MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 175 (XIX) - Nr. 6         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 4 ianuarie 2008

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 990 din 6 noiembrie 2007 referitoare la exceptia de ne constitutionalitate a dispozitiilor art. 318 si art. 319 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 1.060 din 20 noiembrie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 37 alin. (1) si ale art. 52 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991

 

Decizia nr. 1.061 din 20 noiembrie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Legii nr. 236/2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 110/2005 privind vânzarea spatiilor proprietate privată a statului sau a unitătilor administrativ-teritoriale, cu destinatia de cabinete medicale, precum si a spatiilor în care se desfăsoară activităti conexe actului medical, precum si a prevederilor art. 4 si următoarele din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 110/2005

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

2.138/1.035/2007. – Ordin al ministrului economiei si finantelor si al ministrului muncii, familiei si egalitătii de sanse pentru modificarea anexei nr. 9 la Ordinul ministrului economiei si comertului, al ministrului finantelor publice si al ministrului muncii, solidaritătii sociale si familiei nr. 1.560/350/145/2007 privind aprobarea bugetelor de venituri si cheltuieli pe anul 2007 pentru companiile, societătile nationale si societătile comerciale, aflate sub autoritatea sau în coordonarea Ministerului Economiei si Comertului

 

2.165/2007. – Ordin al ministrului economiei si finantelor pentru publicarea Memorandumului de întelegere dintre Guvernul Norvegiei si Guvernul României pentru Programul de cooperare norvegian pentru crestere economică si dezvoltare durabilă

 

ACTE ALE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

 

625/2007. – Hotărâre pentru modificarea si completarea Regulamentului privind organizarea si desfăsurarea concursului de admitere la Scoala Natională de Grefieri, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 173/2007

 


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

 

DECIZIA Nr. 990

din 6 noiembrie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 318 si art. 319 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Puskás Valentin Zoltán – judecător

Tudorel Toader – judecător

Augustin Zegrean – judecător

Ion Tiucă – procuror

Cristina Cătălina Turcu – magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 318 si art. 319 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „European Level” – S.R.L. din Timisoara în Dosarul nr. 6.628/30/2006 al Tribunalului Timis – Sectia comercială si de contencios administrativ.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Presedintele constată cauza în stare de judecată si acordă cuvântul pe fond.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Decizia nr. 264/R din 19 iunie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 6.628/30/2006, Tribunalul Timis – Sectia comercială si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 318 si art. 319 din Codul de procedură civilă.

Exceptia a fost ridicată într-o cauză având ca obiect o contestatie în anulare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se consideră că dispozitiile legale criticate sunt neconstitutionale, întrucât contestatia în anulare se judecă de către acelasi judecător care a pronuntat solutia atacată si care nu poate aprecia decât în mod subiectiv existenta unei erori în hotărârea pe care el însusi a pronuntat-o. Pe de altă parte, textul art. 318 din Codul de procedură civilă nu are în vedere si omiterea voită de către judecător a examinării unui motiv de recurs.

Tribunalul Timis – Sectia comercială si de contencios administrativ opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Astfel, dispozitia cuprinsă în art. 319 din Codul de procedură civilă, în conformitate cu care contestatia se introduce ia instanta a cărei hotărâre se atacă, reprezintă „o regulă determinată de însăsi natura contestatiei de a constitui o cale extraordinară de retractare, iar nu de reformare. Prin intermediul contestatiei nu se realizează un control judiciar obisnuit, astfel că, în toate cazurile, competenta apartine instantei care a pronuntat hotărârea, iar nu unei instante superioare”.

Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constitutionale si că stabilirea procedurii de judecată constituie atributul exclusiv al legiuitorului, în temeiul art. 126 alin. (2) din Constitutie.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând decizia prin care a fost sesizată, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată, desi dintr-o eroare materială instanta a intitulat actul de sesizare decizie, si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si celor ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutional itate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 318 si art. 319 din Codul de procedură civilă, cu modificările si completările ulterioare, care au următorul continut:

– Art. 318: „Hotărârile instantelor de recurs mai pot fi atacate cu contestatie când dezlegarea dată este rezultatul unei greseli materiale sau când instanta, respingând recursul sau admitându-i numai în parte, a omis din greseală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.”

– Art. 319: „Contestatia se introduce la instanta a cărei hotărâre se atacă.

Contestatia se poate face oricând înainte de începutul executării silite, iar în timpul ei, până la împlinirea termenului stabilit la art. 401 alin. 1 lit. b) sau c). Împotriva hotărârilor irevocabile care nu se aduc la îndeplinire pe cale de executare silită, contestatia poate fi introdusă în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunostintă de hotărâre, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas irevocabilă.”

Exceptia de neconstitutionalitate este raportată la prevederile art. 21 alin. (3) ce reglementează dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil si art. 20 referitor la tratatele internationale privind drepturile omului din Constitutie, art. 6 privind dreptul la un proces echitabil si art. 13 referitor la dreptul la un recurs efectiv din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, precum si ale art. 1 referitor la interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia, Curtea Constitutională constată că prevederile art. II alin. (3) din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedură civilă creau o situatie juridică similară, în sensul că atât apelurile, cât si recursurile erau supuse judecătii aceleiasi instante. Acest text a fost supus controlului de constitutionalitate sub aceleasi aspecte ca si prevederile art. 318 si art. 319 din Codul de procedură civilă, prin raportare la dispozitiile constitutionale si conventionale invocate si în prezenta cauză.

Prin Decizia nr. 528 din 31 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 14 august 2007, Curtea a retinut, în esentă, următoarele: chiar dacă aceeasi instantă urmează să solutioneze o cale de atac împotriva propriei sale hotărâri, solutia legiSIativă nu relevă niciun fine de neconstitutionalitate. Astfel, solutionarea apartine unor complete cu o compunere diferită, iar părtile beneficiază de toate drepturile si garantiile procesuale menite să le asigure dreptul la apărare, dreptul la un proces echitabil si la solutionarea acestuia într-un termen rezonabil. Mai mult, solutia legiSIativă nu instituie nicio discriminare si, ca atare, nu contravine nici principiului egalitătii de tratament între subiectele de drept.

Totodată, dispozitiile legale ce fac obiectul exceptiei nu aduc nicio atingere principiului impartialitătii instantelor judecătoresti, în contextul dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 21 din Legea fundamentală si de art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. Textul de lege criticat nu instituie o prezumtie a lipsei de impartialitate a judecătorilor.

Pentru aceleasi considerente, tinând seama de similitudinea de reglementare dintre art. II alin. (3) din Legea nr. 219/2005 si art. 318 si 319 din Codul de procedură civilă, nu poate fi retinută nici critica de neconstitutionalitate cu privire la acestea din urmă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit.A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 318 si art. 319 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „European Level” – S.R.L. din Timisoara în Dosarul nr. 6.628/30/2006 al Tribunalului Timis – Sectia comercială si de contencios administrativ.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 6 noiembrie 2007.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

 

DECIZIA Nr. 1.060

din 20 noiembrie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 37 alin. (1) si ale art. 52 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Puskás Valentin Zoltán – judecător

Tudorel Toader – judecător

Augustin Zegrean – judecător

Ion Tiucă – procuror

Maria Bratu – magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 37 alin. (1) si ale art. 52 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, exceptie ridicată de Societatea Comercială „User Oltenia” – S.R.L., Societatea Comercială „Ripekady Corn” – S.R.L., Societatea Comercială „Gedora Corn” – S.R.L. si Societatea Comercială „Serproduct” – S.R.L în Dosarul nr. 9.604/212/2006 al Tribunalului Constanta – Sectia civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Presedintele dispune a se face apelul si în Dosarul nr. 1.230D/2007, care are acelasi obiect al exceptiei de neconstitutionalitate.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Având în vedere că exceptiile de neconstitutionalitate ridicate în aceste dosare au acelasi obiect, Curtea pune în discutie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea celor două dosare.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 1.230D/2007 la Dosarul nr. 434/2007, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea exceptiei, invocând jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele :

Prin încheierea din 27 februarie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 9.604/212/2006, Tribunalul Constanta – Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 37 si art. 52 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, exceptie ridicată de Societatea Comercială „User Oltenia” – S.R.L., Societatea Comercială „Ripekady Corn” – S.R.L., Societatea Comercială „Gedora Corn” – S.R.L. si Societatea Comercială „Serproduct” – S.R.L

Prin încheierea din 2 februarie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 9.371/212/2006, Judecătoria Constanta– Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 37 si art. 52 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, exceptie ridicată de aceiasi autori.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că prevederile art. 37 alin. (1) din Legea fondului funciar contravin libertătii de asociere si libertătii economice, deoarece „obligă atât persoanele ale căror terenuri au fost trecute în proprietate de stat, cât si persoanele care erau deja actionari ai unor societăti comerciale constituite în baza Legii nr. 15/1990 si ulterior privatizate, să devină asociati” la societătile comerciale înfiintate în locul fostelor unităti agricole de stat. De asemenea, se arată că prevederile art. 52 alin. (1) din acelasi act normativ, stabilind atributii administrativ-jurisdictionale în sarcina comisiei judetene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, încalcă dreptul la liberă asociere si principiul constitutional al garantării si ocrotirii proprietătii private, deoarece comisia judeteană poate constitui unele drepturi reale, cum este dreptul de proprietate, „în alte conditii decât libertatea de asociere”, iar pe de altă parte, posibilitatea unei institutii administrative de a interveni în raporturi juridice civile încalcă libertatea economică.

Tribunalul Constanta – Sectia civilă apreciază că textele de lege criticate nu contravin normelor constitutionale invocate, întrucât numai în urma unei optiuni a beneficiarului acestei legi se poate dobândi calitatea de actionar si numai după validarea acestei optiuni de către organul competent.

Judecătoria Constanta – Sectia civilă apreciază că prevederile art. 37 alin. (1)din Legea nr. 18/1991 nu îngrădesc dreptul unor persoane juridice de a dezvolta o activitate economică pe baza liberei initiative sau libertatea de asociere, deoarece persoanele vizate de ipoteza normei juridice au posibilitatea să-si manifeste acordul de vointă prin formularea unei cereri, legea neinstituind nicio obligativitate în sensul de a deveni actionari la societătile comerciale înfiintate, în baza Legii nr. 15/1990. În ceea ce priveste prevederile art. 52 alin. (1) din acelasi act normativ, arată că acestea sunt constitutionale, deoarece comisia judeteană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor are dreptul de a verifica calitatea de persoane îndreptătite, precum si solutionarea contestatiilor depuse de acestea împotriva actelor emise de comisia locală, nu si obligatia de a se asocia într-o societate agricolă comercială.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul apreciază că exceptia este neîntemeiată. În acest sens, se arată, în esentă, că prevederile de lege criticate au ca scop respectarea drepturilor persoanelor ale căror terenuri agricole au fost trecute în proprietatea statului prin efectul unor legi speciale, altele decât cele de expropriere.

Avocatul Poporului consideră prevederile de lege ca fiind constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2). ale art. 2,'3. 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul acesteia îl constituie, potrivit considerentelor cuprinse în încheierile de sesizare, cât si din motivarea exceptiei, prevederile art. 37 alin. (1) si ale art. 52 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, modificată si completată prin titlul IV al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005. potrivit cărora:

– Art. 37 alin. (1): „Persoanele ale căror terenuri agricole au fost trecute fn proprietate de stat, ca efect al unor legi speciale, altele decât cele de expropriere, si care se află în administrarea unitătilor agricole de stat devin, la cerere, actionari la societătile comerciale înfiintate, în baza Legii nr. 15/1990, din actualele unităti agricole de stat. De aceleasi prevederi beneficiază si mostenitorii acestor persoane.”

– Art. 52 alin. (1): „in sensul prezentei legi, comisia locală este autoritate publică cu activitate administrativă, iar comisia judeteană este autoritate publică cu autoritate administrativ-jurisdictională.”

Autorii exceptiei invocă încălcarea dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 40 alin. (1) referitoare la libertatea de asociere în sindicate, patronate si alte forme de asociere, art. 44 alin. (2) teza întâi privind garantarea si ocrotirea proprietătii private si art. 45 referitoare la libertatea economică.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că prevederile art. 37 alin. (1) si ale art. 52 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 au mai fost supuse controlului de constitutionalitate, prin raportare la aceleasi texte constitutionale invocate în cauza de fată. cu o motivare identică si având aceiasi autori ai exceptiei.

Astfel, prin Decizia nr. 649 din 28 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României. Partea I, nr. 540 din 8 august 2007, Curtea a decis că dispozitiile constitutionale cuprinse în art. 40 alin. (1) referitoare la libertatea de asociere în sindicate, patronate si alte forme de asociere nu sunt incidente în cauză, deoarece acestea se referă la asociatii fără scopuri lucrative, înfiintate pentru exercitarea libertătii de opinie, de gândire sau de exprimare a credintelor politice, sociale sau religioase, iar nu la asociatii de drept privat, în spetă societăti comerciale, al căror temei juridic este contractul sau legea. Aceste prevederi instituie posibilitatea persoanelor ale căror terenuri agricole au fost trecute în proprietate de stat, ca efect al unor legi speciale, de a-si exprima optiunea pentru a deveni actionari la societătile comerciale înfiintate în baza Legii nr. 15/1990, prin formularea unei cereri.

În ceea ce priveste prevederile art. 52 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, Curtea a decis că atributiile pe care legea le dă în competenta comisiei judetene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, în temeiul Legii nr. 18/1991, se referă strict la măsuri de aplicare a Legii fondului funciar si nu sunt de natură a îngrădi dreptul de proprietate privată, libertatea de asociere sau libertatea economică a persoanelor fizice sau persoanelor juridice. Mai mult, hotărârile acestui organ adm în istrati v-j urisd ictional pot fi supuse cenzurii instantei de judecată, prin formularea unei plângeri la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, potrivit dispozitiilor art. 53 alin. (2) din acelasi act normativ.

Considerentele si solutia deciziei mentionate sunt valabile si în cauza de fată, întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a determina o reconsiderare a jurisprudentei Curtii.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit.d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit.A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 37 alin. (1) si ale art. 52 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, exceptie ridicată de Societatea Comercială „User Oltenia” – S.R.L., Societatea Comercială „Ripekady Corn” – S.R.L., Societatea Comercială „Gedora Corn” – S.R.L. si Societatea Comercială „Serproduct” – S.R.L în Dosarul nr. 9.604/212/2006 al Tribunalului Constanta – Sectia civilă si în Dosarul nr. 9.371/212/2006 al Judecătoriei Constanta– Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 20 noiembrie 2007.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Maria Bratu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.061

din 20 noiembrie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Legii nr. 236/2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 110/2005 privind vânzarea spatiilor proprietate privată a statului sau a unitătilor administrativ-teritoriale, cu destinatia de cabinete medicale, precum si a spatiilor în care se desfăsoară activităti conexe actului medical, precum si a prevederilor art. 4 si următoarele din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 110/2005

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Puskás Valentin Zoltán – judecător

Tudorel Toader – judecător

Augustin Zegrean – judecător

Ion Tiucă – procuror

Maria Bratu – magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor Legii nr. 236/2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 110/2005 privind vânzarea spatiilor proprietate privată a statului sau a unitătilor administrativ-teritoriale, cu destinatia de cabinete medicale, precum si a spatiilor în care se desfăsoară activităti conexe actului medical, exceptie ridicată de Consiliul Local al Orasului Miercurea Mirajului si PriMaria Orasului Miercurea Nirajului, judetul Mures în Dosarul nr. 2.471/102/2006 al Tribunalului Mures – Sectia civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Presedintele dispune a se face apelul si în Dosarul nr. 1.212D/2007, care are acelasi obiect al exceptiei de neconstitutionalitate.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Presedintele dispune a se face apelul si în Dosarul nr. 1.456D/2007 care, de asemenea, are acelasi obiect al exceptiei de neconstitutionalitate.

La apelul nominal se prezintă consilier juridic Dumitrei Priceputu pentru prefectul judetului Brăila, lipsind Consiliul Local al Comunei Racovita , fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Din oficiu, Curtea pune în dezbatere problema conexării celor trei dosare înregistrate pe rolul său, având în vedere că obiectul exceptiilor de neconstitutionalitate este identic.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite conditiile conexării dosarelor.

Retinând identitatea de obiect, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, Curtea dispune conexarea dosarelor nr. 1.212D/2007 si nr. 1.456D/2007 la Dosarul nr. 451D/2007, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, partea prezentă solicită admiterea exceptiei, întrucât prevederile de lege criticate au fost constatate ca fiind neconstitutionale.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca inadmisibilă, în temeiul art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, întrucât Curtea Constitutională a admis prin Decizia nr. 871/2007 critica având ca obiect dispozitiile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 110/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 236/2006.


CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierea din 13 februarie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 2.471/102/2006, Tribunalul Mures – Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Legii nr. 236/2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 110/2005 privind vânzarea spatiilor proprietate privată a statului sau a unitătilor administrativ-teritoriale, cu destinatia de cabinete medicale, precum si a spatiilor în care se desfăsoară activităti conexe actului medical, exceptie ridicată de Consiliul Local al orasului Miercurea Nirajului si PriMaria Orasului Miercurea Nirajului, judetul Mures.

Prin încheierea din 16 noiembrie 2006 pronuntată în Dosarul nr. 3.415/86/2006, Tribunalul Suceava – Sectia comercială, contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 4 si următoarele din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 110/2005 privind vânzarea spatiilor proprietate privată a statului sau a unitătilor administrativ-teritoriale, cu destinatia de cabinete medicale, precum si a spatiilor în care se desfăsoară activităti conexe actului medical, exceptie ridicată de Consiliul Local al Comunei llisesti, judetul Suceava.

Prin încheierea din 25 septembrie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 1.398/113/2007, Tribunalul Brăila – Sectia comercială si contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 4 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 110/2005 privind vânzarea spatiilor proprietate privată a statului sau a unitătilor administrativ-teritoriale, cu destinatia de cabinete medicale, precum si a spatiilor în care se desfăsoară activităti conexe actului medical, exceptie ridicată de Consiliul Local al Comunei Racovita, judetuIBrăila.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că prevederile de lege criticate contravin art. 44 alin. (2) din Constitutie, deoarece obligă autoritătile locale la vânzarea spatiilor care au destinatia de cabinete medicale, a spatiilor conexe cabinetelor medicale, precum si a terenurilor aferente acestora, desi acestea sunt în proprietatea „unei colectivităti formate din mii de oameni”. Se arată că prevederile din ordonanta criticată care stabilesc competenta consiliilor judetene sau a celor locale de a aproba prin hotărâre lista spatiilor cu destinatia de cabinete medicale sau în care se desfăsoară activităti conexe actului medical, aflate în proprietatea acestora ori în proprietatea privată a statului, si care se află în administrarea lor, încalcă „în mod flagrant” principiile autonomiei locale si ale deconcentrării serviciilor publice.

Tribunalul Mures – Sectia civilă, Tribunalul Suceava – Sectia comercială, contencios administrativ si fiscal si Tribunalul Brăila – Sectia comercială si contencios administrativ apreciază că prevederile de lege criticate nu contravin dispozitiilor constitutionale invocate.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul apreciază exceptia ca neîntemeiată.

Avocatul Poporului consideră prevederile de lege ca fiind constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit.d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei îl reprezintă prevederile Legii nr. 236/2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 110/2005 privind vânzarea spatiilor proprietate privată a statului sau a unitătilor administrativ-teritoriale, cu destinatia de cabinete medicale, precum si a spatiilor în care se desfăsoară activităti conexe actului medical, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 iunie 2006, si ale art. 4 si următoarele din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 110/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 22 iulie 2005.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că, prin Decizia nr. 871 din 9 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 701 din 17 octombrie 2007, cu majoritate de voturi, a admis exceptia referitoare la Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 110/2005, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 236/2006, si a constatat că dispozitiile acestei ordonante sunt neconstitutionale. În considerentele acestei decizii, Curtea a retinut că „prin înlăturarea posibilitătii autoritătilor publice locale de a dispune în mod liber de bunurile aflate în proprietatea privată a unitătilor administrativ-teritoriale, în sensul de a opta sau nu pentru vânzarea acestora, se încalcă în mod vădit dreptul unitătilor administrativ-teritoriale de exercitare a prerogativei dispozitiei, ca atribut ce tine de esenta dreptului de proprietate. Asa fiind, Curtea constată că actul normativ criticat aduce atingere dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 44 alin. (1) teza întâi privind garantarea dreptului de proprietate privată.

Curtea a constatat totodată că Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 110/2005, în ansamblul său, reglementează un transfer silit de proprietate, care nu respectă prevederile referitoare la expropriere consacrate de art. 44 alin. (1) si (3) din Constitutie si de art. 1 din primul Protocol la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în jurisprudenta sa că o privare de proprietate trebuie să fie prevăzută de lege, să urmărească o cauză de utilitate publică, să fie conformă normelor de drept intern si să respecte un raport de proportionalitate între mijloacele folosite si scopul vizat.

Curtea a mai constatat că „actul normativ criticat încalcă si dispozitiile art. 34 din Constitutie privind dreptul la ocrotirea sănătătii. Garantând acest drept complex, textul constitutional mentionat stabileste obligatia statului de luare a măsurilor pentru asigurarea igienei si a sănătătii publice, ceea ce implică si crearea conditiilor care să asigure prestarea de servicii medicale, inclusiv sub aspectul asigurării bazei materiale necesare. Or, în măsura în care se reglementează vânzarea spatiilor care au destinatia de cabinete medicale, precum si a spatiilor în care se desfăsoară activităti conexe actului medical, cu riscul schimbării pe viitor a destinatiei acestora, statul nu va mai dispune de baza materială care să asigure îndeplinirea obligatiei constitutionale mentionate si, ca urmare, nu va mai putea garanta dreptul cetătenilor la ocrotirea sănătătii.”

Având în vedere prevederile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, potrivit cărora nu pot face obiectul unei exceptii de neconstitutionalitate dispozitiile constatate ca neconstitutionale printr-o decizie anterioară a Curtii, rezultă că, potrivit alin. (6) al aceluiasi articol, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor de lege criticate este inadmisibilă.

Curtea retine însă că, în spetă, această cauză de inadmisibilitate s-a ivit după data sesizării sale si, prin urmare, exceptia urmează a fi respinsă ca devenită inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit.d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) litAd) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca devenită inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Legii nr. 236/2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 110/2005 privind vânzarea spatiilor proprietate privată a statului sau a unitătilor administrativ-teritoriale, cu destinatia de cabinete medicale, precum si a spatiilor în care se desfăsoară activităti conexe actului medical, exceptie ridicată de Consiliul Local al Orasului Miercurea Nirajului si PriMaria Orasului Miercurea Nirajului, judetul Mures în Dosarul nr. 2.471/102/2006 al Tribunalului Mures – Sectia civilă, si a prevederilor art. 4 si următoarele din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 110/2005, exceptie ridicată de Consiliul Local al Comunei llisesti, judetul Suceava, în Dosarul nr. 3.415/86/2006 al Tribunalului Suceava – Sectia comercială, contencios administrativ si fiscal si de Consiliul Local al Comunei Racovita, judetul Brăila, în Dosarul nr. 1.398/113/2007 al Tribunalului Brăila – Sectia comercială si contencios administrativ.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 20 noiembrie 2007.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Maria Bratu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR

Nr. 2.138 din 21 noiembrie 2007

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI SI EGALITĂTII DE SANSE

Nr. 1.035 din 28 noiembrie 2007

 

ORDIN

pentru modificarea anexei nr. 9 la Ordinul ministrului economiei si comertului, al ministrului finantelor publice si al ministrului muncii, solidaritătii sociale si familiei nr.  1.560/350/145/2007 privind aprobarea bugetelor de venituri si cheltuieli pe anul 2007 pentru companiile, societătile nationale si societătile comerciale, aflate sub autoritatea sau în coordonarea Ministerului Economiei si Comertului

 

În temeiul art. 11 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 386/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Economiei si Finantelor, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 14 din Hotărârea Guvernului nr. 381/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Muncii, Familiei si Egalitătii de Sanse,

în baza Ordonantei Guvernului nr. 1/2007 privind aprobarea bugetelor de venituri si cheltuieli ale unitătilor din subordinea, coordonarea sau de sub autoritatea ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, precum si a autoritătilor publice centrale, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 176/2007, cu modificările ulterioare,

având în vedere prevederile Legii bugetului de stat pe anul 2007 nr. 486/2006, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul economiei si finantelor si ministrul muncii, familiei si egalitătii de sanse emit următorul ordin:

Art. I. – Anexa nr. 9 la Ordinul ministrului economiei si comertului, al ministrului finantelor publice si al ministrului muncii, solidaritătii sociale si familiei nr. 1.560/350/145/2007 privind aprobarea bugetelor de venituri si cheltuieli pe anul 2007 pentru companiile, societătile nationale si societătile comerciale, aflate sub autoritatea sau în coordonarea Ministerului Economiei si Comertului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 261 din 18 aprilie 2007, cu modificările ulterioare, se modifică si se înlocuieste cu anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

Ministrul muncii, familiei si egalitătii de sanse,

Paul Păcuraru

 


ANEXĂ

(Anexa nr. 91a Ordinul nr. 1.560/350/145/2007)

 

Ministerul Economiei si Finantelor

S.C. MINBUCOVINA–S.A.

 

BUGETUL DE VENITURI SI CHELTUIELI RECTIFICAT

pe anul 2007 al Societătii Comerciale MINBUCOVINA– S.A.

 

– mii lei –

 

 

INDICATORI

Nr. rd.

Ordin 1560/350/ 145/2007

BVC rectificat

2007

Diferente

%

0

1

2

3

4

5

6=5-4

7=5/4*100

I.

 

VENITURI TOTALE (rd.02 + rd.10 + rd.15)

1

20.762,86

18.489,71

-2.273,15

89,1

 

1

Venituri din exploatare-total, din care:

2

20 712,86

18439,71

-2273,15

89,0

 

 

a) productia vândută

3

16342,53

13200,00

-3 142,53

80,8

 

 

b) venituri din vânzarea mărfurilor

4

50,00

50,00

0,00

100,0

 

 

c) venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete, din care:

5

0,00

0,00

0,00

0,0

 

 

- subventii, cf prevederilor legale în vigoare

5a

 

 

0,00

0,0

 

 

- transferuri, cf prevederilor legale în vigoare

5b

 

 

0 00

0,0

 

 

d) productia imobilizată

6

3.941,60

941,60

-3.000,00

23,9

 

 

e)alte venituri din exploatare, din care

7

378,73

4 248,11

3 869,38

1.121,7

 

 

-venituri din subventii de exploatare aferente altor venituri

8

 

 

 

 

 

 

-alte venituri din exploatare

9

378,73

4.248,11

3 869,38

1.121,7

 

2

Venituri financiare-total, din care:

10

50,00

50,00

0,00

100,0

 

 

a) venituri din interese de participare

11

 

 

 

 

 

 

b) venituri din alte investitii financiare si creante care fac parte din activele imobilizate

12

 

 

 

 

 

 

c) venituri din dobânzi

13

50,00

50,00

0,00

100,0

 

 

d) alte venituri financiare

14

 

0.00

 

 

 

3

Venituri extraordinare

15

 

 

 

 

II.

 

CHELTUIELI TOTALE (rd.17 + rd. 42 + rd.45)

16

20 762,86

18.489,71

-2.273,15

89,1

 

1

Cheltuieli de exploatare-total, din care:

17

20 712,86

18439,71

-2 273,15

89,0

 

 

a)cheltuieli materiale

18

10 300,00

7 900,00

-2 400,00

76,7

 

 

b)alte cheltuieli din afară (energie si apă)

19

3 000,00

3000,00

0,00

100,0

 

 

c)cheltuieh privind mărfurile

20

38,11

50,00

11,89

131,2

 

 

d)cheltuieli privind personalul, din care

21

5448,12

6466,55

1 018,43

118,7

 

 

-salarii

22

3472,33

4.200,28

727,95

121,0

 

 

-cheltuieli cu asigurările si protectia socială, din care

23

1 347,79

1.638,27

290,48

121,6

 

 

-contributii la asigurări sociale

24

1 005,77

1 223,39

217,62

121,6

 

 

- contributia de asigurări pt. somaj

25

98,96

120,44

21,48

121,7

 

 

-contributia la asigurări sociale de sănătate

26

243,06

294,44

51,38

121,1

 

 

-alte cheltuieli cu personalul, din care:

27

628,00

628,00

0,00

100,0

 

 

- sume nete aferente plătilor compensatorii

27a

 

 

 

 

 

 

- sume aferente restructurării si privatizarii conf. HG 590/2006 inclusiv administrare specială

27b

503,00

503,00

0,00

100,0

 

 

- fonduri speciale aferente fondului de salarii

28

125,00

125,00

0,00

100,0

 

 

-tichete de masă

29

 

 

 

 

 

 

e)ajustarea valorii imobilizărilor corporale si necorporale

30

941,60

941,60

0,00

100,0

 

 

f)ajustarea valorii activelor circulante

31

 

 

 

 

 

 

g)alte cheltuieli de exploatare, din care:

32

985,03

81,56

-903,47

8,3

 

 

-cheltuieli cu prestatiile externe, din care:

33

576,03

1.160,00

583,97

201,4

 

 

-cheltuieli de protocol

34

5,00

5,00

0,00

100,0

 

 

-cheltuieli de reclamă si publicitate

35

5,00

5,00

0,00

100,0

 

 

-cheltuieli cu sponsorizarea

36

 

 

 

 


 

0

1

2

3

4

5

6=5-4

7=5/4*100

 

 

-alte cheltuieli, din care:

37

409,00

913,71

504,71

223,4

 

 

-taxa pt act de exploatare a resurselor minerale

38

12,00

12,00

0,00

100,0

 

 

-redeventă din concesion bunuri publice

39

326,85

249,46

-77,39

76 3

 

 

-cheltuieli social culturale

40

69,45

69,45

0,00

100,0

 

 

-transferuri

41

0,00

 

0,00

 

 

2

Cheltuieli financiare-total, din care:

42

50,00

50 00

0,00

100,0

 

 

b)cheltuieli privind dobânzile

43

50,00

50,00

0,00

100,0

 

 

c)alte cheltuieli financiare

44

 

 

 

 

 

3

Cheltuieli extraordinare

45

 

 

 

 

III.

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

46

0,00

0,00

0,00

 

IV.

 

ALTE CHELTUIELI DEDUCTIBILE STABILITE POTRIVIT LEGII, din care:

47

0,00

 

 

 

 

 

- Rezerva legală

48

0,00

 

 

 

V.

 

ACOPERIREA PIERDERILOR DIN ANII PRECEDENTI

49

 

 

 

 

VI.

 

IMPOZIT PE PROFIT

50

0,00

 

 

 

VII.

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

51

0,00

 

 

 

 

1

Rezerve legale

52

0,00

 

 

 

 

2.

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenti

53

 

 

 

 

 

3.

Alte rezerve reprezentând facilitati fiscale prevăzute de lege

54

 

 

 

 

 

4.

Constituirea surselor proprii de finantare pt. proiecte cofinantate din împrumuturi externe, precum si pt. constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, platii dobânzilor, comisioanelor si altor costuri aferente acestor împrumuturi externe

55

 

 

 

 

 

5

Alte repartizări prevăzute de lege

56

 

 

 

 

 

6.

PănA la 10% pentru participarea salariatilor la profit, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul agentului economic In exercitiul financiar de referintă

57

0,00

 

 

 

 

7.

Minim 50% vârsâminte la bugetul de stat sau local, în cazul regiilor autonome, ori dividende în cazul societătilor nationale, companiilor nationale si societătilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat

58

0,00

 

 

 

 

8

Profitul nerepartizat pe destinatiile prevăzute la pct 1-7 se repartizează la alte rezerve si constituie sursă proprie de finantare

59

0,00

 

 

 

VIII

 

SURSE DE FINANTARE A INVESTITIILOR, din care:

60

3 941,60

941,00

-3.000,60

23,9

 

1.

Surse proprii

61

941,60

941,00

-0,60

99,9

 

2

Alocatii de la buget*)

62

3.000,00

0,00

-3.000,00

0,0

 

3

Credite bancare

63

 

 

 

 

 

 

- interne

64

 

 

 

 

 

 

- externe

65

 

 

 

 

 

4

Alte surse

66

 

 

 

 

IX.

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTITII, din care:

67

3.941,60

941,00

-3.000,60

23,9

 

1.

Investitii, inclusiv investitii în curs la finele anului

68

3.941,60

941,00

-3.000,60

23,9

 

2.

Rambursări rate aferente creditelor pentru investitii

69

 

 

 

 

 

 

- interne

70

 

 

 

 

 

 

- externe

71

 

 

 

 

X.

 

REZERVE, din care:

72

 

 

 

 

 

1

Rezerve legale

73

 

 

 

 

 

2

Rezerve statutare

74

 

 

 

 

 

3

Alte rezerve

75

 

 

 

 


 

0

1

2

3

4

5

6=5-4

7=5/4*100

XI

 

DATE DE FUNDAMENTARE

 

 

 

 

 

 

1

Venituri totale

76

20.762,86

18 489,71

-2 273,15

89,1

 

2

Costuri aferente veniturilor totale

77

20 762,86

18489,71

-2273,15

89,1

 

3

Număr prognozat de personal la finele anului

78

200

210

10,00

105,0

 

4

Număr mediu personal total

79

200

207

7,00

103,5

 

5.

Fond de salarii, din care:

80

3472,33

4.200,28

727,95

121,0

 

 

a) fond salarii aferent posturilor blocate

81

 

 

 

 

 

 

b) fond de salarii aferent conducătorului agentului economic potrivit art.7(1) din OUG nr.79/2001, din care:

82

126,66

130,08

3,42

102,7

 

 

-sporuri, adaosuri, premii si alte drepturi de natură salarială, potrivit art.7(2) din OUG nr. 79/2001

83

29,67

30,51

0,84

102,8

 

 

-premiul anual, potrivit art 7(4) din OUG nr 79/2001

84

28,26

28,26

0,00

100,0

 

 

c) fond de salarii aferent personalului angajat pe baza de contract individual de muncă cu durată nelimitata în timp

85

3.156,35

3.868,48

712.13

122,6

 

 

d) fond de salarii aferent personalului angajat pe baza de contract individual de muncă cu durată limitată de timp

86

 

 

 

 

 

 

e) alte cheltuieli cu personalul

87

189,32

201,72

12,40

106,5

 

6.

Câstigul mediu lunar pe salariat* (lei / persoană / lună)

88

1.315,15

1.557,36

242,21

118,4

 

7.

Productivitatea muncii pe total personal mediu (mii lei/pers.)(rd.76/rd.79) - în preturi curente

89

103,81

89,32

-14,49

86,0

 

8.

Productivitatea muncii pe total personal mediu (mii lei/pers.)(rd.76/rd.79) - în preturi comparabile

90

 

 

 

 

 

9.

Productivitatea muncii în unităti fizice pe total personal mediu (echivalent cu nr. pers.)

91

4,42

7,64

3,22

172,9

 

10.

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale ( cheltuieli totale/ venituri totalex1000) (rd.77/rd.76)

92

1.000

1.000

0,00

X

 

 

 

 

Ordin 1560/350/ 145/2007

BVC rectificat

Diferente

%

 

11.

Plăti restante - total

93

340,67

340,67

0,00

100,0

 

 

- preturi curente

94

340,67

340,67

0,00

100,0

 

 

- preturi comparabile

95

340,67

340,67

0,00

100,0

 

12.

Creante restante - total

96

4.936,26

4.936,26

0,00

100,0

 

 

- preturi curente

97

4.936,26

4.936,26

0,00

100,0

 

 

- preturi comparabile

98

4.936,26

4.936.26

0,00

100,0

 

*) Câstigul mediu lunar pe salariat este calculat fără influenta sumelor prevăzute pentru plata indemnizatiilor membrilor consiliului de administratie, a conducătorului unitătii (manageri. directori generali sau directori, după caz) si a drepturilor bănesti ale persoanelor angajate pe bază de conventii civile de prestări servicii.

 


MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR

 

ORDIN

pentru publicarea Memorandumului de întelegere dintre Guvernul Norvegiei si Guvernul României pentru Programul de cooperare norvegian pentru crestere economică si dezvoltare durabilă

 

În temeiul prevederilor art. 11 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 386/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Economiei si Finantelor, cu modificările si completările ulterioare,

în conformitate cu dispozitiile art. 28 alin. (2) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

ministrul economiei si finantelor emite următorul ordin:

Art. 1. – Se aprobă publicarea Memorandumului de întelegere dintre Guvernul Norvegiei si Guvernul României pentru Programul de cooperare norvegian pentru crestere economică si dezvoltare durabilă, cuprins în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul economiei si finantelor,

Cătălin Doica,

secretar de stat

 

Bucuresti, 23 noiembrie 2007.

Nr. 2.165.

 

ANEXĂ

 

MEMORANDUM DE ÎNTELEGERE

pentru implementarea Programului de cooperare norvegian pentru crestere economică si dezvoltare durabilă

 

Încheiat între Guvernul Regatului Norvegiei, denumit în continuare Norvegia

si Guvernul României, denumit în continuare România, denumite în continuare împreună părtile

Părtile,

întrucât Acordul din 25 iulie 2007 privind participarea Republicii Bulgaria si a României la Spatiul Economic European (denumit în continuare Acord de extindere SEE) se aplică în mod provizoriu începând cu 1 august 2007;

întrucât Acordul din 25 iulie 2007 între Regatul Norvegiei si România privind Programul de cooperare norvegian pentru crestere economică si dezvoltare durabilă stabileste Programul de cooperare norvegian pentru promovarea si dezvoltarea economico-socială în România prin proiecte de cooperare bilaterală între părti (denumit în continuare Program de cooperare), se aplică provizoriu de la 1 august 2007;

întrucât Acordul de extindere SEE si Programul de cooperare vor consolida relatiile dintre Norvegia si România, în beneficiul reciproc al popoarelor lor;

întrucât dezvoltarea cooperării dintre Norvegia si România va contribui la asigurarea stabilitătii, păcii si prosperitătii în Europa, bazate pe buna guvernare, institutii democratice, statul de drept, respectarea drepturilor omului si dezvoltare durabilă;

întrucât Părtile convin să stabilească un cadru institutional pentru cooperare si domenii tintă de interventie în scopul asigurării unei implementări eficace a Programului de cooperare,

determinate să asigure o maximă transparentă si responsabilitate în implementarea Programului de cooperare si să realizeze toate eforturile necesare pentru prevenirea si combaterea oricăror nereguli

au decis să încheie următorul memorandum de întelegere:

 

ARTICOLUL 1

Obiective

 

Memorandumul de întelegere dintre Guvernul Norvegiei si Guvernul României pentru implementarea Programului de cooperare norvegian pentru crestere economică si dezvoltare durabilă, denumit în continuare Memorandumul de întelegere, stabileste un cadru institutional si domeniile-tintă de interventie pentru implementarea eficace a Programului de cooperare.

Programul de cooperare este stabilit în baza Acordului dintre Regatul Norvegiei si România privind Programul de cooperare norvegiană pentru crestere economică si dezvoltare durabilă în România (denumit în continuare Acord), anexat în scop informativ, ca anexa I la memorandum.

 

ARTICOLUL 2

Cadrul institutional

 

1. Părtile înfiintează Comitetul mixt, compus din reprezentati ai părtilor. Comitetul mixt va superviza implementarea acordului si se va reuni de cel putin două ori pe an. Fiecare parte poate în orice moment, printr-o notificare adresată celeilalte părti, să solicite ca o reuniune a Comitetului mixt să fie organizată.

2. Innovation Norway va fi responsabilă pentru gestionarea Programului de cooperare în numele Norvegiei. Printre altele, Innovation Norway va promova parteneriatul dintre solicitantii eligibili, va primi si evalua aplicatiile, va încheia acordurile de grant, va monitoriza proiectele si va raporta anual către Comitetul mixt. Reguli, proceduri si ghiduri suplimentare pentru implementarea Programului de cooperare vor fi emise de Norvegia. Deciziile de finantare vor fi luate de Norvegia.

3. Ministerul Economiei si Finantelor va avea rolul de punct national de contact (PNC). PNC va fi responsabil pentru coordonarea Programului de cooperare din partea României si va lucra în strânsă legătură cu Innovation Norway în scopul promovării Programului de cooperare si a parteneriatului între solicitantii eligibili din ambele părti. PNC va furniza informatii si sfaturi potentialilor parteneri de proiect si beneficiarilor din România si va asigura o implementare transparentă si incluzivă a Programului. PNC va raporta imediat către Innovation Norway orice situatie suspectă sau efectivă de fraudă, coruptie sau alte nereguli si va trebui în asemenea cazuri să contribuie la investigarea eficientă si promptă de către autoritătile române. Prevederi suplimentare pentru rolul PNC pot fi stabilite în Comitetul mixt.

4. Părtile înfiintează Comitetul consultativ, alcătuit din Innovation Norway (presedinte), PNC si reprezentanti ai părtilor. Comitetul consultativ se va reuni în mod regulat pentru discutarea implementării Programului de cooperare si poate invita reprezentanti ai sectorului privat, din societatea civilă, mediul academic sau alte părti interesate. Comitetul consultativ va raporta către Comitetul mixt de două ori pe an sau ori de câte ori este necesar cu privire la activitatea sa.

5. O notă explicativă asupra procesului decizional este atasată ca anexa II la Memorandumul de întelegere. În limitele Acordului, anexa II poate să fie ajustată sau amendată de Comitetul mixt după consultări în Comitetul mixt ori prin procedură scrisă.

 

ARTICOLUL 3

Domeniile prioritare

 

În cadrul sectoarelor prioritare cuprinse în articolul 4 din Acord, părtile convin să se concentreze în special pe domeniile prioritare precizate în anexa III la Memorandumul de întelegere.

În limitele Acordului, anexa III poate să fie ajustată sau amendată de Comitetul mixt în reuniunile bianuale specificate la art. 2 ori prin procedură scrisă.

 

ARTICOLUL 4

Eligibilitatea solicitantilor

 

Toate institutiile publice sau private si organizatiile nonguvernamentale (ONG) constituite ca entităti juridice în părti pot aplica pentru asistentă, cu conditia stabilirii unui parteneriat cu cel putin o entitate de ia cealaltă parte. În consultare cu PNC, Innovation Norway va adopta reguli privind criteriile suplimentare care se vor aplica pentru selectarea parteneriatelor eligibile.

 

ARTICOLUL 5

Principiile de conducere

 

Părtile convin să comunice si să coopereze total pentru facilitarea implementării cu succes a Programului de cooperare. Părtile convin să aplice cel mai înalt nivel de transparentă si responsabilitate în implementarea programului, precum si obiectivele si principiile bunei guvernări, dezvoltării durabile si egalitătii de sanse.

Părtile convin să coopereze pentru prevenirea managementului defectuos si a coruptiei pe perioada implementării Programului de cooperare.

Părtile se vor strădui să pună la dispozitie informatiile referitoare la alte programe si contributii financiare relevante în vederea facilitării celor mai buhe practici si a coordonării necesare.

 

ARTICOLUL 6

Audit si acces

 

Proiectele din cadrul Programului de cooperare pot fi în orice moment auditate de Oficiul Auditorului General din Norvegia.

România va asigura că Ministerul Afacerilor Externe al Norvegiei, Innovation Norway sau oricare organism mandatat să realizeze atributii de monitorizare ori auditare în numele acestora si Oficiul Auditorului General din Norvegia vor avea, la cerere, un acces rapid, total si neobstructionat la toate informatiile, documentele, persoanele, locatiile si facilitătile, publice sau private, relevante în implementarea Programului de cooperare.

PNC va asigura, la cerere, că reprezentantii autorizati mai sus mentionati sunt însotiti de personalul relevant si le va oferi asistenta necesară. Solicitările în baza acestui articol vor fi trimise cu cel putin două săptămâni înainte de vizita planificată.

 

ARTICOLUL 7

Măsuri corective

 

Plătile din cadrul Programului de cooperare pot fi suspendate si se poate emite o solicitare de rambursare a fondurilor plătite, dacă se produc deficiente sistematice sau larg răspândite în managementul Programului de cooperare ori în cazurile de încălcare a acordului de grant, management financiar defectuos, prezentare defectuoasă a faptelor, schimbări fundamentale ale circumstantelor sau cazuri suspecte ori efective de nereguli sau fraudă ori dacă astfel de cazuri nu au fost raportate, investigate sau remediate. O decizie privind suspendarea plătilor va fi reanalizată atunci când se dovedeste cu claritate că circumstantele care au condus la decizie nu mai sunt valabile. Prevederi suplimentare în acest sens vor fi incluse în acordurile de grant.

 

ARTICOLUL 8

Răspundere

 

Responsabilitatea Norvegiei si a Innovation Norway în cadrul Programului de cooperare este limitată la furnizarea fondurilor pentru sprijinirea proiectelor în conformitate cu acordurile relevante de grant. Nicio obligatie nu va fi asumată de Norvegia ori Innovation Norway fată de România, de PNC, de partenerii de proiect sau orice parte tertă.

 

ARTICOLUL 9

Durata

 

Memorandumul de întelegere va intra în vigoare din ziua în care intră în vigoare Acordul de extindere SEE. Se va aplica provizoriu de la data semnării.

 

Pentru Guvernul Regatului Norvegiei,

Raymond Johansen,

ministrul afacerilor externe

Pentru Guvernul României,

Alice Cezarina Bîtu,

secretar de stat

 

ANEXA I

la memorandum

 

ACORD

privind un program de cooperare norvegian pentru crestere economică si dezvoltare durabilă în România între Regatul Norvegiei si România

 

Regatul Norvegiei si România, denumite în continuare părti, au convenit asupra următoarelor:

 

ARTICOLUL 1

Obiectiv

 

Se instituie un program de cooperare norvegian în scopul promovării dezvoltării sociale si economice în România, prin intermediul proiectelor de cooperare bilaterală între părti, în cadrul sectoarelor mentionate la art. 4.

 

ARTICOLUL 2

Contributie financiară

 

Norvegia pune la dispozitie o sumă totală de 48 milioane EUR, acordată cu titlu de angajament într-o transă unică în 2007, pentru programul de cooperare norvegian pentru România.


 

ARTICOLUL 3

Durata

 

Suma mentionată la art. 2 este pusă la dispozitie de la data intrării în vigoare a Acordului privind participarea Republicii Bulgaria si a României la Spatiul Economic European sau de la data intrării în vigoare a unui acord de aplicare în mod provizoriu a acordului mentionat, până la 30 aprilie 2009.

 

ARTICOLUL 4

Sectoare prioritare

 

Programul de cooperare norvegian pentru România este disponibil pentru proiecte de cooperare bilaterală între candidatii eligibili ai părtilor, în vederea promovării dezvoltării sociale si economice în România, în cadrul următoarelor sectoare prioritare:

– reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, inclusiv proiecte comune de implementare în cadrul protocolului de la Kyoto, precum si a altor emisii în aer si în apă;

– eficienta energetică si energia regenerabilă;

– facilitarea productiei durabile, inclusiv certificarea si verificarea;

– sănătate.

Activităti posibile sunt, printre altele, inovarea, dezvoltarea resurselor umane, stabilirea de retele, constructia institutională, transferul de tehnologie, cercetarea si dezvoltarea.

 

ARTICOLUL 5

Plafoane de cofinantare

 

Contributia Norvegiei, sub formă de granturi, nu depăseste 60 % din costul proiectului, cu exceptia proiectelor finantate din alocatii bugetare ale administratiei publice centrale, regionale sau locale, si, în acest caz, contributia nu poate depăsi 85 % din costul proiectului. În orice caz, plafoanele de cofinantare comunitare nu pot fi depăsite. Contributiile pentru organizatiile neguvernamentale si partenerii sociali pot reprezenta până la 90 % din costul proiectului.

 

ARTICOLUL 6

Gestionarea

 

Programul de cooperare norvegian pentru România este gestionat de Guvernul norvegian sau de un organism desemnat de acesta. Organismul de gestionare se consultă cu punctul national de contact care urmează să fie desemnat de Guvernul României. Comisia Europeană are posibilitatea de a examina proiecteleC).

Dacă se impune, Guvernul norvegian va adopta si alte dispozitii privind punerea în aplicare a prezentului acord.

Cheltuielile de gestionare a programului de cooperare norvegian sunt acoperite de suma mentionată la art. 2.

 

ARTICOLUL 7

Intrarea în vigoare

 

Prezentul acord este ratificat de Regatul Norvegiei si de România în conformitate cu procedurile lor nationale. Acesta intră în vigoare după 30 de zile de la data la care ultima parte si-a depus instrumentul de ratificare la ministerul norvegian al afacerilor externe, însă nu mai devreme de intrarea în vigoare a Acordului privind participarea Republicii Bulgaria si a României la Spatiul Economic European, sau de la data intrării în vigoare a unui acord de aplicare în mod provizoriu a acordului mentionat.

 

Adoptat la Bruxelles în 2007.

 

(*) Prevederile ultimei teze de la primul paragraf din art. 6 se aplică de asemenea ca o adaptare a art. 4 alin. (3) din Acordul dintre Regatul Norvegiei si Comunitatea Europeană privind mecanismul financiar norvegian pentru perioada 2004–2009 (JO L 130, 29.4.2004, p. 81).

 

ANEXA II

la memorandum

 

STRUCTURA

privind luarea deciziilor

 

Memorandum de întelegere

între Norvegia si România

Contributii disponibile prin cerere de proiecte

Din cadrul domeniilor prioritare

Solicitantii eligibili pentru propunerile de proiecte/aplicatii pentru

Innovation Norway

Solicitantii eligibili stabilesc un parteneriat între România si Norvegia, autoritătile publice si institutii si ONG

Innovation Norway informează punctul national de contact (PNC) din România si transmite copii

ale propunerilor de proiecte/aplicatii primite,

în unele cazuri cu evaluare preliminară

Comitetul consultativ este compus din reprezentanti ai PNC, Innovation Norway si ai altor entităti din cadrul autoritătilor norvegiene si române si analizează aplicatiile depuse si formulează recomandări către Innovation Norway

Opinii motivate formulate de PNC

În termen de două săptămâni de la întâlnirea Comitetului consultativ, PNC poate trimite o opinie motivată.

Aceasta nu este însă obligatorie în toate cazurile, iar absenta unei asemenea opinii se va considera drept un acord al autoritătilor române

Evaluarea integrală a propunerilor de proiecte

Realizată de Innovation Norway

Decizia de proiect a Innovation Norway

Solicitantii si PNC vor fi informati. Acordul de grant este semnat între Innovation Norway si solicitant.

Implementarea

De către titularii de proiect (parteneriat între entitătile din România si Norvegia)

Monitorizarea, controlul si evaluarea

De către Innovation Norway si autoritătile române si entitătile implicate ale acestora

 

ANEXA III

la memorandum

 

DOMENIILE PRIORITARE

mentionate la art. 3 al Memorandumului de întelegere

 

 

Sectoare prioritare

Domenii prioritare

1.

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, inclusiv proiecte de tip implementare mixtă conform protocolului de la Kyoto, si a altor emisii în aer si apă

- Reducerea poluării aerului, în special a emisiilor de gaze cu efect de seră. Îmbunătătirea tehnologiei si proceselor, construirea capacitătii, reglementări si monitorizare. Analiza impactului schimbărilor climatice si măsuri de adaptare la schimbările climatice

- Reducerea si prevenirea poluării apei

- Managementul deseurilor, tratarea apelor uzate si depozitarea în sigurantă a substantelor periculoase

- Stimularea tehnologiei de mediu

- Promovarea unui transport urban care să nu dăuneze mediului

2.

Eficientă energetică si energie regenerabilă Prioritate trebuie acordată proiectelor dezvoltate si coordonate cu următoarele programe:

– Programul-cadru UE pentru competitivitate si inovare (CIP) în perioada 2007–2013 (Energie Inteligentă Europa II)

– Programele-cadru UE 6 si 7 pentru cercetare

– Programul „Renergi” al Consiliului de Cercetare Norvegian

- Promovarea eficientei energetice în sectoarele cheie, cum ar fi industrie, constructii, locuinte si transport

- Promovarea energiei regenerabile

- Actualizarea sistemelor energetice si de încălzire, inclusiv folosirea cogenerării de energie electrică si termică

- Consolidarea competentelor si a capacitătilor, înfiintarea de centre energetice, retele si cooperare institutională

- Cercetare, dezvoltare si dezvoltarea si demonstrarea tehnologiei în sectorul energetic

- Cooperarea pe probleme de sigurantă nucleară

3.

Facilitarea productiei sustenabile, inclusiv certificarea si verificarea

- Îmbunătătirea tehnologiei si a proceselor (inclusiv solutii IT) în toate sectoarele

- Dezvoltarea organizatională, managementul riscului, certificare/ verificare (calitate, sănătate si sigurantă, mediu)

- Sisteme pentru întărirea competentelor si constructie institutională în sectorul constructiei de nave

- Activităti de promovare a protectiei mediului în sectorul turism

- Măsuri veterinare si sanitare în cadrul productiei alimentare

4.

Sănătate

 

 

Din suma totală precizată la art. 2 din Acord, aproximativ 5% ar trebui alocată activitătilor legate de ONG-uri din sectoarele prioritare.

Din suma totală precizată la art. 2 din Acord, aproximativ 1% ar trebui alocată unei facilităti de sprijin initial pentru sectoarele prioritare.

Din suma totală precizată la art. 2 din Acord, până la 1,5% poate fi alocată asistentei tehnice pentru PNC.

 

ACTE ALE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

 

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea si completarea Regulamentului privind organizarea si desfăsurarea concursului de admitere la Scoala Natională de Grefieri, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 173/2007

 

În temeiul dispozitiilor art. 134 alin. (4) din Constitutia României, republicată, si ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

având în vedere dispozitiile art. 7 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea, cu modificările si completările ulterioare,

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăste:

Art. I. – Regulamentul privind organizarea si desfăsurarea concursului de admitere la Scoala Natională de Grefieri, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 173 din 22 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 12 aprilie 2007, se modifică si se completează după cum urmează:

După articolul 22 se introduce un nou articol, articolul 221, cu următorul cuprins:

„Art. 221. – (1) Consiliul Superior al Magistraturii poate aproba desfăsurarea formării profesionale initiale a grefierilor, în mod specializat, pentru grefierii care îsi vor desfăsura activitatea în cadrul instantelor de judecată si pentru grefierii care îsi vor desfăsura activitatea în cadrul parchetelor.

(2) Obtiunile candidatilor admisi pentru una dintre cele două forme de pregătire se vor face în prima săptămână după începerea cursurilor, în functie de mediile obtinute la concursul de admitere la Scoala Natională din Grefieri.”

Art. II. – Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii,

judecător Anton Pandrea

 

Bucuresti, 13 septembrie 2007.

Nr. 625.