MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 176 (XX) - Nr. 509         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 7 iulie 2008

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 613 din 27 mai 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6132 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 653 din 10 iunie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 58 si art. 69 alin. (2) pct. 3 din Legea cadastrului si a publicitătii imobiliare nr. 7/1996

 

Decizia nr. 703 din 17 iunie 2008 privind exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (2) si (3) si art. 47 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

637. - Hotărâre privind reorganizarea Institutului de Medicină Comparată - I.M.C.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.813/C.- Ordin al ministrului justitiei pentru aprobarea Regulamentului privind recunoasterea calificării profesionale de consilier juridic a cetătenilor statelor membre ale Uniunii Europene sau apartinând Spatiului Economic European, în vederea admiterii si practicării acesteia în România

 

2.371. - Ordin al ministrului culturii si cultelor pentru modificarea si completarea Normelor metodologice privind evidenta, gestiunea si inventarierea bunurilor culturale detinute de muzee, colectii publice, case memoriale, centre de cultură si alte unităti de profil, aprobate prin Ordinul ministrului culturii nr. 2.035/2000

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

6. - Normă pentru modificarea si completarea Normelor-cadru ale Băncii Nationale a României nr. 7/1994 privind comertul făcut de societătile bancare si celelalte societăti de credit, cu cecuri, pe baza Legii nr. 59/1934 asupra cecului, modificată prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1993, aprobată si modificată prin Legea nr. 83/1994

 


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

 

DECIZIA Nr. 613

din 27 mai 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6132 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6132 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Adrian Păunescu în Dosarul nr. 17.287/281/2007 al Judecătoriei Ploiesti - Sectia civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 11 ianuarie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 17.287/281/2007, Judecătoria Ploiesti - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6132 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Adrian Păunescu.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că, în materia raporturilor de familie, conditiile cerute pentru dispunerea măsurii încredintării copilului minor prin ordonantă presedintială, si anume o măsură vremelnică, într-un caz grabnic, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere sau pentru prevenirea unei pagube iminente ireparabile, nu pot fi aplicabile întrucât o astfel de judecată sumară a situatiei de fapt ar putea avea consecinte grave asupra relatiilor de familie, încălcând prevederile constitutionale cuprinse în art. 26 alin. (1) privitoare la viata intimă, familială si privată, art. 48 alin. (1) referitoare la familie si art. 49 privind protectia copiilor si a tinerilor.

Judecătoria Ploiesti - Sectia civilă apreciază exceptia de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată, arătând că, atunci când se pune în discutie încredintarea copiilor minori în temeiul art. 6132 din Codul de procedură civilă, instanta se raportează la dispozitiile Codului familiei referitoare la încredintarea minorilor, respectiv art. 100 alin. 3, având în vedere interesul superior al copilului.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordantă cu prevederile constitutionale invocate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl reprezintă dispozitiile art. 6132 din Codul de procedură civilă, text de lege care are următorul continut: „Instanta poate lua, pe tot timpul procesului, prin ordonantă presedintială, măsuri vremelnice cu privire la încredintarea copiilor minori, la obligatia de întretinere, la alocatia pentru copii si la folosirea locuintei.”

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 26 alin. (1) privitoare la viata intimă, familială si privată, art. 48 alin. (1) referitoare la familie si art. 49 privind protectia copiilor si a tinerilor, în notele scrise depuse la dosar enumerând textele din Constitutia anterioară republicării.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că asupra dispozitiilor criticate s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 1.202 din 13 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 25 ianuarie 2008. Cu acel prilej a statuat că, „în cadrul procedurii de solutionare a cererii de divort, instanta poate adopta măsuri vremelnice cu privire la încredintarea copiilor minori, la obligatia de întretinere, la alocatia pentru copii si la folosirea locuintei. Asupra măsurilor enumerate, instanta învestită cu cererea de desfacere a căsătoriei se pronuntă prin ordonantă presedintială, în conditiile art. 581 din Codul de procedură civilă. Aceste dispozitii instituie o procedură specială, prin care se pot dispune unele măsuri cu caracter vremelnic, a căror urgentă este justificată de necesitatea evitării prejudicierii unor drepturi sau interese legitime. Prin urmare, se creează posibilitatea pentru cel vătămat într-un drept legitim ca, în anumite conditii, expres si limitativ prevăzute de lege, să se adreseze justitiei în cazuri grabnice, pentru păstrarea dreptului care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări”.

Curtea a mai retinut că dispozitiile art. 6132 din Codul de procedură civilă nu cuprind o enumerare limitativă a măsurilor ce pot fi luate pe calea ordonantei presedintiale până la solutionarea divortului. Astfel, instanta învestită cu cererea de ordonantă presedintială prin care s-a solicitat încredintarea copiilor minori se poate pronunta si asupra cererii formulate de celălalt sot de a i se încredinta să aibă legături personale cu copiii, asa încât acesta să poată să îsi exercite drepturile si îndatoririle pe care le presupune cresterea, educatia si instruirea lor.

Întrucât în cauza de fată nu au fost aduse elemente noi, de natură să impună reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale în materie, atât solutia, cât si considerentele acestei decizii îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză.


Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

în numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6132 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Adrian Păunescu în Dosarul nr. 17.287/281/2007 al Judecătoriei Ploiesti - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 27 mai 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

 

DECIZIA Nr. 653

din 10 iunie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 58 si art. 69 alin. (2) pct. 3

din Legea cadastrului si a publicitătii imobiliare nr. 7/1996

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Claudia Miu - prim-magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 58 si art. 69 alin. (2) pct. 3 din Legea cadastrului si a publicitătii imobiliare nr. 7/1996, exceptie ridicată de Matilda Cîmpian în Dosarul nr. 7.683/296/2006 al Tribunalului Satu Mare - Sectia civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 18 februarie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 7.683/296/2006, Tribunalul Satu Mare - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitu­tionalitate a dispozitiilor art. 58 si art. 69 alin. (2) pct. 3 din Legea cadastrului si a publicitătii imobiliare nr. 7/1996, exceptie ridicată de Matilda Cîmpian, într-o cauză având ca obiect recursul formulat împotriva unei sentinte prin care s-a respins actiunea în constatare a dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autoarea acesteia sustine că prevederile art. 58 si art. 69 alin. (2) pct. 3 din Legea cadastrului si a publicitătii imobiliare nr. 7/1996 contravin dispozitiilor art. 16 din Constitutie, deoarece prin mentinerea în vigoare a dispozitiilor art. 27 si 28 din Decretul-lege nr. 115/1938 cu privire la dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune, dispozitii ce se referă la posesia începută sub imperiul acestui act normativ, se creează o situatie discriminatorie între persoanele ale căror terenuri cad sub incidenta acestui act normativ si care au exercitat o posesie utilă timp de zeci de ani si acele persoane ale căror terenuri sunt situate în restul teritoriului tării, în care nu este aplicabil decretul-lege mentionat.

Tribunalul Satu Mare - Sectia civilă apreciază că dispozitiile criticate sunt constitutionale.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 58 si art. 69 alin. (2) pct. 3 din Legea cadastrului si a publicitătii imobiliare nr. 7/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 3 martie 2006, care au următorul cuprins:

- Art. 58: „(1) în regiunile de carte funciară supuse Decretului-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispozitiunilor privitoare la cărtile funciare sau, după caz, Legii nr. 242/1947 pentru transformarea cărtilor funciare provizorii din vechiul Regat în cărti de publicitate funciară, înscrierile privitoare la imobile, cuprinse în cărtile funciare sau, după caz, în cărtile de publicitate funciară, vor continua să fie făcute în aceste cărti, cu respectarea si în conditiile dispozitiilor prezentei legi.

(2) în regiunile de transcriptiuni si inscriptiuni imobiliare, până la deschiderea cărtii funciare, privilegiile si ipotecile legale, sechestrul, urmărirea imobilului, a fructelor si veniturilor sale, punerea în miscare a actiunii penale, precum si actiunile pentru apărarea drepturilor reale privitoare la imobilele neînscrise în cartea funciară vor continua să fie înscrise în vechile registre de publicitate imobiliară.

(3) în cazul înscrierii unei constructii, a dezmembrării sau alipirii unui corp funciar înscris într-o carte funciară întocmită în baza Decretului-lege nr. 115/1938, precum si pentru înscrierea imobilelor dobândite în temeiul legilor funciare, pentru imobilul desprins se va deschide o nouă carte funciară, potrivit prevederilor prezentei legi.”;

- Art. 69: „(2) La data finalizării lucrărilor de cadastru general si a registrelor de publicitate imobiliară pentru întreg teritoriul administrativ al unei unităti administrativ-teritoriale îsi încetează aplicabilitatea, pentru teritoriul respectiv, următoarele dispozitii legale: [...]

- Decretul-lege nr. 115 din 27 aprilie 1938 pentru unificarea dispozitiilor referitoare la cărtile funciare, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 95 din 27 aprilie 1938, cu modificările ulterioare;”.

În opinia autoarei exceptiei de neconstitutionalitate prevederile criticate contravin dispozitiilor art. 16 alin. (1) din Constitutie referitoare la egalitatea în drepturi.

Curtea retine că, în vederea examinării exceptiei de neconstitutionalitate, este necesar să fie luate în consideratie prevederile mentionate ale Decretului-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispozitiilor privitoare la cărtile funciare, publicat în Monitorul Oficial nr. 95 din 27 aprilie 1938, care au următorul cuprins:

- Art. 27: „În cazul când s-au înscris, fără cauză legitimă, drepturi reale, care pot fi dobândite în temeiul uzucapiunii, ele vor rămâne valabil dobândite dacă titularul dreptului Ie-a posedat cu bună-credintă, potrivit legii, timp de 10 ani.”;

- Art. 28: „Cel ce a posedat un bun nemiscător în conditiunile legii, timp de 20 ani, după moartea proprietarului înscris în cartea funciară, va putea cere înscrierea dreptului uzucapat.

De asemenea, va putea cere înscrierea dreptului său cel ce a posedat un bun nemiscător în conditiunile legii, timp de 20 ani, socotiti de la înscrierea în cartea funciară a declaratiunii de renuntare la proprietate.”

În esentă, se sustine că prin mentinerea în vigoare a prevederilor Decretului-lege nr. 115/1938 se aduce atingere egalitătii în drepturi, aplicându-li-se unor cetăteni un regim juridic discriminatoriu fată de cetătenii care nu cad sub incidenta acestui act normativ.

În jurisprudenta Curtii Constitutionale, în deplin acord cu aceea a Curtii Europene a Drepturilor Omului, s-a statuat în mod constant că, în sensul Constitutiei, principiul egalitătii în fata legii nu însemnă uniformitate, asa încât, în cazul unor situatii diferite, un tratament diferit este posibil atunci când acesta se justifică în mod obiectiv si rational. Or, aplicabilitatea tranzitorie a dispozitiilor art. 27 si 28 din Decretul-lege nr. 115/1938 este justificată obiectiv si rational de procesul istoric de unificare a legislatiei după întregirea tării în urma primului război mondial. Astfel, în materia publicitătii drepturilor reale imobiliare au existat sisteme diferite de publicitate: în unele regiuni, sistemul de transcriptiuni si inscriptiuni, iar în altele, sistemul cărtilor funciare. Ca efect al aplicării Legii nr. 7/1996 se va realiza o unificare legislativă a regimului de publicitate imobiliară. Curtea retine că solutia legislativă de a mentine în vigoare Decretul-lege nr. 115/1938 până la finalizarea lucrărilor de cadastru general si a registrelor de publicitate imobiliară pe întregul areal al tării nu aduce atingere art. 16 alin. (1) din Constitutie. Acest act normativ are aplicabilitate generală fată de persoanele ce detin bunuri imobile în zonele ce cad sub incidenta reglementărilor sale.

În istoria statului unitar român au existat si mai există norme legale aplicabile doar pe o anumită parte a teritoriului national, de exemplu: Legea nr. LX/1881 privitoare la executarea silită imobiliară în Transilvania, Legea nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere, Legea nr. 151/1998 privind dezvoltarea regională în România, însă, asa cum s-a arătat mai sus, existenta unor acte normative diferite pentru anumite zone ale tării nu este de natură să creeeze discriminări.

În legătură cu institutia discriminării, Curtea Constitutională mai retine că discriminarea, în sensul art. 4 alin. (2) din Constitutie, are loc atunci când se stabilesc tratamente juridice diferite pe criterii de rasă, de nationalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenentă politică, de avere sau de origine socială. Dispozitia de lege criticată însă stabileste un regim diferit în materia publicitătii bunurilor imobiliare, aplicabilă bunurilor imobile, pe criteriul apartenentei la spatiul care a fost guvernat de un sistem legislativ diferit fată de cel românesc.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 58 si art. 69 alin. (2) pct. 3 din Legea cadastrului si a publicitătii imobiliare nr. 7/1996, exceptie ridicată de Matilda Cîmpian în Dosarul nr. 7.683/296/2006 al Tribunalului Satu Mare - Sectia civilă. Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 10 iunie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Prim-magistrat-asistent, Claudia Miu


 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 703

din 17 iunie 2008

privind exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (2) si (3) si art. 47

din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv

în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată

 

Ioan Vida - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Claudia Miu - prim-magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (2) si (3) si art. 47 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Alexandru Gotia în Dosarul nr. 2.523/85/2006 al Curtii de Apel Alba lulia - Sectia civilă.

La apelul nominal răspunde avocat Mihaela Galanton pentru intimatii pârâti, lipsind celelalte părti, precum si autorul exceptiei, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantei intimatilor pârâti, care pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a exceptiei de neconstitutionalitate, întrucât aceasta nu este motivată, iar în subsidiar pune concluzii de respingere ca nefondată.

Reprezentantul Ministerului Public, luând cuvântul, solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind inadmisibilă.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea civilă nr. 1 R/2008 din 15 februarie 2008, pronuntată în Dosarul nr. 2.523/85/2006, Curtea de Apel Alba lulia - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (2) si (3) si art. 47 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Alexandru Gotia într-o cauză având ca obiect o actiune în revendicare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile art. 4 alin. (2) si (3) si art. 47 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 sunt contrare dispozitiilor art. 16, 20, 21 si 46 din Constitutie.

Curtea de Apel Alba lulia - Sectia civilă apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este nefondată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul judecătorului-raportor, sustinerile reprezentantului intimatilor pârâti, concluziile procurorului, dispozitiile criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 4 alin. (2) si (3) si art. 47 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată.

Curtea constată că exceptia examinată este lovită de o cauză de inadmisibilitate, întrucât aceasta nu este motivată, în sensul cerintelor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, potrivit căruia „Sesizările trebuie făcute în formă scrisă si motivate”. Prin motivarea unei atari exceptii se impune să se demonstreze pretinsa contrarietate dintre prevederile legale criticate si dispozitii sau principii constitutionale. în prezenta cauză însă autorul exceptiei se mărgineste să sustină că dispozitiile criticate sunt contrare dispozitiilor art. 16, 20 si 21 din Constitutie.

Curtea retine că, întrucât exceptia de neconstitutionalitate nu este făcută cu respectarea dispozitiilor imperative ale art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, aceasta are drept consecintă imposibilitatea exercitării controlului de neconstitutionalitate, Curtea Constitutională neputându-se substitui autorilor sesizării în ceea ce priveste invocarea unui motiv de neconstitutionalitate, care ar echivala cu un control din oficiu, ceea ce este inadmisibil, în acelasi sens s-a mai pronuntat Curtea în jurisprudenta sa, de exemplu prin Decizia nr. 213 din 7 decembrie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 4 februarie 2000.


Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca fiind inadmisibilă exceptia de neconstitutionalitate a art. 4 alin. (2) si (3) si art. 47 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, exceptie ridicată de Alexandru Gotia în Dosarul nr. 2.523/85/2006 al Curtii de Apel Alba lulia - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 17 iunie 2008.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Prim-magistrat-asistent,

Claudia Miu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind reorganizarea Institutului de Medicină Comparată - I.M.C.

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 11 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea stiintifică si dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Institutul de Medicină Comparată - I.M.C, unitate de cercetare stiintifică cu personalitate juridică, aflată în subordinea Autoritătii Nationale pentru Cercetare Stiintifică, se reorganizează ca unitate de cercetare stiintifică, fără personalitate juridică, în structura Universitătii de Stiinte Agronomice si Medicină Veterinară - Bucuresti.

(2) Institutul de Medicină Comparată - I.M.C, reorganizat potrivit alin. (1), are sediul în municipiul Bucuresti, Splaiul Independentei nr. 105, sectorul 5.

Art. 2. - Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale Institutului de Medicină Comparată - I.M.C, reorganizat potrivit art. 1 alin. (1), se asigură integral din venituri proprii.

Art. 3. - (1) Patrimoniul Institutului de Medicină Comparată - I.M.C, cuprinzând toate elementele de activ si pasiv, se preia de Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicină Veterinară - Bucuresti pe bază de protocol de predare-preluare, încheiat în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, conform situatiilor financiare încheiate la data de 31 decembrie 2007 si datelor din evidenta contabilă aferentă exercitiului financiar din anul 2008.

(2) Valoarea patrimoniului Universitătii de Stiinte Agronomice si Medicină Veterinară - Bucuresti se majorează cu valoarea patrimoniului preluat potrivit prevederilor alin. (1).

(3) Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicină Veterinară - Bucuresti preia toate drepturile si este tinută de toate obligatiile legale si contractuale ale Institutului de Medicină Comparată -I.M.C

Art. 4. - (1) Personalul Institutului de Medicină Comparată - I.M.C. existent la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri este preluat de către Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicină Veterinară - Bucuresti în conditiile prevăzute de lege.

(2) Regulamentul de organizare si functionare, precum si statul de functii al Institutului de Medicină Comparată - I.M.C, reorganizat potrivit art. 1 alin. (1), se aprobă de senatul universitar.

Art. 5. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 314/2002 privind înfiintarea Institutului de Medicină Comparată - I.M.C. prin reorganizarea Centrului de Cercetări de Medicină Comparată - C.C.M.C, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 din 16 aprilie 2002, precum si pozitia 6 din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1.449/2005 privind organizarea si functionarea Autoritătii Nationale pentru Cercetare Stiintifică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.101 din 7 decembrie 2005, cu modificările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul educatiei, cercetării si tineretului,

Cristian Mihai Adomnitei

Ministrul muncii, familiei si egalitătii de sanse,

Paul Păcuraru

Ministrul economiei si finantelor,

Varujan Vosganian

 

Bucuresti, 11 iunie 2008.

Nr. 637.

 


ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL JUSTITIEI

 

ORDIN

pentru aprobarea Regulamentului privind recunoasterea calificării profesionale de consilier juridic a cetătenilor statelor membre ale Uniunii Europene sau apartinând Spatiului Economic European,

în vederea admiterii si practicării acesteia în România

 

Având în vedere dispozitiile art. 81 din Legea nr. 514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic, cu completările ulterioare,

văzând dispozitiile Legii nr. 200/2004 privind recunoasterea diplomelor si calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 83/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul justitiei emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul privind recunoasterea calificării profesionale de consilier juridic a cetătenilor statelor membre ale Uniunii Europene sau apartinând Spatiului Economic European, în vederea admiterii si practicării acesteia în România, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Directia pentru servicii juridice conexe va duce la îndeplinire dispozitiile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul justitiei,

Cătălin Marian Predoiu

 

Bucuresti, 27 iunie 2008.

Nr. 1.813/C.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT

privind recunoasterea calificării profesionale de consilier juridic a cetătenilor statelor membre ale Uniunii Europene sau apartinând Spatiului Economic European, în vederea admiterii si practicării acesteia în România

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Cetăteanul unui stat membru al Uniunii Europene sau apartinând Spatiului Economic European poate practica profesia de consilier juridic în România, în conditiile stabilite în art. 2, 3 si 81 din Legea nr. 514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic, cu completările ulterioare.

Art. 2. - Aprobarea cererii de acces în profesia de consilier juridic se realizează, în conformitate cu prevederile Legii nr. 200/2004 privind recunoasterea diplomelor si calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările si completările ulterioare, si în temeiul art. 81 din Legea nr. 514/2003, cu completările ulterioare, prin parcurgerea a două etape: etapa de informare si etapa de evaluare.

 

CAPITOLUL II

Etapa de informare

 

Art. 3. - Pentru a putea solicita accesul la profesia de consilier juridic si pentru a practica această profesie pe teritoriul României, solicitantul trebuie să îndeplinească conditiile prevăzute de Legea nr. 514/2003, cu completările ulterioare, respectiv să fie cetătean al unui stat membru al Uniunii Europene sau apartinând Spatiului Economic European, să aibă exercitiul drepturilor civile si politice, să fie licentiat al unei facultăti de drept, să fie apt din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei si să nu se afle în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de lege.

Art. 4. - (1) Cererea-tip adresată ministrului justitiei de către solicitant se transmite Directiei pentru servicii juridice conexe, denumită în continuare directia de specialitate.

(2) Cererea, însotită de actele doveditoare a îndeplinirii conditiilor legale în vederea practicării profesiei de consilier juridic în România, se depune la Registratura Ministerului Justitiei, personal sau prin postă.

Art. 5. - Modelul cererii-tip, lista documentelor care trebuie să însotească cererea, precum si modul de organizare a examenului, tematica si bibliografia pentru sustinerea examenului se afisează la sediul Ministerului Justitiei si se publică pe pagina de internet a institutiei. Data si locul organizării examenului se afisează la sediul Ministerului Justitiei si se publică pe pagina de internet a institutiei cu cel putin 60 de zile înainte de data stabilită pentru examen.

 

CAPITOLULUI

Etapa de evaluare

 

Art. 6. - (1) La propunerea directiei de specialitate, ministrul justitiei numeste, prin ordin:

a) comisia pentru verificarea îndeplinirii conditiilor în vederea recunoasterii calificării profesionale de consilier juridic;

b) comisia pentru solutionarea contestatiilor împotriva rezultatelor verificării îndeplinirii conditiilor pentru recunoasterea calificării profesionale de consilier juridic;

c) comisia pentru verificarea lucrărilor scrise;

d) comisia pentru solutionarea contestatiilor împotriva notării lucrărilor scrise.


(2) Din comisiile prevăzute la alin. (1) fac parte judecători, procurori detasati în Ministerul Justitiei, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor si procurorilor din Ministerul Justitiei, precum si alti specialisti.

Art. 7. - (1) Verificarea îndeplinirii conditiilor legale în vederea recunoasterii calificării profesionale de consilier juridic se realizează de comisia prevăzută la art. 6 alin. (1) lit. a) în termen de 10 zile lucrătoare de la data depunerii cererii de către solicitant. în cererea de solicitare a accesului la profesia de consilier juridic (cerere-tip) solicitantul va preciza optiunea pentru efectuarea unui stagiu de 3 ani în domeniul dreptului românesc sau pentru sustinerea unui examen de verificare a cunostintelor profesionale. Cererea va fi însotită de următoarele documente:

1. fotografie tip pasaport;

2. curriculum vitae - original semnat;

3. pasaport - copie xerox;

4. documentele eliberate de autoritătile competente din statul al cărui cetătean este solicitantul, prin care să facă dovada că nu se află în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de lege, în copie legalizată în statul respectiv si cu traducerea legalizată a acestor documente potrivit Legii notarilor publici si a activitătii notariale nr. 36/1995, cu modificările si completările ulterioare;

5. documentul eliberat de autoritatea competentă din statul al cărui cetătean este solicitantul, prin care se atestă că acesta este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei de consilier juridic, în copie legalizată în statul respectiv si cu traducerea legalizată a acestor documente potrivit Legii nr. 36/1995, cu modificările si completările ulterioare;

6. documentul legalizat al organismului profesional sau al autoritătii publice din statul al cărui cetătean este solicitantul, din care să rezulte că solicitantul are calificarea de consilier juridic în statul membru de origine sau de provenientă, cu traducerea legalizată a acestuia potrivit Legii nr. 36/1995, cu modificările si completările ulterioare;

7. copia legalizată a diplomei emise de o universitate, prin care se certifică încheierea de către titular a unui ciclu de studii superioare de drept cu durata minimă de 3 ani, însotită de dovada recunoasterii acesteia în conditiile legii, precum si traducerea legalizată a acesteia potrivit Legii nr. 36/1995, cu modificările si completările ulterioare;

8. dovada existentei unei oferte, cereri, declaratii de intentie etc. privind desfăsurarea activitătii de consilier juridic în România, în conditiile Legii nr. 514/2003, cu completările ulterioare;

9. pentru solicitantii care optează pentru sustinerea examenului de verificare a cunostintelor profesionale, dovada achitării taxei de înscriere la examen.

(2) Documentele prevăzute la alin. (1) pct. 4, 5, 6 si 7 vor purta apostila autoritătii competente din statul care Ie-a emis, cu exceptia statelor cu care România are conventii bilaterale cu privire la scutirea de această procedură.

(3) Cuantumul taxei de înscriere la examen si conditiile de plată se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei.

Art. 8. - În cazul în care documentele prevăzute la art. 7 alin. (1) pct. 4 nu sunt eliberate de autoritătile competente ale statului membru de origine sau de provenientă, acestea se înlocuiesc cu o declaratie sub jurământ ori, în statele membre în care nu există un astfel de jurământ, de o declaratie solemnă făcută de persoana în cauză în fata unei autorităti judiciare sau administrative competente ori, după caz, în fata unui notar sau a unui organism profesional calificat al statului membru de origine ori de provenientă, care eliberează un certificat ce atestă respectivul jurământ sau respectiva declaratie solemnă.

Art. 9. - (1) Rezultatele verificării îndeplinirii conditiilor legale în vederea recunoasterii calificării profesionale de consilier juridic se afisează la sediul Ministerului Justitiei si se publică pe site-ul institutiei.

(2) Solicitantii nemultumiti de rezultate pot face contestatie în termen de 48 de ore de la afisarea rezultatelor. Contestatiile se solutionează în maximum 3 zile lucrătoare de la expirarea termenului de depunere de către comisia prevăzută la art. 6 alin. (1) lit. b), iar rezultatele contestatiilor se afisează la sediul Ministerului Justitiei si se publică de îndată pe site-ul institutiei.

 

CAPITOLUL IV

Efectuarea stagiului

 

Art. 10. -În cazul în care solicitantul optează în cererea-tip prevăzută la art. 4 alin. (1) pentru efectuarea stagiului, cererea va fi însotită si de acordul scris atât al consilierului juridic, angajat sau numit în conditiile Legii nr. 514/2003, cu completările ulterioare, care acceptă atributiile de îndrumător al stagiului de 3 ani al solicitantului, cât si al angajatorului sau autoritătii la care acesta functionează.

Art. 11. - Conditiile colaborării dintre solicitant si îndrumător vor face obiectul unei conventii de îndrumare între părti. în timpul stagiului solicitantul are toate drepturile si obligatiile prevăzute de legea română, inclusiv dreptul de a primi o remuneratie corespunzătoare activitătii desfăsurate.

Art. 12. - La sfârsitul efectuării stagiului, solicitantul va depune la directia de specialitate dovada îndeplinirii efective a stagiului, ce va consta într-un raport scris al îndrumătorului, avizat de angajator sau de autoritatea la care acesta functionează.

 

CAPITOLUL V

Organizarea examenului de verificare a cunostintelor profesionale

 

Art. 13. - (1) Examenul de verificare a cunostintelor profesionale se organizează de două ori pe an de către Ministerul Justitiei si constă într-o evaluare scrisă, sub forma unui test-grilă din următoarele domenii: drept civil, drept penal, drept procesual civil, drept procesual penal, drept administrativ, dreptul muncii si drept comercial.

(2) Va fi exceptat de la verificarea cunostintelor profesionale domeniul pentru care solicitantul prezintă diploma de studii superioare.

Art. 14. - (1) Comisia de verificare a lucrărilor scrise are obligatia de a elabora, pe baza tematicii si a bibliografiei, 3 variante de subiecte pentru fiecare materie, care vor fi puse în plicuri separate, sigilate si semnate de către toti membrii comisiei, dintre care în ziua examenului se va extrage câte un test din fiecare materie.

(2) Testele-grilă vor fi editate atât în limba română, cât si în limba engleză sau franceză (la alegerea solicitantului).

(3) Plicurile cu subiectele de examen sunt alese si desfăcute de către un candidat sau de către candidat, în cazul în care există numai unul, dintre plicurile cu variante de subiecte întocmite potrivit dispozitiilor alin. (1), care va semna procesul-verbal încheiat în acest sens.

(4) Timpul alocat pentru elaborarea lucrărilor este de 3 ore, calculat din momentul comunicării subiectelor.

Art. 15. - Nota de promovare a examenului este minimum 7,00.

Art. 16. - Rezultatele obtinute la examen se afisează la sediul Ministerului Justitiei si se publică pe site-ul institutiei în termen de maximum 10 zile de la sustinerea examenului.

Art. 17. - Candidatii nemultumiti de notele obtinute la examenul de verificare a cunostintelor profesionale pot face contestatie în termen de 48 de ore de la afisarea rezultatelor. Contestatiile se solutionează în maximum 3 zile lucrătoare de la expirarea termenului de depunere de către comisia prevăzută la art. 6 alin. (1) lit. d), iar rezultatele obtinute în urma solutionării contestatiilor se afisează la sediul Ministerului Justitiei si se publică de îndată pe site-ul institutiei.

 

CAPITOLUL VI

Dispozitii finale

 

Art. 18. - Rezultatele examenului de verificare a cunostintelor profesionale se validează prin ordin al ministrului justitiei.

Art. 19. - Dreptul de a exercita profesia de consilier juridic definitiv în România se acordă candidatului declarat admis la examenul pentru verificarea cunostintelor profesionale sau solicitantului care a făcut dovada îndeplinirii stagiului, prin ordin al ministrului justitiei.

Art. 20. - Ordinul ministrului justitiei privind acordarea dreptului de a exercita profesia de consilier juridic în România se

poate emite individual sau pentru mai multe persoane, în raport cu volumul cererilor primite.

Art. 21. - Ordinul ministrului justitiei se comunică candidatului sau solicitantului, după caz, în termen de 15 zile de la emitere si produce efecte de la data comunicării.

Art. 22. - Ordinul ministrului justitiei poate fi atacat la instanta de contencios administrativ, în conditiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 23. - Directia de specialitate din cadrul Ministerului Justitiei tine evidenta cetătenilor statelor membre ale Uniunii Europene sau apartinând Spatiului Economic European cărora li s-a conferit dreptul de a exercita profesia de consilier juridic în România, întocmeste si actualizează periodic listele, în functie de acordarea dreptului de a exercita această profesie unor noi persoane.

 

MINISTERUL CULTURII SI CULTELOR

 

ORDIN

pentru modificarea si completarea Normelor metodologice privind evidenta, gestiunea si inventarierea bunurilor culturale detinute de muzee, colectii publice, case memoriale, centre de cultură si alte unităti de profil, aprobate prin Ordinul ministrului culturii nr. 2.035/2000

 

În conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea si amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul institutiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 11 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 78/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Culturii si Cultelor, republicată,

ministrul culturii si cultelor emite următorul ordin:

Art. I. - Normele metodologice privind evidenta, gestiunea si inventarierea bunurilor culturale detinute de muzee, colectii publice, case memoriale, centre de cultură si alte unităti de profil, aprobate prin Ordinul ministrului culturii nr. 2.035/2000, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 27 septembrie 2000, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 5, alineatul (31) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(31) Bunurile din patrimoniul cultural national, cu exceptia acelora care nu pot fi reevaluate potrivit standardelor internationale de evaluare, vor fi reevaluate de către evaluatori autorizati conform reglementărilor legale în vigoare, rezultatele reevaluării urmând a fi înregistrate în contabilitate până la finele anului 2010.”

2. După articolul 7 se introduce un nou articol, articolul 71, cu următorul cuprins:

„Art. 71. - Scoaterea din gestiune a bunurilor culturale distruse sau dispărute, nesusceptibile de a fi clasate, se aprobă

de directia de specialitate din cadrul Ministerului Culturii si Cultelor, pe baza documentelor prevăzute la art. 6 alin. (2).” 3. Articolul 8 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Art. 8. - (1) Consiliul de administratie al institutiei publice poate aproba scoaterea din inventar a unor obiecte din categoria «Fond», aflate în proprietatea institutiei publice, în vederea efectuării unor schimburi de obiecte cu alte institutii similare din România.

(2) Consiliul de administratie al institutiei publice poate aproba scoaterea din inventar a unor obiecte nesusceptibile de a fi clasate, aflate în proprietatea institutiei publice, în vederea efectuării unor schimburi de obiecte cu alte institutii similare.”

Art. II. - Dispozitiile prezentului ordin se duc la îndeplinire de muzee, colectii publice, case memoriale, centre de cultură si de alte unităti de profil care detin bunuri culturale.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul culturii si cultelor,

Virgil Stefan Nitulescu

 

Bucuresti, 6 iunie 2008.

Nr. 2.371.

 


ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

 

Legea nr. 59/1934 asupra cecului,

cu modificările si completările ulterioare

 

 

NORMĂ

pentru modificarea si completarea Normelor-cadru ale Băncii

Nationale a României nr. 7/1994 privind comertul făcut de societătile

bancare si celelalte societăti de credit, cu cecuri, pe baza Legii

nr. 59/1934 asupra cecului, modificată prin Ordonanta Guvernului

nr. 11/1993, aprobată si modificată prin Legea nr. 83/1994

 

Având în vedere prevederile art. 22 alin. (1) si (2) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Nationale a României,

în temeiul art. II alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 38/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 59/1934 asupra cecului si al art. 48 din Legea nr. 312/2004,

Banca Natională a României emite prezenta normă.

Art. I. - Normele-cadru ale Băncii Nationale a României nr. 7/1994 privind comertul făcut de societătile bancare si celelalte societăti de credit, cu cecuri, pe baza Legii nr. 59/1934 asupra cecului, modificată prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1993, aprobată si modificată prin Legea nr. 83/1994, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 bis din 14 iunie 1995, se modifică si se completează după cum urmează:

1. Titlul normelor-cadru se modifică si va avea următorul cuprins:

„NORMĂ

privind comertul făcut de institutiile de credit cu cecuri”

2. Punctul 1 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Pct. 1. - Prezenta normă se aplică institutiilor de credit abilitate conform legii să desfăsoare activitate bancară în România.

Obiectul prezentei norme îl constituie comertul făcut de institutiile de credit cu cecuri, pe baza Legii nr. 59/1934 asupra cecului, cu modificările si completările ulterioare.”

3. Punctul 3 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Pct. 3. - Institutiile de credit care functionează în România în conditiile stipulate de legislatia română privind activitatea bancară vor putea face comert cu cecuri si vor putea presta servicii bancare specifice acestei activităti pentru clientii lor, luându-si toate măsurile pentru eliminarea riscurilor care pot apărea pe parcursul derulării unor astfel de operatiuni. Banca Natională a României organizată si functionând în conditiile prevederilor Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Nationale a României poate să efectueze operatiuni cu cecuri în cadrul propriei sale activităti.”

4. La punctul 4, alineatul 1 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Pct. 4. - Cecul este un instrument de plată creat de trăgător care, în baza unui disponibil constituit la o institutie de credit, dă un ordin neconditionat acesteia, care se află în pozitie de tras, să plătească la prezentare o sumă determinată unei terte persoane sau însusi trăgătorului emitent aflat în pozitie de beneficiar. Cecul trebuie să îndeplinească conditiile de formă si de fond obligatorii stabilite de Legea nr. 59/1934, cu modificările si completările ulterioare, si descrise de prezenta normă.”

5. Punctul 6 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Pct. 6. - Cecul trebuie să fie completat în întregime cu cerneală ori pix de culoare albastră sau neagră ori prin dactilografiere. Mentiunile manuscrise vor fi completate cu majuscule, numai pentru suma în litere fiind posibilă completarea cu litere mici.”

6. Punctul 7 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Pct. 7. - Standardul de continut obligatoriu al cecului este prezentat în anexa nr. 1 la prezenta normă, exceptie făcând cecurile utilizate pentru plăti ale statului către populatie.

La completarea cecului vor fi respectate cerintele din prezenta normă si modelul prezentat în anexa nr. 5 la aceasta, fără a depăsi limitele spatiilor destinate fiecărei mentiuni înscrise pe cec.

7. La punctul 20, după alineatul 1 se introduce un nou alineat, alineatul 2, cu următorul cuprins:

„În situatia în care plata trebuie făcută la o institutie de credit sau la o unitate teritorială a unei institutii de credit, în locul desemnat pe cec ca loc unde plata trebuie făcută se va trece denumirea institutiei de credit/a unitătii teritoriale a institutiei de credit.”

8. Punctul 27 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Pct. 27. - Semnătura trăgătorului trebuie să fie olografă si redactată cu pixul sau stiloul cu cerneală de culoare neagră ori albastră în spatiul destinat acesteia.”

9. Punctul 29 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Pct. 29. - în cazul în care trăgătorul este o persoană juridică, semnătura reprezentantului legal al acesteia executată pe cec, în conditiile prevăzute în prezenta normă, nu va fi însotită de stampila trăgătorului. Lipsa semnăturii trăgătorului, respectiv a reprezentantului autorizat al trăgătorului persoană juridică atrage nulitatea cecului.”


 

10. Punctul 32 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Pct. 32. - Persoana aflată în pozitie de tras într-un cec poate fi numai o institutie de credit, astfel cum este aceasta definită în cuprinsul Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 227/2007, sau Banca Natională a României, organizată conform Legii nr. 312/2004.”

11. Punctul 34 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Pct. 34. - Trăgătorul poate emite un cec numai în conditiile existentei la tras a unor fonduri proprii, disponibile, în momentul emiterii instrumentului, care să îi facă posibilă trasului efectuarea plătii, disponibilul având valoarea mai mare sau egală cu cea a sumei înscrise pe cec.

Disponibilul trăgătorului poate proveni dintr-un depozit bancar, dintr-o deschidere de credit sau acordarea unei facilităti de creditare, din operatiuni de încasări si altele asemenea.

Disponibilul trebuie să fie lichid, cert si exigibil, adică să nu existe niciun impediment de ordin juridic sau material care să împiedice efectuarea plătii cecului.”

12. Punctul 41 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Pct. 41. - Banca Natională a României si institutiile de credit certifică cecurile prin expresia «certificat», însotită de numele si prenumele, redactate cu claritate, ale persoanei împuternicite să efectueze această operatiune, precum si de semnătura acesteia.”

13. Punctul 51 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Pct. 51. -într-un cec suma de plată poate fi înscrisă pe fata (recto) instrumentului, fără a depăsi limitele spatiului special alocat textului, si nu în diagonală sau sub semnătura trăgătorului.”

În temeiul art. 11 din Legea nr. 59/1934, cu modificările si completările ulterioare:

Orice semnătură a unui cec trebuie să cuprindă:

a) în clar, numele si prenumele persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice ori a entitătii care se obligă;

b) semnătura olografă a persoanei fizice, respectiv a reprezentantilor legali sau a împuternicitilor persoanelor juridice care se obligă ori a reprezentantilor sau a împuternicitilor altor categorii de entităti care utilizează astfel de instrumente.

14. Punctul 57 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Pct. 57. - Banca Natională a României si institutiile de credit vor accepta în cadrul operatiunilor lor numai cecuri în care semnăturile celor care se obligă sunt executate pe instrument în conditiile stipulate la art. 11 din Legea nr. 59/1934, cu modificările si completările ulterioare, si ale pct. 27-30 din prezenta normă.”

 

15. Punctul 68 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Pct. 68. - Mentiunile care lipsesc trebuie să fie completate de către posesor atunci când acesta prezintă cecul la plată sau îl remite unei institutii de credit pentru prezentarea la plată.

Este obligatoriu ca cecul în alb să aibă completat numele posesorului în momentul prezentării la plată.”

16. Punctul 76 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Pct. 76. - Mentiunile privind circulatia cecului prin gir se fac pe fata cecului. Banca Natională a României si institutiile de credit nu vor accepta în cadrul operatiunilor lor decât cecuri care au textul privind operatiunea de girare redactat pe fata acestora.”

În temeiul art. 17 din Legea nr. 59/1934, cu modificările si completările ulterioare:

Girul trebuie scris pe cec; el trebuie să fie semnat de girant.

Girul este valabil chiar dacă beneficiarul nu este mentionat sau girantul a pus numai semnătura (gir în alb). în acest din urmă caz, girul, pentru a fi valabil, trebuie să fie scris pe cec.

17. Punctul 87 se abrogă.

18. Punctul 90 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Pct. 90. - Girul «în alb» este format din semnătura girantului înscrisă pe fata cecului, însotită de mentiunea «girat», «girare». Nu este permisă înscrierea girului «în alb» pe cec fără a fi însotită de o asemenea mentiune.”


 

19. Punctul 96 se completează si va avea următorul cuprins:

„Pct. 96. - Girul transmite dreptul de proprietate asupra cecului cu particularitatea că girantii devin obligati solidar pentru plata la prezentare. în caz de neplată a cecului de către tras, la prezentare, posesorul acestuia se poate îndrepta pe cale de regres împotriva oricăruia dintre obligati si implicit împotriva oricăruia dintre giranti, cu exceptia obligatului principal si a avalistilor săi împotriva cărora poate introduce actiune cambială directă.”

20. Punctul 100 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Pct. 100. - Pentru ca detinătorul unui cec transmisibil prin gir să fie considerat posesor legitim al cecului este necesar să existe o serie neîntreruptă a girurilor mentionate pe cec.”

În temeiul art. 27 alin. 1 din

Legea nr. 59/1934, cu modificările

si completările ulterioare:

Avalul se dă pe cec. El se

exprimă prin cuvintele: „pentru aval”

sau orice formă echivalentă; el este

semnatele avalist.

21. Punctul 134 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Pct. 134. - Pentru a fi valabil, avalul trebuie să fie mentionat pe fata cecului, prin înscrierea uneia dintre formulele «aval», «pentru aval» sau «pentru garantie», urmată de semnătura avalistului sau a împuternicitului său.”

22. Punctul 137 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Pct. 137. -Avalul poate fi redactat de mână, cu pixul sau cu cerneală de culoare albastră ori neagră, chiar de către avalist sau de o altă persoană, dactilografiat sau imprimat, fără a afecta alte mentiuni aflate pe cec. în orice situatie este însă obligatoriu ca formula de avalizare să fie urmată de semnătura olografă a avalistului.”

23. Punctul 138 se abrogă.

24. Punctul 139 se abrogă.

25. Punctul 144 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Pct. 144. - Obligatia avalistului este o obligatie autonomă, în sensul că avalistul se poate servi împotriva posesorului de exceptiile derivând din raporturile sale personale cu posesorul, dacă ele există, dar în niciun caz nu se poate servi de exceptiile personale ale persoanei pentru care a dat avalul fată de posesorul cecului. Posesorul cecului poate să se îndrepte pe cale legală direct în contra avalistului obligatului principal, pe calea actiunii cambiale directe, fără a mai fi respectată ordinea din dreptul civil, căci obligatia acestuia este o obligatie autonomă si solidară.”

26. Punctul 159 se abrogă.

27. Punctul 160 se abrogă.

28. Punctul 161 se abrogă.

În temeiul art. 30 alin. 1 din Legea nr. 59/1934, cu modificările si completările ulterioare:

Cecul emis si plătibil în România trebuie, sub sanctiunea pierderii dreptului de regres împotriva girantilor si garantilor, să fie prezentat la plată în termen de 15 zile.

29. Punctul 162 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Pct. 162. -Termenele mentionate la art. 30 din Legea nr. 59/1934, cu modificările si completările ulterioare, se calculează începând cu data emiterii cecului.”

În temeiul art. 321 din Legea nr. 59/1934, cu modificările si

completările ulterioare:

Prezentarea unui cec la plată se poate face în original sau prin trunchiere.

În sensul prezentei legi, prin trunchiere se întelege procedeul informatic care constă în următoarele operatiuni succesive:

a) transpunerea în format electronic a informatiilor relevante de pe cecul original;

b) reproducerea imaginii cecului original în format electronic; si

c) transmiterea informatiei electronice obtinute prin operatiunile prevăzute la lit. a) si b) către institutia de credit plătitoare.

Prezentarea la plată a unui cec prin trunchiere produce aceleasi efecte juridice ca si prezentarea la plată a cecului original, cu conditia ca acesta din urmă să fi fost emis cu respectarea prevederilor legii.

Institutiile de credit pot recurge la procedeul trunchierii, cu conditia ca între ele să existe o conventie prealabilă în contextul unui aranjament de plată sau

30. După punctul 166 se introduc unsprezece noi puncte, punctele 1661-16611, cu următorul cuprins:

„Pct. 1661. - Cecurile pot fi prezentate la plată prin trunchiere, în conformitate cu Regulile sistemului SENT ori, în cazul în care operatiunea de trunchiere nu se poate realiza, prin prezentarea acestora la încasare, în original, direct la institutia de credit trasă sau, după caz, a institutia de credit beneficiară, conform procedurilor existente în conventiile încheiate între institutiile de credit implicate.

Pct. 1662. - Banca Natională a României si institutiile de credit nu vor accepta pentru prezentarea la plată prin trunchiere cecuri care prezintă alterări, îndoituri, pete sau alte asemenea elemente care pot afecta vizibilitatea mentiunilor aflate pe respectivul instrument.

Pct. 1663. -Aplicarea conventiilor prevăzute la art. 321 alin. 4 din Legea nr. 59/1934, cu modificările si completările ulterioare, îndeosebi cu privire la momentul prezentării la plată si de efectuare a plătii operatiunilor de prezentare la plată si de efectuare a plătii, va fi adusă la cunostinta clientilor săi de către fiecare institutie de credit.

Pct. 1664. -în momentul receptionării, de către institutia de credit care efectuează plata cecului sau de către un sistem de plăti, a informatiilor relevante pentru trunchiere si a imaginii electronice a respectivului cec, acestea trebuie să respecte întocmai prevederile Legii nr. 59/1934, cu modificările si completările ulterioare, si prezenta normă, pentru ca cecul să fie considerat prezentat la plată prin trunchiere.

Momentul receptionării, mentionat la alineatul precedent, este momentul în care aceste informatii si imagini sunt puse la dispozitia trasului sau sunt înregistrate în sistemul de plăti.

Informatiile si/sau imaginea cecului care nu respectă conditiile prevăzute de Legea nr. 59/1934, cu modificările si completările ulterioare, de prezenta normă sau de conventiile prevăzute la art. 321 alin. 4 din Legea nr. 59/1934, cu modificările si completările ulterioare, pentru prezentarea la plată prin trunchiere si, în consecintă, sunt respinse de institutia de credit care efectuează plata cecului sau de un sistem de plăti, pot fi retransmise conform conventiilor prevăzute la art. 321 alin. 4 din Legea nr. 59/1934, cu modificările si completările ulterioare.


o conventie constând în aderarea lor la un sistem de plăti.

Informatiile relevante pentru trunchiere, cuprinse în cecul original, sunt stabilite potrivit conventiilor prevăzute la alin. 4.

Imaginea cecului original reprezintă copia electronică a cecului original. Imaginea cecului original trebuie să respecte standardele stabilite potrivit conventiilor prevăzute la alin. 4.

Momentul receptionării, de către institutia de credit plătitoare, respectiv de către un sistem de plăti, a informatiilor relevante pentru trunchiere si a imaginii electronice a respectivului cec, potrivit alin. 2, constituie momentul prezentării la plată.

Transmiterea, către institutia de credit plătitoare a informatiilor relevante si a imaginii cecului, prin trunchiere, trebuie realizată astfel încât să se asigure autenticitatea si integritatea acestora, prin utilizarea oricăror procedee tehnice admise de lege.

Pct. 1665. - Institutiile de credit care aplică trunchierea vor agrea prin conventiile prevăzute la art. 321 alin. 4 din Legea nr. 59/1934, cu modificările si completările ulterioare, procedeele tehnice admise de lege utilizate pentru a asigura autenticitatea si integritatea imaginii cecului si a informatiilor transmise.

Pct. 1666. - în cazul prezentării la plată prin trunchiere, circulatia cecului original pe suport hârtie se opreste la institutia de credit care efectuează trunchierea, toate operatiunile care au loc între institutii de credit referitoare la prezentare la plată, plată, respectiv refuz la plată având loc în cazul trunchierii numai în formă electronică.

În temeiul art. 322 din Legea nr. 59/1934, cu modificările si completările ulterioare:

Art. 322. _ când prezintă la plată un cec prin trunchiere, institutia de credit este obligată:

a) să verifice dacă cecul original respectă în formă si continut prevederile legale, inclusiv regularitatea succesiunii girurilor, cu exceptia autenticitătii semnăturilor trăgătorului si girantilor;

b) să garanteze acuratetea si conformitatea informatiilor relevante pentru trunchiere transmise electronic cu datele din cecul original, precum si conformitatea imaginii cecului cu cecul original. Institutia de credit răspunde de orice pierdere suferită prin nerespectarea obligatiilor prevăzute la alin. 1.

 

 

Pct. 1667. - Institutia de credit care prezintă un cec la plată prin trunchiere va verifica respectarea conditiilor de formă si continut prevăzute de lege si de prezenta normă pentru cecul original, îndeosebi cele privind valabilitatea cecului, cazurile de nulitate, eventualele modificări, completări sau alterări ale mentiunilor obligatorii, precum si identitatea clientului si dreptul acestuia de a cere plata sumei înscrise pe cec. Aceasta nu îl exonerează pe tras de obligatiile sale, cu exceptia celor care pot fi îndeplinite numai dacă se află în posesia cecului original.

Pct. 1668. - Institutia de credit care prezintă cecul la plată prin trunchiere nu are obligatia de a verifica sau de a garanta valabilitatea semnăturilor înscrise pe cec.

Pct. 1669. - Când prezintă la plată un cec prin trunchiere, institutia de credit are obligatia să verifice acuratetea si conformitatea cu cecul original ale informatiilor si imaginilor înainte de a le transmite către tras.

În temeiul art. 323 din Legea nr. 59/1934, cu modificările si

completările ulterioare:

Refuzul total sau partial la plată al unui cec prezentat la plată prin trunchiere se face în formă electronică, de către institutia de credit plătitoare. în baza refuzului prevăzut la alin. 1, institutia de credit care detine cecul original va înscrie pe acesta:

a) data prezentării acestuia la plată, spre a se constata dacă prezentarea s-a efectuat în cadrul termenului prevăzut la art. 30;

Pct. 16610. -În cazul prezentării cecului la plată prin trunchiere:

a) refuzul total sau partial la plata cecului este întocmit si transmis în formă electronică de către tras institutiei de credit care a prezentat cecul fie direct, fie prin intermediul unui sistem de plăti, conform conventiilor prevăzute la art. 321 alin. 4 din Legea nr. 59/1934, cu modificările si completările ulterioare;

b) în conventiile prevăzute la art. 321 alin. 4 din Legea nr. 59/1934, cu modificările si completările ulterioare, trebuie să fie stipulate în mod expres situatiile în care respingerea de către un sistem de plăti sau de către tras a informatiilor relevante si a imaginii cecului nu constituie refuz la plata cecului, precum si procedura de urmat în aceste situatii.

Pct. 16611. -în cazul în care institutia de credit plătitoare constată, ulterior plătii cecului, că, din eroare, institutia de credit care a efectuat trunchierea nu si-a îndeplinit obligatiile prevăzute la pct. 1669 si că există diferente între suma plătită si suma înscrisă pe cec, aceasta are dreptul să solicite institutiei de credit a beneficiarului plata sumelor plătite în plus sau să plătească celei din urmă sumele plătite în minus.


b) declaratia de refuz, datată si semnată de către reprezentanti legali sau împuterniciti ai acestora.

Mentiunile înscrise pe cecul original, potrivit alin. 2, cu respectarea dispozitiilor art. 44, constituie dovada refuzului de plată.”

Regularizarea sumelor plătite eronat se va realiza în termen de maximum 5 zile bancare

de la primirea solicitării.”

 

31. La punctul 171, alineatul 1 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Pct. 171. - La cererea trasului, odată cu primirea plătii, posesorul cecului poate preda instrumentul.”

32. Punctul 173 se abrogă.

33. Punctul 174 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Pct. 174. -în situatia în care nu i se prezintă cecul fie în original, fie prin trunchiere, trasul poate să refuze plata. Trasul mai poate refuza plata si în cazul în care posesorul nu este persoana care are dreptul să o ceară.”

34. După punctul 179 se introduc două noi puncte, punctele 1791 si 1792, cu următorul cuprins:

„Pct. 1791. - În cazul prezentării cecului la plată prin trunchiere conform art. 321 din Legea nr. 59/1934, cu modificările si completările ulterioare:

a) trasul primeste dovada că a efectuat plata cecului conform conventiilor prevăzute la art. 321 alin. 4 din Legea nr. 59/1934, cu modificările si completările ulterioare, fără a mai fi predat cecul la cererea trasului sau eliberată o chitantă pentru plata făcută;

b) după primirea plătii, institutia de credit care se află în posesia cecului va lua măsurile necesare pentru a elimina riscul ca respectivul cec să fie pus din nou în circulatie;

c) după primirea unei plăti partiale, institutia de credit care se află în posesia cecului va înscrie pe acesta o mentiune privind plata efectuată, pentru a se vedea că cecul este valabil numai pentru restul sumei;

d) trăgătorul unui cec pentru care trasul a făcut o plată integrală sau partială va primi de la tras dovada efectuării respectivei plăti, în conformitate cu întelegerile existente între acestia, fără a-i fi remis cecul original cu mentiunea «achitat».

Pct. 1792. - Cecul poate fi prezentat la plată prin intermediul unei institutii de credit o singură dată (prima prezentare la plată către obligatul principal), în caz de refuz la plată aplicându-se prevederile Legii nr. 59/1934, cu modificările si completările ulterioare, si ale prezentei norme referitoare la actiunea cambială directă sau de regres.”

35. Punctul 184 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Pct. 184. - Dacă moneda în care a fost emis cecul este alta decât moneda natională, dar este cotată la Banca Natională a României, si plata se doreste a fi efectuată în lei, plata se va efectua la cursul de schimb calculat de Banca Natională a României din ziua prezentării la plată a cecului.”

36. Punctul 189 se abrogă.

37. La punctul 221, după litera c) se introduce o nouă literă, litera d), cu următorul cuprins:

,,d) printr-o declaratie de refuz înscrisă pe titlu, datată si semnată de către un reprezentant autorizat al institutiei de credit care detine cecul original, prin care se indică în mod expres ziua prezentării la plată a instrumentului respectiv, în cazul în care cecul a fost prezentat la plată prin trunchiere.”

În temeiul art. 51 alin. 2 din Legea nr. 59/1934, cu modificările si completările ulterioare:

Posesorul este dator să aducă, fără întârziere, la cunostinta girantului său cazul fortuit ori de fortă majoră si să facă pe cec mentiunea datată si semnată de el de această încunostintare; pentru rest se aplică dispozitiunile art. 45.

38. Punctul 253 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Pct. 253. - De îndată ce cazul fortuit sau de fortă majoră s-a produs, posesorul cecului, pentru a putea fi exonerat de obligatia de prezentare sau de protestare, este obligat să aducă aceste evenimente la cunostinta girantului său prin scrisoare recomandată «fără întârziere», sintagmă al cărei înteles a fost definit la pct. 252. Posesorul cecului este obligat să redacteze pe fata instrumentului o mentiune datată si semnată de el privind notificarea respectivă.”

În temeiul art. 59 alin. 1 din Legea nr. 59/1934, cu modificările

si completările ulterioare:

39. Punctul 281 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Pct. 281. - Executorul judecătoresc care încheie protestul poate să-l redacteze pe originalul cecului sau pe duplicatul cecului. Protestul poate fi redactat si ca un act separat.”

Protestul poate fi dresat prin act separat sau pe însusi originalul cecului ori pe duplicatul acestuia.

40. Punctul 282 se abrogă.

În temeiul art. 62 alin. 1 din Legea nr. 59/1934, cu modificările si completările ulterioare:

41. Punctul 295 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Pct. 295. - Unica modalitate de înlocuire a actului de protest este următoarea: cu aprobarea posesorului cecului, cel împotriva căruia se dresează protestul sau institutia de credit care detine cecul refuzat dă pe cec o declaratie de refuz de plată datată si semnată. Această declaratie va trebui, în mod obligatoriu, să poarte o dată certă din interiorul termenului legal pentru dresarea protestului.”


Protestul cerut de art. 43 poate fi înlocuit, dacă posesorul consimte, printr-o declaratie de refuz de plată, scrisă si datată pe titlu, semnată de

tras.

42. Punctul 338 se abrogă.

43. La punctul 339, alineatul 1 se modifică si va avea următorul cuprins:

„Pct. 339. - Banca Natională a României si institutiile de credit stabilesc si comunică oficial programul lor în zilele lucrătoare în care se efectuează prezentarea la plată, precum si orice alte operatiuni cu cecuri.”

44. Punctul 366 se abrogă.

Art. II. - Anexele nr. 1 si 2 la Normele-cadru nr. 7/1994 se înlocuiesc cu anexele nr. 1 si 2*) la prezenta normă, iar după anexa nr. 4 se introduce o nouă anexă, anexa nr. 5 „Model de completare cec”, conform modelului prevăzut în anexa nr. 3*) la prezenta normă.

Art. III. - Dispozitii tranzitorii si finale

1. Până la data de 9 octombrie 2008 inclusiv, cecurile puse în circulatie vor fi procesate interbancar, prin structurile casei de compensatie pe suport hârtie, potrivit reglementărilor privind procesarea manuală a instrumentelor de plată de debit.

2. Începând cu data de 10 octombrie 2008, procesarea cecurilor se va efectua astfel:

- cecurile emise în baza Normei tehnice nr. 4/2008 privind cecul se vor procesa electronic, prin trunchiere, în conformitate cu Regulile sistemului SENT ori, în cazul în care operatiunea de trunchiere nu se poate realiza, prin prezentarea acestora la încasare, în original, direct la institutia de credit trasă sau, după caz, la institutia de credit beneficiară, conform procedurilor existente în conventiile încheiate între institutiile de credit implicate;

- cecurile emise în baza Normelor tehnice nr. 9/1994 privind cecul si a Normelor-cadru nr. 7/1994 privind comertul făcut de societătile bancare si celelalte societăti de credit, cu cecuri, pe baza Legii nr. 59/1934 asupra cecului, modificată prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1993, aprobată si modificată prin Legea nr. 83/1994, se vor procesa prin prezentarea

acestora la încasare, în original, direct la institutia de credit trasă sau, după caz, la institutia de credit beneficiară, conform procedurilor existente în conventiile încheiate între institutiile de credit implicate, aceste cecuri rămânând valabile si după data intrării în vigoare a prezentei norme.

3. În tot cuprinsul normei sintagmele „societăti bancare” si „societăti de credit” se înlocuiesc cu sintagma „institutii de credit”.

Normele-cadru ale Băncii Nationale a României nr. 7/1994 privind comertul făcut de societătile bancare si celelalte societăti de credit cu cecuri, pe baza Legii nr. 59/1934 asupra cecului, modificată prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1993, aprobată si modificată prin Legea nr. 83/1994, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 bis din 14 iunie 1995, astfel cum au fost modificate si completate prin prezenta normă, vor fi republicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

Presedintele Consiliului de administratie al Băncii Nationale a României,

Mugur Constantin Isărescu

 

Bucuresti, 5 iunie 2008.

Nr. 6.

 

ANEXA Nr. 1

(Anexa nr. 1 la Normele-cadru nr. 7/1994)

 

CEC

 

Pagina 1

Pagina a 2-a