MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 176 (XX) - Nr. 57         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 24 ianuarie 2008

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 1.180 din 13 decembrie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor titlului VII - Regimul stabilirii si plătii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente

 

Decizia nr. 1.213 din 18 decembrie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 25 lit. c) si art. 35 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

56. - Hotărâre privind recunoasterea Statutului organic si administrativ al Arhiepiscopiei Bisericii Armene din România

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

202/2007. - Ordin al presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor pentru modificarea Normei sanitare veterinare privind anumite măsuri de protectie referitoare la influenta aviară cu subtipul H5N1, tipul înalt patogen, la păsările sălbatice din Comunitatea Europeană, aprobată prin Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 37/2007

 

32. - Ordin al ministrului transporturilor privind modificarea anexelor nr. 1 si 2 la Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 562/2006 pentru desemnarea si identificarea inspectorilor AVSEC

 

73/C. - Ordin al ministrului justitiei privind aprobarea renuntării la cetătenia română unor persoane

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.180

din 13 decembrie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor titlului VII - Regimul stabilirii si plătii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente

 

 

Acsinte Gaspar - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor titlului VII - Regimul stabilirii si plătii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente, exceptie ridicată de Elena Bostan, Ruxandra Bostan, Tatiana Strujan, Elena Onu, Natalia Aioanei si Marioara Sauciuc în Dosarul nr. 12.049/99/2005 al Curtii de Apel Iasi - Sectia civilă. La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca inadmisibilă, întrucât, ulterior sesizării Curtii, prevederile titlului VII al Legii nr. 247/2005 au fost modificate si completate prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 81/2007 si prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 93/2007, iar aceste modificări si completări nu

au mai păstrat solutia legislativă criticată de autorii exceptiei.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 28 martie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 12.049/99/2005, Curtea de Apel Iasi - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor titlului VII – Regimul stabilirii si plătii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente.

Exceptia a fost ridicată de Elena Bostan, Ruxandra Bostan, Tatiana Strujan, Elena Onu, Natalia Aioanei si Marioara Sauciuc.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine „că limitarea măsurilor reparatorii la acordarea de titluri de valoare este neconstitutională, reprezentând o îngrădire a dreptului de proprietate”.

Curtea de Apel Iasi - Sectia civilă apreciază că prevederile de lege criticate nu contravin dispozitiilor constitutionale. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul consideră exceptia neîntemeiată, arătând că aspectele invocate de autoarele exceptiei vizează, de fapt, o solutie legislativă ce tine de competenta exclusivă a legiuitorului.

Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Examinând exceptia, Curtea retine că, ulterior sesizării sale prin Încheierea din 28 martie 2007, prevederile titlului VII al Legii nr. 247/2005 au fost modificate si completate prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 81/2007 pentru accelerarea procedurii de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 29 iunie 2007, si prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 93/2007 pentru modificarea si completarea titlului VII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671 din 1 octombrie 2007.

Curtea constată că, prin modificările si completările aduse titlului VII al Legii nr. 247/2005, nu a mai fost păstrată solutia legislativă criticată de autorii exceptiei, anume că măsurile reparatorii acordate în baza Legii nr. 10/2001 se limitează numai la titluri de valoare. Astfel, potrivit modificărilor si completărilor aduse prin cele două ordonante, persoanele cărora li s-a stabilit un drept de creantă asupra statului român ca urmare a aplicării Legii nr. 10/2001 si a altor acte normative precizate în titlul VII al Legii nr. 247/2005 pot primi în numerar o sumă de până la 500.000 lei.

Asa fiind, având în vedere dispozitiile art. 29 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, potrivit cărora aceasta „decide asupra exceptiilor ridicate în fata instantelor judecătoresti sau de arbitraj comercial privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonantă în vigoare [... ]”, coroborate cu prevederile alin. (6) ale aceluiasi articol din lege, exceptia urmează a fi respinsă ca devenită inadmisibilă.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art.11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca devenită inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor titlului VII - Regimul stabilirii si plătii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente, exceptie ridicată de Elena Bostan, Ruxandra Bostan, Tatiana Strujan, Elena Onu, Natalia

Aioanei si Marioara Sauciuc în Dosarul nr. 12.049/99/2005 al Curtii de Apel Iasi - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 13 decembrie 2007.

 

PRESEDINTE,

ACSINTE GASPAR

Magistrat-asistent,

Maria Bratu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.213

din 18 decembrie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 25 lit. c) si art. 35 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 25 lit. c) si art. 35 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, exceptie ridicată de Constantin Robu în Dosarul nr. 18.767/54/2005 al Curtii de Apel Craiova – Sectia comercială.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 2 iulie 2007, pronuntată în Dosarul nr. 18.767/54/2005, Curtea de Apel Craiova – Sectia comercială a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 39 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului si a art. 25 lit. c) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, exceptie ridicată de Constantin Robu.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile art. 25 lit. c) si art. 35 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei consacră posibilitatea lipsirii de efecte juridice, pe cale judecătorească, a oricărui act de înstrăinare ce are ca obiect un bun care s-a aflat la un moment dat în patrimoniul societătii debitoare, bun înstrăinat în vederea fraudării intereselor creditorilor. Legea instituie prezumtia de caracter ilicit, aplicabilă oricărui act de dispozitie, împrejurare ce creează premisele aparitiei unui abuz de drept, manifestat sub forma introducerii discretionare a unor astfel de cereri în instantă. De asemenea, textele de lege criticate aduc atingere si principiului stabilitătii efectelor actelor juridice intrate în circuitul civil, generând posibilitatea unor litigii permanente.

Prin urmare, dispozitiile criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 44 alin. (1) si (8) referitoare la garantarea dreptului de proprietate privată si la prezumtia de liceitate a actelor de dobândire a averii.

Curtea de Apel Craiova - Sectia comercială apreciază exceptia de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată, textele de lege criticate sanctionând reaua-credintă a debitorilor în exercitarea drepturilor lor, prin acte juridice încheiate în dauna creditorilor. Instanta invocă mai multe decizii ale Curtii Constitutionale prin care critica având un obiect identic a fost respinsă în prealabil.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Guvernul consideră neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 25 lit. c) si art. 35 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, invocând în acest sens Decizia Curtii Constitutionale nr. 748/2006.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordantă cu dispozitiile constitutionale invocate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 25 lit. c) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, precum si dispozitiile art. 39 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, dispozitii preluate în art. 35 din Legea nr. 85/2006, care a abrogat Legea nr. 64/1995. Textele de lege criticate au următorul continut:

- Art. 25 lit. c): „Principalele atributii ale lichidatorului, în cadrul prezentei legi, sunt: [...]

c) introducerea de actiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor, precum si a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operatiuni comerciale încheiate de debitor si a constituirii unor garantii acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor;”;

- Art. 35: „În termen de 10 zile de la deschiderea procedurii, potrivit prevederilor art. 33 alin. (4) sau (6), debitorul este obligat să depună la dosarul cauzei actele si informatiile prevăzute la art. 28 alin. (1).”

Autorul exceptiei sustine că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile constitutionale cuprinse în art. 44 alin. (1) si (8) care consacră garantarea dreptului de proprietate si prezumtia caracterului licit al dobândirii averii.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 25 lit. c) si art. 35 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, Curtea constată că asupra constitutionalitătii solutiilor legislative consacrate de acestea în reglementarea anterioară s-a mai pronuntat, de exemplu prin Decizia nr. 386/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 463 din 29 mai 2006. Cu acel prilej, s-a retinut că „dispozitiile legale criticate constituie o aplicare a prevederilor art. 975 din Codul civil privind actiunea pauliană, prin care se stabileste dreptul creditorilor de a ataca actele frauduloase încheiate de debitori în dauna lor. Spre deosebire de titularii actiunii pauliene (art. 975 din Codul civil), si anume creditorii, titularii actiunii în anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor săi pot fi administratorul sau lichidatorul desemnat în cauză. Totodată, Curtea Constitutională a retinut că dispozitiile legale criticate sanctionează tocmai reaua-credintă în exercitarea de către debitori a drepturilor lor, prin acte juridice încheiate în dauna creditorilor. Dacă scopul părtilor contractante sau cel putin al debitorului la încheierea actului juridic respectiv l-a constituit fraudarea creditorilor, atunci actul are o cauză ilicită, iar, potrivit art. 966 din Codul civil, acesta nu poate avea niciun efect. Aceste considerente, ce au stat la baza pronuntării solutiei în decizia amintită, se constituie în argumente în favoarea concluziei că textele de lege criticate nu contravin prevederilor constitutionale privitoare la protectia proprietătii, invocate de autorul prezentei exceptii”.

Prin urmare, Curtea retine că, în functie de circumstantele concrete ale spetei, instanta judecătorească urmează să aprecieze asupra bunei sau relei-credinte a debitorului la încheierea actului si asupra caracterului fraudulos sau, dimpotrivă, licit, al acestuia, pentru a aprecia în ce măsură sunt sau nu aplicabile prevederile de lege ce constituie obiect al exceptiei.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 25 lit. c) si art. 35 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, exceptie ridicată de Constantin Robu în Dosarul nr. 18.767/54/2005 al Curtii de Apel Craiova - Sectia comercială.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 18 decembrie 2007.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind recunoasterea Statutului organic si administrativ al Arhiepiscopiei Bisericii Armene din România

 

În temeiul art. 29 alin. (3) si al art. 108 din Constitutia României, republicată, precum si al art. 49 alin. (2) si (3) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă si regimul general al cultelor,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se recunoaste Statutul organic si administrativ al Arhiepiscopiei Bisericii Armene din România, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Decretul Prezidiului Marii Adunări Nationale nr. 593/1949 pentru aprobarea Statutului organic si administrativ al Eparhiei Armeano-Grigoriene din Republica Populară Română, nepublicat, cu modificările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează

Ministrul culturii si cultelor,

Adrian Iorgulescu

 

Bucuresti, 16 ianuarie 2008.

Nr. 56.

 

ANEXĂ

 

STATUTUL ORGANIC SI ADMINISTRATIV

al Arhiepiscopiei Bisericii Armene din România

 

CAPITOLUL I

 

Art. 1. - Arhiepiscopia (Eparhia) Bisericii Armene din România este persoană juridică si formează o eparhie unică pe tot teritoriul României, cuprinzând toti credinciosii comunitătii armene din România care, canonic si administrativ, apartin Bisericii Ortodoxe Apostolice Armene.

Art. 2. - Conducătorul administrativ si canonic al Arhiepiscopiei Bisericii Armene din România va purta titlul de „Arhiepiscop al Arhiepiscopiei Bisericii Armene din România” si va fi cetătean român.

Art. 3. - Arhiepiscopia Bisericii Armene din România îsi continuă relatiile canonice cu Catolicosatul din Sfântul Ecimiadzin - Armenia, dar îsi va reglementa, conduce si administra în mod autonom toate actiunile si organele sale religioase, culturale, fundationale si administrative. În scopul efectuării acestor activităti, atât Arhiepiscopia Bisericii Armene din România, cât si parohiile din teritoriu au dreptul de a înfiinta asociatii sau fundatii, precum si dreptul de a se asocia cu alte organizatii de stat ori private, cu respectarea prevederilor prezentului statut si ale legilor în vigoare.

Art. 4. - Arhiepiscopia Bisericii Armene din România si parohiile acesteia pot beneficia de sprijinul statului român si al altor organizatii.

 

CAPITOLUL II

Organele centrale ale Arhiepiscopiei Bisericii Armene din România

 

Art. 5. - Congresul Eparhial Congresul Eparhial este organul superior central pentru întreaga Arhiepiscopie a Bisericii Armene din România în privinta tuturor chestiunilor bisericesti, administrative, culturale si fundationale si, ca atare, are dreptul de a lua decizii în acest sens.

Art. 6. - Alcătuirea Congresului Eparhial Congresul Eparhial are următoarea alcătuire:

- conducătorul Eparhiei (Arhiepiscopul);

- vicarul administrativ;

- vicarul religios (canonic);

- toti preotii din Arhiepiscopie;

- delegati mireni.

Delegatii mireni vor fi în număr de 2 pentru fiecare parohie activă din tară.

Art. 7. - Delegatii Congresului Eparhial se aleg pe durată de 5 ani. Desemnarea delegatilor se face în urma deciziei comunicate tuturor parohiilor cu 3 luni înainte de data constituirii noului congres destinat alegerilor. În caz de descompletare a numărului delegatiilor (prin deces, demisie, invaliditate sau alte cauze), parohia respectivă alege în sedinta adunării generale un nou delegat.

Art. 8. - Participarea delegatilor la lucrările Congresului Eparhial este obligatorie. Cazurile de absentă se vor justifica în scris în fata Congresului Eparhial. În caz contrar, absenta nemotivată de la două sesiuni se va considera drept demisie.

Art. 9. - Fiecare delegat va avea asupra sa un certificat semnat de către presedintele parohiei (parohul) prin care se constată mandatul.

Art. 10. - Contestatiile fată de alegerile delegatilor la Congresul Eparhial se fac către Congresul Eparhial, care va analiza si va decide.

Art. 11. – Presedintele de drept al Congresului Eparhial este conducătorul Arhiepiscopiei (Arhiepiscopul), care propune si secretarul de sedintă. Procesele-verbale se vor redacta în limba română. În cazul absentei Arhiepiscopului, sedinta va fi prezidată de unul dintre cei 2 vicari, la propunerea delegatilor.

Art. 12. - Adunarea Congresului Eparhial este valabilă dacă s-au prezentat cel putin jumătate plus unu dintre delegati în problemele curente, două treimi în problemele de vânzarecumpărare, grevare a bunurilor mobile si imobile apartinând Arhiepiscopiei sau parohiilor, iar, în cazul modificării statutului si al alegerii conducătorului Eparhiei, toti membrii.

Art. 13. - Deciziile Congresului Eparhial se iau cu majoritatea voturilor exprimate, în afară de cazurile referitoare la alegerile conducătorului Eparhiei, pentru care sunt necesare două treimi din voturi. Consilierii eparhiali care nu sunt alesi ca delegati nu au drept de vot. Votarea se face prin ridicarea mâinilor.

Art. 14. - Atributiile Congresului Eparhial sunt următoarele:

a) sustinerea libertătii religioase si apărarea drepturilor Bisericii Armene;

b) examinarea raportului general anual al Consiliului eparhial despre mersul vietii si afacerilor bisericesti din Arhiepiscopie si luarea de hotărâri în privinta celor de urmat pentru viitor;

c) dezbaterea proiectelor si propunerilor făcute de Consiliul eparhial si hotărârea celor de urmat;

d) consultarea si luarea măsurilor necesare pentru ridicarea nivelului cultural al clerului si credinciosilor;

e) consultarea si luarea măsurilor trebuincioase pentru disciplinarea organelor bisericesti si a credinciosilor;

f) luarea măsurilor si procurarea mijloacelor pentru propăsirea culturală si educativă a tineretului scolar în spiritul moral-crestin si combaterea influentelor dăunătoare;

g) ratificarea acordării de către Consiliul eparhial a burselor si subventiilor pentru studiu în vederea unei pregătiri culturale superioare a elementelor necesare serviciilor bisericesti si culturale ale Eparhiei;

h) îngrijirea si controlarea averii mobile si imobile a bunurilor si fondurilor care sunt proprietatea Arhiepiscopiei si a parohiilor si îngrijirea ca toate asezămintele economice ale Arhiepiscopiei să progreseze, iar mijloacele materiale să sporească;

i) luarea de hotărâri privitoare la întrebuintarea acestor bunuri si fonduri conform scopului pentru care s-au înfiintat;

j) stabilirea si aprobarea bugetului anual al Arhiepiscopiei si al institutiilor ei, precum si examinarea gestiunii lor financiare pe anul expirat;

k) stabilirea impunerilor si cuantumului cu care participă fiecare parohie la cheltuielile pentru nevoile Arhiepiscopiei;

l) alegerea conducătorului Arhiepiscopiei, când scaunul va fi vacant, a Consiliului eparhial si a cenzorilor eparhiali;

m) demiterea conducătorului Arhiepiscopiei din cauza încălcării prezentului statut;

n) demiterea Consiliului eparhial din cauza încălcării prezentului statut;

o) cercetarea contestatiilor referitoare la alegerea delegatiilor Congresului Eparhial, deciderea asupra lor, verificarea si validarea mandatelor;

p) deciderea asupra propunerilor de vânzare, grevare, cumpărare a bunurilor mobile si imobile ce apartin Arhiepiscopiei sau parohiilor, precum si acceptarea investitiilor în folosul Arhiepiscopiei sau parohiilor;

r) delimitarea parohiilor si înfiintarea de noi parohii si asezăminte mănăstiresti;

s) deliberarea sau deciderea asupra plângerilor îndreptate împotriva conducătorului Arhiepiscopiei, a vicarilor, a clerului, a Consiliului eparhial si a consiliilor parohiale; 

t) deliberarea si deciderea asupra tuturor problemelor Arhiepiscopiei neprevăzute mai sus si ridicate de parohii, de Consiliul eparhial sau de Arhiepiscop;

u) desfiintarea parohiilor, fundatiilor sau asociatiilor pentru încălcarea prevederilor prezentului statut ori a legilor tării, precum si desfiintarea lor din motivul incapacitătii de a se administra.

Art. 15. - Sesiunile Congresului Eparhial vor fi ordinare si extraordinare. Sesiunile ordinare se vor convoca de două ori pe

an, în urma invitatiei Arhiepiscopului sau a Consiliului eparhial, iar cele extraordinare, ori de câte ori vor găsi de cuviintă conducătorul Arhiepiscopiei, Consiliul eparhial sau o pătrime din totalul delegatilor alesi.

Cu cel putin o lună înaintea datei sesiunii ordinare si cu 14 zile înaintea sesiunii extraordinare se va comunica în scris ordinea de zi a Congresului Eparhial.

 

CAPITOLUL III

Consiliul eparhial si comitetele eparhiale

 

Art. 16. - Consiliul eparhial este organul executiv al Congresului Eparhial si organul administrativ superior pentru treburile administrative, culturale, fundationale ale întregii Arhiepiscopii (Eparhii). Membrii săi se numesc consilieri eparhiali, această demnitate fiind onorifică.

Art. 17. - Consiliul eparhial se compune din:

- conducătorul Arhiepiscopiei;

- vicar eparhial administrativ;

- vicar canonic sau religios;

- secretar eparhial;

- 2 preoti consilieri;

- 4 mireni: - 2 pentru Bucuresti;

- 2 pentru provincie, desemnati de Congresul Eparhial pe durată de 5 ani.

Consilierii eparhiali mireni pot fi alesi atât dintre membrii Congresului Eparhial, cât si din afara acestuia. Consiliul eparhial poate lua hotărâri valabile numai cu participarea a cel putin două treimi din numărul membrilor consiliului.

Hotărârile Consiliului eparhial luate prin vot sunt valabile în cazul forului complet, în cuantum de două treimi, iar în cazul prezentei a două treimi din numărul membrilor, doar cu unanimitate de voturi.

Consiliul eparhial va avea 3 comitete, si anume:

a) comitetul spiritual bisericesc;

b) comitetul cultural;

c) comitetul economic.

Art. 18. - Presedintele de drept al Consiliului eparhial este conducătorul Arhiepiscopiei (Arhiepiscopul), în lipsa căruia va prezida unul dintre vicari.

Atributiile Consiliului eparhial sunt:

a) convocarea Congresului Eparhial si publicarea hotărârilor lui;

b) solutionarea tuturor problemelor care i se vor delega spre rezolvare de către Congresul Eparhial;

c) luarea măsurilor pentru alegerea Arhiepiscopului si delegarea de membri în diferite adunări si organe bisericesti din Eparhie;

d) prezentarea de rapoarte, proiecte si regulamente de resort la Congresul Eparhial;

e) alegerea secretarului Consiliului eparhial si numirea functionarilor în organele eparhiale;

f) chestiunile referitoare la organizarea cancelariei consiliului si functionarilor consiliului;

g) cumpărarea, grevarea si vinderea imobilelor eparhiale, cu aprobarea Congresului Eparhial si respectarea prevederilor prezentului statut;

h) înaintarea propunerilor către Congresul Eparhial cu privire la delimitarea si înfiintarea parohiilor;

i) controlarea ca adunările parohiale să îsi îndeplinească datoriile după dispozitiile cuprinse în prezentul statut;

j) aprobarea hotărârilor si confirmarea alegerilor adunărilor parohiale si deliberarea si deciderea asupra contestatiilor si plângerilor adresate Consiliului eparhial, asupra hotărârilor instantelor si personalului parohial, în afară de cele cu caracter pur duhovnicesc;

k) suspendarea si dizolvarea consiliilor parohiale în cazuri de grave abateri si instituirea unei comisii provizorii sau numirea unui administrator pentru conducerea afacerilor parohiei respective, urmând să se ceară ratificarea acestei dispozitii în Congresul Eparhial;

l) hotărârea asupra acceptării sau respingerii în numele Arhiepiscopiei a donatiilor si a legatelor făcute Arhiepiscopiei sau parohiilor, cu apel la Congresul Eparhial;

m) înfiintarea de tipografii, publicatii, edituri, radiouri,

televiziuni, biblioteci si muzee;

n) înfiintarea, întretinerea, ajutorarea si controlul scolilor eparhiale si parohiale;

o) încuviintarea de colecte, pentru scopuri bisericesti, culturale, fundationale si filantorpice;

p) ajutorarea parohiilor sărace, pentru acoperirea cheltuielilor necesare;

r) luarea măsurilor pentru asigurarea situatiei materiale a clerului, profesorilor si învătătorilor;

s) aprobarea inspectorului scolar, numit de comitetul cultural;

t) rezolvarea în ultimă instantă a conflictelor scolare;

u) supravegherea tuturor asociatiilor si fundatiilor culturale si filantropice care functionează în cuprinsul Arhiepiscopiei;

v) înfiintarea si conducerea unui seminar pentru pregătirea clerului.

Art. 19. - Comitetul spiritual este format din clerici si va fi condus de către Arhiepiscop si de vicarul canonic sau religios si va avea următoarele atributii:

a) de a veghea ca serviciile bisericesti să se săvârsească în conformitate cu normele si doctrina Bisericii Armene;

b) de a aproba clădirea bisericilor si înfiintarea caselor de rugăciuni si a supraveghea clădirea si organizarea acestora conform Sfintelor canoane si în stilul Bisericii Armene;

c) de a stărui ca bisericile să se sfintească si să se tină în bună stare si să se înzestreze cu odoarele, icoanele, vasele, candelele si cărtile trebuincioase, conform canoanelor;

d) de a se îngriji ca registrele bisericesti ale botezatilor, cununatilor si decedatilor să se tină potrivit cu normele în vigoare;

e) de a dispune ca preotii să îsi îndeplinească cu scrupulozitate toate datoriile lor;

f) de a veghea asupra purtării morale a clerului si poporului credincios;

g) de a face propuneri atât pentru hirotonisirea clericilor, cât si pentru alegerea sau numirea ori transferarea preotilor;

h) de a îngriji de bunul mers al seminarului si al bursierilor care urmează scolile de pregătire teologică;

i) de a îngriji de văduvele si orfanii rămasi de pe urma preotilor decedati.

Art. 20. - Atributiile comitetelor cultural si economic vor fi stabilite de Consiliul eparhial odată cu alcătuirea lor.

Art. 21. - Odată cu alegerea Consiliului eparhial, Congresul Eparhial va alege pe 5 ani, din sânul delegatiilor sau din afară, un cenzor eparhial care va trebui să aibă studii economice.

Atributia cenzorului eparhial este aceea de a verifica si comunica Consiliului eparhial activitatea economico-financiară a sediului central al Arhiepiscopiei Bisericii Armene din România si a parohiilor.

 

CAPITOLUL IV

Conducătorul Arhiepiscopiei

 

Art. 22. - Conducătorul Arhiepiscopiei (Arhiepiscopul) este conducătorul spiritual si canonic al întregii Arhiepiscopii (Eparhii).

Art. 23. - Arhiepiscopul se alege de către Congresul Eparhial convocat în sedinta extraordinară de către Consiliul eparhial.

Art. 24. - Candidatii la alegeri trebuie să facă parte dintre monahii Bisericii Armene. În cazul în care Congresul Eparhial nu se întruneste sau în cazul în care niciunul dintre candidati nu a fost ales de către Congresul Eparhial în conformitate cu prevederile prezentului statut, se va proceda la o nouă alegere în răstimp de 3 luni.

Art. 25. - În cazul decesului sau vacantei Arhiepiscopului, conducerea administrativă a Eparhiei va fi preluată de către vicarul eparhial pe probleme administrative si de Consiliul eparhial.

Art. 26. - Drepturile si îndatoririle Arhiepiscopului:

a) reprezintă Biserica Ortodoxă si Apostolică Armeană în toate actele vietii sale si semnează valabil în numele Arhiepiscopiei, respectând prezentul statut;

b) în calitate de conducător canonic si legal este în drept si dator să conducă clerul si poporul credincios, lucrând în spiritul învătăturii crestine si al dragostei si loialitătii fată de România, respectând Sfintele canoane si legile în vigoare;

c) acordă dispense bisericesti de căsătorie si desface căsătoria bisericească după ce s-au pronuntat instantele civile;

d) acordă distinctii clericilor capabili si destoinici conform normelor canonice;

e) îi numeste pe preoti la parohiile vacante, aprobă trecerea preotilor de la o parohie la alta, cu consimtământul parohiilor respective;

f) primeste, examinează si decide asupra plângerilor contra clerului si le aplică pedepse conform canoanelor si normelor uzuale;

g) este dator a se îngriji de bunul mers al vietii bisericesti din Eparhie si de functionarea morală a organelor ei;

h) numeste dintre preoti un revizor bisericesc, pentru a controla la ordinul său toate organele bisericesti din Arhiepiscopie;

i) în calitate de conducător al clerului se va interesa mai îndeaproape de viata si nevoile lui, servindu-i de exemplu;

j) el este singurul care reprezintă Arhiepiscopia Bisericii Armene din România în legăturile cu Sfântul Scaun de la Ecimiadzin si cu diaspora;

k) el este singurul care poate invita pentru slujbe si accepta participarea la slujbe a unor membri ai clerului Bisericii Armene.

Art. 27. - Arhiepiscopul, primind plângeri împotriva preotilor, este dator a ordona cercetare la fata locului si, în urma explicatiilor verbale si scrise ale împricinatului, poate aplica sanctiuni conform canoanelor Bisericii Armene si cu respectarea prezentului statut.

Art. 28. - În cazuri grave care reclamă o interventie urgentă, Arhiepiscopul poate suspenda din oficiu, în mod provizoriu, un preot vinovat, înainte chiar de a începe cercetarea cazului lui, ce va trebui făcută în cel mult 30 de zile.

Art. 29. - Arhiepiscopul este în drept de a aplica personal următoarele sanctiuni: prevenirea, mustrarea verbală si scrisă.

Art. 30. - Numai cu avizul Consiliului eparhial se vor aplica atât excluderea din Eparhie a unui cleric, cât si luarea hotărârii de caterisire conform canoanelor.

Art. 31. - Trimiterea clerului în judecata acestor instante depinde de Arhiepiscop, care este dator a-l înstiinta pe cel în cauză cu cel putin 15 zile înaintea judecătii.

Art. 32. - Învinuitul se va putea apăra personal sau printr-un coleg al său.

Art. 33. - Va numi 2 vicari din rândul clericilor cu cetătenie română, unul pe probleme administrative si unul pe probleme canonice si religioase (bisericesti), si va hotărî resedinta lor.

 

CAPITOLUL V

Părtile constitutive ale Arhiepiscopiei si organele lor

 

Art. 34. - Parohia (sau epitropia) este persoană juridică si reprezintă comunitatea bisericească a credinciosilor clerici si mireni care apartin Bisericii Ortodoxe Apostolice Armene, care sunt înscrisi în registrele sale ca plătitori de taxă de enorias, care sustin cu mijloacele lor materiale si morale una sau mai multe biserici ori case de rugăciuni cu asezămintele si personalul lor.

Art. 35. - Scopul parohiei este:

a) de a sustine, întări si răspândi credinta Bisericii Armene si de a lucra astfel ca toti credinciosii să vietuiască în conformitate cu învătăturile acestei credinte, îndeosebi cercetând Sfânta Biserică si Sfintele Slujbe Dumnezeiesti, împărtăsindu-se cu Sfintele Taine si împlinind faptele milei crestine;

b) de a întretine si ajuta Biserica, pe slujitorii si asezămintele ei, institutiile culturale si de binefacere si de a purta grijă de toate nevoile parohiei cu sumele stabilite de Congresul Eparhial.

Art. 36. - Comunitatea care nu are biserică si nici casă de rugăciuni proprii sau nu este în stare să se sustină din mijloace proprii se alătură unei parohii vecine sub numele de filială si are aceleasi drepturi si obligatii precum credinciosii din respectiva parohie.

Art. 37. - Atât înfiintarea unei filiale, cât si prefacerea unei filiale în parohie si înfiintarea unei parohii noi se aprobă de către Congresul Eparhial, în urma cererii credinciosilor.

Art. 38. - Întinderea parohiei poate fi modificată de Consiliul eparhial, în urma cererii motivate a membrilor parohiei.

Art. 39. - Fiecare persoană poate fi enorias al unei singure parohii.

Art. 40. - Toti enoriasii sunt obligati să accepte si să îndeplinească orice misiune pusă în sarcina lor de Adunarea parohială si să ia parte (după posibilităti) la cheltuielile pentru nevoile Bisericii si asezămintelor si institutiilor culturale si de binefacere.

Art. 41. - Enoriasii se împart în două categorii:

a) enoriasi cu drept de vot;

b) enoriasi fără drept de vot.

Enoriasii cu drept de vot sunt cei care:

a) sunt stabiliti în parohie si înscrisi în registrul general al parohiei timp de 5 ani pentru a avea drept de vot si de 10 ani pentru a fi eligibili în oricare organ al Arhiepiscopiei;

b) sunt cetăteni români;

c) au vârsta de 21 de ani împliniti pentru a avea drept de vot, cel putin 25 de ani pentru a fi eligibili în organele parohiale si cel putin 30 de ani pentru a fi eligibili în organele centrale;

d) au confirmarea din partea parohului că au recurs în exclusivitate la serviciile religoase ale parohiei în care se află;

e) participă cu regularitate la activitătile religioase ale parohiei;

f) se implică direct si dezinteresat în rezolvarea problemelor parohiei (sociale, culturale, administrative etc);

g) îndeplinesc cu regularitate obligatia achitării taxei de cult anuale, stabilite de parohie;

h) au moralitate nepătată în viata de familie si obstească;

i) nu au actionat niciodată împotriva intereselor Bisericii;

j) nu au comis niciodată delicte morale sau altfel de delicte condamnate de canoanele Bisericii sau de legile statului;

k) si-au îndeplinit întotdeauna obligatiile luate asupra lor fată de Biserică si parohie;

l) nu se află sub epitimie.

Art. 42. - Cuantumul taxei de cult se aprobă de Adunarea parohială, la propunerea Consiliului eparhial.

Art. 43. - Sunt plătitoare ale taxei de cult toate persoanele majore de ambele sexe (minimum 21 de ani) care au venituri personale sau posedă avere personală.

Art. 44. - La propunerea Consiliului parohial si cu aprobarea Comitetului parohial sunt scutiti de orice impuneri parohiale cei lipsiti de mijloace materiale si cei care primesc ajutoare sociale.

Art. 45. - Se va tine în Consiliul parohial anual registrul contribuabililor, indicându-se si situatia achitării taxei de cult.

Art. 46. - Personalul parohiei (paroh si angajati) este plătit din fonduri proprii si/sau de la bugetul de stat, conform legilor în vigoare. Retributiile se vor stabili în functie de necesitătile fiecăruia în parte de către consiliul parohial, cu avizul Consiliului eparhial. Numirea în functie a preotului paroh sau a preotului delegat se face de către conducătorul Arhiepiscopiei si se validează de Adunarea generală a parohiei.

Art. 47. - Parohul trebuie să locuiască neapărat în parohia lui. Parohiile care nu au preot, dar au consiliu parohial, vor fi deservite de un preot delegat care va fi presedintele Consiliului parohial. Parohiile în care este imposibilă alegerea unui consiliu parohial (lipsa numărului necesar de membri) si parohiile desfiintate vor fi administrate de o comisie sau de un administrator desemnată/desemnat de Consiliul eparhial, care va fi direct subordonată/subordonat Consiliului eparhial. Bunurile imobile si mobile ale parohiilor respective, precum si patrimoniul tuturor formelor de asociatie care au apartinut acestei parohii trec în proprietatea si administrarea Arhiepiscopiei.

Art. 48. - În caz de bătrânete sau de boală incurabilă a preotului, când acesta nu mai poate să slujească, parohia poate solicita conducătorului Arhiepiscopiei desemnarea unui alt preot.

Art. 49. - Parohia are obligatia de a asigura preotului incapabil de a mai sluji locuinta si toate cheltuielile de întretinere, precum si o indemnizatie lunară în cuantumul minim al salariului mediu pe economie.

Art. 50. - În cazul decesului preotului, aceleasi obligatii revin parohiei pentru văduvă si copiii minori.

Art. 51. - Preotul unei parohii nu poate săvârsi slujbe în alte parohii decât cu încuviintarea parohilor acelor parohii si la ordinul direct al Arhiepiscopului.

Art. 52. - Candidatii la preotie trebuie să îndeplinească conditiile canonice ale Bisericii Armene. Candidatura la preotie poate fi aprobată doar de Arhiepiscop, la recomandarea Comitetului spiritual.

Art. 53. - Un preot poate fi caterisit când nu mai corespunde cerintelor prevăzute de regulile canonice, când a fost condamnat pentru fapte imorale sau când a părăsit parohia nemotivat.

Constatarea situatiei se face de către Adunarea parohială, care o prezintă spre analiză Comitetului spiritual al Consiliului eparhial si Arhiepiscopului, care vor decide conform canoanelor Bisericii si reglementărilor prezentului statut.

 

CAPITOLUL VI

Adunarea parohială

 

Art. 54. - Adunarea parohială este compusă din toti enoriasii cu drept de vot.

Presedintele Adunării parohiale este parohul parohiei sau preotul delegat care deserveste parohia.

Art. 55. - Adunarea parohială are următoarele atributii:

a) examinează si completează raportul anual despre mersul tuturor problemelor din parohie;

b) alege delegatii la Congresul Eparhial, membrii Consiliului parohial si comisia cenzorilor;

c) examinează si aprobă propunerile Consiliului parohial referitoare la zidirea, repararea sau înzestrarea bisericii ori casei de rugăciuni parohiale si eventual a altor clădiri bisericesti, culturale, fundationale, de caritate si epitropesti apartinătoare parohiei si întretinerea cuvenită a cimitirelor;

d) examinează si aprobă propunerile Consiliului parohial referitoare la înfiintarea de scoli, spitale, aziluri pentru săraci si alte asezăminte filantropice, în conformitate cu dispozitiile legilor în vigoare si cu reglementările prezentului statut;

e) examinează si aprobă propunerile si proiectele Consiliului parohial pentru înfiintarea de fonduri în scopuri bisericesti, culturale, filantropice si, în general, pentru adunarea mijloacelor materiale necesare parohiei;

f) fixează taxa de cult si alte cotizatii si impuneri în folosul parohiei;

g) examinează situatia materială a personalului bisericii din parohie si hotărăste măsuri, în caz de trebuintă, pentru îmbunătătirea ei;

h) veghează ca activitătile Consiliului parohial să se desfăsoare conform dispozitiilor prezentului statut si ale regulamentelor în vigoare;

i) examinează si aprobă bugetul si inventarele alcătuite de Consiliul parohial;

j) cercetează si aprobă gestiunea anuală a parohiei, examinată în prealabil de comisia cenzorilor, si verifică raportul cenzorilor dând descărcare Consiliului parohial. Copia procesului-verbal a adunării va fi trimisă Consiliului eparhial pentru controlul si validarea hotărârilor, precum si pentru descărcarea si aprobarea bugetului;

k) decide cu două treimi din numărul voturilor în privinta cumpărării, vânzării si grevării imobilelor, sub rezerva aprobării Consiliului eparhial si a Congresului Eparhial.

Art. 56. - Adunările parohiale se convoacă la biserică. Când se desfăsoară adunările, draperia dinaintea altarului va fi închisă pentru a acoperi altarul.

Art. 57. - Adunările parohiale se convoacă în numele Consiliului parohial de către parohul permanent sau delegat, prin afisarea în biserică cu indicarea ordinii de zi cu cel putin o săptămână înaintea adunării.

Art. 58. - Adunările extraordinare se convoacă din ordinul Arhiepiscopului, al vicarilor, al Consiliului eparhial sau al parohului si vor avea în componentă în mod obligatoriu un reprezentant al Consiliului eparhial.

Art. 59. - Adunările se consideră valabile când este prezentă cel putin o treime din numărul enoriasilor cu drept de vot.

Art. 60. - Pentru luarea deciziilor asupra vânzării, cumpărării si grevării bunurilor, Adunarea parohială se consideră valabilă numai cu prezenta a două treimi din numărul enoriasilor cu drept de vot. Deciziile se iau cu majoritatea de voturi. Votarea se face prin ridicarea mâinilor. Atât în cazul adunărilor ordinare, cât si în cazul adunărilor extraordinare, dacă nu se împlineste cvorumul necesar validării unor decizii, sedinta adunării se

dizolvă, urmând ca într-o săptămână să se reîntrunească si să se ia hotărâri cu vot majoritar, indiferent de cvorumul obtinut.

Art. 61. - Hotărârile Adunării parohiale referitoare la alegerea Consiliului parohial si la închirierea bunurilor mobile si imobile sunt valabile numai după obtinerea avizului Consiliului eparhial.

Art. 62. - Hotărârile Adunării parohiale referitoare la donatii, vânzare, cumpărare sau grevare de bunuri mobile si imobile sunt valabile numai după obtinerea avizului Congresului Eparhial.

Art. 63. - Hotărârile Adunării parohiale, care după aprecierea parohului ar putea vătăma principiile canoanelor Bisericii si comunitătii, vor fi atacate de către acesta printr-un raport către Arhiepiscop, urmând ca acesta să le supună atentiei Congresului Eparhial, care va lua decizia finală.

 

CAPITOLUL VII

Consiliul parohial

 

Art. 64. - Consiliul parohial este organul executiv si administrativ al Adunării generale parohiale, este ales dintre membrii acesteia si reprezintă comunitatea bisericească în toate actiunile, în afară de cele duhovnicesti în care unicul reprezentant al parohiei este parohul sau preotul delegat.

Art. 65. - Consiliul parohial se compune din 3-5 membri plus preotul paroh sau preotul delegat, care sunt presedinti de drept ai Consiliului parohial.

Art. 66. - După alegerea Consiliului parohial, presedintele Adunării parohiale va convoca sub presedintia sa membrii alesi spre a constitui consiliul.

Art. 67. - Functiile consilierilor parohiali se vor stabili în functie de necesităti (administrativ-economice, culturale, sociale etc.).

Art. 68. - Consiliul parohial are dreptul de a angaja personal (contabil, secretar, casier, muzeograf, bibliotecar etc.) în functie de necesităti, retribuit din fonduri proprii sau de la bugetul de stat, conform legilor în vigoare.

Art. 69. - Consiliul parohial se va întâlni în sedintă cel putin o dată pe lună sau ori de câte ori va fi nevoie, la invitatia parohului, a preotului delegat, a două treimi dintre consilierii parohiali si, în cazuri extraordinare, la invitatia Arhiepiscopului sau a Consiliului eparhial.

Art. 70. - Deciziile Consiliului parohial se vor lua cu majoritate simplă.

Art. 71. - Atributiile Consiliului parohial sunt:

a) de a întocmi si a tine evidenta inventarului averii mobile si imobile a Bisericii, institutiilor culturale, fondurilor, asociatiilor si fundatiilor ce îi apartin;

b) de a face Adunării parohiale propuneri pentru vânzarea, cumpărarea sau grevarea imobilelor, precum si propuneri de investitii;

c) de a se îngriji de păstrarea bunurilor mobile si imobile ale Bisericii, institutiilor culturale, asociatiilor, fondurilor si fundatiilor si de a dispune ori de câte ori crede necesar controlul casei si verificarea actelor ce apartin acestora;

d) de a întretine în bună stare edificiile bisericesti, culturale, asociative si fundationale;

e) de a înzestra biserica cu odăjdii, icoane, vase sfintite si cu cele trebuincioase pentru serviciul divin, precum si de a înzestra institutiile ei culturale, asociative etc;

f) de a găsi mijloacele trebuincioase pentru zidirea sau repararea bisericii, casei de rugăciuni, casei parohiale si a altor edificii proprii si de a raporta despre aceasta Adunării parohiale;

g) de a găsi resursele necesare pentru salarizarea clerului, a altor slujbasi ai Bisericii si ai asezămintelor sale si de a raporta despre aceasta Adunării parohiale;

h) de a face propuneri Adunării parohiale în privinta taxelor de cult si altor impuneri si de a repartiza aceste taxe asupra credinciosilor, după categorii, în functie de starea lor materială, si de a propune scutirea celor săraci si nevoiasi;

i) de a fixa conditiile ce trebuie îndeplinite la arendarea, închirierea si exploatarea bunurilor bisericii, bunurilor culturale, asociative si fundationale; de a aproba licitatiile tinute, neavând dreptul de a încasa venituri, si de a încheia contracte pe un termen mai lung decât durata mandatului;

j) de a stabili cu aprobarea Consiliului eparhial modalitatea plasării fondurilor disponibile ale Bisericii, institutiilor culturale, asociatiilor si ale fundatiilor;

k) de a examina la sfârsitul anului gestiunea financiară a parohiei si de a prezenta un raport Adunării parohiale;

l) de a examina si a redacta un raport despre mersul tuturor afacerilor parohiei si de a-l prezenta Adunării parohiale;

m) de a supraveghea asupra religiozitătii si moralitătii enoriasilor si de a lucra pentru dezrădăcinarea obiceiurilor rele si a imoralitătii, prin mijloacele morale si pedepsele bisericesti.

n) de a apăra prestigiul si onoarea Bisericii, comunitătii si personalului bisericesc;

o) de a face Consiliului eparhial orice propuneri, sugestii si reclamatii referitoare la afacerile bisericesti, culturale, asociative, fundationale si epitropesti;

p) de a înfiinta, sustine si îngriji scolile parohiale conform legilor respective în vigoare, iar unde mijloacele nu admit, de a căuta ca elevilor să li se predea de către paroh religia si limba armeană în scolile pe care le frecventează, luând contact în această privintă cu autoritătile competente;

r) de a-i ajuta pe enoriasii săraci si de a acorda ajutoare pentru înmormântarea decedatilor lipsiti de mijloace materiale; s) de a căuta ca armonia cea mai deplină să domnească între enoriasi;

t) de a prezenta Adunării parohiale, la sfârsitul anului, un proiect de buget despre trebuintele bisericesti, ale institutiilor culturale, asociative si ale fundatiilor pe anul viitor.

Art. 72. - Activitatea contabil-financiară este efectuată de către salariati de specialitate în domeniul respectiv.

Art. 73. - Consiliul parohial conduce, supraveghează si răspunde fată de Adunarea parohială pentru toate afacerile si avutul parohiei si institutiilor sale.

Art. 74. - Consiliul parohial angajează personalul tuturor institutiilor parohiale si propune candidati pentru functii.

Art. 75. - Fiecare institutie va avea registre proprii de cheltuieli si venituri, însă totalul cheltuielilor si veniturilor trebuie trecut în registrul general al parohiei respective.

Art. 76. - Consiliul parohial posedă stampila oficială cu următoarea inscriptie: „Parohia Bisericii Armene din [orasul]”.

 

CAPITOLUL VIII

Comisia cenzorilor

 

Art. 77. - Comisia cenzorilor este compusă din 2 membri contabili, se alege pe 5 ani de către Adunarea parohială si are următoarele îndatoriri:

a) de a controla si verifica registrele contabilitătii, ordinele si registrele de plată, precum si chitantele de încasare si orice alte registre ale tuturor organelor si institutiilor parohiale;

b) de a verifica si a contrasemna gestiunea financiară si bilanturile parohiei prezentate Adunării parohiale;

c) de a prezenta Adunării parohiale un raport cu concluziile sale, în privinta celor constatate în timpul controlului si verificărilor;

d) de a verifica si controla casa si documentele aflate în păstrarea Consiliului parohial.

Art. 78. - Verificările si constatările se fac de către comisia cenzorilor sau de fiecare cenzor în parte, în orice moment al anului si ori de câte ori se consideră necesar.

 

CAPITOLUL IX

Edificiile bisericesti

 

Art. 79. - Bisericile sunt:

a) parohiale si filiale;

b) de cimitir;

c) capele;

d) izolate;

e) mănăstiri;

f) catedrale.

Art. 80. - Biserica parohială apartine parohiei. Dacă într-o parohie sunt mai multe biserici, Arhiepiscopul desemnează pe cea de căpetenie ca biserică parohială, celelalte rămânând filiale. În orasul de resedintă al Arhiepiscopului biserica parohială se consideră catedrală.

Art. 81. - Bisericile izolate sunt acele biserici armene si bunurile lor mobile si imobile care se află pe un teritoriu nelocuit de credinciosii Bisericii Armene. Ele sunt proprietatea Arhiepiscopiei si sunt administrate de Consiliul eparhial printr-un administrator sau printr-o comisie. Ele nu se înstrăinează decât sub formă de dare în folosintă unor alte confesiuni crestine si doar în scopul folosirii lor în scop religios, pe o durată maximă de 5 ani, cât durează mandatul Consiliului eparhial.

Art. 82. - Mănăstirile si bunurile lor mobile si imobile, indiferent unde fiintează, sunt proprietăti ale Arhiepiscopiei.

Art. 83. - Bisericile de orice categorie se pot ridica numai cu învoirea si binecuvântarea Arhiepiscopului, fie că se clădesc din nou, fie că se transformă din alt edificiu. Bisericile si obiectele de cult nu se pot folosi decât conform dispozitiilor Arhiepiscopului.

 

CAPITOLUL X

Cimitirele

 

Art. 84. - Fiecare parohie trebuie să aibă un cimitir care este si rămâne proprietatea parohiei, fără putintă de a fi înstrăinat.

Art. 85. - Cimitirul si locul său se administrează de organele parohiei.

Art. 86. - Cimitirul se supraveghează de paroh si Consiliul parohial, care sunt datori a se îngriji de împrejmuirea lui si de păstrarea în bună stare.

Art. 87. - Locurile de morminte se dau cu plată sau gratuit sub formă de concesiune de către Consiliul parohial, care stabileste plata în legătură cu situatia materială si socială a familiei. Parohia poate fixa o plată anuală a unei taxe pentru întretinerea cimitirului.

Art. 88. - Locurile de veci se vor atribui doar enoriasilor armeni cu drept de vot.

Art. 89. - Locurile de veci se pot reconcesiona la jumătate din pretul la zi al unui loc de veci numai de către rudele directe - părinti-copii.

 

CAPITOLUL XI

Dispozitii tranzitorii si finale

 

Art. 90. - La toate organele bisericesti constituite prin alegere se va alege si un număr de supleanti până la o pătrime din numărul celor alesi.

Art. 91. - Când un membru al unui organ bisericesc, fiind bolnav sau absent din localitate, nu va lua parte la sedintă, va fi invitat să participe în locul lui unul dintre supleanti.

Art. 92. - Când însă descompletarea organului bisericesc va avea loc din cauza decesului sau demisiei vreunui membru, supleantul îl va înlocui până la expirarea mandatului.

Art. 93. - Presedintii tuturor organelor eparhiale si parohiale reprezintă în fata tuturor instantelor judecătoresti si administrative parohiile respective si Arhiepiscopia numai cu mandat din partea consiliilor eparhial si parohial.

Art. 94. - Orice modificare a acestui statut, considerată ca necesară în viitor, se va introduce numai de către Congresul Eparhial.

Art. 95. - Datorită faptului că Arhiepiscopia Bisericii Armene din România este acea institutie care a fost înfiintată de către Alexandru cel Bun în anul 1401 si datorită faptului că aceasta a avut o activitate neîntreruptă si că a fost recunoscută astfel prin legile speciale de functionare a cultelor din 1928 si, respectiv, 1949, toate denumirile pe care le-a avut în decursul istoriei (Eparhia Bisericii Armeno-Grigoriene, Eparhia Armeană din

România etc.) sunt recunoscute ca fiind apartinătoare uneia si aceleiasi persoane juridice, care are denumirea: „Arhiepiscopia Bisericii Armene din România”.

Art. 96. - Toate denumirile pe care le-au avut parohiile în decursul istoriei (Epitropia Bisericii si comunitătii armene din ..., Epitropia Bisericii Armene, Epitropia bisericii si scolilor, Epitropia Armeană din... etc.) sunt recunoscute ca fiind apartinătoare uneia si aceleiasi persoane juridice cu denumirea de parohie, care are numele: „Parohia Bisericii Armene din [orasul]”.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

AUTORITATEA NATIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR

 

ORDIN

pentru modificarea Normei sanitare veterinare privind anumite măsuri de protectie referitoare la influenta aviară cu subtipul H5N1, tipul înalt patogen, la păsările sălbatice din Comunitatea Europeană, aprobată prin Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 37/2007

 

Văzând Referatul de aprobare nr. 19.676 din 13 septembrie 2007, întocmit de Directia de control si coordonare a activitătii farmaceutice veterinare din cadrul Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor,

având în vedere prevederile art. 10 lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activitătii sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 3 alin. (3) si al art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 130/2006 privind organizarea si functionarea Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor si a unitătilor din subordinea acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

presedintele Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor emite următorul ordin:

Art. I. - Norma sanitară veterinară privind anumite măsuri de protectie referitoare la influenta aviară cu subtipul H5N1, tipul înalt patogen, la păsările sălbatice din Comunitatea Europeană, aprobată prin Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 37/2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 175 din 13 martie 2007 se modifică după cum urmează:

1. La articolul 6, litera e) se modifică si va avea următorul cuprins:

„e) expedierea din zona de control a cărnii proaspete, a cărnii tocate, a cărnii separate mecanic, a preparatelor si a produselor din carne provenite de la păsări domestice originare din zonele de control si de la vânat sălbatic cu pene din zona respectivă;”.

2. Articolul 11 se modifică si va avea următorul cuprins:

„ARTICOLUL 11

Derogări pentru carne, carne tocată, preparate din carne, carne separată mecanic si produse din carne

(1) Prin derogare de la art. 6 lit. e), Autoritatea Natională Sanitară Veterinară si pentru Siguranta Alimentelor poate autoriza, în cazul în care România este stat afectat, expedierea din zona de control pentru punere pe piată sau pentru export în tări terte a următoarelor tipuri de carne:

a) carne proaspătă provenind de la păsări domestice, inclusiv carnea provenită de la vânat de crescătorie, care a fost:

(i) produsă conform anexei II si sectiunilor II si III din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

(ii) controlată conform sectiunilor I, II, III si cap. V lit. (A) alin. 1 si cap. VII ale sectiunii IV din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 854/2004;

b) carne tocată, preparate din carne, carne separată mecanic si produse din carne continând tipurile de carne mentionate la lit. a) si produse în conformitate cu sectiunile V si VI din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

c) produse din carne care au fost supuse în cazul influentei aviare unui tratament mentionat la lit. a), b) sau c) din tabelul prevăzut în anexa nr. 3 la Norma sanitară veterinară care stabileste reguli de sănătate animală ce reglementează productia, prelucrarea, distributia si introducerea produselor de origine animală destinate pentru consum uman, aprobată prin Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 63/2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 4 aprilie 2007, ce transpune în legislatia natională Directiva 2002/99/CE;

d) carne proaspătă, carne tocată, carne separată mecanic, provenite de la păsări domestice, vânat de crescătorie cu pene si vânat sălbatic cu pene luat din habitatul său natural înainte ca zona de control să fie înfiintată, precum si preparate si produse din carne care contin tipurile de carne mentionate anterior, produse în unităti situate în zona de control.

(2) Prin derogare de la art. 6 lit. e), Autoritatea Natională Sanitară Veterinară si pentru Siguranta Alimentelor poate autoriza, în cazul în care România este stat afectat, expedierea din zona de control către piata natională a cărnii proaspete, a cărnii tocate si a cărnii separate mecanic, provenite de la păsări domestice sau vânat de crescătorie cu pene originar din zona de control, precum si a preparatelor si produselor din carne care contin tipurile de carne mentionate anterior, cu mentiunea ca această carne să îndeplinească următoarele conditii:

a) este marcată:

(i) fie conform mărcii de identificare specială prevăzută în anexa nr. 2 la norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 63/2007, ce transpune în legislatia natională Directiva Consiliului 2002/99/CE;

(ii) fie conform art. 2 din Decizia 2007/118/CE;

b) este obtinută, transată, depozitată si transportată separat de cealaltă carne de la păsări domestice sau de la vânatul de crescătorie cu pene si nu este introdusă în preparate sau produse din carne destinate expedierii către alte state membre sau exportului în tări terte.”

Art. II. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor,

Radu Roatis Chetan

 

Bucuresti, 14 decembrie 2007.

Nr. 202.

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

 

ORDIN

privind modificarea anexelor nr. 1 si 2 la Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 562/2006 pentru desemnarea si identificarea inspectorilor AVSEC

 

În temeiul prevederilor art. 13 din Programul national de asigurare a calitătii în domeniul securitătii aeronautice - PNACSECA, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.869/2005, si ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 367/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările ulterioare,

ministrul transporturilor emite următorul ordin:

Art. I. - Anexele nr. 1 si 2 la Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 562/2006 pentru desemnarea si identificarea inspectorilor AVSEC, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 343 din 17 aprilie 2006, cu modificările ulterioare, se modifică si se înlocuiesc cu anexele nr. 1 si 2, care fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Legitimatiile inspectorilor AVSEC emise până la data intrării în vigoare a prezentului ordin rămân valabile până la expirarea duratei valabilitătii înscrise pe document.

Art. III. - Directia generală aviatie civilă din Ministerul Transporturilor va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. IV. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul transporturilor,

Ludovic Orban

 

Bucuresti, 15 ianuarie 2008.

Nr. 32.

 

ANEXA Nr. 1

(Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 562/2006)

 

LISTA INSPECTORILO RAVSEC

 

Nr. crt.

Numele si prenumele

Codul numeric personal

Structura din care face parte

1.

Arba Ioan

1550107400612

Directia generală aviatie civilă

2.

Căprioară Marin

1590516400030

Directia generală aviatie civilă

3.

Dobre Florea

1560425400780

Directia generală aviatie civilă

4.

Muresan Remus Alexandru Ioan

1741103240061

Directia generală aviatie civilă

5.

Tocu Vasile

1620301400367

Regia Autonomă „Administratia Română a Serviciilor de Trafic Aerian - ROMATSA”

6.

Popa Dan

1510714400686

Scoala Superioară de Aviatie Civilă

7.

Tosa Ovidiu Dumitru

1671024272637

Compania Natională „Aeroportul International Henri Coandă - Bucuresti” - S.A.

 

ANEXA Nr. 2

(Anexa nr. 2 la Ordinul nr. 562/2006)

 

MODELUL SI CONTINUTUL LEGITIMATIILOR INSPECTORILORAVSEC

 

Text pe verso : „Purtătorul prezentei legitimatii se bucură de drepturile acordate de prevederile Programului national de asigurare a calitătii în domeniul securitătii aeronautice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.869/2005.”

„Utilizarea prezentei legitimatii de către altă persoană se pedepseste conform legislatiei în vigoare.”

 

MINISTERUL JUSTITIEI

 

ORDIN

privind aprobarea renuntării la cetătenia română unor persoane

 

Având în vedere rapoartele depuse în temeiul art. 30 alin. 4 din Legea cetăteniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare, de Comisia pentru Cetătenie, constituită potrivit art. 13 alin. 1 din aceeasi lege, constatând îndeplinite conditiile prevăzute de art. 26 din Legea nr. 21/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 30 alin. 4 din Legea nr. 21/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 6 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 83/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul interimar al justitiei emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă cererea de renuntare la cetătenia română persoanelor care au dobândit o altă cetătenie si care sunt cuprinse în anexele nr. 1 si 3, care fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Se aprobă cererea de renuntare la cetătenia română persoanelor care au obtinut promisiunea acordării unei alte cetătenii si care sunt cuprinse în anexele nr. 2 si 4, care fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul justitiei,

Zsuzsánna Péter,

secretar de stat

 

Bucuresti, 18 ianuarie 2008.

Nr. 73/C.

 

ANEXA Nr. 1

 

LISTA

persoanelor care au deja altă cetătenie, pentru care comisia întrunită în data de 29 octombrie 2007 a avizat favorabil cererea de renuntare la cetătenia română, în temeiul art. 26 din Legea nr. 21/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare

 

1. Andreită-Cârstoiu Simonel-Cătălin, fiul lui Tarău Dragomir si Petrina, născut la 7 iulie 1968 în localitatea Rusetu, judetul Buzău, România, cu domiciliul actual în Olanda, 2716 EZ Zoetermeer, Holterberg 6, cu ultimul domiciliu din România în Bucuresti, Intr. Vâslei nr. 1, bl. P.M.63, sc. B, ap. 60, sectorul 3. Dosar nr. 248R/2007.

2. Brown Monica, fiica lui Albeanu Traian si Aurelia, născută la 9 februarie 1968 în Bucuresti, România, cu domiciliul actual în S.U.A., 5760 Burrell Avenue Norfolk, VA, 23518, cu ultimul domiciliu din România în Bucuresti, bd. Ion Mihalache nr. 45, bl. 16, sc. D, ap. 113, sectorul 1. Dosar nr. 1274R/2006.

3. Erimescu Alin, fiul lui Zlătariu Marcel si Ana-Gabriela, născut la 2 septembrie 1987 în localitatea Caransebes, judetul Caras-Severin, România, cu domiciliul actual în Austria, 5020 Salzburg, Kreuzstr. 17,1,4, cu ultimul domiciliu din România în Caransebes, Str. Rovinei nr. 6, judetul Caras-Severin. Dosar nr. 287R/2007.

4. Erimescu Marcel, fiul lui Stănescu Lazăr si Zlătariu Sofia, născut la 2 iunie 1968 în localitatea Resita, judetul Caras- Severin, România, cu domiciliul actual în Austria, 5020 Salzburg, Kreuzstr. 17,1,4, cu ultimul domiciliu din România în Caransebes, Str. Rovinei nr. 6, judetul Caras-Severin. Dosar nr. 288R/2007. Copii minori: Erimescu Bianca, născută la 28.02.1992.

5. Nicolescu Monica-Gabriela, fiica lui Nicolescu Niculae si Angela, născută la 17 mai 1969 în localitatea Pitesti, judetul Arges, România, cu domiciliul actual în Olanda, 1019 SG Amsterdam, Javakade 634, cu ultimul domiciliu din România în Pitesti, Str. Craiovei bl. 21, sc. C, et. 1, ap. 6, judetul Arges. Dosar nr. 282R/2007.

6. Tănase Florian, fiul lui Tănase Eugen si Doina, născut la 18 ianuarie 1974 în Bucuresti, România, cu domiciliul actual în Olanda, 2135 RG Hoofddorp, Maria Tesselschadelaan 117, cu ultimul domiciliu din România în Bucuresti, str. Petre Păun nr. 3, bl. D.69, sc. 1, ap. 25, sectorul 5. Dosar nr. 278R/2007.

 

ANEXA Nr. 2

 

LISTA

persoanelor care au promisiunea unei alte cetătenii, pentru care comisia a avizat favorabil cererea de renuntare la cetătenia română, în temeiul art. 26 din Legea nr. 21/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare

 

1. Buzas Ioan, fiul lui Buzas Francisc si Ioana, născut la 13 noiembrie 1964 în localitatea Sânnicolau Mare, judetul Timis, România, cu domiciliul actual în Austria, 6700 Bludenz, Walserweg 9 c, cu ultimul domiciliu din România în Sânnicolau Mare, str. Gheorghe Lazăr bl. L.5, sc. A, ap. 11, judetul Timis. Dosar nr. 1505R/2006.

2. Cetătean Răzvan-Sebastian, fiul lui Cetătean Gheorghe-Petru si Maria-Magdalena, născut la 26 februarie 1976 în localitatea Baia Mare, judetul Maramures, România, cu domiciliul actual în Austria, 8041 Graz, Kadettengasse 11, cu ultimul domiciliu din România în Baia Mare, str. Ion Slavici bl. 2, ap. 37, judetul Maramures. Dosar nr. 284R/2007.

3. Epure Valentina-Rodica, fiica lui Rotar Isaia si Floare, născută la 25 februarie 1969 în localitatea Timisoara, judetul Timis, România, cu domiciliul actual în Austria, 8055 Graz- Puntigam, Am Eisbach 28, cu ultimul domiciliu din România în Timisoara, str. Levăntica nr. 15, judetul Timis. Dosar nr. 295R/2007.

4. Grosu Ramona-Elena, fiica lui Grosu Gheorghe si Maria, născută la 8 iunie 1977 în localitatea Timisoara, judetul Timis, România, cu domiciliul actual în Danemarca, DK-2300 Copenhaga S, Vestmannagade 1, 4. tv., cu ultimul domiciliu din România în Resita, Str. Tineretului nr. 1, judetul Caras-Severin. Dosar nr. 59R/2007.

5. Herbel Mihai, fiul lui Herbel Mihai si Jocaci Silvia, născut la 8 iulie 1956 în localitatea Valeaboul, judetul Caras-Severin, România, cu domiciliul actual în Austria, 2500 Sooss, Hauptstr. 120, cu ultimul domiciliu din România în Buteni nr. 654, judetul Arad. Dosar nr. 289R/2007.

6. Marin Maria-Delia, fiica lui Marin Niculae si Ioana, născută la 5 februarie 1983 în Bucuresti, România, cu domiciliul actual în Austria, 2632 Wimpassing im Schwarzatale, Kirchengasse 31/2, cu ultimul domiciliu din România în Bucuresti, Str. Siriului nr. 37-39, bl. 19.D, sc. 2, et. 2, ap. 22, sectorul 1. Dosar nr. 294R/2007.

7. Odoleanu Carmen, fiica lui Vasiliu Neculai si Varză Victoria, născută la 13 iulie 1959 în localitatea Rosiori de Vede, judetul Teleorman, România, cu domiciliul actual în Austria, 2351 Wiener Neudorf, Brundlgasse 32, cu ultimul domiciliu din România în Leresti, Str. Principală nr. 846, judetul Arges. Dosar nr. 270R/2007.

8. Odoleanu Vasile-Cristian, fiul lui Odoleanu Haralambie si Georgeta, născut la 7 octombrie 1960 în localitatea Câmpulung, judetul Arges, România, cu domiciliul actual în Austria, 2351 Wiener Neudorf, Brundlgasse 32, cu ultimul domiciliu din România în Leresti, Str. Principală nr. 846, judetul Arges. Dosar nr. 271R/2007.

 

ANEXA Nr. 3

 

LISTA

persoanelor care au deja altă cetătenie, pentru care comisia întrunită în data de 29 octombrie 2007 a avizat favorabil cererea de renuntare la cetătenia română, în temeiul art. 26 din Legea nr. 21/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare

 

1. Bostan Adrian, fiul lui Bostan Mircea si Maria, născut la 15 septembrie 1980 în localitatea Onesti, judetul Bacău, România, cu domiciliul actual în Olanda, 1056 LC Amsterdam, Joos Banckersplantsoen 34, cu ultimul domiciliu din România în Onesti, Str. Perchiului nr. 6, sc. C, ap. 47, judetul Bacău. Dosar nr. 300R/2007.

2. Elges Agneta, fiica lui Ziss Gheorghe si Gertruda, născută la 19 decembrie 1937 în localitatea Zagăr, judetul Mures, România, cu domiciliul actual în Germania, 86368 Gersthofen, Loewestr.12, cu ultimul domiciliu din România în Medias, str. Gr. Alexandrescu nr.10, judetul Sibiu. Dosar nr. 315R/2007.

3. Elges Curt, fiul lui Elges Ioan si Paula, născut la 15 august 1936 în localitatea Biertan, judetul Sibiu, România, cu domiciliul actual în Germania, 86368 Gersthofen, Loewestr. 12, cu ultimul domiciliu din România în Medias, str. Gr. Alexandrescu nr. 10, judetul Sibiu. Dosar nr. 316R/2007.

4. Kiss Maria-Mihaela, fiica lui Morar Mihai si Albu Maria, născută la 14 iulie 1973 în localitatea Cugir, judetul Alba, România, cu domiciliul actual în Olanda, 6845 DS Arnhem, Limburgsingel 162, cu ultimul domiciliu din România în Alba Iulia, str. Constantin Brâncoveanu nr. 10, bl. V.I. 10, ap. 9, judetul Alba. Dosar nr. 298R/2007.

5. Mihalcea Mioara, fiica lui Mihalcea Petrache si Floarea, născută la 12 mai 1974 în localitatea Craiova, judetul Dolj, România, cu domiciliul actual în Olanda, 5467 DX Veghel, Sterndonk 48, cu ultimul domiciliu din România în Craiova, str. Eustatiu bl. F.16, sc. 1, ap. 15, judetul Dolj. Dosar nr. 299R/2007.

6. Miron Ioan, fiul lui Miron Ioan si Ana, născut la 5 martie 1933 în localitatea Cornesti, judetul Mures, România, cu domiciliul actual în Germania, 61231 Bad Nauheim, Bahnhofsalleestr. 4, cu ultimul domiciliu din România în Brasov, Bd. Grivitei nr. 62, bl. 6, ap. 10, judetul Brasov. Dosar nr. 292R/2007.

7. Miron Maria-Gabriela, fiica lui Muresanu Emil si Lucia, născută la 14 august 1938 în localitatea Medias, judetul Sibiu, România, cu domiciliul actual în Germania, 61231 Bad Nauheim, Bahnhofsalleestr. 4, cu ultimul domiciliu din România în Brasov, Bd. Grivitei nr. 62, bl. 6, ap. 10, judetul Brasov. Dosar nr. 291R/2007.

8. Ortopelea Rares-Adrian, fiul lui Ortopelea Constantin si Elena, născut la 8 mai 1974 în localitatea Buzău, judetul Buzău, România, cu domiciliul actual în Olanda, 2517 TS Haga, 2 e Schuytstraat 252, cu ultimul domiciliu din România în Buzău, Str. Unirii bl. 17.G, et. 1, ap. 5, judetul Buzău. Dosar nr. 297R/2007.

 

ANEXA Nr. 4

 

LISTA

persoanelor care au promisiunea unei alte cetătenii, pentru care comisia a avizat favorabil cererea de renuntare la cetătenia română, în temeiul art. 26 din Legea nr. 21/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare

 

1. Aluculesei Pavel, fiul lui Aluculesei Dumitru si Aluculesei Maria, născut la 2 martie 1970 în localitatea Unteni, judetul Botosani, România, cu domiciliul actual în Austria, 8600 Bruck an der Mur, Pischker str. 7, cu ultimul domiciliu din România în Botosani, str. Cismea nr.9, judetul Botosani. Dosar nr. 343R/2007.

2. Aluculesei Rebeca, fiica lui Ventuneac Dumitru si Ventuneac Ana, născută la 13 decembrie 1979 în localitatea Ostra, judetul Suceava, România, cu domiciliul actual în Austria, 8600 Bruck an der Mur, Pischker str. 7, cu ultimul domiciliu din România în Ostra, judetul Suceava. Dosar nr. 342R/2007. Copii minori: Aluculesei Naomi, născută la 6.10.2000; Aluculesei David, născut la 4.01.2005.

3. Bîrsan Paul-Cristian, fiul lui Bîrsan Gheorghe si Antoneta, născut la 3 ianuarie 1975 în Bucuresti, România, cu domiciliul actual în Austria, 6112 Wattens, Auweg 27, cu ultimul domiciliu din România în Bucuresti, Dr. Taberei nr. 92, bl. C.7, sc. C, et. 6, ap. 102, sectorul 6. Dosar nr. 256R/2007.

4. Buze Monica-Fibia, fiica lui Vlad Gavril si Ecaterina, născută la 10 iulie 1973 în localitatea Oradea, judetul Bihor, România, cu domiciliul actual în Austria, 8020 Graz, Prangelgasse 12, cu ultimul domiciliu din România în Oradea, str. Dragos Vodă bl. P.1, sc. A, et. 4, ap. 15, judetul Bihor. Dosar nr. 308R/2007.

5. Ciocan Mihaela, fiica lui Primicheru Gheorghe si Primicheru Maria, născută la 1 martie 1976 în localitatea Comănesti, judetul Bacău, România, cu domiciliul actual în Austria, Ilz 283/4 cod.8262 Ilz, cu ultimul domiciliu din România în Comănesti, Str. Progresului, nr. 46, judetul Bacău. Dosar nr. 328R/2007. Copii minori: Ciocan Elias, născut la 27.11.2002; Ciocan Elisa-Delia, născută la 30.03.2005.

6. Ciocan Virgil, fiul lui Stefan si Ileana, născut la 3 februarie 1969 în localitatea Cornu Luncii, judetul Suceava, România, cu domiciliul actual în Austria, Kaindorf 331 Stg.4/4 cod 8224, cu ultimul domiciliu din România în Gura Humorului, Str. Luceafărului, nr. 10. Dosar nr. 327R/2007. Copii minori: Ciocan Andreea Bernarda, născută la 9.09.2006; Ciocan Sidonia Brianna, născută la 3.08.2003.

7. Clepacec Alois, fiul lui - si Clepacec Stefania, născut la 23 iunie 1965 în localitatea Comuna Pescari, judetul Caras- Severin, România, cu domiciliul actual în Cehia, Usti Nad Labem, str. Nestemicka 724/23, cod. 40007, cu ultimul domiciliu din România în satul Sfânta Elena nr. 41 comuna Pescari, judetul Caras-Severin. Dosar nr. 321R/2007.

8. Clepacec Mariana Dragana, fiica lui Marichici Dragan si Marichici Ecaterina, născută la 23 februarie 1976 în localitatea Moldova Nouă, judetul Caras-Severin, România, cu domiciliul actual în Cehia, Usti Nad Labem, str. Nestemicka 724/23, cod. 40007, cu ultimul domiciliu din România în Moldova Nouă, Str. Salcâmilor nr. 1, judetul Caras-Severin. Dosar nr. 320R/2007. Copii minori: Clepacec Andrea, născută la 28.04.2003; Clepacec Robert-Alexandr, născut la 3.10.2006.

9. Cotva Alzbeta, fiica lui Prajac Iosif si Prajac Maria, născută la 20 ianuarie 1972 în localitatea Sopotu Nou, judetul Caras- Severin, România, cu domiciliul actual în Cehia, OK Sumperk, Rovensko 153, cu ultimul domiciliu din România în comuna Sopotu Nou, satul Ravensca nr. 16, judetul Caras-Severin. Dosar nr. 335R/2007.

10. Cotva Ana, fiica lui Holecec Stefan si Holecec Terezia, născută la 25 iunie 1948 în localitatea Sopotu Nou, raion Moldova Nouă, judetul Caras-Severin, România, cu domiciliul actual în Cehia, OK Plesna 275, cu ultimul domiciliu din România în comuna Sopotu Nou, satul Ravensca nr.16, judetul Caras-Severin. Dosar nr. 337R/2007.

11. Cotva Carol, fiul lui Cotva Ioan si Cotva Ana, născut la 7 aprilie 1942 în localitatea Sopotu Nou, judetul Caras-Severin, România, cu domiciliul actual în Cehia, OK Cheb, Plesna 275, cu ultimul domiciliu din România în comuna Sopotu Nou, satul Ravensca nr. 16, judetul Caras-Severin. Dosar nr. 336R/2007.

12. Fuchs Cornelia, fiica lui Geampalia Olimpian si Lucia, născută la 22 aprilie 1966 în localitatea Potelu, judetul Olt, România, cu domiciliul actual în Danemarca, 2700 Bronshoj, Vallekildevej 86, cu ultimul domiciliu din România în Bucuresti, bd. Iuliu Maniu nr. 65, bl. 7.P, ap. 268, sectorul 6. Dosar nr. 78R/2007.

13. Grindeanu Teodora-Mihaela, fiica lui Tărău Mircea si Marioara, născută la 2 noiembrie 1977 în localitatea Cluj-Napoca, judetul Cluj, România, cu domiciliul actual în Danemarca, 6700 Esbjerg, Ostergade 20, 1. 6, cu ultimul domiciliu din România în Cluj-Napoca, Str. Viilor nr. 15, ap. 24, judetul Cluj. Dosar nr. 303R/2007.

14. Hansen Anca-Cecilia, fiica lui Brătulescu Teofil si Brătulescu Aurelia, născută la 23 octombrie 1967 în localitatea Buzău, judetul Buzău, România, cu domiciliul actual în Danemarca, Mindevej, nr. 29, DK-2870 Dyssegard, cu ultimul domiciliu din România în Buzău, Bd. Unirii bl. S2, sc. B, et. 2, ap. 5, judetul Buzău. Dosar nr. 340R/2007.

15. Ionescu Mihai, fiul lui Ionescu Sile si Ionescu Maria, născut la 4 octombrie 1979 în Bucuresti, România, cu domiciliul actual în Danemarca, Copenhaga, str. Hovedgaden, nr. 490, 1th. 2640 Hedehusene, cu ultimul domiciliu din România în -. Dosar nr. 339R/2007.

16. Jarca Iboia, fiica lui Scovan Ioan si Scovan Maria, născută la 11 ianuarie 1962 în localitatea Popesti, Marghita, judetul Bihor, România, cu domiciliul actual în Republica Cehă, 691 45 Podivin, Palackeho 333/49, cu ultimul domiciliu din România în comuna Popesti, satul Voivozi nr. 287, judetul Bihor. Dosar nr. 987R/2006.

17. Jensen Florian, fiul lui Radu Florea si Dobrescu Mihaela, născut la 29 martie 1977 în localitatea Moreni, judetul Dâmbovita, România, cu domiciliul actual în Danemarca, Bredager 27 St tv 2605 Brondby, cu ultimul domiciliu din România în Ploiesti, Str.Troienelor, bl. 44, ap. 36, judetul Prahova. Dosar nr. 345R/2007.

18. Keimel Gabriela-Lidia, fiica lui Homorozan Nicolae si Ana, născută la 30 iulie 1973 în localitatea Sighisoara, judetul Mures, România, cu domiciliul actual în Austria, 8055 Neuseiersberg, Finkengasse 1/3, cu ultimul domiciliu din România în Brasov, str. Constantin Brâncoveanu nr. 38, judetul Brasov. Dosar nr. 314R/2007.

19. Kvistad Andreea, fiica lui Juverdeanu Radu si Ana-Nusa, născută la 16 august 1972 în Bucuresti, România, cu domiciliul actual în Norvegia, Ole Fladagers gate 1A, 0353 Oslo, cu ultimul domiciliu din România în Bucuresti, str. Cap. Ion Gheorghe nr. 9, bl. 102, sc. 1, et. 6, ap. 41, sectorul 4. Dosar nr. 239R/2007. 20. Lucsan Georgeta-Adriana, fiica lui Bubela Andrei si Sarlota, născută la 17 ianuarie 1976 în localitatea Buzău, judetul Buzău, România, cu domiciliul actual în Republica Cehă, 38241 Kaplice, Sumavska 892, cu ultimul domiciliu din România în comuna Mădăras, satul Mădăras nr. 70, judetul Buzău. Dosar nr. 264R/2007.

21. Lucsan Iosif, fiul lui Lucsan Iosif si Hedvig, născut la 8 aprilie 1972 în localitatea Sinteu, judetul Bihor, România, cu domiciliul actual în Republica Cehă, 382 41 Kaplice, Sumavska 892, cu ultimul domiciliu din România în comuna Mădăras, satul Mădăras nr. 70, judetul Bihor. Dosar nr. 263R/2007. Copii minori: Lucsan Sara-Nikola, născută la 12.01.2000; Lucsan Denisa, născută la 13.04.2005.

22. Marin Andrei, fiul lui Marin Gheorghe si Ioana, născut la 22 iunie 1971 în localitatea Constanta, judetul Constanta, România, cu domiciliul actual în Austria, 5082 Grodig, Jagerbauernweg 18, cu ultimul domiciliu din România în Corbu, judetul Constanta. Dosar nr. 305R/2007.

23. Marin Roxana, fiica lui Nită Virgilius si Marilena-Luminita, născută la 19 august 1979 în localitatea Constanta, judetul Constanta, România, cu domiciliul actual în Austria, 5082 Grodig, Jagerbauernweg 18, cu ultimul domiciliu din România în Constanta, Str. Unirii nr. 77, bl. V.6.A, sc. A, ap. 1, judetul Constanta. Dosar nr. 306R/2007. Copii minori: Marin Emanuel, născut la 3.12.2006.

24. Masec Ana, fiica lui Masec Ferdinand si Masec Ana, născută la 25 mai 1970 în localitatea Gârnic, judetul Caras-Severin, România, cu domiciliul actual în Republica Cehă, Kromeriz, cod postal 76701, str. Kopernikova 1446, cu ultimul domiciliu din România în Gârnic nr.102, judetul Caras-Severin. Dosar nr. 323R/2007.

25. Oegas Adela-Camelia, fiica lui Turc Mihaiu si Margareta, născută la 27 noiembrie 1966 în localitatea Deva, judetul Hunedoara, România, cu domiciliul actual în Austria, 7311 Neckenmarkt, Lange Zelle 46, cu ultimul domiciliu din România în Deva, bd. Decebal nr.1, bl. 5, sc. B, ap. 38, judetul Hunedoara. Dosar nr. 309R/2007. Copii minori: Oegas Stefania- Andreea, născută la 12.11.1990.

26. Oegas Stefan, fiul lui Oegas Simion si Floarea, născut la 10 iulie 1964 în localitatea Deva, judetul Hunedoara, România, cu domiciliul actual în Austria, 7311 Neckenmarkt, Lange Zelle 46, cu ultimul domiciliu din România în Deva, bd. Decebal nr. 1, bl. 5, sc. B, ap. 38, Zona A. Sub.1, judetul Hunedoara. Dosar nr. 310R/2007.

27. Pek Carol, fiul lui Pek Iosif si Rozalia, născut la 14 ianuarie 1955 în localitatea Coronini, judetul Caras-Severin, România, cu domiciliul actual în Cehia, Chomutovska nr. 1280, Zatec okr.Louny, cu ultimul domiciliu din România în Coronini nr.182, Judetul Caras-Severin. Dosar nr. 319R/2007.

28. Stehlic Carolina, fiica lui Stehlic Iosif si Ana, născută la 19 martie 1928 în localitatea Moldova Nouă, Gârnic, judetul Caras-Severin, România, cu domiciliul actual în Cehia, Kromeriz cod postal 76701, str.Kopernikova 1446, cu ultimul domiciliu din România în Gârnic nr.199, judetul Caras-Severin. Dosar nr. 322R/2007.

29. Taborschi Ana, fiica lui Taborschi Ventel si Taborschi Stefania, născută la 21 iunie 1975 în localitatea Moldova Nouă, judetul Caras-Severin, România, cu domiciliul actual în Cehia, Mikulasska 14, AS 35201, cu ultimul domiciliu din România în Coronini, judetul Caras-Severin. Dosar nr. 341R/2007.

30. Thomsen Mihaela Adriana, fiica lui Buzescu Oprea si Buzescu Florica, născută la 19 noiembrie 1976 în Bucuresti, România, cu domiciliul actual în Danemarca, Lillegade 2 Olgod, 6870, cu ultimul domiciliu din România în Bucuresti, sos. Colentina nr. 30, bl. 66, ap. 27, sectorul 2. Dosar nr. 344R/2007.

31. Tudosă Sorin-Adrian, fiul lui Dobre si Aglaia, născut la 23 octombrie 1973 în localitatea Resita, judetul Caras-Severin, România, cu domiciliul actual în Resita, str. Roman nr. 1, sc. 1, ap. 6, judetul Caras-Severin, cu ultimul domiciliu din România în Republica Cehă, 312 00 Plzen, Kriva nr.8. Dosar nr. 333R/2007.

32. Zwillinger Thomas, fiul lui Zwillinger Gheorghe si Gabriela, născut la 20 august 1976 în localitatea Cluj-Napoca, judetul Cluj, România, cu domiciliul actual în Germania, 90409 Nürnberg, Nordring 187, cu ultimul domiciliu din România în Turda, Str. Cheii nr. 16A, judetul Cluj. Dosar nr. 317R/2007.