MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 176 (XX) - Nr. 59         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 25 ianuarie 2008

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

58. - Hotărâre privind recunoasterea Statutului de organizare si functionare a Cultului Crestin Baptist - Uniunea Bisericilor Crestine Baptiste din România

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind recunoasterea Statutului de organizare si functionare a Cultului Crestin Baptist - Uniunea Bisericilor Crestine Baptiste din România

 

În temeiul art. 29 alin. (3) si al 108 din Constitutia României, republicată, precum si al art. 49 alin. (2) si (3) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă si regimul general al cultelor,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se recunoaste Statutul de organizare si functionare a Cultului Crestin Baptist - Uniunea Bisericilor Crestine Baptiste din România, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Decretul Prezidiului Marii Adunări Nationale nr. 1.203/1950 pentru aprobarea Statutului de organizare si functionare a Cultului Crestin Baptist din Republica Populară Română, nepublicat, cu modificările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul culturii si cultelor,

Adrian Iorgulescu

 

Bucuresti, 16 ianuarie 2008.

Nr. 58.

 

ANEXǍ

 

STATUTUL

de organizare si functionare a Cultului Crestin Baptist - Uniunea Bisericilor Crestine Baptiste din România

 

PREAMBUL

 

I. Baptistii reprezintă în traditia crestină o ramură a Reformei protestante din secolul al XVI-lea si se consideră continuatori ai traditiei evanghelice care a fost prezentă în Europa de-a lungul multor veacuri de istorie crestină. În Anglia, anabaptistii (ramura radicală a reformei protestante) au fost numiti baptisti începând cu anul 1569.

Prima congregatie care a purtat numele de biserică baptistă a apărut în anul 1609 în Amsterdam si a fost formată din emigranti englezi. Persecutati în Anglia, multi baptisti au emigrat în America, unde au înfiintat biserici baptiste începând cu anul 1639. Astăzi, baptistii reprezintă cea mai răspândită confesiune crestină de traditie protestantă din lume, având biserici în peste 220 de tări si state si aproximativ 120 milioane de membri.

În România, prima biserică baptistă a luat fiintă în anul 1856 în Bucuresti, prin misiunea Bisericii Baptiste Germane. Între cele două războaie mondiale, prezenta si influenta spirituală a baptistilor s-au făcut simtite în special în Transilvania, Bihor si Banat. În perioada comunistă, baptistii au fost persecutati si considerati sectanti de către regimul totalitar ateu. În prezent, în România există peste 1.700 biserici baptiste, cu aproximativ 150.000 de membri si apartinători.

Pe plan national, bisericile baptiste sunt organizate în Uniunea Bisericilor Baptiste, care a luat fiintă în anul 1920 si are sediul în Bucuresti.

II. Baptistii s-au remarcat în istorie prin lupta pentru libertatea religioasă a fiecărei fiinte umane. Filosoful englez John Locke scria:

„Baptistii au fost primii care au propus lumii libertatea religioasă deplină; libertatea adevărată si dreaptă, libertatea egală si impartială.”

În anul 1612, pastorul baptist Thomas Helwys îi scria regelui Angliei, Iacob I:

„Regele este un om muritor, si nu Dumnezeu; de aceea nu are nicio putere asupra sufletelor nemuritoare ale supusilor săi... Religia este o problemă între om si Dumnezeu. Lăsati-i să fie eretici, turci, evrei sau orice altceva. Regele nu va răspunde în locul lor înaintea lui Dumnezeu. De aceea, regele nici nu poate fi judecător între Dumnezeu si om.”

Baptistii consideră că libertatea religioasă este inalienabilă si irevocabilă si că nicio altă libertate nu este în sigurantă acolo unde nu există libertate religioasă.

Pentru baptisti, libertatea religioasă înseamnă:

- libertatea de a crede si de a mărturisi credinta;

- libertatea de închinare publică si privată;

- libertatea de asociere în comunităti religioase;

- libertatea de practicare a credintei;

- libertatea de slujire prin fapte de caritate;

- libertatea de interpretare a Scripturii;

- libertatea de schimbare a apartenentei religioase.

Baptistii cred si militează pentru o biserică liberă într-un stat liber.

Baptistii din Romania nu acceptă subventii de la stat pentru activitatea religioasă si pentru salarizarea personalului de cult. Ei cred că este datoria liber consimtită a fiecărui credincios să contribuie la sustinerea spirituală si materială a bisericii de care apartine.

III. Baptistii mărturisesc credinta într-un singur Dumnezeu, Creatorul si Sustinătorul tuturor celor văzute si nevăzute. Baptistii cred că Dumnezeu există etern în trei Persoane, Tatăl, Fiul si Duhul Sfânt, fiecare Persoană fiind pe deplin Dumnezeu, cu toate că există un singur Dumnezeu.

Baptistii cred si mărturisesc dumnezeirea si umanitatea Domnului Isus Hristos, nasterea Sa din Fecioara Maria, moartea Sa ispăsitoare pe cruce pentru întreaga omenire, învierea Sa din morti a treia zi în trup glorificat, înăltarea Sa în slavă la dreapta Tatălui.

De asemenea, baptistii mărturisesc si asteaptă venirea în slavă a Domnului Isus Hristos, învierea celor drepti si a celor nedrepti si manifestarea glorioasă a Împărătiei lui Dumnezeu.

Baptistii cred că Duhul Sfânt este cea de a treia Persoană dumnezeiască, că Duhul Sfânt iluminează si convinge omul de păcat si neprihănire, că Duhul Sfânt înfăptuieste nasterea din nou (regenerarea) prin Cuvântul Scripturii si transformarea (sfintirea) continuă, după chipul Fiului lui Dumnezeu, a celui ce se încrede în Hristos.

Prin învătăturile biblice fundamentale, baptistii apartin crestinismului istoric. Baptistii sustin principiile Reformei: Sola Scriptura, Sola Gratia, Sola Fidae, Soli Deo Gloria. În practica religioasă, baptistii promovează simplitatea traditiei Bisericii din veacul apostolic (Faptele Apostolilor 2:41-47). Baptistii cred si mărturisesc că prin Isus Hristos fiecare om are acces direct la Dumnezeu. Domnul Isus Hristos este singurul Mântuitor si singurul Mijlocitor între Dumnezeu si oameni. Baptistii nu practică cultul icoanelor, al moastelor si al sfintilor, considerându-le traditii ulterioare veacului apostolic.

IV. Baptistii îsi trag numele de la practica botezului nou-testamentar. Cuvântul „baptist” vine de la grecescul „baptizo” care înseamnă „afundare”. În crezul si practica bisericii baptiste, botezul se administrează în numele Tatălui si al Fiului si al Sfântului Duh, prin afundare în apă, si este precedat de convertirea celui ce se botează. Pentru baptisti, botezul reprezintă mărturia personală a unui cuget curat înaintea lui Dumnezeu, prin credinta în moartea si învierea Domnului Isus Hristos. Copiii nou-născuti sunt dedicati lui Dumnezeu prin rugăciunea de binecuvântare. În familiile si în bisericile baptiste, copiii cresc în cunoasterea lui Dumnezeu, prin cuvântul Scripturii si rugăciune.

Baptistii au ca învătătură specifică siguranta mântuirii. Aceasta înseamnă că cel născut din nou are viată vesnică din momentul întoarcerii la Dumnezeu. Cei ce sunt cu adevărat născuti din nou, prin puterea lui Dumnezeu, vor persevera în har până la sfârsitul vietii. Din pricina cercetării si lucrării Duhului lui Dumnezeu, cel mântuit nu poate stărui în păcat si neascultare. Numai cei ce perseverează până la sfârsit au fost cu adevărat născuti din nou. „Cine are pe Fiul are viata, cine nu are pe Fiul lui Dumnezeu nu are viata.” (1 Ioan 5:12)

Baptistii cred că mântuirea este darul lui Dumnezeu, oferit ca har tuturor celor ce se întorc la El cu pocăintă si credintă. Crestinul face fapte bune nu ca să fie mântuit, ci pentru că a fost mântuit prin Isus Hristos. „Fiindcă suntem socotiti îndreptătiti prin credintă, avem pace cu Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus Hristos.” (Romani 5:1) Credinta reprezintă rădăcinile noii vieti în Hristos, în timp ce faptele bune reprezintă roada care Îl glorifică pe Dumnezeu.

V. Baptistii practică închinarea fată de Dumnezeu în duh si adevăr. Închinarea publică se realizează prin participarea tuturor credinciosilor, de regulă, prin cântare, rugăciune, citirea si propovăduirea Sfintelor Scripturi. Zidirea duhovnicească se face si în grupuri mici, în case particulare sau în lăcasul de închinare, prin studiul Bibliei si rugăciune. Prin Cina Domnului biserica comemorează jertfa unică a Noului Legământ, adusă o dată pentru totdeauna prin moartea pe cruce a Domnului Isus Hristos. Cina Domnului exprimă atât unirea credinciosului cu Isus Hristos, cât si unitatea bisericii, ca trup al lui Hristos, prin Duhul Sfânt.

Baptistii sărbătoresc Duminica - ziua Învierii Domnului ca zi de închinare săptămânală. De asemenea, baptistii celebrează sărbătorile anuale legate de evenimentele principale ale mântuirii: Nasterea Mântuitorului, Botezul Domnului, Moartea si Învierea Domnului Isus Hristos, Înăltarea Domnului si Pogorârea Duhului Sfânt.

Bisericile baptiste au, de asemenea, si servicii divine speciale.

Serviciul divin de cununie are un caracter solemn si consfinteste legământul celor doi, bărbat si femeie, ce se unesc înaintea lui Dumnezeu pentru a forma o familie. Binecuvântarea nou-născutilor se face, de regulă, în cadrul serviciului divin, prin rugăciunea bisericii.

Serviciul divin de înmormântare reafirmă credinta în înviere si constituie un act de solidaritate a comunitătii cu cei îndurerati din pricina despărtirii.

VI. Baptistii cred si mărturisesc că toti cei mântuiti, din toate generatiile, din orice popor si din orice etnie, alcătuiesc trupul cosmic al lui Hristos, în cer si pe pământ, Biserica Universală, care se manifestă local prin comunităti de credintă, sperantă si iubire crestină. Biserica locală reprezintă comunitatea credinciosilor născuti din nou, prin care Hristos se manifestă în fiecare generatie si în fiecare loc si prin care Dumnezeu extinde harul Său în lume. Baptistii cred că biserica se zideste numai într-un climat de dragoste si autenticitate si creste spiritual numai în dependentă de Hristos si doar în măsura cultivării relatiilor interpersonale si a implicării credinciosilor în slujire.

Baptistii consideră că menirea fiecărei biserici locale este aceea de a fi o comunitate trimisă în lume pentru a împărtăsi credinta, speranta si iubirea crestină. Baptistii cred că biserica locală Îl glorifică pe Dumnezeu în măsura în care fiecare credincios si întreaga comunitate este o mărturie a suveranitătii, sfinteniei si bunătătii dragostei lui Dumnezeu în lume. Pentru baptisti, biserica locală ca familie duhovnicească reprezintă dovada că iubirea, speranta si încrederea sunt posibile într-o lume materialistă si individualistă.

VII. Baptistii sunt promotorii pe plan mondial ai misiunii crestine moderne, începând cu William Carrey (1761-1834), părintele misiunii moderne. Baptistii consideră că fiecare credincios este un misionar si că întreaga biserică este trimisă în lume să răspândească Evanghelia, astfel încât cei ce nu au o relatie personală cu Dumnezeu să devină, prin credintă si pocăintă, ucenici devotati ai Domnului Isus Hristos.

Baptistii împărtăsesc convingerea că Împărătia lui Dumnezeu este mai mare decât orice biserică sau confesiune crestină. Baptistii resping prozelitismul ca mijloc de manipulare a persoanei. Ei cred în responsabilitatea si dreptul inalienabil al fiecărei persoane de a-si alege singură credinta. Misiunea se adresează persoanei si societătii în întregul ei, atât prin Evanghelie, cât si prin actiuni de caritate si de identificare în dragoste crestină cu cei marginalizati si nedreptătiti.

Baptistii sunt cetăteni responsabili si loiali si în ascultare de Dumnezeu participă alături de toti ceilalti cetăteni la pacea si prosperitatea tării lor. În mod special, baptistii se roagă lui Dumnezeu pentru mântuirea tuturor oamenilor. Ei mijlocesc înaintea Tatălui ceresc pentru toate autoritătile si persoanele din institutiile statului, pentru ca astfel să putem trăi cu demnitate si în pace.

 

CAPITOLUL I

Principii si dispozitii generale

 

SECTIUNEA 1

Principii

 

Art. 1. - Cultul Crestin Baptist din România se organizează potrivit următoarelor principii:

a) Principiul autoritătii spirituale

Bisericile baptiste din România se întemeiază pe învătătura Sfintelor Scripturi. Sfânta Scriptură (Biblia) este Cuvântul infailibil al lui Dumnezeu si reprezintă autoritatea supremă în materie de credintă si practică religioasă a bisericilor baptiste din România.

b) Principiul asocierii

Bisericile baptiste din România sunt biserici surori. Ele se asociază cu scopul de a se sprijini reciproc, de a sustine împreună mărturia crestină, de a veghea la păstrarea nealterată a învătăturilor Sfintelor Scripturi, de a colabora în misiune si de a-si apăra libertatea religioasă.

c) Principiul autonomiei

Bisericile baptiste se organizează si functionează în mod autonom. Celelalte entităti ale Cultului Crestin Baptist din România au rolul de a sprijini bisericile baptiste locale să îsi îndeplinească menirea.

d) Principiul apostoliei

Fiecare biserică baptistă are mandatul apostolic încredintat de Hristos de a fi o comunitate trimisă în lume pentru a mărturisi Evanghelia si pentru a împărtăsi credinta, speranta si iubirea crestină tuturor oamenilor.

e) Principiul preotiei universale

Fiecare credincios are acces liber la Dumnezeu, prin mijlocirea Domnului Isus. Ca preoti ai lui Dumnezeu, credinciosii baptisti au dreptul si responsabilitatea de a mărturisi Evanghelia, de a sluji potrivit înzestrării duhovnicesti si de a mijloci în rugăciune pentru mântuirea semenilor lor.

f) Principiul libertătii religioase

Credinciosii baptisti împărtăsesc convingerea potrivit căreia fiecare persoană si fiecare biserică trebuie să se bucure de libertatea de a-si alege modul de închinare si slujire a lui Dumnezeu, fără îngrădiri sau amestec din afară.

Cultul Crestin Baptist din România este liber si autonom fată de stat. Baptistii sustin principiul separării bisericii fată de stat, potrivit dictonului „o biserică liberă într-un stat liber”.

g) Principiul egalitătii cultelor

Cultul Crestin Baptist este egal cu celelalte culte în fata legii si a autoritătilor statului. Statul român va păstra pozitia de neutralitate fată de Cultul Crestin Baptist si nu va încuraja acordarea de privilegii sau discriminarea Cultului Crestin Baptist fată de alte culte.

Credinciosii baptisti si apartinătorii sunt protejati de statul român împotriva oricăror comportamente care au ca scop sau vizează atingerea demnitătii ori crearea unei atmosfere intimidante, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare ori a unei stări de inferioritate, legate de apartenenta acestora la credinta baptistă.

 

SECTIUNEA a 2-a

Dispozitii generale

 

Art. 2. - Cultul Crestin Baptist din România se organizează si functionează potrivit prevederilor prezentului statut. Denumirea acestuia este: Cultul Crestin Baptist din România – Uniunea Bisericilor Baptiste din România.

Art. 3. - (1) Cultul Crestin Baptist din România formează o unitate atât din punct de vedere doctrinar, cât si organizatoric.

(2) Mărturisirea de credintă baptistă contine nucleul fundamental al învătăturilor biblice pe baza cărora se realizează unitatea doctrinară a bisericilor crestine baptiste din România.

(3) Structura organizatorică a Cultului Crestin Baptist din România este următoarea: a) bisericile locale; b) comunitătile teritoriale; c) Conventia Baptistă Maghiară si d) Uniunea Baptistă, fiecare având personalitate juridică, cu drepturile ce derivă din această calitate.

(4) Cultul Crestin Baptist din România si părtile sale componente sunt persoane juridice de utilitate publică.

Art. 4. - Cultul Crestin Baptist din România are sistem propriu de salarizare si sistem propriu de asigurări sociale, denumit Casa de Pensii si Ajutoare a Cultului (C.P.A.). Casa de Pensii are personalitate juridică si se organizează si functionează conform regulamentului propriu, aprobat de organele de conducere ale cultului.

Art. 5. - (1) Cultul Crestin Baptist din România este liber si autonom fată de stat, independent fată de orice altă persoană fizică sau juridică de drept public ori privat.

(2) Libertatea si autonomia Cultului Crestin Baptist se manifestă si prin dreptul său exclusiv de a-si stabili doctrina si preceptele religioase proprii, normele interne de organizare si functionare; dreptul exclusiv de a înfiinta/desfiinta unităti de cult; dreptul de a-si alege reprezentantii în conducerea structurilor din cadrul cultului, fără amestec din partea statului; dreptul de a avea o jurisdictie duhovnicească proprie.

(3) Autonomia Cultului Crestin Baptist, în sensul Constitutiei României, se manifestă si prin faptul că acesta, din motive doctrinare, nu acceptă subventii financiare din partea statului pentru activitatea cultică si pentru functionarea sa.

(4) În acord cu prevederile constitutionale si ale Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă si regimul general al cultelor, statul român promovează sprijinul acordat Cultului Crestin Baptist din România de către membrii si apartinătorii săi, prin deduceri din impozitul pe venit pentru sumele contribuite, si încurajează sponsorizările către cult, potrivit legii.

Art. 6. - (1) Cultul Crestin Baptist din România este independent fată de bisericile si organizatiile baptiste din străinătate, păstrând legături frătesti si de colaborare cu acestea. El poate intra în aliante cu organizatii baptiste din străinătate, precum si cu biserici si organizatii evanghelice din tară si din străinătate.

(2) La Cultul Crestin Baptist din România se pot afilia biserici baptiste si asociatii de biserici baptiste române si maghiare din diaspora.

 

CAPITOLUL II

Biserica baptista locală

 

SECTIUNEA 1

Definirea si constituirea bisericii

 

Art. 7. - (1) Biserica baptistă locală reprezintă comunitatea biblică întemeiată pe legământul în jertfa Domnului Isus a credinciosilor născuti din nou, care au primit botezul credintei si acceptă din proprie convingere Mărturisirea de credintă a Cultului Crestin Baptist din România si prevederile prezentului statut.

(2) Biserica baptistă locală este de sine stătătoare si are ca autoritate supremă în materie de credintă si practică religioasă învătăturile Sfintelor Scripturi.

(3) Fiecare biserică baptistă face parte din comunitatea bisericilor pe raza căreia se află sau din Conventia Baptistă Maghiară, după caz, precum si din Uniunea Bisericilor Baptiste din România.

(4) Bisericile baptiste pot stabili norme proprii de organizare si functionare, cu respectarea prezentului statut si a Mărturisirii de credintă a Cultului Crestin Baptist din România.

(5) Bisericile baptiste pot încheia parteneriate cu biserici si organizatii crestine din tară si din străinătate.

Art. 8. – (1) Biserica se constituie ca persoană juridică prin hotărârea adunării generale a unui număr de cel putin 20 de membri majori, considerati membri fondatori.

(2) Actul de constituire întocmit în 3 exemplare, va purta semnătura fiecărui membru fondator si va exprima vointa colectivă de constituire, va contine denumirea si sediul bisericii, precum si lista membrilor comitetului de conducere. Două exemplare ale actului de constituire, împreună cu actele doveditoare privind sediul si patrimoniul initial, vor fi înaintate comunitătii de care apartine sau Conventiei Baptiste Maghiare, după caz.

(3) Comunitatea sau Conventia Baptistă Maghiară, după caz, va proceda la verificarea îndeplinirii conditiilor legale de constituire, precum si a celor doctrinare, si va înainta Uniunii Baptiste actele respective împreună cu avizul său, care va cuprinde confirmarea îndeplinirii conditiilor de legalitate si a celor doctrinare.

Art. 9. - (1) Eliberarea autorizatiei de functionare se va face de către Uniunea Baptistă, în urma constatării îndeplinirii conditiilor legale, si va fi urmată de înscrierea bisericii în Registrul persoanelor juridice al Cultului Crestin Baptist din România.

(2) Un eventual refuz de avizare din partea comunitătii sau de autorizare din partea Uniunii Baptiste trebuie să fie motivat si comunicat în scris grupului de credinciosi care a solicitat autorizarea.

(3) Grupul de credinciosi care a solicitat autorizarea bisericii respective poate contesta refuzul la Consiliul Uniunii, care va lua o decizie în prima sa sedintă.

(4) Biserica se consideră definitiv constituită, fără nicio altă formalitate, după eliberarea autorizatiei de functionare de către Uniunea Baptistă din România. Biserica astfel constituită este persoană juridică de la data hotărârii de constituire.

Art. 10. - (1) Grupul de credinciosi format din cel putin 3 membri majori se poate constitui în „biserică filială”, fără a avea personalitate juridică. Biserica filială îsi exercită cultul în mod liber si independent în localitatea respectivă.

(2) Biserica filială se constituie prin hotărârea grupului respectiv, cu acordul bisericii la care se afiliază. Actul de constituire se va întocmi în 4 exemplare, va exprima vointa colectivă de constituire a membrilor fondatori, va purta semnătura fiecărui membru fondator si va cuprinde denumirea bisericii filiale si adresa sediului.

(3) Eliberarea autorizatiei de functionare pentru biserica filială urmează procedura prevăzută în cazul bisericii cu personalitate juridică si va fi înregistrată în Registrul bisericilor filiale al Cultului Crestin Baptist din România.

 

SECTIUNEA a 2-a

Membri si apartinători

 

Art. 11. - (1) Este membru al bisericii crestine baptiste persoana, fără deosebire de sex, nationalitate, etnie sau rasă, care din libera sa convingere a primit credinta si botezul, acceptă Mărturisirea de credintă a Cultului Crestin Baptist, prevederile prezentului statut si este înscrisă în registrul de membri al bisericii locale.

(2) Calitatea de membru al bisericii baptiste este personală si netransmisibilă si poate fi dovedită după registrul de membri tinut de biserica locală.

(3) Datele personale ale credinciosilor nu pot fi folosite în alt scop decât în cel al evidentierii în cadrul Cultului Crestin Baptist din România.

(4) Fiecare credincios baptist trebuie să apartină unei biserici locale. Un credincios baptist poate fi membru numai într-o singură biserică în acelasi timp.

(5) Membrii bisericii nu pot face parte din organizatii a căror ideologie, învătătură sau practică sunt împotriva învătăturii Sfintelor Scripturi.

(6) Primirea unui membru în biserică se face prin aprobarea organelor de conducere ale bisericii, potrivit procedurii stabilite de adunarea generală.

(7) În cazul transferului unui membru dintr-o altă biserică baptistă, biserica în care acesta se transferă va solicita adeverinta de membru de la biserica din care acesta pleacă.

Art. 12. - (1) Membrii bisericii au dreptul de a beneficia de consiliere si asistentă religioasă, de a participa activ la adunările generale, de a alege si de a fi alesi în conformitate cu Mărturisirea de credintă si cu prevederile prezentului statut. Dreptul de a alege si de a fi ales se exercită în conformitate cu prevederile legale în materie. (2) Membrii bisericii au datoria de a contribui financiar si/sau material la sustinerea activitătii si misiunii bisericii.

Art. 13. - (1) Biserica locală exercită disciplinarea spirituală asupra membrilor săi care s-au abătut de la Cuvântul lui Dumnezeu prin atitudine, învătătură sau faptele vietii. Disciplinarea constă în:

a) mustrarea în comitet si/sau în adunarea generală;

b) suspendarea temporară a exercitării unor drepturi ce decurg din calitatea de membru;

c) excluderea.

(2) Măsurile disciplinare se aplică în scopul îndreptării celui vinovat, avându-se în vedere gradul de vinovătie, impactul asupra mărturiei bisericii si atitudinea persoanei în cauză. Disciplinarea se aplică, de regulă, gradual, potrivit procedurii stabilite de adunarea generală a bisericii.

(3) Excluderea duce la încetarea calitătii de membru al bisericii si se aplică celor ce se fac vinovati de cădere gravă sau persistentă în păcat, precum si celor ce stăruiesc în răspândirea învătăturilor eretice.

Art. 14. - (1) Retragerea din biserică prin nefrecventarea serviciilor divine, din cauza lipsei de interes, duce la încetarea calitătii de membru. Retragerea constatată de comitetul bisericii va fi consemnată în registrul bisericii si va fi comunicată în scris celui în cauză.

(2) În situatia în care un membru al bisericii îsi exprimă în scris hotărârea de retragere, biserica va lua act de această hotărâre si o va consemna în registrul de membri.

(3) Membrii exclusi sau retrasi pot fi considerati apartinători.

Art. 15. - (1) Cei exclusi sau retrasi vor putea fi reprimiti ca membri, la cererea acestora, după ce vor dovedi sinceră îndreptare. (2) Excluderea si reprimirea se vor face prin hotărârea organelor de conducere ale bisericii, potrivit procedurii stabilite de adunarea generală, si vor fi consemnate în registrul bisericii.

(3) Reprimirea unui credincios exclus într-o altă biserică baptistă se va face după consultarea bisericii care l-a exclus.

(4) Fostii membri, retrasi sau exclusi, nu au niciun drept asupra bunurilor si valorilor aduse sub orice formă în patrimoniul bisericii, bunurile si valorile respective rămânând proprietate exclusiv cultică.

Art. 16. - (1) Copiii nebotezati ai credinciosilor baptisti sunt apartinători ai bisericii baptiste. Sunt apartinătoare si persoanele care si-au exprimat în scris dorinta de a apartine bisericii baptiste locale.

(2) Biserica poate acorda apartinătorilor ei consiliere spirituală si asistentă religioasă, la cererea acestora sau a familiilor lor.

(3) Membrii si apartinătorii bisericii filiale sunt înscrisi în registrele bisericii la care s-au afiliat.

 

SECTIUNEA a 3-a

Activitatea si functionarea bisericii

 

Art. 17. - (1) Biserica baptistă locală are menirea de a-L glorifica pe Dumnezeu prin închinare publică, părtăsie frătească, mărturie crestină, slujire si misiune.

(2) Activitatea bisericii se realizează prin comuniunea spirituală a credinciosilor în cadrul serviciilor divine si al grupurilor mici, precum si prin programe de evanghelizare, studiu biblic, cateheză, caritate si misiune (Fapte 2:42-47; 5:42; 19:9; 20:20; Romani 16:5; 1 Corinteni 16:19; Coloseni 4:15; Filimon 1-2).

(3) Bisericile locale îsi pot desfăsura serviciile divine si activitatea spirituală a grupurilor mici în lăcasuri de cult, în spatii publice închiriate, în case particulare, în spatii amenajate în acest scop, precum si, ocazional, în aer liber.

Art. 18. - (1) Biserica locală îsi organizează liber si autonom serviciile divine, grupurile mici, modul de închinare publică, evanghelizarea, catehizarea, studiile biblice, slujirea, misiunea si orice alte activităti.

(2) Biserica poate organiza seminarii, conferinte, concerte si alte activităti cultural-religioase, după nevoi. Educatia biblică a copiilor, adolescentilor si tinerilor se face în familie, în scoala biblică, în grupurile mici, precum si în seminarii si tabere special organizate de biserică.

(3) Fiecare biserică baptistă are libertatea de a desfăsura misiune crestină în tară si în străinătate, prin implicarea membrilor săi: în evanghelizare publică si personală, în rugăciune, studiu biblic si predicare, în actiuni sociale si de caritate, precum si în „plantare” de biserici.

(4) Membrii bisericii au dreptul si responsabilitatea de a se implica în slujirea bisericii potrivit cu chemarea divină, înzestrarea duhovnicească, maturitatea spirituală si mărturia crestină pe care acestia o au în familie si în societate.

Art. 19. - (1) În bisericile baptiste din România există două categorii de slujire specială: slujirea duhovnicească si diaconia.

(2) Slujirea duhovnicească asigură cresterea spirituală si pregătirea credinciosilor în vederea implicării lor în slujire. Aceasta se realizează prin: misiune, predicare, evanghelizare, păstorire si educatie biblică.

(3) Misiunea reprezintă lucrarea bisericii de extindere a Împărătiei lui Dumnezeu prin trimitere de misionari pentru propovăduirea Evangheliei si înfiintarea de noi biserici în tară si în străinătate.

(4) Predicarea Cuvântului lui Dumnezeu prin inspiratia Duhului Sfânt are menirea profetică de a descoperi voia lui Dumnezeu în cugetele oamenilor si de a-i conduce la pocăintă fată de Dumnezeu si credintă în Isus Hristos.

(5) Evanghelizarea reprezintă chemarea harului divin adresată celor ce nu au o relatie personală cu Dumnezeu, pentru a deveni ucenici ai Domnului Isus Hristos, si se realizează prin mărturisirea personală si propovăduirea învătăturilor de bază ale Sfintelor Scripturi.

(6) Păstorirea bisericii se realizează prin rugăciune, consiliere, catehizare, educatie biblică, predicare, supraveghere si cârmuire duhovnicească, pentru cresterea spirituală a credinciosilor si pregătirea lor în vederea lucrării de slujire.

(7) Educatia biblică se realizează prin propovăduire si studiu biblic, pentru consolidarea în credintă si maturizarea credinciosilor, prin cunoasterea si aplicarea Cuvântului lui Dumnezeu, în vederea lucrării de învătare si sfătuire a altora.

(8) Diaconia reprezintă slujirea bisericii prin manifestarea iubirii crestine si ajutorarea celor în nevoi.

Art. 20. - (1) Potrivit învătăturii si practicii bisericilor baptiste, evanghelizarea personală si publică, predicarea Cuvântului lui Dumnezeu, conducerea grupurilor mici, actiunile de caritate, precum si alte activităti cultural-religioase reprezintă atributii ale preotiei universale, calitate pe care o are fiecare credincios baptist.

(2) În cadrul Cultului Crestin Baptist din România atributiile similare slujbei de preot în sensul Legii nr. 489/2006 sunt considerate numai actele de cult: botezul, administrarea Cinei Domnului în cadrul serviciului divin public, cununia religioasă si ordinarea slujitorilor duhovnicesti.

 

SECTIUNEA a 4-a

Slujitorii bisericii

 

Art. 21. - (1) Biserica poate alege si consacra în slujire ca slujitori duhovnicesti pe acei credinciosi care dovedesc prin roadele slujirii lor chemare divină, maturitate spirituală, înzestrare duhovnicească, viziune si dedicare pentru lucrarea lui Dumnezeu si care îndeplinesc calitătile prevăzute în Sfânta Scriptură (1 Timotei 3:1-7; Tit 1:5-9).

(2) Consacrarea în slujire pentru întreaga viată se face prin ordinare (hirotonie). Consacrarea în slujire pentru nevoile specifice ale bisericii se face prin serviciul special de rugăciune.

Art. 22. - (1) Ordinarea se hotărăste de adunarea generală, cu votul a cel putin trei pătrimi din numărul membrilor prezenti cu drept de vot. În vederea ordinării, biserica va solicita cercetarea si examinarea doctrinară a candidatului de către comitetul comunitătii sau Comitetul executiv al Conventiei Baptiste Maghiare, după caz. În situatia în care comunitatea refuză ordinarea, biserica se poate adresa Consiliului Uniunii Baptiste. În situatia bisericilor baptiste maghiare, acestea se pot adresa Consiliului Conventiei.

(2) Ordinarea se face în cadrul serviciului divin, prin rugăciune cu punerea mâinilor de către comisia de ordinare (1 Timotei 4:14) stabilită de comitetul bisericii împreună cu comitetul comunitătii sau Comitetul executiv al Conventiei Baptiste Maghiare, după caz. (3) Actul ordinării reprezintă recunoasterea calitătii de slujitor duhovnicesc si autorizarea necesară exercitării actelor de cult la nivelul tuturor bisericilor baptiste din tară si din străinătate.

Art. 23. - (1) Slujitoriii duhovnicesti ordinati pot fi supusi evaluării în vederea reconfirmării sau eliberării din slujbă atunci când adunarea generală solicită expres acest lucru prin votul a jumătate plus unu din numărul membrilor cu drept de vot prezenti.

(2) În situatia în care slujitorul duhovnicesc ordinat supus evaluării nu obtine trei pătrimi din voturile exprimate, acesta îsi încetează slujirea în biserica respectivă.

(3) Slujitorul duhovnicesc ordinat poate fi ales si angajat în altă biserică sau slujire duhovnicească în cadrul comunitătii bisericilor sau al Conventiei Baptiste Maghiare, după caz.

(4) Dacă nicio altă biserică sau entitate din cadrul cultului nu îl solicită să slujească în această calitate, exercitarea atributiilor ce decurg din calitatea de slujitor duhovnicesc ordinat se suspendă până la solicitarea expresă din partea unei biserici baptiste, a unei comunităti a bisericilor baptiste ori a Conventiei Baptiste Maghiare, după caz, sau a Uniunii Baptiste.

(5) Pierderea calitătii de slujitor ordinat se face în situatia excluderii din biserică pentru cădere în păcat sau răspândire de învătături eretice, prin hotărârea comitetului comunitătii sau a Comitetului executiv al Conventiei Baptiste Maghiare, după caz.

Art. 24. - (1) Alegerea slujitorilor duhovnicesti pentru nevoile specifice ale bisericii locale se hotărăste de adunarea generală, cu votul a cel putin două treimi din numărul membrilor cu drept de vot. Biserica stabileste domeniul de slujire si perioada slujirii, prin hotărârea adunării generale.

(2) Consacrarea slujitorilor duhovnicesti pentru nevoile specifice ale bisericii locale se face prin rugăciune cu punerea mâinilor, în cadrul serviciului divin.

(3) Actul consacrării reprezintă recunoasterea calitătii de slujitor duhovnicesc si autorizarea necesară exercitării actelor de cult la nivelul bisericii locale respective, al filialelor si misiunilor ei.

(4) Slujitorii duhovnicesti care au fost consacrati la nivelul bisericii locale pot fi supusi evaluării, în vederea reconfirmării sau eliberării din slujbă ori când adunarea generală solicită expres acest lucru, prin votul a jumătate plus unu din numărul membrilor prezenti cu drept de vot. Calitatea de slujitor duhovnicesc încetează dacă acesta nu întruneste numărul a trei pătrimi din voturile exprimate.

Art. 25. - (1) Fiecare biserică baptistă îsi va alege cu precădere păstorul bisericii. Un păstor poate sluji mai multe biserici cu acordul primei biserici care l-a angajat si în care este membru. O biserică poate angaja si alti slujitori duhovnicesti ordinati sau consacrati la nivelul bisericii locale respective.

(2) Angajarea păstorului bisericii si a celorlalti slujitori duhovnicesti se face prin hotărârea adunării generale, cu votul a cel putin trei pătrimi din numărul membrilor cu drept de vot prezenti.

(3) Încetarea statutului de angajat al păstorului bisericii si al celorlalti slujitori duhovnicesti are loc în situatia în care persoana în cauză nu obtine votul a cel putin trei pătrimi din numărul membrilor cu drept de vot prezenti. Contractul lui de muncă încetează după o perioadă de 3 luni de la data adunării generale care a luat hotărârea.

(4) Biserica locală care nu are păstor poate solicita comunitătii teritoriale sau Conventiei Baptiste Maghiare, după caz, să fie girată temporar de un păstor. Acceptarea păstorului girant se face cu votul a două treimi din numărul membrilor prezenti în adunarea generală.

Art. 26. - (1) Slujitorii duhovnicesti au obligatia de a păstra taina mărturisirii. Ei nu pot fi obligati să dezvăluie faptele încredintate sau de care au luat cunostintă în considerarea statutului lor.

(2) Slujitorii bisericii si membrii comitetului de conducere nu pot fi agenti sau colaboratori ai serviciilor secrete.

(3) Păstorii bisericii nu pot fi membri ai partidelor politice.

Art. 27. - (1) Biserica poate alege, după nevoi, unul sau mai multi diaconi, care ajută păstorul sau consiliul presbiterilor în administrarea actiunilor de caritate si în desfăsurarea activitătilor duhovnicesti (Fapte 6:1-6; Romani 16:1-2;1 Timotei 3:11).

(2) Alegerea si consacrarea în slujire a diaconilor se face după normele proprii ale fiecărei biserici si reprezintă recunoasterea calitătii de slujitor al bisericii la nivelul bisericii locale respective, al filialelor si misiunilor ei.

(3) Diaconii trebuie să aibă calitătile prevăzute de Sfânta Scriptură (1 Timotei 3:8-13).

 

SECTIUNEA a 5-a

Organizarea si conducerea bisericii

 

Art. 28. - (1) Bisericile locale se organizează potrivit învătăturii Sfintelor Scripturi si contextului specific al acestora. Organele de conducere ale bisericii sunt adunarea generală, comitetul bisericii si păstorul bisericii, care îndeplineste rolul de presbiter (bătrân), denumit si episcop (supraveghetor).

(2) Bisericile care au mai multi păstori angajati sau care au încredintat responsabilitatea de presbiter si altor slujitori duhovnicesti pot organiza consiliul păstorilor (presbiterilor). Biserica stabileste prin hotărârea adunării generale atributiile consiliului păstorilor (presbiterilor) si responsabilitătile fiecărui păstor sau slujitor duhovnicesc cu rol de presbiter.

(3) Conducerea bisericii locale presupune îmbinarea creativă, sub călăuzirea Duhului Sfânt, a responsabilitătilor si atributiilor adunării generale, comitetului si păstorului bisericii sau consiliului presbiterilor, după caz.

Art. 29. - (1) Adunarea generală reprezintă organul suprem de conducere si control al bisericii locale. Autoritatea ei se exercită cu respectarea învătăturii Sfintelor Scripturi si în concordantă cu Mărturisirea de credintă si cu prezentul statut.

(2) Adunarea generală are loc o dată pe an sau ori de câte ori este nevoie.

(3) Adunarea generală se convoacă de păstorul bisericii în baza hotărârii comitetului. În situatia în care păstorul refuză convocarea, aceasta se va face de persoana desemnată de comitet. În situatii speciale, adunarea generală poate fi convocată de păstorul bisericii din proprie initiativă sau la cererea scrisă si motivată a cel putin o treime din numărul total al membrilor cu drept de vot ai bisericii.

Convocarea se va face cu cel putin 14 zile înainte si va cuprinde: data, ora, locul si scopul.

(4) Dacă la termenul indicat nu se vor întruni cel putin jumătate plus unu din numărul membrilor cu drept de vot, adunarea generală se va tine peste o săptămână, în acelasi loc si la aceeasi oră, fără nicio altă convocare, când se vor putea lua hotărâri valabile, indiferent de numărul membrilor prezenti.

(5) La stabilirea numărului necesar de membri prezenti cu drept de vot nu vor fi luati în considerare membrii care nu sunt prezenti si care în ultimele 6 luni nu au participat la serviciile divine ale bisericii.

(6) Adunarea generală este prezidată de păstorul bisericii (păstorul coordonator) sau de un delegat al acestuia, asistat de secretarul bisericii. La solicitarea adunării generale, prezidarea se va face de un presedinte de zi asistat de un secretar de zi, alesi din mijlocul ei. Hotărârile se iau cu cel putin jumătate plus unu din numărul membrilor prezenti cu drept de vot sau cu votul calificat, după caz. În caz de paritate decide votul persoanei care prezidează.

Procesul-verbal va fi semnat de persoanele care au prezidat adunarea generală.

Art. 30. - (1) Adunarea generală alege numărătorii de voturi si aprobă ordinea de zi cu jumătate plus unu din numărul membrilor prezenti cu drept de vot. Pe ordinea de zi propusă de comitet pot fi adăugate subiecte de interes major ale bisericii, cu aprobarea a jumătate plus unu din numărul celor prezenti cu drept de vot.

(2) La adunările generale ale bisericii pot participa, cu vot consultativ, din oficiu sau ca urmare a invitării, 1-3 delegati ai comunitătii bisericilor sau Conventiei Baptiste Maghiare, după caz, precum si 1-3 delegati ai Uniunii Baptiste.

(3) În situatie de criză, păstorul bisericii, comitetul bisericii sau o treime din membrii cu drepturi depline ai bisericii pot solicita sprijinul comunitătii sau al Conventiei Baptiste Maghiare, după caz. Dacă în termen de 30 de zile comunitatea nu a răspuns solicitării, sprijinul poate fi cerut Uniunii Baptiste.

(4) În situatie de criză, adunarea generală poate fi convocată de comunitate, Conventia Baptistă Maghiară sau Uniunea Baptistă, după caz, cu respectarea procedurii statutare. Adunarea generală va fi condusă de un moderator cu drept de vot consultativ, delegat de comunitate, Conventia Baptistă Maghiară sau Uniunea Baptistă, după caz.

Art. 31. - (1) Adunarea generală hotărăste asupra tuturor problemelor majore ale bisericii si poate delega o parte dintre atributiile ei comitetului bisericii, păstorului bisericii sau consiliului păstorilor (presbiterilor), după caz.

(2) Sunt de competenta exclusivă a adunării generale următoarele atributii:

a) adoptarea normelor proprii care definesc rânduiala bisericii;

b) alegerea, consacrarea în slujire si angajarea slujitorilor duhovnicesti;

c) reconfirmarea sau eliberarea din slujbă a slujitorilor duhovnicesti;

d) disciplinarea slujitorilor duhovnicesti;

e) alegerea comitetului, cenzorilor si delegatilor bisericii;

f) aprobarea bugetului si a executiei bugetare;

g) achizitionarea si înstrăinarea de bunuri imobile;

h) construirea si demolarea clădirilor care sunt proprietăti ale bisericii;

i) angajarea de împrumuturi;

j) desfiintarea bisericii.

Art. 32. - (1) Adunarea generală alege dintre membrii ei, pe o perioadă de 4 ani, comitetul bisericii, cenzorii si delegatii la adunarea generală a comunitătii, la Conferinta natională si la Congresul cultului.

(2) Numărul membrilor comitetului va fi stabilit de fiecare biserică în următoarele limite:

a) bisericile cu până la 100 membri vor alege 3-7 membri în comitet;

b) bisericile cu 101-300 membri vor alege 5-11 membri în comitet;

c) bisericile cu 301-700 membri vor alege 7-15 membri în comitet;

d) bisericile cu 701-1.000 membri vor alege 9-19 membri în comitet;

e) bisericile cu 1.001-2.000 membri vor alege 11-23 membri în comitet;

f) bisericile cu 2.001-3.000 membri vor alege 15-27 membri în comitet;

g) bisericile cu peste 3.000 membri vor alege 17-31 membri în comitet.

(3) Fiecare biserică stabileste procedura de propunere prin normele sale proprii. Adunarea generală stabileste structura comitetului în conformitate cu nevoile bisericii locale respective.

(4) Fiecare biserică va avea în componenta comitetului cel putin un păstor (presbiter), un secretar si un membru care poate fi casier.

(5) Păstorul bisericii sau păstorul girant, după caz, este membru de drept în comitetul bisericii pe care o păstoreste, pe toată perioada activitătii sale. Sunt membri de drept în comitet si păstorii sau ceilalti slujitori duhovnicesti care fac parte din consiliul păstorilor (presbiterilor) bisericii, în situatia în care biserica a înfiintat acest consiliu.

(6) Cel putin două treimi dintre membrii comitetului vor fi alesi dintre membrii bisericii care nu sunt angajatii bisericii sau ai oganizatiilor care functionează sub îndrumarea acesteia.

(7) Biserica locală care nu are păstor poate încredinta unuia dintre slujitorii duhovnicesti rolul de presbiter al bisericii cu votul a trei pătrimi din numărul membrilor cu drept de vot prezenti în adunarea generală.

(8) Ceilalti membri ai comitetului sunt alesi cu cel putin jumătate plus unu din numărul membrilor cu drept de vot prezenti în adunarea generală.

Art. 33. - (1) Adunarea generală a bisericii desemnează prin vot delegatii pentru adunarea generală a comunitătii, Conferinta natională si Congresul cultului. Delegatii bisericii pentru adunarea generală a comunitătii vor fi desemnati în proportie de un delegat la 50 de membri. Biserica cu un număr mai mic de 50 de membri are dreptul la un delegat.

(2) Delegatii bisericii pentru Congresul cultului vor fi desemnati în proportie de un delegat la 100 de membri. Biserica cu un număr mai mic de 100 de membri are dreptul la un delegat.

(3) Delegatii pentru Conferinta natională vor fi desemnati în proportie de un delegat pentru fiecare 200 de membri. Biserica cu un număr mai mic de 200 de membri are dreptul la un delegat.

Delegatii pentru Conferinta natională vor fi desemnati dintre delegatii la Congres.

(4) Delegatii bisericilor baptiste maghiare pentru Congresul Conventiei vor fi desemnati în proportie de un delegat pentru fiecare 50 de membri. Biserica cu un număr mai mic de 50 de membri are dreptul la un delegat.

(5) Membrii comitetului, cenzorii si delegatii pot fi revocati de adunarea generală înainte de expirarea mandatului, dacă s-au făcut vinovati de cădere în păcat, abateri de la Mărturisirea de credintă a cultului sau dacă nu si-au îndeplinit sarcinile încredintate.

(6) În locul unui membru sau al unui delegat revocat, demisionat sau decedat, comitetul de conducere va putea coopta un alt membru al bisericii, urmând ca prima adunare generală să ratifice cooptarea ori să aleagă o altă persoană.

Art. 34. - (1) Comitetul bisericii reprezintă organul colectiv de conducere si administrare a activitătii bisericii între adunările generale. Comitetul duce la îndeplinire hotărârile adunării generale si ajută păstorul bisericii sau consiliul păstorilor (presbiterilor) în activitatea de cârmuire spirituală a bisericii.

(2) Comitetul se convoacă de păstor ori de către delegatul acestuia. În cazul în care păstorul refuză, convocarea se poate face din initiativa a jumătate plus unu din numărul membrilor comitetului.Pentru a lua hotărâri valabile trebuie să participe la întâlnire cel putin două treimi din numărul membrilor comitetului. Biserica poate hotărî, prin norme proprii, pentru cazuri de urgentă, si alte modalităti de tinere a sedintelor de comitet decât participarea.

(3) Sedintele comitetului sunt prezidate de către păstor ori de delegatul acestuia. În cazul în care comitetul este convocat de majoritatea membrilor, prezidarea se face de către un membru desemnat de comitet. Hotărârile se iau cu cel putin jumătate plus unu din numărul participantilor. În caz de paritate decide votul persoanei care prezidează.

Art. 35. - (1) Comitetul administrează întregul patrimoniu, inclusiv fondurile financiare ale bisericii, în conformitate cu bugetul aprobat de adunarea generală si cu hotărârile acesteia.

(2) Alte atributii ale comitetului:

a) asigură implementarea viziunii bisericii;

b) stabileste, la propunerea păstorului (consiliului presbiterilor), strategia bisericii;

c) convoacă adunarea generală si pregăteste lucrările acesteia;

d) organizează departamente si stabileste proiectele bisericii de interes general pentru evanghelizare, misiune, caritate si altele asemenea;

e) propune adunării generale alegerea si/sau angajarea personalului duhovnicesc;

f) hotărăste angajarea personalului administrativ si auxiliar;

g) cu mandatul adunării generale si la propunerea păstorului  bisericii, poate decide angajarea pe durată determinată a altor slujitori duhovnicesti;

h) aprobă schema de functiuni a bisericii si decide în probleme de salarii si personal;

i) evaluează activitatea personalului ales sau angajat al bisericii;

j) decide achizitionarea si înstrăinarea bunurilor mobile;

k) aprobă primirea de noi membri în biserică;

l) aplică măsurile statutare de disciplină, conform mandatului încredintat de adunarea generală;

m) hotărăste asupra altor probleme de interes pentru biserică, precum si asupra celor care i-au fost delegate de adunarea generală.

Art. 36. - (1) Păstorul bisericii sau consiliul păstorilor (presbiterilor), după caz, asigură cârmuirea spirituală si hrana spirituală a bisericii. Astfel, păstorul bisericii sau consiliul păstorilor (presbiterilor):

a) promovează viziunea si strategia bisericii;

b) motivează si îndrumă biserica spre împlinirea menirii si misiunii ei în lume;

c) organizează activitatea spirituală a bisericii si a serviciilor divine;

d) coordonează păstorirea si consilierea membrilor si apartinătorilor;

e) asigură pregătirea si echiparea celorlalti slujitori ai bisericii;

f) asigură îndeplinirea actelor de cult;

g) întreprinde alte actiuni necesare cârmuirii eficiente a bisericii.

(2) Păstorul bisericii sau consiliul presbiterilor răspunde în fata adunării generale a bisericii de cârmuirea, păstorirea si hrănirea spirituală a acesteia.

Art. 37. - (1) Biserica este reprezentată de păstorul bisericii sau de păstorul coordonator, după caz, împreună cu secretarul bisericii.

Biserica este valabil angajată prin semnătura păstorului bisericii sau a păstorului coordonator împreună cu semnătura secretarului.

Acestia pot delega unui alt membru din comitet sau din consiliul presbiterilor dreptul de semnătură pentru anumite acte ori documente.

(2) Biserica locală poate încredinta responsabilitatea organizării si conducerii activitătii administrativ-financiare unui diacon administrativ ales în comitet cu votul a cel putin două treimi din numărul membrilor prezenti în adunarea generală.

(3) În acest caz si în limitele mandatului dat de adunarea generală, biserica va fi reprezentată de diaconul administrativ împreună cu secretarul bisericii în problemele administrativfinanciare.

(4) Diaconul administrativ al bisericii, în situatia în care aceasta îl alege, va duce la îndeplinire hotărârile comitetului de gestionare a patrimoniului bisericii si va veghea la respectarea prevederilor legale în domeniul administrativ-financiar. El are răspunderea gospodăririi, conservării si evidentierii patrimoniului bisericii.

(5) Secretarul bisericii întocmeste procesele-verbale ale adunării generale si ale sedintelor de comitet, urmăreste evidentierea corectă făcută în registrele de membri si apartinători ai bisericii si răspunde de corespondenta, actele si documentele bisericii.

(6) Actele, documentele, registrele, stampila, autorizatia si alte înscrisuri ale bisericii se păstrează în conditii de sigurantă la sediul bisericii.

(7) Casierul păstrează si gestionează banii si alte valori. El efectuează plătile în conformitate cu hotărârile adunării generale sau ale comitetului de conducere, cu semnătura păstorului (păstorului coordonator) ori a diaconului administrativ, după caz. Casierul poate fi ales în comitet sau poate îndeplini această slujbă prin contract de voluntariat ori în calitate de angajat.

Art. 38. - (1) Cenzorii reprezintă organul de control financiar al bisericii. Ei sunt alesi de adunarea generală în număr de 1-3, cu votul a cel putin jumătate plus unu din numărul membrilor cu drept de vot prezenti în adunarea generală.

(2) Cenzorii verifică respectarea hotărârilor adunării generale si a prevederilor legale în ceea ce priveste gestionarea patrimoniului bisericii. Cenzorii au obligatia să întocmească si să prezinte annual adunării generale raportul de control financiar privind executia bugetară, în vederea descărcării de gestiune.         

 

SECTIUNEA a 6-a

Organizarea si cârmuirea bisericii filiale

 

Art. 39. - (1) Biserica filială îsi desfăsoară activitatea si functionează după modelul si principiile stabilite pentru biserica locală cu personalitate juridică.

(2) Membrii bisericii filiale se bucură de aceleasi drepturi si obligatii precum membrii unei biserici cu personalitate juridică si le exercită în îndeplinirea menirii bisericii filiale.

(3) Biserica filială este cârmuită spiritual de slujitorul desemnat de biserica de care aceasta apartine, cu acordul membrilor bisericii filiale.

(4) Bunurile destinate activitătii bisericii filiale fac parte din patrimoniul bisericii la care s-a afiliat, al comunitătii sau al Uniunii Baptiste. Biserica locală cu personalitate juridică va folosi bunurile bănesti si materiale destinate bisericii filiale numai în acest scop.

Art. 40. - (1) Cu acordul bisericii la care s-a afiliat, biserica filială poate avea drept de administrare asupra bunurilor destinate activitătii ei, precum si cod fiscal si cont în bancă.

(2) În cazul bisericilor filiale care au drept de administrare, cod fiscal si cont în bancă, administrarea fondurilor financiare si a bunurilor se face cu acordul si sub coordonarea si controlul bisericii de care filiala apartine.

(3) Administrarea fondurilor financiare si a bunurilor se face de către o comisie formată din delegatul bisericii la care s-a afiliat, împreună cu 2 membri apartinând bisericii filiale.

(4) Activitatea financiar-contabilă este supusă controlului de legalitate exercitat de cenzorii bisericii de care apartine biserica filială.

Art. 41. - (1) Membrii bisericii filiale se pot întruni în adunare administrativă o dată pe an, pentru evaluarea lucrării si pentru stabilirea propriei viziuni, la propunerea slujitorului care o conduce.

(2) Convocarea adunării administrative se face de către slujitorul bisericii filiale si va fi adusă la cunostinta comitetului bisericii de care apartine. Acesta poate desemna unul sau 2 delegati care vor avea drept de vot consultativ.

(3) Adunarea administrativă va fi condusă de slujitorul bisericii filiale si va putea lua decizii pentru bunul mers al lucrării filialei si pentru administrarea bunurilor si fondurilor financiare destinate bisericii filiale, în limitele mandatului primit de la biserica de care apartin.

(4) Procesul-verbal al adunării administrative va fi întocmit în două exemplare, va fi semnat de persoana care a prezidat întâlnirea, iar un exemplar va fi trimis comitetului bisericii de care apartine.

(5) În situatia în care membrii bisericii filiale care se autoadministrează nu doresc să participe la adunarea generală a bisericii de care apartin, vor înstiinta biserica în timp util. În această situatie, membrii bisericii filiale nu vor fi luati în considerare la stabilirea numărului de membri necesar pentru tinerea adunării generale a bisericii de care apartin.

 

SECTIUNEA a 7-a

Alte dispozitii

 

Art. 42. - (1) Biserica poate angaja slujitori duhovnicesti, personal administrativ, tehnico-economic si de altă specialitate, după nevoi, dintre credinciosii baptisti, cu respectarea prevederilor statutare.

(2) Excluderea din biserică determină încetarea calitătii de angajat al bisericii.

Art. 43. - (1) Biserica stabileste prin adunarea generală sau prin comitet, după caz, sustinerea financiară a proiectelor de misiune în tară si în străinătate, a misionarilor trimisi de aceasta, precum si sponsorizarea altor misionari.

(2) Biserica va sustine financiar comunitatea teritorială, Conventia Baptistă Maghiară, după caz, si Uniunea Baptistă, conform hotărârilor organelor statutare competente ale acestora.

(3) Biserica va sustine misiunea din cadrul cultului baptist si scolile teologice, potrivit hotărârilor organelor de conducere ale bisericii.

(4) Donatiile făcute bisericii cu destinatie certă si colectele speciale anuntate pentru un anumit obiectiv nu vor putea fi folosite în alt scop.

Art. 44. - (1) Biserica poate acorda asistentă spiritual-religioasă persoanelor aflate în spitale, aziluri, armată, închisori, orfelinate si altele si poate acorda ajutor financiar si material persoanelor aflate în nevoi.

(2) Biserica asigură educatia religioasă a copiilor credinciosilor baptisti, membri sau apartinători, a copiilor aflati în plasament în familii baptiste, precum si a celor ce solicită educatie religioasă din partea bisericii baptiste.

(3) În situatia în care conducerea unei scoli la care studiază copii apartinând bisericilor baptiste nu poate asigura profesori de religie apartinând Cultului Crestin Baptist, acestia pot face dovada studierii religiei proprii, cu atestat din partea bisericii baptiste căreia îi apartin.

(4) Biserica poate înfiinta, organiza si întretine, singură sau în colaborare cu alte biserici si organizatii crestine: grădinite, scoli de toate gradele, tabere, orfelinate, cămine de bătrâni, case de odihnă, unităti de asistentă medicală si de caritate, farmacii, edituri, tipografii, mijloace de informare în masă si altele, în conditiile legii.

(5) Cu acordul adunării generale se pot înfiinta si organiza asociatii si fundatii cu personalitate juridică distinctă, în vederea desfăsurării activitătilor prevăzute la alin. (4).

Art. 45. - (1) Două sau mai multe biserici pot constitui împreună un cerc pastoral, fără a avea personalitate juridică. Cercul pastoral exprimă unitatea de viziune a bisericilor componente si contribuie la: dezvoltarea spirituală a acestora, pregătirea si instruirea slujitorilor duhovnicesti, realizarea proiectelor de misiune, precum si a altor obiective stabilite de către aceste biserici.

(2) Cercul pastoral este coordonat de un consiliu format din păstorii si delegatii desemnati de comitetele bisericilor componente. Consiliul de coordonare al cercului pastoral este condus de un păstor coordonator.

(3) Consiliul de coordonare al cercului pastoral veghează asupra stării spirituale si a învătăturii doctrinare si îndrumă bisericile în realizarea viziunii misionare.

(4) Consiliul de coordonare al cercului pastoral are autoritate spirituală în solutionarea eventualelor situatii de criză ce pot apărea în oricare dintre bisericile ce compun cercul pastoral.

Art. 46. - (1) Biserica poate avea si dobândi în proprietate sau în administrare bunuri mobile si imobile asupra cărora poate dispune în mod liber si autonom.

(2) Biserica este proprietara exclusivă a tuturor bunurilor mobile si imobile, a valorilor materiale si bănesti aflate în patrimoniul său si dobândite sau obtinute prin orice moduri ori mijloace licite.

(3) Patrimoniul bisericii este distinct si autonom de patrimoniul individual al fiecărui membru al bisericii si se realizează prin: contributii, donatii, sponsorizări, legate, liberalităti de orice fel de bunuri mobile si imobile, de valori materiale si/sau bănesti din partea persoanelor fizice si/sau juridice, din tară si din străinătate, sau prin orice alte moduri sau mijloace licite.

(4) Valorile materiale si bănesti, bunurile mobile si imobile care fac obiectul aporturilor de orice fel - contributii, donatii, succesiuni si altele -, intrate în patrimoniul bisericii, nu pot face obiectul revendicărilor ulterioare, acestea rămânând în patrimoniul exclusiv cultic.

Art. 47. - (1) Bunurile sacre ale bisericii sunt: lăcasurile de cult cu terenurile si anexele aferente, casele pastorale pentru personalul duhovnicesc, terenurile, clădirile si bunurile mobile destinate activitătilor si practicilor de cult si institutiilor cultice de învătământ, cimitirele confesionale.

(2) Bunurile sacre ale bisericii se află sub protectia Legii nr. 489/2006, în sensul că sunt imprescriptibile si insesizabile.

(3) Înstrăinarea lor poate avea loc numai cu acordul adunării generale, stabilit cu trei pătrimi din numărul membrilor bisericii locale.

Lăcasurile de cult considerate de Cultul Crestin Baptist din România ca fiind de valoare istorică nu pot fi demolate sau înstrăinate fără acordul Consiliului Uniunii Baptiste.

Art. 48. - (1) O biserică baptistă încetează a fiinta fie din proprie initiativă, prin hotărârea adunării generale luată cu nouă zecimi din numărul total al membrilor, fie în urma hotărârii Conferintei nationale a Cultului Crestin Baptist din România de retragere a autorizatiei de functionare, în conditiile prezentului statut.

(2) Biserica filială se poate transforma în biserică cu personalitate juridică, potrivit procedurii stabilite în prezentul statut pentru biserica persoană juridică.

(3) Desfiintarea bisericii filială poate fi hotărâtă fie de către grupul de credinciosi care o compun, cu votul a cel putin nouă zecimi din numărul membrilor, fie în urma hotărârii Conferintei nationale a Cultului Crestin Baptist din România de retragere a autorizatiei de functionare, în conditiile prezentului statut.

(4) În caz de desfiintare a bisericii, patrimoniul acesteia trece în proprietatea altei biserici, potrivit hotărârii adunării generale, sau în patrimoniul comunitătii de care a apartinut ori al Conventiei Baptiste Maghiare, după caz.

(5) În situatia în care membrii unei biserici părăsesc Cultul Crestin Baptist, patrimoniul bisericii rămâne în proprietatea acesteia sau a comunitătii bisericilor baptiste de care aceasta a apartinut ori a Conventiei Baptiste Maghiare din România, după caz.

 

CAPITOLUL III

Comunitatea bisericilor baptiste

 

SECTIUNEA 1

Constituire, organizare si functionare

 

Art. 49. - (1) Comunitatea bisericilor baptiste (comunitatea baptistă) reprezintă asocierea unui număr minim de 50 de biserici baptiste cu personalitate juridică.

(2) Comunitatea bisericilor baptiste este organul zonal de reprezentare a intereselor generale ale bisericilor de pe raza sa de competentă, de coordonare spiritual-administrativă a activitătilor comune ale acestora, de sustinere a activitătilor bisericilor, la solicitarea acestora.

(3) Comunitatea bisericilor baptiste se poate organiza pe raza unui judet, a mai multor judete sau pe raza municipiului Bucuresti. Delimitarea teritorială a unei comunităti va fi stabilită cu acordul Consiliului Uniunii Baptiste.

(4) Fiecare comunitate a bisericilor baptiste trebuie să facă parte din Uniunea Baptistă. Comunitătile existente la data adoptării prezentului statut rămân în functiune.

(5) Sediul si denumirea comunitătii vor fi stabilite de adunarea generală a acesteia.

Art. 50. - (1) Comunitatea bisericilor se constituie prin hotărârea delegatilor bisericilor din zona respectivă, cu respectarea prevederilor prezentului statut.

(2) Convocarea adunării generale de constituire a comunitătii se face de un comitet de initiativă, format din cel putin o treime din numărul păstorilor bisericilor respective, si va fi comunicată în scris tuturor bisericilor din zona respectivă, cu cel putin 60 de zile înainte.

Convocarea va cuprinde scopul, data, ora si locul întrunirii.

(3) Bisericile invitate pentru constituire vor hotărî în cadrul adunărilor generale oportunitatea înfiintării comunitătii, situatie în care vor desemna delegatii la această adunare generală, în proportie de un delegat la fiecare 50 de membri. Bisericile mai mici de 50 de membri au drept la un delegat.

(4) Adunarea generală constitutivă va fi formată din delegatii a cel putin trei pătrimi din numărul bisericilor din zona respectivă si va fi prezidată de un birou de zi, care este compus din: presedinte de zi, secretar de zi si 3 numărători de voturi. Hotărârea de constituire se ia cu votul a trei pătrimi din numărul total al delegatilor prezenti.

(5) Actul de constituire, întocmit în două exemplare, va purta semnătura fiecărui delegat si va mentiona vointa colectivă de constituire, denumirea si sediul comunitătii, precum si membrii comitetului de conducere. Un exemplar din actul de constituire împreună cu actele doveditoare privind sediul comunitătii si patrimoniul initial vor fi trimise Uniunii Baptiste în vederea autorizării.

(6) În situatia în care comunitatea cuprinde biserici din mai multe judete, autorizarea va avea loc după aprobarea delimitării teritoriale de către Consiliul Uniunii, în prima sedintă a acestuia.

(7) Uniunea Baptistă va înregistra comunitatea nou-înfiintată în Registrul persoanelor juridice al cultului si va elibera autorizatia de functionare a comunitătii.

(8) Comunitatea bisericilor astfel constituită este persoană juridică, cu drepturile si obligatiile ce derivă din această calitate.

Art. 51. - Comunitatea bisericilor baptiste are următoarele atributii:

a) sustinerea si apărarea intereselor bisericilor baptiste care fac parte din comunitatea respectivă;

b) sprijinirea propovăduirii Evangheliei si a activitătii misionare, precum si încurajarea dărniciei crestine;

c) păstrarea nealterată a învătăturilor biblice cuprinse în Mărturisirea de credintă baptistă a cultului;

d) asistarea bisericilor pentru ordinarea slujitorilor duhovnicesti ai acestora;

e) asistarea bisericii locale în rezolvarea problemelor legate de litigii interne, atunci când biserica respectivă se află în situatie de criză;

f) efectuarea, la cererea bisericilor, a operatiunilor privind problemele de personal si de plată a salariilor din fondurile bisericilor, în conformitate cu hotărârile organelor de conducere ale acestora;

g) sprijinirea bisericilor în activitatea de asistentă spiritualreligioasă în spitale, aziluri, armată, închisori, orfelinate si altele, precum si în asigurarea educatiei religioase a copiilor credinciosilor baptisti în scoli;

h) exercitarea activitătii de îndrumare a bisericilor în probleme financiar-contabile, juridice si altele;

i) administrarea fondurilor necesare pentru realizarea atributiilor prevăzute la lit. a)-h) si j);

j) desfăsurarea altor activităti menite să contribuie la îndeplinirea rolului comunitătii bisericilor.

 

SECTIUNEA a 2-a

Organele de conducere si control ale comunitătii

 

Art. 52. - Organele de conducere ale comunitătii bisericilor sunt adunarea generală si comitetul de conducere. Comisia cenzorilor reprezintă organul de control financiar al comunitătii bisericilor baptiste.

Art. 53. - (1) Adunarea generală a comunitătii se tine o dată pe an si ori de câte ori este nevoie. Adunarea generală se convoacă de presedinte, în baza hotărârii comitetului de conducere sau la cererea scrisă si motivată a cel putin o treime din numărul total al delegatilor bisericilor.

(2) Convocarea adunării generale se va face în scris, cu cel putin 21 de zile înainte, si va cuprinde scopul, data, ora si locul, precum si mentiunea că, dacă la termenul indicat nu se vor întruni cel putin jumătate plus unu din numărul delegatilor, adunarea generală se va tine peste o oră, în acelasi loc, fără nicio altă convocare, si se vor lua hotărâri valabile indiferent de numărul de delegati.

(3) Adunarea generală este prezidată de presedintele comunitătii, asistat de secretar. În cazul în care membrii prezenti o cer, prezidarea se face de un birou de zi, ales de adunarea generală si compus din: presedinte de zi, secretar de zi si cel putin 3 numărători de voturi.

Persoanele care au prezidat adunarea generală semnează procesul-verbal al acesteia.

(4) Hotărârile se iau cu cel putin jumătate plus unu din numărul voturilor delegatilor prezenti; în caz de paritate, decide votul persoanei care prezidează. La adunările generale ale comunitătii pot participa cu vot consultativ 1-3 delegati ai Uniunii Baptiste.

Art. 54. - (1) Adunarea generală a comunitătii alege dintre delegatii bisericilor comitetul de conducere si cenzorii, pentru o perioadă de 4 ani. Oricare membru ales poate fi revocat de adunarea generală înainte de expirarea mandatului, dacă s-a făcut vinovat de cădere în păcat, de abateri grave de la Mărturisirea de credintă a cultului sau de neîndeplinirea îndatoririlor ce îi revin.

(2) În locul unui membru revocat, demisionat sau decedat, comitetul de conducere va coopta un alt delegat, urmând ca prima adunare generală să ratifice cooptarea sau să aleagă altă persoană.

(3) Adunarea generală desemnează reprezentantii comunitătii în Consiliul Uniunii, în proportie de un reprezentant la fiecare 3.000 de membri. Pentru numărul membrilor care depăseste multiplul de 3.000 se va desemna un reprezentant, dacă numărul membrilor este mai mare de 1.500. Comunitătile cu un număr mai mic de 3.000 de membri au dreptul la un reprezentant. De asemenea, adunarea generală face propuneri pentru membrii Comitetului executiv al Uniunii Baptiste.

Art. 55. - (1) Adunarea generală analizează si evaluează situatia generală a bisericilor de pe raza ei de competentă, hotărăste asupra tuturor problemelor majore ale comunitătii si poate delega o parte din atributii comitetului de conducere.

(2) Sunt de competenta exclusivă a adunării generale următoarele atributii:

a) alegerea comitetului de conducere si a comisiei de cenzori;

b) desemnarea reprezentantilor comunitătii în Consiliul Uniunii

Baptiste si stabilirea propunerilor pentru membrii Comitetului executiv al Uniunii Baptiste;

c) aprobarea bugetului si descărcarea de gestiune;

d) stabilirea contributiei bisericilor pentru comunitate;

e) angajarea si revocarea slujitorilor duhovnicesti ai comunitătii;

f) achizitionarea si înstrăinarea bunurilor imobile;

g) angajarea de împrumuturi;

h) stabilirea localitătii în care comunitatea bisericilor îsi are sediul;

i) propunerea de retragere a autorizatiei de functionare a bisericii locale care s-a abătut grav de la Mărturisirea de credintă a cultului sau a cărei mărturie ca biserică a fost compromisă deosebit de grav;

j) desfiintarea comunitătii bisericilor baptiste.

Art. 56. - (1) Comitetul de conducere al comunitătii are următoarea componentă: un presedinte, 1-3 vicepresedinti, un secretar si 3-11 membri. Presedintele si secretarul comunitătii pot fi alesi pentru cel mult două mandate consecutive.

(2) Comitetul de conducere se convoacă de presedinte sau de delegatul acestuia ori la initiativa unei treimi din numărul membrilor comitetului. Pentru a lua hotărâri valabile, trebuie să participe la sedintă cel putin două treimi din numărul total al membrilor. Sedintele comitetului sunt prezidate de către presedintele sau vicepresedintele delegat de acesta. Hotărârile se iau cu cel putin jumătate plus unu din numărul membrilor prezenti. În caz de paritate, decide votul persoanei care prezidează.

Art. 57. - (1) Comitetul comunitătii conduce activitatea comunitătii între adunările generale.

(2) Comitetul comunitătii îndeplineste următoarele atributii:

a) stabileste ordinea de zi si pregăteste lucrările adunării generale;

b) duce la îndeplinire hotărârile adunării generale si rezolvă sarcinile ce i-au fost încredintate de aceasta;

c) aprobă structura de personal a comunitătii;

d) hotărăste angajarea si încetarea raporturilor de muncă ale personalului administrativ si de specialitate al comunitătii;

e) decide în probleme de salarizare si în alte probleme de personal al comunitătii;

f) verifică si avizează îndeplinirea conditiilor legale si doctrinare necesare autorizării bisericilor;

g) analizează abaterile de la Mărturisirea de credintă a cultului ale slujitorilor duhovnicesti ordinati si se pronuntă asupra pierderii calitătii de slujitor ordinat;

h) decide achizitionarea si înstrăinarea bunurilor mobile si a mijloacelor fixe;

i) îndeplineste orice alte atributii încredintate de adunarea generală.

Art. 58. - (1) Presedintele reprezintă comunitatea bisericilor în relatiile cu autoritătile statului si cu tertii. El organizează si conduce activitatea curentă a comunitătii.

(2) Vicepresedintii îndeplinesc atributiile hotărâte de adunarea generală a comunitătii sau de comitetul de conducere al acesteia. Vicepresedintii pot coordona cercurile misionare sau departamentele înfiintate în cadrul comunitătii.

(3) Secretarul are răspunderea transmiterii la termen a corespondentei si a actelor către Uniunea Baptistă, biserici si terti. El răspunde de comunicarea la termen a scrisorilor adresate prin comunitate de către Uniunea Baptistă sau de către Casa de Pensii si Ajutoare a Cultului către biserici sau către angajatii acestora.

(4) Secretarul întocmeste procesele-verbale ale adunării generale si ale sedintelor de comitet. Secretarul comunitătii răspunde de evidenta si păstrarea actelor comunitătii. De asemenea, acesta îndeplineste atributiile ce i-au fost delegate de către presedinte referitoare la conducerea operativă a comunitătii.

(5) Comunitatea bisericilor este valabil angajată prin semnătura presedintelui sau a vicepresedintelui delegat de acesta, împreună cu semnătura secretarului sau a unui membru din comitet delegat în acest scop.

(6) Reprezentarea comunitătii în justitie sau fată de terti se face de presedinte, care poate delega această atributie unui alt membru al comitetului de conducere sau unui specialist.

Art. 59. - Cenzorii comunitătii teritoriale, în număr de 3, sunt alesi de adunarea generală pentru o perioadă de 4 ani. Ei au atributia de a controla gestiunea comitetului de conducere, de a întocmi raportul de control financiar si de a-l prezenta adunării generale anuale, în vederea descărcării de gestiune.

 

SECTIUNEA a 3-a

Alte dispozitii

 

Art. 60. - (1) În cadrul comunitătii bisericilor se pot organiza cercuri misionare teritoriale, fără personalitate juridică. Acestea pot îndeplini atributiile cu caracter spiritual ale comunitătii.

(2) Cercul misionar teritorial este coordonat de un consiliu format din slujitorii duhovnicesti, alesi de liderii spirituali ai bisericilor care îl compun. Consiliul poate fi condus de un vicepresedinte al comunitătii desemnat de comitetul acesteia, cu acordul membrilor consiliului de coordonare a cercului misionar teritorial.

Art. 61. - (1) În cadrul comunitătii pot functiona, cu acordul si sub autoritatea comitetului comunitătii, departamente de copii, tineret, femei si altele asemenea.

(2) Comunitatea bisericilor poate înfiinta, organiza si întretine, singură sau în colaborare cu alte organizatii crestine, grădinite, scoli de toate gradele, tabere, orfelinate, cămine de bătrâni, case de odihnă, unităti de asistentă medicală si de caritate, edituri, tipografii, mijloace de informare în masă si altele, în conditiile legii.

(3) Cu acordul adunării generale, se pot înfiinta si organiza asociatii si fundatii cu personalitate juridică distinctă, în vederea desfăsurării activitătilor prevăzute la alin. (2).

Art. 62. - (1) Comunitatea bisericilor poate dobândi, prin orice mijloace sau moduri licite, si poate detine, sub orice titlu, cu respectarea prevederilor legale, bunuri mobile si imobile în vederea îndeplinirii misiunii si obiectivelor sale sau pentru a le atribui în folosintă bisericilor si bisericilor-filiale.

(2) Comunitatea bisericilor este proprietara exclusivă a tuturor bunurilor mobile si imobile, a valorilor materiale si bănesti aflate în patrimoniul său si poate dispune de acestea liber si autonom, în conditiile legii si ale prezentului statut.

(3) Comunitatea bisericilor se întretine financiar din contributia bisericilor, stabilită de adunarea generală a comunitătii, precum si din donatii, sponsorizări, legate, liberalităti de orice fel de bunuri mobile si imobile, de valori materiale si/sau bănesti din partea persoanelor fizice si/sau juridice, din tară si din străinătate, sau prin orice alte moduri sau mijloace licite.

Art. 63. - (1) Sunt bunuri sacre: lăcasurile de cult cu terenurile si anexele aferente, casele pastorale pentru personalul duhovnicesc, terenurile, clădirile si bunurile mobile destinate activitătilor si practicilor de cult, cimitirele confesionale, aflate în proprietatea comunitătii bisericilor si atribuite în folosintă unor biserici.

(2) Bunurile sacre ale comunitătii bisericilor se află sub protectia Legii nr. 489/2006, în sensul că sunt imprescriptibile si insesizabile.

Înstrăinarea lor poate avea loc numai cu acordul adunării generale, stabilit cu trei pătrimi din numărul delegatilor prezenti în adunarea generală a comunitătii.

Art. 64. - (1) Desfiintarea comunitătii bisericilor se poate face de către adunarea generală întrunind delegatii a cel putin trei pătrimi din numărul bisericilor baptiste care o compun. Convocarea se face cu 30 de zile înainte, prin adresă oficială trimisă bisericilor apartinătoare, si va cuprinde data, ora, locul si scopul convocării. Hotărârea de desfiintare trebuie să întrunească votul a cel putin trei pătrimi din numărul delegatilor prezenti.

(2) În cazul desfiintării comunitătii, patrimoniul acesteia, cu activul si pasivul său, va trece în proprietatea Uniunii Baptiste, a unei alte comunităti sau a unei biserici baptiste, în functie de hotărârea luată în acest sens de adunarea generală care a hotărât desfiintarea.

 

CAPITOLUL IV

Conventia Bisericilor Baptiste Maghiare

 

Art. 65. - (1) Conventia Bisericilor Baptiste Maghiare din România se organizează si functionează în cadrul Cultului Crestin Baptist din România potrivit prezentului statut si este formată din toate bisericile baptiste maghiare din România. Denumirea prescurtată este „Conventia Baptistă Maghiară”.

(2) Conventia Baptistă Maghiară din România poate păstra în nume propriu legături frătesti si de colaborare cu organizatiile baptiste de peste hotare si poate intra în aliante cu biserici evanghelice din tară si de peste hotare.

(3) Conventia Baptistă Maghiară poate stabili norme proprii de organizare si functionare, cu respectarea statutului si a Mărturisirii de credintă a Cultului Crestin Baptist din România.

Art. 66. - (1) Conventia Baptistă Maghiară este organul de reprezentare al bisericilor baptiste maghiare din România în fata organelor locale si zonale ale statului. Ea asigură coordonarea spiritual-administrativă a bisericilor crestine baptiste maghiare din întreaga tară.

(2) Numărul reprezentantilor Conventiei în Consiliul Uniunii se stabileste conform prevederilor art. 54 din prezentul statut.

(3) Reprezentarea intereselor bisericilor crestine baptiste maghiare în fata organelor centrale ale statului se face de către Uniunea Bisericilor Baptiste din România împreună cu delegatul Conventiei.

Art. 67. - Atributiile Conventiei Baptiste Maghiare sunt:

a) organizarea si coordonarea activitătilor spirituale, educativreligioase si de caritate în interesul bisericilor din cadrul Conventiei;

b) supravegherea respectării învătăturii cuprinse în Mărturisirea de credintă a Cultului Crestin Baptist din România;

c) sustinerea si apărarea intereselor bisericilor care fac parte din Conventie;

d) sprijinirea propovăduirii Evangheliei si a activitătii misionare, precum si încurajarea dărniciei crestine;

e) asistarea bisericilor în activitatea de ordinare a slujitorilor duhovnicesti ai acestora;

f) rezolvarea problemelor de litigiu si disciplină bisericească în situatii de criză;

g) efectuarea, la cererea bisericilor, a operatiunilor privind problemele de personal si de plată a salariilor din fondurile bisericilor, în conformitate cu hotărârile organelor de conducere ale acestora;

h) exercitarea activitătii de îndrumare si control de legalitate în probleme financiar-contabile si juridice ale bisericilor;

i) sprijinirea bisericilor în activitatea de asistentă si reprezentare spiritual-religioasă în spitale, aziluri, armată, închisori, orfelinate si altele, precum si în activitatea acestora privind educatia religioasă în scoli a copiilor credinciosilor baptisti;

j) administrarea fondurilor necesare pentru atingerea scopurilor Conventiei;

k) desfăsurarea altor activităti menite să contribuie la îndeplinirea rolului Conventiei.

Art. 68. - (1) Organele de conducere ale Conventiei sunt: Congresul Conventiei, Consiliul Conventiei si Comitetul executiv.

(2) Organul de control financiar al Conventiei este format din 3 cenzori.

Art. 69. - (1) Congresul Conventiei este organul de îndrumare si control al Conventiei Bisericilor Crestine Baptiste Maghiare. El este format din delegatii bisericilor crestine baptiste maghiare.

(2) Congresul Conventiei cu caracter electiv se convoacă din 4 în 4 ani, iar congresele de lucru se convoacă o dată pe an si ori de câte ori este nevoie.

(3) Convocarea Congresului Conventiei se face de către presedintele si secretarul general ai Conventiei, pe baza hotărârii Consiliului Conventiei sau la cererea unei treimi din numărul delegatilor la Congres. Convocarea către biserici se face în scris, cu cel putin 30 de zile înainte de data tinerii Congresului, si va cuprinde locul, data si ordinea de zi a acestuia.

(4) Congresul este valabil întrunit cu jumătate plus unu din numărul delegatilor bisericilor. În situatia în care nu se întruneste numărul statutar, Congresul Conventiei se va tine peste două ore, fără nicio altă convocare.

(5) Congresul este condus de presedintele Conventiei, asistat de secretarul general sau de un prezidiu ales la cererea Congresului.

Congresul va alege cel putin 3 numărători de voturi.

(6) Hotărârile Congresului se vor lua cu majoritatea simplă a celor prezenti. Hotărârile Congresului Conventiei sunt obligatorii pentru toate părtile componente si organizatiile apartinătoare ale Conventiei.

Procesul-verbal va fi întocmit de secretarul general sau de un secretar de zi si va purta semnătura presedintelui de zi si a secretarului de zi.

Art. 70. - Congresul electiv îsi desfăsoară lucrările în plen si are următoarele atributii:

a) aprobă membrii Consiliului Conventiei, alege Comitetul executiv al Conventiei si cenzorii;

b) stabileste strategia si obiectivele majore ale Conventiei pentru următoarea perioadă de 4 ani;

c) modifică prevederile cuprinse în prezentul capitol, cu votul a trei pătrimi din numărul celor prezenti;

d) aprobă descărcarea de gestiune a Consiliului Conventiei, pe baza raportului cenzorilor;

e) aprobă bugetul Conventiei pentru anul în curs si stabileste contributia anuală a membrilor;

f) hotărăste asupra oricăror alte probleme ale Conventiei.

Art. 71. - (1) Congresul de lucru coordonează activitatea Conventiei între congresele elective si are următoarele atributii:

a) analizează si evaluează anual situatia generală a bisericilor si activitatea Conventiei si asigură ducerea la îndeplinire a hotărârilor Congresului electiv;

b) analizează si îndrumă, între congresele elective, activitatea scolilor si institutiilor de învătământ teologic ale Conventiei, a sectiunilor de studiu biblic, muzică, istorie baptistă, a departamentelor pentru familii, femei, tineret si copii si altele asemenea;

c) aprobă proiectele propuse de Consiliul Conventiei pentru anul următor;

d) hotărăste încheierea de parteneriate între Conventia Baptistă Maghiară si organizatii crestine din tară si din străinătate;

e) aprobă descărcarea anuală de gestiune a Consiliului si a Comitetului executiv ale Conventiei;

f) aprobă bugetul de venituri si cheltuieli al Conventiei pentru anul următor;

g) stabileste contributia anuală a membrilor bisericilor;

h) aprobă modificarea si completarea prevederilor sectiunii referitoare la Conventie din prezentul statut, cu votul a trei pătrimi din numărul delegatilor prezenti;

i) stabileste sediul Conventiei;

j) aprobă membrii Consiliului Conventiei si ai Comitetului executiv în locul celor demisi, retrasi sau decedati.

(2) La congresele Conventiei pot participa 1-3 delegati ai Uniunii Bisericilor Crestine Baptiste din România.

Art. 72. - Consiliul Conventiei este ales pe o durată de 4 ani si este format din 15 membri. Consiliul Conventiei este convocat de presedinte, de delegatul acestuia sau la cererea scrisă a unei treimi din numărul membrilor. Acesta se întruneste de două ori pe an si ori de câte ori este nevoie si este prezidat de presedinte, asistat de secretarul general. Pentru a putea lua hotărâri valabile este necesară prezenta a două treimi din numărul membrilor. Hotărârile se iau cu votul a jumătate plus unu din numărul celor prezenti. În caz de paritate, decide votul presedintelui.

Art. 73. - Consiliul Conventiei are următoarele atributii:

a) conduce, între congrese, activitatea Conventiei si duce la îndeplinire hotărârile acestora;

b) convoacă, stabileste ordinea de zi si pregăteste lucrările congreselor Conventiei;

c) îndrumă si controlează activitatea Comitetului executiv al Conventiei;

d) desemnează reprezentantii Conventiei în Consiliul Uniunii Bisericilor Crestine Baptiste, precum si reprezentantul acesteia în Comitetul de conducere al Casei de Pensii si Ajutoare a Cultului;

e) ia decizii cu privire la publicatiile Conventiei si la orientarea tematică a acestora;

f) decide înfiintarea, în conditiile legii, a Institutului Teologic Baptist Maghiar si a altor institutii de învătământ, în cadrul Conventiei;

g) analizează periodic, îndrumă si controlează activitatea spiritual-doctrinară a institutiilor de învătământ din cadrul Conventiei;

h) îsi dă acordul prealabil din punct de vedere spiritual-doctrinar pentru recunoasterea cadrelor didactice pentru disciplina teologie din cadrul institutiilor de învătământ ale Conventiei;

i) retrage acordul spiritual-doctrinar, exprimat în conditiile prevăzute la lit. h), în caz de abatere gravă de la Mărturisirea de credintă a Cultului Crestin Baptist din România a cadrelor didactice respective;

j) analizează abaterile de la Mărturisirea de credintă a cultului ale slujitorilor duhovnicesti ordinati si se pronuntă asupra pierderii calitătii de slujitor ordinat;

k) propune Conferintei Nationale a Uniunii Baptiste retragerea autorizatiei de functionare a bisericilor baptiste maghiare care se abat grav de la Mărturisirea de credintă a cultului sau a căror mărturie a fost compromisă foarte grav;

l) stabileste structura de personal a Conventiei si face propuneri pentru sistemul de salarizare în cadrul cultului;

m) avizează proiectul de buget întocmit de Comitetul executiv si îl supune aprobării Congresului;

n) decide achizitionarea si înstrăinarea de bunuri imobile, precum si a acelor bunuri mobile si mijloace fixe ce nu sunt date în competenta Comitetului executiv al Conventiei;

o) decide contractarea de împrumuturi;

p) aprobă în functie conducătorii departamentelor de teologie, misiune, muzică, istorie baptistă, copii, tineret, femei, familie, alesi de aceste departamente;

q) desemnează directorii taberelor de tineret;

r) hotărăste asupra oricăror altor probleme de interes major în cadrul Conventiei.

Art. 74. - (1) Comitetul executiv al Conventiei este organul de conducere al Conventiei între sesiunile Consiliului Conventiei si este format din: presedinte, 4 vicepresedinti, secretar general si secretar general adjunct.

(2) Comitetul executiv va fi convocat trimestrial si ori de câte ori este nevoie de presedinte sau vicepresedintele delegat de acesta, cu cel putin 7 zile înainte de data tinerii sedintei. Hotărârile Comitetului executiv se iau cu majoritatea simplă, în prezenta a cel putin 5 dintre membrii acestuia.

Art. 75. - Atributiile Comitetului executiv sunt următoarele:

a) conduce Conventia între sesiunile Consiliului acesteia;

b) convoacă, stabileste ordinea de zi si pregăteste sedintele Consiliului Conventiei;

c) hotărăste angajarea si salarizarea angajatilor Conventiei;

d) decide asupra achizitionării si înstrăinării de bunuri mobile si mijloace fixe ce intră în competenta sa;

e) întocmeste proiectul de buget al Conventiei si îl prezintă spre avizare Consiliului Conventiei;

f) eliberează adeverinte pentru organizatiile si persoanele care functionează în cadrul Conventiei;

g) îndeplineste orice alte atributii date în competenta sa de către Consiliul Conventiei.

Art. 76. - (1) Conventia Baptistă Maghiară este valabil angajată prin semnătura presedintelui sau a vicepresedintelui desemnat de acesta, împreună cu cea a secretarului general sau a secretarului  general adjunct.

(2) Reprezentarea Conventiei în justitie sau fată de terti se face de presedinte, care poate delega această atributie unui alt membru al comitetului de conducere sau unui specialist.

Art. 77. - (1) Presedintele poate fi ales pentru cel mult două mandate consecutive. Secretarul general poate fi reales ori de câte ori este nevoie. Presedintele Conventiei reprezintă Conventia în fata autoritătilor locale si zonale ale statului, conduce operativ Conventia, putând delega o parte din atributiile sale secretarului general.

(2) Secretarul general reprezintă Conventia în Comitetul executiv al Uniunii Bisericilor Crestine Baptiste si fată de Federatia Baptistă Europeană (E.B.F.) si Alianta Baptistă Mondială (B.W.A.).

(3) Secretarul general răspunde de desfăsurarea fluxului corespondentei, de evidenta si păstrarea actelor Conventiei, de orice alte evidente necesare activitătii Conventiei, precum si de întocmirea corectă a proceselor-verbale ale Comitetului executiv, Consiliului Conventiei si ale congreselor acesteia. El are răspunderea transmiterii la termen a corespondentei si actelor către Uniune, biserici si terti. De asemenea, el îndeplineste atributiile referitoare la conducerea operativă a Conventiei ce i-au fost delegate de către presedinte.

(4) Vicepresedintii Conventiei coordonează domeniile de activitate stabilite de Congresul Conventiei, iar secretarul general adjunct îndeplineste atributiile încredintate de Consiliul Conventiei.

Art. 78. - Cenzorii Conventiei, în număr de 3, sunt alesi de Congresul Conventiei pentru o perioadă de 4 ani. Ei au atributia de a controla gestiunea Comitetului executiv si a Consiliului Conventiei, de a întocmi raportul de control financiar si de a-l prezenta Congresului Conventiei, în vederea descărcării de gestiune.

Art. 79. - (1) În cadrul Conventiei Baptiste Maghiare din România se pot înfiinta, cu acordul Congresului Conventiei, comunităti teritoriale cu personalitate juridică. Pentru înfiintarea unei comunităti teritoriale este nevoie de asocierea unui număr minim de 15 biserici baptiste maghiare cu personalitate juridică.

(2) Constituirea comunitătii bisericilor baptiste maghiare se va face potrivit procedurii de constituire a comunitătii bisericilor baptiste române, cu următoarele amendamente: actul de constituire se va întocmi în 3 exemplare, din care unul rămâne la Conventia Baptistă Maghiară, care va înainta dosarul împreună cu avizul său Uniunii Baptiste în vederea autorizării.

(3) Comunitătile bisericilor baptiste maghiare se vor organiza si vor functiona potrivit prevederilor referitoare la comunitătile baptiste române, cu delegările de competentă stabilite prin norme interne aprobate de Congresul Conventiei.

(4) Fiecare comunitate baptistă maghiară trebuie să facă parte din Conventia Baptistă Maghiară din România. Adunarea generală a comunitătii bisericilor baptiste maghiare alege reprezentantii săi în Consiliul Conventiei.

Art. 80. - (1) În Conventia Baptistă Maghiară pot functiona cercuri misionare, fără personalitate juridică, care pot îndeplini atributiile cu caracter spiritual ale comunitătii. Cercul misionar este coordonat de un comitet format din păstori si misionari alesi de delegatii bisericilor care îl compun.

(2) Conventia poate avea departamente fără personalitate juridică pentru: teologie, misiune, muzică, istorie baptistă, copii, tineret, femei, familie si altele asemenea.

(3) Activitătile de secretariat, administrative, de arhivă, protocol sau de altă natură se organizează în functie de nevoi si după posibilitătile financiare ale Conventiei Bisericilor Crestine Baptiste Maghiare.

Art. 81. – (1) Conventia Baptistă Maghiară poate înfiinta sub autoritatea sa, în conditiile legii, Institutul Teologic Baptist Maghiar, cu personalitate juridică distinctă. Bisericile baptiste maghiare din România vor sprijini financiar, material si spiritual această institutie.

(2) Conventia poate înfiinta, organiza si întretine, singură sau în colaborare cu alte organizatii crestine, grădinite, scoli de toate gradele, tabere, orfelinate, cămine de bătrâni, case de odihnă, unităti de asistentă medicală si de caritate, edituri, tipografii, mijloace de informare în masă si altele asemenea, în conditiile legii.

(3) Cu avizul Conventiei se pot înfiinta si organiza asociatii si fundatii cu personalitate juridică distinctă, în vederea desfăsurării activitătilor prevăzute la alin. (2).

Art. 82. - (1) Conventia se întretine financiar din contributia bisericilor, stabilită de Congresul Conventiei, precum si din donatii, sponsorizări, subscriptii, legate, liberalităti de orice fel de valori materiale sau bănesti, de la persoane fizice si juridice din tară si din străinătate, precum si prin orice alte moduri sau mijloace licite.

(2) Conventia este proprietara exclusivă a tuturor bunurilor mobile si imobile, a valorilor materiale si bănesti aflate în patrimoniul său si poate dispune de acestea liber si autonom, în conditiile legii si ale prezentului statut.

(3) Conventia poate dobândi, prin orice mijloace sau moduri licite, si poate detine, sub orice titlu, cu respectarea prevederilor legale, bunuri mobile si imobile în vederea îndeplinirii obiectivelor sale ori pentru a le atribui în folosintă bisericilor.

Art. 83. - (1) Bunurile sacre ale Conventiei si ale comunitătilor din cadrul acesteia sunt următoarele: lăcasurile de cult cu terenurile si anexele aferente, casele pastorale pentru personalul duhovnicesc, terenurile, clădirile si bunurile destinate activitătilor si practicilor de cult, spatiile de învătământ cu terenurile aferente si cimitirele confesionale, aflate în proprietatea Conventiei Baptiste Maghiare si destinate activitătii acesteia sau a entitătilor din cadrul Conventiei.

(2) Bunurile sacre se află sub protectia Legii nr. 489/2006, în sensul că sunt imprescriptibile si insesizabile. Înstrăinarea lor poate avea loc numai cu aprobarea Congresului Conventiei sau a adunării generale a comunitătii, după caz, decisă cu votul a trei pătrimi din numărul delegatilor prezenti.

Art. 84. - Conventia contribuie financiar la sustinerea Uniunii Bisericilor Crestine Baptiste cu o sumă proportională cu numărul de membri ai bisericilor crestine baptiste maghiare. Contributia va fi stabilită anual de Congresul Conventiei, la propunerea Consiliului Uniunii.

Art. 85. - Dispozitiile referitoare la biserica locală din prezentul statut se aplică în mod corespunzător si bisericilor baptiste maghiare din România.

 

CAPITOLUL V

Uniunea Bisericilor Crestine Baptiste din România

 

SECTIUNEA 1

Organizare si functionare

 

Art. 86. - (1) Uniunea Bisericilor Crestine Baptiste din România (Uniunea Baptistă) este organul national de reprezentare a Cultului Crestin Baptist din România. Uniunea Baptistă are scopul de a exprima unitatea spirituală si doctrinară a credinciosilor baptisti din România si de a reprezenta interesele generale ale bisericilor baptiste si ale celorlalte părti componente ale Cultului Crestin Baptist din România.

(2) Bisericile baptiste, comunitătile bisericilor baptiste si Conventia Baptistă Maghiară din România au obligatia să trimită Uniunii Baptiste rapoarte si orice acte cerute de aceasta privind problemele de interes general ale Cultului Crestin Baptist din România.

(3) Sediul Uniunii Baptiste se află în Bucuresti si reprezintă sediul central al Cultului Crestin Baptist din România.

Art. 87. - (1) În cadrul Uniunii Baptiste functionează: Comisia pastorală, Comisia de educatie biblică si Departamentul de misiune. Acestea sunt conduse de câte un vicepresedinte al Cultului Crestin Baptist din România.

(2) În cadrul Uniunii Baptiste pot functiona, cu acordul si sub autoritatea Consiliului Uniunii, departamente de copii, tineret, femei si altele asemenea.

(3) Activitatea Uniunii Baptiste în domeniile administrativ, financiar-contabil, secretariat, protocol, juridic, mass-media, relatii publice si altele asemenea va fi organizată sub formă de birouri si compartimente.

Art. 88. - (1) Institutul Teologic Baptist din Bucuresti functionează sub autoritatea spiritual-doctrinară a Consiliului Uniunii Baptiste si în acord cu legislatia în domeniu.

(2) Institutul Teologic Baptist din Bucuresti se supune controlului financiar periodic al Comisiei de cenzori a Uniunii Baptiste si prezintă periodic rapoarte financiare Consiliului Uniunii, Conferintei Nationale si Congresului.

Art. 89. - (1) Uniunea Baptistă poate înfiinta, organiza si întretine, singură sau în colaborare cu alte organizatii crestine, grădinite, scoli de toate gradele, tabere, orfelinate, cămine de bătrâni, case de odihnă, unităti de asistentă medicală si de caritate, edituri, tipografii, mijloace de informare în masă si altele asemenea, în conditiile legii.

(2) Cu avizul Consiliului Uniunii se pot înfiinta si organiza asociatii si fundatii cu personalitate juridică distinctă în vederea desfăsurării activitătilor prevăzute la alin. (1).

 

SECTIUNEA a 2-a

Organele de conducere si control ale Uniunii Bisericilor Baptiste

 

Art. 90. - Organele de conducere ale Uniunii Bisericilor Baptiste sunt Consiliul Uniunii si Comitetul executiv. Organul de control financiar este Comisia de cenzori, formată din 3-5 cenzori.

Art. 91. - (1) Consiliul Uniunii este organul de conducere al Uniunii Bisericilor Baptiste între conferintele nationale. Acesta este ales pe o durată de 4 ani si este format din: membrii Comitetului executiv, alesi de Congres, reprezentantii comunitătilor si ai Conventiei Baptiste Maghiare, validati de Congres, rectorul Institutului Teologic Baptist din Bucuresti, rectorul Universitătii „Emanuel” din Oradea si directorul Casei de Pensii a Cultului, validati de Congres.

(2) La întâlnirile Consiliului Uniunii vor participa, cu vot consultativ, directorii de departamente ai Uniunii Baptiste, precum si directorul executiv, consilierul financiar si consilierul juridic ai Uniunii Baptiste.

Art. 92. - (1) Consiliul Uniunii este convocat de presedintele Uniunii Baptiste în urma hotărârii Comitetului executiv sau, când acesta refuză, Consiliul poate fi convocat din initiativa unei treimi din numărul membrilor Consiliului Uniunii. Consiliul Uniunii se întruneste de două ori pe an si ori de câte ori este nevoie. Consiliul Uniunii este prezidat de presedinte, asistat de secretarul general.

(2) Pentru a putea lua hotărâri valabile este necesară prezenta a două treimi din numărul membrilor Consiliului Uniunii. Hotărârile se iau cu votul a jumătate plus unu din numărul celor prezenti. În caz de paritate, decide votul presedintelui.

Art. 93. - (1) Consiliul Uniunii coordonează activitatea Uniunii Baptiste între conferintele nationale si duce la îndeplinire hotărârile Congresului si ale Conferintei nationale.

(2) Consiliul Uniunii îndeplineste următoarele atributii:

a) convoacă Conferinta natională, stabileste ordinea de zi si pregăteste lucrările acesteia;

b) stabileste strategia si obiectivele pentru activitatea Uniunii Baptiste, pe care le supune aprobării Conferintei nationale;

c) îndrumă si controlează activitatea Comitetului executiv al Uniunii, a Comisiei pastorale, a Comisiei de educatie biblică, a Departamentului de misiune si a celorlalte departamente;

d) coordonează modul de administrare a fondurilor Casei de Pensii si Ajutoare, cu respectarea scopului pentru care acestea au fost constituite;

e) analizează periodic activitatea comunitătilor bisericilor si rezolvă problemele ridicate de acestea;

f) analizează periodic, îndrumă si controlează activitatea spiritualdoctrinară a Institutului Teologic Baptist din Bucuresti;

g) numeste directorul si membrii Comitetului de conducere al C.P. A.;

h) numeste membrii Comisiei pastorale, ai Comisiei de educatie biblică, ai Departamentului de misiune, precum si ai celorlalte departamente;

i) îsi dă acordul prealabil din punct de vedere spiritual-doctrinar pentru recunoasterea cadrelor didactice pentru disciplina teologie din cadrul Institutului Teologic Baptist din Bucuresti, al Universitătii „Emanuel” din Oradea si al Facultătii de Teologie Baptistă din cadrul Universitătii Bucuresti;

j) retrage acordul spiritual-doctrinar, exprimat în conditiile prevăzute la lit. i), în caz de abatere gravă de la Mărturisirea de credintă a Cultului Crestin Baptist din România a cadrelor didactice respective;

k) propune sistemul de salarizare din cadrul cultului si îl supune aprobării Conferintei nationale;

l) hotărăste indexarea periodică a salariilor din cadrul cultului si stabileste structura de personal a Uniunii Baptiste;

m) aprobă regulamentele de organizare si functionare a Comisiei pastorale, a Comisiei de educatie biblică, a Departamentului de misiune, a Bordului de coordonare a I.T.B. Bucuresti, precum si a celorlalte departamente din cadrul Uniunii Baptiste;

n) avizează regulamentul de organizare si functionare a C.P.A. a cultului si îl supune aprobării Conferintei nationale;

o) avizează regulamentele de ordine internă si alte norme proprii în domeniul financiar-contabil, juridic, de personal si altele asemenea si le supune aprobării Conferintei nationale;

p) avizează proiectele de buget ale Uniunii Baptiste si C.P.A. si le supune aprobării Conferintei nationale;

q) încheie parteneriate între Uniunea Baptistă si organizatii baptiste din străinătate, precum si cu organizatii evanghelice din tară si din străinătate si le supune ratificării Conferintei nationale;

r) propune Congresului afilierea Uniunii Baptiste la organizatii baptiste internationale, intrarea în aliantele prevăzute la art. 6 din prezentul statut, precum si iesirea din aceste aliante, cu respectarea principiilor Mărturisirii de credintă a cultului;

s) analizează concluziile Comisiei pastorale si decide măsurile ce se impun în situatiile cercetate de Comisia pastorală, la propunerea acesteia;

s) solutionează contestatiile grupurilor de credinciosi formulate împotriva refuzului de autorizare;

t) solutionează contestatiile personalului angajat al Uniunii Bapiste si al C.P.A. în probleme privind raporturile de muncă fată de deciziile Comitetului executiv sau ale Comitetului de conducere al C.P.A., după caz;

t) solutionează contestatiile persoanelor cărora li s-a retras ordinarea de către comunitatea bisericilor sau de către Consiliul Conventiei Baptiste Maghiare;

u) analizează propunerea comunitătii privind retragerea autorizatiei de functionare a bisericii locale care s-a abătut grav de la Mărturisirea de credintă a cultului sau a cărei mărturie a fost compromisă deosebit de grav si supune aprobării Conferintei  nationale retragerea autorizatiei respective;

v) decide achizitionarea si înstrăinarea de bunuri imobile, precum si a acelor bunuri mobile si mijloace fixe ce nu sunt date în competenta Comitetului executiv al Uniunii;

w) avizează demolarea lăcasurilor de cult sau a altor edificii baptiste considerate de importantă istorică;

x) hotărăste în alte probleme de interes general, în acord cu directiile stabilite de Congres si de Conferinta natională.

Art. 94. - (1) Comitetul executiv este organul de conducere al Uniunii Baptiste între sesiunile Consiliului Uniunii si este format din: presedinte, 4 vicepresedinti, secretar general si secretar general adjunct.

(2) Comitetul executiv este ales de Congresul cultului pentru un mandat de 4 ani. Presedintele si secretarul general pot fi alesi pentru cel mult două mandate consecutive. Unul dintre cei 4 vicepresedinti va fi secretarul general al Conventiei Baptiste Maghiare.

(3) Comitetul executiv va fi convocat trimestrial si ori de câte ori este nevoie de către presedintele sau vicepresedintele delegat de acesta. Hotărârile se iau cu majoritate simplă, prin exprimarea votului unui număr de cel putin 5 membri ai Comitetului executiv.

Art. 95. - Atributiile Comitetului executiv sunt următoarele:

a) conduce activitatea Uniunii Baptiste între sesiunile Consiliului Uniunii;

b) convoacă Consiliul Uniunii, stabileste ordinea de zi si pregăteste sedintele acestuia;

c) hotărăste angajarea, salarizarea si concedierea personalului permanent al Uniunii Baptiste;

d) întocmeste proiectul de buget al Uniunii Baptiste si-l prezintă spre avizare Consiliului Uniunii;

e) stabileste publicatiile Uniunii Baptiste si orientarea acestora;

f) aprobă formularistica autorizatiilor, certificatelor si ale altor acte emise de Uniunea Baptistă;

g) decide achizitionarea si înstrăinarea bunurilor mobile si mijloacelor fixe până la valoarea prestabilită periodic de către Consiliul Uniunii;

h) îndeplineste orice alte atributii date în competenta sa de către Consiliul Uniunii.

Art. 96. - (1) Presedintele cultului reprezintă Cultul Crestin Baptist din România în fata autoritătilor statului, precum si în fata oricăror organizatii si institutii, pe plan national si international.

(2) Problemele de interes general ale bisericilor baptiste române sunt reprezentate de presedintele cultului împreună cu secretarul general al Uniunii Baptiste, iar cele ale bisericilor baptiste maghiare, împreună cu secretarul general al Conventiei Baptiste Maghiare.

(3) Presedintele cultului împreună cu secretarul general conduc operativ Uniunea Baptistă. Presedintele poate emite decizii în îndeplinirea atributiilor sale operative.

(4) Secretarul general asigură legătura Uniunii Baptiste cu părtile componente ale cultului. El răspunde de desfăsurarea fluxului corespondentei, de evidenta si păstrarea actelor Uniunii Baptiste, precum si de întocmirea corectă a proceselor-verbale ale Comitetului executiv, Consiliului Uniunii si ale Conferintei nationale.

(5) Vicepresedintii cultului coordonează domeniile de activitate stabilite de Congresul cultului, iar secretarul general adjunct îndeplineste atributiile încredintate de Consiliul Uniunii.

(6) Uniunea Bisericilor Crestine Baptiste este valabil angajată prin semnătura presedintelui sau a vicepresedintelui desemnat de acesta, împreună cu cea a secretarului general sau, în lipsa acestuia, a secretarului general adjunct.

Art. 97. - (1) Cenzorii verifică activitatea financiar-contabilă a Uniunii Baptiste, a Casei de Pensii, a Institutului Teologic Baptist din Bucuresti. Cenzorii pot efectua verificări financiar-contabile si la Universitatea „Emanuel” din Oradea. Comisia de cenzori prezintă rapoarte Conferintei nationale si Congresului cultului.

(2) Drepturile si obligatiile cenzorilor sunt prevăzute în regulamentul Comisiei de cenzori, aprobat de Conferinta natională.

Art. 98. - (1) Uniunea Bisericilor Crestine Baptiste este proprietara exclusivă a tuturor bunurilor mobile si imobile, a valorilor materiale si bănesti aflate în patrimoniul său si poate dispune de acestea liber si autonom, în conditiile legii si ale prezentului statut.

(2) Uniunea Baptistă poate dobândi, prin orice mijloace sau moduri licite, si poate detine, sub orice titlu, cu respectarea prevederilor legale, bunuri mobile si imobile în vederea îndeplinirii obiectivelor sale sau pentru a le atribui în folosintă bisericilor, comunitătilor si celorlalte persoane juridice din cadrul cultului.

(3) Uniunea se întretine financiar din contributia bisericilor, stabilită de Congresul cultului sau de Conferinta natională, precum si din donatii, sponsorizări, legate, liberalităti de orice fel de bunuri mobile sau imobile, de valori materiale ori bănesti de la persoane fizice si juridice, din tară si din străinătate, precum si prin orice alte moduri sau mijloace licite.

Art. 99. - (1) Sunt bunuri sacre: lăcasurile de cult cu terenurile si anexele aferente, casele pastorale pentru personalul duhovnicesc, terenurile, clădirile si bunurile mobile destinate activitătilor si practicilor de cult, spatiile de învătământ cu terenurile aferente si cimitirele confesionale, aflate în proprietatea Uniunii Baptiste si destinate activitătii acesteia sau a entitătilor din cadrul cultului.

(2) Bunurile sacre ale Uniunii Baptiste se află sub protectia Legii nr. 489/2006, în sensul că sunt imprescriptibile si insesizabile. Înstrăinarea lor poate avea loc numai cu acordul Conferintei nationale stabilit cu trei pătrimi din numărul delegatilor prezenti.

 

CAPITOLUL VI

Organele supreme de îndrumare si control ale Cultului Crestin Baptist din România

 

SECTIUNEA 1

Congresul Cultului Crestin Baptist din România

 

Art. 100. - (1) Congresul cultului este organul suprem de îndrumare si control al Cultului Crestin Baptist din România.

(2) El se compune din delegatii bisericilor baptiste conform prevederilor prezentului statut si se tine o dată la 4 ani, de preferintă în cursul lunii mai.

(3) Convocarea Congresului cu caracter electiv se face de către presedintele cultului, în baza hotărârii luate de către membrii în exercitiu ai Consiliului Uniunii împreună cu reprezentantii nou-alesi ai comunitătilor, întruniti în sedintă comună.

(4) În sedinta comună se vor stabili: tema Congresului, ordinea de zi si componenta nominală a biroului de conducere al Congresului.

(5) Convocarea Congresului se comunică în scris tuturor bisericilor baptiste cu personalitate juridică, cu cel putin 30 de zile înainte de data tinerii acestuia. Convocarea va cuprinde: data, ora si locul tinerii Congresului, precum si tema si ordinea de zi a Congresului.

Art. 101. - (1) Congresul cultului va fi condus de presedintele Congresului, însotit de doi vicepresedinti si doi secretari. Congresul alege numărătorii de voturi din rândul delegatilor cu drept de vot.

(2) Congresul este valabil întrunit cu jumătate plus unu din numărul delegatilor cu drept de vot ai bisericilor. În situatia în care nu se întruneste numărul statutar, Congresul cultului se va tine după două ore în acelasi loc, indiferent de numărul delegatilor prezenti.

(3) Hotărârile Congresului se vor lua cu jumătate plus unu din numărul delegatilor cu drept de vot sau cu majoritatea calificată, potrivit prevederilor prezentului statut. În caz de paritate, decide votul presedintelui.

(4) Procesul-verbal va fi întocmit de secretarii de zi si va purta semnătura tuturor membrilor biroului de conducere al Congresului.

(5) Hotărârile Congresului sunt obligatorii pentru toate părtile componente si organizatiile apartinătoare ale Cultului Crestin Baptist din România.

Art. 102. - (1) Congresul cultului poate fi convocat în sesiune extraordinară pentru aprobarea sau modificarea statutului cultului si a Mărturisirii de credintă, precum si în situatii de importantă deosebită pentru organizarea, functionarea si viata spirituală a cultului.

(2) Convocarea Congresului se face de către presedintele cultului, în baza hotărârii Consiliului Uniunii.

(3) Congresul extraordinar este condus de presedintele cultului, însotit de secretarul general si secretarul general adjunct. În situatia în care Congresul cere, cu jumătate plus unu din numărul delegatilor prezenti, conducerea Congresului va fi făcută de un birou de zi format din presedinte de zi si 2 secretari de zi.

Art. 103. - Congresul cultului îsi desfăsoară lucrările în plen si are următoarele atributii:

a) analizează si evaluează situatia generală a bisericilor baptiste din România;

b) analizează, evaluează si aprobă activitatea Uniunii Baptiste si a C.P.A.;

c) aprobă descărcarea de gestiune a Consiliului Uniunii si a Comitetului executiv al Uniunii si, respectiv, a Consiliului Uniunii si a Comitetului de Conducere al C.P.A., la propunerea cenzorilor;

d) alege Comitetul executiv al Uniunii si confirmă secretarul general al Conventiei Baptiste Maghiare în functia de vicepresedinte al Uniunii;

e) aprobă în Consiliul Uniunii: reprezentantii comunitătilor si ai Conventiei Baptiste Maghiare, rectorul Institutului Teologic Baptist din Bucuresti, rectorul Universitătii „Emanuel” din Oradea si directorul C.P.A a cultului;

f) alege cenzorii Uniunii Bisericilor Baptiste, în număr de 3-5 persoane;

g) stabileste strategia si obiectivele majore ale cultului pentru următoarea perioadă de 4 ani;

h) aprobă modificări si completări aduse Mărturisirii de credintă a cultului, cu trei pătrimi din numărul delegatilor cu drept de vot prezenti;

i) aprobă Statutul Cultului Crestin Baptist din România, precum si eventualele modificări si completări ale statutului, cu două treimi din numărul delegatilor cu drept de vot prezenti;

j) hotărăste în probleme confesionale de principiu si în orice alte probleme de interes major ale Cultului Crestin Baptist din România;

k) hotărăste afilierea Uniunii Baptiste la organizatii baptiste internationale, intrarea în aliantele prevăzute în art. 6 din prezentul statut, precum si iesirea din aceste aliante;

Art. 104. - (1) Propunerile pentru Comitetul executiv al Uniunii Baptiste vor fi făcute de către adunările generale ale comunitătilor bisericilor.

(2) În cursul lunii ianuarie a anului în care are loc Congresul electiv si anterior tinerii adunărilor generale ale comunitătilor se va întruni Comisia Natională de Propuneri (C.N.P.), formată din delegatii comunitătilor. Acestia vor fi desemnati de către slujitorii duhovnicesti ordinati de pe raza comunitătii respective. Numărul delegatilor în C.N.P. va fi în proportie de un delegat la fiecare 2.000 de membri. Comunitătile mai mici de 2.000 de membri au dreptul la un delegat.

(3) C.N.P. va stabili prin vot componenta Comitetului executiv propus în ordinea voturilor obtinute si va transmite fiecărei comunităti lista candidatilor, în vederea prezentării ei în adunarea generală, după ce s-a obtinut acordul fiecărui candidat. Moderatorul comisiei va fi presedintele în exercitiu al cultului.

(4) Adunarea generală a comunitătii are dreptul să propună propriul candidat pentru fiecare functie în parte. Persoana care întruneste cel mai mare număr de voturi este candidatul comunitătii pentru functia respectivă. La sedinta de pregătire a Congresului cultului se totalizează propunerile comunitătilor si se întocmeste lista candidatilor pe functii pentru Congresul cultului, în ordinea voturilor obtinute.

 

SECTIUNEA a 2-a

Conferinta natională a cultului

 

Art. 105. - (1) Conferinta natională este organul de îndrumare si control al Cultului Crestin Baptist din România între congresele cultului.

(2) Conferinta natională este formată din delegatii bisericilor desemnati în conditiile prezentului statut si are loc, de regulă, în cursul lunii martie a fiecărui an.

(3) Convocarea Conferintei nationale se va face de către presedintele cultului, în urma hotărârii Consiliului Uniunii, cu minimum 30 de zile înainte de tinerea acesteia, si va cuprinde data, ora, locul si ordinea de zi.

(4) Conferinta natională este valabil întrunită cu jumătate plus unu din numărul delegatilor bisericilor. În situatia în care nu se întruneste numărul statutar al delegatilor, Conferinta natională se va tine după o oră, în acelasi loc, indiferent de numărul celor prezenti.

Art. 106. - Conferinta natională are următoarele atributii:

a) analizează si evaluează situatia generală a bisericilor baptiste din România;

b) stabileste măsuri pentru ducerea la îndeplinire a hotărârilor Congresului cultului;

c) aprobă viziunea, strategia si obiectivele propuse de Consiliul Uniunii pentru activitatea Uniunii Baptiste;

d) analizează, evaluează si aprobă activitatea Uniunii Baptiste si a C.P.A.;

e) aprobă descărcarea de gestiune a Consiliului Uniunii si a Comitetului executiv al Uniunii, la propunerea cenzorilor;

f) aprobă descărcarea de gestiune a Consiliului Uniunii si a Comitetului de conducere al C.P.A., la propunerea cenzorilor;

g) aprobă bugetul de venituri si cheltuieli al Uniunii Baptiste pentru anul următor;

h) aprobă bugetul de venituri si cheltuieli al C.P.A. pentru anul următor;

i) stabileste contributia anuală a membrilor bisericilor pentru Uniunea Baptistă;

j) ratifică încheierea de parteneriate între Uniunea Baptistă si organizatii baptiste din străinătate, precum si cu organizatii evanghelice din tară si din străinătate;

k) hotărăste în probleme legate de afilierea Uniunii Baptiste la organizatii baptiste internationale si în probleme legate de aliantele prevăzute la art. 6 din prezentul statut;

l) aprobă noii membri în Consiliul Uniunii în locul celor demisi, retrasi sau decedati;

m) decide retragerea autorizatiei de functionare a bisericii locale care s-a abătut grav de la Mărturisirea de credintă a cultului sau a cărei mărturie a fost compromisă deosebit de grav;

n) aprobă regulamentele de ordine internă ale Uniunii Baptiste si alte norme proprii cu caracter general în domeniul financiar-contabil, juridic, de personal si altele asemenea;

o) aprobă regulamentul de organizare si functionare al C.P.A. a cultului;

p) aprobă sistemul de salarizare din cadrul cultului;

q) hotărăste asupra altor probleme de interes major ale Cultului Crestin Baptist din România.

 

CAPITOLUL VII

Alte entităti în cadrul Cultului Crestin Baptist din România

 

Art. 107. - (1) În cadrul cultului functionează ca persoană juridică distinctă Casa de Pensii si Ajutoare a Cultului Crestin Baptist din România, denumită în continuare Casa de Pensii.

(2) Casa de Pensii are personalitate juridică, cu drepturile ce derivă din această calitate, si se organizează si functionează potrivit regulamentului propriu, aprobat de Conferinta natională a cultului.

(3) Comitetul de conducere al Casei de Pensii este format din: presedinte, care este secretarul general în exercitiu al cultului, directorul Casei de Pensii, 6 reprezentanti ai Uniunii Baptiste, 2 reprezentanti ai Conventiei Baptiste Maghiare si un reprezentant al Universitătii „Emanuel” din Oradea, având calitatea de asigurati ai acesteia.

(4) Persoanele juridice care functionează în cadrul Cultului Crestin Baptist din România si sunt prevăzute în prezentul statut sunt afiliate de drept la Casa de Pensii. Acestea împreună cu asiguratii din cadrul cultului au obligatia să contribuie la constituirea fondului de asigurări sociale al Casei de Pensii.

(5) Regulamentul Casei de Pensii va cuprinde si reglementări distincte referitoare la pensionarea personalului duhovnicesc angajat în această calitate în cadrul cultului.

(6) Este interzisă utilizarea fondurilor Casei de Pensii în alte scopuri decât cele pentru care au fost constituite.

Art. 108. - (1) Universitatea „Emanuel” din Oradea functionează ca persoană juridică distinctă, sub îndrumarea spiritual-doctrinară a Bisericii Baptiste „Emanuel” din Oradea.

(2) Universitatea „Emanuel” din Oradea se supune controlului spiritual-doctrinar al Consiliului Uniunii Baptiste.

(3) Universitatea „Emanuel” din Oradea se supune controlului financiar periodic al Comisiei de cenzori a Universitatii. Comisia de cenzori a Uniunii Baptiste poate efectua controale financiare la Universitatea „Emanuel” din Oradea.

Art. 109. - (1) Cultul Crestin Baptist si părtile sale componente au dreptul să înfiinteze si să administreze institutii de învătământ pentru pregătirea personalului de cult, a profesorilor de religie si a altor specialisti necesari activitătii cultului, în conditiile legii.

(2) Institutiile de învătământ din cadrul cultului, pe lângă îndeplinirea conditiilor prevăzute de legislatia în vigoare, vor avea si autorizatie de functionare din partea Uniunii Baptiste. În caz de abatere gravă de la Mărturisirea de credintă a cultului, la propunerea Consiliului Uniunii, Conferinta natională poate hotărî retragerea autorizatiei eliberate de Uniunea Baptistă. Retragerea autorizatiei de către cult reprezintă încetarea calitătii de institutie de învătământ a Cultului Crestin Baptist din România.

(3) Cultul Crestin Baptist din România si părtile sale componente au dreptul să înfiinteze si să administreze programe si institutii de pregătire a personalului propriu, altele decât cele prevăzute în paragrafele anterioare ale acestui articol, cu respectarea prezentului statut si a Mărturisirii de credintă a cultului.

Art. 110. - (1) Bisericile care împărtăsesc aceeasi viziune misionară se pot organiza în cercuri misionare nationale, fără personalitate juridică.

(2) Cercul misionar national este coordonat de un consiliu format din liderii spirituali alesi de slujitorii duhovnicesti ai bisericilor care îl compun. Consiliul de coordonare este condus de un păstor coordonator, ales de membrii consiliului cercului respectiv.

 

CAPITOLUL VIII

Dipozitii finale

 

Art. 111. - Limba oficială în raport cu autoritătile statului este limba română. Credinciosii baptisti apartinând altor nationalităti pot folosi pentru exercitarea cultului si pentru administrarea internă limba maternă. În acest caz, evidenta financiar-contabilă se va tine si în limba română.

Art. 112. - Fiecare parte componentă a cultului va folosi ca antet în toate actele oficiale titulatura: „Cultul Crestin Baptist din România”, la care va adăuga denumirea entitătii respective. Poate fi folosită si denumirea prescurtată a entitătii respective.

Art. 113. - (1) Stampilele folosite în cadrul Cultului Crestin Baptist din România vor fi rotunde, cu un diametru de 3,5 cm, constând din două cercuri concentrice aflate la distantă de 5 mm unul de altul, între care se vor înscrie initialele „C.C.B.R.” si denumirea prescurtată a entitătii cultice respective.

(2) Periferia cercului exterior este compusă din două linii paralele, dintre care cea exterioară este mai groasă, iar cea interioară, mai subtire; periferia cercului este simplă.

(3) În interiorul cercului mic se vor reda literele simbolice X si P suprapuse („chi” si „ro”, de la Hristos), iar peste litere, o carte deschisă de la care pornesc raze în toate directiile până la periferia cercului interior. În interiorul cărtii se află scris: „Un Domn, o Credintă, un Botez.”

Art. 114. - (1) Comisia pastorală este organul de cercetare a neîntelegerilor sau eventualelor conflicte interne, a cazurilor litigioase din cadrul cultului, care nu au fost solutionate la nivel de biserică locală sau comunitate.

(2) Comisia pastorală functionează potrivit regulamentului propriu, aprobat de Consiliul Uniunii.

Art. 115. - (1) În cadrul Cultului Crestin Baptist functionează două categorii de personal: personalul duhovnicesc si personalul tehnico-administrativ sau de specialitate.

(2) Personalul Cultului Crestin Baptist este obligat să respecte prevederile normelor interne ale cultului si Mărturisirea de credintă baptistă.

(3) Cultul îsi alege, numeste, angajează sau revocă personalul potrivit Regulamentului privind Raporturile de Muncă (R.R.M.) din cadrul Cultului Crestin Baptist. Acest regulament va fi adaptat prevederilor prezentului statut în termen de un an de la aprobarea prezentului statut prin hotărâre a Guvernului.

(4) Personalul din cadrul cultului poate fi încadrat cu contract individual de muncă cu timp integral sau cu timp partial, cu functia de bază ori prin cumul de functii/posturi, precum si prin conventii civile.

(5) Modalitatea de organizare si conducere a contabilitătii va fi stabilită prin regulamente interioare aprobate în conformitate cu prevederile prezentului statut si ale legislatiei generale în materie.

Art. 116. - (1) Persoanele care au colaborat cu securitatea comunistă nu pot face parte din organele de conducere ale Cultului Crestin Baptist din România si nici din organele de conducere ale institutiilor acestuia.

(2) Nu pot face parte din organele de conducere ale cultului si din organele de conducere ale institutiilor acestuia nici persoanele care sunt agenti sau colaboratori ai serviciilor secrete.

(3) Nu pot ocupa functii de reprezentare sau de conducere în cult membrii partidelor politice.

Art. 117. - În localitătile în care Cultul Crestin Baptist nu are cimitir propriu si nu există nici cimitire comunale, înmormântările credinciosilor baptisti se vor face în unul dintre cimitirele confesionale sau particulare existente în acea localitate, conform Legii nr. 489/2006.

Art. 118. - (1) Hotărârile luate si actele încheiate în cadrul cultului cu încălcarea prevederilor prezentului statut sunt nule.

(2) Modificările si completările prevederilor prezentului statut se vor face prin hotărârea Congresului cultului.

(3) Statutul cultului si Mărturisirea de credintă, precum si modificările aduse acestora vor fi semnate de către presedintele care a condus Congresul în care acestea au fost aprobate.

Art. 119. - (1) Prezentul statut a fost aprobat de către Congresul al XXXIV-lea al Cultului Crestin Baptist din România din 17-18 mai 2007, care a avut loc la Cluj-Napoca.

(2) Prezentul statut intră în vigoare în urma recunoasterii lui prin hotărâre a Guvernului. Statutul cultului se aplică în conformitate cu prevederile constitutionale si cu actele normative în vigoare, ce privesc activitatea religioasă din România, fiind armonizat dispozitiilor Legii nr. 489/2006.