MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 176 (XX) - Nr. 140         LEGI, DECRETE, HOTĂRĀRI SI ALTE ACTE         Vineri, 22 februarie 2008

 

SUMAR

 

HOTĂRĀRI ALE CAMEREI DEPUTATILOR

 

9. - Hotărāre privind modificarea Hotărārii Camerei Deputatilor nr. 42/2004 pentru aprobarea componentei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputatilor

 

DECRETE

 

277. - Decret pentru eliberarea din functie a unui judecător

 

278. - Decret pentru eliberarea din functie a unui judecător

 

279. - Decret pentru eliberarea din functie a unui procuror

 

280. - Decret pentru eliberarea din functie a unui procuror

 

281. - Decret pentru eliberarea din functie a unui procuror

 

282. - Decret pentru eliberarea din functie a unui procuror

 

283. - Decret pentru eliberarea din functie a unui judecător

 

284. - Decret pentru eliberarea din functie a unui judecător

 

285. - Decret pentru eliberarea din functie a unui judecător

 

286. - Decret pentru eliberarea din functie a unui judecător

 

287. - Decret pentru eliberarea din functie a unui judecător

 

288. - Decret pentru eliberarea din functie a unui judecător

 

289. - Decret pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a Tratatului de extrădare dintre Romānia si Statele Unite ale Americii, semnat la Bucuresti la 10 septembrie 2007

 

290. - Decret pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a Protocolului, semnat la Bucuresti la 10 septembrie 2007, la Tratatul dintre Romānia si Statele Unite ale Americii privind asistenta judiciară īn materie penală, semnat la Washington la 26 mai 1999

 

291. - Decret pentru supunerea spre adoptare Parlamentului a aderării Romāniei la Memorandumul de īntelegere de la Paris privind controlul statului portului, adoptat la Paris la 26 ianuarie 1982, cu amendamentele ulterioare

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 98 din 7 februarie 2008 asupra cererii de solutionare a conflictului juridic de natură constitutională dintre Presedintele Romāniei si Guvernul Romāniei, formulată de primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu

 

Opinie separată

 

HOTĂRĀRI ALE GUVERNULUI ROMĀNIEI

 

170. - Hotărāre privind aprobarea cifrelor de scolarizare pentru īnvătămāntul preuniversitar si superior de stat īn anul scolar/universitar 2008-2009

 

ACTE ALE ĪNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE

 

Decizia nr. LII (52) din 4 iunie 2007

 

HOTĂRĀRI ALE CAMEREI DEPUTATILOR

 

PARLAMENTUL ROMĀNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

 

HOTĂRĀRE

privind modificarea Hotărārii Camerei Deputatilor nr. 42/2004 pentru aprobarea componentei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputatilor

 

Īn temeiul art. 42 si al art. 60 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputatilor, republicat, cu modificările ulterioare,

 

Camera Deputatilor adoptă prezenta hotărāre.

 

Articol unic. - Hotărārea Camerei Deputatilor nr. 42/2004 pentru aprobarea componentei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputatilor, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 1.258 din 27 decembrie 2004, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

- domnul deputat Timis Ioan, apartinānd Grupului parlamentar al Partidului National Liberal, este desemnat īn calitatea de membru al Comisiei pentru regulament īn locul devenit vacant ca urmare a decesului domnului deputat Preda Ion;

- domnul deputat Amarie Constantin, apartinānd Grupului parlamentar al Partidului Democrat-Liberal, trece de la Comisia pentru apărare, ordine publică si sigurantă natională la Comisia pentru egalitatea de sanse pentru femei si bărbati, īn calitate de membru;

- domnul deputat Bălu Marius, apartinānd Grupului parlamentar al Partidului Democrat-Liberal, este desemnat īn calitatea de membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică si sigurantă natională;

- domnul deputat Rus Ioan Aurel, apartinānd Grupului parlamentar al Partidului Romānia Mare, este desemnat īn calitatea de membru al Comisiei pentru regulament īn locul doamnei deputat Vasilescu Lia Olguta.

 

Această hotărāre a fost adoptată de Camera Deputatilor īn sedinta din 21 februarie 2008, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia Romāniei, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

BOGDAN OLTEANU

 

Bucuresti, 21 februarie 2008.

Nr. 9.

 

DECRETE

 

PRESEDINTELE ROMĀNIEI

 

DECRET

pentru eliberarea din functie a unui judecător

 

Īn temeiul prevederilor art. 94 lit c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) si ale art. 134 alin. (1) din Constitutia Romāniei, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

avānd īn vedere Hotărārea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 86 din 31 ianuarie 2008,

 

Presedintele Romāniei decretează:

 

Articol unic. - Domnul Brīnzoiu Laurentiu, judecător la Judecătoria Sectorului 3 Bucuresti, se eliberează din functie ca urmare a demisiei.

 

PRESEDINTELE ROMĀNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 19 februarie 2008.

Nr. 277.

 

PRESEDINTELE ROMĀNIEI

 

DECRET

pentru eliberarea din functie a unui judecător

 

Īn temeiul prevederilor art. 94 lit c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) si ale art. 134 alin. (1) din Constitutia Romāniei, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

avānd īn vedere Hotărārea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 97 din 31 ianuarie 2008,

 

Presedintele Romāniei decretează:

 

Articol unic. - Doamna Mocanu Alexandra, judecător la Judecătoria Sectorului 3 Bucuresti, se eliberează din functie ca urmare a demisiei.

 

 

PRESEDINTELE ROMĀNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 19 februarie 2008.

Nr. 278.

 

PRESEDINTELE ROMĀNIEI

 

DECRET

pentru eliberarea din functie a unui procuror

 

Īn temeiul prevederilor art. 94 lit c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) si ale art. 134 alin. (1) din Constitutia Romāniei, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) si alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

avānd īn vedere Hotărārea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 88 din 31 ianuarie 2008,

 

Presedintele Romāniei decretează:

 

Articol unic. - Domnul Sorii Nicolae, procuror la Parchetul de pe lāngă Tribunalul Prahova, se eliberează din functie ca urmare a pensionării.

 

PRESEDINTELE ROMĀNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 19 februarie 2008.

Nr. 279.

 

PRESEDINTELE ROMĀNIEI

 

DECRET

pentru eliberarea din functie a unui procuror

 

Īn temeiul prevederilor art. 94 lit c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) si ale art. 134 alin. (1) din Constitutia Romāniei, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) si alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul  judecătorilor si procurorilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

avānd īn vedere Hotărārea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 87 din 31 ianuarie 2008,

 

Presedintele Romāniei decretează:

 

Articol unic. - Domnul Căpătānă Constantin, procuror la Parchetul de pe lāngă Judecătoria Tārgu Cărbunesti, se eliberează din functie ca urmare a pensionării.

 

PRESEDINTELE ROMĀNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 19 februarie 2008.

Nr. 280.

 

PRESEDINTELE ROMĀNIEI

 

DECRET

pentru eliberarea din functie a unui procuror

 

Īn temeiul prevederilor art. 94 lit c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) si ale art. 134 alin. (1) din Constitutia Romāniei, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) si alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu

modificările ulterioare, avānd īn vedere Hotărārea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 90 din 31 ianuarie 2008,

 

Presedintele Romāniei decretează:

 

Articol unic. - Domnul Ghită Emil Mircea, procuror la Parchetul de pe lāngă Tribunalul Prahova, se eliberează din functie ca urmare a pensionării.

 

PRESEDINTELE ROMĀNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 19 februarie 2008.

Nr. 281.

 

PRESEDINTELE ROMĀNIEI

 

DECRET

pentru eliberarea din functie a unui procuror

 

Īn temeiul prevederilor art. 94 lit c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) si ale art. 134 alin. (1) din Constitutia Romāniei, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) si alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

avānd īn vedere Hotărārea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 96 din 31 ianuarie 2008,

 

Presedintele Romāniei decretează:

 

Articol unic. - Domnul Gherghescu Georgică, procuror la Parchetul de pe lāngă Tribunalul Galati, se eliberează din functie ca urmare a pensionării.

 

PRESEDINTELE ROMĀNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 19 februarie 2008.

Nr. 282.

 

PRESEDINTELE ROMĀNIEI

 

DECRET

pentru eliberarea din functie a unui judecător

 

Īn temeiul prevederilor art. 94 lit c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) si ale art. 134 alin. (1) din Constitutia Romāniei, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) si alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

avānd īn vedere Hotărārea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 95 din 31 ianuarie 2008,

 

Presedintele Romāniei decretează:

 

Articol unic. - Domnul Tudor Liviu, judecător la Tribunalul Dāmbovita, delegat īn functia de presedinte al Judecătoriei Pucioasa, se eliberează din functie ca urmare a pensionării.

 

PRESEDINTELE ROMĀNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 19 februarie 2008.

Nr. 283.

 

 

PRESEDINTELE ROMĀNIEI

 

DECRET

pentru eliberarea din functie a unui judecător

 

Īn temeiul prevederilor art. 94 lit c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) si ale art. 134 alin. (1) din Constitutia Romāniei, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) si alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

avānd īn vedere Hotărārea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 94 din 31 ianuarie 2008,

 

Presedintele Romāniei decretează:

 

Articol unic. - Domnul Lazăr Marin, judecător cu grad de curte de apel la Judecătoria Ploiesti, se eliberează din functie ca urmare a pensionării.

 

PRESEDINTELE ROMĀNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 19 februarie 2008.

Nr. 284.

 

PRESEDINTELE ROMĀNIEI

 

DECRET

pentru eliberarea din functie a unui judecător

 

Īn temeiul prevederilor art. 94 lit c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) si ale art. 134 alin. (1) din Constitutia Romāniei, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) si alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

avānd īn vedere Hotărārea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 93 din 31 ianuarie 2008,

 

Presedintele Romāniei decretează:

 

Articol unic. - Domnul Mītiu Petru-Dumitru, presedintele Tribunalului Militar Timisoara, se eliberează din functie ca urmare a pensionării.

 

PRESEDINTELE ROMĀNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 19 februarie 2008.

Nr. 285.

 

PRESEDINTELE ROMĀNIEI

 

DECRET

pentru eliberarea din functie a unui judecător

 

Īn temeiul prevederilor art. 94 lit c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) si ale art. 134 alin. (1) din Constitutia Romāniei, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) si alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

avānd īn vedere Hotărārea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 92 din 31 ianuarie 2008,

 

Presedintele Romāniei decretează:

 

Articol unic. - Domnul Bocan Ioan, judecător la Tribunalul Vaslui, se eliberează din functie ca urmare a pensionării.

 

PRESEDINTELE ROMĀNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 19 februarie 2008.

Nr. 286.

 

PRESEDINTELE ROMĀNIEI

 

DECRET

pentru eliberarea din functie a unui judecător

 

Īn temeiul prevederilor art. 94 lit c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) si ale art. 134 alin. (1) din Constitutia Romāniei, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) si alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

avānd īn vedere Hotărārea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 91 din 31 ianuarie 2008,

 

Presedintele Romāniei decretează:

 

Articol unic. - Domnul Feies Titus Viorel, judecător la Tribunalul Caras-Severin, se eliberează din functie ca urmare a pensionării.

 

PRESEDINTELE ROMĀNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 19 februarie 2008.

Nr. 287.

 

PRESEDINTELE ROMĀNIEI

 

DECRET

pentru eliberarea din functie a unui judecător

 

Īn temeiul prevederilor art. 94 lit c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) si ale art. 134 alin. (1) din Constitutia Romāniei, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul  judecătorilor si procurorilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

avānd īn vedere Hotărārea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 85 din 31 ianuarie 2008,

 

Presedintele Romāniei decretează:

 

Articol unic. - Doamna Rădulescu Iulia, judecător la Judecătoria Sectorului 3 Bucuresti, se eliberează din functie ca urmare a demisiei.

 

PRESEDINTELE ROMĀNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 19 februarie 2008.

Nr. 288.

 

PRESEDINTELE ROMĀNIEI

 

DECRET

pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a Tratatului de extrădare dintre Romānia si Statele Unite ale Americii, semnat la Bucuresti la 10 septembrie 2007

 

Īn temeiul prevederilor art. 91 alin. (1) si ale art. 100 din Constitutia Romāniei, republicată, precum si ale art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele, la propunerea Guvernului, potrivit Hotărārii nr. E 29 din 6 februarie 2008,

 

Presedintele Romāniei decretează:

 

Articol unic. - Se supune spre ratificare Parlamentului Tratatul de extrădare dintre Romānia si Statele Unite ale Americii, semnat la Bucuresti la 10 septembrie 2007, si se dispune publicarea prezentului decret īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMĀNIEI

TRAIAN BĂSESCU

Īn temeiul art. 100 alin. (2) din

Constitutia Romāniei, republicată,

contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucuresti, 19 februarie 2008.

Nr. 289.

 

PRESEDINTELE ROMĀNIEI

 

DECRET

pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a Protocolului, semnat la Bucuresti la 10 septembrie 2007, la Tratatul dintre Romānia si Statele Unite ale Americii privind asistenta judiciară īn materie penală, semnat la Washington la 26 mai 1999

 

Īn temeiul prevederilor art. 91 alin. (1) si ale art. 100 din Constitutia Romāniei, republicată, precum si ale art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

la propunerea Guvernului, potrivit Hotărārii nr. E 28 din 6 februarie 2008,

 

Presedintele Romāniei decretează:

 

Articol unic. - Se supune spre ratificare Parlamentului Protocolul, semnat la Bucuresti la 10 septembrie 2007, la Tratatul dintre Romānia si Statele Unite ale Americii privind asistenta judiciară īn materie penală, semnat la Washington la 26 mai 1999, si se dispune publicarea prezentului decret īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMĀNIEI

TRAIAN BĂSESCU

Īn temeiul art. 100 alin. (2) din

Constitutia Romāniei, republicată,

contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucuresti, 19 februarie 2008.

Nr. 290.

 

PRESEDINTELE ROMĀNIEI

 

DECRET

pentru supunerea spre adoptare Parlamentului a aderării Romāniei la Memorandumul de īntelegere de la Paris privind controlul statului portului, adoptat la Paris la 26 ianuarie 1982, cu amendamentele ulterioare

 

Īn temeiul prevederilor art. 91 alin. (1) si ale art. 100 din Constitutia Romāniei, republicată, precum si ale art. 19 alin. (1) lit. a) si ale art. 21 alin. (1) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

la propunerea Guvernului, potrivit Hotărārii nr. E 27 din 6 februarie 2008,

 

Presedintele Romāniei decretează:

 

Articol unic. - Se supune spre adoptare Parlamentului aderarea Romāniei la Memorandumul de īntelegere de la Paris privind controlul statului portului, adoptat la Paris la 26 ianuarie 1982, cu amendamentele  ulterioare, si se dispune publicarea prezentului decret īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMĀNIEI

TRAIAN BĂSESCU

Īn temeiul art. 100 alin. (2) din

Constitutia Romāniei, republicată,

contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucuresti, 19 februarie 2008.

Nr. 291.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 98

din 7 februarie 2008

asupra cererii de solutionare a conflictului juridic de natură constitutională dintre Presedintele Romāniei si Guvernul Romāniei, formulată de primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu

 

Prin Cererea cu nr. 5/361 din 24 ianuarie 2008, primul-ministru, īn temeiul art. 146 lit. e) din Constitutie si al art. 34 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a solicitat să se constate:

1. existenta unui conflict juridic de natură constitutională īntre Guvernul Romāniei si Presedintele Romāniei;

2. că acest conflict este cauzat de refuzul Presedintelui de a da curs propunerii īnaintate de primul-ministru cu privire la numirea īn functia de ministru al justitiei a doamnei Norica Nicolai;

3. că refuzul Presedintelui Romāniei de a o numi pe Norica Nicolai īn functia de ministru al justitiei este neconstitutional. Cererea a fost īnregistrată la Curtea Constitutională sub nr. 702 din 24 ianuarie 2008 si formează obiectul Dosarului nr. 102E/2008.

Īn motivarea cererii se sustin, īn esentă, următoarele:

La data de 9 decembrie 2007, domnul Tudor-Alexandru Chiuariu si-a prezentat demisia din functia de ministru al justitiei, īn temeiul art. 106 din Constitutie si al art. 5 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romāniei si a ministerelor.

Prin Decretul Presedintelui Romāniei nr. 1.128/2007, publicat īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 861 din 17 decembrie 2007, s-a luat act de demisie si functia a fost declarată vacantă.

Prin Scrisoarea nr. 5/6.764 din 17 decembrie 2007, primul-ministru a propus Presedintelui Romāniei numirea īn functia de ministru al justitiei a doamnei Norica Nicolai.

Prin Adresa nr. 144 din 8 ianuarie 2008, Presedintele Romāniei a cerut primului-ministru să renunte la propunerea formulată, motivānd respingerea propunerii si invocānd Decizia Curtii Constitutionale nr. 356/2007.

Prin Scrisoarea nr. 5/57 din 9 ianuarie 2008, primul-ministru a răspuns Presedintelui Romāniei că īsi mentine propunerea anterioară, īntrucāt refuzul de numire nu este motivat legal si contine doar aprecieri subiective.

Ca urmare a acestei corespondente, prin Adresa nr. 191 din 14 ianuarie 2008, Presedintele Romāniei a precizat că īsi mentine punctul de vedere privind respingerea propunerii de numire si a cerut primului-ministru să propună o persoană care să fie numită ministru interimar al justitiei.

Īn cerere se mentionează că Presedintele Romāniei nu are drept de veto fată de propunerea primului-ministru, potrivit celor statuate de Curtea Constitutională, si face referire la ipotezele prevăzute de art. 85 din Constitutie. Īn ipoteza prevăzută de art. 85 alin. (2), Presedintele Romāniei are dreptul să verifice corespunderea pe functie si poate solicita primului-ministru să renunte la propunere, dacă nu sunt īndeplinite conditiile legale prevăzute de art. 2 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romāniei si a ministerelor.

Sunt invocate si considerente deduse din reglementarea constitutională privind răspunderea politică a Guvernului īn fata Parlamentului, potrivit art. 109 alin. (1) din Constitutie, si, īn temeiul acestor considerente, se sustine că răspunderea politică pentru desemnarea membrilor Guvernului apartine exclusiv primului-ministru, atāt īn cazul īnvestirii Guvernului, cāt si īn cazul remanierii guvernamentale. Presedintele Romāniei poate interveni numai īn temeiul art. 107 alin. (3) din Constitutie.

Temeiurile de drept sunt completate cu referire la atributiile Presedintelui Romāniei si se sustine că atributia Presedintelui de a numi īn functii publice este o obligatie, iar nu un drept, asa cum s-a statuat prin Decizia nr. 384/2006 a Curtii Constitutionale.

La cerere au fost anexate, īn copie, īnscrisurile mentionate mai sus.

Īn conformitate cu dispozitiile art. 35 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, cererea a fost comunicată părtilor aflate īn conflict si li s-a solicitat să īsi exprime punctul de vedere asupra continutului conflictului si asupra eventualelor căi de solutionare a acestuia.

Presedintele Romāniei a comunicat punctul său de vedere prin Adresa nr. 359 din 30 ianuarie 2008, prin care se sustine:

- să se constate existenta unui conflict politic īntre primul-ministru si Presedintele Romāniei, datorat divergentelor de opinii politice;

- existenta unui conflict juridic de natură constitutională īntre primul-ministru si Presedintele Romāniei, deoarece primul-ministru refuză să īsi īndeplinească atributia de a face o nouă propunere către seful statului, ca urmare a respingerii primei propuneri de numire īn functia de ministru al justitiei;

- că acest conflict a izvorāt din refuzul primului-ministru de a colabora cu Presedintele Romāniei si de a īnainta o propunere corespunzătoare pentru functia de ministru al justitiei.

Īn expunere se mentionează că propunerea de numire īn functia vacantă de ministru al justitiei s-a făcut fără o consultare prealabilă. Avānd īn vedere importanta functiei si a atributiilor pe care le exercită ministrul justitiei, ca membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii si al Consiliului Suprem de Apărare a Tării, Presedintele Romāniei a solicitat si a obtinut de la Parchetul de pe lāngă Īnalta Curte de Casatie si Justitie mapa profesională a doamnei Norica Nicolai, din a cărei verificare au rezultat următoarele:

- īn perioada 1983-1991 doamna Norica Nicolai a fost procuror la „Parchetul de pe lāngă Judecătoria Oltenita” (Procuratura locală Oltenita) si a avut „o serie de abateri īn activitatea profesională, la care se adaugă si evenimente pentru care a fost īn situatia de a fi sanctionată”;

- a modificat mandatul de arestare al unei persoane nevinovate cu datele altei persoane si a dispus arestarea acesteia din urmă īn instanta de recurs, fără ca īmpotriva persoanei īn cauză să fi avut loc urmărirea penală sau judecata īn primă instantă;

- a reprezentat īn instantă interesele unei persoane īntr-o actiune civilă, desi, la acea dată, avea functia de procuror;

- o nepoată a sa a votat īn Senatul Romāniei, īn numele său, motiv pentru care doamna Norica Nicolai a fost sanctionată disciplinar de către conducerea Senatului.

La 8 ianuarie 2008 Presedintele Romāniei a cerut īn scris primului-ministru să renunte la propunere, pentru motivele mentionate, iar la 9 ianuarie 2008 primul-ministru a răspuns că īsi mentine propunerea, īntrucāt refuzul Presedintelui nu se īntemeiază pe Constitutie si pe lege, iar īn cadrul īntrevederii din 12 ianuarie 2008, primul-ministru a refuzat să propună un alt candidat.

Ca urmare a acestei stări de lucruri, Presedintele Romāniei a cerut primului-ministru să propună numirea unui ministru interimar al justitiei, solicitare dusă la īndeplinire si urmată de numirea īn această functie a domnului Teodor Viorel Melescanu.

Primul-ministru a comunicat punctul său de vedere cu Adresa nr. 5/383 din 25 ianuarie 2008 si, īn dezvoltarea sustinerilor formulate, a reluat temeiurile de fapt ale cererii de sesizare a Curtii Constitutionale, completate cu actele si măsurile ulterioare.

Potrivit dispozitiilor art. 35 alin. (2) si (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, sesizarea primului-ministru a fost dezbătută īn sedinta din 6 februarie 2008, părtile īn conflict fiind prezente prin reprezentantii īmputerniciti cu dovezi scrise īn acest sens.

Dezbaterile au fost consemnate īn Īncheierea din 6 februarie 2008 si, avānd nevoie de timp pentru deliberare, Curtea a amānat pronuntarea pentru data de 7 februarie 2008.

CURTEA,

examinānd cererea de solutionare a conflictului juridic de natură constitutională, formulată de primul-ministru, punctele de vedere ale Presedintelui Romāniei si primului-ministru, īnscrisurile depuse de părtile aflate īn conflict, decretele emise de Presedintele Romāniei, sustinerile orale si notele scrise ale reprezentantilor părtilor īn litigiu, raportul judecătorului-raportor, prevederile Constitutiei, ale Legii nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romāniei si a ministerelor, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, retine următoarele:

Curtea a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. e) din Constitutie, ale art. 1, 10, 34 si 35 din Legea nr. 47/1992, să se pronunte asupra cererii de solutionare a conflictului juridic de natură constitutională dintre Presedintele Romāniei si primul-ministru privind refuzul Presedintelui de a o numi īn functia de ministru al justitiei pe doamna Norica Nicolai si temeiurile juridice invocate de părti.

Īn solutionarea unui asemenea conflict juridic, Curtea Constitutională este obligată să dea textelor din Legea fundamentală o interpretare corespunzătoare, pentru a desprinde din litera acestora spiritul care guvernează această materie.

Curtea reiterează opinia sa anterioară, potrivit căreia atributiile Curtii Constitutionale, stabilite de Legea fundamentală, nu īi permit acesteia să examineze si să solutioneze conflicte de natură politică. Solutionarea acestor conflicte revine partidelor politice sau autoritătilor publice aflate īn astfel de conflicte, inclusiv Presedintelui Romāniei, care trebuie să vegheze la respectarea Constitutiei, la buna functionare a autoritătilor publice si să exercite functia de mediere īntre puterile statului, precum si īntre stat si societate.

Avānd īn vedere cele de mai sus, Curtea retine următoarele:

1. Art. 85 din Constitutia Romāniei prevede trei cazuri īn care Presedintele Romāniei numeste Guvernul [alin. (1)] sau numai pe unii membri ai Guvernului [alin. (2) si (3)]. Īn cazul prevăzut la alin. (1) numirea are loc pe baza votului de īncredere acordat de Parlament īn conformitate cu prevederile art. 103 din Legea fundamentală, iar īn cazul prevăzut la alin. (3), pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru. Actul juridic īn baza căruia Presedintele Romāniei face numirile este hotărārea Parlamentului, adoptată īn conditiile art. 85 alin. (1), ale art. 103 alin. (3) din Constitutie si ale dispozitiilor corespunzătoare ale Regulamentului sedintelor comune ale Camerelor Parlamentului.

Din textul Constitutiei rezultă că, īn cazurile prevăzute la alin. (1) si (3) ale art. 85, numirea de către Presedintele Romāniei a ministrilor este un act de executare a hotărārii Parlamentului si de īnvestire, pe această bază, a ministrilor, de către seful statului. Hotărārea organului reprezentativ suprem al poporului romān [art. 61 alin. (1) din Constitutia Romāniei] este un act obligatoriu, pe care Presedintele nu l-ar putea refuza decāt prin săvārsirea unor fapte grave de īncălcare a Constitutiei.

Spre deosebire de reglementarea consacrată īn art. 85 alin. (1) si (3) din Legea fundamentală, alin. (2) al aceluiasi articol prevede c㠄Presedintele revocă si numeste, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului”.

Interpretarea ad litteram a textului impune constatarea si concluzia că, īn acest caz, Presedintele nu execută o hotărāre a Parlamentului, ci se află īn situatia de a decide el īnsusi numirea unor ministri, la propunerea primului-ministru. Actul de decizie īn această fază fiind prin definitie un act de vointă, este evident că Presedintele are libertatea de a primi propunerea primului-ministru sau de a-i cere să facă o altă propunere.

Curtea Constitutională constată că solutia prevăzută la art. 85 alin. (2) din Constitutie reprezintă o aplicatie a conceptiei legiuitorului constituant care a stat la baza principiului echilibrului puterilor īn stat, consacrat īn art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală, principiu aplicat, īn egală măsură, īn modul de atribuire si de exercitare a competentelor tuturor autoritătilor publice, inclusiv a celor care fac parte din aceeasi putere, dintre cele trei prevăzute de textul mentionat. Pe baza acestui principiu, pentru evitarea blocajelor institutionale si pentru buna lor functionare, autoritătile publice au obligatia să colaboreze.

Totodată, Curtea constată că acest īnteles al art. 85 alin. (2) din Constitutia Romāniei, dedus astfel cum s-a arătat mai sus, contine premisele unui blocaj institutional īn conditiile īn care autoritătile publice cu competente conjuncte īn realizarea aceluiasi obiectiv de ordin constitutional nu colaborează si nu reusesc să se pună de acord, īn mod repetat.

Astfel, asa cum s-a arătat, īn exercitarea competentei sale prevăzute de art. 85 alin. (2) din Constitutie, Presedintele Romāniei poate să nu accepte propunerea primului-ministru de numire a unei persoane īntr-o functie vacantă de ministru si să īi ceară să facă o altă propunere. Īn aceste conditii, pot fi puse două probleme: de cāte ori are dreptul Presedintele să procedeze īn acest mod si dacă primul-ministru este īndreptătit să repete prima nominalizare. Legea fundamentală nu răspunde īn mod explicit la aceste probleme. Īn cazul īn care dezacordul Presedintelui si al primului-ministru este ireductibil, asa cum se prezintă situatia īn cauza de fată, se creează un blocaj institutional inadmisibil, de natură să īmpiedice buna functionare a Guvernului.

2. Printr-o decizie anterioară, Decizia nr. 356 din 5 aprilie 2007, pronuntată īn solutionarea altui conflict juridic de natură constitutională privind aplicarea art. 85 alin. (2) din Constitutie, Curtea Constitutională a statuat că Presedintele Romāniei poate să ceară primului-ministru să facă o altă propunere pentru ocuparea unei functii de ministru rămase vacantă si a precizat că Presedintele nu are un drept de veto, excluzānd astfel validitatea unui refuz nemotivat, arbitrar.

Dat fiind că īn cazul citat conflictul īncetase īnainte de judecarea cauzei de către Curtea Constitutională, prin numirea ministrului neagreat initial de Presedintele Romāniei, Curtea nu si-a propus să rezolve, prin decizia citată, si problema numărului de cazuri īn care Presedintele poate refuza o propunere a primului-ministru si nici dacă primul-ministru poate reitera propunerea initială respinsă de Presedinte.

Pentru considerentele ce se vor expune īn continuare, Curtea va examina si solutiona aceste probleme prin prezenta decizie.

3. Īn conformitate cu prevederile art. 146 lit. e) din Constitutia Romāniei, Curtea Constitutional㠄solutionează conflictele juridice de natură constitutională dintre autoritătile publice, la cererea Presedintelui Romāniei, a unuia dintre presedintii celor două Camere, a primului-ministru sau a presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii”.

Este de retinut si că, potrivit dispozitiilor art. 142 alin. (1) din Constitutie, „Curtea Constitutională este garantul suprematiei Constitutiei”.

Asemenea tuturor prevederilor constitutionale prin care se instituie competente, dispozitiile cuprinse īn articolele citate sunt imperative si nu īngăduie Curtii să se sustragă de la solutionarea conflictului cu care este sesizată. Din această cauză, Curtea nu are dreptul să lase perpetuarea blocării activitătii guvernamentale privitoare la justitie, sub cuvānt că art. 85 alin. (2) din Legea fundamentală nu prevede de cāte ori poate să ceară Presedintele Romāniei primului-ministru să facă o altă propunere si nici obligatia primului-ministru de a veni cu o altă propunere decāt cea initială. Dimpotrivă, Curtea Constitutională are obligatia să solutioneze conflictul si să īnlăture, prin solutia dată, blocajul institutional. Īn acest sens, Curtea Constitutională se īntemeiază, īn egală măsură, si pe unul dintre principiile juridice fundamentale, avānd statut de constantă a dreptului, care se regăseste si īn art. 3 din Codul civil romān de la 1864, precum si īn legislatia altor tări, īn conformitate cu care judecătorului nu īi este permis să refuze judecarea unui caz, cu motivarea că nu există lege care să prescrie solutia sau că legea este obscură.

Pentru solutionarea conflictului juridic de natură constitutională cu care a fost sesizată, Curtea trebuie, īn consecintă, să caute īntelesul normei de la art. 85 alin. (2) din Constitutie īn litera acestui text, cāt si īn principiile de bază si īn spiritul Legii fundamentale. Īn acest sens, Curtea Constitutională are īn vedere prevederile art. 1 alin. (3) din Constitutie, īn conformitate cu care „Romānia este stat de drept, democratic si social, īn care demnitatea omului, drepturile si libertătile cetătenilor, libera dezvoltare a personalitătii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezintă valori supreme, īn spiritul traditiilor democratice ale poporului romān si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate”. De aceea, Curtea apreciază că una dintre conditiile realizării obiectivelor fundamentale ale statului romān, definite īn textul citat, o constituie buna functionare a autoritătilor publice, cu respectarea principiilor separatiei si echilibrului puterilor, fără blocaje institutionale.

4. Īn ceea ce priveste numărul de cazuri īn care Presedintele Romāniei poate cere primului-ministru să facă altă nominalizare pentru functia de ministru vacantă, Curtea constată că, pentru preīntāmpinarea aparitiei unui blocaj institutional īn procesul de legiferare, legiuitorul constituant a prevăzut la art. 77 alin. (2) din Legea fundamentală dreptul Presedintelui de a cere Parlamentului reexaminarea unei legi īnainte de promulgare, o singură dată.

Curtea apreciază că această solutie are valoare constitutională de principiu īn solutionarea conflictelor juridice īntre două sau mai multe autorităti publice care au atributii conjuncte īn adoptarea unei măsuri prevăzute de Legea fundamentală si că acest principiu este de aplicatiune generală īn cazuri similare.

Aplicată la procesul de remaniere guvernamentală si de numire a unor ministri īn caz de vacantă a posturilor, această solutie este de natură să elimine blocajul ce s-ar genera prin eventualul refuz repetat al Presedintelui de a numi un ministru la propunerea primului-ministru.

De asemenea, Curtea Constitutională, pentru a ajunge la această solutie, constată că raporturile dintre Presedintele Romāniei si primul-ministru nu pot fi pur formale. De aceea, verificarea īndeplinirii conditiilor de numire īn cazurile prevăzute de art. 85 alin. (2) din Constitutie intră īn competenta Presedintelui Romāniei la exercitarea, pentru prima dată, de către primul-ministru, a dreptului de a propune. Limitarea la o singură respingere a propunerii se justifică prin faptul că, īn continuare, răspunderea pentru o altă nominalizare revine, īn exclusivitate, primului-ministru.

Īn consecintă, Curtea Constitutională urmează să constate că, īn aplicarea art. 85 alin. (2) din Constitutie, Presedintele Romāniei, neavānd drept de veto, poate să ceară primului-ministru o singură dată, motivat, să facă o nouă propunere de numire a altei persoane īn functia de ministru. Motivele cererii Presedintelui Romāniei nu pot fi cenzurate de primul-ministru, care, īn procedura prevăzută de art. 85 alin. (2) din Constitutie, nu are decāt dreptul de a propune Presedintelui numirea unui ministru, iar nu si competentă decizională. Ca si īn cazul exercitării celorlalte atributii prevăzute īn Constitutie, Presedintele rămāne răspunzător politic, īn fata electoratului, pentru modul īn care a motivat refuzul de a da curs propunerii primului-ministru, după cum primul-ministru si Guvernul rămān răspunzători politic īn fata Parlamentului.

Īn ceea ce priveste posibilitatea primului-ministru de a reitera prima propunere, Curtea urmează să constate că această posibilitate este exclusă prin chiar faptul neīnsusirii propunerii de către Presedintele Romāniei. Asadar, primul-ministru are obligatia să propună pentru functia de ministru o altă persoană.

Avānd īn vedere considerentele expuse, dispozitiile art. 146 lit. e) din Constitutie, precum si prevederile art. 11 alin”(1) lit. A.e), ale art. 34 si 35 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

Īn numele legii

DECIDE:

1. Curtea Constitutională constată existenta unui conflict juridic de natură constitutională īntre Guvern si Presedintele Romāniei, īn legătură cu numirea doamnei Norica Nicolai īn functia de ministru al justitiei.

2. Īn exercitarea atributiilor prevăzute de art. 85 alin. (2) din Constitutie, Presedintele Romāniei poate refuza, o singură dată, motivat, propunerea primului-ministru de numire a unei persoane īn functia vacantă de ministru. Primul-ministru este obligat să propună o altă persoană.

Definitivă si general obligatorie.

Decizia se comunică Presedintelui Romāniei si primului-ministru si se publică īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I.

Dezbaterea a avut loc la data de 7 februarie 2008 si la aceasta au participat: Ioan Vida, presedinte, Nicolae Cochinescu, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Ion Predescu, Puskįs Valentin Zoltįn, Tudorel Toader, Augustin Zegrean, judecători.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Prim-magistrat-asistent,

Claudia Miu

 

OPINIE SEPARATĂ

 

Īn dezacord cu opinia majoritară, apreciem că solutia adoptată reprezintă o nejustificată īndepărtare de la rezolvările cu valoare de principiu constitutional, adoptate prin Decizia nr. 356 din 5 aprilie 2007, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 322 din 14 mai 2007, referitoare la numirea domnului Adrian Mihai Cioroianu īn functia de ministru al afacerilor externe, o completare la Constitutie si īn acelasi timp un pas semnificativ de la republica semiprezidentială spre o republică prezidentială.

Este de observat că prin Decizia nr. 356 din 5 aprilie 2007 Curtea Constitutională a statuat faptul că, īn exercitarea atributiilor prevăzute de art. 85 alin. (2) din Constitutie, Presedintele Romāniei nu are un drept de veto, dar poate cere primului-ministru să renunte la propunerea făcută, atunci cānd constată că persoana propusă nu īndeplineste conditiile legale pentru exercitarea functiei de membru al Guvernului. Īn toate cazurile respingerea candidaturii trebuie să fie motivată.

Conditiile legale ce trebuie īndeplinite pentru exercitarea functiei de membru al Guvernului sunt cele enumerate īn art. 2 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romāniei si a ministerelor, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 164 din 2 aprilie 2001, cu modificările si completările ulterioare. Solutionānd conflictul juridic de natură constitutională dintre Guvern si Presedintele Romāniei, conflict apărut īn legătură cu numirea doamnei Norica Nicolai īn functia de ministru al justitiei, Curtea Constitutională a statuat că, īn exercitarea atributiilor prevăzute de art. 85 alin. (2) din Constitutie, Presedintele Romāniei poate refuza, o singură dată, motivat, propunerea primului-ministru de numire a unei persoane īn functia vacantă de ministru. Din această perspectivă, considerăm că marja de apreciere a Presedintelui Romāniei este foarte cuprinzătoare, chiar dacă acesta rămāne răspunzător politic, īn fata electoratului, pentru modul īn care a motivat refuzul de a da curs propunerii primului-ministru.

Potrivit prevederilor art. 85 alin. (2) din Constitutie, īn caz de remaniere guvernamentală sau de vacantă a postului, Presedintele revocă si numeste, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului. Statuānd că Presedintele Romāniei poate refuza, o singură dată, motivat, propunerea primului-ministru de numire a unei persoane īn functia vacantă de ministru, de această dată Curtea Constitutională a adăugat faptul că primul-ministru este obligat să propună o altă persoană. Se observă că numărul de cazuri īn care Presedintele Romāniei poate cere primului-ministru să facă altă nominalizare pentru functia de ministru vacantă a fost stabilit prin raportare la prevederile art. 77 alin. (2) din Legea fundamentală, prevederi potrivit cărora, īnainte de promulgare, Presedintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii. Curtea a mai apreciat că această solutie are valoare constitutională de principiu cu aplicatiune generală īn cazuri similare. Consecventi cu acest rationament, ar fi trebuit ca, după refuzul Presedintelui de numire a unei persoane īn functia vacantă, primul-ministru să poată reveni, propunānd aceeasi persoană pentru functia de ministru, tot astfel cum, după cererea de reexaminare a legii, Presedintele este obligat să promulge legea, chiar dacă are acelasi continut, legiuitorul considerānd că nu sunt necesare modificări īn sensul celor solicitate.

Dreptul consacrat īn favoarea Presedintelui Romāniei de a putea să refuze, o singură dată, motivat, propunerea primului-ministru de numire a unei persoane īn functia vacantă de ministru, urmat de obligatia impusă acestuia de a propune o altă persoană, reprezintă, īn opinia noastră, un pas semnificativ de la arhitectura constitutională semiprezidentială spre o republică prezidentială. Presedintele Romāniei dobāndeste prerogative īn privinta componentei nominale a Guvernului cu ocazia remanierii acestuia īn procedura prevăzută de art. 85 alin. (2) din Constitutie. Art. 85 din Constitutie prevede trei cazuri īn care Presedintele Romāniei numeste Guvernul [alin. (1)] sau numai pe unii membri ai Guvernului [alin. (2) si (3)]. Curtea Constitutională apreciază că īn conditiile alin. (1) si (3) numirea de către Presedintele Romāniei a ministrilor este un act de executare a hotărārii Parlamentului si de īnvestire, pe această bază, a demnitarilor de către seful statului. Īn acelasi sens, prin Decizia nr. 356 din 5 aprilie 2007, Curtea Constitutională aprecia că alin. (2) al art. 85 din Constitutie, care se referă la una din formele remanierii guvernamentale, nu poate să se abată de la regimul constitutional al īnvestirii si al modificărilor īn componenta Guvernului, deoarece art. 85 are īn īntregime aceeasi conceptie de bază, una si aceeasi fundamentare constitutională. Apreciem că din această perspectivă trebuie să ne raportăm, īn egală măsură, atāt la statutul candidatului la functia de ministru, care este verificat de către Presedinte sub aspectul īndeplinirii conditiilor legale, verificări făcute de către comisiile parlamentare īn cazul procedurilor de la alin. (1) si (3) ale art. 85 din Constitutie, cāt si la actul de numire īn functia de ministru, realizat de către Presedinte. Din moment ce prin procedura de remaniere consacrată de art. 85 alin. (2) nu ne putem abate de la regimul constitutional al īnvestirii, credem că nici actul Presedintelui nu īsi poate modifica semnificatia, dobāndind valentele actului decizional. Īn atare situatie primulministru, care trebuie să ducă la īndeplinire programul de guvernare, poartă răspunderea propunerii pentru functia de ministru, īn raport cu care poate fi folosită motiunea de cenzură.

 

Judecător,

prof. univ. dr. Tudorel Toader

Judecător,

Puskįs Valentin Zoltįn

 

HOTĂRĀRI ALE GUVERNULUI ROMĀNIEI

 

GUVERNUL ROMĀNIEI

 

HOTĂRĀRE

privind aprobarea cifrelor de scolarizare pentru īnvătămāntul preuniversitar si superior de stat īn anul scolar/universitar 2008-2009

 

Īn temeiul art. 108 din Constitutia Romāniei, republicată, precum si al art. 54 si al art. 141 lit. b) din Legea īnvătămāntului

nr. 84/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul Romāniei adoptă prezenta hotărāre.

 

Art. 1. - Se aprobă cifrele de scolarizare pentru īnvătămāntul preuniversitar de stat finantat de la bugetele locale si pentru īnvătămāntul preuniversitar militar finantat de la bugetul de stat, precum si numărul de locuri din institutiile de īnvătămānt superior de stat pentru anul scolar/universitar 2008-2009, prevăzute īn anexa care face parte integrantă din prezenta hotărāre.

Art. 2. - Structura anului de īnvătămānt preuniversitar si cea a celui universitar vor fi stabilite prin ordin al ministrului educatiei, cercetării si tineretului.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul educatiei, cercetării si tineretului,

Cristian Mihai Adomnitei

Ministrul internelor si reformei administrative,

Cristian David

Ministrul muncii, familiei si egalitătii de sanse,

Paul Păcuraru

Ministrul sănătătii publice,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

p. Ministrul apărării,

Corneliu Dobritoiu,

secretar de stat

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 20 februarie 2008.

Nr. 170.

 

ANEXĂ

 

CIFRELE DE SCOLARIZARE

pentru anul scolar/universitar 2008-2009 la toate gradele īnvătămāntului de stat

 

I. Īnvătămānt prescolar

 

Numărul copiilor cuprinsi īn grădinite, total

660.000

II. Īnvătămānt primar

 

Numărul elevilor īn clasele I-IV

900.000

III. Īnvătămānt secundar

 

1. Īnvătămānt gimnazial

 

Numărul elevilor īn clasele V-VIII, total

din care:

950.000

a) īnvătămānt de zi

935.000

b) īnvătămānt seral, cu frecventă redusă si la distantă

15.000

2. Īnvătămānt liceal

 

a) numărul elevilor īn clasa a IX-a, īnvătămānt de zi

149.0001)

b) numărul elevilor īn clasa a IX-a, īnvătămānt seral, si/sau cu frecventă redusă

8.0002)

c) numărul elevilor īn clasa a XI-a, īnvătămānt seral, si/sau cu frecventă redusă3)

28.000

d) numărul elevilor īn clasa a XII-a, īnvătămānt de zi, si/sau seral

60.0004)

 


1) Inclusiv īnvătămāntul liceal militar (Ministerul Apărării).

2) Clase de īnceput organizate pentru absolventii īnvătămāntului gimnazial, care nu au urmat o formă de īnvătămānt liceal si care au īmplinit vārsta de 18 ani pānă la data de 14 septembrie 2008 inclusiv.

3) Clase de īnceput organizate pentru absolventii scolilor profesionale, care doresc să īsi continue studiile.

4) Clase de īnceput organizate numai pentru absolventii anului de completare, care doresc să īsi continue studiile.

 

3. Īnvătămānt profesional

a) numărul elevilor īn anul I, la scolile de arte si meserii

90.000

b) numărul elevilor īn anul de completare

85.000

4. Īnvătămānt postliceal

 

Numărul elevilor īn anul I, total din care:

16.245

a) īnvătămānt special

195

b) īnvătămānt militar (MIRA si MAp.)

1.550

c) Īnvătămānt de zi si/sau seral

14.500

IV. Īnvătămānt de artă si sportiv

 

1. Numărul total de elevi īn clasele si grupele cu program de muzică, arte plastice

 

si coregrafie (exclusiv īnvătămāntul liceal)

21.500

2. Numărul total de elevi īn scolile cu program sportiv (exclusiv īnvătămāntul liceal)

17.000

3. Numărul total de elevi care se pregătesc pe linie sportivă scolară

53.000

V. Īnvătămānt special pentru prescolari si elevi cu deficiente si boli cronice

 

1. Numărul copiilor cuprinsi īn grădinite pentru copii cu deficiente si īn grupe de copii cu boli cronice din cadrul unitătilor sanitare

2.500

2. Numărul elevilor cu deficiente si/sau boli cronice din scolile cu clasele I-VIII

20.0001)

3. Numărul elevilor din īnvătămāntul profesional pentru deficienti (anul I SAM si an de completare)

4.5001)

4. Numărul elevilor din licee speciale:

 

- clasa a IX-a

250

- clasa a XI-a, īnvătămānt seral si/sau cu frecventă redusă

1002)

VI. Īnvătămānt superior

 

Numărul locurilor pentru studii:

 

1. universitare de licentă (anul I)

62.0003)

2. universitare de masterat

34.8713)

3. universitare - rezidentiat

3.000

4. universitare de doctorat

3.0003)

 

VII. Numărul de locuri cu finantare totală sau partială din bugetul Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului pentru tinerii de origine romānă din Republica Moldova, tări īnvecinate si diasporă

 

1. Īnvătămānt preuniversitar

Numărul total de locuri, din care:

1.250

a) fără plata taxelor de scolarizare, dar cu bursă

950

b) fără plata taxelor de scolarizare, dar fără bursă

300

2. Īnvătămānt superior

 

2.1. Numărul locurilor pentru studii universitare de licentă (anul I), total

din care:

1.650

a) fără plata taxelor de scolarizare, dar cu bursă

1.350

b) fără plata taxelor de scolarizare, dar fără bursă

300

2.2. Numărul locurilor pentru studii universitare de masterat, total

din care:

5304)

a) fără plata taxelor de scolarizare, dar cu bursă

300

b) fără plata taxelor de scolarizare, dar fără bursă

230

2.3. Numărul locurilor pentru studii universitare de doctorat, total din care:

70

a) fără plata taxelor de scolarizare, dar cu bursă

50

b) fără plata taxelor de scolarizare, dar fără bursă

20

3. Numărul total de luni-bursă, total

din care:

500

a) stagii de specializare cadre didactice

300

b) mobilităti studentesti/practică studenti

200

 


1) Inclusiv pentru īnvătămāntul organizat de Ministerul Justitiei.

2) Clase de īnceput organizate pentru absolventii scolilor profesionale speciale, care doresc să īsi continue studiile.

3) Inclusiv īnvătămāntul militar (Ministerul Internelor si Reformei Administrative, Ministerul Apărării si Serviciul Romān de Informatii).

4) Inclusiv locurile pentru rezidentiat.

 

VIII. Numărul de locuri cu finantare totală sau partială din bugetul Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului pentru cetătenii străini, conform documentelor bilaterale de cooperare internatională si unor oferte unilaterale ale statului romān

 

1. Īnvătămānt preuniversitar

Numărul total de locuri din care:

125

a) fără plata taxelor de scolarizare, dar cu bursă

5

b) fără plata taxelor de scolarizare, dar fără bursă

120

2. Īnvătămānt superior

 

2.1. Numărul locurilor pentru studii universitare de licentă (anul I), total

din care:

264

a) fără plata taxelor de scolarizare, dar cu bursă

214

b) fără plata taxelor de scolarizare, dar fără bursă

50

2.2 Numărul locurilor pentru studii universitare de masterat, total

din care:

981)

a) fără plata taxelor de scolarizare, dar cu bursă

88

b) fără plata taxelor de scolarizare, dar fără bursă

10

2.3. Numărul locurilor pentru studii universitare de doctorat, total

109

din care:

 

a) fără plata taxelor de scolarizare, dar cu bursă

89

b) fără plata taxelor de scolarizare, dar fără bursă

20

3. Numărul total de luni-bursă

1.700

din care:

 

a) stagii de specializare īnvătămānt superior

700

b) stagii de specializare īnvătămānt postuniversitar

1.0001)

 


1) Inclusiv locurile pentru rezidentiat.

 

 

ACTE ALE ĪNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE

 

ĪNALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

- SECTIILE UNITE –

 

DECIZIA N r . LII (52)

din 4 iunie 2007

Dosar nr. 12/2007

 

Sub presedintia domnului profesor univ. dr. Nicolae Popa, presedintele Īnaltei Curti de Casatie si Justitie, Īnalta Curte de Casatie si Justitie, constituită īn Sectii Unite, īn conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, s-a īntrunit īn vederea examinării recursului īn interesul legii, formulat de procurorul general al Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casatie si Justitie, referitor la problema aplicabilitătii dispozitiilor cuprinse īn titlul VII din Legea nr. 247/2005 privind reforma īn domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente, privind procedura administrativă pentru acordarea despăgubirilor īn cazul deciziilor/dispozitiilor emise anterior intrării īn vigoare a acelei legi, contestate īn termenul prevăzut de Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile prelate īn mod abuziv īn perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, astfel cum aceasta a fost modificată ulterior.

Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozitiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicată, fiind prezenti 90 de judecători din totalul de 115 īn functie.

Procurorul general al Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Antoaneta Florea.

Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul īn interesul legii, punānd concluzii pentru a fi admis īn sensul de a se stabili că prevederile din titlul VII al Legii nr. 247/2005 sunt aplicabile si īn cazul contestatiilor avānd ca obiect acordarea de măsuri reparatorii īn echivalent, formulate īn temeiul Legii nr. 10/2001, īnainte de a fi modificată, dacă acele noi prevederi au intrat īn vigoare īn cursul judecătii.

SECTIILE UNITE,

 

 

 

deliberānd asupra recursului īn interesul legii, constată următoarele:

Īn practica instantelor judecătoresti s-a ivit diversitate de solutii īn legătură cu aplicarea dispozitiilor cuprinse īn titlul VII din Legea nr. 247/2005, privind regimul stabilirii si plătii despăgubirilor aferente imobilelor preluate īn mod abuziv, īn cazul deciziilor/dispozitiilor emise anterior intrării īn vigoare a acelei legi, contestate īn termenul prevăzut de Legea nr. 10/2001, astfel cum aceasta a fost modificată ulterior.

Astfel, unele instante, considerānd că dispozitiile cuprinse īn titlul VII din Legea nr. 247/2005 sunt de imediată aplicare, s-au pronuntat īn sensul că despăgubirile bănesti cuvenite persoanelor īndreptătite la măsuri reparatorii pentru imobilele preluate īn mod abuziv trebuie stabilite potrivit acestor noi dispozitii, chiar dacă raportul juridic dintre părti s-a născut sub imperiul prevederilor Legii nr. 10/2001, nemodificată.

S-a relevat, īn acest sens, că reglementarea dată prin dispozitiile din titlul VII al Legii nr. 247/2005 este explicită si imperativă īn ceea ce priveste modalitatea de stabilire si acordare a măsurilor reparatorii īn echivalent, prevăzānd īn esentă că ele se referă atāt la notificările solutionate pānă la data intrării īn vigoare a acestei legi, cāt si la cele rămase nesolutionate de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, potrivit procedurii obligatorii care include si evaluarea imobilelor de către un evaluator sau o societate de evaluare desemnată de acea comisie.

Asadar, īn cadrul punctului de vedere mentionat s-a considerat că imobilele supuse restituirii prin acordarea de despăgubiri īn echivalent urmează să fie evaluate numai potrivit procedurii instituite prin această lege specială, care prevede, de altfel, īn cuprinsul art. 19 si 20, si căile de atac īmpotriva deciziilor pe care le adoptă Comisia Centrală.

S-a subliniat că o atare solutie se impune si pentru că dispozitiile cuprinse īn titlul VII al Legii nr. 247/2005 au caracter procedural, astfel că, atāt timp cāt nu a fost fixat un termen pentru intrarea lor īn vigoare, se impune ca acestea să fie de imediată aplicare si incidente īn toate situatiile īn care operatiunea de restituire prin despăgubire īn echivalent se află īn curs de desfăsurare.

Alte instante, dimpotrivă, au considerat că prevederile cuprinse īn art. 16 si următoarele din titlul VII al Legii nr. 247/2005, privind procedurile administrative pentru acordarea despăgubirilor, nu se aplică si īn cazul deciziilor/dispozitiilor emise anterior intrării īn vigoare a acestei legi, dacă au fost contestate īn termenul prevăzut īn Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate īn mod abuziv īn perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, astfel cum această lege a fost modificată prin Legea nr. 247/2005.

Īn motivarea acestui punct de vedere s-a īnvederat că, din moment ce, potrivit prevederilor art. 15 alin. (2) din Constitutie si art. 1 din Codul civil, legea civilă nu retroactivează, nu este posibil ca unui raport juridic să i se aplice o dispozitie legală care īncă nu exista atunci cānd el s-a născut.

Aceste din urmă instante au interpretat si aplicat corect dispozitiile legii.

Īntr-adevăr, prin art. 1 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate īn mod abuziv īn perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 s-a reglementat c㠄imobilele preluate īn mod abuziv de către stat, de organizatiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice īn perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum si cele preluate de stat īn baza Legii nr. 139/1940 asupra rechizitiilor si nerestituite, se restituie, īn natură, īn conditiile prezentei legi”, iar prin alin. (2) din aceleasi articol s-a prevăzut c㠄īn cazurile īn care restituirea īn natură nu este posibilă se vor stabili măsuri reparatorii prin echivalent”, precizāndu-se, īn continuarea aceluiasi alineat, c㠄măsurile reparatorii prin echivalent vor consta īn compensarea cu alte bunuri sau servicii oferite īn echivalent de către entitatea īnvestită potrivit prezentei legi cu solutionarea notificării, cu acordul persoanei īndreptătite, sau despăgubiri acordate īn conditiile prevederilor speciale privind regimul stabilirii si plătii despăgubirilor aferente imobilelor preluate īn mod abuziv”.

Tot astfel, īn conformitate cu alin. (3) din acelasi articol, „măsurile reparatorii prin echivalent constānd īn compensare cu alte bunuri sau servicii se acordă prin decizia sau, după caz, dispozitia motivată a entitătii īnvestite potrivit prezentei legi cu solutionarea notificării”, iar „măsurile reparatorii īn echivalent constānd īn despăgubiri acordate īn conditiile legii speciale privind regimul de stabilire si plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate mod abuziv se propun a fi acordate prin decizia sau, după caz, dispozitia motivată a entitătii īnvestite potrivit prezentei legi cu solutionarea notificării”.

Pentru asigurarea ducerii la īndeplinire a acestor măsuri īntr-un spirit rezonabil pentru părtile implicate īn astfel de litigii, prin titlul VII din Legea nr. 247/2005 a fost reglementat regimul stabilirii si plătii despăgubirilor aferente imobilelor preluate īn mod abuziv.

Astfel, īn titlul mentionat, prin art. 16 alin. (1) din cap. V, privind procedurile administrative pentru acordarea despăgubirilor, s-a stabilit c㠄deciziile/dispozitiile emise de entitătile īnvestite cu solutionarea notificărilor, a cererilor de retrocedare sau, după caz, ordinele conducătorilor administratiei centrale īnvestite cu solutionarea notificărilor si īn care s-au consemnat sume care urmează a se acorda ca despăgubire, īnsotite, după caz, de situatia juridică actuală a imobilului obiect al restituirii si īntreaga documentatie aferentă acestora, inclusiv orice īnscrisuri care descriu imobilele constructii demolate depuse de persoana īndreptătită si/sau regăsite īn arhivele proprii, se predau pe bază de proces-verbal de predare-primire Secretariatului Comisiei Centrale, pe judete, conform esalonării stabilite de aceasta, dar nu mai tārziu de 60 de zile de la data intrării īn vigoare a acestei legi”.

Tot īn acest cadru s-a mai precizat, īn cuprinsul alin. (2) al aceluiasi articol, că Īnotificările formulate potrivit prevederilor Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate īn mod abuziv īn perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările si completările ulterioare, care nu au fost solutionate īn sensul arătat la alin. (1) pānă la data intrării īn vigoare a prezentei legi, se predau pe bază de proces-verbal de predare-primire Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, īnsotite de deciziile/dispozitiile emise de entitătile īnvestite cu solutionarea notificărilor, a cererilor de retrocedare sau, după caz, ordinele conducătorilor administratiei publice centrale continānd propunerile motivate de acordare a despăgubirilor, după caz, de situatia juridică actuală a imobilului obiect al restituirii si de īntreaga documentatie aferentă acestora, inclusiv orice acte juridice care descriu imobilele constructii demolate depuse de persoana īndreptătită si/sau regăsite īn arhivele proprii, īn termen de 30 de zile de la data rămānerii definitive a deciziilor/dispozitiilor sau, după caz, a ordinelor”.

Īntr-adevăr, asa cum reiese din cele două alineate mentionate ale art. 16 din titlul VII al Legii nr. 247/2005, legiuitorul a īnteles să facă distinctie īntre notificările ce erau deja solutionate la data intrării īn vigoare a acestei legi, prin consemnarea īn cuprinsul unor decizii/dispozitii a sumelor ce urmau a fi acordate ca despăgubire, ipoteză la care se referă alin. (1), si notificările care nu erau īncă solutionate īntr-o asemenea modalitate, īn privinta cărora s-a reglementat, īn cuprinsul alin. (2), să fie predate Secretariatului Comisiei Centrale, īnsotite de documentele cu propuneri de acordare a despăgubirilor.

Īn raport cu această distinctie făcută de legiuitor, este de retinut că notificările cu privire la care există practică neunitară sunt cele ce se referă īn principal la dispozitiile alin. (1) din art. 16 al titlului VII din Legea nr. 247/2005.

Dar, din perspectiva reglementării de ansamblu a continutului art. 16 alin. (1) si (2) din titlul VII al Legii nr. 247/2005, prin notificări solutionate pānă la data intrării īn vigoare a noii legi nu pot fi īntelese decāt acele notificări pe baza cărora entitătile īnvestite au emis decizii sau dispozitii motivate prin care au stabilit acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, precum si cuantumul acestora, neatacate īn instantă īn termenul prevăzut īn art. 24 din Legea nr. 10/2001 (devenit art. 26 după modificare).

De aceea, deciziile sau dispozitiile care se aflau pe rolul instantelor la data intrării īn vigoare a noii legi, ca urmare a atacării lor cu contestatie, ca si cele care au fost ulterior atacate pe această cale, īn termenul prevăzut de lege, nu mai pot fi trimise Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, ci rămān supuse controlului instantelor judecătoresti, sub aspectul legalitătii si temeiniciei, atāt timp cāt acestea au fost īnvestite cu o cale de atac legal exercitată, īn raport cu prevederile art. 24 (26) din Legea nr. 10/2001, astfel cum acestea erau īn vigoare la data emiterii actului.

Opinia potrivit căreia, refuzānd un atare control, instantele judecătoresti nu ar face decāt să dea curs normal unor norme de procedură, de imediată aplicare, nu poate fi acceptată cātă vreme, īn realitate, prin Legea nr. 247/2005 s-au adus modificări mai ales normelor de drept material din Legea nr. 10/2001, unele referindu-se la īnsăsi restrāngerea sferei măsurilor reparatorii prin echivalent susceptibile să fie acordate pentru imobilele preluate abuziv.

A da o altă interpretare dispozitiilor art. 16 alin. (1) si (2) din titlul VII al Legii nr. 247/2005 ar īnsemna să se contravină prevederii art. 3 din Codul civil, potrivit căreia judecătorului nu īi este īngăduit să refuze a judeca, precum si dreptului de acces liber la justitie reglementat prin art. 21 din Constitutie, republicată, si art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Or, refuzul de a se da curs căii de atac legal exercitate īn temeiul art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 īmpotriva deciziei sau, după caz, a dispozitiei de respingere a notificării ar constitui o ingerintă nepermisă īn dreptul celor avānd vocatia de a primi despăgubirea, incompatibilă cu reglementarea dată protectiei proprietătii prin art. 1 din Prococolul aditional nr. 1 la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Evident, īn măsura īn care, īn cazul notificărilor solutionate īnainte de intrarea īn vigoare a noii legi, contestatiile formulate privesc nu doar īndreptătirea persoanelor la măsuri reparatorii pentru imobilele preluate abuziv, ci si, după caz, natura sau īntinderea acestora, instantele se vor pronunta asupra contestatiilor īn limitele īnvestirii lor, īn baza principiului plenitudinii de competentă.

Īn consecintă, īn temeiul dispozitiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004, republicată, precum si ale art. 329 din Codul de procedură civilă, urmează a se admite recursul īn interesul legii si a se stabili că prevederile cuprinse īn art. 16 si următoarele din titlul VII al Legii nr. 247/2005, privind procedura administrativă pentru acordarea despăgubirilor, nu se aplică deciziilor/dispozitiilor emise anterior intrării īn vigoare a acestei legi, contestate īn termenul prevăzut īn Legea nr. 10/2001, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 247/2005.

PENTRU ACESTE MOTIVE

Īn numele legii

DECID:

Admit recursul īn interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casatie si Justitie si stabilesc:

Prevederile cuprinse īn art. 16 si următoarele din Legea nr. 247/2005, privind procedura administrativă pentru acordarea despăgubirilor, nu se aplică deciziilor/dispozitiilor emise anterior intrării īn vigoare a legii, contestate īn termenul prevăzut de Legea nr. 10/2001, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 247/2005.

Obligatorie pentru instante, potrivit art. 329 alin. 3 din Codul de procedură civilă.

Pronuntată īn sedinta publică din data de 4 iunie 2007.

 

PRESEDINTELE ĪNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Prim-magistrat-asistent,

Victoria Maftei