecran vaporizator- supraîncălzitoare cu închiderea circuitului pe traseul de condensat.

Art. 51. - Etapele procedeului de conservare cu octadecilamină (ODA) sunt următoarele:

a) izolarea cazanului de celelalte circuite si fată de turbină;

b) prepararea solutiei de conservare în sarje, astfel:

- se umple rezervorul de dozare cu apă demineralizată sau dedurizată până la 3/4 din înăltime;

- se încălzeste apa din rezervor la 70-80°C;

- se porneste agitatorul mecanic al rezervorului;

- se adaugă cantitatea de octadecilamină (ODA), calculată conform art. 48, în sarje, astfel încât solutia concentrată să fie între 10-20 g/l;

- se adaugă intermitent acid acetic pentru stabilizarea emulsiei (aspect limpede al solutiei) în raport de 1 ml acid acetic la 100 mg octadecilamină (ODA);

- pe măsura consumării conservantului, prin dozarea lui în circuit, se procedează la prepararea în continuare a emulsiei conservante până la terminarea operatiei de conservare.

Pentru exemplificare, în anexa nr. 3 este prezentată succesiunea manevrelor la conservarea unui grup energetic (cazan PBZKG de 330 t/h cu tambur si turbină SKODA de 100 MW).

c) umplerea cazanului cu apă demineralizată până la nivelul minim stabilit de normele de exploatare;

d) punerea în functiune a arzătoarelor pentru ridicarea temperaturii în cazan;

e) dozarea emulsiei apoase concentrate de octadecilamină (ODA) la atingerea temperaturii de 70-80°C, dozare care se efectuează continuu pe toată perioada procesului de conservare;

f) reglarea parametrilor si mentinerea acestora pe întreaga perioadă a procesului de conservare în functie de caracteristicile cazanului ce urmează a fi conservat;

g) încheierea conservǎrii: un traseu se consideră conservat în momentul în care valoarea octadecilaminei (ODA) atinge valoarea minimă de 10 mg/l, iar valorile indicilor analizati (Fe total, SiO2, Cu) s-au stabilizat. După terminarea conservării se fac următoarele manevre:

- se opreste dozarea octadecilaminei (ODA);

- se declansează cazanul;

- se deschid purjele si drenajele cazanului;

- se închide apa de răcire la punctele de prelevare a probelor;

- când temperatura a ajuns la 60°C se goleste circuitul la neutralizare; evacuarea solutiei de conservare se va efectua cu respectarea reglementărilor de mediu legale în vigoare.

Art. 52. - Evaluarea eficacitătii conservării se apreciază după valoarea adsorbtiei specifice a conservantului la suprafata metalică a echipamentului, care nu trebuie să fie mai mică de 0,3 µg/cm2. Suplimentar calitatea conservării se apreciază după efectuarea testelor:

- de coroziune;

- hidrofobic;

- aspectarea suprafetelor.


Metodele de testare de mai sus sunt explicitate în anexa nr. 3.

Art. 53. - (1) Controlul analitic constă în determinări din oră în oră. Controlul analitic se recomandă să se efectueze după:

- SR ISO 6332/1996 - Fe total;

- SR 8965-1,2,3/1995 - Cupru;

- SR ISO 9297/2001 - Cloruri;

- SR 7566/1993 - Silice;

- STAS 7313/1982 - duritate totală;

- concentratia octadecilaminei (ODA) conform metodei elaborate de Facultatea de Chimie Analitică - Universitatea Politehnicǎ Bucuresti

(2) Metoda de determinare a concentratiei de octadecilamină (ODA) este explicitată în anexa nr. 3.

(3) Punctele de prelevare a probelor pentru controlul chimic sunt:

- apă alimentare;

- apă cazan;

- abur saturat;

- abur supraîncălzit;

- condensat.

(4) Punerea în functiune a cazanului după conservare nu necesită măsuri speciale de deconservare deoarece se face în aceleasi conditii ca pornirea din stare rece până la atingerea parametrilor normali de functionare.

 

VI.3.3. Conservarea umedă cu hidrazină si amoniac

Art. 54. - Se realizează prin men t inerea cazanului plin cu solutia de conservare pe perioada staionării.

Art. 55. - Protectia anticorozivă cu hidrazină si amoniac asigură pentru un timp limitat (1-30 de zile) o pasivizare eficientă a straturilor de oxizi produsi în timpul functionării.

Art. 56. - Schema de principiu pentru un circuit de conservare cuprinde: rezervor de dozare a reactivilor (hidrazină si amoniac) - pompă de circulatie - conducte tur la cazan- economizor-vaporizator-supraîncălzitoare-conducte retur - rezervor de dozare. Schema de conservare se va adapta la conditiile concrete din instalatii.

Art. 57. - Conservarea se va realiza cu apă demineralizată si degazată la temperatura de 100-120°C.

Art. 58. - Concentratiile de hidrazină si amoniac variază în functie de durata opririi si de continutul de săruri din apă, conform tabelului nr. 2.

 

Tabelul nr. 2

 

Continutul de săruri în apă, mg/l

Durata opririi, zile

Cantitatea de hidrazină, mg/l

Cantitatea de amoniac, mg/l

≤ 0,1

≤10

100

10

≤ 0,1

>10

300

50

≤ 5

≤ 10

100

100

≤ 5

>10

300

100

≤ 50

≤ 10

100

500

≤ 50

>10

300

500

 

Art. 59. - Concentratiile de hidrazină si amoniac, conform tabelului nr. 2, asigură o conservare a sistemelor închise pe o perioadă de circa 30 de zile.

Art. 60. - (1) Pentru perioadele de stationare mai mari de 30 de zile este posibilă utilizarea procedeului de conservare umedă cu hidrazină si amoniac, fiind necesară însă cresterea concentratiei de hidrazină la circa 450-500 mg/l.

(2) Adaosul de hidrazinǎ si amoniac se realizează prin recircularea si încălzirea solutiei la 100-120°C, pentru omogenizarea si activarea hidrazinei. Completarea, încălzirea si recircularea trebuie efectuate la intervale de maxim o săptămână.

Art. 61. - Realizarea practică a operatiei de conservare cu hidrazină si amoniac presupune următoarele etape:

a) se izolează cazanul de celelalte circuite anexe;

b) se umple circuitul de conservat cu apă demineralizată si degazată, lăsând aerisirile deschise, până când prin acestea începe să curgă apa;

c) se recirculă apa pentru depistarea eventualelor neetanseităti, care se pot remedia;

d) se dozează în circuit hidrazină si amoniac în cantitatea necesară, conform tabelului nr. 2 sau art. 60.

În această etapă are loc concomitent si încălzirea solutiei la temperatura de 100-120°C (temperatură la care hidrazina este activă);

e) după omogenizarea concentratiilor, se mai recirculă solutia timp de 2-3 ore, timp în care se efectuează controlul analitic; controlul analitic se recomandă să se efectueze după: STAS 8997/79- concentratia de hidrazină si STAS 8619-3/1990-pH;

f) se opreste circulatia si se închid ventilele, cazanul rămânând în conservare.

Art. 62. - La punerea în functiune a cazanului, solutia de conservare se va îndepărta prin dezlocuire cu apă demineralizată si degazată. La evacuare solutia se va dilua până la maximum 0,5 mg hidrazină/l. Evacuarea solutiei de conservare se va efectua cu respectarea reglementărilor de mediu legale în vigoare.

Art. 63. - Procedeul este aplicabil si pentru perioadele de după reparatii la cazan, când acesta nu este pus în functiune, imediat după efectuarea probei hidraulice sau după spălarea chimică.

Art. 64. - Conservarea supraîncălzitorilor intermediari se va realiza prin uscare, utilizând căldura proprie a cazanului la oprire, cât si caloriferele si arzătoarele, în caz de necesitate.

 

VI.3.4. Conservarea cazanelor cu aer uscat

VI.3.4.1. Conservarea cazanului pe partea interioară a suprafetelor de schimb de căldură

Art. 65. - Principiul de bază constă în îndepărtarea apei care intervine în reactiile electrochimice de coroziune, prin absorbtie de către un agent higroscopic amplasat într-un sistem de uscare sau alte metode fizice.

Art. 66. - În vederea aplicării procedeului cu aer uscat, la oprire cazanul trebuie uscat, folosindu-se căldura proprie (subcap. VI.2.). În caz contrar, timpul afectat uscării si consumul energetic sunt mult prea ridicate, preferându-se o tehnologie umedă.

Art. 67. - Instalatiile de uscare folosite sunt de diferite tipuri si capacităti. Se pot utiliza uscătoare fixe sau uscătoare mobile.

Art. 68. - În principal, un uscător constă dintr-un ventilator de aer si un corp de absorbtie, care absoarbe umiditatea din aer si care se regenerează periodic.

Art. 69. - Cuplarea instalatiei de uscare la cazan se realizează prin racorduri cu tevi, furtunuri flexibile sau flanse.

Art. 70. - În vederea realizării conservării cu aer uscat este necesară amenajarea punctelor de măsură a umiditătii.

Art. 71. - Numărul de uscătoare necesare pentru un cazan este în functie de capacitatea uscătorului si de volumul de aer al cazanului.

Art. 72. - Intrarea aerului uscat se va efectua, de regulă, la cazanele cu străbatere directă pe la expandorul de înaltă presiune, iar la cazanele cu circulatie naturală, pe la tambur.

Art. 73. - Aerul se va usca până la atingerea unei umidităti relative la iesire < 30%.


Art. 74. - Pentru a se preveni pătrunderea de aer din exterior se va mentine pe toată perioada conservării uscate o usoară suprapresiune de aer uscat în instalatie (minimum 10 mm H2O).

Art. 75. - În timpul conservării, la punctele de măsură se vor urmări presiunea aerului, temperatura si umiditatea relativă a aerului evacuat.

Art. 76. - La cresterea umiditătii (în apropierea celei limită) este necesară o nouă alimentare cu aer uscat.

Art. 77. - În anexa nr. 1 se prezintă, în principiu, o instalatie de producere a aerului uscat.

 

VI.3.4.2. Conservarea cazanului pe partea exterioară a suprafetelor de schimb de căldură

Art. 78. - Conservarea cazanului pe partea exterioară a suprafetelor de schimb de căldură se realizează prin uscare.

Art. 79. - Conservarea are scopul de a preveni absorbtia umiditătii de către depunerile higroscopice continând oxizi de sulf, care pot genera prin formarea de acid sulfuric liber coroziuni accentuate ale suprafetelor metalice.

Art. 80. - Conservarea pe partea exterioară a suprafetelor de schimb de căldură se realizează, de regulă, la cazanele care au functionat cu păcură.

Art. 81. - La cazanele care au functionat cu cărbune, este necesară analiza compozitiei chimice a depunerilor de pe părtile exterioare ale suprafetelor de schimb de căldură. Dacă acestea nu contin elemente corozive, nu sunt necesare măsuri speciale de protectie. Dacă se constată prezenta unor elemente corozive, se iau aceleasi măsuri de conservare ca în cazul cazanelor functionând pe păcură.

Art. 82. - Pentru realizarea uscării părtilor exterioare ale suprafetelor de schimb de căldură cu aer uscat, se instalează uscătoare fie pe canalele de gaze arse în amonte de focar, fie pe partea de admisie a aerului în focar. Este recomandat ca punerea în functiune a agregatului de uscare a aerului după oprirea cazanului să se facă la un nivel al temperaturii la care umiditatea atmosferică nu a pătruns încă în cazan.

Art. 83. - La cazanele cu preîncălzitoare rotative, uscătoarele se pot instala la intrarea aerului în PAR.

Art. 84. - Odată cu uscarea cazanului, se poate realiza si uscarea circuitului de aer al PAR si a canalelor de gaze arse.

Art. 85. - Fluxul de aer uscat, numărul de uscătoare si locul de amplasare depind de constructia cazanului.

Art. 86. - Cazanul trebuie etansat în asa fel încât să se evite pătrunderea de aer atmosferic.

Art. 87. - Dacă neetanseitătile clapetelor si sectiunea de iesire sunt prea mari, se va face o etansare cu materiale corespunzătoare.

Art. 88. - (1) Procedeul cu aer uscat nu este indicat să se aplice la opriri scurte.

(2) Se recomandă ca la conservarea cazanelor de abur pe o durată mai mare de un an:

- să se verifice periodic calitatea conservării;

- să se aducă, după caz, solutia/atmosfera inertă de conservare la parametrii impusi, conform metodelor specificate la cap. VI.3.

 

VII. Normativ pentru conservarea cazanelor de apă fierbinte

Art. 89. - Prezentul normativ se referă la protectia anticorozivă a cazanelor de apă fierbinte în timpul stationării.

Art. 90. - Pentru conservarea cazanelor de apă fierbinte, pentru opriri de până la o lună, se mentine cazanul plin cu apă dedurizată si degazată în circulatie continuă. Acest procedeu se poate aplica si în cazul trecerii CAF-urilor în rezervă, pentru a asigura pe timp friguros necesarul consumurilor de vârf.

Art. 91. - Conservarea pentru perioade de lungă durată din sezonul de iarnă (1 lună-6 luni) se realizează cu solutii de azotit de sodiu si tetraborat de sodiu, prin umplere-golire, conform normativului privind conservarea cazanelor de abur (vezi cap. VI.3.1).

Art. 92. - Conservarea CAF-urilor se poate realiza prin asigurarea unei recirculatii continue de apă dedurizată si degazată prin cazane, la debit redus. Aceasta se aplică mai ales în cazul existentei unui număr redus de CAF-uri prin care se livrează apă caldă menajeră sau apă pentru termoficare.

Art. 93. - (1) Conservarea pentru opririle de vară se realizează cu solutii de lapte de var [Ca (OH)2]. Instalatia de conservare constă din:

- rezervorul de preparare a laptelui de var;

- pompele de umplere si recirculare;

- CAF-urile;

- conductele provizorii, armăturile.

(2) Solutia de conservare se prepară cu apă dedurizată.

(3) Parametrii de lucru prevăzuti pentru realizarea conservării sunt:

- concentratia optimă: 0,8-1,4 g/l Ca (OH)2;

- pH > 11;

- temperatura de lucru: 20-25şC;

- timpul de amestecare a varului praf în rezervor: circa 30 minute;

- timpul de limpezire a solutiei de lapte de var în rezervor: circa 1 oră;

- timpul de recirculare a solutiei în cazan după umplere: circa 24 h.

Art. 94. - Procedeul de conservare cu Ca(OH)2 este valabil atât pentru suprafetele din otel carbon curate, cât si pentru suprafetele murdare, acoperite cu depuneri de oxizi.

Art. 95. - Etapele de desfăsurare a procesului de conservare sunt următoarele:

a) izolarea cazanului de apă fierbinte ce urmează a fi conservat de celelalte instalatii din schema normală de functionare. Se vor blinda: alimentarea cu apă din circuitul de termoficare la colectoarele inferioare si iesirea spre circuitul de termoficare la colectoarele superioare;

b) realizarea traseului de alimentare a rezervorului de preparare cu apă dedurizată de la cea mai apropiată sursă;

c) realizarea circuitului de conservare a CAF-urilor, prin amenajarea traseului: rezervor-pompă-cazan-rezervor, prin conducte provizorii dotate cu ventile;

d) realizarea dotărilor necesare la rezervorul de preparare (golire de fund, barbotarea aerului pentru omogenizare, alimentarea cu apă etc.);

e) realizarea probei hidraulice a circuitului de conservare;

f) remedierea eventualelor neetanseităti;

g) spălarea mecanică a circuitului cu apă, la început în circuit închis apoi în circuit deschis, până la obtinerea unei ape limpezi la evacuare;

h) golirea circuitului de conservare;

i) prepararea solutiei de lapte de var în rezervor si introducerea solutiei limpezi în cazan, după respectarea timpilor de omogenizare si limpezire, conform art. 93 alin. (3). Operatia se repetă până la umplerea completă a cazanului (curgerea solutiei la aerisiri);

j) recircularea solutiei în cazan timp de circa 24 h;

k) oprirea recirculării, închiderea ventilelor si mentinerea solutiei în cazan pe perioada conservării.

Art. 96. - În timpul alimentării, recirculării si perioadei de conservare se controlează pH-ul si concentratia de Ca(OH)2.

Art. 97. - La punerea în functiune sunt necesare golirea cazanului de solutia de conservare si clătirea acestuia cu apă dedurizată, până la obtinerea indicilor chimici normati.

Art. 98. - La evacuare, solutia de lapte de var se va corecta până la pH = 6,5-8,5, conform reglementărilor de mediu legale în vigoare.


Art. 99. - Controlul analitic la conservarea CAF-urilor cu solutii de Ca(OH)2 se recomandă să se efectueze după:

- STAS 7313/82 - duritate totală;

- STAS 7313/82 - alcalinitate p;

- STAS 7313/82 - alcalinitate m;

- STAS 8619-3/1990 - pH.

Art. 100. - În perioada de mentinere a CAF-ului plin cu solutie de lapte de var, se vor controla săptămânal pH-ul si concentratia de Ca(OH)2. La scăderea acestora sub limitele optime, se va efectua o completare.

Art. 101. - Pentru conservarea cazanelor de apă fierbinte (CAF) cu octadecilamină (ODA) se stabileste un singur traseu, cel de functionare normală a cazanului, cu pompele de recirculare în functiune.

Art. 102. - Etapele procesului de conservare cu octadecilamină (ODA), precum si controlul analitic în cazul utilizării octadecilaminei (ODA) sunt prezentate la cap.VI.3.2.

 

VIII. Normativ pentru conservarea rezervoarelor metalice

Art. 103. - Prezentul normativ se referă la conservarea interioară si exterioară a rezervoarelor metalice, protejate si neprotejate, precum si a degazoarelor.

Art. 104. - Din punctul de vedere al protectiei suprafetelor interioare, rezervoarele metalice existente într-o centrală pot fi:

- rezervoare protejate cu materiale anticorozive (vase de consum, vase de depozitare, rezervoare de neutralizare, rezervoare de apă demineralizată, rezervoare de apă dedurizată etc);

- rezervoare neprotejate (degazoare).

Art. 105. - Protectia suprafetelor exterioare ale rezervoarelor metalice este realizată cu materiale peliculogene, rezistente în mediile de lucru.

Art. 106. - Pentru conservarea rezervoarelor protejate cu materiale anticorozive se vor lua următoarele măsuri:

- golirea rezervorului de lichidul din interior (de lucru);

- spălarea interioară a rezervorului cu apă, în circuit deschis, până la pH neutru;

- uscarea suprafetelor cu aer;

- dacă se constată defectiuni, acestea vor fi remediate de echipe specializate;

- dacă se constată că deteriorările depăsesc 30% din suprafată, se va efectua refacerea totală a protectiei; la refacerea totală a protectiei, se va alege sistemul de protectie adecvat destinatiei ulterioare;

- dacă conservarea are loc pe o perioadă mai mare de timp, rezervoarele cu capace se vor închide etans si se vor asigura împotriva pătrunderii umiditătii atmosferice.

Art. 107. - (1) Pentru rezervoarele a căror suprafată interioară este neprotejată se vor lua următoarele măsuri:

- golirea rezervorului de lichidul din interior;

- spălarea cu apă;

- uscarea suprafetelor cu aer;

- realizarea unei curătări mecanice a stratului de rugină pentru a preveni înaintarea coroziunii în masa de metal, dacă stratul metalic este foarte corodat;

- aplicarea unui strat de protectie peliculogen;

- conservarea suplimentar cu agent higroscopic sau silicagel, dacă sunt impuse conditii speciale rezervoarelor. Agentul higroscopic se introduce în interiorul rezervorului în săculeti din pânză poroasă, suspendati sau plasati pe tăvi suport. Sǎculetii nu trebuie să ia contact cu suprafata de protejat. Greutatea unui sac nu va depăsi 1 kg. Cantitatea de agent higroscopic necesară se va calcula în functie de volumul interior de protejat, astfel:

M = Us x V,

unde:

M - necesarul de agent higroscopic, grame;

Us - umiditatea absolută a aerului la saturatie, grame umiditate/m3 aer;

V - volumul interior al rezervorului, m3.

(2) În cazul utilizării silicagelului se recomandă folosirea unei cantităti de silicagel de circa 2-3 ori mai mare, stiut fiind faptul că silicagelul absoarbe umiditate până la 35% din greutatea proprie.

Art. 108. - Pe perioada mentinerii în rezervă a rezervoarelor metalice se va efectua lunar controlul stării suprafetelor interioare si exterioare neizolate termic si se va dispune refacerea protectiei, acolo unde este cazul, si înlocuirea agentului higroscopic uzat cu unul proaspăt sau reconditionat.

 

IX. Normativ pentru conservarea preîncălzitoarelor de aer regenerativ

Art. 109. - Prezentul normativ se referă la protectia anticorozivă a PAR-urilor, în perioada opririlor din functionare.

Art.110. - Înaintea conservării prin uscare este absolut obligatorie spălarea pachetelor în vederea îndepărtării depunerilor corozive, cu solutii alcaline de hidroxid de sodiu în concentratie de 0,5-1%, în circuit deschis, si clătire cu apă până la pH neutru. Aceasta este necesară la cazanele care functionează cu păcură sau cărbune. La cazanele care functionează cu gaze nu este necesară spălarea.

Art. 111. - Conservarea, pentru opriri temporare până la un an, datorate necesitătii de reparatii sau altor cauze, se realizează prin uscare cu aer cald.

Art. 112. - Conservarea pentru perioade mai mari de un an se efectuează cu fluid de protectie. Si în acest caz este necesară spălarea PAR-urilor conform art. 110.

Art. 113. - Fluidul de protectie este un produs constituit dintr-o unsoare pe bază de săpun mixt, aditionat cu inhibitori de coroziune, dispersat într-un solvent. Conferă suprafetelor metalice din otel si fontă o protectie anticorozivă de minimum 12 luni, în spatiul închis. După evaporarea solventului, se obtine un film vaselinos moale, transparent, de 5-15 microni. Nu este toxic si se usucă în timp relativ scurt. Nu se degradează la înghet, mentinându-si capacitatea de conservare. Se aplică prin imersie, pulverizare sau pensulare.

Art. 114. - Instalatia de conservare utilizează sistemul de spălare PAR existent în dotare. Circuitul de conservare cuprinde: rezervor-pompă-conducte de legătură-PAR- conducte de legătură-rezervor.

Art. 115. - Fazele procesului de conservare a preîncălzitoarelor de aer regenerative sunt următoarele:

a) proba hidraulică a circuitului, în vederea depistării eventualelor neetanseităti si remedierii acestora;

b) uscarea elementelor PAR prin suflare de aer cald cu preîncălzitorul de aer în functiune la turatie minimă (circa două ore), în scopul obtinerii unei pelicule aderente si continue;

c) umplerea rezervorului de conservare cu lichidul de protectie. Se vor respecta recomandările furnizorului privind lucrul cu fluidul de protectie;

d) punerea în functiune, pe turatie minimă, a preîncălzitorului de aer;

e) pornirea pompelor de conservare cu robinetele de aspiratie si de refulare deschise;

f) asigurarea circulatiei fluidului de conservare prin conducta de spălare, utilizată pentru realizarea conservării si distributiei lui pe tolele PAR;

g) recircularea lichidului în circuit închis pe traseul rezervor- pompă-PAR-rezervor, timp de circa 3 ore;

h) oprirea pompei si recuperarea lichidului conservat în rezervor, în vederea reutilizării;


i) punerea în functiune a ventilatorului de aer pentru evaporarea solventului (operatia durează circa 4 ore, în functie de anotimp).

Art. 116. - Îndepărtarea conservantului de pe tolele elementelor preîncălzitorului regenerativ se va realiza cu 4-5 zile înaintea aprinderii focului la cazan. Pentru aceasta se foloseste instalatia de spălare existentă.

Art. 117. - Îndepărtarea conservantului se realizează cu solutie de detergent nespumabil, în concentratie de 3-4 %, la temperatura de circa 80°C.

 

X. Normativ pentru conservarea schimbătoarelor de căldură

Art. 118. - Prezentul normativ se referă la procedeele de conservare a schimbătoarelor de căldură cu tubulatură din alamă si a schimbătoarelor de căldură din otel. În principal, acestea sunt preîncălzitoare de înaltă presiune (PIP) si preîncălzitoare de joasă presiune (PJP).

Art. 119. - La opriri în rezervă caldă de scurtă durată a grupurilor de care apartin, PIP-urile si PJP-urile se mentin pline cu apă fierbinte, fără a se adopta măsuri speciale de conservare.

Art. 120. - PIP-urile care nu se pot goli pe partea apei de alimentare pe perioade de 1-3 luni se vor mentine pline cu apă. Pentru perioade mai mari de 3 luni, se vor conserva precum cazanul de abur.

Condensatul pe partea de abur se va goli.

Art. 121. - PIP-urile care se pot goli, pentru stationări de până la 3 luni, se golesc.

Pentru perioade mai mari de 3 luni, PIP-urile se conservă uscat ca turbina.

Art. 122. - Pentru opriri de până la o lună, PJP-urile se mentin pline cu apă. Pentru stationări până la 2 ani, PJP-urile se conservă cu unul dintre procedeele de mai jos:

- umed, cu solutie inhibitor de coroziune pentru PJP-urile cu tubulatură din alamă si, respectiv, cu solutie de azotit de sodiu si tetraborat de sodiu, în cazul PJP-urilor cu tevi din otel;

- uscat, prin demontarea PJP-urilor de pe postament, golire, uscare, introducere de agent higroscopic, izolare fată de mediu si asezare de postament.

Art.123. - Conservarea pe partea de abur a PIP-urilor si PJP-urilor se efectuează în conditiile si prin procedeele prevăzute la cap. XI, referitor la conservarea turbinelor de abur.

 

XI. Normativ pentru conservarea turbinelor de abur

Art. 124. - În perioada opririlor, în rezervă sau pentru reparatii, turbinele sunt supuse fenomenelor de coroziune. Acest fenomen se datorează existentei oxigenului dizolvat în apă sau a umiditătii în aerul atmosferic. Aplicarea unei metode eficiente de conservare a instalatiilor conduce la prelungirea duratei de viată a utilajelor. Datorită diversitătii tipurilor de agregate existente în termocentrale, schema de conservare va fi specifică fiecărui tip de agregat.

 

XI.1. Conservarea turbinelor oprite pe o perioadă de 1-3 luni

Art.125. - (1) Pentru stationări ale turbinei până la o lună, în cazul schemelor termice cu bară colectoare, pentru evitarea influentei eventualelor infiltratii de abur de la blocurile vecine, si până la 3 luni, în cazul schemelor-bloc, nu se adoptă măsuri speciale de conservare, turbina urmând să fie uscată la oprire cu căldură proprie.

(2) În perioadele de stationare se pot efectua reparatii generale (cu deschidere) sau reparatii la unele subansamble. Măsurile de prevenire a coroziunii ce se adoptă pentru cazurile prezentate sunt următoarele:

Art. 126. - Se realizează protectia turbinei oprite împotriva pătrunderilor prin neetanseităti a aburului de pe prizele reglabile racordate la bara colectoare si a condensului secundar din

preîncălzitoarele regenerative la cresterea nivelului. Protectia se efectuează prin luarea următoarelor măsuri:

- închiderea armăturilor de pe conductele de abur viu, vanele de linie;

- controlul închiderii VIR,VR;

- închiderea armăturilor de pe conductele de abur de la prizele turbinei, inclusiv clapetele de retinere de pe aceste prize;

- închiderea aburului la labirintii turbinei;

- deschiderea drenajelor si aerisirilor existente pe conductele de abur ale turbinei.

Art. 127. - Sistemul de ulei de ungere si reglare rămâne în functiune.

 

XI.2. Conservarea turbinelor oprite pe o perioadă de până la 2 ani

XI.2.1. Conservarea turbinelor cu aer uscat

Art. 128. - Conservarea turbinelor oprite în rezervă pe o perioadă de maximum 2 ani se face cu aer uscat din următoarele motive:

- este metodă economică si eficace;

- din punctul de vedere al conditiilor de mediu nu pune probleme;

- timpul de punere în functiune după perioada de conservare este foarte scurt.

Art. 129. - (1) Turbina este trecută în rezervă fără executarea de lucrări de reparatii. Se realizeazǎ protectia turbinei oprite împotriva pătrunderii prin neetanseităti a aburului de pe prizele reglabile, racordate la bara colectoare din centrală, si a condensului secundar din preîncălzitoarele regenerative la cresterea nivelului în acestea. Protectia se realizeză prin luarea următoarelor măsuri:

- închiderea armăturilor de pe conductele de abur viu, vană de linie;

- controlul închiderii VIR,VR;

- închiderea armăturilor de pe conductele de abur de la prizele turbinei, inclusiv a clapetelor de retinere de pe aceste prize;

- închiderea drenajelor si aerisirilor existente pe conductele de abur ale turbinei.

(2) Stabilirea si amenajarea punctelor de introducere a aerului uscat în turbină se fac astfel:

a) pentru turbinele cu un singur corp se amenajează un singur punct, pe una dintre prizele turbinei;

b) pentru turbinele cu mai multe corpuri si abur supraîncălzit intermediar, se amenajează două puncte, unul pe corpul de înaltă presiune si cel de-al doilea pe corpul de medie presiune;

c) amenajarea punctelor de racordare a instalatiei de uscare se face pe portiunea de conductă de priză cuprinsă între turbină si clapeta de retinere;

d) la evacuarea aerului din turbină se amenajează puncte de control, cel putin la iesirea din fiecare corp al turbinei, inclusiv din condensator, pentru următorii parametrii:

- umiditatea relativă(Ψ)a aerului;

- temperatura aerului evacuat;

- presiunea aerului evacuat;

e) verificarea parametrilor aerului la evacuarea din turbină se face pentru fiecare corp de turbină;

f) la prima punere în functiune a instalatiei de uscare a aerului se verifică performantele din proiect ale acesteia:

- debitul de aer uscat;

- umiditatea relativă a aerului la iesirea din uscător;

- umiditatea relativă a aerului la intrarea în uscător;

- temperatura aerului la iesire si intrare;

- căderea de presiune pe filtre;

- presiunea aerului la iesire din uscător;

g) se recomandă ca fiecare centrală să fie dotată cu cel putin o instalatie de uscare a aerului;

h) ventilatorul trebuie să creeze o suprapresiune în turbină, astfel încât la toate punctele de iesire să se mentină o suprapresiune de minimum 10 mm H2O;


i) umiditatea relativă a aerului uscat la evacuare trebuie să fie mai mică decât cea corespunzătoare punctului de rouă aferent temperaturii carcasei turbinei;

j) aerul aspirat nu trebuie să contină contaminanti: praf sau alte impurităti;

k) prin efectuarea de măsurători ale umiditătii relative a aerului uscat la intrarea si iesirea din turbină, starea de conservare a acesteia poate fi urmărită în orice moment;

l) rezultatele măsurătorilor se trec într-un registru, se analizează, iar acesta este păstrat de către sectia în a cărei gestiune este turbina;

m) introducerea aerului în turbină poate fi continuă sau intermitentă; aceasta se stabileste în timpul conservării, într-un regim stabilizat, când umiditatea relativă rămâne constantă;

n) se recomandă la evacuare ca umiditatea relativă a aerului să fie de maximum 30%;

o) sistemul de ungere si reglare rămâne în rezervă, iar la o lună se pornesc timp de o oră pompele de ulei de ungere si pornire în acelasi timp si virorul; la oprirea virorului, se va urmări ca pozitia rotoarelor să fie decalată cu 180° fată de pozitia avută înainte de rotire.

Art. 130. - Turbina este oprită în reparatie. După terminarea reparatiei si trecerea turbinei în rezervă, se face conservarea cu aer uscat, conform celor prevăzute în acest capitol. Descrierea unui tip generic de instalatie de producere a aerului uscat este prezentată în anexa nr. 1.

 

XI.2.2. Conservarea turbinelor cu substante tensoactive (octadecilamină-ODA).

Art. 131. - Conservarea turbinelor cu octadecilamină (ODA) se execută în continuarea operatiilor de conservare a cazanului.

Art. 132. - Având în vedere că temperatura solutiei de conservare trebuie să fie mai mare de 70şC, conservarea turbinei se va începe când temperatura metalului acesteia este peste 80şC. Temperatura aburului nu trebuie să depăsească 200şC.

Art. 133. - Manevrele pentru conservarea turbinei sunt următoarele:

a) pentru conservarea CIP:

- se blochează în pozitie închis ventilele de reglaj de la intrarea în CMP al TA;

- se ridică turatia turbinei de abur prin admisia aburului în CIP al turbinei de abur până la valoarea de 500 rot/min. Pe toată durata procesului de conservare a corpurilor turbinei nu se va depăsi turatia de 500 rot/min;

- se mentine la această valoare prin reglarea corespunzătoare a by-pass-urilor de înaltă si joasă presiune;

- se deschid vanele de linie si clapetii de pe prizele de abur prelevate din CIP-turbină de abur;

b) pentru conservarea CMP si CJP:

- se deblochează ventilele de reglaj la intrarea în CMP al turbinei de abur;

- se blochează în pozitie închis ventilele de reglaj la intrarea în CIP al turbinei de abur;

- se ridică turatia turbinei de abur prin admisia aburului în CMP al turbinei de abur până la valoarea de 500 rot/min; se mentine la această valoare prin reglarea corespunzătoare a by-pass-urilor de înaltă si joasă presiune;

- se deschid vanele de linie si clapetii de pe prizele de abur prelevate din CMP si CJP – turbină abur.

 

XI.2.3. Conservarea turbinelor cu unsori

Art. 134. - După oprire si răcire, turbina se deschide si se demontează:

- carcasele superioare;

- rotoarele;

- diafragmele si postdiafragmele;

- sistemul de reglaj si protectie;

- cuzinetii lagărelor.

Art. 135. - Piesele demontate se curătă.

Art. 136. - Se fac constatări si reparatiile necesare.

Art. 137. - Piesele si subansamblele demontate se ung cu vaselină anticorozivă sau fluid de protectie si se asamblează în folii de polietilenă.

Art. 138. - Rotoarele se curătă, se ung cu vaselină anticorozivă, apoi se asează în carcasă, sprijinite de lagăr cu cuzineti falsi.

Art. 139. - Carcasele superioare se asază pe pozitie în planul de separatie.

Art. 140. - Toate piesele sistemului de reglaj se acoperă cu un strat de vaselină anticorozivă si se asamblează în folie de polietilenă.

Art. 141. - Toate piesele si subansamblele demontate si conservate se depozitează în conditii specifice.

Art. 142. - După fiecare an de stationare în conservare, se deschid carcasele si se controlează întregul agregat , precum si piesele demontate, adoptând măsuri de reconservare în caz de necesitate.

Art. 143. - Înainte de repornirea turbinei, aceasta se demontează, se face deconservarea fiecărei piese conform tehnologiei date de furnizorul vaselinei sau al fluidului de protectie, după care se remontează conform tehnologiei de reparatie si pasaportului de montaj.

 

XII. Normativ pentru conservarea condensatoarelor turbinelor

XII.1. Conservarea condensatorului pe partea de abur

Art. 144. - Conservarea condensatoarelor pe partea de abur se face odată cu conservarea turbinelor si durează cât durează si conservarea turbinei.

Art. 145. - La stationarea până la o lună, în cazul schemelor termice cu bară colectoare, si până la 3 luni, în cazul schemelor bloc condensatorul pe partea de abur, nu se conservă.

Art. 146. - (1) Conservarea condensatoarelor oprite pe o perioadă de până la 2 ani se realizează după cum urmează:

a) pentru conservarea cu aer uscat:

- se evacuează condensul de bază din condensator;

- se izolează condensatorul de restul circuitelor de fluide din instalatie, exceptând turbina;

- aerul uscat din evacuarea turbinei intră în condensator, preluând umiditatea din el;

- se recomandă curătarea condensatorului înaintea conservării;

- se verifică si se anulează tevile sparte din condensator;

- se amenajează puncte de evacuare a aerului din condensator sau se folosesc gurile de vizitare, pe care se amenajează puncte de măsurare a umiditătii relative a aerului evacuat, presiunea si temperatura acestora;

- se recomandă ca valorile umiditătii relative la evacuare din condensator să fie <30%;

- umiditatea relativă a aerului uscat la evacuare trebuie să fie mai mică decât cea corespunzătoare punctului de rouă aferent temperaturii tevilor condensatorului;

- perioada de conservare a condensatorului se execută concomitent cu cea a turbinei;

b) pentru conservarea cu octadecilamină (ODA):

- la conservarea turbinei cu ODA, aburul care contine ODA ajunge în condensator, implicit va avea loc si conservarea condensatorului pe partea de abur.

(2) Dacă în intervalul de până la 2 ani de stationare în rezervă se execută lucrări de reparatii la turbină cu deschiderea acesteia sau se execută lucrări la tubulatura condensatoarelor, nu se iau măsuri speciale de conservare a condensatorului .

 

XII.2. Conservarea condensatoarelor pe partea apei de răcire

Art. 147. - Conservarea condensatoarelor pe partea apei de răcire se realizează pe cale umedă sau uscată.


Art. 148. - La stationări până la 3 luni, se procedează astfel:

a) se goleste total spatiul de apă al condensatorului;

b) pentru îndepărtarea depunerilor existente în tevi se curătă mecanic tevile condensatorului (cu perii de plastic sau cu instalatie de curătare);

c) se curătă de depuneri camerele de apă;

d) se usucă prin insuflare de aer tevile si camerele de apă si se păstrează condensatorul cu capacele deschise;

e) în functie de necesităti, se va reface protectia anticorozivă a camerelor de apă si a plăcilor tubulare.

Art. 149. - Pentru conservarea pe o perioadă de până la 2 ani, se aplică conservarea pe cale umedă sau cu aer uscat după ce, în prealabil, s-au aplicat lucrările prevăzute la art.148.

 

XII.2.1. Conservarea pe cale umedă

Art. 150. - Conservarea pe cale umedă se realizează cu solutia de inhibitori de cororoziune în concentratia impusă de tehnologia furnizorului.

Art. 151. - Schema de conservare a condensatorului pe partea apei de răcire constîn:

- rezervor de preparare si recirculare a solutiei de conservare;

- pompă de recirculare;

- condensator;

- conducte provizorii cu armături.

Art. 152. - (1) Înaintea efectuării propriu-zise a conservării se vor realiza următoarele faze:

a) izolarea condensatorului de restul circuitelor;

b) efectuarea probei hidraulice de etanseitate a condensatorului si înlocuirea sau anularea tevilor neetanse;

c) verificarea stării vanelor si armăturilor de izolare, pentru a se evita pătrunderea de abur străin si a pierderilor;

d) conservarea propriu-zisă care cuprinde următoarele etape:

- spălarea mecanică si verificarea etanseitătii circuitului. Apa de umplere a circuitului poate fi apă brută sau tratată, în functie de posibilităti. După efectuarea operatiei de spălare mecanică, apele uzate rezultate sunt evacuate la canal;

- umplerea circuitului cu apă demineralizată (fără agenti alcalini);

- prepararea solutiei de conservare în rezervorul de preparare prin adaos de inhibitor de coroziune si recirculare la rezervor pentru omogenizarea si asigurarea dizolvării produsului;

- alimentarea condensatorului cu solutia de conservare si vehicularea solutiei de inhibitor pe durata stabilită de tehnologia furnizorului, cu schimbarea periodică a sensului de circulatie prin tevi, cu mentinerea aerisirilor deschise. Se va asigura mentinerea permanentă a condensatorului plin cu solutia de conservare;

- izolarea condensatorului astfel umplut cu solutia de conservare si mentinerea lui în această stare pe întreaga perioadă de stationare.

(2) Pe perioada conservării, se vor urmări periodic nivelul solutiei, precum si starea armăturilor si a vanelor de izolare si a eventualelor scurgeri.

(3) Controlul analitic în timpul efectuării operatiei de conservare sau în caz de completare a nivelului constă în determinarea concentratiei de inhibitor (conform metodei de determinare date de furnizorul de inhibitor) si a continutului de ioni de Cu în solutie (se recomandă să se efectueze după SR ISO 8965-1,2,3/1995). Pe perioada conservării, controlul analitic se va efectua lunar.

(4) Evacuarea solutiei de conservare se face cu respectarea reglementărilor de mediu legale în vigoare, precum si a recomandărilor date de furnizorul tehnologiei de conservare.

 

XII.2.2. Conservarea cu aer uscat

Art. 153. - Conservarea cu aer uscat se poate realiza prin intermediul unei instalatii de aer uscat, procedându-se astfel:

- după oprirea turbinei, se goleste condensatorul pe partea apei de răcire;

- se montează instalatia de uscare la intrarea în condensator si se măsoară umiditatea la iesirea din condensator;

- pentru condensatoarele formate din două jumătăti, se amenajează puncte de uscare si măsurare de umiditate pentru ambele jumătăti;

- la stationări mai mari de 2 ani, condensatorul pe partea apei de răcire se va conserva uscat cu agent higroscopic, cu realizarea în prealabil a lucrărilor de la art. 148.

 

XIII. Normativ pentru conservarea instalatiei de ulei aferente turboagregatului

Art. 154. - Conservarea instalatiei de ulei de ungere si reglare are ca scop protejarea acestuia împotriva coroziunii în perioada opririi turboagregatului.

Art. 155. - În perioadele de stationare până la 2 ani, se procedează astfel:

- instalatia se mentine în stare de rezervă rece (plină cu ulei), iar în fiecare lună se pornesc pompele de ulei de ungere si ulei de pornire (pentru reglaje), timp de o oră;

- pe perioada functionării se verifică starea circuitului de ungere si a sistemului de reglaj;

- în perioada de conservare, o dată la 6 luni, se analizează calitatea uleiului, respectând regulamentul de exploatare a uleiurilor de turbină;

- dacă în urma analizelor efectuate caracteristicile uleiului nu corespund normelor în vigoare, atunci se face reconditionarea uleiului.

Art. 156. - În perioada de stationare mai mare de 2 ani se procedează astfel:

- se goleste circuitul de ulei;

- se curătă rezervorul de eventualele impurităti mecanice;

- se unge suprafeta interioară a rezervorului cu uleiul de turbină corespunzător;

- se asigură izolarea sistemului de ulei prin flanse oarbe, capace, dopuri etc.

 

XIV. Normativ pentru conservarea generatorului si sistemelor generatorului

XIV.1. Protectia generatorului în timpul opririlor care nu depăsesc o lună

Art. 157. - În timpul opririlor care nu depăsesc o lună si care nu au cauze care privesc generatorul, asupra acestuia nu se fac niciun fel de lucrări de conservare. Se mentin în functiune instalatiile de răcire a înfăsurării statorice, instalatia de ungere si etansare si se notează parametrii de functionare ai acestora ca în exploatare normală.

 

XIV.2. Protectia generatoarelor în timpul opririlor de până la 2 ani

Art. 158. - În timpul opririlor care nu depăsesc 2 ani, generatoarele se conservă pe fundatia proprie, complet montate.

Art. 159. - Răcitoarele de gaz se tratează conform cap. X.

Art. 160. - Se ridică periile de pe inelele de contact, se scot din casetă, se înfăsoară cu hârtie parafinată si se leagă cu bandă izolantă (nu se dezleagă cordoanele).

Art. 161. - Inelele de contact se curătă de vaselină. Se protejază cu folie de polietilenă.

Art. 162. - Se măsoară rezistenta de izolatie a înfăsurării statorice si rotorice, după oprire în stare rece.

Art. 163. - (1) În interiorul generatoarelor răcite cu hidrogen, se înlocuieste hidrogenul cu aer uscat.

(2) La începutul perioadei de conservare se vor monta prin gurile de vizitare stator si manlocul statorului săculeti cu silicagel pentru absorbtia eventualei umidităti din interior.


Art. 164. - Protectia înfăsurărilor statorice răcite cu apă se poate asigura în functie de anotimp si de posibilitătile interne si de costuri, în mai multe variante:

1. În perioadele calde, se poate aplica una dintre variantele:

a) circuitul de apă rămâne plin, sub presiunea realizată prin rezervorul tampon;

b) se goleste înfăsurarea statorică de apă distilată; se suflă înfăsurările cu aer cald (la intrare aproximativ 70°C) timp de 2- 3 zile, astfel încât toată apa din colectoare să se evapore si să fie evacuată; această operatie se execută până când valorile rezistentelor de izolatie obtinute la înfăsurarea statorului sunt cele din Normativul de încercări si măsurători la echipamente si instalatii energetice; se obturează circuitul statoric si se păstrează circuitul statoric etans si cu aer la presiunea atmosferică.

2. În perioadele reci, se poate aplica una dintre variantele:

a) înfăsurarea se va umple cu alcool etilic industrial de minimum 95%; alcoolul se va introduce în înfăsurare cu ajutorul instalatiei de apă deionizată, izolând filtrul schimbător de ioni, golind de apă întregul circuit si umplând rezervorul-tampon cu alcool industrial; este nevoie ca alcoolul să circule prin bobinajul statoric, pentru a prelua apa rămasă din bobinaj după golirea acestuia; alcoolul va circula prin bobinaj până la obtinerea unei concentratii de min. 45% alcool (temperatura de înghet -30şC) în volum sau greutate; se închid robinetele de izolare a bobinajului statoric si se controlează săptămânal nivelul alcoolului în vasul de expansiune montat pe carcasă si se completează la nevoie;

b) în circuitul statoric se introduce apă demineralizată încălzită la 35-40°C pe toată perioada de iarnă si care se recirculă cu pompele de răcire stator în circuit închis; nu se va face adaos de apă demineralizată pe cât posibil pe toată perioada conservării; la rotor se curătă inelele, se înfăsoară în folii de prespan si se măsoară o dată la 6 luni rezistenta de izolatie, conform Normativului de încercări si măsurători la echipamente si instalatii energetice; la două luni se întoarce rotorul cu 180°, iar pozitia lui va fi cu axa polilor în pozitie verticală.

Art. 165. - Înfăsurările rotorice se curătă de impurităti si se usucă cu aer.

Art. 166. - Rotorul va fi rotit cu 180° o dată pe lună. Se recomandă ca axa polului să fie în pozitie verticală (se vor stabili repere).

Art. 167. - Se vor măsura o dată la 6 luni rezistentele de izolatie ale înfăsurărilor statorice si rotorice.

Art. 168. - În situatia în care valoarea rezistentei de izolatie a înfăsurării statorice scade, se va încălzi în permanentă rotorul cu un curent care nu va depă s i 5% din curentul nominal rotoric, astfel încât temperatura înfăurării rotorice să fie mai mare cu cel putin 5°C, dar cu cel mult 10°C decât temperatura statorului măsurată prin sistemul propriu de control termic. Controlul temperaturii înfăsurării rotorice si implicit al capelor, se va face indirect, prin metoda variatiei de rezistentă.

 

XIV.3. Protectia generatoarelor în timpul opririlor mai mari de 2 ani

Art. 169. - Pentru cazul opririlor care depăsesc 2 ani, generatoarele se conservă partial demontate.

Art. 170. - Se execută remedierile considerate necesare în urma inspectiei tehnice. Se înlătură punctele de rugină, astfel încât fiecare subansamblu să fie pregătit ca pentru montaj si punere în functiune.

Art. 171. - Inelele de contact, fusul arborelui si suprafetele prelucrate rămase în exterior ale pieselor metalice, se acoperă cu unsoare anticorozivă, se înfăsoară cu hârtie parafinată si se leagă cu bandă izolantă.

Art. 172. - Se scoate rotorul din generator, se înfăsoară în hârtie parafinată, acoperind îmbinările, si se leagă cu bandă

izolantă sau bandă adezivă. Se introduce rotorul într-o folie din material plastic, împreună cu săculeti de agent higroscopic. Se creează posibilitatea măsurării rezistentei de izolatie a înfăsurării. Cu ocazia verificărilor, săculetii cu agent higroscopic se înlocuiesc, dacă este cazul.

Art. 173. - În cazul înfăsurărilor rotorice, se vor respecta prevederile de la art. 162.

Art. 174. - Periile colectoare se vor înveli în hârtie parafinată si se vor introduce în cutii de carton care se vor depozita corespunzător.

Art. 175. - Statorul rămâne pe fundatie. Se reface etansarea statorului după scoaterea rotorului si a răcitoarelor de gaz, utilizând capace oarbe, special confectionate. Se amplasează în interior săculeti cu agent higroscopic, cu posibilitatea de control periodic si de înlocuire a acestora.

Art. 176. - În cazul bobinajelor statorice răcite cu apă, se aplică prevederile de la art. 164 pct. (2).

Art. 177. - Se realizează posibilitatea măsurării rezistentei de izolatie a înfăsurării statorice.

Art. 178. - Răcitoarele de gaz se vor trata conform cap. X.

Art. 179. - Cuzinetii, lagărele de etansare si suporturile port-perii se vor proteja cu unsoare anticorozivă pe suprafetele prelucrate si se vor înveli cu folie de polietilenă.

Art. 180. - Toate suprafetele prelucrate ale pieselor metalice se vor proteja cu unsoare anticorozivă.

Art. 181. - Găurile filetate sau nefiletate, înfundate sau pătrunse, se ung cu unsoare anticorozivă.

Art. 182. - Tevile apartinând instalatiilor auxiliare se vor verifica si se vor închide cu dopuri sau flanse oarbe.

Art. 183. - Toate subansamblele conservate se vor verifica anual cu privire la starea si calitatea protectiilor. După inspectii si înlăturarea eventualelor începuturi de coroziune se reface conservarea.

Art. 184. - Subansamblele pentru care furnizorul impune anumite conditii de temperatură si umiditate în timpul conservării, se vor depozita în încăperi care să asigure îndeplinirea acestor conditii.

 

XV. Normativ pentru conservarea motoarelor electrice

Art. 185. - Conservarea motoarelor pe perioade care nu depăsesc 2 ani se face astfel:

a) se ung cu unsoare anticorozivă suprafetele prelucrate ale părtilor exterioare;

b) pentru motoarele prevăzute cu răcitoare aer-apă sau răcitoare apă-ulei, se vor lua măsurile de conservare a răcitoarelor în conformitate cu cap. X;

c) zonele de contact ale bornelor se ung cu unsoare specifică circuitelor electrice.

Art. 186. - Conservarea motoarelor în cazul opririlor care depăsesc 2 ani se face astfel:

a) motoarele mici se scot de pe fundatie si se depozitează în spatii adecvate;

b) în cazul motoarelor mari, se ung cu unsoare anticorozivă bornele înfăsurărilor si suprafetelor prelucrate din exteriorul motorului. Motoarele rămân pe fundatia proprie;

c) se verifică anual starea echipamentului conservat.

 

XVI. Normativ pentru conservarea pompelor de alimentare

Art. 187. - Pompele de alimentare oprite în rezervă pe o perioadă mai mică de o lună nu se conservă.

Art. 188. - La trecerea în rezervă pe o perioadă de până la 2 ani, pompa se conservă cu aer uscat, efectuându-se următoarele operatii:

- închiderea tuturor ventilelor, robinetelor si vanelor pe conductele de apă si ulei de ungere;

- se goleste de apă corpul pompei, se cuplează la instalatia de aer uscat, are loc uscarea si apoi izolarea prin închidere;


- dacă pompele de alimentare sunt antrenate de turbine, atunci la acelasi uscător de aer se poate cupla si turbina împreună cu condensatorul său pentru a fi conservată pe timpul opririi.

Art. 189. - La conservarea pompelor, pentru stationări mai mari de 2 ani, se fac următoarele operatii:

- se închid ventilele, robinetele si vanele de pe circuitul de apă si ulei de ungere;

- se goleste apa din corpul pompei;

- se demontează corpul pompei de pe batiu, se transportă la locul de depozitare;

- se fac constatări privind starea suprafetelor si se ung cu vaselină anticorozivă toate piesele componente;

- se ambalează în folie de polietilenă;

- se depozitează la loc uscat.

 

XVII. Măsuri privind securitatea si sănătatea în muncă, PSI, protectia mediului

Art. 190. - Personalul care lucrează cu materialele de conservare va fi instruit si se vor lua măsuri de protectie în conformitate cu: Legea securitătii si sănătătii în muncă nr. 319/2006, Normele metodologice de aplicare a Legii securitătii si sănătătii în muncă nr. 319/2006; Hotărârea Guvernului nr. 1.218/2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sănătate în muncă pentru asigurarea protectiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici; Hotărârea Guvernului nr. 1.093/2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sănătate pentru protectia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni sau mutageni la locul de muncă; Hotărârea Guvernului nr. 1.091/2006 privind cerintele minime de securitate si sănătate pentru locul de muncă; Hotărârea Guvernului nr. 1.048/2006 privind cerintele minime de securitate si sănătate

pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protectie la locul de muncă; Hotărârea Guvernului nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sănătate la locul de muncă; Fisa tehnică de securitate a produselor utilizate la conservare emisă de producător.

Art. 191. - La lucrul cu substantele inflamabile se vor respecta măsurile PSI în conformitate cu reglementările în vigoare. Dacă fluidul de conservare este inflamabil, se vor izola si se vor pune plăcute avertizoare „Pericol de foc”, „Fumatul interzis”, „Accesul cu flacără interzis”.

Art. 192. - Pe tot parcursul realizării operatiei de conservare se vor respecta măsurile de protectia mediului specificate în:

- Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 426/2001, cu modificările si completările ulterioare; Hotǎrârea Guvernului nr. 1.022/2002 privind regimul produselor si serviciilor care pot pune în pericol viata, sănătatea, securitatea muncii si protectia mediului; Hotǎrârea Guvernului nr. 92/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea, etichetarea si ambalarea preparatelor chimice periculoase, cu modificǎrile ulterioare; Hotǎrârea Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, cu completǎrile ulterioare; Hotǎrârea Guvernului nr. 352/2005 privind modificarea si completarea Hotǎrârii Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate; Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 84/2006.

Art. 193. - Anexele nr. 1-4 fac parte integrantǎ din prezenta normǎ tehnicǎ energetică.

 

ANEXA Nr. 1

la norma tehnică energetică

 

DESCRIEREA

unui tip generic de instalatie de producere a aerului uscat

 

Instalatia de producere a aerului uscat prezintă două circuite distincte:

- circuitul aerului uscat;

- circuitul aerului de regenerare.

Ambele circuite au ca punct comun rotorul regenerator, prin care trec atât aerul uscat, cât si aerul de regenerare, circulatia celor două curente de aer făcându-se în contracurent.

Aerul de uscare pe traseul lui trece prin:

a) Filtrul de aer

La intrarea în instalatie, aerul atmosferic trece printr-un filtru, fiind astfel curătat de impurităti.

b) Rotorul regenerativ

După trecerea prin filtru, aerul umed curătat intră în rotorul regenerativ, care are rolul de a retine umiditatea din aer.

Rotorul regenerativ are o formă cilindrică, o structură sub formă de fagure, pe care este fixat materialul absorbant.

Rotorul regenerativ este străbătut axial de aerul umed. Umiditatea este retinută de materialul absorbant din traseul de aer uscat si este transportată apoi în sectorul traseului aerului de regenerare, unde are loc regenerarea materialului absorbant, prin evacuarea umiditătii odată cu aerul de regenerare.

Corpul de regenerare este pus în miscare de un motor electric, prin intermediul unui reductor de turatie.

c) Electroventilatorul

Aerul uscat care iese din rotorul de absorbtie este aspirat de un electroventilator si refulat spre instalatia care urmează a fi conservată.

Aerul de regenerare trece prin:

a) Filtrul de apă

Aerul de regenerare care intră în instalatie este trecut mai întâi printr-un filtru.

b) Rezistentele de încălzire

Aerul filtrat străbate un ansamblu de rezistente electrice, încălzindu-se până la aproximativ 200°C.

c) Rotorul regenerativ

Aerul încălzit intră în rotorul regenerativ, în care are loc procesul de regenerare a substantei absorbante, antrenând umiditatea eliberată de acesta.

Rotorul regenerativ fiind în miscare permanentă, cele două procese, procesul de absorbtie de umiditate din sectorul aerului de uscare si procesul de regenerare din sectorul aerului de regenerare, se desfăsoară în mod continuu.

d) Electroventilatorul

Aerul de regenerare, încărcat cu umiditate eliberată de materialul absorbant, este evacuat în atmosferă cu ajutorul unui electroventilator.


 

ANEXA Nr. 2

la norma tehnică energetică

 

1. Metoda de determinare a concentratiei de NaNO2 la conservarea cazanelor de abur

Se pipetează 5 ml solutie de conservare într-un flacon Erlenmayer de 300 ml. Se adaugă circa 60 ml apă demineralizată, 10 ml solutie de permanganat de potasiu 0,1 N si 5 ml acid sulfuric 1/1.

Se agită bine solutia timp de 5 minute. Se adaugă apoi 3- 4 g iodură de potasiu cristalizată si solutia se păstrează timp de 15 minute la întuneric. Solutia se titrează cu tiosulfat de sodiu 0,1N, până la galben pai. În acest moment se adaugă 2-3 picături amidon 1% si se continuă titrarea până la decolorare. Titrarea se consideră încheiată, dacă solutia nu se mai colorează timp de 5 minute de la adăugarea ultimei picături de tiosulfat.

Concentratia de azotit de sodiu se calculează cu formula:

 

                        g NaNO2/l = ‚[(V x f – V1 x f1) x n x E ]/ V2 ;

 

în care:

V =volumul solutiei de permanganat de potasiu 0,1N, ml;

V1=volumul solutiei de tiosulfat de sodiu 0,1N folosit la titrare, ml;

V2 =volumul probei luate în lucru, ml;

N = normalitatea solutiilor;

f = factorul solutiei de permanganat de potasiu;

f1 = factorul solutiei de tiosulfat de sodiu;

E = echivalentul azotitului de sodiu (34,5; masa/2).

Dacă în timpul recirculării solutiei sau pe perioada de conservare concentratia de azotit de sodiu scade sub 2 g/l sau valoarea pH-ului scade sub 9, se mai adaugă azotit de sodiu sau borax în instalatie.

2. Exemplu de determinare a concentratiei de inhibitor TRIAV-M din solutia de conservare a condensatorului pe partea apei de răcire

Se iau în analiză 50 ml solutie de conservare si se adaugă 45 ml AgNO3 0,1 N. Se lasă 5 minute, după care se filtrează pe hârtie de filtru bandă albă, care se spală ulterior cu apă demineralizată.

În filtrat se adaugă 15 ml HCl 0,1 N. Se aduce pH-ul la valori de 8,2-8,4 fată de fenolftaleină, cu acid azotic diluat sau hidroxid de sodiu diluat. Se adaugă 5 ml K2Cr2O4 5% si se titrează cu AgNO3 0,1N.

Calculul este următorul:

 

                        NBT% = [ 0,835 x V x f ] / m ;

 

unde:

V = volumul de AgNO3 0,1 N folosit la ultima titrare; f = factorul solutiei de AgNO3 0,1 N; m = masa de lichid luată în lucru.

Determinarea indicilor chimici se recomandă să se efectueze după:

STAS 7313/1982 - duritatea totală

STAS 7313/1982 - alcalinitatea totală m

STAS 7313/1982 - alcalinitatea p

STAS 8619-3/1990 - pH-ul

SR ISO 9297/2001 - clorurile

STAS 8601/1970 - sulfatii

SR 3910-2/1998 - oxid de calciu (CaO).

 

ANEXA Nr. 3

la norma tehnică energetică

 

STUDIU DE CAZ

Conservarea unui grup energetic (cazan PBZKG de 330 t/h cu tambur si turbină SKODA de 100 MW)

cu octadecilamină (ODA)

 

Succesiunea manevrelor la conservarea unui grup energetic (cazan PBZKG de 330 t/h cu tambur si turbină SKODA de 100 MW) cu octadecilamină (ODA) este:

1. Se realizează circuitul de preparare si dozare ODA care trebuie să contină:

- circuit de apă demineralizată pentru prepararea solutiei de conservare;

- circuit de dozare a solutiei de conservare în cazan prin:

- drenajul economizorului;

- drenajele sistemului vaporizator (purjele intermitente ale colectoarelor inferioare).

Observatie: Racordarea circuitului de dozare la instalatie nu trebuie să afecteze functionalitatea sistemelor.

- circuit de abur de însotire pe întreg traseul circuitului de dozare (scăderea temperaturii solutiei de conservare sub valoarea de 70°C duce la cristalizarea solutiei si la infundarea circuitului);

- circuit de golire la canal a solutiei de conservare.

2. Se amenajează puncte de prelevare probe pentru:

- abur viu iesire cazan;

- abur iesire corp de înaltă presiune TA;

- condensat de bază.

Circuitele de prelevare probe se purjează periodic pentru a nu se înfunda. Temperatura probei se mentine la C>70°C.

3. Se montează manometre suplimentare în următoarele zone:

- tamburul cazanului (domeniu de măsură 0-50 bari);

- abur viu iesire cazan (domeniu de măsură 0-50 bari);

- abur supraîncălzit intermediar iesire cazan (domeniu de măsură 0-10 bar).

4. Se cuplează toate cheile de protectie ale grupului mai putin protectia de vid minim TA.

5. Se realizează schema normală pentru pornirea grupului.

6. Se porneste pompa de ulei de pornire.

7. Se porneste virorul TA.

8. Se umple cu apă cazanul până la nivelul de pornire.

9. Se pun în functiune pe partea de condensat de bază preîncălzitoarele de joasă presiune.

10. Se pun în functiune pe partea de apă de alimentare preîncălzitoarele de înaltă presiune.

11. Se pune în functiune instalatia de abur de etansare labirinti TA.

12. Se formează vidul în condensatorii TA.

13. Se ridică temperatura în degazor la temperatura de minim 90-100°C si se mentine peste această valoare pe toată perioada conservării.

14. Se deschid By-pass-urile de înaltă si joasă presiune.

15. Se admite abur străin de pornire în tamburul cazanului.

16. Se pregătesc cazanul si instalatia de combustibil pentru aprinderea focului.

17. Se aprinde focul la cazan.


18. Pe toată perioada conservării nu se fac dozări de fosfat si hidrazină.

19. Se închide admisia aburului străin de pornire în tamburul cazanului.

20. Se reglează parametrii si se mentin pe întreaga perioadă a procesului de conservare, după cum urmează:

- abur viu iesire cazan: p = 20+30 bar t = 200+250°C (la atingerea temperaturii de 300°C pelicula de conservant este „spălată” de abur);

- abur supraîncălzit intermediar iesire cazan: p = 2+10 bar

t = 200+250°C (la atingerea temperaturii de 300°C pelicula de conservant este „spălată” de abur);

- condensat de bază: t = 60+70°C vid în condensator = 340+400 mm col Hg. (se deschide vana de „rupere” a vidului);

- temperatura în degazor: t>100°C.

În acest scop se reglează corespunzător focurile la cazan, injectiile cazanului (care se deschid în ordinea de curgere a aburului) si By-pass-urile turbinei.

Observatie: Pe toată durata procesului de conservare pe toate suprafetele de schimb de căldură este interzisă atingerea sau depăsirea temperaturii de 300°C !

21. Se prepară solutia de conservare.

22. Se pune în functiune circuitul de abur de însotire a traseului de dozare conservant.

23. Se încălzesc circuitele de dozare prin deschiderea drenajelor economizorului si ale sistemului vaporizator.

24. Se începe dozarea solutiei de conservare prin drenajele economizorului si ale sistemului vaporizator. Dozarea se face circa o oră pe fiecare circuit în parte, în functie de evolutia indicilor chimici.

Aceasta este „Etapa de conservare a cazanului”, efectuată pe traseul: economizor, sistem vaporizator, supraîncălzitoare de abur viu, by-pass de înaltă presiune, supraîncălzitoare de abur intermediar, by-pass de joasă presiune, condensator, circuit de condensat de bază, degazor, circuit de apă de alimentare.

În functie de analizele chimice efectuate se deschid purjele si drenajele cazanului si ale turbinei la expandorul de avarie pentru eliminarea din circuit a depunerilor si oxizilor antrenati de abur.

25. Se blochează în pozitie închis ventilele de reglaj de la intrarea în CMP al TA.

26. Se ridică turatia TA prin admisia aburului în CIP al TA până la valoarea de 500 rot/min. Se mentine la această valoare prin reglarea corespunzătoare a by-pass-urilor de înaltă si joasă presiune.

Observatie: Pe toată durata procesului de conservare a corpurilor turbinei nu se va depăsi turatia de 500 rot/min!

27. Se deschid vanele de linie si clapetii de pe prizele de abur prelevate din CIP-TA.

28. Dozarea solutiei de conservare se face prin drenajele economizorului.

29. Se functionează în această schemă în functie de evolutia indicilor chimici.

Aceasta este „Etapa de conservare a CIP-TA”, efectuată pe traseul: economizor, sistem vaporizator, supraîncalzitoare de abur viu, CIP-TA, supraîncalzitoare de abur intermediar, by-pass de joasă presiune, condensator, circuit de condensat de bază, degazor, circuit de apă de alimentare, PIP-uri.

În functie de analizele chimice efectuate se deschid purjele si drenajele cazanului si ale turbinei la expandorul de avarie pentru eliminarea din circuit a depunerilor si oxizilor antrenati de abur.

30. Se declansează turbina cu abur.

31. Se deblochează ventilele de reglaj de la intrarea în CMP al TA.

32. Se blochează în pozitie închis ventilele de reglaj de la intrarea în CIP al TA.

33. Se ridică turatia TA prin admisia aburului în CMP al TA până la valoarea de 500 rot/min. Se mentine la această valoare prin reglarea corespunzătoare a by-pass-urilor de înaltă si joasă presiune.

34. Se deschid vanele de linie si clapetii de pe prizele de abur prelevate din CMP si CJP-TA.

35. Dozarea solutiei de conservare se face prin drenajele economizorului.

36. Se functionează în această schemă în functie de evolutia indicilor chimici.

Aceasta este „Etapa de conservare a CMP si CJP - TA”, efectuată pe traseul: economizor, sistem vaporizator, supraîncălzitoare de abur viu, by-pass de înaltă presiune, supraîncalzitoare de abur intermediar, CMP si CJP - TA, condensator, circuit de condensat de bază, PJP-uri, degazor, circuit de apă de alimentare, PIP-uri.

În functie de analizele chimice efectuate se deschid purjele si drenajele cazanului si ale turbinei la expandorul de avarie, pentru eliminarea din circuit a depunerilor si oxizilor antrenati de abur.

37. Se declansează turbina cu abur.

38. Se deblochează ventilele de reglaj de la intrarea în CIP al TA.

39. Se declansează cazanul de abur.

40. Se deschid toate purjele si drenajele cazanului si ale turbinei la expandorul de avarie.

41. Se închide complet apa de răcire la punctele de prelevare probe si se execută purjarea intensă a acestora.

42. Evacuarea solutiei de conservare se va efectua după neutralizare, cu respectarea reglementărilor de mediu legale în vigoare.

Observatii:

- Dozarea solutiei de conservare se va face continuu pe parcursul întregii perioade de conservare. Nu se admit întreruperi!

- Înainte de efectuarea operatiilor de conservare se recomandă curătarea de săruri a corpurilor turbinei prin spălare cu abur saturat.

Testul de coroziune (test cantitativ)

Testul de coroziune efectuat în vederea aprecierii procesului de coroziune si deci a determinării valorii de protectie a peliculei de amină constă în imersarea zilnică a epruvetelor conservate si a epruvetelor martor într-un volum fix de apă demineralizată proaspătă, pe o perioadă cuprinsă între 10-30 zile.

Zilnic se determină spectrofotometric valorile concentratiei de ioni Fe3+ dizolvat, valori care se raportează la suprafata totală a epruvetei. În acest fel rezultă cantitatea totală zilnică (mg/cm2) de ioni de Fe3+ trecuti în solutie, pentru epruveta conservată fată de epruveta-martor. Factorul de coroziune (raportul dintre viteza de coroziune a epruvetei martor si viteza de coroziune a epruvetei conservate) trebuie să fie mai mare de aproximativ 100, pentru ca pelicula de conervat să fie de bună calitate.

Testarea comportării epruvetelor în apa demineralizată, schimbată zilnic acoperă exigentele unui mediu agresiv, concretizat prin mentinerea permanentă a agentilor de coroziune: oxigen, bioxid de carbon.

Testul hidrofobic (test calitativ)

Testul hidrofobic este un test orientativ si se bazează pe proprietatea peliculei de conservant de a respinge apa pulverizată sub formă de picături. În urma pulverizării apei asupra unei suprafete conservate cu octadecilamină (ODA), apa se transformă în picături (perle), comportându-se similar mercurului.

Caracterul hidrofob se manifestă pregnant numai atunci când pelicula de conservant nu înglobează reziduuri afânate rezultate


din efectul de curătare al ODA; în acest caz rezultatul testului nu poate fi considerat edificator.

Aspectarea suprafetelor

Acest test oferă date privind culoarea peliculei, prezenta sau absenta reziduurilor afânate pe aceasta si uniformitatea peliculei; testul se efectuează vizual si tactil.

Metoda de determinare a concentratiei de octadecilamină (ODA)

Principiul metodei: Metoda spectrofotometrică este similară ca principiu cu alte metode spectrofotometrice, dar foloseste ca indicator albastru de bromphenol (3,3’,5’,5’’ tetrabromphenol sulfonphtalein).

Acesta formează cu ODA în solutie apoasă, la pH scăzut, un ion complex, colorat în albastru, care apoi este extras cu cloroform.

Aparatură: Spectrofotometru cu cuvă de 1 cm.

Reactivi:

1. Solutie de albastru de bromphenol p.a.: 0,1 g albastru de bromphenol si 5 g sulfat de sodiu (anhidru) sunt dizolvate în 95 ml de acid sulfuric 1 %.

2. Solutie etalon de octadecilamină ODA (10 ppm): se cântăresc 10 mg de octadecilamină (ODA) purificată (prin recristalizare cu acetonă), se acidulează cu H2SO4 20 % si se diluează cu apă distilată la un litru.

3. Cloroform p.a.

4. Alcool etilic p.a. 98%. Mod de lucru:

Se ia o probă de 40 ml solutie octadecilamină (ODA) de analizat, se adaugă 50 ml apă distilată, 3 ml solutie de albastru de bromphenol si 25 ml cloroform p.a. Proba este transvazată într-o pâlnie de separare din teflon, se agită timp de 3 minute până se separă componentii acestui amestec. Stratul de jos (de culoare galbenă) se trece în cuva de un cm si se analizează cu spectrofotometrul cu filtru albastru (410 nm) prin comparare cu o probă-martor preparată în mod similar. Concentratia se apreciază după curba de etalonare.

Trasarea curbei de etalonare se obtine folosind solutia etalon de ODA, după tabelul nr. 1. Curba de etalonare (fig.1) indică o relatie liniară între semnalul măsurat (absorbtia) si concentratia analizată. Relatia între semnal si concentratia analizată este:

E = - 0,334 + 0,131x c,

în care:

E - extinctia (absorbtia)

c - concentratia analizată.

            Tabelul nr. 1. Date pentru curba de etalonare

 

ODA ppm

4

5

6

7

8

9

Absorbtie

0,184

0,347

0,402

0,629

0,716

0,836

 

NOTĂ:

Vasele de prelevare sunt confectionate din polietilenă.

 

Vasele de laborator folosite la manipularea solutiei de ODA se vor spăla în mod obligatoriu cu alcool etilic, pentru o bună curătare a acestora.

 

Fig.1.Curba de etalonare pentru analiza octadecilaminei (ODA)

 

ANEXA Nr. 4

la norma tehnică energetică

 

Standarde române mentionate în document

 

SR ISO 6332/1996 Calitatea apei. Determinarea continutului de fier. Metoda spectrometrică cu 1,10 - fenantrolină

STAS 7313/1982 Apă si abur din instalatiile de cazane. Determinarea duritătii, alcalinitătii si aciditătii

SR 7566/1993 Apă si abur din instalatiile de cazane. Determinarea continutului de silice. Metoda spectrofotometrică

STAS 8601/1970 Ape de suprafată si ape uzate. Determinarea sulfatilor

SR 8965-1/1995 Apă si abur din instalatiile de cazane. Determinarea continutului de cupru. Metoda spectrofotometrică cu neocuproină

SR 8965-2/1995 Apă si abur din instalatiile de cazane. Determinarea continutului de cupru. Determinarea spectrometrică de absorbtie atomică

SR 8965-3/1995 Apă si abur din instalatiile de cazane. Determinarea continutului de cupru. Metoda electrochimică

STAS 8997/1979 Apă si abur din instalatiile de cazane. Determinarea hidrazinei

SR ISO 9297/2001 Calitatea apei. Determinarea continutului de cloruri. Titrare cu azotat de argint utilizând cromatul ca indicator (Metoda Mohr)

STAS 8619-3/1990 pH-metrie. Determinarea electrometrică a pH-ului solutiilor apoase

SR 3910-2/1998 Var industrial. Reguli pentru verificarea calitătii si metode de determinare a caracteristicilor fizice


 

MINISTERUL AGRICULTURII SI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

pentru aprobarea nivelului comisioanelor de garantare pentru anul 2009

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 153.706 din 12 decembrie 2008 al Directiei generale buget finante si fonduri europene,

în temeiul art. 4 lit. c) din Legea nr. 218/2005 privind stimularea absorbtiei fondurilor SAPARD, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul european pentru pescuit, Fondul european de garantare agricolă, prin preluarea riscului de creditare de către fondurile de garantare, republicată, si al Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 218/2005 privind stimularea absorbtiei fondurilor SAPARD, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul european pentru pescuit, Fondul european de garantare agricolă, prin preluarea riscului de creditare de către fondurile de garantare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 876/2005, cu modificările ulterioare,

în temeiul art. 7 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 385/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale,

ministrul agriculturii si dezvoltării rurale emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă nivelul comisioanelor de garantare datorate fondurilor de garantare de către persoanele fizice autorizate si asociatiile familiale constituite conform legii, atât pentru garantiile existente în evidenta fondului de garantare la 31 decembrie 2008, cât si pentru cele acordate în anul 2009, astfel:

 

Tipul de credit

Nivelul comisioanelor de garantare pentru anul 2009

a) Credite pe termen scurt acordate în scopul asigurării surselor de finantare necesare realizării productiei conform art. 6 lit. a) din Legea nr. 218/2005, republicată

1,5%

b) Credite pe termen scurt, mediu si lung acordate beneficiarilor Programului SAPARD în scopul realizării de investitii

1,5%

Tipul de proiect

 

Proiecte finantate din fonduri SAPARD

1,5%

 

            Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii si dezvoltării rurale,

Dacian Ciolos

 

Bucuresti, 16 decembrie 2008.

Nr. 744.

 


MINISTERUL SĂNĂTĂTII PUBLICE

Nr. 2.103 din 18 decembrie 2008

CASA NATIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

Nr. 889 din 17 decembrie 2008

 

ORDIN

pentru modificarea Normelor metodologice privind modalitatea de constituire si utilizare a fondului destinat stimulării personalului din Ministerul Sănătătii Publice, Casa Natională de Asigurări de Sănătate si structurile teritoriale ale acestora, aprobate prin Ordinul ministrului sănătătii publice si al presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate nr. 1.418/534/2006

 

Având în vedere referatele de aprobare nr. 13.082/2008 al Ministerului Sănătătii Publice si nr. DG 3.046 din 17 decembrie 2008 al directorului general al Casei Nationale de Asigurări de Sănătate,

în temeiul prevederilor art. 281 alin. (2) si ale art. 285 alin. (3) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, cu modificările si completările ulterioare, ale art. 17 alin. (5) din Statutul Casei Nationale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificările si completările ulterioare, si ale Hotărârii Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii Publice, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul sănătătii publice si presedintele Casei Nationale de Asigurări de Sănătate emit următorul ordin:

Art. I. - Normele metodologice privind modalitatea de constituire si utilizare a fondului destinat stimulării personalului din Ministerul Sănătătii Publice, Casa Natională de Asigurări de Sănătate si structurile teritoriale ale acestora, aprobate prin Ordinul ministrului sănătătii publice si al presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate nr. 1.418/534/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 961 din 29 noiembrie 2006, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 2, alineatele (1), (2) si (3) se modifică si vor avea următorul cuprins:

„Art. 2. - (1) Fondul destinat stimulării personalului, ce se poate acorda personalului Ministerului Sănătătii Publice, personalului Casei Nationale de Asigurări de Sănătate si al structurilor teritoriale ale acestora, se constituie prin virarea unei părti de 50% din fondul total de stimulare constituit prin aplicarea cotei prevăzute de lege asupra sumelor încasate la bugetul Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate de Agentia Natională de Administrare Fiscală.

(2) Fondul destinat stimulării personalului se mai constituie si prin retinerea unei cote de 15% din sumele încasate la bugetul Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate din executare silită si din majorările de întârziere aferente.

(3) În sensul celor mentionate la alin. (2), sunt supuse procedurii de executare silită persoanele fizice, altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de Agentia Natională de Administrare Fiscală.”

2. La articolul 12, alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 12. - (1) Stimulentele acordate personalului din Ministerul Sănătătii Publice, Casa Natională de Asigurări de Sănătate, autoritătile de sănătate publică si din casele de asigurări de sănătate reprezintă venituri impozabile asimilate salariilor, iar asupra lor se calculează contributiile sociale obligatorii prevăzute de lege pentru angajatori si salariati.”

3. La articolul 12, alineatul (2) se abrogă.

4. Anexa se modifică si se înlocuieste cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătătii publice,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

Presedintele Casei Nationale de Asigurări de Sănătate,

Vasile Ciurchea

 

ANEXĂ

(Anexa la normele metodologice)

 

MONOGRAFIE

privind modul de înregistrare în evidenta contabilă a utilizării fondului destinat stimulării personalului

 

Evidentierea drepturilor bănesti cuvenite angajatilor, reprezentând sume acordate din fondul pentru stimularea personalului

647

4281

Înregistrarea contributiilor angajatorilor pentru sumele acordate din fondul pentru stimularea personalului

647

%

4311

4313

4317

4371

4315

Înregistrarea retinerilor din sumele acordate personalului

4281

%

4312

4314

4372

444

Virarea retinerilor către terti

%

4311

4312

4313

4314

4315

4317

4371

4372

444

550

Alimentarea cardurilor angajatilor, reprezentând sume acordate din fondul pentru stimularea personalului

4281

550

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII PUBLICE

Nr. 2.104 din 18 decembrie 2008

CASA NATIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

Nr. 888 din 17 decembrie 2008

 

ORDIN

privind prelungirea aplicării prevederilor Ordinului ministrului sănătătii publice si al presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate nr. 522/236/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind conditiile acordării asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pe anul 2008

 

Având în vedere referatele de aprobare nr. 13.081/2008 al Ministerului Sănătătii Publice si nr. DG 3.045 din 17 decembrie 2008 al Casei Nationale de Asigurări de Sănătate, în temeiul prevederilor:

- Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, cu modificările si completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii Publice, cu modificările si completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 972/2006 pentru aprobarea Statutului Casei Nationale de Asigurări de Sănătate, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul sănătătii publice si presedintele Casei Nationale de Asigurări de Sănătate emit următorul ordin:

Art. 1. - Se prelungeste până la data de 31 martie 2009 aplicarea prevederilor Ordinului ministrului sănătătii publice si al presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate nr. 522/236/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind conditiile acordării asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pe anul 2008, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 1 aprilie 2008, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătătii publice,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

Presedintele Casei Nationale de Asigurări de Sănătate,

Vasile Ciurchea


 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

 

CIRCULARĂ

privind punerea în circulatie, în scop numismatic, a unei monede dedicate Tezaurului de la Hinova

 

Art. 1. - În conformitate cu prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Nationale a României, Banca Natională a României va pune în circulatie, în scop numismatic, începând cu data de 24 decembrie 2008, în ciclul „Istoria aurului”, o monedă din aur dedicată Tezaurului de la Hinova.

Art. 2. - Caracteristicile monedei din aur sunt următoarele:

- valoare nominală: 10 LEI

- material: aur

- titlu: 999 ‰

- greutate: 1,224 g

- diametru: 13,92 mm

- cant: zimtat

- calitate: proof

Aversul prezintă în partea superioară, de la stânga la dreapta, valoarea nominală - 10 LEI, stema României si inscriptia „ROMANIA”, despărtite de un sir vertical de piese de colier bipiramidale de tipul celor găsite în tezaurul de la Hinova; dedesubt, două siruri orizontale de piese de colier bipiramidale si anul de emisiune - 2008.

Reversul prezintă în partea superioară, de la stânga la dreapta, un sir vertical de 4 piese de colier de tip clopotel, inscriptia „TEZAURUL” scrisă de jos în sus, un sir vertical de trei piese de colier bipiramidale, inscriptia orizontală pe două rânduri „DE LA HINOVA” si mansonul deschis de formă cilindrică - piesa cea mai importantă a tezaurului de la Hinova; dedesubt, două siruri orizontale de piese de colier bipiramidale.

Art. 3. - Monedele, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însotite de o brosură de prezentare a tematicii emisiunii, redactată în limbile română, engleză si franceză. Brosura include certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile Guvernatorului Băncii Nationale a României si Casierului central. Monedele vor fi prezentate în cutii adecvate, pe al căror capac este inscriptionată sigla BNR.

Art. 4. - Monedele din aur din ciclul „Istoria aurului - Tezaurul de la Hinova” au putere circulatorie pe teritoriul României.

Art. 5. - Punerea în circulatie, în scop numismatic, a monedelor din aur din ciclul „Istoria aurului - Tezaurul de la Hinova” se realizează prin sucursalele Bucuresti, Cluj, Iasi si Timis ale Băncii Nationale a României.

 

Presedintele Consiliului de administratie al Băncii Naţionale a României,

Mugur Constantin Isărescu

 

Bucuresti, 16 decembrie 2008.

Nr. 43.